Hotărârea nr. 455/2019

HOTARAREnr. 455 din 2019-08-27 PRIVIND APROBAREA MASTER PLANULUI PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI


Consiliul General al Municipiului București



HOTĂRÂRE

privind aprobarea Mașter Planului pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București

Având în vedere referatul de aprobare al Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generale Servicii Publice - Direcția Utilități Publice nr. 3025/21.08.2019;

Văzând avizul Comisiei ecologice și protecția mediului nr. 19/26.08.2019, avizul Comisiei pentru igienizare și salubritate nr. 9/26.08.2019 și avizul Comisiei juridice și de disciplină nr. 542/26.08.2019 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în conformitate cu prevederile:

  • - Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • - Hotărârii Guvernului nr. 942/2017 privind aprobarea Planului Național de Gestionare al Deșeurilor;

  • - Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 - 2020 (POIM) - Axa Prioritară 3 - Dezvoltarea Infrastructurii de Mediu în condițiile de management eficient al resurselor Ghidul Solicitantului:

Cu respecarea prevederilor Legii nr. 52/2003 republicată, privind transparența decizională în administrația publică, republicată;

în temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. d), alin. (7) lit. n), art. 139 alin. (3) și art. 169 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

HOTĂRĂȘTE:


Art.1 Se aprobă Mașter Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre

Art.2 Sectoarelor 1 - 6 ale Municipiului București, operatorii de salubrizare, operatorii depozitelor de deșeuri, operatorii care dețin autorizații de mediu pentru colectare, transport, tratare, neutralizare deșeuri din municipiul București, persoanele fizice și juridice din Municipiul București, Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București și Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.


Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București


din data de 27.08.2019


PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ



București, 27.0812019

Nr. 455



\n

Anexa 1



MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR LA

NIVELUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

ASISTENȚĂ TEHNICĂ PENTRU PREGĂTIREA PROIECTULUI "INSTALAȚIE DE TRATARE TERMICĂ ȘI VALORIFICARE ENERGETICĂ A DEȘEURILOR MUNICIPALE DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI"

Titlul contractului:



PROIECTULUI


ȚIE DE TRATARE TERMICA ARE ENERGETICĂ A DEȘEURILOR


MUNICIPALE DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI"




Autoritatea Contractantă:

Municipiul București

Titlul Raportului:

Mașter Planul pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul Municipiului București

Consultant lider:

Adresa:

Parteneri:

Data de începere a proiectului:

27 Aprilie 2017

Perioada de implementare:

18 luni

Liderul echipei:

Versiunea

07

Data

21 august 2019

Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București ■*

5 'i

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"

Colectiv de elaborare:


Poziție expert


Elaborare:

Expert planificare strategică (Coordonator Mașter Plan)     1

Lider de echipă                                              1

Asistent lider de echipă (Coordonator Raportare)

Expert juridic/instituțional (Coordonator Analiza Instituțională 1 și Studiu de Oportunitate)                                      1

Expert financiar

Expert în managementul deșeurilor

Expert în domeniul energetic Ed/Inginer de process pentru fluxul tehnologic/Inginer mașini termice

Expert accesare fonduri europene (Director de proiect, Coordonator Cerere de finanțare)

Expert inginer de proces pentru fluxul tehnologic

Specialist urbanism

Expert în domeniul energetic EdD

Specialist colectare date

Expert juridic/instituțional

Expert financiar

Expert juridic/avocat

Experți suport

Verificare și aprobare Prestator

Verificare și aprobare Primăria Municipiului București

Data:



aster planul pentru sistemul de management|țhtegrht al



Myhici^iglui București

>




12


14


REZUMAT EXECUTIV


16


1. INTRODUCERE


35


  • 1.1  Prezentarea proiectului

  • 1.1.1  Cadrul general

  • 1.1.2  Actori implicați, beneficiari și grupuri țintă

  • 1.2  Obiectivele proiectului

  • 1.3  Scopul elaborării Mașter Planului

  • 1.4  Structura Mașter Planului


2.

2.1

2.2


ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE......................

Zona de implementare a proiectului..........................


..40


40


Condiții de mediu


42


2.2.1 Calitatea factorilor de mediu


42


  • 2.2.2  Clima. Precipitații. Regimul vânturilor

  • 2.2.3  Peisaj și topografie

  • 2.2.4  Relief și geologie-hidrologie

  • 2.2.5  Hidrografie

  • 2.2.6  Hidrogeologie

  • 2.2.7  Ecologie și zone sensibile

  • 2.2.8   Riscuri naturale........................................................................................................ 59

  • 2.2.9   Utilizarea terenurilor..............................................................................


  • 2.3

  • 2.3.1

  • 2.3.2

  • 2.3.3

  • 2.3.4

  • 2.3.5

  • 2.4


Infrastructura....................................................................................................

Transportul..................................................................................................

Telecomunicații............................................................................................

Energia.......................................................................................................

Alimentare cu apă, canalizare........................................................................

Colectarea și tratarea apei uzate....................................................................


  • 2.4.1

  • 2.4.1.1

  • 2.4.1.2

  • 2.4.2


Situația socio-economică....................................................................................

Situația socio-economică a României..............................................................

Situația demografică a României...............................................................

Situația economică a României................................................................


Situația socio-economică a regiunii București - Ilfov și a Municipiului București.... Evoluția populației din regiunea București - Ilfov și Municipiul București........

Situația economică din regiunea București - Ilfov și Municipiul București.......

Caracteristicile gospodăriilor la nivel național și din regiunea București - Ilfov Ocuparea forței de muncă și veniturile......................................................

2.4.3 Importanța relativă a municipiului București în economia regiunii de dezvoltare București -Ilfov și în ansamblul economiei naționale 5 Cadrul legislativ și instituțional.....

  • 2.5.1   Cadrul administrativ general...

  • 2.5.2  Cadrul legislativ....................

  • 2.5.2.1

  • 2.5.2.2

  • 2.5.2.3

jje DIRECȚIA Mașter planul pentru sistemul de man

' IS. UTlfiTÂȚI c*

pyBliCfi jg-v.



  • 2.4.2.1

  • 2.4.2.2

  • 2.4.2.3

  • 2.4.2.4


61

61

  • 63

  • 64

  • 64

  • 65

  • 66

66

66

68

69

69

  • 71

  • 72

76


Politica europeană în domeniul gestionării deșeurilor

Legislația națională privind gestionarea deșeurilor....

Legislația de mediu relevantă................................

Convenții, tratate și acorduri internaționale.............




  • 77

  • 78

78

80

80

84

93

96


t integrat al deșeurilor la nivflul Municipiului București




oi^ctuliji "Instalație de tratare^rnjică 'și. ■      , t

ml/n/^ipale din Municipiul




  • 2.5.3  Prevederi ale Programului Operațional Infrastructup                   ionarea deșeurilor.. 98

  • 2.5.4  Documente de planificare strategică și alte stupUfrelevante^n/d'omeniul gestionării deșeurilor 101

  • 2.5.4.1

  • 2.5.4.2

  • 2.5.4.3

  • 2.5.5

  • 2.5.6



Aspecte legislative privind planificarea gestionarii deșeurilor...............

Strategia și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.......................

Documentele privind planificarea deșeurilor pentru Municipiul București

Instituții cu competențe în sectorul gestionării deșeurilor..........................


101

103

105

108


Evaluarea piețelor naționale/regionale pentru materiale și energie recuperate din deșeuri 111


  • 2.5.6.1   Piața pentru materialele reciclabile

  • 2.5.6.2  Piața pentru compost și digestat

  • 2.5.6.3   Piața pentru materialele valorificabile

  • 2.5.6.4  Piețe de energie

  • 2.6  Generarea deșeurilor municipale

  • 2.6.1  Metodologie și ipoteze

  • 2.6.2  Generarea deșeurilor municipale

  • 2.6.2.1   Cantități generate

  • 2.6.2.2  Structura deșeurilor municipale

  • 2.6.2.3  Biodeșeuri generate de operatori economici, rezultate de la preparea hranei și alimente expirate 143

  • 2.6.3  Compoziția deșeurilor municipale

  • 2.6.4  Parametrii fizico-chimici determinați

  • 2.7  Sistemul de gestionare a deșeurilor municipale

  • 2.7.1   Colectarea și transportul deșeurilor municipale

  • 2.7.2  Tratarea deșeurilor municipale

  • 2.7.2.1 Instalații de tratare biologică

  • 2.7.2.2 Depozite de deșeuri

    • 2.8  Conformitatea sistemului existent de gestionare a deșeurilor cu legislația în vigoare

    • 2.9  Tarifele și costurile pentru managementul deșeurilor

      • 2.9.1   Cadrul legal și metodologia de calcul

        • 2.9.1.1   Modul de stabilire și de revizuire a tarifelor serviciilor de salubrizare

        • 2.9.1.2  închiderea, monitorizarea post-închidere și fondul pentru închiderea depozitelor și

monitorizarea post-închidere

  • 2.9.2  Nivelul tarifelor în municipiul București și modalitatea de încasare, ta nivelul anului 2017 -2018 181

  • 2.9.3  Deficiențe și recomandări pentru îmbunătățire a sistemului de tarifare

  • 2.10   Proiecte existente privind gestionarea deșeurilor

  • 2.11   Suficiența datelor


CADRUL INSTITUȚIONAL

3.1. Cadrul legislativ.......................

  • 3.1.1

  • 3.1.2

  • 3.1.3

  • 3.1.4


3.


191

. 191

  • 191

  • 192

192


Legislația generală din domeniul administrației publice

Legislația din domeniul Serviciului............................

Legislația privind gestiunea deșeurilor.......................

Legislația primară privind regulile de procedură pentru atribuirea contractelor de delegare a


193

193

193


gestiunii Serviciului și parteneriatele public-private 3.1.5 Normele locale.......................................

3.2. Stadiul actual................................................

  • 3.2.1. Analiza aspectelor instituționale și organizatorice privind gestionarea deșeurilor municipale în


Municipiul București........................................................................................................... 194

  • 3.2.2. Analiza regimului juridic al instalațiilor de tratare a deșeurilor care deservesc Municipiul

București..........................................................................................................................200

  • 3.2.3. Analiza Contractelor de salubrizare pentru gestiunea activităților componente ale serviciului de salubrizare, în ț/iggpre în Municipiul București


205



HTj. .Z?--

2 c             cfMsșter planul pe

*

, /




Asisten valorifi



  • 3.2.3.1

  • 3.2.3.2

  • 3.2.3.3

  • 3.2.3.4

  • 3.2.3.5

  • 3.2.3.6


Serviciul de salubrizare Sectorul 1

Serviciul de salubrizare Sectorul 2

Serviciul de salubrizare Sector 3 ..

Serviciul de salubrizare Sector 4 (licitație în derulare)

Serviciul de salubrizare Sector 5 (licitație în derul

Serviciul de salubrizare Sector 6



  • 209

  • 210

211

212

  • 213

  • 214


  • 3.2.3.7 Activitatea de depozitare a deșeurilor municipale..................................................219

  • 3.2.3.8 Instalațiile de tratare.........................................................................................219


4. PROIECȚIA.......


221


  • 4.1   Metodologie și ipoteze

  • 4.1.1  Metodologie și ipoteze privind prognoza socio-economică

  • 4.1.2  Metodologie și ipoteze privind proiecția de generare a deșeurilor municipale

  • 4.2  Proiecția socio-economică

  • 4.2.1   Prognoze demografice la nivel național, regional și local

  • 4.2.2  Prognoza venitului mediu disponibil al gospodăriei

  • 4.2.3  Prognoze economice la nivel național, regional și local

  • 4.2.4  Concluzii


  • 4.3  Proiecția privind generarea deșeurilor municipale

  • 4.4  Proiecția compoziției

  • 4.5  Proiecția fluxurilor speciale de deșeuri

  • 4.5.1  Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale

  • 4.5.2  Proiecția privind generarea deșeurilor de ambalaje

  • 4.5.3  Proiecția privind generarea deșeurilor municipale periculoase

  • 4.5.4  Proiecția privind generarea deșeurilor voluminoase


5. OBIECTIVE ȘI ȚINTE privind gestionarea deșeurilor ÎN MUNICIPIUL

BUCUREȘti.......................................................................................................... 240


6. ANALIZA OPȚIUNILOR ȘI A ALTERNATIVELOR TEHNICE DE GESTIONARE A


DEȘEURILOR ...................................................................................................... 250

6.1 Opțiuni tehnice de gestionare a deșeurilor municipale și a fluxurilor speciale

6.1.1 Opțiuni tehnice pentru colectarea separată a deșeurilor municipale

  • 6.1.1.1   Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente pentru colectarea deșeurilor

municipale.

  • 6.1.1.2  Evaluarea opțiunilor tehnice pentru colectarea deșeurilor municipale


6.1.1.3 Descrierea opțiunii tehnice propuse pentru colectarea separată a deșeurilor municipale

252



  • 6.1.2  Opțiuni tehnice pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale

  • 6.1.2.1   Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente

  • 6.1.2.2   Evaluarea opțiunilor tehnice prezentate

  • 6.1.2.3   Descrierea opțiunii tehnice propuse

  • 6.1.3  Opțiuni tehnice pentru colectarea separată a deșeurilor recicla bile

  • 6.1.3.1   Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente

  • 6.1.3.2   Evaluarea opțiunilor tehnice prezentate

  • 6.1.3.3   Descrierea opțiunii tehnice propuse

  • 6.1.4  Opțiuni tehnice pentru colectarea separată a biodeșeurilor

  • 6.1.4.1   Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente pentru colectarea separată a

biodeșeurilor

  • 6.1.4.2  Evaluarea opțiunilor tehnice prezentate pentru colectarea separată a biodeșeurilor... 262

  • 6.1.4.3  Descrierea opțiunii tehnice propuse pentru colectarea separată a biodeșeurilor

1.5 Opțiuni tehnice pentru colectarea separată a deșeurilor voluminoase

  • 6.1.5.1   Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente pentru colectarea separată a

deșeurilor voluminoase

  • 6.1.5.2  Evaluarea opțiunilor tehnice prezentate pentru colectarea separată a deșeurilor

voluminoase



Mașter planul pentru sistemul ffe ma



^Municipiului București ,


71 A 6


  • 6.1.6  Opțiuni tehnice pentru colectarea separată a deșeurilor periculoasemen^eed^.......^. 266

  • 6.1.6.1  Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente pentru colectșpeă/separată^^

deșeurilor periculoase

  • 6.1.6.2  Evaluarea opțiunilor tehnice prezentate pentru colectarea separația deșeurilor

periculoase

  • 6.1.6.3  Descrierea opțiunii tehnice propuse pentru colectarea separată a deșeurilor menajere

periculoase

  • 6.1.7  Opțiuni tehnice pentru colectarea separată a deșeurilor din construcții și desființări de la

populație

  • 6.1.7.1  Evaluarea opțiunilor tehnice prezentate pentru colectarea și tratarea deșeurilor din

construcții și desființări

  • 6.1.7.2   Descrierea opțiunii tehnice propuse pentru colectarea deșeurilor din construcții și desființări272

  • 6.1.8  Opțiuni tehnice pentru sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat

  • 6.1.8.1 Prezentarea principalelor tehnici de sortare existente

  • 6.1.8.2 Evaluarea tehnicilor de sortare a deșeurilor municipale

  • 6.1.8.3  Descrierea opțiunii tehnice propuse

  • 6.1.9  Opțiuni tehnice pentru tratarea biodeșeurilor municipale colectate separat

  • 6.1.9.1   Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente pentru tratarea biodeșeurilor

colectate separat

  • 6.1.9.2  Evaluarea opțiunilor tehnice de tratare a biodeșeurilor colectate separat

  • 6.1.9.3  Descrierea opțiunii tehnice propuse

  • 6.1.10   Opțiuni tehnice pentru tratarea deșeurilor reziduale municipale

  • 6.1.10.1  Prezentarea principalelor opțiuni tehnice existente

  • 6.1.10.2  Evaluarea opțiunilor tehnice prezentate

  • 6.1.10.3  Descrierea opțiunilor tehnice propuse

  • 6.2  Stabilirea alternativelor privind sistemul de management integrat al deșeurilor pentru municipiul

București

  • 6.2.1   Metodologie privind stabilirea alternativelor............................................................... 287

  • 6.2.2  Ipotezele privind proiecția sistemului de gestionare a deșeurilor

  • 6.2.3  Descrierea alternativei 0

  • 6.2.4   Descrierea alternativei 1.......................................................................................... 297

  • 6.2.5  Descrierea alternativei 2

  • 6.2.6  Descrierea alternativei 3

    • 6.3  Analiza alternativelor tehnice de gestionare a deșeurilor în municipiul București și prezentarea

alternativei propuse

  • 6.3.1   Evaluarea financiară a alternativelor

    • 6.3.1.1   Metodologie

    • 6.3.1.2 Alternativa 1 - Tratarea deșeurilor reziduale în TMB cu biouscare

    • 6.3.1.3 Alternativa 2 - Tratarea deșeurilor reziduale în instalație de tratare termică cu valorificare energetică

    • 6.3.1.4  Alternativa 3 - Tratarea deșeurilor reziduale în instalație de tratare termică cu

valorificare energetică și TMB cu biouscare

  • 6.3.1.5   Rezultatul analizei financiare a alternativelor

  • 6.3.2  Evaluarea economică a alternativelor

    • 6.3.2.1   Metodologie

    • 6.3.2.2  Rezultatul analizei economice a alternativelor

  • 6.4  Preselectarea amplasamentelor pentru noile instalații de gestionare a deșeurilor

''"6.4.1  Date privind amplasamentele

  • 6.4.2  Analiza amplasamentelor

  • 6.4.3  Selectarea amplasamentului

  • 6.5  Gestionarea deșeurilor până la implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor 337

PLANUL DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

uj^jr la nivelul Municipiului București tare termică și                    ;

nici pipi București"                    <


338

. 338

. 338

. 340



Contextul planificării............................................

Măsuri privind investițiile pe termen lung...............

Parametrii de bază pentru proiectare


CONFORM CU ORIGINALUL
  • 7.4

  • 7.5

  • 7.6


8.

8.1

8.2

  • 8.3

  • 8.4

  • 8.5


Costuri unitare de investiție și de operare și întreținere Costuri cu investițiile...............................................

Plan de investiții pe termen lung...............................

ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ .........

Ipoteze..................................................................

Costurile de investiții...............................................

Estimare costurile de operare și întreținere................

Estimarea veniturilor din valorificarea materialelor reciclabile Valoarea actualizată netă..................................................



352

. 352

. 352

. 353

. 353

. 354


9. ANALIZA MACRO - SUPORTABILITĂȚII....................................................... 356

  • 9.1  Metodologie

  • 9.2  Ipoteze

  • 9.3  Nivelul tarifelor aferente anului 2017-2018

  • 9.4  Indicele de suportabilitate

  • 9.5  Calcularea deficitului de finanțare (Funding Gap)

  • 9.6  Calcularea indicatorului de macro-suportabilitate

  • 9.7  Analiza de senzitivitate

    10. PROGRAMUL DE INVESTIȚII PRIORITARE....... 3S1


  • 10.1   Prioritizarea măsurilor de investiții

  • 10.2   Lista măsurilor de investiții prioritare

11. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI................ 365

  • 11.1   Propuneri de măsuri instituționale

  • 11.2   Propuneri de măsuri tehnice




'    ' L /

management integrat al deșeurilor tepiVe


Ă.f i

felul Municipiului

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Insța/gție de tra&ețfermică și valorificare energetică a deșeurilor municipale dipJIuM^i^u^^sxrești''


DIRECȚIA       Mașter planul pentru sistemul de

UTIUTÂT'

-PUBLtCE

l 'K


conform cu origiWli,

LISTA TABELE          L—----

Tabel 2-1: Suprafața și densitatea populației în Municipiul BucureștLîirTOll.......

Tabel 2-2: Distribuția pe tipuri de terenuri in regiunea Bucureștțxllfov in anii 2011-2012

Tabel 2-3: Distribuția pe tipuri de terenuri a Municipiului Bijetirești

Tabel 2-4: Lungimea liniilor de cale ferată

Tabel 2-5: Lungimea drumurilor publice..................I...        

Tabel 2-6: Transport urban de călători

Tabel 2-7: Rețeaua și volumul de gaze natural distribuite

Tabel 2-8: Termoficare

Tabel 2-9: Rețeaua și volumul de apă potabilă distribuită

Tabel 2-10: Evoluția populației la recensăminte

Tabel 2-11: Evoluția produsului intern brut și a câștigului net la nivel național

Tabel 2-12: Evoluția populației la recensăminte în Municipiul București

Tabel 2-13: Evoluția populației în Municipiul București

Tabel 2-14: Evoluția produsului intern brut - milioane LEI, prețuri curente

Tabel 2-15: Evoluția produsului intern brut (EUR/locuitor) - nivel național, regional și Municipiul

București

Tabel 2-16: Evoluția veniturilor gospodăriei la nivel național (RON/gospodărie/luna)

Tabel 2-17: Evoluția cheltuielilor gospodăriei la nivel național (RON/gospodărie/lună)

Tabel 2-18: Evoluția veniturilor gospodăriei la nivelul regiunii București - Ilfov (RON/gospodărie/lună) ............................................................................................................................................74


Tabel 2-19: Evoluția cheltuielilor gospodăriei la nivelul regiunii București - Ilfov (RON/gospodărie/luna)

Tabel 2-20: Evoluția cheltuielilor gospodăriei pentru plata serviciilor în regiunea București-Ilfov (medie

lunară) (RON/gospodărie/lună)

Tabel 2-21: Evoluția cheltuielilor gospodăriei pentru plata serviciilor în regiunea București-Ilfov (medie

lunară) (RON/gospodărie/luna)

Tabel 2-22: Rata șomajului - nivel național, regional și Municipiul București (%)

Tabel 2-23: Salariul brut (LEI/angajat) - nivel național, regional și Municipiul București

Tabel 2-24: Număr mediu de salariați (mii persoane) - nivel național, regional și Municipiul București

Tabel 2-25: Prețuri deșeuri reciclabile

Tabel 2-26: Fabrici de ciment din România, 2017

Tabel 2-27: Puncte termice in SACET București

Tabel 2-28: Consumul de căldură al SACET, 2016

Tabel 2-29: Evoluția consumului de energie termica al SACET pe o perioada de 20 de ani

Tabel 2-30: Prețul mediu de producere a energiei termice

Tabel 2-31: Producția de energie electrică și termică estimată

Tabel 2-32: Cantități de deșeuri municipale generate in municipiul București in perioada 2012-2016

Tabel 2-33: Cantități de deșeuri municipale din municipiul București valorificate și eliminate, inclusiv

pierderile de masa prin procesul de tratare biologica, 2016

Tabel 2-34: Estimarea cantității de deșeuri municipale generată în București, 2016

Tabel 2-35: Cantități estimate de biodeșeuri din deșeurile similar celor menajere, 2016

J>Uel 2-36: Date privind compoziția deșeurilor menajere și similare, 2016

Tabel 2-37: Compoziția deșeurilor din piețe, 2016

Tabel 2-38: Compoziția deșeurilor din parcuri și grădini, 2016

Tabel 2-39: Operatori de salubrizare care își desfășoară activitatea în municipiul București, iunie 2018

............................................................'...........



Tabel 2-41: Infrastructură colectare separată deșeuri reciclabile mașini)

Tabel 2-42: Instalații de tratare a deșeurilor municipale, £Q18

Tabel 2-43 : Gestionarea deșeurilor municipale în municipiul București, 2016

159

162

172


Tabel 2-44: Intenții de implementare a unor proiecte de gestionare a deșeurilor municipale, 2017.184

Tabel 2-45: Gradul de încredere privind datele și informațiile referitoare la situația actuală

Tabel 3-1: Situația prestării activităților serviciului de salubrizare la nivelul fiecărui sector al

municipiului București, iunie 2018

217


Tabel 4-1: Prognoza produsului intern brut - nivel național, regional și Municipiul București

Tabel 4-2: Prognoza produsului intern brut și câștigul brut la nivel regional și al Municipiului București

Tabel 4-3: Prognoza produsului intern brut pe locuitor - nivel național, regional și local

Tabel 4-4: Inflația - nivel național

Tabel 4-5: Prognoza ratei șomajului nivel regional și al Municipiului București

Tabel 4-6: Proiecția indicatorului de generare deșeuri menajere in trei scenarii

Tabel 4-7: Proiecția cantității de deșeuri municipale generate, scenariul mediu

Tabel 4-8: Proiecția cantității de deșeuri municipale generate, scenariul optimist

Tabel 4-9: Proiecția cantității de deșeuri municipale generate, scenariul pesimist

Tabel 4-10: Proiecția indicatorului de generare deșeuri municipale in trei scenarii

Tabel 4-11: Proiecția compoziției deșeurilor menajere și similare

Tabel 4-12: Proiecția structurii deșeurilor municipale pe tip de materiale, scenariul mediu

Tabel 4-13: Proiecția cantității generate de deșeuri biodegradabile municipale, scenariul mediu

Tabel 4-14: Proiecția deșeurilor de ambalaje, scenariul mediu.......

Tabel 4-15: Proiecția cantității generate de deșeuri periculoase municipale, pe trei scenarii

Tabel 4-16: Proiecția cantității generate de deșeuri voluminoase, pe trei scenarii

Tabel 5-1: Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale in Municipiul București

Tabel 6-1: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a deșeurilor municipale

Tabel 6-2: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a deșeurilor reziduale

Tabel 6-3: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a deșeurilor reciclabile

Tabel 6-4: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a biodeșeurilor

Tabel 6-5: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a deșeurilor voluminoase

Tabel 6-6: Evaluarea opțiunilor tehnice privind colectarea separată a deșeurilor periculoase

Tabel 6-7: Evaluarea tehnicilor de sortare a deșeurilor municipale

Tabel 6-8: Evaluarea opțiunilor tehnice de tratare a biodeșeurilor colectate separat

Tabel 6-9: Evaluarea opțiunilor tehnice de tratare mecano-biologică a deșeurilor

Tabel 6-10: Descrierea alternativelor propuse pentru sistemul de management integrat al deșeurilor în

municipiul București

Tabel 6-11: Costurile de investiție, alternativa 1

Tabel 6-12: Costurile de operare și întreținere, alternativa 1

Tabel 6-13 : Venituri, alternativa 1

Tabel 6-14: Costurile de investiție, alternativa 2

Tabel 6-15: Costurile de operare și întreținere, alternativa 2

Tabel 6-16 : Venituri, alternativa 2


Tabel 6-17: Costurile de investiție, alternativa 3.................................................................

Tabel 6-18: Costurile de operare și întreținere, alternativa 3.................................................

/Tabel 6-19: Venituri, alternativa 3.....................................................................................

Tabel 6-20: Rezultatele analizei financiare ale alternativelor.................................................

Tabel 6-21: Emisii specifice de CO2 (kg CO2 eciwaient/tona de deșeu).......................................

Tabel 6-22: Rezultatele analizei economice ale alternativelor................................................

Tabel 6-23: Componentele SMID pentru municipiului București, alternativa 2.........................

Tabel 6-24: Cantitățile minime anuale de deșeuri reziduale ce trebuie asigurate la instalația de incinerare.......................................................................................................................

Tabel 6-25: Amplasamentele propuse pentru implementarea proiectului....................................

Tabel 6-26: Date colectate privind Amplasamentul 1                  .....................................

rjrt'țl-'ăeșettrjlor lâ\nMeliil Municipiului București ■

310

  • 310

  • 311

  • 311

  • 312

  • 313

  • 314


317


  • 318

  • 319



RAMBO


Tabel 6-27: Date colectate privind Amplasamentul 2

321

324

326

326

328

  • 330

  • 331


Tabel 6-28: Date colectate privind Amplasamentul 3

Tabel 6-29: Criteriile eliminatorii...........................

Tabel 6-30: Analiza amplasamentelor privind criteriile eliminatorii

Tabel 6-31: Criterii de selectare a amplasamentelor...................

Tabel 6-32: Criterii de eficienta energetica................................

Tabel 6-33: Criterii de infrastructură.........................................

Tabel 6-34: Criterii sociale și de mediu

Tabel 6-35: Criterii financiare

Tabel 6-36: Analiza multicriterială

Tabel 7-1: Costuri unitare de investiție și de operare și întreținere

Tabel 7-2: Programul de investiții

Tabel 7-3: Planul de investiții pe termen lung, 2017-2046

Tabel 8-1: Estimare costurile de operare și întreținere

Tabel 8-2: Veniturile din reciclabile și compost

Tabel 8-3: VAN și CUD pentru programul de investiții

Tabel 8-4: Costul Unitar Incremental pentru programul de investiții

Tabel 9-1: Calcularea deficitului de finanțare (funding gap)

Tabel 9-2: Calcularea indicatorului de macro-suportabilitate

Tabel 9-3: Analiza de senzitivitate

Tabel 10-1: Prioritizarea planului de investiții pentru perioada 2019-2022

Tabel 10-2: Investiții POIM

Tabel 11-1: Plan de acțiune pentru implementarea proiectului SMID, 2019-2021

Tabel 11-2: Plan de acțiune privind măsurile instituționale

Tabel 11-3: Plan de acțiune privind măsurile tehnice





Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și                   ,

valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"



Figura 2-4: Cantitatea medie de precipitații la nivelul Municipiului București

Figura 2-5: Cantitatea de precipitații în Municipiul București

Figura 2-6: Acoperirea cu nori, soarele și zilele de precipitații

Figura 2-7: Viteza medie a vântului înregistrată în Municipiul București

Figura 2-8: Viteză vântului în Municipiul București

Figura 2-9: Roza vânturilor în Municipiul București

Figura 2-10: Harta seismica a Municipiului București

Figura 2-11: Populația rezidentă în România

Figura 2-12: Distribuția populației pe medii de rezidență

Figura 2-13: Populația rezidentă în regiunea București-Ilfov și Municipiul București

Figura 2-14: Evoluția PIB în perioada 2013 - 2016

Figura 2-15: Procedura de reglementare a activității din punct de vedere al protecției mediului

Figura 2-16 Instituții cu competențe în domeniul gestionării deșeurilor

Figura 2-17 Poziționarea centralelor electrice de termoficare în municipiul București

Figura 2-18: Metodologia

Figura 2-19: Generarea deșeurilor menajere și municipale, București versus media România

Figura 2-20: Generarea deșeurilor municipale, București versus media UE 28

Figura 2-21: Generarea deșeurilor municipale București, MP versus PNGD, 2016

Figura 2-22: Structura deșeurilor municipale, București versus România, 2016

Figura 2-23: Compoziția deșeurilor menajere și similare, București versus România, 2016

Figura 2-24: Gestionarea deșeurilor menajere și similare în municipiul București, iunie 2018

Figura 2-25: Amplasarea instalațiilor de tratare a deșeurilor municipale, 2017

Figura 2-26: Stație de sortare S.C. URBAN S.A

Figura 2-27: Stație de sortare S.C. ROSAL GRUP S.A

Figura 2-28: Stație de sortare S.C. SUPERCOM S.A

Figura 2-29: Stație de sortare S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.R.L

Figura 2-30: Stație de sortare S.C. ECOREC S.A

Figura 2-31: Stație de sortare S.C. Ecosud S.A

Figura 2-32: Stație de sortare S.C. ROM WASTE SOLUTIONS S.A

Figura 2-33: Stație de sortare S.C. 3R GREEN S.R.L

Figura 2-35: Instalație tratare biologică S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.R.L

Figura 4-1: Prognoza populației rezidente în România

Figura 4-2: Prognoza populației rezidente în București - Ilfov

Figura 4-3: Prognoza venitului mediu disponibil al gospodăriei din regiunea București-Ilfov

Figura 4-4: Compoziția deșeurilor din piețe

Figura 5-1: Cuantificarea țintelor aferente obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare... 247

Figura 6-1: Unitate mobilă pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase

Figura 6-2: Centru de colectare deșeuri

Figura 6-3: Opțiuni de gestionare a deșeurilor din construcții și desființări

Figura 6-4:

Figura 6-5:

Figura 6-6:

Figura 6-7:

Figura 6-8:

Figura 6-9:


Fluxul tehnologic al instalațiilor TMB cu biostabilizare și biouscare.....................

Schema fluxului de deșeuri în alternativa 0, 2016 și 2022................................

îndeplinirea obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare, alternativa 0 îndeplinirea obiectivului de reducere la depozitare a DBM, alternativa 0............

Variația cantităților de deșeuri rezidu r.e necesită tratare

,       ... i

pgntru reutilizafeși reciclare, alternativele 1-3

* / <. r. . I \ "v '

Mașter planul pentru sistemul de management ifitegrșt.al deșeurilor»);

I........; ........î


îndeplinirea obiectivului de pregăti




. 279 . 295 . 296

. 296 301

. 301




valorificare energetică a deș^ff^fhunici'păfe


a prdjectului'filnsȘilăție de trăire termică țjin MyfiicipjullBucurești"




RAMB

Figura 6-10: îndeplinirea obiectivului de reducere la depozitare a DBM, alternativa 1

Figura 6-11: îndeplinirea obiectivului de reducere la depozitare a DBM, alternativa 2

Figura 6-12: îndeplinirea obiectivului de reducere la depozitare a DBM, alternativa 3

Figura 6-13: Schema fluxului de deșeuri în alternativa aleasa, 2023 și 2030

Figura 6-14: Localizarea Amplasamentului 1

Figura 6-15: Localizarea Amplasamentului 2

Figura 6-16: Localizarea Amplasamentului 3

Figura 7-1: Consumul de căldură

Figura 8-1: Eșalonarea implementării investițiilor (sume in Euro/an)

Figura 9-1: Prognoza indicelui de suportabilitate





        IU


ABREVIERI


AC


ACB


ADP



ALPAB


ANAP


Agenția Națională de Achiziții Publice


ANPM


Agenția Naționala pentru Protecția Mediului


ANRSC


Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice


CGMB


Consiliul General al Municipiului București


Chestionar MUN


Chestionar pentru statistica deșeurilor - completat de operatorii de colectare


Chestionar TRAT


Chestionar pentru statistica deșeurilor - completat de operatorii de tratare


CLO


Compost Like Output (Output similar compostului)


CUD


Cost Unitar Dinamic


CUI


Cost Unitar Incremental


DBM


Deșeuri Biodegradabile Municipale


HCGMB


Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București


HCL


Hotărâre a consiliului local


HDPE


Polietilena de înaltă Densitate


HG


Hotărârea Guvernului


HoReCa


Hoteluri, Restaurante, Cantine


LDPE


Polietilenă de joasă densitate


MP


Mașter Plan


TMB


Tratare mecano-biologică


OG


Ordonanța Guvernului


OUG


Ordonanță de Urgență a Guvernului

PET


Polietilenă tereftalat


PIB


Produsul Intern Brut


POIM


Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

PNGD


Planul Național de Gestionare a Deșeurilor


PNPGD


Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor


PP


Polipropilenă


PRGD


Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor


PUG


Plan Urbanistic General


PUZ


Plan Urbanistic Zonal


RDF


Refuse Derived Fuel (Combustibil derivat din deșeuri)


SIEG


Serviciu de interes economic general


f ^iWJaster planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Munj^ipiulții i îfe îl


Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"




SF


Studiu de Fezabilitate


SMID


Sistem de management integrat al deșeurilor


SRF


Solid Recovered Fuel (Combustibil solid rec


TMB


Tratare mecano-biologică


UAT


UE


Uniunea Europeană


VAN


Valoare Actualizată Netă






CONFORM CU ORIGINALUL


REZUMAT EXECUTIV


Acest Mașter Plan este o componentă a Proiectului de Asistență "Instalație de tratare termică și valorificare energetică București", contract nr. 424/29.11.2016.

regătirea proiectului municipale din municipiul


Mașter Planul a fost elaborat pe baza metodologiei pusă la dispoziție de către Ministerul Mediului și acoperă o perioadă de planificare de 30 ani (2017 - 2046). Din punct de vedere geografic, Mașter Planul acoperă municipiul București.

La elaborarea Mașter Planului s-a ținut seama de toate elementele de planificare din domeniul gestionarii deșeurilor existente în prezent la nivel național, regional și județean.

Mașter Planul propune strategia municipiului București în domeniul gestionarii deșeurilor, precum și planul de investiții pe termen lung care să asigure atingerea tuturor țintelor prevăzute în Tratatul de aderare a României la UE, în legislația actuală și în pachetul economiei circulare adoptat și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 14.06.2018. Din planul de investiții pe termen lung este selectat programul de investiții prioritar care urmează fi finanțat prin POIM Mediu.

Situat în zona sudică a României, municipiul București ocupă 0,8 % din suprafața tarii (238 km2). Suprafața construită este de cca. 70 % din suprafața totală. Populația municipiului București era în anul 2011 (ultimul recensământ) de 1.833.425 locuitori.

Din punct de vedere administrativ, municipiul București este compus din 6 sectoare. Instituțiile locale responsabile cu asigurarea salubrizării în municipiul București sunt Primăria Municipiului București și primăriile celor 6 sectoare.

Conform estimărilor realizate de consultant, în anul 2016 în municipiul București au fost generate circa 1.033.874 tone deșeuri municipale, din care circa 606.159 tone deșeuri menajere, circa 259.782 tone deșeuri similare celor menajere, circa 104.528 deșeuri similare din coșurile stradale și deșeuri abandonate, circa 32.501 tone deșeuri din parcuri și grădini, circa 12.459 deșeuri din piețe și circa 18.446 deșeuri stradale. întreaga cantitate de deșeuri generate este colectată.

Deși populația municipiului reprezintă cca. 9°/o din populația României, cantitatea de deșeuri generată reprezintă cca. 20% din cantitatea totală generată la nivel național. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultat este de cca. 0,9 kg/loc*zi, fiind semnificativ mai ridicat față de indicatorul mediu la nivel național pentru mediul urban, care este de 0,66 kg/loc*zi. Indicatorul de generare a deșeurilor municipale este de 562 kg/locuitor/an comparativ cu media UE 28 care este de 476 kg/locuitor/an.

Gântitatea totală de biodeșeuri estimată (generată de operatorii economici din sectorul HoReCa și alimente expirate rezultate din lanțul alimentar) este de 132.700 tone în anul 2016.

Compoziția deșeurilor menajere si similare a fost determinată pe baza datelor obținute în urma derulării primei campanii de determinare a compoziției (iunie 2017) și pe baza datelor privind compoziția deșeurilor furnizate de operatorii de salubrizare:


RAMB0



Categorii de deșeuri

Corrfpozitie_r

rtedie estimată (%)

Hârtie și carton

14,1

Plastic

15,0

Metal

1,4

Sticlă

5,2

Lemn

0,5

Biodeșeuri

38,4

Textile

3,7

DEEE

0,1

Voluminoase

1,0

Periculoase

0,4

Deșeuri compozite

1,9

Deșeuri inerte

1,3

Altele

5,2

Deșeuri de mici dimensiuni (<4 cm)

11,8

TOTAL

100,0


în etapa de elaborare a SF va fi revizuită compoziția deșeurilor menajere și similare pe baza rezultatelor analizei conținutului de deșeuri biodegradabile din fracția mică (< 4 cm), analize realizate în ultimele 2 campanii.


Colectarea deșeurilor menajere și similare este realizată de către cinci operatori de salubrizare care au contracte cu primăriile de sector, de către alți operatori care nu au contracte cu primăriile de sector (cel puțin 7 operatori) și de către alți operatori autorizați (autorizație de mediu) pentru colectarea deșeurilor reciclabile.


In prezent cea mai mare parte a deșeurilor municipale este colectată în amestec (în anul 2016 au fost colectate separat de către operatorii de salubrizare care au contract cu primăriile de sector doar



27^000 tone deșeuri reciclabile).

a data realizării Mașter Planului 2017, tratarea deșeurilor municipale se realiza în următoarele instalații (parte din ele se află pe teritoriul județului Ilfov):

  • •   7 stații de sortare pentru deșeuri colectate în amestec și deșeuri reciclabile colectate separat, cu o capacitate totală d^cca. 871.000 tone/an;

  • •   2 stații de compostafp,

  • •   1 instalație de tratai


capacitatea totală de 12,40 cu capacitatea de



Ș^tyMaster planul pentru sistemul de management integrat

Sgft--

■u>51]             Asistentă tehnică pentru pregătirea proiectului "I

■                            valorificare energetică a deșeurilor municipale i


r;



I bUfei fiului București



Nivelul actual al taxelor/tarlfelor pentru colectarea și gestionarea deșeurilor municipale în municipiul București este: taxa/tariful pentru persoane fizice variază între 6,0 și 9,6, lei/persoană și lună (TVA inclus în cazul tarifelor) iar taxa/tariful pentru agenți economici și instituții publice variază între 40 -83,3 lei/mc (plus TVA în cazul tarifelor). în sectoarele 1 și 3 nu se încasează taxe/tarife pentru serviciile de salubrizare de la populație.

în perioada de elaborare a Mașter Planului a fost identificat un singur proiect demarat de Primăria Municipiului București - concretizat printr-un acord de parteneriat voluntar încheiat între Primăria Municipiului București și GREEN GROUP, prin TOTAL WASTE MANAGEMENT S.R.L. are ca obiect: instalarea pe raza Bucureștiului a unui număr de 50 de puncte de colectare separată a deșeurilor, parte din ele complet automatizate, iar celelalte deservite de operatori, care vor prelua de la cetățeni deșeurile colectate separat (deșeuri de ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori), oferind în schimbul acestora stimulente în numerar sau vouchere de reduceri la marii retaileri.

Conform proiecțiilor elaborate de Comisia Națională de Prognoza a României, pentru perioada 2017-2020 în municipiul București ritmul de creștere a PIB va fi de 4,9 - 5,5 %. în varianta de echilibru, ritmul anual de creștere a PIB va fi de 3,9 % în perioada 2014-2020 și de 3,4 % în perioada 2021-2038.

Conform estimărilor realizate de Institutul Național de Statistica, populația municipiului București va scădea cu 118.425 persoane până în anul 2030, respectiv cu încă 288.000 persoane până în anul 2046.

Conform estimărilor de venituri, valoarea medie a primei decile a venitului pe o gospodărie va spori în municipiul București de la 1.744 lei în anul 2017 la 3.398 lei în anul 2047.

Proiecția de generare a deșeurilor municipale este realizată în trei scenarii, similar cu proiecția


demografică (mediu/constant, optimist și pesimist), luând în considerare 3 parametrii principali: proiecția demografică, proiecția PIB și implementarea măsurilor referitoare la prevenirea generării deșeurilor municipale. Pentru celelalte categorii de deșeuri municipale, la calcul proiecției de generare sunt utilizate ipotezele din Planul Național de Gestionare a Deșeurilor referitoare la ponderea deșeurilor similare raportat la deșeurile menajere și cantitățile generate de deșeuri grădini, piețe și deșeuri stradale.


din parcuri și


*6 M 4

telul Municip

_

AsistențătehnicăpentnjpregădKapmiectului^Tnstaiafied&i^^^rdtefmi^și valorificare energetică a deșeurilor municipale dm MurtitpuLBufurești"


I' !

Mașter planul pentru sistemul de management integratjaț dețeuril

DIRECTĂ                                                    1

(UTILITĂȚI 23






Cantitățile principalelor categorii de deșeuri municipale care se estimează a se genera în anul 2017 (primul an de calcul al proiecției), 2020, 2025, 2030, 2035 (ani în care trebuie îndeplinite obiectivele), 2023 (anul asumat pentru darea în operare a instalațiilor noi de gestionare a deșeurilor) și la sfârșitul perioadei de planificare (2045) sunt următoarele:

Cantitate (tone/an)

2017

2020

2023

2025

2030

2035

2046

Deșeuri menajere

610.400

614.900

557.600

536.200

528.300

514.000

482.500

Deșeuri similare

366.900

369.600

335.200

322.300

317.600

309.000

290.000

Deșeuri din parcuri și grădini

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

Deșeuri din piețe

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

Deșeuri stradale

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

Total deșeuri municipale

1.040.900

1.048.100

956.400

922.100

909.500

886.600

836.100

Principalele obiective care stau la baza proiectării sistemului de management integrat al deșeurilor pentru municipiul București, țintele și termenele de îndeplinire, precum și justificările referitoare la stabilirea acestora sunt:

- t Z u i

Obiectiv

Ținta/Termen

Responsabil

1

Reducerea cantității de deșeuri

Reducerea cantității de deșeuri

Primăriile de

menajere și similare generate ca

menajere și similare generate

sector

urmare a implementării măsurilor de

până în anul 2025, raportat la

'prevenire a generării deșeurilor

anul 2017, cu cel puțin 10%

2

Creșterea etapizata a gradului de

• minim 50% din cantitatea

Primăriile de

pregătire pentru reutilizare și reciclare

totală de deșeuri reciclabile

sector

Mașter planul pentru sistemul de managemenl

Asistență tehnică pentru pregătirea prol&șț valorificare energetică a deșeurilor mui

re termică și li București"



C0NF0^oKlGINALUL



•   50% din cantit


deșeuri mutud



Termen: 2025


60% din cantitatea totală de


deșeuri municipale generate


Termen: 2030


•   65% din cantitatea totală de


deșeuri municipale generate


Termen: 2035


Rata de capturare1 de minim 60% a deșeurilor reciclabile Termen: 2020


Rata de capturare de minim 75% a deșeurilor reciclabile Termen: 2025


Rata de capturare de minim 80% a deșeurilor reciclabile Termen: 2030


Rata de capturare de minim

85% a deșeurilor reciclabile


Termen: 2035


Rata de capturare de minim

33% a biodeșeurilor

Termen: 2020


Rata de capturare de minim

45% a biodeșeurilor

Termen: 2025


Rata de capturare de minim

65% a biodeșeurilor


Termen: 2030


• Rata de capturare de minim

90% a deșeurilor verzi


Termen: începând cu anul

2020



Primăriile de


sector*


Primăria


Municipiului

București


Primăriile de


sector


Primăriile de


sector


Primăriile de


sector



de capturare este reprezentata de cantitatea unui anumit tip de/feșeWcolectata separat ra

Mașter planul pentru sistemul de managem           âl^șțieurilor la nivelul Nun

'~~~~^sîsten(T^hnîc^pentri7pregătîrea^proie^jîur^^S'lăti^deb^tâ termică și  valorificare energetică a deșeurttgr rpcffițipale din Municipiul. rești"



,.s




ucurejfti

r


«•1 v


Nr. crt.

Obiectiv

Ținta/Termen

Responsabil

6

Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipale

15 % din cantitatea totală de deșeuri municipale valorificată energetic

Termen: 2023

Primăria

Municipiului

București ***

7

Reducerea cantității depozitate de deșeuri biodegradabile municipale****

La 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995

Termen: 2023

Primăria

Municipiului

București ***

8

Interzicerea la depozitare a deșeurilor municipale colectate separat

Termen: permanent

Primăria Municipiului

București

9

Depozitarea numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare

Depozitarea deșeurilor municipale este permisă numai dacă acestea sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic

Termen: 2023

Primăria

Municipiului

București

10

Asigurarea capacității de depozitare a întregii cantități de deșeuri care nu pot fi valorificate

Termen: permanent

Primăria

Municipiului

București


x Țintele vor fi asigurate prin reciclarea deșeurilor reciclabile, respectiv a biodeșeurilor colectate separat. Primăriile de sector sunt responsabile cu colectarea separată a fluxurilor de deșeuri, precum și cu sortarea deșeurilor reciclabile iar Primăria Municipiului București este responsabilă de asigurarea funcționării instalației(ilor) de digestie anaerobă.


** Nu sunt prevăzute de legislația în vigoare sau de documentele de planificare aprobate. Au fost stabilite pentru asigurarea atingerii obiectivului 2 "* Cu condiția ca primăriile de sector să asigure cantitățile minime de deșeuri reziduale stabilite conform Mașter Planului * România a obținut derogare pentru îndeplinirea acestui obiectiv în anul 2020. în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acest obiectiv este unul național, neexistând responsabilități specifice la nivel județean/municipiul București. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară construirea de instalații noi a căror realizare necșsit\ care aceste instalații ar putea fi

șfctimp, termenul stabilit este corelat cu estimarea privind anul în nloperare (2023)




rmaias

1.200.000






2016 (Metoda 2) 2020 (Metoda 2) 2025 (Metoda 4) 2030 (Metoda 4) 2035 (Metoda 4)

Anul (Metoda utilizata pentru calcul obiectivului)

Pe baza proiecției de generare a deșeurilor au fost cuantificate cele 4 ținte aferente obiectivului de pregătire pentru reutilizare și reciclare. Metodele de calcul ale țintelor (metoda 2, respectiv metoda 4) sunt cele prevăzute în Decizia Comisiei 753/2011 de stabilire a normelor și metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Obiectivele privind gestionarea deșeurilor de ambalaje vor fi realizate implicit, odată cu atingerea obiectivului privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale.

In vederea stabilirii alternativei tehnice cea mai fezabilă din punct de vedere tehnic și economic, au fost analizate și evaluate mai multe opțiuni tehnice pentru fiecare componentă a sistemului de gestionare a deșeurilor. Pe baza opțiunilor tehnice au fost stabilite trei alternative tehnice:



Alternativa O


Alternativa 1


Alternativa 2


Alternativa 3


Colectare separată deșeuri reciclabile



Colectare separată deșeuri verzi din parcuri și grădini


sortare deșeuri

reciclabile colectate separat


lății de tratare deșeuri colectate în amestec


Stații compostare

—-----


Rata de capturare pentru deșeurile reciclabile din deșeuri menajere, similare și din piețe va fi de 45% în anul 2018, iar începând cu anul 2019, 50%.


Creșterea ratei de capturare la 10% în

2018-2019


7 stații de sortare pentru deșeuri colectate în amestec și separat cu o capacitate totală de 871.000 tone și posibilitate de extindere până în anul 2020 la 1,2 milioane tone/an


7 stații de sortare pentru deșeuri colectate în amestec și separat cu o capacitate totală de 871.000 tone și posibilitate de extindere până în anul 2020 la 1,2 milioane tone/an


2 stații de compostare cu o capacitate totală


Rata de capturare va crește la:


60% în 2020


75% în 2025


80% în 2030


85% în 2035


Rata de capturare totală a biodeșeurilor din deșeuri menajere (numai în zona de case), similare și piețe trebuie să fie de minim:


33% în 2022


45% în 2025


•  65% începând cu 2030


Creșterea ratei de capturare de la 10% în 2018-2019 și 90% începând cu anul 2021


Nu sunt prevăzute capacități suplimentare de sortare. Este necesară delegarea sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat de către primăriile de sector.



Este necesară delegarea activității de tratare mecano-biologică de către PMB sau coAătruJre^ | unei noi instalații. în cazul delegării activității, stațiile de sortare care sortează deșeurilB^n amestec vor trebui sa asigure și tratarea biologica a fracției rezultate în urma procesul/ii de sortare. în ambele situații capacitățile de tratare biologică construite vor fi utilizate, pa măsura scăderii cantității de deșeuri intrare în stațiile de sortare pentru deșeuri în amestec, ca si capacități de tratare biologică pentru biodeșeurile colectate separat.                   I


Amenajarea (extinderea capacității la 20.000 tone/an) în vederea punerii în funcțiune a stației


Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"




■■ *'»»*.■..

Alternativa 0

Alternativa 1

Alternativa 2

Alternativa 3

• C- Ș> ® c

_

de 12.400 tone/an

de compostare ALPAB

^stq^fjî digestie anaerobă

-

Construirea și darea în operare în anul 2023 a unei capacități de digestie anaerobă de 125.000

tone/an

Instalații tratare deșeuri reziduale

Instalație(i) de tratare mecano-biologică cu biouscare cu o capacitate totală de 235.000 tone/an

Instalație de incinerare cu valorificare energetică cu o capacitate de 235.000 tone/an

Instalație de tratare mecano-biologică cu biouscare cu o capacitate de 80.000 tone/an

Instalație de incinerare cu valorificare energetică cu o capacitate de 155.000 tone/an

Depozite conforme

~xo\

3 depozite care deservesc regiunea București-Ilfov, cu o capacitate construită disponibilă la sfârșitul anului 2016 de 4,7 milioane mc

începând cu anul 2020 și până la sfârșitul perioadei de planificare mai este nevoie de o capacitate de depozitare totală de 15,467 milioane m3.

începând cu anul 2020 și până la sfârșitul perioadei de planificare mai este nevoie de o capacitate suplimentară (față de cea existentă) de depozitare de cca. 5,229 milioane m3.

k p

^Atihger^a’ obiectivelor

4

Obiectivul de oreqătire Dentru reutilizare si reciclare - tinta de 50% din 2020 Doate fi atinsă (calculată prin raportare la cantitatea de deșeuri reciclabile menajere și similare), țintele aferente 2025, 2030 2035 (calculate prin raportare la întreaga cantitate de deșeuri municipale generate) NU pot fi atinse

Obiectivul de Dreqătire Dentru reutilizare si reciclare -Doate fi îndedinit       \      \ f \

Obiectivul de reducere la depozitare a cantității de deșeuri biodeqradabile municipale F«Qaw îndeplinit                                                                      p \\

Obiectivul privind valorificarea energetică - poate fi îndeplinit                        \       '

Obiectivul privind depozitarea numai a deșeurilor tratate - poate fi îndeplinit         \

di


Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București


J».




Alternativa O


Obiectivul de reducere la depozitare a cantității____de____d^șeuri__biQdeflradabile

municipale - NU poate fi îndeplinit

Obiectivul privind valorificarea energetică -

NU poate fi îndeplinit

Obiectivul privind depozitarea numai a deșeurilor tratate - NU poate fi îndeplinit


Alternativa 1


Alternativa 2


Alternativa 3





Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București





Analiza alternativelor pe baza criteriilor economice au condus la alegerea Alternativei 2 ca alternativa tehnică ce urmează a fi implementată în municipiul București.

Rezultatul analizei economice a alternativelor:

Rezultatele analizei economice a alternativelor

U.M.

Alternativa 1

Alternativa 2

Alternativa 3

Valoare Actualizată Netă - Investiții

EUR

329.815.747

521.867.006

507.579.043

Valoare Actualizată Netă - Costuri de operare nete

EUR

1.452.237.238

1.194.663.384

1.276.631.049

Valoare Actualizată Netă -

Reducere emisii de CO2

EUR

(133.415.306)

(131.547.628)

(132.183.434)

Valoare Actualizată Netă - Total

EUR

1.648.637.679

1.584.982.762

1.652.026.658

Cost Unitar Dinamic (CUD) -Investiții

EUR/tona

21,7

34,3

33,4

Cost Unitar Dinamic (CUD) -

Costuri de operare nete

EUR/tona

95,5

78,5

83,9

Cost Unitar Dinamic (CUD) -

Reducere emisii de CO2

EUR/tona

(8,8)

(8,6)

(8,7)

Cost Unitar Dinamic (CUD) - Total

EUR/tona

108,4

104,2

108,6

Conform condițiilor existente, analizând costurile de investiție, operare și întreținere, veniturile generate și luând în considerare impactul alternativelor asupra reducerii de emisii de gaze cu efect de seră, alternativa care generează cele mai mici valori pentru Valoarea Actualizată Netă și Costul Unitar Dinamic este Alternativa 2 - Tratarea deșeurilor reziduale în instalație de tratare termică cu valorificare energetică.



Asistență tehnică pentru pregătirea proi valorificare energetică a deșeurilor mun


niyelul Municipiului Buc


Și


Zi' 7




2030




Tratare biologică a fracției bîodegradabile

Tratare mecanică deșeuri municipale in amestec


21,6


289,0


Deșeuri municipale generate 909,5


20,7


Compostare deșeuri verzi (1 instalație)




Incinerator cu va lorificare energetica (1 instalație)


deșeuri de la maturatul stradal și deșeurile inerte din parcuri și grădini

30,4

Toate datele sunt exprimate in mii tone

Schema fluxului de deșeuri pentru alternativa aleasă (mii tone)

Pentru îndeplinirea cerințelor din HG 349/2005 privind depozitarea numai a deșeurilor tratate, este necesar ca și fracția biologică din deșeurile reziduale (rezultată după tratarea mecanică) sa fie stabilizată. Astfel opțiunile sunt următoarele: utilizarea unei părți a capacităților de sortare în amestec existente, care să asigure sortarea deșeurilor municipale în amestec în vedere obținerii de RDF și stjftarii unei mici cantități de materiale în vedere reciclării și construirea unor capacități de tratare biologică în cadrul acestor instalații sau construirea unei noi instalații de către PMB, din fonduri proprii.

Capacitățile de tratare biologică rezultate vor fi utilizate, pe măsura scăderii cantității de deșeuri

intrare, ca și capacități de tratare biologică pentru biodeșeurile menajere și similare colectate separat. Astfel, în anul 2025 capacitate va crește




tone pentru tratarea biologică. Această  2-tj30\după care va scădea.


tratare termică și 'Municipiu! București"


27




In instalația de incinerare cu valorificare energetică se vor trata numai deșeuriie reziduale, rămase după colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor. Capacitatea instalației de incinerare cu valorificare energetică a fost estimată scăzând din cantitatea totală de deșeuri municipale generate cantitatea de deșeuri reciclabile și biodeșeuri care trebuie colectate separat pentru atingerea țintei de reciclare. A fost luată în considerare valoarea cea mai ambițioasă a acestei ținte, și anume 65°/o în 2035.

Cantitățile minime anuale de deșeuri reziduale ce trebuie asigurate la instalația de incinerare cu valorificare energetică sunt:


Sectoare

Număr locuitori

Cantitate deșeu rezidual (tone/an)

1

225.453

28.130

2

345.370

43.093

3

385.439

48.092

4

287.828

35.913

5

271.575

33.885

6

367.760

45.886

TOTAL

1.883.425

235.000

Sursa: estimare Consultant

a estimarea capacității instalației în etapa realizării Studiului de Fezabilitate sa va lua în considerare și cantitatea de deșeuri reziduale colectată pe teritoriul județului Ilfov (datele vor fi furnizate de către Consiliul Județean Ilfov), în conformitate cu solicitarea transmisă prin adresa cu nr. 3218 din 16.03.2018. Prin adresa cu nr. 1608401/1791 din data de 05.04.2018, Primăria Municipiului București își dă acceptul cu privire la luarea în considerare a deșeurilor reziduale colectate pe teritoriul județului Ilfov la determinarea capacității instalației de incinerare cu valorificare energetică a deșeurilor, cu condiția ca județul Ilfov să transmită estimarea aceșfcer*cățîEftătL (realizată utilizând aceeași



planul pentru sistemul de management integ

Asistentă tehnică pentru pregătirea proiectu valorificare energetică a deșeurilor munici

Stajație de trăta dfnfîuivo'piui


CONFORM CU ORIGINALUi

D v (inclusiv obținerea avizului


metodologia ca la elaborarea MP) și ca revizuirea și aprobarea de mediu) să se realizeze până în iunie 2019.

Planul de investiții pe termen lung, stabilit pe baza alternativei alese pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, pornind de la situația existentă, include investiții pentru:

  • •   Colectare separată pentru deșeuri menajere și similare: pentru case individuale și parte din operatorii economici 5 fracții (hârtie, plastic și metal, sticlă, biodeșeuri și deșeuri reziduale) și pentru restul 4 fracții (hârtie, plastic și metal, sticlă și deșeuri reziduale), colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase și a deșeurilor voluminoase: 2020.

  • •   Stații de sortare pentru deșeurile reciclabile colectate separat - există capacități de sortare, care pot fi integrate în SMID atât din punct de vedere tehnic, cat și instituțional cu respectarea legislației în vigoare în domeniul achizițiilor public;

  • •   Instalații de tratare a deșeurilor reziduale (colectate în amestec) - în funcție de opțiunea aleasă de către Beneficiar, va fi necesară completarea cu noi instalații (care pot să cuprindă atât investiții pentru sortarea deșeurilor cât și investiții pentru tratarea biologică) sau delegarea activității către operatorii care dețin instalații care au deja etapa de tratare mecanică (cu obligativitatea realizări de investiții pentru etapa de tratare biologică);

  • •   Compostarea deșeurilor verzi din parcuri și grădini publice - dezvoltarea capacităților de compostare existente;

  • •   Tratarea biologică a biodeșeurilor colectate separat din zona de case - tratarea biologică se va realiza în instalațiile de tratare a deșeurilor reziduale, a căror operatori vor fi obligați ca începând cu anul 2025 să primească și această categorie de deșeuri;

  • •   Instalație(i) de digestie anaerobă pentru reciclarea biodeșeurilor din deșeuri similare rezultate de la prepararea hranei (HoReCa) și alimente expirate din lanțul comercial - instalație(i) noi;

  • •   Instalație de incinerare cu valorificare energetică pentru deșeurile reziduale, care nu pot fi valorificate material - instalație nouă;

  • •   Asigurarea de noi capacități de depozitare (începând cu 2020) și închiderea celulelor cu capacitate epuizata. închiderea celulelor se va realiza cu banii colectați în fondul de închidere în cazul fiecărui depozit;

  • •   Asistența tehnică și supervizarea lucrărilor de construire;

  • •   Publicitate;


    Cheltuieli neprevăzute.


    oarea totală a investițiilor pentru întreaga perioada de planificare este de 462.435.354 EURO.


    Costurile anuale de operare si întreținere, din care au fost scăzute veniturile din valorificarea energetică au o valoare


    :imă de cca. 84 milioane euro (în anul 2046).


    CAPEX și OPEX instal

    XiHCλătoarele ipoteze: iSI w


    ||Master planul p



    nerare cu valorificare energetică au fost estimate luând în considerare


    Asistentă tehnică pentru Xtegăti/ea



    ej^inlor la nivelul Municipiului București

    ilkir Trtlkîliiphlejlin Municipiu! București"




    capacitatea instalației

    număr minim de ore de funcționare anuală

    număr de linii de proces


    • •   puterea calorifică deșeuri reziduale la intrare

    • •   conținut cenușă de vatră

    • •   energie termică totală

    • •   energie electrică vândută

    • •   preț energie electrică

    preț energie termică



    40 EUR/MWh

    50 EUR/MWhLa o capacitate de 235.000


tone/an, CAPEX este de 623 €/an și tonă, iar OPEX este de 26,4 €/tonă.

Veniturile maxime rezultate în urma valorificării materialelor reciclabile (deșeuri sortate, compost, digestat) sunt de cca. 26,7 milioane EURO (2046).

Lista investițiilor prioritare:

Valoare investii

Valoarea totală


Valoare investii


Investiție


care trebuie realizate în cadrul


SMID (EURO)


propuse pentru finanțare din

POIM (EURO)


care vor fi realizate de către operatorii de salubrizare și din alte surse de


Perioada de


realizare a


investiție


finanțare (EURO)

Instalație(i) de digestie anaerobă (125.000 tone/an)


Instalație de incinerare cu


valorificare


energetică

(235.000 tone/an)



alații de tratare biologica pentru deșeurile rezultate din instalațiile de sortare a


deșeurilor colectate in


amestec


r, A

A. >



43.750.000





2019-2022


2019-2022



X, 1*

' <cPjS// Mașter planul pentru sistemul de management in





Investiție

Valoarea totală care trebuie realizate în cadrul SMID (EURO)

Valoare investii propuse pentru finanțare din POIM (EURO)

Valoare investii care vor fi realizate de către operatorii de salubrizare și din alte surse de finanțare (EURO)

Perioada de realizare a investiție

separată și transportul deșeurilor menajere și similare, inclusiv deșeuri voluminoase și deșeuri periculoase

l

1 CONFORM(

:U ORIGINALUL

X Cv

Proiectare**

7.983.19^

/^^5.707.500

2.275.690

2019

Supervizare***

9.506.384

7.610.000

1.896.384

2019-2022

Asistență tehnică -pregătire proiect

1.290.000

1.290.000

2017-2019

Asistență tehnică -management de proiect

1.150.000

1.150.000

2019-2022

Publicitate

480.000

275.000

100.000

2019-2022

Diverse și neprevăzute****

23,015,960

19.025.000

3.990.960

2019-2022

Total investiție

451.762.134

225.307.500

226.454.634

* în cazul în care se va întârzia demararea proiectului va fi identificată o altă sursă finanțare


** valoarea a fost calculată ca procent din valoarea investițiilor directe (3% în cazul instalațiilor de tratare a deșeurilor, respectiv 1% în cazul sistemelor de colectare separată) ’** reprezintă 4% din valoarea investițiilor directe (doar pentru instalațiile de tratare a deșeurilor - digestoare anaerobe, instalația de incinerare cu valorificare energetică și instalația de tratare biologică) **** 10% din valoarea investițiilor directe pentru instalațiile de tratare a deșeurilor


Indicatorul capacității de plată a populației este reprezentat de indicele de suportabilitate, stabilit la un ivel optim de 1,8% pentru gospodăria din Decila 1 (familiile cu veniturile cele mai scăzute) in vederea stabilirii tarifelor viitoare. Nivelul de 1,8% este prevăzut în Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu elaborat de JASPERS pentru AM POS Mediu pentru perioada de programare 2007-20132.



urikw la nivelul Municipiului București

<dtti finiți piu! București"

Ci. * v


CONFORM CU ORIG

Indicele de suportabilitate a fost calculat împărțind factura m venitul mediul al familiei. Factura medie a fost calculată corisiderând pe persoană conform prognozei și nivelul maxim al veni pentru a plăti factura de salubritate.

"generare de deșeuri

care îl poate suporta o gospodărie


Deficitul de finanțare (funding gap) are o valoare de 81,4% ceea ce arată că dacă nivelul tarifelor va fi menținut la un nivel de suportabilitate de 1,8% pentru gospodăria din decila 1, sistemul de management integrat de deșeuri din Municipiul București ar putea să finanțeze aproximativ 19% din programul de investiții pe termen lung, iar restul de 81% din finanțare ar trebui să fie asigurată sub formă de grant sau subvenție din punctul de vedere al consumatorului final.

Indicatorul de macro-suportabilitate are o valoare de 86,7% ceea ce arată că veniturile viitoare generate de sistemul de management integrat la deșeurilor din Municipiul București vor reuși să acopere doar aproximativ 87% din costurile totale generate în următorii ani. Veniturile viitoare vor reuși să acopere costurile normale de operare și funcționare, însă, pentru a asigura o dezvoltare durabila, este nevoie ca o parte din investițiile incluse în programul de investiții pe termen lung să fie finanțate prin subvenții și granturi din punct de vedere al consumatorului final.

Analiza de senzitivitate indică faptul că variabilele cele mai sensibile sunt costurile de investiție, costurile de colectare și nivelurile tarifelor.

Planul de acțiune privind măsurile instituționale pentru implementarea proiectului sistem de management integrat al deșeurilor în municipiul București:

Măsură

Termen de realizare

Responsabil

Aprobarea Mașter Planului pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul municipiului București prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București (CGMB)

2019

Consiliului General al Municipiului București

Informarea sectoarelor de către Municipiul București asupra prevederilor specifice din Mașter Plan care trebuie să fie incluse în contractele de delegare a gestiunii activității de colectare și transport pe care sectoarele le vor încheia cu operatorii (în special prevederile specifice privind modul de colectare separată a deșeurilor și fluxul de deșeuri)

2019,    odată    cu

punerea la dispoziție a Mașter Planului în procedura         de

consultare publică

Primăria Municipiului

București

“7"

2019

Primăria Municipiului

București

/Demersuri pe lângă Ministerul Mediului, ANPM, APM București și APM Ilfov privind interzicerea autorizării instalațiilor pentru gestionarea deșeurilor municipale din municipiul București în

2019

ll <1

Primăria Municipiului București

\\

-A

iii; Municipiului B

planul pentru sistemul de management integrat



Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Inste valorificare energetică a deșeurilor municipale din




Măsură


absența unui contract încheiat cu sectoarele în cazul sortării sau cu Municipiul București pentru celelalte instalații (TMB, compostare, depozite)



onform cu original



Soluționarea de către Municipiul București a problemei pe care o ridică inexistența în cazul unor depozite a fondului de închidere, precum și a problemei monitorizării post-închidere a depozitelor de deșeuri existente (în special în cazul depozitului ECO SUD)


Elaborarea și aprobarea de către CGMB, la nivelul Municipiului București ca UAT, a Strategiei Serviciului, revizuită și corelată cu prevederile din Mașter Plan


Revizuirea Regulamentului Serviciului în conformitate cu prevederile Strategiei Serviciului și aprobarea acestuia de către CGMB


Aprobarea/Revizuirea regulamentelor Serviciilor pentru activitățile care sunt în sectoarelor (de ex.: colectarea și deșeurilor municipale, sortarea,


competența transportul etc.), în


2019


2019


2019


2019


Primăria Municipiului

București


Primăria Municipiului

București


Primăria Municipiului

București și

Consiliului General


al Municipiului București


Primăriile și consiliile locale ale sectoarelor


conformitate cu Regulamentul Serviciului aprobat de CGMB, menționat la punctul anterior

Monitorizarea implementării Strategiei Serviciului la nivelul sectoarelor

Permanent


Primăria Municipiului

București


Organizarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii activității de colectare


și transport a de către


deșeurilor sectoare.



municipale, Documentațiile aprobate de sectoarelor, trebuie prevederile Mașter considerare și prevederilor OUG nr. 74/2018


de atribuire, care către


vor trebui


consiliile locale


să fie corelate


Planului și să ia


ale


cu


în




2019-2020, după caz, în funcție de data la care expiră contractele actuale, ce nu mai pot fi prelungite, sau la data care va rezulta


din hotărârea


Mașter planul pentru si

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectun^-ițfit valorificare energetică a deșeurilor munici



Primăriile și consiliile locale


ale sectoarelor


elulMunicipiului București



Măsură

Termen de realizare

Responsabil

arunci", atât pentru deșeurile menajere cât și pentru deșeurile asimilabile, în vederea reducerii costurilor la utilizatorii serviciului. Aplicarea acestui instrument se va realiza, în funcție de

sectoarele

implicate)

l

posibilități, în baza cantității sau a volumului de deșeuri generate, în baza frecvenței de preluare a deșeurilor sau în baza oricăror alte prevederi ce vor fi în vigoare la momentul delegării.

1 CONFORM CU ORB

malulI

Documentațiile de atribuire trebuie să cuprindă și cantitățile minime anuale de deșeuri reziduale ce trebuie asigurate la instalație de tratare termică cu valorificare energetică stabilite prin prezentul MP.

Organizarea procedurilor de atribuire și încheierea contractelor de delegare a gestiunii activității de sortare a deșeurilor reciclabile colectate separat

2019-2020

Primăriile și consiliile locale ale sectoarelor/Primăria Municipiului București

Organizarea procedurilor de atribuire și încheierea contractelor de delegare a gestiunii activității de tratare mecano-biologică (sau, dacă este cazul, organizarea procedurii de achiziție a serviciilor de proiectare și construire pentru instalație(i) TMB)

2019-2021

Primăria Municipiului

București


*
■»




planul pentru sistemul de management|ntegr^t al de^euțild



Asistență tehnică pentropregătireapi^S^î^însta/ăție^de, . valorificare energetică a deșeurilor rmf^^păle'ff/rt-Muritgipî^pl



1.


1.1 Prezentarea proiectului


1.1.1 Cadrul general



în vederea conformării cu cerințele legislației europe        țtoffale din sectorul de management al

deșeurilor, Municipiul București trebuie să continue programul de investiții și în cadrul perioadei de


programare 2014-2020. Municipiul București, cu sprijinul echipei de consultanță, va pregăti o Aplicație de Finanțare pentru obținerea finanțării din fondurile europene necesare pentru investițiile


programate.


Pentru proiectul "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București" se va solicita finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 - Axa prioritară 3 - "Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor" care are că prioritatea de investiție „Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România".

în domeniul infrastructurii de mediu și protecției mediului, prin Tratatul de Aderare la UE, România și-a asumat îndeplinirea unor obligații privind implementarea acquis-ului European de mediu. Programul Operațional Infrastructură mare a fost aprobat de UE în data de 10.07.2015. iar proiectul "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București" va fi lansat și promovat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 - Axa prioritară 3 - "Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor" care are ca prioritate de investiție „Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România".


Coroborat cu aceste angajamente, îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și concomitent a standardelor de mediu, reprezintă, în continuare, obiectivul principal în domeniul protecției mediului. Astfel, se urmărește reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România și Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.

Având în vedere acest obiectiv fundamental, în vederea creării premiselor respectării depline a obligațiilor care revin României în temeiul calității sale de stat membru al UE, se impune continuarea investițiilor în infrastructura de mediu (colectarea și epurarea apelor uzate, alimentarea cu apă potabilă, managementul deșeurilor), precum și în decontaminarea siturilor poluate istoric, îmbunătățirea calității aerului și protecția/conservarea biodiversității în contextul implementării Rețelei Natura 2000.


1.1.2 Actori implicați, beneficiari și grupuri țintă



ficiarii și părțile implicate în acest proiect sunt:


Autoritatea Contractantă (AC) - Municipiul București;


Autoritatea de Management (AM) pentru POIM -

Fondurilor Europeni, res asigurarea unei p



Asistență

valorificare energetică a deșeurilor municipale din



din cadrul Ministerului iuOi ^are un rol specific în ț^F~2^^-20^p șl are sediul în

* I ! >

icipiului București '



București;

MFE - Ministerul Fondurilor Europene

MM - Ministerul Mediului

JASPERS - Oferă asistența Comună pentru


Agenția pentru Protecția Mediului București (APMB) și Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov - responsabile cu colectarea datelor privind generarea și gestionarea deșeurilor, cu monitorizarea factorilor de mediu, precum și cu reglementarea activităților cu impact asupra mediului;

Grupurile țintă urmărite de acest proiect de Asistență Tehnică sunt reprezentate de:

Primăriile de sector și autorități locale;

Angajați ai municipalităților, departamentelor și organismelor regionale ale Ministerului Mediului, implicați în managementul deșeurilor municipale și industriale;

Cetățeni din zonele implicate în proiect.

Implicarea actorilor locali este foarte importantă pentru obținerea consensului privind investițiile programate a fi finanțate prin POIM 2014-2020 și aprobarea tuturor documentelor necesare promovării Aplicației de Finanțare, implementării proiectului dar și pentru asigurarea durabilității acestuia. De o importanta deosebită este conlucrarea eficienta între CGMB și operatorii serviciilor de salubritate, precum și sprijinul autorităților locale pentru implementarea Proiectului.

  • 1.2 Obiectivele proiectului

Obiectivul general îl reprezintă prestarea de servicii pentru elaborarea unei documentații tehnico-economice solide în vederea fundamentării unui proiect de investiții constând în realizarea unei instalații de tratare termică și valorificare energetică deșeurilor municipale în Municipiul București. Asistență Tehnică va urmări să:

Se asigure că soluțiile tehnice propuse pentru sistemul integrat de management al deșeurilor în aria de colectare propusă, precum și componentele acestuia, corespund cu cerințele și principiile de management al deșeurilor specificate în legislația națională și europeană relevantă în domeniu, ținând cont în același timp și de condiționalitățile locale (tehnologice, manageriale, socio-economice și de mediu) și de pragul costurilor de suportabilitate al

populației pentru serviciile asigurate;


Asigurarea conformității soluției tehnice propuse cu cerințele Directivei 2010/75/UE (Directiva privind Emisiile Industriale);

Optimizarea utilizării fondurilor publice (incluzând finanțarea UE și finanțarea națională) prin selectarea unei soluții de finanțare a proiectului dgjjavgștiție care să maximizeze beneficiile sociale, atât din punctul de vedere al soluției J^fmiife â^es^Zcât și a dimensionării investiției;


• Asigurarea pregătirii unei strategii solid



n kb


RAMBOLL


ținând cont de capacitatea financiară a beneficiarului.


Obiective specifice ale Asistenței Tehnice sunt:



Realizarea unui Mașter plan pentru un sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul Municipiului București, care să propună un plan de investiții pe termen lung (pentru o

perioada de 30 de ani) și o prioritizare a investițiilor cu un calendar de implementare clar, pornind de la infrastructura existentă pentru managementul deșeurilor și ținând cont de orice altă infrastructură de management al deșeurilor deja identificată/aprobată;

• Actualizarea studiilor tehnice disponibile și stabilirea opțiunii optime pentru dezvoltarea proiectului de investiții (în baza Analizei Instituționale), propunând o soluție realistă pentru strategia de implementare a Proiectului;

• Realizarea cererii de finanțare a proiectului în cadrul POIM 2014-2020 și a tuturor modificărilor care se impun până la semnarea contractului de finanțare, atât în limba romana, cât și în limba engleză.

• Asigurarea asistenței tehnice în vederea elaborării documentației tehnico - economice, faza de proiectare SF și pregătirea tuturor documentațiilor tehnico - economice la nivelul la care Beneficiarul să poată depune o cerere de finanțare pentru realizarea proiectului de investiție în perioada de programare financiara 2014-2020;

• Obținerea acordului autorității locale competente în privința condițiilor concrete de dezvoltare a proiectului.

Mașter Planul reprezintă un instrument de planificare pe termen lung în vederea respectării cerințelor legislative privind gestionarea deșeurilor municipale. Mașter Planul se elaborează și se aprobă înaintea realizării Studiului de fezabilitate.

Obiectivul Mașter Planului pentru Sistemul de Managementul Integrat al Deșeurilor pentru Municipiul Bucureștiul este gestionarea integrată a tuturor tipurilor de deșeuri municipale în conformitate cu prevederile legale.

în anul 2011, în cadrul proiectului finanțat prin POS Mediu "Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanțate prin Axa 2 din POS Mediu" (Consultant EPEM S.A. Grecia/ISPE S.A. București) a fost elaborat Mașter Planul pentru Regiunea 8 București - Ilfov. Ulterior realizării Mașter Planului, Județul Ilfov și Municipiul București au decis să nu mai realizeze în comun

instalația de incinerare a deșeurilor (EdD) și de a dezvolta soluții separate de management a deșeurilor. în plus, Mașter Planul inițial pentru Regiunea 8 București-Ilfov nu lua în calcul toate


fluxurile de deșeuri generate Ia nivelul Municipiului București, acesta axându-se în principal pe icarea unei soluții de management a fluxului de deșeuri reziduale și determinarea cantității de deșeuri reziduale necesare funcționării optime a unei instalații EdD pentru a contribui la atingerea obiectivelor privind reducerea la depozitare a deșeurilor biodegradabile municipale. în acest context, nu au fost luate în considerare alte reciclabile, pentru care nu s-a pftipus


l'sS" W




fluxuri de deșeuri municipale, în principal categoriile de deșeuri n/cio soluție.



la nivelul Municipiului București atare termică și

y^HQiy/piul București"


o CA


rambcTll


Astfel, Mașter Planul care va fi elaborat în cadrul acestui ntractjse va referi doar la Municipiul București și vor fi analizate și propuse soluții de g jnafepentru toate fluxurile de deșeuri municipale generate în Municipiul București, astfel încât să poată fi demonstrată modalitatea concretă prin care se vor atinge toate țintele privind managementul deșeurilor stabilite prin legislația romană și Directivele UE relevante. Dacă Mașter Planul inițial pentru Regiunea 8 București-Ilfov s-a bazat pe date statistice anterioare anului 2010, Mașterul Planul care urmează a fi realizat pentru Municipiul București va avea la baza ultimele date disponibile, cât și determinări realizate pe parcursul derulării contractului privind compoziția deșeurilor menajere și asimilabile, precum și indicatorul de generare al acestora.

  • 1.3 Scopul elaborării Mașter Planului

Conform foii de parcurs pentru Romania, există o acoperire incompletă a colectării separate a deșeurilor. Astfel, rata de depozitare a deșeurilor municipale este de 98,7%, fiind una dintre cele mai mari din UE, rata de reciclare este de 1,3% din deșeurile municipale, iar gradul de conectare a populației la serviciile de salubritate era de aproximativ 76% (90% în medial urban și 59% în mediul rural) la nivelul anului 2012.

Prin urmare, este necesară modernizarea infrastructurii existente și acoperirea colectării separate în toate județele și în municipiul București pentru a se îndeplini, pe de o parte, obiectivele stabilite în Directiva-cadru privind deșeurile, care impune pregătirea pentru reutilizarea și reciclarea a cel puțin 50% a hârtiei, metalului, sticlei și plasticului din deșeurile menajere similar pană în 2020 și pregătirea pentru reutilizare, reciclare și alte forme de recuperare a cel puțin 70% din deșeurile din construcții și desființări și, pe de altă parte, cerințele în materie de redirecționare a deșeurilor prevăzute de Directiva privind depozitele de deșeuri.

Propunerea CE este de creștere a obiectivelor, așa cum se menționează în propunerile de revizuire ale Directivei cadru privind deșeurile și ale Directivei privind depozitarea, chiar dacă acestea nu sunt încă adoptate pană în prezent creșterea ratelor de reciclare a deșeurilor municipale la 65 % pană în 2030; creșterea ratelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje pană la 75% pană în 2030; eliminarea treptată a depozitarii deșeurilor pană în 2030 pentru deșeurile municipale (care corespunde unei rate maxime de depozitare a deșeurilor de 10%).

Așfcfel, scopul prezentului Mașter Plan este de a stabili investițiile necesare pentru crearea unui sistem e management integrat al deșeurilor municipale la nivelul municipiului București, care să asigure îndeplinirea obiectivelor și țintelor legislative și a celor stabilite prin documentele de planificare.


Sistemul de management integrat al deșeurilor municipale are ca scop numai gestionarea deșeurilor municipale din municipiul București și nu și din județul Ilfov din următoarele motive:

• Documentația de atribuire a contractului de asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din municipiul lan pentru un sistem integrat de București^'-

- A

-H i

^^^^^>București" prevede explicit realizarea unui Mașțer. k*Aapagement al deșeurilor la nivelul MunicipJjșrfuil P ’)                                         /.

s/                           ff  .

JJaster planul pentru sistemul de managementantegrfet al dețeîirildr la nivelul Municip ~^~~Âs^tență^hnică~pentni^regătîreâ~pi^d^î^CÎnstâiâtie^e~^târe^rrrdcă^î~' valorificare energetică a deșeurilor rft^irțșjfyle,dir> Munipplpi ftyjyrești"




EECE&


Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) și Ghi'duTSolîatantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor, Dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor, publicat de către Ministerul Fondurilor Europene în aprilie 2016 includ proiectul implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul municipiului București;

• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor versiunea 3 noiembrie 2018 cuprinde în planul de investiții numai instalații la nivel județean, respectiv municipiul București și nu instalații regionale.

  • 1.4 Structura Mașter Pianului

Structură Mașter Planului, în conformitate cu prevederile Ghidului și specificul proiectului, este următoarea:

  • 1.   Introducere - prezentarea cadrului general al proiectului

  • 2.   Analiza situației curente - acest capitol cuprinde informații privind caracteristicile naturale ale zonei, situația socio-economică a municipiului București, tarife și costuri actuale privind gestionarea deșeurilor, descrierea proiectelor în domeniu gestionării deșeurilor existente la nivel de municipiu

  • 3.   Revizuirea problemelor instituționale

  • 4.   Proiecția - este reprezentată de proiecția socio-economică, proiecția de generare a deșeurilor municipale, de compoziție a deșeurilor municipale, proiecția de generare a fluxurilor speciale de deșeuri, proiecția privind gestionarea deșeurilor municipale, Cererea pentru materiale și energie recuperate din deșeuri

  • 5.   Obiective și ținte naționale și pentru Municipiul București - sunt prezentate principalele obiective și ținte existente în documentele de planificare din domeniul gestionării deșeurilor existente la nivel național precum și la nivel de București

  • 6.   Analiza opțiunilor - sunt prezentate și analizate principalele tehnici existente pentru colectarea, transportul, tratarea, valorificare

  • 7.   Planul de investiții pe termen lung

  • 8.   Analiza financiară și economică

  • 9.   Analiza macro-accesibilității

  • 10.  Investiții prioritare ale programului de infrastructură

  • 11.  Planul de acțiune pentru implementarea proiectului



    39


CONFORM CU ORIGINALUL

2. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE

  • 2.1 Zona de implementare a proiectului»


Zona proiectului este localizată în Municipiul București, în p



Figura 2-1: încadrarea teritorială a ariei proiectului

Municipiul București este amplasat în sudul României la 44°24'49" latitudine nordică (ca și Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) și la 26°05'48" longitudine estică (ca și Helsinki sau Johannesburg). Municipiul București este centrul politic, administrativ, economic și cultural al țării precum și cea mai importantă așezare urbană în care locuiește aproape a zecea parte din populația țării, și este situat la o distanță de 64 km nord de fluviul Dunărea, la 100 km sud de Carpații Orientali și 250 km vest de Marea Neagră la întretăierea paralelei 44° și 26' latitudine nordică cu meridianul de 260 și 06' longitudine estică.

Altitudinile în metri față de nivelul Mării Negre sunt următoarele:

  • •   minima - 56,66 m la Stația de epurare a apelor uzate Glina;

  • •   maxima - 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu și inelul de centură.

Față de alte orașe europene, Bucureștiul se află situat la următoarele distanțe:

  • •   425 km - Sofia;

  • •   735 km - Belgrad;

  • •   1730 km - Berlin;


  • •   1140 km - Viena;

  • •   1285 km - Atena;

  • •  2040 km - Roma;

  • •   2460 km - Paris.

    Municipiul București, veche cetate de scaun a tarii importanță politică, economică, financiar-bancară, c


    pul dintre orașele țării ca mărime și ^științifică, turistica, unul dintre



    ul pentru sistemul de management ifttegr

    Asistență tehnică pentru pregătirea proi valorificare energetică a deșeurilor m



    CONFORM CU


marile orașe ale lumii, situat la aceeași altitudine cu Genova (Italia), Bordeaux (SUA), fiind încadrat de o salba de lacuri.

Municipiul București are o suprafață de 238 km2 (0,8 % din suprafață^Român+el), din care suprafața  construită este de cca. 70 %.

Tabel 2-1: Suprafața și densitatea populației în Municipiul București, în 2011

Suprafața (km2)

Lungimea străzilor (m)

Populația stabile la 1 iulie 2011 (nr. loc.)

Densitatea (loc./km2)

Total

238

395.554

1.919.352

8.065

Sectorul 1

70

104.079

210.537

3.008

Sectorul 2

32

64.510

352.764

11.024

Sectorul 3

34

58.565

403.409

11.865

Sectorul 4

34

53.030

298.266

8.773

Sectorul 5

30

55.150

287.543

9.585

Sectorul 6

38

60.220

366.833

9.654

Sursa: Ministerul Internelor șr Reformei Administrative/Direcția Generala de Evidenta a Persoanelor - Municipiul București

în tabelul următor se prezintă distribuția suprafețelor municipiului pe tipuri de terenuri, după cum urmează:

Tabel 2-2: Distribuția pe tipuri de terenuri in regiunea București - Ilfov în anii 2011-2012

Regiunea


București


Ilfov


București - Ilfov

2011

Suprafața totală (ha)


182.115

23.787

158.328

Suprafața agricolă (ha)


104.877


3.052


101.825


păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (ha)


25.864


611


25.253


ape și lacuri


6.273


908


5.365


alte suprafețe


45.101

19.216

25.885

2012


Suprafața totală (ha)


uprafața agricolă (ha)


păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (ha)


• ape și lacuri


• alte suprafețe


ZȘW Ouț

|K“        =2


Asistență tehnică pentru ărefrăti valorificare energetică


182.115


104.633


25.864


23.787


3.052


611


158.328


101.581


25.253



re termică și

ifyjĂttiflitupiffl București"


908


5.292


19.216


26.202


Sursa: INS 2014


2.2 Condiții de mediu


  • 2.2.1 Calitatea factorilor de mediu

    Planul Local de Acțiune pentru Mediu - revizuit 2,01



robat prin HCGMB nr. 127/ 26.05.2016, presupune dezvoltarea unei viziuni integrate în ceea ce privește problemele de mediu și implementarea acțiunilor care să conducă la o îmbunătățire reală a calității mediului și a sănătății. PLAM descrie starea mediului în Municipiul București, un capitol fiind destinat managementului deșeurilor.

Aerul

Poluarea aerului în regiunea București are un caracter specific, datorită în primul rând condițiilor de emisie, respectiv existenței unor surse multiple, înălțimi diferite ale surselor de poluare, precum și o repartiție neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul, și mai ales in municipiul București4.

Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:

  • •   surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar și intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală). Gama substanțelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice și anorganice care au și conținut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze și vapori (SO2, NOX, NH3, HCL, CO, CO2), solvenți organici, funingine etc.; în categoria surselor fixe intră și centralele electrotermice, surse importante prin cantitățile de poluanți emiși dar care sunt însă favorizate de dispersia ce se realizează la înălțime mare.

  • •   surse mobile - în Municipiul București sursa cea mai importantă de poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât și compuși organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conținut de metale. Impactul cel mai mare apare în zonele construite și cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanților este dificil de realizat. Concentrațiile poluanților atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică

/dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid și este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

  • •   surse de suprafață: în categoria surselor de suprafață intră în special încălzirea rezidențială, dar și alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coșuri înalte.

O categorie specială o constituie șantierele de construcții, surse care pot fi încadrate, în funcție de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcții de clădiri) cât și la sursele de suprafață (pentru

/X?

rat âl deșeurilor te niyelul

Asistență tehnică pentru pregătirea proiec^îuL^^tâîâtie~dedrăta^J:^rcij(tă ^i valorificare energetică a deșeurilor murtiițiftafâdinMunicipiul-


r4          me®?al 2015-APM București                              /f

lanul pentru sistemul de management integrat al de / .

S’Wai

tajîftiin



al 2015-APM București






CONFORM CU ORIGINALU


reparațiile, modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate o contribuție majoră la poluarea cu pulberi.

Zgomotul

Zgomotul urban influențează starea de sănătate a populației, de aceea monitorizarea nivelelor de zgomot exterior clădirilor și evaluarea impactului asupra sănătății reprezintă o componentă esențială a activităților profilactice.

în conformitate cu prevederile Ord. MS 119/2014, cap. I, art. 16, în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT), măsurat la exteriorul locuinței conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălțime față de sol, să nu depășească 55 dB și curba de zgomot Cz 50.

în perioada nopții, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L(AeqT)), măsurat la exteriorul locuinței, conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălțime față de sol, să nu depășească 45 dB și, respectiv, curba de zgomot Cz 40.

Schimbările climatice - Protocolul de, la KYOTO

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabilește cadrul legal de control și monitorizare a emisiilor de substanțe cu efect de seră. Anual, Agenția Regionala pentru Protecția Mediului București efectuează inventarul surselor de emisii de gaze cu efect de seră.

Efectul de,seră

Obligațiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează respectarea angajamentelor pe care țara noastră și le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%.

Conform PLAM 2015 în Municipiul București emisiile de monoxid de carbon provin în special din traficul rutier (aproximativ 90%), CET-uri (5%) și industrie (4%), pe când emisiile de dioxid de carbon sunt specifice proceselor de combustie, atât în centralele electrotermice cât și în instalațiile de ardere industriale (aprox. 90% din emisiile totale).

Apele de suprafață

Din punct de vedere hidrografic, municipiul București se suprapune peste bazinul hidrografic Argeș, principalele cursuri de apă care străbat zona fiind Dâmbovița și Colentina.

Concluziile privind calitatea râurilor în anul 2014 au fost următoarele:

Corpul de apă RW10.1.25_B8s (RÂUL DÂMBOVIȚA: AVAL AC. LACUL MORII AM. EVAC.APA

NOVA GLINA) este un corp de apă puternic modificat, încadrat în categoria tipologică RO10A având ca secțiune de monitorizare: "Nod Hidrotehnic Popești" care are prevăzut monitoring de tip S.

Elemente biologice


de mediu anual 2014 - APM București

/jr/î                  Mașter planul pentru sistemul de mana



Asistență tehnică pentru pregătirea pro valorificare energetică a deșeurilor murulsii.



elă Municipiului București


43




Elemente flzico-chimice

Urmare aplicării celei mai defavorabile situații, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, corpul de apă se încadrează în potențial ecologic moderat, elementele determinante ale potențialului aparținând grupelor oxigen și nutrienți.

Poluanți specifici

în anul 2014 corpul de apă nu a mai fost monitorizat deoarece în urma screeningului efectuat în anul 2009 nu au fost înregistrate valori ale concentrațiilor poluanților specifici mai mari de 80% din EQS (standardul de calitate), el considerându-se în stare ecologică bună.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat corpul de apă în potențial ecologic moderat, datorită elementelor biologice macro-nevertebrate cât și elementelor fizico-chimice din grupele oxigen și nutrienți.

Starea chimică

Din punct de vedere al stării chimice corpul de apă nu s-a analizat, dar în urma screeningului efectuat anterior s-a încadrat în starea chimică bună.

Corpul de apă RW10.1._B5_C AG/DB (C,DESC-CRV-ROȘU) este corp de apă artificial și are lungimea de 19,56 km. Este încadrat în categoria tipologică RO01a*CAA și are ca secțiune de monitorizare secțiunea „amonte evac. Lacul Morii" care are prevăzut monitoring de tip S și ZV.

Elemente biologice

Din punct de vedere al elementelor biologice (fitoplancton) corpul de apă se încadrează în potențial ecologic maxim.

Elemente fizico-chimice

Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale, corpul de apă se încadrează în potențial ecologic moderat, elementele determinante ale stării aparținând grupei oxigenului.

Poluanți specifici

Din punct de vedere al poluanților specifici, corpul de apă nu a fost analizat.

potențial


Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat corpul de apă în ogic moderat.


în anul 2014 corpul de apă nu a mai fost monitorizat deoarece în urma screeningului efectuat în anul 2009 nu au fost înregistrate valori ale concentrațiilor substanței rioritare mai mari de 80% din EQS  (standardul de calitate), el considerându-se in stare chjp^ățiiinăl yy



i •              ■ i ji

rat al deșeurilor'I: nivelul Municip

CONFORM CU ORIGI

Corpul de apă subterană ROAG03 - Colentina


Conform PLAM 2015®, în anul 2013 calitatea apei din corpul monitorizată în 2 foraje de observație, fiind considerată stare calitativă (chimică) slabă.

Corpul de apă subterană ROAGll/București-Slobozia

Conform PLAM 2015 în 2013 calitatea apei din corpul de apă subterană ROAG11 a fost monitorizată într-un foraj de observație, fiind considerată stare calitativă (chimică) slabă.

Corpul de apă subterană ROAG13/București (Formațiunea Frățești)

Conform PLAM 2015 în 2013 în cadrul corpului de apă subterană ROAG13 au fost monitorizate 6 foraje de observație, fiind în stare calitativă (chimică) slabă.

Apa potabilă

Monitorizarea pentru programul P (potabilizare) se aplică la secțiunile de captare a apelor de suprafață în scopul potabilizării, unde se monitorizează indicatorii fizico-chimici și bacteriologici din HG nr. 100/2002 (Directiva 75/440/EEC).

Pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov București conform datelor din PLAM 2015, în anul 2013, în cele 2 secțiuni s-au înregistrat depășiri ale valorilor admise obligatorii din HG nr. 100/2002 cu modificările și completările ulterioare, raportate la categoria de calitate corespunzătoare tehnologiei de tratare (A2), după cum urmează:

  • •   în secțiunea Crivina (râul Argeș), la CBOs, materii in suspensii, mangan, coliformi fecali;

  • •   în secțiunea Arcuda (râul Dâmbovița), la coliformi fecali, materii in suspensii, CBO5 și mangan.

Solul

Solurile inițiale s-au format și au evoluat în strânsă legătură cu factorii de mediu și au fost modificate profund de cei antropici. Condițiile naturale de relief, rocă, climă și vegetație au dus la formarea în zonă a solurilor brun-roșcate din clasa solurilor argiloiluviale.

Materialele parentale pe care s-au dezvoltat solurile din acest sector sunt reprezentate de depozite loessoide (alcătuite din prafuri argiloase, slab nisipoase, cenușii-gălbui, cu grosimi de 10-20 m).

Modificările antropice puternice datorate construcțiilor de diferite tipuri (locuințe, platformele industriale, căile ferate, rețeaua de drumuri etc.), au determinat destructurarea profilului de sol inițial și apariția așa-numitelor „protosoluri antropice" sau „soluri de umplutură" (din clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate).

Ceea ce caracterizează protosolurile antropice din perimetrul urban al municipiul București este prezența pe profil a diferitelor materiale de construcție (resturi de cărămizi, nisip, resturi de zidărie).

Existența diferitelor materiale bogate în calciu face ca aceste soluri să se încadreze în clasa solurilor slab bazice, în timp ce solurile brun-roșcate sunt soluri slab acide-neutre.

® PLAM 2015 aprobat prin prin Hotaj^re^BMB^r:

ft 11

W77


laster planul pefltru



integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București

oiectului "Instalație de tratare termică și

a tfeșeuritâr municipale din Municipiul București"



Degradarea solurilor din mediul urban a început o dată cu industrializarea-^S^^^^ltensificarea traficului rutier care determină poluarea chimică a solurilor prin încoraefarea de elemente chimice cu caracter toxic. încărcarea solului cu astfel de elemente (metale gre([e, sulf^eter? degradează însușirile fizice, chimice și biologice contribuind la reducerea capacității productive a acestora.

în cadrul municipiului București, învelișul edafic cuprinde atât soluri brun-roșcate aflate în diferite stadii de degradare, corespunzând sectoarelor de terenuri virane și parcuri, cât și protosoluri antropice care dețin cea mai mare parte din teritoriu.

în perimetrul analizat solurile cunosc cele mai diverse folosințe, de la terenuri virane, grădini de legume, spații verzi, la diferite categorii de construcții (locuințe, unități industriale, spații comerciale, depozite, căi de comunicație).

O caracteristică a zonei este degradarea solurilor prin acoperirea cu plăci de ciment sau depozitarea deșeurilor de diferite proveniențe.

Asupra stării de calitate a solurilor se exercită presiuni prin:

  • •   exploatarea necorespunzătoare;

  • •   utilizarea necorespunzătoare a îngrășămintelor și produselor fitosanitare (erbicide, insecticide, fungicide), aceasta incluzând atât elementul cantitativ cât și cel calitativ;

  • •   efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate;

  • •   neefectuarea lucrărilor necesare pentru prevenirea degradării solului;

  • •   calamități naturale.

Solul trebuie să fie protejat pentru:

  • •   a asigura aprovizionarea, atât în prezent, cât și în viitor, cu alimente sigure și de bună calitate;

  • •   a contribui la menținerea curățeniei apelor de suprafață și a celor subterane;

  • •   a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a ne adapta la schimbările climatice;

  • •   a contribui la gestionarea și atenuarea efectelor inundațiilor și ale altor catastrofe naturale;

  • •   a sprijini biodiversitatea și a proteja componentele acesteia;

  • •   a menține zone de recreere sănătoase;

* a conserva geo-diversitatea, patrimoniul cultural și cel arheologic.

Poluarea solului poate fi prevenită prin:

Informarea și educarea populației cu scopul de a proteja mai mult solul; '

Refolosirea sau reciclarea articolelor de uz casnic;

Recuperarea sau reciclarea materiilor anorganice (plasticul,sticla,metalul);

Folosirea rațională a pesticidelor nepoluante, a irigațiilor și erbicidelor selecționate; Utilizarea îngrășămintelor în cantități adecvate;

Efectuarea unor lucrări de prevenire și combatere a eroziunii;

Combaterea alunecărilor de teren, îndiguirilor, regularizări pe maluri;




CONFORM CU OROMW

. S.N.T.F.C. - "C.F.R. CĂLĂTORI" S.A.R.T.F.C. BUCUREȘTI, Calpf^Gr^itei-^rTTȚroduse petroliere, transporturi feroviare                                     /V

  • •   S.N.T.F.C. - "C.F.R. CĂLĂTORI" S.A.R.T.F.C. BUCUREȘTI, Str^Cărpați nr. 1-3: produse petroliere, transporturi feroviare

  • •   Sit orfan, în sector 1: produse petroliere

  • •   SC Petrom SA - Fostul depozit de produse petroliere Titan, Șoseaua Vergului nr. 16 A, sector 2

  • •   SC Petrom SA - Fostul depozit de produse petroliere Grivița, Str. Carpați nr. 5-11, sector 1

  • 2.2.2 Clima. Precipitații. Regimul vânturilor7

în contextul localizării geografice a zonei proiectului, aceasta se suprapune tipului de climă temperat continentală caracteristică întregii țări cu nuanțe excesive temperatura medie anuala fiind de 10-11°C ca urmare a poziționării în partea de SE a țării. Caracterul general temperat continental este caracterizat prin existența unei variabilități temporale accentuate a tuturor parametrilor meteorologici, atât în timpul anului cât și în regim multianual, cu particularități specifice sub influența condițiilor locale.

Vânturile dominante provin de la est și vest în sud și de la nord și nord-estîn nord. Uneori, verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35-40°C (deși temperatura medie a lunii iulie urcă la 23°C) iar iernile sunt reci cu zăpezi abundente, însoțite uneori de viscole (deși temperatura medie a lunii ianuarie coboară la -3°C).

Influența maselor de aer din vest și sud explică existența toamnelor lungi și călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii.

Regimul temperaturii aerului se diferențiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a orașului și pentru arealele din exteriorul acestuia.

Bucureștiul prin clima de stepă suferă de un deficit de umiditate față de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orășenească, care favorizează evaporația de apă și umidifică aerul în zonele învecinate.

Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecție și radiații, din mai multe cauze:

diminuarea radiației terestre din zona urbană, datorită menținerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră generat de poluarea aerului cu pulberi și gaze;

pierderi de căldură de la clădiri, surse termice și încălzirea urbana;

diminuarea curenților de aer datorită șicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapo-transpirației, prin care se pierde căldura.                t

Temperatura8                                                                  '

Temperaturile medii înregistrate la nivelul Municipiului București sunt prezentate în figura următoare. Maxima medie zilnică arată temperatura maximă medie a unei zile pentru fiecare lună pentru



-20 <

lan Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec

— Medii maxime zilnice

• Zile foarte călduroase


— Minime medii zilnice - • Nopți reci

Figura 2-2: Temperatura medie înregistrată în Municipiul București

Diagrama temperaturii maxime pentru București, care prezintă numărul de zile pe lună în care se ating anumite temperaturi, este prezentată în figura următoare.



Figura 2-3: Temperaturi maxime înp


Asistență tehnică pentru pregătirea valorificare energetică a deșeurilor



nicipiul București





Precipitatii/e"


Precipitațiile atmosferice sunt caracterizate printr-o mare variabilitate î București, precipitațiile atmosferice se află sub influența orașulyrfin mărimea suprafețelor acvatice și a arealelor de vegetație, pre mari cantități de nuclee de condensare (fum, particule de pfaf).

fiu. în municipiul ța^ce se manifestă prin rezența în atmosferă a unor


Cantitățile medii multianuale de precipitații sunt mai ridicate deasupra Bucureștiului în comparație cu zona înconjurătoare.

100 mm

75 mm

50 mm

silii itlui lilllll iifil IJililil                         illiii llliljll Iji|l|i|l IWlJI 25 mm

Ks£s sassaa issssasa assasa asasaja isssHKi teiagisi iBJSEBai           isssB-a Siasssa «Bassa q mrri

Urs Feb Mar Apr Mat lu~ iul Aug Seo Oct Noi Dec

Precipitații

Figura 2-4: Cantitatea medie de precipitații Ia nivelul Municipiului București

Diagrama precipitațiilor pentru București, prezentată în figura următoare, arată numărul de zile pe lună în care este atinsă o anumită cantitate de precipitații.


S%99ti_rom%C3%A2nia_683506ok



RAMB0LL




10 zile


Figura 2-5: Cantitatea de precipitații în Municipiul București

Graficul următor prezintă numărul lunar mediu de zile de soare, parțial înnorate, înnorate și cu precipitații. Zilele cu mai puțin de 20% acoperire cu nori sunt considerate însorite, cele cu 20-80% acoperire ca parțial înnorate iar cele cu peste 80% ca înnorate.

30 zile

2 3 zile




Reciimul eoliana

Direcțiile dominante ale vântului sunt cele din nord-est, vest și sutPvest fl/-_Î3%). Morfologia orașului București scade viteza media a vântului la 2 - 3 m/s perftrui vâjateritece vin din sud-est și 1,7 - 1,9 m/s pentru cele din nord-est. Umiditatea medie anuală relativă este 72 - 74% în București. Vara, umiditatea relativă medie scade sub 60%. Numărul anual de zile cu ceață în București este de 23 zile și oscilează între 56 - 61 de zile în zona de periferie.

Viteza medie a vântului înregistrată în Municipiul București este prezentată în figura următoare.

30 km/h


0 krti/h

Feb Mar Apr Mas







Viteza vântului

Figura 2-7: Viteza medie a vântului înregistrată în Municipiul București

Diagrama pentru Municipiul București, care arată numărul de zile dintr-o anumită lună în care pot fi atinse anumite viteze ale vântului, este prezentată în figura următoare.


51




O     >1  > >5  © >12  • >19  • >28  • >38  ; >50

• >61 km/h

Figura 2-8: Viteză vântului în Municipiul București

Roza vânturilor pentru Municipiul București, care prezintă numărul de ore pe an în care bate vântul din direcția indicată, este prezentată în figura următoare.




O K >1   . >5  • >12  • >19  • >28  • >38

• >61 km/h


>50


Figura 2-9: Roza vânturilor în Municipiul București


Fenomene extreme înregistrate în ultimii ani în Municipiul București11 au fost:


2013: regim pluviometric excedentar până la extrem de excedentar (în lunile martie, octombrie); inundații (la sfârșitul lunii iunie); vijelii (23 mai, 30 sept. - 1 oct)



2014: regim pluviometric extrem de excedentar în cea mai mare parte a anului; grindină (3 ) și viteze ale vântului peste 80 km/h (4-5 iunie); 2 coduri portocalii de furtuni puternice (24 august)


2015: abateri față de mediile climatojogice (pozitive - 13°C în ianuarie, negative - 7°C în martie și 14°C în aprilie); regim

55-60 km/h (la începutul lunii a




letric extrem de excedentar și viteze ale vântului peste


h 1 ,•

Mașter planul pentru sistemul de man^gemegnt                     la nivelul Municipiului București

valorificare energetică a cfeșâMsr mun'itfpal^ din Mun iui București"




53


tmn

  • 2.2.3 Peisaj și topografie

în ultimele decenii, condițiile naturale și peisajul din România atfwst influențate în mod deosebit de evoluția activităților economice, la care se adaugă creșterear'economicăj-âltlmilor ani care a condus de multe ori la o exploatare excesiva a resurselor naturale. înacSsfecondiții, multe specii de plante și animale sunt amenințate cu dispariția, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării mediului înconjurător.

Prin implementarea proiectului se vor realiza schimbări în peisaj prin apariția unor componente antropice noi, care vin în completarea celor deja existente.

în timpul urbanizării sau a modernizărilor care se fac ciclic, peisajul este remodelat, creându-se o nouă topografie. Modificările în peisaj ca și lucrările de construcții necesită folosirea unor cantități mari de diverse material precum: ciment, var, metal, sticlă, plastic, hârtie, asfalt ș.a. Deșeurile acestora, de multe ori sunt încorporate în solurile din jur, creându-se adevărate orizonturi sau suborizonturi cu astfel de materiale. Uneori deșeurile se amestecă cu solul, în profilul acestuia, la diferite adâncimi, afectând semnificativ însușirile fizice, chimice și biologice ale acestuia. Drept consecință se produce o micșorare a volumului radicular, se creează o rezistență mecanică la penetrarea rădăcinilor, se micșorează capacitatea de reținere a apei.

  • 2.2.4 Relief și geologie-hidrologie12

Relieful

Teritoriul aferent municipiului București se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, denumit Câmpia Bucureștiului. Ea este o câmpie tabulară, cu înclinare slabă pe direcția NV - SE. Singurele denivelări mai importante sunt determinate de frunțile de terasă ale Dâmboviței și Colentinei, de crovuri și relieful antropic.

Câmpia Bucureștiului cuprinde trei sectoare cu caracteristici distincte: Câmpul Otopeni (situat la nord de Valea Colentina), Câmpul Colentina (situat între Valea Colentina și Valea Dâmboviței) și Câmpul Cotroceni-Berceni (situat la sud de Valea Dâmboviței).

Câmpul Otopeni se suprapune peste nordul municipiului București (nordul cartierului Colentina, Băneasa, Pipera), fiind caracterizat prin altitudini de 85-90 m, prin frecvența ridicată a văiugilor (fragmentarea reliefului este de 0,5 km/km2) și a crovurilor și prin creșteri locale ale pantei (valori frecvente de 10 °).


ul Colentinei acoperă circa 36 % din teritoriul municipiului București și se caracterizează prin titudini ce variază între 88,9 m în Piața Presei Libere, 87 m la Academia de Științe Agricole și Silvice, 85 m pe Strada Turda și Piața Dorobanților, 80 m în Piața Gemeni, 77 m în Piața Alba Iulia și 55 m la Cățelu. Denivelările mai importante (8-12 m) apar în fostele zone de extracție a materialelor de construcție (Titan, Pantelimon, Dămăroaia), dar și spre văile Colentina și Dâmbovița.

Câmpul Cotroceni - Berceni înregistrează o înclinare ușoară NV - SE, cu valori de 80-90 m în zona cartierelor Drumul Taberei și Progresul și 70-75 m^rTfori|’ rești - Berceni. Variațiile de înălțime sunt determinate de văiugi, tasări și intervenții aritroprce. Z

/l      s

I

/ Tr



,, , ; .

lanul pentru sistemul de managemrfht intâgrat al* deșeurilor la

Z—..........................

Asistență tehnică pentru pregătirea p/MacS^i^InstalațipRii^ e termică și valorificare energetică a deșeurilo)*tiiAfB}Blaia’dmt-f4uni&fm^Bucuresti''



CONFORM CU ORIGIN,

- hidrologie

Din punct de vedere litologic, zona Bucureștiului face parte din tipul de câmpteiaâsă .caracterizată prin prezența numeroaselor terase desfășurate de-a lungul râurilor ce o dpefieaaă. Zona este alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess.            /

în formațiunile cuaternare s-au format importante acvifere exploatabile de apă potabilă. în ansamblu, acviferul multistratat București este unitar însă litologia variază pe distanțe relativ mici. Astfel, începând de la baza spre suprafață au fost delimitate în cuaternar următoarele formațiuni: Stratele de Frățești, Complexul Argilo-Marnos, Nisipurile de Mostiștea, Depozitele Intermediare, Pietrișurile de Colentina și Depozitele Argilo-loessoide.

Sistemul de văi ca forma de relief, conduce implicit la stabilirea sistemului de interfluvii, astfel: interfluviul Dâmbovița-Sabar, interfluviul Dâmbovița-Colentina și interfluviul Colentina-Moștiștea.

Cele trei interfluvii din cuprinsul Capitalei constituie relieful de acumulare pleistocena în care urmele suprafeței inițiale rezultate din acumulările fluvio-lacustre, aluvionare și deluvio-eoliene s-au păstrat în cea mai mare parte.

Din punct de vedere al potențialului hidraulic al subteranului zona Municipiului București se caracterizează prin prezența a trei complexe acvifere.

Complexul acvifer freatic de mică adâncime, care se dezvoltă până la adâncimea de cca. 30-35 m și este constituit din două orizonturi permeabile: un strat de nisip și pietriș situat de regulă până la adâncimea de cca. 15-20 m (orizontul freatic superior) și un strat de nisip mediu - grosier cu pietriș rar, situat în intervalul 20-30-35 m (pietrișurile de Colentina). Cele două orizonturi sunt separate între ele de o intercalație argiloasă cu o grosime de cca. 5-10 m.

Apa din complexul acvifer de mică adâncime are caracter ascensional sau uneori liber, nivelul piezometric stabilindu-se între 1-10 m adâncime de la sol, funcție de morfologia terenului. Debitele de apă pot fi cuprinse între 2-4 l/s.

Complexul acvifer de medie adâncime se dezvoltă până la adâncimea de cca. 90-95 m și este constituit din două - patru orizonturi permeabile (nisip fin-mediu și pietriș rar) cunoscute sub numele de nisipuri de Mostiștea. Orizonturile permeabile sunt separate de formațiuni argiloase impermeabile.

Apa din complexul acvifer de medie adâncime are caracter ascensional, nivelul piezometric stabilindu-se între 2-13 m adâncime de la sol, funcție de morfologia terenului. Debitele de apă pot fi cuprinse intre 3-7 l/s.

Complexul acvifer de mare adâncime se dezvolta pana la adâncimea de cca. 200-300 m și este constituit din trei orizonturi permeabile (nisip fin-mediu și pietriș rar) cunoscute sub numele de „nisipuri de Mostiștea". Orizonturile permeabile sunt separate de formațiuni argiloase impermeabile. Apa din complexul acvifer de mare adâncime are caracter ascensional, nivelul hidrostatic stabilindu-se

2.2.5 Hidrografie13



Principalul curs de apă prezent pe teritoriul administrativ al care traversează orașul de la vest la est pe o lungime dș<24 km_și

Dâmbovița este cel mai important afluent al Argeșului, având un debit mediu la vărsare de 17 m3/s, influențat evident și de deversările de ape uzate menajere, industriale și pluviale ale municipiului București. Astfel, debitul Dâmboviței este suplimentat la Arcuda și Roșu prin trei apeducte care transferă o parte din apele Argeșului pentru a acoperi necesarul de apă al municipiului București.

De asemenea, principalul afluent al Dâmboviței în acest sector, Colentina, preia o parte din debitele Ialomiței pentru menținerea amenajărilor lacustre de pe cursul său. în cazul Dâmboviței, regimul scurgerii pe teritoriul municipiului București a fost complet modificat prin realizarea Lacului Ciurel și a canalului colector AO.

Colentina, al doilea râu ca importanță care străbate zona, afluent al Dâmboviței, prezintă un curs amenajat în totalitate, pe teritoriul municipiului București găsindu-se lacurile Grivița (53 ha), Băneasa (40 ha), Herăstrău (77 ha), Floreasca (80 ha), Tei (82 ha), Plumbuita (40 ha) șl Fundeni (402 ha). în afara acestora, sunt cunoscute lacurile antropice (unele reprezintă modificări ale lacurilor naturale) din parcurile Cișmigiu, Tineretului, Circului, Titan, Băilescu etc., majoritatea cu rol peisagistic și de agrement.

  • 2.2.6 Hidrogeologie

Din punct de vedere hidrogeologie, municipiul București se suprapune celui mai mare bazin de apă potabilă din țară, care se extinde în subteran pe o suprafață de circa 2500 km2.

Astfel în zona Municipiului București principalele resurse de apă subterană sunt cantonate în depozitele cuaternare alcătuite din trei strate acvifere: complexul acvifer sub presiune, reprezentat prin Stratele de Frățești, alcătuit din 2-3 strate de nisip (A, B și C) separate de strate de argilă, acviferul sub presiune de medie adâncime reprezentat prin Nisipurile de Mostiștea și acviferul freatic Pietrișurile de Colentina.

« Complexul acvifer Stratele de Frățești este alcătuit din depozite aluvionare, reprezentate prin

nisipuri, de diferite granulometrii, nisipuri cu pietrișuri, cu intercalații argiloase cu aspect lenticular și care, la sud de București, formează un singur orizont. La nord de valea Câlniștei, orizontul de nisipuri și pietrișuri se separă în două strate. Orizontul inferior se separă și el la


rândul său în două strate, astfel încât, în zona Bucureștiului, Formațiunea de Frățești este alcătuită din trei strate, cunoscute în literatura hidrogeologică, de la partea superioară către partea inferioară, ca orizonturile A (cu grosimi cuprinse între 30-50 m), B (cu grosimi cuprinse între 20-50 m) și C (cu grosimi cuprinse între 25-30 m) de Frățești. Aceste orizonturi sunt separate de nivele de argile, argile nisipoase, marne, cu grosimi variabile. Aceste tipuri de roci apar și ca intercalații, cu aspect lenticular, în orizonturile de nisipuri și pietrișuri. Stratele de

Frățești sunt acoperite de depozite lacustre,- aparținând Complexului Marnos în care


se



întâlnesc numeroase strate nisipoase, deformă lenticulară, cu dese efilări pe orizontală. / O -    .     \

------ /*/ :

i ''


GDMB; PLAM București-2015


t:

3


V                            ■ r

ister planul pentru sistemul de management ^țegjrât al deșeufHloț>tâl nivelul


'TsistențTtehnlcă'pentrîrpregătiîeî^r^^y^i^îâs^îâtie^Jfâtâretemi^^i


valorificare energetică a de^eurildi-^hfijclpale djn flOnuffpiul București



lui București [

(4


56


CONFORM CU ORI

Acviferul de medie adâncime Nisipurile de aproape continuu, alcătuit, în principal, din grosiere, urmate de nisipuri argiloase, nisip argile nisipoase, local argile siltice, argile cu Mostiștea șpz'prezință_ sub forma unui orizont, nisipupi^'cu gran^rKetrie variată, de la fine la .pfsiltice, cu_ĂRtercalații cu aspect lenticular de tOTîcrețiuni calcaroase, marne, marne nisipoase.

Nisipurile de Mostiștea se prezintă în subsolul terasei din stânga Dâmboviței sub forma unui


strat de 10 - 15 m grosime, dar în destul de multe amplasamente are aspectul unei succesiuni de nisipuri cu intercalatei argiloase a cărei dezvoltare nu depășește de regulă câțiva metri. în


subsolul terasei din dreapta Dâmboviței, Nisipurile de Mostiștea prezintă intercalați! frecvente de pietrișuri și arată o tendință de reunire spre sud cu Pietrișurile de Colentina. Nisipurile de


Mostiștea sunt separate de Pietrișurile de Colentina prin Orizontul argilelor intermediare, care este alcătuit din argile, argile nisipoase, uneori cu aspect loessoid, cu grosimi de 5-10 m. Local, acest orizont se efilează până la dispariție creând breșe prin care Nisipurile de Mostiștea


iau contact direct cu Pietrișurile de Colentina


• Acviferul freatic Pietrișurile de Colentina se dezvoltă sub forma unui orizont, predominant detritic, alcătuit din nisipuri, nisipuri cu pietrișuri, cu intercalații locale de argile, argile nisipoase (echivalentul "Pietrișurilor de Colentina", după Liteanu, 1952, 1953) cu grosimi ce variază între 5 și 10 m. în adâncime, granulometria nisipurilor se mărește, acestea trecând în general la pietrișuri. întregul orizont acvifer prezintă o sedimentare în lentile, ale căror dimensiuni cresc către patul stratului indiferent dacă materialul este constituit din nisip fin sau pietriș grosier. Acestea dovedesc că pietrișurile din bază s-au depus într-un regim torențial14.


2.2.7 Ecologie și zone sensibile


Vegetația și fauna15


Asemenea celorlalte componente ale cadrului natural, dar evident într-o măsură mai mare, vegetația și fauna din zona municipiului București au suferit importante schimbări datorate acțiunii antropice. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este oferit de restrângerea treptată a pădurilor ce ocupau odinioară aproximativ tot perimetrul orașului și din care astăzi au mai rămas doar petice restrânse (Băneasa, Tunari, Andronache etc.).


Teritoriul municipiului București se află în zona pădurilor nemorale care era caracterizată prin:

pădurea de cer (Quercus cerris) și gârniță (Quercus frainetto), care ocupa odinioară mare parte din arealul municipiului București;

pădurea de tip șleau de câmpie alcătuită din stejar pedunculat (Quercus robur), cer (Quercus cerris), tei (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestris) etc., localizată în sectoare din nordul și estul orașului.


Zona silvostepei, situată mult mai la est, nu are decât o proiecție prin elementele care atestă gradul de antropizare a vegetației naturale inițiale. Urme ale acestor păduri nu se regăsesc azi, extinderea în secolele XVII - XIX a supraibțel vegetației inițiale.



LICE Mg



agricole și apoi a celor construite, contribuind la îndepărtarea


Mașter planul pentru sistemul de management integ





în prezent, vegetația inițială a fost înlocuită aproape în totalitat^d^cuTăfcâîefâ^fîind luat de spații construite, terenuri virane, căi de comunicație, spații verzi efed; Spațiilg_j*efzi cuprind specii de plante care s-au adaptat la climatul urban. Astfel, în alcătuirea acestora intră specii caracteristice zonei silvostepei (Quercus sp., Tilia sp.), cât și o serie de specii alohtone care s-au adaptat la climatul urban (stejarul roșu american, frasinul, tuia, pinul, molidul, magnolia etc.).

Fauna inițială, a cărei distribuție este strâns legată de vegetație, a dispărut din arealul municipiului București. S-au dezvoltat specii antropofile, cum sunt: vrabia, cioara, mieria, turturica. Depozitele necontrolate de deșeuri și bălțile colmatate cu deșeuri de diferite tipuri reprezintă focare de înmulțire și răspândire pentru șobolani, muște, țânțari etc. (C. Drugescu, 1999).

Fondul forestier total de pe raza Municipiului București este de 633 ha fiind amplasat exclusiv pe raza sectorului 1 din care: 374 ha păduri proprietatea statului aflate în administrarea Ocolului Silvic București și 259 ha păduri particulare aparținând persoanelor particulare. Din totalul celor 633 ha fond forestier 593 ha sunt ocupate de pădure, 40 ha fiind terenuri destinate administrației silvice.

Arii protejate

începând din mai 2016 Municipiul București are o zonă naturală protejată: Acumularea Văcărești, cunoscută și sub denumirea Delta Văcărești. Prin HG 349/11.06.2016 zona naturală „Acumulare Văcărești" a fost declarată parc natural și s-a instituit regimul de arie naturală protejată, fiind delimitată potrivit anexei la HG, având coordonatele 44°23'59"N și 26°7'47"E și o suprafața de 190 ha. Limitele Parcului Natural Văcărești sunt constituite de limita exterioară a drumurilor de contur de pe coronamentul digului Acumulării Văcărești. Parcul Natural Văcărești este o zonă umedă care găzduiește un ecosistem complex, fiind primul parc natural urban din România.

Situat la 10 kilometri de Piața Universității, Parcul Natural Văcărești este cel mai mare spațiu verde compact al Capitalei. Cu o bogată floră și faună, parcul este o oază a diversității biologice, alcătuită din mai multe specii de plante, mamifere, păsări, reptile și amfibieni, pești și insecte.

Păsările sunt cel mai bine reprezentate din cadrul faunei mari, cu un număr de 94 de specii, dintre care peste 50 de specii protejate de legislația internă și internațională, iar principalele specii de mamifere sunt vidra (Lutra Lutra), nevăstuica (Mustela nivalis) și vulpea (Vulpes Vulpes).

La nivelul municipiului București existentă un număr de 110 arbori ocrotiți16: Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera, Lageostromeria indica, Libocedrus decurens), Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul roșu (Quercus borealis),


Felul Municipiului București

rimică și

•ești"


EHia!

CONFORM CU ORIGfi



în Municipiul București se află o serie de imobile aflate în administtai^îr>j ituțiilor de cultură subordonate C.G.M.B. și intrate în categoria clădirilor monumente is ice și d£ arhitectură. 


Teatre: C. Nottara, Odeon, Teatrul de Revistă C. Tănase, Teatîre ăsino Cabaret, Teatrul Țăndărică, Universitatea Populară "Ion I. Dalles", Evreiesc de Stat.

Muzee: Palatul Șuțu, Colecția Ligia și Pompiliu Macovei, Muzeul Severeanu, Casa Cesianu, Muzeul Fr. și Cecilia Storck, Muzeul Gh. Tătărăscu, Muzeul Th. Aman, Muzeul Pr. Dr. Victor Babeș, Muzeul Cornea Medrea, Muzeul C.C. și C.I. Nottara, Casa N. Minovici, Observatorul Astronomic - Amiral Vasile Urseanu, Palatul Voievodal Curtea Veche, Muzeul Prof. Dr. Gh. Marinescu, Ateliere Creație.

2.2.8 Riscuri naturale17

Riscul la inundații

Municipiul București nu este expus riscului la inundații din revărsare de râu, datorită amenajărilor hidrotehnice existente în cele trei linii de apărare împotriva inundațiilor.

Banda de inundabilitate a râului Dâmbovița este trasată conform studiului ICPGA(1987) de rupere a barajului acumulării Lacul Morii și propagarea undei de viitură în capitală, până la Vitan.

Banda de inundabilitate a râului Colentina este trasată conform studiului S.C. AQUAPROIECT S.A. (1994) de rupere a barajului acumulării Buftea și propagarea undei de viitură prin salba de lacuri de pe râu, până la Cernica.

Riscul seismic13

Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv și care are efect asupra Municipiului București, este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaților Orientali - regiunea Vrancea. Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanță locală pentru hazardul seismic, dintre care, în vecinătatea Municipiului București sunt: zonele Est-vrânceană, Făgăraș-Câmpulung și falia Intramoesică (Radulian et al., 2000).

Pe harta seismică a Capitalei au fost detectate 14 zone distincte. Cele care au o accelerație majoră sunt Dămăroaia, zona Casa Presei Libere, Băneasa și Otopeni. în cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, se estimează o accelerație maximă în aceste zone de 300 cm/s2 și o perioadă de vibrație (T) între 0,5 secunde și 0,83 secunde.

în Pantelimon, accelerația maximă ar fi tot de 300 cm/s2, dar perioada de vibrație este mai mare, de 1,56 secunde.

Cartierele în care accelerația în cazul unui cutremur de 7,5 pe scara Richter este minimă - de 200 cm/s2 - sunt Vitan, Berceni și Republica. Centrul Bucureștiului, zonele 1 Mai - Titulescu și Tei -Floreasca sunt supuse unei accelerații maxime de până la 240 cm/s2, iar Balta Albă - Titan, până la 250 cm/s2, Terenul de sub Casa Poporului, din cartierele Cotroceni, Militari și Drumul Taberei se

accelerează în caz de cutremur cu 280 cm/s2.



0țJICIP^^nul de analiză și acoperire a rfs z Institutul Național de Fizi J




în perioada 01.12.2012 - 01.12.2017, au avut loc în zona seismij^ Vr

magnitudine cuprinsă între 4,5 și 5,7, două fiind înregistrate în 2

Figura 2-10: Harta seismica a Municipiului București

Zonele cu risc crescut la nivelul municipiului București identificate, sunt:

  • a)  Zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicații: Grivița, Pajura, Băneasa, Pantelimon, Colentina, Pipera și Berceni;

  • b) Instalațiile tehnologice: Pajura (S.C. BUTAN GAZ), Trapezului (S.C. CHIMOPAR), Sălăjan (CTE SUD);

  • c)  Zone inundabile: zona aval de Barajul Lacul Morii, Berceni, Alexandriei;

  • d)  Zone cu risc seismic ridicat: Centrul Istoric.

Zonele de activitate de la punctele a) și b) sunt rezultatul analizei riscului tehnologic.

Zona inundabilă de la punctul c) este rezultatul analizei riscului natural la inundații.

Zonele cu risc seismic de la punctul d) sunt rezultatul analizei riscului natural la cutremure și alunecări de pământ.

2.2.9 Utilizarea terenurilor


Tabel 2-3: Distribuția pe tipuri de terenuri a Municipiului București

2011

Suprafața totală

Suprafața agricolă

23787


3052


Proprietate privată



agricolă pe categorii de folosii^



Asistență tehnică pentru pregătireâ^kf^^J^'fnsțălațfsjfâJ^atare termică și valorificare energetică a deșeurilo3ucurești"



CONFORM CU

arabil

2566

pășuni

355

fânețe

-

vii și pepiniere viticole

12

livezi și pepiniere pomicole

119

Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră

611

Ape și bălți

908

Alte suprafețe

19216

2012

Suprafața totală

23787

Suprafața agricolă

3052

proprietate privată

1951

Suprafața agricolă pe categorii de folosință

arabil

2566

pășuni

355

fânețe

-

vii și pepiniere viticole

12

livezi și pepiniere viticole

119

Păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră

611

Ape și bălți

908

Alte suprafețe

19216

Sursa: Plan de gestionare deșeuri în Municipiul București

  • 2.3 Infrastructura


  • 2.3.1 Transportul

Infrastructura de transport organizată la nivelul Municipiului București este prezentată în tabelele următoare:

Tabel 2-4: Lungimea liniilor de cale ferată

/ J      1 1

1990

1995

2000

2005

2010

2011

2012

Total                i/l Aq        O

_______________________________________1 / /I / 1 I // <1_________

140

140

172

120

99

99

99

r \j!       /

v                   t                   • \

r planul pentru sistemul de mana^am^nt integrat a| deșeurilor ta nivelul Municipiului București



valorificare eri&dmit^) deșeyrilbr municipale din Municipiul București"


61


1990

rtis-

2000

2005

2010

2011

2012

Din care electrificate

61

61

58

118

79

79

79

Din total linie cu ecartament normal cu o cale

109

109

141

92

71

71

71

Cu două căi

31

31

31

28

28

28

28

Sursa: Plan de gestionare deșeuri în Municipiul București

Tabel 2-5: Lungimea drumurilor publice

1995

2000

2005

2010

2011

2012

Drumuri publice - Km

69

69

90

90

90

90

Din care modernizate

69

69

90

90

90

90

Din total drumuri publice

Drumuri naționale

69

69

90

90

90

90

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu

29

29

37,8

37,8

37,8

37,8

1990

1995

2000

2005

2010

2011

2012

metrou

247

164,4

104,8

128

177,2

170,5

172,4

Sursa: PGD București


Rețeaua aeriană»

Municipiul București este deservit de două aeroporturi internaționale: București - Otopeni și București - Băneasa.

în Programul de "Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului" elaborat de M.C.T.C. sunt cuprinse lucrări de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protecție a navigației aeriene și de deservire pentru Aeroportul Internațional București-Otopeni.

  • 2.3.2 Telecomunicații

în București existența trei mari operatori, Romtelecom, RCS&RDS și UPC România, dar numărul firmelor care pot oferi pachete de servicii Triple Play este mult mai mare. Potrivit site-ului ANCOM20 există nouă mari furnizori de servicii de telefonie, internet și televiziune pentru segmentul rezidențial.

  • 1. RCS&RDS operează în toate cele șase sectoare ale Capitalei și vă oferă o viteză maximă de conectare la internet de 1.000 Mbps și o grilă digitală și HD cu peste 100 de canale.

  • 2. TELEKOM ROMÂNIA operează în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului și vă oferă o viteză maximă de conectare la internet de 100 Mbps și o grilă digitală și HD de peste 130 de canale.

  • 3. UPC ROMÂNIA operează în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului, iar viteza maximă la internet pe care o pun la dispoziție utilizatorilor este de 200 de Mbps, iar grila digitală și HD conține un număr de peste 110 canale.

  • 4.  INES primul furnizor din România de televiziune prin intermediul tehnologiei IPTV, oferă pachete cu o conexiune la internet de 100 Mbps și o grilă de televiziune digitală și HD de peste 190 de canale. Compania operează în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului.

  • 5.  AKTA un alt operator mare din România, ce furnizează servicii în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului oferă clienților o viteză de conectare la internet de 100 Mbps și o grilă digitală și HD cu peste 110 canale.

  • 6.  INTERSAT operează, potrivit site-ului Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului, oferind clienților servicii de internet la o viteză de 100 de Mbps și o grilă digitală și HD cu peste 150 de canale.

    7.


    MITNET operează în sectoarele 3, 5 și 6 ale Bucureștiului și oferă clienților o viteză maximă de conectare de 1.000 de Mbps


    i o grilă digitală și HD de peste 100 de canale.



    Asistență tehnică pentru pregătirea, p valorificare energetică a deșei}âtaf-rți


    - 'X

    t'^l^e^e'ur^oțjfe^ivelul Municipiului București

    ia!evdig Mynicipiul&ucurești”


    .           ----Jretermicăși

    iofiale vdhj Mynicipiul/fiucurești" «'“'a     //


    E&CE&J39


    CONFORM CU ORIGINALI

    8.


AEROGLOBAL figurează pe sîte-uî_ÂNCOM~că~furQÎztfrde^servicijJ e play în Sectorul 4 al   Capitalei, dar pagina companiei nu este actușțfe'âtă cu diatele^despre serviciile de televiziune și internet.


9.


ORANGE este cel mai mare operator de comunicații mobile din România, iar odată cu lansarea

platformei Orange TV, vinde servicii triple play pentru acasă. Astfel, clienții pot avea acces la o grilă digitală și HD de peste 110 canale, iar internetul funcționează la o viteză de până la 150 de Mbps prin intermediul rețelei 4G.

  • 2.3.3 Energia

S.C. Filiala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Sud" S.A., privatizată în anul 2008 prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către Grupul ENEL, cu sediul principal în București, B-dul Ion Mihalache, nr. 41-43, sector 1, asigură prin rețeaua proprie de distribuție și furnizare (110/20/0,4 kV) alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici și industriali din Municipiul București.

Tabel 2-7: Rețeaua și volumul de gaze natural distribuite

1990

1995

2000

2005

2010

2011

2012

Lungimea simplă a conductelor de distribuție (km)

1720

1988

2277

1879

2104

1955

1984

Gaze distribuite (mii. m3)

2809

2405

1414

2974

2499

2585

2576

Din care, pentru gaz casnic (mii. m3)

432

414

385

398

380

Sursa: Planul de Gestionare a Deșeurilor în Municipiul București - Anuarul Statistic al Municipiului București 2013

Tabel 2-8: Termoficare

1990

1995

2000

2005

2010

2011

2012

Energie termică distribuită (mii G.cal)

9421

8354

7766

6166

4713

4761

4226

Din care:

- pentru uz casnic (mii G.cal)

5933

6173

6777

5435

4247

4284

3791

Sursa: Planul de Gestionare a Deșeurilor în Municipiul București - Anuarul Statistic al Municipiului București 2013

  • 2.3.4 Alimentare cu apă, canalizare

Alimentarea cu apă în București21 se realizează cu ajutorul apelor de suprafața și subterane. Apa de suprafața este luată din:

• Râul Dâmbovlța, printr-un intrând din Brezoaele;


Râul Argeș, prin barajul Crivina;


Lacurile Cernica și Pantelimon.


AjjDa^subterană provine de la Ulmi, Bragadiru, Arcuda și București

Re^ li



7'n



e Gestiune a Deșeurilor - Regiunea 8 București - Ilfov 2006 - 2013 Z'/x

ll

- 1jr/                                                                                                      li

planul pentru sistemul de management integrat al p



Asistență tehnicăpentnjpregătireaproiectuîuMTnSalație'ție

valorificare energetică a deșeurilor municipale







Capacitatea surselor de alimentare cu apă este:

Aducțiunea Argeș - Crivina

Canalul Ogrezeni - Roșu

Râul Dâmbovița

Lacurile Cernica și Pantelimon

Ulmi, Bragadiru, Arcuda, București

max. 11 mc/s; max. 3 m3/s;

max. 14 mc/s; max. 1,25 mc/s;

max. 1,98 m3/s.


Tratarea apei se realizează în 2 stații:

Stația de tratare Arcuda (din râul Dâmbovița, parțial din Argeș) cu o capacitate proiectată de 745.000 m3/zi;

  • •   Stația de tratare Roșu (pentru râul Argeș) cu o capacitate proiectată de 520.000 m3/zi.

Rețeaua de distribuție a apei potabile în București are o lungime totală de 2.755 km și este administrată de S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A. Rețeaua de distribuție a apei potabile este formată din:

  • •   Conducte de transport cu o lungime de 675 km;

  • •   Conducte de transport cu diametre de 250 4- 1000 mm și o lungime totală de 588 km;

  • •  Țevi de serviciu cu diametre de 100 4- 200 mm și o lungime totală de 1493 km.

Apa potabilă este pompată în rețeaua urbană prin 8 stații de pompare.

Capacitatea actuală a furnizării cu apă potabilă este de 2.290.000 m3/zi, incluzând o rezervă de 25%.

Tabel 2-9: Rețeaua și volumul de apă potabilă distribuită

1990

1995?'

2000

2005

2010

2011

2012

Lungimea totală simplă a rețelei de distribuție a apei potabile (km)

2066

2029

2081

2187

2239

2250

2267

Apă potabilă distribuită (mii. m3)

435

297

317

210

289

318

349

Din care

- Pentru uz casnic (mii. m3)

197

186

157

90

167

175

192

Din total, distribuită consumatorilor la care sunt instalate apometre (mii. m3)

-

-

253

189

260

286

315

Apă potabilă distribuită prin apometre față de total (%)

-

-

80

90

90,2

90,2

90,2

Sursa: Planul de Gestionare a Deșeurilor in Municipiul București - Anuarul Statistic al Municipiului București 2013


2,3.5 Colectarea ii tratarea apei uzate22



Apa uzată menajera Iși pluvială este colectată printr-un singur^sfste






r>illfov 2006 - 2013

> %


țtegrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București


ului "Instalație de tratare termică și

'ă/deș^uritor Municipale din Municipiul București"




Rețeaua de canale constă în țevi de canalizare, apedu                                       sentru ape pluviale și stații de pompare.

Rețeaua de canalizare are o lungime de 2.541 km:

Țevi de canalizare și țevi secundare de canalizare

Principalele canale de colectare

1446 km;


305 km;


790 km.


Canale afluente în prezent, apa uzată din București este evacuată la Stația de epurare a apelor uzate Glina. Reabilitarea Stației a început în 2007 prin programul ISPA, urmând a fi modernizată și extinsă prin programele ulterioare cu asistenta financiara europeana (POS Mediu, POIM). în 09.08.2017 s-a atribuit contractul aferent lucrărilor de proiectare și execuție pentru extinderea stației de epurare ape uzate Glina cu treapta de epurare biologica avansata și construcția unui incinerator de nămol pentru municipiul București. Incineratorul de nămol este în curs de execuție în baza contractului nr. 255/22.06.2017.

Municipiul București are 1811 km lungime țevi de canalizare publică.

  • 2.4 Situația socio-economică

  • 2.4.1 Situația socio-economică a României

  • 2.4.1.1 Situația demografică a României

în ultimii 20 de ani, populația României a avut o evoluție descrescătoare, pe fondul migrației externe a populației și a unui spor natural negativ. Pe fondul acestor cauze, Președintele Institutului Național de Statistică a declarat că, potrivit unor scenarii pesimiste, populația României se îndreaptă către o valoare de 14-15 milioane locuitori în următorii 30-40 de ani. De asemenea, România va înregistra o scădere a populației de 22,1% până în 2050, una dintre cele mai mari rate de scădere din lume, potrivit unui studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Cele mai recente date puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică indică faptul că populația României în anul 2016 a înregistrat 19,7 milioane locuitori, iar în ultimii ani tendința de scădere a fost accentuată. Acest lucru este confirmat de valorile obținute la cele mai recente trei recensăminte ale populației desfășurate de către instituție. Astfel, în anul 2011 comparativ cu 2002, scăderea populației a fost de 7,2%, tendința fiind mult mai pronunțată față de cei 10 ani precedenți, atunci când populația s-a diminuat cu doar 2,8%, adică circa 660 mii locuitori.


21.680.974

", •



(conform cu ORIGIN

Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor

iști ca


România se numără printre statele membre UE care au înregistr în 2015, potrivit datelor publicate de Oficiul European de în conformitate cu datele publicate de Oficiul European de Statistică Eurostat, România se afla în anul 2015 printre statele care au înregistrat cea mai mare scădere a populației, ca urmare a schimbărilor naturale în dinamica acesteia. Astfel, țara noastră s-a situat pe locul al treilea în topul țărilor cu cel mai mare declin demografic, după Germania (diminuare de 187 mii locuitori în 2015) și Italia (diminuare de 161 mii locuitori). Pentru România, scăderea a fost de circa 75 mii persoane, conform aceleiași surse.

—— Populația rezidea

Remania




1990

1995

2000

2005

2010

2011

2012

Lungimea simplă a

liniilor (km)

tramvaie

345

365

347

341

357

364

361

troleibuze

123

134

154

155

165

164

152

metrou

120

120

154

154

162

162

162

Numărul vehiculelor în inventar la sfârșitul anului 2013

tramvaie(vagoane)

880

796

610

542

513

517

521

Autobuze și microbuze

1022

1268

1454

1232

1333

1333

1148

troleibuze

243

270

274

281

302

302

297

metrou(vagoane)

438

502

502

610

550

550

544

Numărul de călători transportați -

milioane

tramvaie

236,1

249,1

383,7

435,8

353,4

344,3

338

autobuze și microbuze

147,1

256,5

383,7

444,7

360,9

348,4

343,7

troleibuze

53,4

80,3^

^8

78,1

76,5

75,1

*r1

!-                         pentru sistemul de managei             t al.țieșeurilor

1 / •»£:? -______-___________—____-_____. ___1—______

7      . z* 05 Asistență tehnică pentru pregătirea ptâectuliiT'Iristalație de trătațetârmică și

S j          "»*•          valorificare energetică a deșeurilor' l^ din Municip" '




!/


nive|(il Municipiului București



15 300,000

7-cr; '                  iSÎJ ri*ri        ICO' 30CS 2SG9 3320 lOȘi 3<;’J 20-3 2334        3016

Figura 2-11: Populația rezidentă în România

Raportate la populație, cele mai mari rate ale declinului demografic ca urmare a sporului natural din UE s-au înregistrat în 2015, în Bulgaria (spor natural: -6,2 la 1.000 locuitori), Croația (-4), Ungaria (-4) și România (-3,8), potrivit Eurostat.

în ceea ce privește migrația externă, România se situează pe locul 2 între țările din UE din punct de vedere al scăderii înregistrate, după Grecia, cu o migrație netă ajustată statistic de circa 35 mii locuitori, determinată prin diferența între modificarea totală a populației în anul 2015 și modificarea datorată sporului natural al populației (diminuare de 1,8 locuitori la 1.000 locuitori).

în figura alăturată este prezentată evoluția populației la nivelul României în perioada 2000 - 2016, conform informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică.

în această perioadă, populația rezidentă a înregistrat o scădere medie anuală de 0,82%, atingând valoarea de 19,7 milioane locuitori în 2016.



x

/ !        ii                                           ‘

/        I;

iilor la nivelul Municipiului București

...........................................



Intre anii 2002 și 2011, diminuarea efectiv calculată prin informațiile colectate și procesate cu ocazia recensămintelor populației și locuințelor a indicat o valoare de 7,2% sau 1,56 milioane persoane.

în figura alăturată este prezentată distribuția populației pe medii de rezidență.

Se desprinde concluzia că în ultimii 7 ani distribuția populației între cele două medii de rezidență s-a stabilizat în jurul valorii de 54% dintre locuitori în zona urbană, în timp ce diferența este înregistrată în mediul rural. în perioada 2001 - 2008 au existat oscilații privind această distribuție, încadrate în intervalul 53 - 55% aferent populației din zona urbană.

  • 2.4.1.2 Situația economică a României

Creșterea economică în România este printre cele mai ridicate din UE și se prognozează că va rămâne peste potențial în 2016 și 2017. Creșterea a fost robustă începând cu 2013, fiind determinată de (i) exporturi crescute după recolte abundente și producții industriale crescute în 2013 și 2014, și (ii) revenirea graduală a cererii domestice începând cu 2014. Creșterea reală a PIB a crescut cu 3,6% în

  • 2015 pe baza unui consum în creștere și a revenirii investițiilor. Ritmul creșterii a fost de 4,2% în

  • 2016 ca răspuns ia stimulii fiscali semnificativi ce au inclus reduceri de taxe și sporiri ale salariului minim și salariilor din sectorul public. Creșterea economică se estimează că se va situa în jurul valorii de 5,2% în 2017, însă deasupra potențialului real.

Creșterea PIB din 2016 a fost determinată în principal de stimuli fiscali și susținută de creșteri succesive ale salariului minim și ale salariilor din sectorul public, care au împins consumul privat către o majorare cu 9%. Investițiile au sporit cu 5,5%, în special ca urmare a investițiilor private, în timp ce investițiile publice au înregistrat cel mai slab an de la data aderării României la UE datorită scăderii investițiilor finanțate de către UE ca urmare a ciclicității programelor de finanțare ale acesteia. Exporturile nete au frânat creșterea cu 2,6%, ca urmare a abaterilor înregistrate la importurile stimulate de cererea domestică și la creșterea exporturilor, adâncind deficitul de cont curent la 2,2% din PIB în 2016.



Zi

I deșeurilor la Iul Municipiului București

- -



piegătireâipiviectuiui^staîațiedetrata^tîrrncăsi ă a deșeurilor municipali dfh Municipiul București"

X r- *

' < O'

CONFORM CU ORlQWg

i

I ———-

consumului privat

ntribuția exporturilor nete la


Consumul privat accelerează, stimulând o cerere^utemică pentru imț s-a intensificat în 2016 după reducerea cotei standard de TVA-'cu 4%. creștere este de așteptat să rămână negativă în 2016 șL-ZuXZr-"'"^

Investițiile și-au revenit din scăderea înregistrată în 2013 și este de așteptat să poată susține procente ridicate de creștere până în 2017. A fost relansat sectorul construcției de imobile, susținut prin împrumuturi la costuri scăzute, schema „Prima Casă" garantată de stat pentru achiziționarea primelor case, și o încredere sporită a investitorilor datorită unor prospecte robuste de creștere economică. Investițiile private sunt prognozate să continue creșterea în 2017, deși cu un ritm mai scăzut decât în

  • 2016. Investițiile publice au cunoscut un maxim în 2015, însă ratele de creștere au încetinit în 2016 și

  • 2017. Acest lucru se datorează în principal absorbției fondurilor europene, care se așteaptă să se diminueze o dată cu finalizarea perioadei de programare 2007-2013, iar perioada de implementare a programelor 2014-2020 abia a început.

Conform informațiilor puse la dispoziție de Comisia Națională de Prognoză în „Prognoza în profil teritorial - varianta de primăvară 2017", emisă în luna Martie 2017, Produsul Intern Brut a sporit în fiecare an cu procente în creștere de la un an la altul, atingând o valoare de 758 mld lei în 2016, în creștere cu 4,8% față de anul anterior. Ca urmare a acestei evoluții, câștigul salarial mediu net lunar a depășit valoarea de 2.000 LEI / salariat în 2016, sporind cu cca 10% comparativ cu anul anterior.

Tabel 2-11: Evoluția produsului intern brut și a câștigului net la nivel național

ROMÂNIA

2013

2014

2015

2016

PIB - %

%

3,5

2,8

3,9

4,8

PIB - prețuri curente

Mii. lei

637.456

666.637

711.103

758.515

Câștig salarial mediu net

Lei / sal

1.579

1.697

1.859

2.047

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profit teritorial - varianta de primăvară 2017", Martie 2017

  • 2.4.2 Situația socio-economică a regiunii București - Ilfov și a Municipiului București

  • 2.4.2.1 Evoluția populației din regiunea București - Ilfov și Municipiul București

La nivelul regiunii București - Ilfov, populația rezidentă a sporit în perioada 2011 - 2016 cu cca 16 mii locuitori, reprezentând o creștere medie anuală de 0,14%, până la un nivel de 2,29 milioane locuitori, în același timp, la nivelul Municipiului București a fost înregistrată o diminuare a populației rezidente cu circa 45 mii locuitori, atât ca urmare a relocării unei părți din aceștia în localități adiacente municipiului, dar și ca efect al migrației populației către alte zone.


er planul pentru sistemul de management                     la nivelul Municipiului București


în urma recensământului realizat de către Institutul Național de Statistică în anul 2011, populația Municipiului București a fost evaluată la 1.883.425 locuitori. Analizând comparativ cu valorile stabilite în urma recensămintelor anterioare, tendința de diminuare a populației la nivel local a înregistrat ritmuri mai scăzute. Astfel, dacă în anul 2002 populația rezidentă scăzuse cu 6,8% comparativ cu 1992, în perioada 2003-2011 aceasta s-a diminuat cu numai 2,2%, adică cca 42 mii persoane.

Tabel 2-12: Evoluția populației la recensăminte în Municipiul București

An recensământ

Populație

Spor

1992

2.067.545

2002

1.926.334

-6,8%

2011

1.883.425

-2,2%

Sursa: Institutul National de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor

Ulterior publicării rezultatelor obținute în urma Recensământului populației și al locuințelor din anul 2011, Institutul Național de Statistică a revizuit prognoza populației pentru Municipiul București în scădere, iar ritmul utilizat a variat între 0,5% și 0,7%. Sporul natural al Municipiului este superior celui înregistrat la nivel național, însă și la nivel local numărul deceselor îl depășește pe cel al nașterilor, valoarea înregistrată a indicatorului fiind tot negativă.




Tabel 2-13: Evoluția populației în Municipiul București

BUCUREȘTI

2012

2013

2014

2015

2016

Populație

Nr. pers.

1.886.866

1.875.389

1.865.563

1.853.402

1.844.312

Migrație

Nr. pers.

60.900

62.198

57.745

51.074

n/a

Spor natural

Spor la 1000 loc.

-1,9

-1,3

-1,1

-1,4

n/a

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial - varianta^deitaannA2016", Septembrie 2016

Ăs^tențătehnică,pentiîjpKgădiKapmiectuw^îrEp^tie valorificare energetică a deșeurilor munit ipwe^aift Nupii ipiul ' . 4 .


  • 2.4.2.2 Situația economică din regiunea București - Ilfov și Municipiul București

în regiunea București - Ilfov sunt prezente toate ramurile industriale, acesta reprezentând principala aglomerare industrială din țară, dar forța de muncă s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care în prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se înregistrează cel mai alert ritm de creștere a unor sectoare precum construcțiile și imobiliarele, evoluții rapide înregistrând și activitățile de retail, de distribuție și de management.

Așa cum s-a întâmplat în multe alte state central și est-europene, capitala României a cunoscut un ritm de creștere economică mult mai alert decât celelalte regiuni ale țării, s-a adaptat cel mai rapid la schimbările economice și sociale produse de tranziție și a atras cele mai multe investiții străine directe.

în tabelul următor este prezentată evoluția produsului intern brut (PIB) înregistrat de Municipiul București în comparație cu cel la nivel național și cel regional:

Tabel 2-14: Evoluția produsului intern brut - milioane LEI, prețuri curente

Produsul Intern Brut (PIB)

2013

2014

2015

2016

Nivel național

637.456

666.637

711.103

758.515

Regiunea București - Ilfov

170.844

183.167

193.958

207.650

București

153.725

162.868

174.809

187.060

Pondere PIB București in nivel național

24%

24%

25%

25%

Pondere PIB București in nivel regional

90%

89%

90%

90%

Ritm creștere - București

n/a

5,95%

7,33%

7,01%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial - varianta de primăvară 2017", Martie 2017

PIB al Municipiului București reprezintă aproximativ 25% din PIB la nivel național, fiind astfel orașul care generează un sfert din valoarea PIB-ului României. în cadrul regiunii, municipiul generează 90% din valoare, iar ritmul anual de creștere al acestui indicator este de 7%, ceea ce indică o concentrare ridicată a activităților economice și a serviciilor în capitala României.



uFij^r la nivelul Municipiului București

Asistență tehnică pentru pr        .                lație^fie tratare termică și

valorificare energetică a d^^^^i^n^fiî^dihrțfanicipiul București"

CQEEE1D



în figura de mai sus este prezentată evoluția PIB la nivel grafic, în perioada 2013 - 2016, atât la nivel național cât și la nivel local. Se remarcă faptul că tendința de sporire a PIB la nivel național a fost mai accelerată decât cea înregistrată la nivelul Bucureștiului, ca urmare în special a investițiilor străine implementate în diferite alte zone ale țării (Cluj, Iași etc.).

Referitor la evoluția PIB pe locuitor, valoarea înregistrată de acesta la nivel național a fost de circa 8,6 mii Euro pe locuitor, însă la nivelul municipiului București valoarea aceluiași indicator a fost cu 163% mai ridicată, ca urmare a concentrării ridicate a forței și locurilor de muncă în această zonă. De altfel, încă o consecință a acestui fapt este realizarea unui PIB pe locuitor la nivelul regiunii București - Ilfov de 2,35 ori mai mare decât cel înregistrat la nivel național.

Tabel 2-15: Evoluția produsului intern brut (EUR/locuitor) - nivel național, regional și Municipiul București

Creșterea PIB

2014

2015

2016

Nivel național

7.549

8.072

8.604

Regiunea București - Ilfov

18.037

19.082

20.206

Mun. București

19.697

21.269

22.667

Pondere PIB local în valoarea la nivel național

261%

263%

263%

Spor anual - nivel local

n/a

8,0%

6,6%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial - varianta de primăvară 2017”, Martie 2017

  • 2.4.2.3 Caracteristicile gospodăriilor la nivel național și din regiunea București - Ilfov

în vederea determinării nivelului de suportabilitate, este necesară o analiză a veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor la nivel local. Indicele de suportabilitate reprezintă procentul mediu din venitul disponibil al gospodăriei reprezentat de factura medie pentru servicii de salubritate. Acest indicator de

suportabilitate va reprezenta baza analizei de rnacro-suportabilitate.


li

w

/


planul pentru sistemul de manag

'oa/? c5<s

n *

CONFORM CU

Informațiile privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor, respec^Vconsurnul, sunt disponibile la nivelul regiunii București - Ilfov în broșurile anuale editate d^JnstitntuiNațional de Statistică, iar analiza va avea ca punct de plecare aceste informații.

Evoluția veniturilor medii ale gospodăriei la nivelul național este prezentată în următorul tabel:

Tabel 2-16: Evoluția veniturilor gospodăriei la nivel național (RON/gospodărie/luna)

Elemente

2015

2016

A. Venituri monetare

2.362,0

2.631,7

Salarii brute

1.495,2

1.729,7

Venituri din agricultură

77,2

82,0

Venituri din activități non-agricole independente

65,4

73,8

Venituri sociale

642,2

664,1

Venituri din proprietăți și vânzarea de active

34,7

37,2

Alte venituri

47,3

44,9

B. Venituri în natură

324,8

313,0

Total venituri

2.686,8

2.944,7

Sursa: Institutul Național de Statistică, "Coordonate ale nivelului de trai in România - Veniturile și consumul populației"

Prima concluzie care se desprinde din analiză este aceea ca veniturile gospodăriei au sporit proporțional cu PIB-ul, în special ca urmare a creșterii veniturilor monetare, pe fondul unei diminuări a veniturilor în natură. Astfel, în cadrul analizei, poate fi luat în considerare procentul de creștere a PIB ca factor de creștere pentru veniturile gospodăriei.

în tabelul următor sunt prezentate cheltuielile gospodăriei la nivel național:

Tabel 2-17: Evoluția cheltuielilor gospodăriei la nivel național (RON/gospodărie/lună)

Elemente

" 2015 .

2016

Consum

1.835,4

1.810,8

Cheltuieli pentru investiții

15,3

10,4

Cheltuieli pentru producție

18,8

93,5

Impozite, contribuții etc.

446,1

513,0

Alte cheltuieli

36,0

96,4

Total cheltuieli f

2.351,5

2.524,0

de Statistică, "Coordonate ale nivelului de trai-în România - Veniturile și consumul

O >





CONFORM CU ORI’


Din informațiile prezentate anterior se poate observa că un uafocen nificativ din creșterea veniturilor pe gospodărie va fi utilizat pentru achitarea taxelor și imjiozttelor, aflate și ele în creștere. Ca și consecință firească a majorării veniturilor gospodăriilor, se înregistrează o creștere și pe partea de consum a acestora.

Nivelul și structura veniturilor medii ale gospodăriei la regiunii București - Ilfov este prezentată în următorul tabel.

Tabel 2-18: Evoluția veniturilor gospodăriei la nivelul regiunii București - Ilfov (RON/gospodărie/lună)

Elemente

2015

București - Ilfov

A. Venituri monetare

3.520,9

95,9%

Salarii brute

2.654,9

72,3%

Venituri din agricultura

2,5

0,1%

Venituri din activități non-agricole independente

64,4

1,8%

Venituri sociale

702,5

19,1%

Venituri din proprietăți

8,2

0,2%

Venituri din vânzarea activelor

2,4

0,1%

Alte venituri

86,0

2,3%

B. Venituri in natura

150,7

4,1%

Total venituri

3.671,6

100,0%

Sursa: Institutul Național de Statistică, "Coordonate ale nivelului de trai în România - Veniturile și consumul populației", anul 2015

Veniturile gospodăriilor la nivelul regiunii București-Ilfov sunt mult mai ridicate decât la nivel național ilustrând decalajul de dezvoltare economica. Acest aspect are impact pe capacitatea de plată a consumatorilor de utilități din regiunea București-Ilfov (aceștia au o capacitate de a plăti tarife medii mai mari decât media naționala).

Nivelul și structura cheltuielilor medii ale gospodăriei la regiunii București - Ilfov este prezentată în următorul tabel:


Tabel 2-19: Evoluția cheltuielilor gospodăriei la nivelul regiunii București - Ilfov (RON/gospodărie/luna)

J ’/                    Elemente

2015

București - Ilfov

Consum

2.222,5

73,6%

Cheltuieli pentru investiții

3,9

0,1%

^gtaj^ieli pentru producție                               '

0,0

0,0%

a? o -        'v vsa

"5 i         *@&er planul pentru sistemul de man<



Asistență tehnica pentru preț



CONFORM CU ORIGINALII

Elemente                     J

'^^^București - Ilfov

Impozite, contribuții etc.

782,3

25,9%

Alte cheltuieli

11,6

0,4%

Total cheltuieli

3.020,2

100,0%

Sursa: Institutul Național de Statistică, “Coordonate ale nivelului de trai in România - Veniturile și consumul populației", anul 2015


Nivelul cheltuielilor cu impozitele, taxele și alte contribuții înregistrează un nivel mai ridicat la nivelul regiunii București - Ilfov decât la nivel național datorită nivelului mai ridicat al venitului gospodăriei (cu cate venitul este mai mare crește și nivelul de impozitare).

Mai jos sunt prezentate cheltuielile lunare pentru serviciile de care beneficiază gospodăriile din regiunea București - Ilfov:

Tabel 2-20: Evoluția cheltuielilor gospodăriei pentru plata serviciilor în regiunea București-Ilfov (medie lunară) (RON/gospodărie/lună)

Element cheltuială (LEI)

2014

2015

Energie electrică

98,77

99,06

Energie termică

43,59

50,26

Gaze naturale

51,64

67,13

Apă, canalizare și deșeuri

127,82

122,71

Transport

44,02

46,53

Telecomunicații

109,1

114,67

Radio și TV

29,13

23,37

Educație

24,12

6,73

Altele

194,31

202,22

Total

722,50

732,68

Sursa: Institutul Național de Statistică, “Coordonate ale nivelului de trai în România - Veniturile și consumul populației", anul 2015


Categoriile pentru care cresc cheltuielile lunare pe perioada analizată sunt cele referitoare la energie termică, transport, telecomunicații și altele. Celelalte categorii înregistrează evoluții fluctuante, însă pe șgmblu valoarea totală a cheltuielilor pe servicii ale unei gospodării se majorează în 2015 cu 1,4% comparativ cu 2014, ceea ce reprezintă un ritm de creștere mai accentuat decât cel al veniturilor totale.

A A      —

: cal :i late venitul disțognjbil© riWeljjațional și regional, precum și procentul din




desfeurik# la nivelul Municipiului București

Z // ___________

©ța/apedetrataretermicăși

•^jlțwițmicipiul București"

lunară) (RON/gospodărie/luna)

Venit disponibil

2014

2015

Venit disponibil la nivel național

2.122,4

2.240,7

Venit disponibil regiunea București - Ilfov

2.992,9

2.889,3

Ponderea serviciilor de apă, canalizare și salubritate în venitul disponibil

4,3%

4,2%


în anul 2015, nivelul veniturilor familiei din regiunea București-Ilfov reprezintă aproximativ 129% din venitul mediu al familiei la nivel național. Ca urmare unei diminuării mai reduse a veniturilor gospodăriei la nivel regional comparativ cu diminuarea valorii achitate pentru serviciile lunare de apă, canalizare și salubritate pe gospodărie, ponderea acestor servicii în veniturile disponibile pe familie s-a diminuat de la 4,3% la 4,2% în 2015.

Aceste informații sunt necesare și vor fi studiate în detaliu în cadrul analizei de suportabilitate, care este o funcție atât de preț a serviciului, cât și de abilitate a gospodăriilor de a plăti pentru aceste servicii.

  • 2.4.2.4 Ocuparea forței de muncă și veniturile

Structura și dezvoltarea economică a Municipiului influențează de asemenea și rata șomajului, după cum se arată în tabelul următor:

Tabel 2-22: Rata șomajului — nivel național, regional și Municipiul București (%)

Rata șomajului

2014

2015

2016

Nivel național (%)

5,3%

5,0%

4,8%

Regiunea București - Ilfov (%)

1,9%

1,8%

1,6%

București (%)

2,0%

1,9%

1,7%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza in profil teritorial - varianta de primăvară 2017”, Martie 2017

Rata șomajului din Municipiul București a fost semnificativ mai mică decât media la nivel național, iar tendința este de menținere a diferenței față de media națională. Rata de șomaj situată sub media națională va afecta veniturile medii gospodărești la nivelul municipiului, care vor crește mai repede decât media națională având un impact pozitiv pe capacitatea de plată a populației pentru serviciile de alirnefitare cu apă și canalizare și salubritate.

Evoluția salariului brut din Municipiul București în comparație cu media la nivel național este prezentată în tabelul următor:

Tabel 2-23: Salariul brut (LEI/angajat) - nivel naționaj^recjional și Municipiul București



Salariul brut



2015


2016


er planul pentru sistemul de ma

Asistență tehnică pentru pr ,                  ,   , trataretermică^

valorificare energetică a d^i^ț^/lf^(UffoS^^^'>6nicipiul București” ț




I CONFORM CU ORO


Salariul brut

2014

2016

Nivel național

2.328

2.555

2.815

Regiunea București - Ilfov

3.284

3.620

3.942

București

3.338

3.687

4.015

Ponderea din salariul brut la nivel național

143%

144%

143%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza in profil teritorial - varianta de primăvară 2017", Martie 2017


Din tabel reiese clar că salariul mediu brut la nivelul Municipiului București este cu 43% mai mare decât media la nivel național arătând o putere de cumpărare mal ridicată a populației.

Tabel 2-24: Număr mediu de salariați (mii persoane) - nivel național, regional și Municipiul București

Număr mediu salariați

2014

2015

2016

Nivel național

4.508

4.611

4.750

Regiunea București - Ilfov

933

966

989

București

824

850

870

Pondere la nivel național

18%

18%

18%

Pondere în regiune

88%

88%

88%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza in profil teritorial - varianta de primăvară 2017", Martie 2017

Numărul mediu al angajaților în România s-a situat în 2016 la un nivel de circa 4,75 milioane persoane, în creștere cu aproximativ 3% comparativ cu anul anterior. Regiunea București - Ilfov înregistrează circa un sfert din numărul mediu de salariați la nivel național, din care circa 870 mii sau 88% dețin un loc de muncă în Municipiul București.

  • 2.4.3 Importanța relativă a municipiului București în economia regiunii de dezvoltare București - Ilfov și în ansamblul economiei naționale

în regiunea București - Ilfov sunt prezente toate ramurile industriale, acesta reprezentând principala aglomerare industrială din țară, dar forța de muncă s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care în prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se înregistrează cel mai alert ritm de creștere a unor sectoare precum construcțiile și imobiliarele, evoluții rapide înregistrând și activitățile de retail, de distribuție și de management.

Așa cum s-a întâmplat în multe alte state central și est-europene, capitala României a cunoscut un ritm de creștere economică mult mai alert decât celelalte regiuni ale țării, s-a adaptat cel mai rapid la schimbările economice directe.


și sociale produse de tranziție și a atras cele mai multe investiții străine





. ..........

ești reprezintă aproximativ din PIB la nivel național, fiind astfel orașul in valoarea;PIB-ului României. în cadrul regiunii, municipiul generează 90%

integrat ai deșeurilor la nivelul Municipiului București


’Assten^t^w^^^^^^*~Si~~~r~pmieȘiiur;7^^îâț^~deT^^relermîcă^i‘

valorificareref^rditlica        injpr rpunicipale din Municipiul București" 



771 /



i *

din valoare, iar ritmul anual de creștere al acestui indicator este d %r^eea ce indică o concentrare ridicată a activităților economice și a serviciilor în capitala României.

Referitor la evoluția PIB pe locuitor, valoarea înregistrată de acesta la nivel național a fost de circa 8,6 mii Euro pe locuitor, însă la nivelul municipiului București valoarea aceluiași indicator a fost cu 163% mai ridicată, ca urmare a concentrării ridicate a forței și locurilor de muncă în această zonă.

In acest context de dezvoltare economica, salariul mediu brut la nivelul Municipiului București este cu 43% mai mare decât media la nivel național arătând o putere de cumpărare mai ridicată a populației. De asemenea, rata șomajului din Municipiul București a fost semnificativ mai mică decât media la nivel național, iar tendința este de menținere a diferenței față de media națională. Rata de șomaj situată sub media națională va afecta veniturile medii gospodărești la nivelul municipiului, care vor crește mai repede decât media națională având un impact pozitiv pe capacitatea de plată a populației pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare și salubritate.

Dezvoltarea economica in municipiul București mult peste media națională a determinat ca în anul 2015, nivelul veniturilor familiei din regiunea București-Ilfov sa reprezinte aproximativ 126% din venitul mediu al familiei la nivel național ceea ce arata o capacitatea mai ridicata de a achita servicii de utilitate publica.

  • 2.5 Cadrul legislativ și instituțional

  • 2.5.1 Cadrul administrativ general

România este o țară situată în partea est-centrala a Europei. Este învecinată cu Ucraina și Republica Moldova la nord și la est, cu Ungaria și Serbia în vest și cu Bulgaria în sud. Are acces la Marea Neagră prin partea de sud a țării.

România este stat membru NATO din 29 martie 2004 și membră a Comunității Europene din 1 ianuarie 2007.

Conform Sistemului european privind statistica unităților teritoriale-3, la nivelul României există următoarele unități administrative:

  • •   unități NUT de nivel I - macro-regiuni, neutilizate în prezent;

  • •   unități NUT de nivel II - 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,7 milioane de locuitori;

• unități NUT de nivel III - 41 județe și municipiul București (reprezentând structura administrativă a României);


unități NUT de nivel V - 103 municipii


așe, 2.861 comune, 12.957 sate (de asemenea, reprezentând structura administrativă a României).


Structura administrativa națională este reprezefft^i cătffițfîuvern.


re des Unites Territoriales ă des fins StfitiMiq

Asistență tehnică pentru preg valorificare energetică a deșe

tratare termică și icipiul București"



r ———

i

I CONFORM CU ORI

I


Instrumentele de reglementare sunt reprezentate de Legi, Ministru (OM). Hotărârile de Guvern reglementează imp către Parlament. HG sunt semnate de către Primul Min



uvern (HG) și Ordine entarea legilor. Legile sunt aprobate trasemnate de către miniștrii


de

de

de


resort.

Cele 8 regiuni de dezvoltare au fost create în urmă asocierii voluntare a județelor componente. Nu au personalitate juridică și nu există structura administrativă de conducere la nivel regional (consiliu legislativ). Singurele structuri la nivel regional sunt Agențiile de Dezvoltare Regională, care sunt instituții neguvernamentale, non-profit, de utilitate publică, cu personalitate juridică și care funcționează în domeniul dezvoltării regionale. Acestea se organizează și funcționează în baza Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Agențiile de Dezvoltare Regională au fost/sunt Organisme Intermediare (OI) pentru Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013/2014-2020, respective Agenții de Implementare pentru programul Phare - Coeziune Economică și Socială, precum și pentru unele programe finanțate de Guvernul României.

La nivel județean toate ministerele sunt reprezentate de structuri locale cunoscute sub denumirea de autorități deconcentrate. Activitatea autorităților deconcentrate este coordonată de către Prefectură.

Structura legislativă la nivel județean și local este reprezentată de Consiliul General al Municipiului București, Consiliile celor 6 primării de sector, Consiliile județene, Consiliile locale, respectiv Consiliile comunale (autorități deliberate). Componenții consiliilor sunt aleși la fiecare 4 ani. Instrumentele de reglementare a activității la nivel județean și local sunt reprezentate de Hotărârile de consiliu.

Autoritățile executive la nivel județean și local sunt reprezentate de către primării.

Consiliul județean reprezintă autoritatea administrației publice locale care coordonează activitatea consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Municipiul București este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.

Autoritățile administrației publice locale din municipiul București sunt Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor, ca autorități deliberative, precum și primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor, ca autorități executive, alese în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice Iocale24.

în relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Consiliile locale ale sectoarelor exercită atribuții stabilite prin Legea 215/2001 sau delegate de Consiliul General al Municipiului București.

Hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii și pentru autoritățile administrației publice locale organizate în


ment integratul deșeurilor Sa nivelul Municipiului București


-ea proiectului "Instalație de tratare termică și a deșeurilor municipale din Municipiul București"

RAMB

General al Municipiului București și pot avea intervenții la dezl zi.

roblemelor aflate pe ordinea de


CONFORM CU ORIGINALUL



  • 2,5.2 Cadrul legislativ                                                    ”

Legislația națională privind gestionarea deșeurilor a rezultat în urma transpurjeilMa niveRnațional a reglementărilor europene în domeniu, aceasta fiind una din principalele condiții de îndeplinit în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.                (.

  • 2.5.2.1 Politica europeană în domeniul gestionării deșeurilor

Legislația europeană care reglementează gestionarea deșeurilor cuprinde trei mari categorii de acte normative (directive, regulamente, decizii): acte normative cadru, acte normative care reglementează modul de desfășurare a operațiilor de tratate și acte normative care reglementează gestionarea fluxurilor speciale de deșeuri (vor fi prezentate doar cele aferente fluxurilor de deșeuri care fac obiectul prezentului Mașter Plan).

  • •   Legislația europeană cadru a deșeurilor:

Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (Directiva cadru privind deșeurile)

Regulamentul 1013/2006 privind transferurile de deșeuri

Decizia 2000/532/CE privind lista europeană a deșeurilor

  • •   Legislația europeană privind operațiile de tratare a deșeurilor:

Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deșeurilor

Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale

  • •   Legislația europeană privind fluxurile de deșeuri:

Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Directiva Cadru a Deșeurilor nr. 2008/98/EC               {“S

Directiva Cadru a Deșeurilor (Directiva 2008/98/EC) are ca obiect și domeniu de aplicare stabilirea măsurilor în vederea protecției mediului și a sănătății populației prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora. Directiva 2008/98/EC asigură cadrul legal pentru colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor.

Regulamentul 1013/2006 privind transferurile de deșeuri

Regulamentul (EC) nr. 1013/2006, modificat prin Regulamentul (EU) nr. 660/2014, stabilește norme pentru controlul transporturilor de deșeuri, în scopul de a îmbunătăți protecția mediului. Acesta




E&Q3D


I CONFORM CU O^INALudl

Lista europeană a deșeurilor este stabilită prin Decizia Cornîsîer2O0U7S327eE;-rriodificată prin Decizia comisiei 2014/955/UE, stabilește sistemul de clasificare a deșeurilor, inclusiv o distincție între deșeurile periculoase și nepericuloase. Această listă este strâns legată de lista principalelor caracteristici care fac deșeurile periculoase, caracteristici conținute în anexa III la Directiva Cadru a Deșeurilor 2008/98/CE.

Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deșeurilor

Apărută în anul 1999, Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri a suferit de-a lungul timpului trei modificări (Regulamentul nr. 1882 din 31.20.2003; Regulamentul nr. 1137 din 21.11.2008; Directiva 2011/97/EU din 10.12.2011). Obiectivul directivei este de a stabili cerințe tehnice și de exploatare stricte privind depozitele de deșeuri, să ofere măsuri și proceduri pentru a preveni și a reduce pe cât posibil impactul pe care îl pot avea activitățile de depozitare a deșeurilor asupra mediului și sănătății populației.

Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale

Directiva 2010/75/UE (Directiva IED) privind emisiile industriale stabilește principalele condiții pentru autorizarea și controlul instalațiilor, bazate pe o evaluare integrată și pe aplicarea celor mai bune tehnice disponibile (BAT). Aplicarea BAT asigură atingerea unui nivel ridicat al protecției mediului cu luarea în considerare a costurilor și a beneficiilor.

în ianuarie 2014 Directiva IED a abrogat și înlocuit Directiva 2008/1/EC privind controlul integrat al poluării, Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor, Directiva 1999/13/EC privind activitățile care utilizează solvenți organici și Directivele 78/176/EEC, 82/883/EEC și 92/112/EEC privind producerea de dioxid de titan.

Activități industriale care fac obiectul directivei sunt: energia, producția și prelucrarea metalelor, mineralele, substanțele chimice, gestionarea deșeurilor și alte sectoare, cum ar fi producția de celuloză și de hârtie, abatoarele și creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor etc.

Toate instalațiile care intră sub incidența directivei trebuie să prevină și să reducă poluarea aplicând cele mai bune tehnici disponibile, utilizarea eficientă a energiei, prevenirea și gestionarea deșeurilor și măsuri de prevenire a accidentelor și de limitare a consecințelor acestora.

Instalațiile pot funcționa numai dacă dețin o autorizație și trebuie să respecte condițiile prevăzute în aceasta.

Concluziile adoptate de către Comisie privind BAT servesc drept referință pentru stabilirea condițiilor de autorizare. Valorile limită de emisie trebuie stabilite la un nivel care să garanteze că emisiile de poluanți nu depășesc nivelurile asociate utilizării BAT. Cu toate acestea, valorile limită pot depăși aceste niveluri dacă se demonstrează că acest lucru ar conduce la costuri disproporționate în comparație cu beneficiile pentru mediu.

Autoritățile competente trebuie să efectueze verificări periodice ale instalațiilor.



fântrijpră&lfirea proiectului "Instalație tratare termică și ă a deșeurilor municipale din Municipiul București"


urna


Directiva cuprinde, la Capitolul IV, dispoziții speciale privind instalațiile de incinerare și co-incinerare a deșeurilor - domeniul de aplicare, solicitări și condiții de autorizare, monitorizarea și controlul emisiilor, condiții de funcționare, livrarea și recepția deșeurilor, rapoarte și informarea publicului. De asemenea, în Anexa VI sunt prezentate dispoziții tehnice privind instalațiile de incinerare și co-incinerare a deșeurilor.

Instalațiile de incinerare a deșeurilor sunt definite ca "orice echipament sau unitate tehnică staționară sau mobila destinată tratării termice a deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate, prin incinerare prin oxidare precum și prin orice alt procedeu de tratare termica cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasma, cu condiția ca substanțele rezultate în urma tratării sa fie incinerate ulterior".

Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Directiva 94/62/CE prevede măsuri menite să limiteze producerea deșeurilor de ambalaje și să promoveze reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje. Directiva se aplică tuturor ambalajelor introduse pe piața europeană și tuturor deșeurilor de ambalaje provenite de la gospodării, industrie, comerț, instituții, servicii sau alte domenii, indiferent de materialul utilizat. Directiva 94/62/CE a suferit de-a lungul timpul patru modificări (Directiva 2004/12/CE; Directiva 2005/20/CE; Directiva 2013/2/UE; Directiva (UE)2015/720).

Pachetul economiei circulare

Comisia Europeană a adoptat și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 14.06.2018, un pachet de măsuri ce au ca scop stimularea tranziției Europei către o economie circulară. Acest pachet de măsuri include propuneri de revizuire a legislației privind deșeurile, precum și un plan de acțiune aferent. Propunerile privind deșeurile stabilesc o viziune pe termen lung pentru intensificarea reciclării și reducerea depozitării.

Directivele care au fost revizuite ca urmare a adoptării pachetul economiei circulare sunt:

  • •   Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive

  • •   Directiva 1999/31/CEE privind depozitarea deșeurilor

  • •   Directiva 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE

Directiva 2011/65/CE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice șl electronice

Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice

Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz


Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.





de acțiune privind economia circujaf^ț^nțjW^z&șaceste propuneri stabilind măsuri ce au ca


Planul <

scop închiderea buclei economiei circulg^ Șr ducție și consum, până la ge^iqpaj





, e vizează to^t^ etapele ciclului de viață al unui produs: qparealțieșeuriior’și   Biața materiilor prime

I Uș!'«i.-țr j '      •        ||



fpieițtffltUTi^staUție de tratare termică și itrlif^iffpălțțddîn Municipiul București"





Principalele măsuri de revizuire a cadrului legislativ includ: XU-JL

  • •   Pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din masa deșeurilor municipale până în 2035 (cu o țintă intermediară de 55% în anul 2025 și una de 60% în anul 2030). Pentru realizarea acestui obiectiv, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani, cu condiția să se ia măsurile necesare pentru ca, până în 2035 rata de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale să crească la minimum 60% din greutate (cu o țintă intermediară de 50% în 2025, respectiv una de 55% în 2030);

  • •   Pregătirea pentru reutilizare și reciclarea a 65% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje până în 2025 și minimum 70% până în 2030. De asemenea, sunt stabilite obiective minime privind pregătirea pentru reutilizare și reciclarea materialelor specifice conținute în deșeurile de ambalaje atât pentru anul 2025, cât și pentru anul 2030;

  • •  Depozitarea a maxim 10% din deșeurile municipale până în anul 2035. Romania poate beneficia de o perioada suplimentara de cinci ani cu condiția să se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2035 cantitatea de deșeuri municipale depozitata la 25% din cantitatea totala de deșeuri generate;

  • •   Interzicerea depozitării deșeurilor colectate separat;

  • •   Promovarea instrumentelor economice pentru descurajarea depozitării;

  • •   Definiții simplificate și îmbunătățite și metode pentru calculul țintelor de reciclare armonizate la nivelul UE;

  • •   Promovarea reutilizării și stimularea simbiozei industriale;

  • •   Stimulente economice pentru ca producătorii să pună pe piață produse mai ecologice și sprijinirea schemelor de reciclare și valorificare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice, vehicule);

Reducerea generării deșeurilor alimentare în producția primară, în prelucrare și procesare, în comerțul cu ridicata și amănuntul, în restaurante și servicii alimentare precum și în gospodării.

BREF privind Incinerarea deșeurilor

Documentul de referință privind cele mai bune disponibile tehnici de incinerare a fost adoptat în august 2006. Domeniul de aplicare al acestui BREF nu a fost limitat de restricțiile impuse de Directiva IPPC (aflată în vigoare la data aprobării BREF) privind dimensiunea instalației de incinerare și nici de definițiile deșeurilor, de recuperare sau de eliminare. Prin urmare, scopul propus a fost acela de a oferi o perspectivă pragmatică asupra întregului sector de incinerare, cu accent deosebit pe acele instalații și tipuri de deșeuri care sunt cele mai frecvent întâlnite. Scopul directivei privind incinerarea deșeurilor (în prezent abrogată) a fost, de asemenea, un factor luat în considerare la stabilirea domeniului de aplicare al BREF privind Incinerarea deșeurilor. Documentul se referă doar la incinerarea consecventă a deșeurilor (periculoase și nepericuloase) și nu la alte situații în care deșeurile sunt tratate termic, de



incinerarea reprezintă principalul obiectiv al acestui document BREF, sunt descrise trei tehnici principale de tratare termică: incinerare, piroliză și gazeificare.

în plus față de etapa de tratare termică propriu-zisă în instalați, acest document BREF se referă și la:

  • •   recepția, manipularea și depozitarea deșeurilor;

  • •   impactul pre-tratării deșeurilor asupra selecției și operării proceselor de incinerare a deșeurilor (descrierea tehnicilor aplicate);

  • •   tehnici aplicate de tratare a gazelor de ardere;

  • •   tehnici aplicate de tratare a reziduurilor (pentru principalele reziduuri produse în mod obișnuit);

  • •   tehnicile aplicate de tratare a apelor reziduale;

  • •   unele aspecte ale recuperării energiei, performanțele obținute și tehnicile utilizate. Nu sunt incluse detalii privind echipamentele de generare a energiei electrice, etc.

în prezent, BREF privind incinerarea deșeurilor se află în proces de revizuire, o primă versiune oficială a draftului26 fiind deja disponibilă.

BREF privind tratarea deșeurilor

Documentul de referință privind cele mai bune tehnico disponibile privind tratarea deșeurilor a fost aprobat în august 2006. Operațiile de tratare a deșeurilor care intră sub incidența acestui BREF sunt:

  • •   operații simple de tratare a deșeurilor (ex. stocarea temporară, amestecul, reambalarea, transferul, etc.);

  • •   operațiile de tratare biologică (aerobă și anaerobă), precum și tratarea mecano-biologică;

  • •   operațiile de tratare fizico-chimice (ex. neutralizarea, filtrarea, precipitarea, separarea mercurului din deșeuri, solidificarea, stabilizarea, tratarea cu UV/ozon etc.);

  • •   tratarea în vederea recuperării materialelor din deșeuri (ex. acizi, baze, argint din soluțiile fotografice, regenerarea solvenților organici, regenerarea uleiurilor uzate etc.);

  • •   tratarea deșeurilor periculoase și nepericuioase în vederea producerii de combustibili (solizi și lichizi).

După cum se observă, incinerarea deșeurilor nu face obiectul acestui BREF, de interes în acest caz fiind doar tratarea deșeurilor în vederea producerii de combustibili.

în prezent, BREF privind tratarea deșeurilor se află în proces de revizuire, o primă versiune oficială a draftului27 fiind deja disponibilă.


017_web.pdf, accesat iunie 2017 attl017.pdf, accesat noiembrie 2017


Asistență tehfy

valorificare



ntegțpt al deșeurilor la nivelul Municipiului Buckiresti

w


84


jpr


CONFORM CU ORIGINALUL


Rezultată în urma transpunerii actelor normative europene, legislația nați

deșeurilor este împărțită în aceleași trei mari categorii: legislație cadrjjfl^i care reglementează area/luxurilor speciale de deșeuri.

operațiile de tratare, respectiv legislație care reglementează gestj



Pe lângă acestea, colectarea și gestionarea deșeurilor munici reprezintă un serviciu comunitar de interes public, beneficiind de o legislație specifică. în continuare sunt prezentate doar acele acte normative care cuprind prevederi de interes pentru gestionarea deșeurilor municipale.

LEGEA PROTECȚIEI MEDIULUI

OUG 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare

OUG 195/2005 a fost aprobată și modificată de Legea 265/2006, ulterior fiind modificată și completată de mai multe acte normative.

OUG 195/2005 stabilește câteva reguli generale privind regimul deșeurilor în România. Astfel, APL au atribuții și obligații în conformitate cu prevederile ordonanței de urgență și a celor specifice din domeniul gestionării deșeurilor.

Subiectul gestionarea deșeurilor municipale nu face obiectul legii, fiind atins tangențial în momentul în care se face referire la alte subiecte (ex. protecția apelor și ecosistemelor acvatice - în porturi să existe instalații de colectare/gestionare a deșeurilor menajere, protecția așezărilor umane - APL, persoanele fizice și juridice să respecte prevederile din planurile de urbanism și amenajare a teritoriului privind amplasarea depozitelor de deșeuri menajere).

LEGISLAȚIA CADRU PRIVIND DEȘEURILE

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată 2014, cu modificările și completările

ulterioare

Directiva Cadru a Deșeurilor nr. 2008/98/CE a fost transpusă în legislația națională prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor la data de 25 noiembrie 2011, această lege fiind republicată în 2014 și modificată prin Ordonanța 68/2016. Legea 211/2011 republicată 2014 și modificată ulterior (ultima modificare a fost chiar în anul 2017), stabilește măsurile necesare pentru protecția mediului și a sănătății populației, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora.

Principalele prevederi ale Legii 211/2011 se referă la ierarhia deșeurilor, încetarea statutului de deșeu, valorificarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor, eliminarea deșeurilor, responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor, etichetarea deșeurilor periculoase, planurile de gestionare a deșeurilor, programe de prevenire a generării deșeurilor, raportări, atribuții și răspunderi ale autorităților competente ale administrației publice centrale și locale.

Această lege introduce, începând cu anul 2012, obligativitatea autorităților publice locale de a asigura colectarea separată pentru cel puțin următoarele tipuri de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă, art. 17(1). Colectarea separată este definită astfel: colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri este



Municipiului.București


85-


8o>


CONFORM CU ORIGINALUL


păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a fadfti acestora.

rea specifică a


De asemenea, pentru a stimula realizarea colectării separate autoritățile publice locale aplică instrumentul economic "plăte posibil din punct de vedere tehnic, economic s.i al protecției instrument economic se poate realiza în baza următoarelor criterii: cantitatea de deșeuri generată, tipul de deșeuri generate, volumul recipientului sau frecvența de preluare a deșeurilor.

Important de precizat că acest act normativ introduce una dintre cele mai importante (și mai greu de atins) ținte din domeniul gestionării deșeurilor municipale, și anume obligația unităților publice locale ca până la 31 decembrie 2020 să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale de cel puțin 50% din masa totală, art. 17(2). La nivel european, modul de calcul al acestei ținte este reglementat prin Decizia Comisiei 753/2011 de stabilire a normelor și metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Legislația națională nu cuprinde prevederi referitoare la modul de calcul al țintei de 50%.

Nu în ultimul rând, legea cadru a deșeurilor introduce listele operațiunilor de eliminare, respectiv valorificare a deșeurilor. Astfel, în anexa 2 este prezentată lista operațiunilor de eliminare a deșeurilor, o listă care cuprinde 15 operațiuni notate cu litera D (Dl, D2 ... D15). în completare, lista operațiunilor de valorificare a deșeurilor prezentată în anexa 3 cuprinde 13 operațiuni notate cu litera R (Rl, R2 ... R14). Operațiunea R1 este reprezentată de întrebuințarea în principal drept combustibil sau ca altă sursă de energie. în continuare legea precizează că Rl include și instalațiile de incinerare a deșeurilor municipale, numai în cazul în care randamentul lor energetic este mai mare sau egal cu 0,6 în cazul instalațiilor care funcționează și sunt autorizate înainte de 1 ianuarie 2009, respectiv mai mare sau egal cu 0,65 pentru instalațiile autorizate după 31 decembrie 2008. Actul normativ cuprinde formula de calcul a eficienței energetice. Modul de interpretare și de aplicare a acestei formule este detaliat în ghidul european „Guidlines on the interpretation of Rl energy effiency formula for incineration facilities dedicated to the Processing of municipal solid waste according to Annex II of Directive 2008/98/EC"-3.

HG nr. 856/2002 privind evidența gestionării deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu modificările și completările ulterioare

Lista europeană a deșeurilor transpusă în legislația națională și în vigoare la această dată este lista aprobată la nivel european prin Decizia Comisiei 2000/532/CE. în anul 2007, acest HG a suferit modificări și completări prin HG 210/2007.

Lista europeană a deșeurilor, conform anexei II la HG, acoperă 20 categorii mari de deșeuri.

4 ^T^tfișate cu 6 cifre. Deșeurile periculoase din lista europeană a


Categoriile de deșeuri sunt codificate cu 2 cifre, secțiunile din fiecare categorie sunt codificate cu cifre, iar intrările de deșeug deșeurilor sunt marcate o^TuOasi

p          l§$:r p,anul

W   —

/               3'-

y







f

I t

i



integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului ȘucițrAsti



■j


CONFORM CU ORIGINALUL

Principalele prevederi ale HG 856/2002 sunt:

• obligativitatea agenților economici care generează deșeuri de-'a ține ojevidență a gestionării

acestora în conformitate cu anexa I la HG și obligativitate:

transmite datele centralizate


anual către autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului, la cererea acestora;

• pentru evidența la nivel național a gestionării deșeurilor se organizează raportarea statistică anuală.

HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deșeuri, cu modificările și completările ulterioare

Transferul deșeurilor este reglementat la nivel național prin HG 788 din 17 iulie 2007 cu modificările și completările ulterioare, privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deșeuri și prin Legea nr. 6/1991, cu modificările ulterioare (Convenția de la Basel), și cu cele ale amendamentelor la Convenția de la Basel, acceptate de România prin Legea nr. 265/2002.

Transportul deșeurilor se efectuează în conformitate cu legislația națională și cu acordurile și convențiile internaționale privind transportul mărfurilor periculoase, la care România este parte.

HG 788/2007 a fost modificat de HG 1453/2008 și de HG 1168/2013.

HG nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României

HG 1061/2008 stabilește procedura de reglementare și control al transportului deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României. Procedura de reglementare și control al transportului deșeurilor se aplică deșeurilor periculoase și deșeurilor nepericuloase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002.

Principalele prevederi ale HG 1061/2008 se referă la transportul deșeurilor periculoase; transportul deșeurilor periculoase pentru colectare sau pentru stocare temporară; transportul deșeurilor nepericuloase; transportul deșeurilor rezultate din activitatea medicală.

LEGISLAȚIA PRIVIND TRATAREA DEȘEURILOR

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare

Legislația română în domeniul depozitării deșeurilor este alcătuită din Hotărârea Guvernului României 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, Ordinul MIMGA 95/2005 privind aprobarea Criteriilor de acceptare și procedurile preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri și Ordinul MAPM 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor.

Hotărârea nr. 349/2005 stabilește cadrul legal pentru activitatea de depozitare a deșeurilor și a fost modificată în 2007 de H.G. nr. 210/2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care




oricărui risc pentru sănătatea populației pe întreaga durată de exploatare a depozitului, cât și după expirarea acestuia. Se exceptează de la aplicarea unor prevederi ale HG 349/2005 depozitele pentru deșeuri inerte sau nepericuloase din așezări izolate, depozitele din zona rurală și stocarea subterană.

De asemenea, prin HG 349/2005 se stabilesc obiective cantitative și termene în ceea ce privește depozitarea deșeurilor biodegradabile municipale. Conform prevederilor art. 6(2), până în anul 2016, ar fi trebuit să se realizeze reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995. România a obținut o derogare pentru îndeplinirea acestui obiectiv în anul 2020.

în plus, depozitarea deșeurilor (inclusiv a deșeurilor municipale) este premisă numai dacă acestea sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite, art. 7(5).

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale

Legea 278/2013 privind emisiile industriale are scop principal prevenirea și controlul integrat al poluării rezultate din activitățile industriale, stabilind condițiile pentru prevenirea sau, în cazul în care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor în aer, apă și sol, precum și pentru prevenirea generării deșeurilor. în ceea ce privește autorizarea instalațiilor de incinerare/co-incinerare această lege prevede dispoziții speciale privind instalațiile de incinerare/co-incinerare a deșeurilor, însă pentru autorizarea instalațiilor de incinerare/co-incinerare a deșeurilor periculoase are prevederi specifice suplimentare. în ceea ce privește gestionarea deșeurilor Legea 278/2013 prevede măsuri ce trebuie întreprinse de operatorii instalațiilor de incinerare a deșeurilor și instalațiilor de co-incinerare a deșeurilor la livrarea și recepția deșeurilor.

OM 757/2004 de aprobare a Normativului tehnic de depozitare

Pentru toate cele 3 categorii de depozite (pentru deșeuri periculoase, nepericuloase și inerte) normativul tehnic cuprinde cerințe constructive (cerințe impuse terenului de fundare și impermeabilizării bazei, colectare și tratare levigat, colectare și tratare gaz), cerințe ce trebuie respectate la închiderea depozitelor și cerințe privind operarea și monitorizarea.

OM 756/2004 de aprobare a Normativului privind incinerarea deșeurilor

Normativul stabilește condițiile de lucru și regimul de funcționare pentru instalațiile de incinerare și co-incinerare a deșeurilor, controlul instalațiilor și monitorizarea emisiilor, precum s,i elemente specifice activității desfășurate de autoritatea competentă pentru protecția mediului (autorizare și control). Conform prevederilor acestuia, la stabilirea amplasamentului instalației de incinerare se va ține cont de modelarea dispersiei poluanților în aer realizată în condițiile de funcționare cele mai nefavorabile, dar nu la mai puțin de 500 m de zona locuită.

Normativul se aplică la instalații fixe de Jncinerare și co-incinerare a deșeurilor, atât a deșeurilor pegțSlf^șg^cât și pentru a celor

Z^icS^jinr e, reglementând




Asistență tehnică pe

valorificare energet



Flcțțțaș^.        normativul cuprinde tipurile de deșeuri care pot

a^be^eurilor, organizarea și funcționarea instalațiilor, erje a emisiilor, valorile limită pentru emisii,


eseurilor la nivelul Municipiului*



urești


EESEB



CONFORM CU ORIGINAL controlul metrologic al emisiilor și condiții minime (fte-inei provenite din incinerarea deșeurilor și condiții de autorizare.

minarea reziduurilor


LEGISLAȚIA PRIVIND GESTIONAREA FLUXURILOR SP

Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare

Legea 249/2015, modificată și completată în 2016 de OUG 38/2016, transpune prevederile Directivei 94/62/CE, modificată prin Directiva 2004/12/CE, prin Directiva 2013/2/UE, prevederile Deciziei 97/129/CE de stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje și prevederile Deciziei 2005/270/CE de stabilire a tabelelor corespunzătoare sistemului de baze de date. Legea nu transpune prevederile Directivei (UE)2015/720 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea

ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

Obiectivele anuale de valorificare/reciclare prevăzute în Lege sunt obiectivele pentru anul 2008 din Directiva 94/62/EC. Toate aceste obiective trebuie atinse de România începând cu anul 2013. Legea are prevederi privind responsabilitatea extinsă a producătorilor, astfel, responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor de valorificare/reciclare este a operatorilor economici, după cum urmează:

• operatorii economici care introduc pe piață produse ambalate sunt responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele primare, secundare și terțiare folosite pentru ambalarea produselor lor, cu excepția ambalajelor de desfacere care sunt folosite pentru ambalarea, la locul de vânzare, a produselor pe care aceștia le introduc pe piața națională;

• operatorii economici care supra-ambalează produse ambalate individual în vederea revânzării/redistribuirii sunt responsabili pentru deșeurile generate de ambalajele secundare și terțiare pe care le introduc pe piață;

• operatorii economici care introduc pe piață ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru deșeurile generate de respectivele ambalaje; operatorii economici care dau spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje, sunt responsabili pentru respectivele ambalaje.

Responsabilitățile pot fi realizate:

  • •   individual, prin colectarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje provenite din activitatea proprie sau preluate de la generatori sau deținători de deșeuri, stații de sortare, colectori autorizați din punct de vedere al protecției mediului pentru colectarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje;

  • •   prin transferarea responsabilităților, pe bază de contract, către un operator economic autorizat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.

Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare

Legea 217/2016 prevede ca diminuarea risipei alimentare sa fie un obiectiv urmărit de toți operatorii economici din sectorul agroalimentar. Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligați să fritreprindă măsuri de pre^rfîf^ă^i^&i^imentare^ măsuri care se desfășoară conform ierarhiei de


! deșeurilor la nivelul Municipiului București

enercfeti^a ateur/for municipale din Municipiul București"

\          ' X //

RAMBOLL


CONFORM CU ORIGINAL#
  • •   măsuri de responsabilizare pentru diminuarea rterpei—attTffentâre pe lanțul agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare;

  • •   măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislației în vigoare;

  • •   măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, către entități, devenite operatori din sectorul agroalimentar cu obligația respectării prevederilor legale cu privire la condițiile de igienă, inclusiv cerințele privind temperatura pe perioada depozitării și transportului, precum și la etichetarea corespunzătoare;

  • •   măsuri pentru direcționarea subproduselor nedestinate consumului uman conform Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, categoria a 3-a pentru consumul unor categorii de animale, în condițiile prevăzute de legislația sanitar-veterinară în vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animală;

  • •   măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal prin transformarea în compost, conform legislației sanitar-veterinare în vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman și legislației privind protecția mediului;

  • •   măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz conform legislației de mediu și legislației sanitar-veterinare în vigoare;

  • •   măsuri privind dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor anterioare.

LEGISLAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările ulterioare

Printre contribuțiile la alimentarea fondului pentru mediu se regăsesc și așa numita taxă la depozitare și o contribuție datorată de unitățile administrativ teritoriale în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a deșeurilor la depozitare.

Taxa la depozitare reprezintă taxa încasată de la proprietari sau, după caz, administratorii de depozite pentru deșeurile inerte și nepericuloase încredințate de către terți în vederea eliminării finale prin

depozitare, art. 9 (1) litera c). Prin Ordonanța de urgență nr. 48/2017 aplicarea acestei taxe a fost

suspendată până la 1 ianuarie 2019. Valoarea acesteia a fost stabilită la 80 lei/tonă în anul 2019 iar

începând cu anul 2020 v


:SteÂt&-120 lei/tonă. Prin Ordonanța de urgență nr. 74/2018 taxa de ^uN/cdepozitare a fost trarjMofepiata

'      o®)Mașter

&





ccAfrfebiția pentru economie circulară pentru deșeurile municipale

X Z           iJll.     /        ’      , •> ? '  _ ț f

*1 ■ £ emfent integ                       il Munidi^iu

r^q^tiîfapmiectului "Instalație de tratare termicășiVTȘ ~ deșeurilor municipale din Municipiul București” \

X


90



CONFORM CU ORIGINALUL

destinate a fi eliminate prin depozitare, valoarea acesl lei/tonă începând cu anul 2020.

De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor datorează o contribuție de 50 lei/tonă în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu un procent stabilit (și prevăzut în anexa nr. 6) a cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare, art. 9 (1) litera p). Acest procent este de 25% în anul 2017, 35% în anul 2018 și crește la 45% începând cu anul 2019.

LEGISLAȚIA PRIVIND SERVICIILE DE SALUBRIZARE

Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Legea 51/2006 stabilește cadrul juridic și instituțional unitar, obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării, finanțării, exploatării, monitorizării și controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilități publice.

Legea stabilește responsabilitățile și definește relațiile dintre actorii implicați în prestarea serviciilor comunitare de utilități publice - autorități locale, autorități de reglementare, operatori și utilizatori.

Serviciile de utilități publice sunt în responsabilitatea APL, după caz, a ADI cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, mandatate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale UAT membre. Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de salubrizare este ANRSC.

Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Elaborată în baza legii 51/2006, stabilește cadrul juridic unitar privind înființarea, organizarea, gestionarea, exploatarea, finanțarea și controlul funcționării serviciului public de salubrizare a localităților. Astfel definește principiile în baza cărora funcționează serviciul de salubrizare, activitățile care sunt parte din acesta și responsabilitățile actorilor implicați.

Autoritățile publice locale au competențe exclusive în ceea ce privește înființarea, organizarea, gestionarea, coordonarea și atribuirea serviciului de salubrizare a localităților, inclusiv asocierea sau cooperarea cu persoanele juridice care preiau obligațiile operatorilor economici responsabili pentru realizarea obiectivelor privind gestiunea deșeurilor de ambalaje, deșeurilor de echipamente electrice și electronice, bateriilor și acumulatorilor uzați din deșeurile municipale, în condițiile prevăzute de lege.

Conform prevederilor legii, activitățile serviciului de salubrizare sunt prestate de către operatori licențiați în baza Legii 51/2006. Operatorii licențiați pentru desfășurarea activității de colectare separată și transport al deșeurilor, cu excepția deșeurilor periculoase cu regim special, au obligația să colecteze deșeurile abandonate. Operatorii au dreptul, în baza prevederilor acestei legi, la


CONFr~~~.......


EECE&flB


Operatorii licențiați au obligația să țină evidența și să rapoi^eZăTunar cătri predate operatorilor economici care desfășoară activități de tratare a deșeurilor, pe fiecare tip de deșeu.

RSC cantitățile


Finanțarea serviciului de salubrizare se realizează din taxele speciale/tarifele încasate de la utilizatori.

ANRSC este o instituție publică de interes național care are drept scop reglementarea, monitorizarea și controlul la nivel central al activităților din domeniul serviciilor comunitare de utilități publice aflate în sfera sa de reglementare.

în domeniul salubrizării localităților, ANRSC stabilește și adoptă prin ordine ale președinților: normele metodologice de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor, regulamentul cadru, caietul de sarcini cadru și contractul cadru al serviciului de salubrizare.

Ordinul nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților (Ordinul ANRSC 109/2007)

Normele metodologice reglementează detaliat modalitatea de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor, astfel încât să asigure atât viabilitatea economică a operatorilor prestatori ai activităților specifice serviciului de salubrizare a localităților, cât și protejarea intereselor utilizatorilor. Ordinul cuprinde fișele de fundamentare a tarifelor pentru stabilirea și ajustarea/modificarea acestor, cu precizarea că sunt cu titlu orientativ, la aplicare fiind adaptată corespunzător pentru fiecare activitate în parte.

Ordin nr. 82/ 20 1529 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților (Ordinul ANRSC 82/2015)

Ordinul stabilește cadrul juridic unitar privind desfășurarea serviciului de salubrizare, definind modalitățile și condițiile-cadru ce trebuie îndeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanță, condițiile tehnice, raporturile dintre operator și utilizator. Conform Legii 101/2006, activitățile serviciului de salubrizare funcționează în baza unui regulament de salubrizare, realizat în baza acestui ordin și aprobat de autoritățile locale.

în Ordin este inclusă definiția deșeurilor menajere - deșeuri provenite din gospodării/locuințe, inclusiv fracțiile colectate separat, și care fac parte din categoriile 15.01 (ambalaje inclusiv deșeurile de ambalaje municipale colectate separat) și 20 (deșeuri municipale) din anexa nr. 2 la HG nr. 856/2002. Este singurul act normativ care definește deșeurile menajere incluzând și deșeurile de ambalaje colectate separat.                                    f/4pî/ZZz

Ca element de noutate, actul normativ reglementează organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale. Astfel, sunt stabilite categoriile de deșeuri care pot asigura inputul instalației, câteva reguli privind modul de operare și obligația operatorului instalației de a monitoriza, printre alți parametrii, cantitatea și calitatea deșeurilor stabilizate din punct de vedere biologic.


EQS^SE



Stabilește conținutul cadru și modul de realizare a caietelor d

serviciile de salubrizare.


De la data apariției nu a mai suferit modificări/completă?i7~neTiind corelat cu ultimele modificări apărute în domeniu, reglementate prin Legea 101/2001 și prin Ordinul 82/2015.

însă, în cadrul proiectului Jaspers "Guidelines on Inserting EU Relevant Waste Management Performance Indicators and Benchmarking into Templates for Waste Operation Contracts" a fost elaborat în anul 2013 un caiet de sarcini cadru al serviciului de salubrizare, care a revizuit și completat caietul de sarcini ANRSC. Acesta este utilizat, la recomandarea autorităților naționale, ca model în elaborarea documentațiilor de atribuire a serviciilor de salubrizare.

Ordinul nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților (Ordinul ANRSC 112/2007)

Reglementează relația contractuală dintre operatorii și utilizatorii serviciului de salubrizare (mai precis a serviciului de colectare a deșeurilor), stabilind drepturile și obligațiile celor două părți, facturarea și modul de plată.

în ceea ce privește relația contractuală dintre UAT/ADI, în calitatea sa de unic responsabil cu privire la serviciul de salubrizare, și operatorii serviciului, la nivel național nu există în prezent un model de contract aprobat printr-un act normativ.

în cadrul proiectului Jaspers "Guidelines on Inserting EU Relevant Waste Management Performance Indicators and Benchmarking into Templates for Waste Operation Contracts" a fost elaborat în anul 2013 un contract de delegare cadru al serviciului de salubrizare. Acesta este utilizat de autoritățile locale în procedurile de delegare a operării serviciilor de salubrizare, dar nu a fost aprobat de către ANRSC.


Procedura de reglementare a activităților cu impact asupra mediului este condusă de autoritățile competente pentru protecția mediului (agențiile locale pentru protecția mediului și autoritatea centrală), conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, care transpune Directiva 2001/42/CE cunoscută sub numele de Directiva SEA.


Avizul de mediu se obține atât pentru documentele de planificare (planurile naționale și județene de gestionare a deșeurilor) cât și pentru planurile de urbanism (PUZ, PUD). Avizul de mediu pentru planuri și programe se obține în urma derulării procedurii de evaluare strategică de mediu (SEA). Evaluarea de mediupentru planuri și prograțpffș^A^re^țgpul de a identifica și de a analiza efectele rării lor și înainte de a fL adoptate.





ehnică pentru prSSitQ



ESH^EI


Rezultatele evaluării de mediu se prezintă într-un raport~dFTÎTe3îu-ăS6^9 Procedura SEA se finalizează prin emiterea Avizului de mediu.

persoane acreditate.


Acordul de mediu este actul care dă dreptul titularuljjiOe proie ă-’realizeze proiectul din punct de vedere al protecției mediului și este necesar pentru obținerea Autorizației de construire. Acordul de mediu este valabil pe toată durata de realizare a lucrărilor pentru care a fost eliberat. La finalizarea lucrărilor de investiții, înainte de punerea în funcțiune a acestora, trebuie depusă solicitarea și obținută Autorizația de mediu/Autorizația integrată de mediu.

Avizul/Autorizația de gospodărire a apelor sunt necesare pentru funcționarea unui obiectiv economic ce are legătură cu apa (ex. prelevare apă din sursă subterană sau de suprafață, evacuare în cursuri de apă etc.).

Avizul Natura 2000 este un act de reglementare emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, care conține concluziile evaluării adecvate și prin care se stabilesc condițiile de realizare a unui plan sau proiect (PP) din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua ecologică Natura 2000.

Autorizația de mediu este un act administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ai unei activități existente sau ai unei activități noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcțiune. Autorizația de mediu se va emite pentru toate activitățile prevăzute în Anexa nr. I Lista activităților supuse procedurii de emitere a autorizației de mediu a Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu.

OM 1798/2007 precizează următoarele activități din domeniul gestionării deșeurilor care fac obiectul procedurii de emitere a autorizației de mediu :

•   3710 - Recuperarea deșeurilor și a resturilor metalice reciclabile (corespunzător codurilor

3831 Demontarea/dezasamblarea mașinilor și aparatelor pentru obținerea de materiale reciclabile și 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate, CAEN revizia 2);

•   3720 - Recuperarea deșeurilor și resturilor nemetalice reciclabile (corespunzător codului 3832

Recuperarea materialelor reciclabile sortate, CAEN revizia 2);

•   5157 - Comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor (corespunzător codului 4677 cu aceeași

denumire, CAEN revizia 2);

•   9002 - Colectarea și tratarea altor reziduuri (corespunzător codurilor 3811 Colectarea

deșeurilor menajere, 3812 Colectarea deșeurilor periculoase (toxice, contaminate, radioactive etc.), 3821 Tratarea și eliminarea deșeurilor menajere, 3822 Tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase (toxice, contaminate, radioactive etc.), CAEN revizia 2);

9003 - Salubritate, depoluare și activități similare (corespunzător codului 3811 Colectarea deșeurilor menajere), CAEN revizia 2.

Autorizația Integrată de Mediu eșfe ițți aci d^r^qlementare emis de autoritatea competentă de protecția mediului pentru activităț^ePgRtfn^ce^s^i/îri^lațiile care se încadrează în categoria IPPC,

IM


ir planul pentru sistemunție m;

-———-r—

Asistența tehnica peimj valorificare energetica


ifat al/deșeurilor la nivelul Municipiului BuHii

_________LJ  \

"Mi i't1"*'FiĂeri-Cil-rif-ia rin t-mt’-sr-m t-arn-drn c-i l l           l


——————

WMâtireă^rgjeemX'Wstalație de tratare termică și >3*fl&inriȘatfryu^^Mle din Municipiul București"


irești




fiind necesar pentru obținerea Autorizației de fun încadrează în categoria IPPC sunt prezentate în Anexa 1 a Legii 278/2013 privind emisiile industriale.

Sistemul național legislativ nu permite derularea în paralel a procedurilor de avizare și celei de autorizare. în cazul activităților care necesită autorizație de mediu, procesul de autorizare nu poate începe decât după finalizarea lucrărilor de construcții și verificarea de către autoritatea de mediu competentă a conformității lucrărilor executate cu prevederile acordului de mediu. Cu ale cuvinte, procedura de autorizare poate fi declanșată doar după finalizarea lucrărilor de construcție. Acest aspect trebuie avut în vedere la elaborarea studiilor de fezabilitate și stabilirea datelor de punere în funcțiune.

în figura de mai jos sunt prezentate în mod schematic etapele procedurii de reglementare și actele normative aplicabile.






HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului cu modificările ulterioare

Ordinu1.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice $i private

Legea 107/1996 (cu modificările ulterioare) - Legea apelor Ordin 652/2006 pentru aprpbarea..Procedurii și competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor

Legea 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a

Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului - Art. 52 alin.(4)

HG 5.73/2002 penti u apiobarea procedutilor de autorizare a

' funcționăm cometei înțiloi - Anexa 4- Procedura de autorizare a . activităților cu impact .îsupi.i mediului înconjurător

1 Ordin 1 798/200/ pentru .-.ini oboreu Pi ocedurii de emitere a autorizației riu        cu mmitii'.ărih> ulb'iioare

’ Ordinul 184/1997 pentru .ipt'ili cea !’in<edutii de teal.izare.a

i bilanțurilor de mediu

legea 107/1996 (cu modificările ulteiioaie) - Legea apelor

Oi din 662/2006 pentru aprob.nea Procedurii și competentului I de emitere a avizelor și autoiiz.it,iilor rle gospodărire a apelor

Legea_278/20.l3privind emj^iijejndusțrialg

0rc[in.8.t.8./2.003_(cii modificările.ultcrioarej.pențru..aprobarea

I PrQ££d.u.nLd£_£mitcre a aiitori.\iții.i integrate de mediu

i Ordin 36/2004Lprivind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii d<_- emitere a autorizației integrate de mediu

Figura 2-15: Procedura de reglementare a activității din punct de vedere a! protecției mediului

  • 2.5.2.4 Convenții, tratate și acorduri internaționale

    începând cu anul 1990, România a semnat o serie de convenții, tratate și acorduri internaționale privind protecția mediului. .Acestea, au prevederilor conținute.

    11



    ■/ * /

    I           I

    v V


    fost ratificate prin legi, devenind obligatorie aplicarea ! '-A


    tUWer P*anu* Pentru                   <Xj«!ți.t4iîjț^gr




    ——-------.-i-r-rrss’            rilor la nivelul Municiz î

    ____________1 Asistența tehrHfă.p^nfțpȚ^etîi^tff^ectulul "Instalație de tratare termică și vatoiificatc                        municipale din Municipiul București"




în continuare sunt prezentate doar acele convenți                                                 deri au efect asupra implementării și operării sistemelor de gestionare a deșeurilor.

Convenția privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, Basel, 1989 - Ratificată prin Legea 6/1991, cu modificările ulterioare

Convenția de la Basel a fost elaborată în vederea reducerii circulației deșeurilor periculoase între state, și în mod special, pentru a preveni transferul deșeurilor periculoase din țările dezvoltate spre cele mai puțin dezvoltate.

Astfel, sunt interzise transportul și eliminarea deșeurilor periculoase de către operatori economici neautorizați șl fără a urma procedura de notificare. Deșeurile periculoase transportate trebuie să fie ambalate și etichetate conform regulilor internaționale. De asemenea, trebuie însoțite de un document de transport care conține niște informații minime obligatorii.

Stabilește categoriile de deșeuri periculoase care sunt supuse controlului la transportul transfrontalier și listează caracteristicile periculoase ale acestora.

Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiție pe probleme de mediu, Aarhus, 1998 - Ratificată prin Legea 86/2000, cu modificările ulterioare

Legea protecției mediului (nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005) prevede principii, precum accesul la informațiile de mediu, participarea publicului la procesul de luare a deciziei de mediu și accesul la justiție în scopul de a preveni sau remedia un prejudiciu. Aceeași lege prevede ca autoritățile locale și centrale asigură informarea și participarea publicului la procesul de luare a deciziei, în conformitate cu Convenția Aarhus.

Fiecare autoritate publică locală și centrală are obligația înființării unui compartiment specializat pentru furnizarea și diseminarea informaților de mediu.

Autoritățile competente de mediu facilitează participarea publicului în procesul de luare a deciziilor în timpul procedurii EIA și SEA, prin informarea asupra locului dezbaterilor publice, prin furnizarea de documentații și informații generale privind procedura și subiectele dezbaterilor publice.

Prima modificare a Legii 86/2000 a fost făcută de Legea 24/2008 pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia ÎI/1 a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma Ață, Kazahstan, la 25-27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

A doua modificare a Legii 86/2000 a fost făcută de Legea 112/2009 pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluanților emiși și transferați, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 și semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Rio de Janeiro, 1992 - Ratificată prin Legea 24/1994, modificată de Legea 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kvoto la Conventia-


EECEEfiS

CONFORM CU ORIGIN



Obiectivul principal al acestei convenții este de a stabiliza _            fecior cu efect de seră în

atmosfera la un nivel care să împiedice perturbarea antropică semnificativă a sistemului climatic. în cadrul Protocolului de la Kyoto (1997) au fost stabilite măsuri, ținte și perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Dintre părți, România a fost prima țară care a ratificat protocolul, obligându-se astfel la o reducere de 8 % a gazelor cu efect de seră în perioada 2008 - 2012, față de anul de referință (1989).

Trebuie menționat că una din activitățile antropice din care rezultă gaze cu efect de seră este reprezentată de depozitarea deșeurilor.

Convenția privind Poluantii Organici Persistenti (POPsî, Stockholm, 2001 - Ratificată prin Legea 261/2004, cu modificările ulterioare

Obiectivul principal al Convenției de la Stockholm este protejarea mediului și a sănătății umane prin minimizarea efectelor poluanților organici persistenți (care au capacitatea de a se acumula de-a lungul lanțului trofic). La data semnării convenției existau 12 substanțe chimice aflate în evaluare, a căror utilizare a fost restricționată.

Părțile la convenție au convenit asupra unei proceduri prin care compușii toxici persistenți pot fi reevaluați și adăugați la convenție, criteriile fiind pericolul cauzat, caracterul persistent și impactul transfrontalier.

Prima modificare a Legii 261/2004 a fost făcută de Legea 227/2010 pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B și C la Convenția privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10, SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 și SC-4/18 cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Conferinței părților, care a avut loc la Geneva, 4-8 mai 2009.

A doua modificare a Legii 261/2004 a fost făcută de Ordinul 28/2013 al ministrului afacerilor externe privind publicarea Deciziei SC-5/3: Listarea endosulfanului tehnic și a izomerilor aferenți acestuia.

  • 2.5.3 Prevederi ale Programului Operațional Infrastructura Mare privind gestionarea deșeurilor

Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM) a fost elaborate pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate in Acordul de Parteneriat 2014-2020 și in acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene.

POIM cuprinde opt axe prioritare, structurate pe trei domenii, după cum urmează:

  • •   Infrastructura de transport:

  • •   Axa Prioritara 1 - îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a metroului;

  • •   Axa Prioritara 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient;

    teta

    teE 1


    Protecția mediului și managementul riscului:

    Axa Prioritara 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor;                      '     '          X ' ' ’ ''                                



    A»iftdjjjer pianul pentru sistemul de management integ

    Asistență tehnică pentru pregătirea proi^atu

    "bS i          valorificare energetică a deșeurilor muni





    CONFORM CU ORIGINALUI



  • •   Axa Prioritara 4 - Protecția mediului prin masuri de con^^rtfare Mtiodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluateJ^foric.^-^

  • •   Axa Prioritara 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor;

  • •   Energie curata și eficiență energetica:

  • •   Axa Prioritara 6 - Promovarea energiei curate și eficienței energetice in vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon;

  • •   Axa Prioritara 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare in orașele selectate;

  • •   Axa Prioritara 8 - Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale.

Prin Axa Prioritara 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu in condiții de management eficient al resurselor se asigura îndeplinirea obiectivului tematic 6 - protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, astfel:

  • •   Prioritatea de investiții 6.1 - investiția in sectorul deșeuri pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde nevoilor identificate de statele membre pentru investiții suplimentare acestor cerințe. Aceste investiții trebuie sa asigure îndeplinirea obiectivului specific 3.1 - reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor in România;

  • •   Prioritatea de investiții 6.2 - investiții in sectorul apa pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde nevoilor identificate de statele membre pentru investiții suplimentare acestor cerințe. Aceste investiții trebuie sa asigure îndeplinirea obiectivului specific 3.2 - creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populației.

Suma totala alocata pentru Axa prioritara 3, atât pentru domeniul deșeurilor, cat și pentru alimentarea cu apa și colectarea și epurarea apelor uzate urbane, este 2.892.443.785 Euro. Acțiunile menționate in POIM pentru îndeplinirea obiectivului specific 3.1 - reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor in România sunt următoarele:

Proiecte integrate de consolidarea și extinderea sistemelor integrate de management al deșeurilor, cu respectarea ierarhiei deșeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare și eliminare): închiderea și reabilitarea de depozite neconforme și deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcția de instalații de transfer și valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare și unități de compostare individuală și stații de tratare mecano-


Proiecte gazate integrate și consolidarea și extinderea sistemelor integrate de management al deșeurilor;

au fost




l----------------------------------------------------

Consolidarea capacității instituționale a beneficiarilor management al deșeurilor, ca parte integrantă a proiect

sistemelor integrate de individuale;


• Implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul municipiului București;

• Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și post 2020 (după caz).

Potențialii beneficiari ai proiectelor din domeniul deșeurilor sunt Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Consiliile Județene/Primăria Municipiului București.

Pentru proiectele finanțate prin Axa prioritară 3 - obiectivul specific 3.1 (proiecte integrate noi de management al deșeurilor), finanțarea integrală a cheltuielilor eligibile se asigură astfel: 85% Fondul de Coeziune, 13% buget de stat și 2% buget local.

Ghidul Solicitantului - Condiții specifice de accesare a fondurilor, Dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor, publicat de către Ministerul Fondurilor Europene în aprilie 2016, precizează că proiectul propus spre finanțare privind implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor la nivelul municipiului București se va baza pe evaluarea nevoilor de investiții ce vizează întregul ciclu de management al deșeurilor în București, iar acțiunile finanțate vor respecta ierarhia deșeurilor, începând cu colectarea separată si sortarea, conform nevoilor identificate. De asemenea, este menționat faptul că acțiunile propuse vor răspunde nevoilor de finanțare orientate spre atingerea obiectivului de reciclare a deșeurilor în conformitate cu art. 11 alin, (2j literă fii din Directiva 2008/98/CE. Nevoile de investiții din București vor fi reflectate în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) revizuit și în planul de management a) deșeurilor/master plan, în special în ceea ce privește cuantificarea țintei privind prevenirea generării deșeurilor și contribuția Municipiului București la realizarea obiectivului național de reciclare de 50%.

Calendarul de implementare a proiectului prevedea începerea lucrărilor în octombrie 2018, în timp ce pregătirea proiectului ar fi trebuit să înceapă în ianuarie 2016. Era prevăzut ca cererea de proiect major să fi transmise Comisiei Europene după finalizarea PNGD și a planurilor județene de gestiune a deșeurilor. Calendarul implementării proiectului a fost cu mult depășit, una din cauze fiind și întârzierea revizuirii PNGD.

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului stabilește



ilui "țnstală^XMtarq termică și

București."







Condiționalitatea ex ante pentru sectorul de deșeuri (condiționalitatea 6.2, aferentă obiectivului tematic 6 - Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor) este reprezentată de „promovarea unor investiții sustenabile din punct de vedere economic și de mediu în sectorul deșeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/CE privind deșeurile cu ierarhia deșeurilor. Criteriile de îndeplinire a acestei condiționalități sunt următoarele:

• în temeiul articolului 11 alineatul (5) din Directiva 2008/98/CE, s-a transmis Comisiei un raport de implementare cu privire la progresele înregistrate în atingerea țintelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE;

  • •   Existența unuia sau mai multor planuri de gestionare a deșeurilor, astfel cum se prevede la articolul 28 din Directiva 2008/98/CE;

  • •   Existența unor programe de prevenire a generării deșeurilor, în conformitate cu articolul 29 din Directiva 2008/98/CE;

  • •   Măsurile necesare pentru a atinge până în 2020 obiectivele privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE.

  • 2.5.4 Documente de planificare strategică și alte studii relevante în domeniul gestionării deșeurilor

  • 2.5.4.1 Aspecte legislative privind planificarea gestionarii deșeurilor

Planificarea gestionării deșeurilor este reglementată, în principal, de către Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată. Legea reglementează modul de elaborare a planurilor de gestionare a deșeurilor, de elaborare a programelor de prevenire a generării deșeurilor, precum și evaluarea/monitorizarea și revizuirea planurilor și a programelor.

Planurile de gestionare a deșeurilor, prevăzute în capitolul 26 al legii, se elaborează la nivel național, județean și al municipiului București.

Planul național de gestionare a deșeurilor (PNGD) se elaborează de către autoritatea publică central

pentru protecția mediului, acoperă întregul teritoriu geografic al România și se referă la toate tipurile


de deșeuri care intră sub incidența Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată. Planul națion e aprobă prin hotărâre a Guvernului și se notifică Comisiei Europene.


nurile județele de gestionare a deșeurilor, respectiv planul de gestionare a municipiul București se elaborează în baza principiilor și obiectivelor din PNGD județean în colaborare au agenția județeană penț         ția mediului, respectiv

licabila" inseamna un/actur cptie-esap-et/predefinit cu exactitate, care reprezintă o atura directa și real^și un '                  ® îndeplinirii eficace și eficiente a

rioritati de investiții



deșeurilor pentru de către consiliul de către Consiliul


30 „conditionalitate ex ante ..condiție prealabila și ectivului specific

/W A



sistemul de managera

tehnică pentru pregătirS^fr valorificare energetică a deșeur



i<ăM înivelul Municipiului București tare termică și thVuniqiffiul București"


- INFORM cu ORIG1E


General al Municipiului București în colaborare cu autoritatea publică,JentoriaTS^pentru protecția mediului București. Planurile județene de gestionare a deșeurilor și planul de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București se referă numai la deșeurile municipale și se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv hotărâre a Consiliului general al Municipiului București, cu avizul agenției pentru protecția mediului.

în conformitate cu prevederile art. 42 al Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, autoritatea centrală pentru protecția mediului ar fi trebuit să adopte până la data de 12 decembrie 2013 programe de prevenire a generării deșeurilor la nivel național.

Planul național de gestionare a deșeurilor și programul național de prevenire a generării deșeurilor se evaluează cel puțin o dată la 6 ani și se revizuiesc, după caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în baza raportului de monitorizare întocmit de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Atât planul național de gestionare a deșeurilor, cât și programul național de prevenire a generării deșeurilor se monitorizează anual de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Planurile județene de gestionare a deșeurilor și planul de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București, respectiv programele județene și al municipiului București de prevenire a generării deșeurilor, ca parte integrantă din planurile de gestionare a deșeurilor, se monitorizează anual, se evaluează de către agenția județeană pentru protecția mediului o dată la 2 ani și se revizuiesc, după caz, de către consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, în baza raportului de monitorizare/evaluare întocmit de APM.

Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată prevede la art. 51 una din atribuțiile Ministerului Mediului elaborarea Strategiei națională de gestionare a deșeurilor și Planului național de gestionare a deșeurilor.

Dacă în ceea ce privește Planul național de gestionare a deșeurilor legea are prevederi referitoare la conținut, monitorizare, revizuire, în ceea ce privește Strategia națională de gestionare a deșeurilor, legea prevede doar cine este elaboratorul.

Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților republicată prevede la art. 5 ca autoritățile administrației publice locale elaborează, aprobă și controlează aplicarea strategiilor locale cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare, ținând seama de prevederile legislație în vigoare, de documentațiile de urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului, precum și de programele de dezvoltare economico-socială a unităților administrativ-teritoriale. Legea prevede ca strategiile adoptate la nivelul unităților administrativ-teritoriale trebuie să urmărească, printre alte obiective, și respectarea cerințelor și obiectivelor prevăzute în planurile de gestionare a deșeurilor la nivel național, județean, inclusiv al municipiului București.

Autoritățile deliberative ale sectoarelor municipiului București sunt obligate să respecte strategia locală cu privire la dezvoltarea pe term^p-medțpafi^lung a serviciului de salubrizare, aprobată de Consiliului și se


general al Municipiului Buct^țfij. k^er^pâdterhșc


ârșa acesl:ei cu amendă de,1a3jO„0'6o lei la StJ.OQO lei.

planul pentru sistemul d

valorificare-^iaheti



s

integrat al deșeuri!



ului "Instalație de tratare termică și

^șe’unUr Municipale din Municipiul București"


urești



Ordinul ANR.SC nr. 82/2015 privind aprobarea RegulamCTtului^emffîj al serviciului de salubrizare a localităților are următoarele mențiuni referitoare la strategia locală de dezvoltare a serviciului:

  • •   Strategia stabilește stațiile/instalațiile de tratare la care vor fi transportate deșeurile municipale colectate separate (art. 14);

  • •   Strategia prevede modul de amenajare a punctelor de colectare separată a deșeurilor (art. 18);

  • •   Strategia stabilește sistemul de colectare separată a deșeurilor (art. 19).

  • 2.5.4.2 Strategia și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor 2014-2020 (SNGD) a fost aprobata prin HG 870/2013.

SNGD include opt obiecte strategice, și anume:

  • •   îmbunătățirea calităților mediului și protecția sănătății populației;

  • •   Sprijinirea activităților de cercetare/dezvoltare în domeniul gestionării deșeurilor;

  • •   încurajarea investițiilor verzi;

  • •   Creșterea eficienței utilizării resurselor;

  • •   Gestionarea durabilă a deșeurilor - prin aplicarea ierarhiei deșeurilor în ordinea priorităților, abordarea analizei ciclului de viață, diversificarea utilizării instrumentelor economice, întărirea prin reglementări a sistemului de supraveghere și control și dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor;

  • •   Corelarea prevederilor politicilor de gestionare a deșeurilor cu cele privind schimbările climatice;

  • •   Dezvoltarea comportamentului responsabil privind prevenirea generării și gestionării deșeurilor;

  • •   întărirea capacității instituționale.

Dacă SNGD a fost actualizată și aprobată în anul 2013, ultimul Plan Național de Gestionare a Deșeurilor a fost aprobat prin HG 1470/2004 și se referă la perioada 2004-2014.

în data de 20 decembrie 2018 a fost aprobat prin hotărâre de guvern Planul Național de Gestionare a Deșeurilor revizuit (PNGD)31.. PNGD se referă la toate tipurile de deșeuri care intră sub incidența Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată, iar perioada de planificare este 2018 - 2025. PNGD cuprinde și primul Plan Național de Prevenire a Generării Deșeurilor.

în ceea ce privește Municipiul București, pe lângă măsurile legate de colectarea separată, sortare, compostare deșeuri verzi, sunt prevăzute două categorii de investiții majore: instalație/instalații de digeștte anaerobă pentru biodeșeurile colectate separate cu^o capacitate estimată de circa 191.000 one/an și instalație de incinerare cu valorificare energetică^ o capacitate estimate de 173.000


7 orie/planul-national-deițeșt»nare-a-0^seuri}or|prjgd/|239, accesat in iunie 2018 u sistemul de ma rificare energetică a deșeurtkțfmiftțiMȘl^sinMnicipiul București"


la nivelul Municipiului București tratare termică și



generate în Municipiul București în anul 2014 de 632.867 tone (date ANPM), Darea în operare a instalațiilor noi este prevăzută în PNGD în anul 2020 în cazul instalației de digestie anaerobă, respectiv cel târziu în anul 2024 în cazul instalație de incinerare cu valorificare energetică .

Pentru asigurarea atingerii obiectivelor și a funcționării la capacitate a instalațiilor existente și noi, PNGD prevede următoarele măsuri privind colectarea separată:

  • •   creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor reciclabile pe trei fracții (hârtie și carton; plastic și metal și sticlă) astfel încât să se o rată minimă de capturare de 52% în fiecare județ și în municipiul București - în anul 2020;

  • •   extinderea la nivel național a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poarta în poarta, în special pentru deșeuri de hârtie și carton și plastic și metal în zona urbană, cu asigurarea unei rate minime de capturare a deșeurilor reciclabile în fiecare județ și în Municipiul București de 75%- în anul 2025;

  • •   creșterea eficienței de colectare separată a biodeșeurilor menajere și similare astfel încât să se asigure rate minime de capturare de 45% din cantitatea totală generată în fiecare județ și în Municipiul București - începând cu anul 2020;

  • •   Extinderea la nivel național a sistemului de colectare separată a deșeurilor verzi din parcuri și grădini publice astfel încât să se asigure o rata de capturare de minim 90% în fiecare județ și în Municipiul București - începând cu anul 2020.

în PNGD este menționat faptul că toate capacitățile instalațiilor prezentate sunt estimative, determinate pe baza proiecției de generare a deșeurilor municipale.

în planurile județene și planul municipiului București de gestionare a deșeurilor și în studiile de fezabilitate care vor fi elaborate la nivel de județ/Municipiul București sau regional se va realiza o verificare a măsurilor propuse în PNGD atât din punct de vedere tehnic, cât și economic și se va ține seama de următoarele:

  • •   Indicatorii de generare a deșeurilor vor fi stabiliți pe bază de măsurători realizate cu ajutorul unei metodologii acceptată la nivel național european;

s Măsurile referitoare la sistemul de colectare separată a deșeurilor municipale care vor fi propuse și implementate la nivel de județ, respectiv Municipiul București vor fi adaptate condițiilor locale și vor asigura cel puțin atingerea obiectivelor minime prevăzute în PNGD în ceea ce privește rata de capturare;

  • •   Unele instalații de digestie anaerobă propuse prin PNGD pot fi înlocuite cu stații de compostare, dacă din studiile de fezabilitate rezultă că este mai fezabilă această opțiune;


    • •   Vor fi proiectate și realizate cu prioritate instalațiile de reciclare a deșeurilor, respectiv stații de sortare, compostare și instalațiile de digestie anaerobă;

    • •   La planificarea și proiectarea instalațiile

    atare mecano-bi^Joflică^ bj.ouscare șr instalații

    •' l i \ d ) ' î ’

    r planul pentru ^stgnjq^d^iriah^|C|mqht int^/gr^

    ~detratare termică și

    valorificare^K/ye^cfa ă'&^fîiiky-'muniupale din Municipiul București"


    noi de tratare a deșeurilor reziduale (instalații de  cinerare cu valorificare enețg'ptică) se




    1041


    aSHE


    CONFORM CU ORIGIM

    va ține seama de instalațiile deja existente în aria de


    determinarea capacității instalațiilor se va ține sea



    ânificațe și în județele învecinate.


    La să


fie asigurat pe o perioadă de 20-30 ani (durata medie de viață a instalațiilor) în condițiile de creștere a obiectivelor de reciclare față de obiectivele prezentului PNGD. De asemenea, la

planificarea și proiectarea instalațiilor TMB se va ține seama de garantarea utilizării SRF la co-

incinerare (fabrici de ciment și/sau centrale termice);

• Toate instalațiile care vor fi realizate vor respecta prevederile legale în vigoare, precum cu cele mai bune tehnice disponibile;

• Amplasamentele pentru toate instalațiile noi vor fi selectate în conformitate cu prevederile legale naționale și europene.

PNGD cuprinde concluziile proiectului JASPERS "Evaluarea impactului diferitelor instrumente economice asupra cantităților de deșeuri reciclate/valorificate și deviate de la depozitele din România”. Obiectivul acestui proiect a fost acela de acordă sprijin Ministerului Mediului pentru creșterea eficienței instrumentelor economice aplicate la momentul de față în sectorul deșeurilor din România și de a formula propuneri de noi instrumente, care să încurajeze practicile de gestionare durabilă a deșeurilor și să contribuie la respectarea obiectivelor fixate la nivel național cu privire la reciclarea și la depozitarea deșeurilor.

PNGD a fost aprobat prin HG nr. 942/20.12.2017. Acest Plan conține și Programul National de Prevenire a Generării Deșeurilor.

întrucât în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor republicată planurile județele de gestionare a deșeurilor, respectiv planul de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București se elaborează în baza principiilor și obiectivelor din PNGD, Ministerul Mediului a demarat în luna iulie 2017 procedura de achiziție pentru "Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD)". Procedura a fost anulată, nemaifiind reluată până în prezent. Astfel, nu se poate estima data la care se poate începe revizuirea planurilor județene de gestionare a deșeurilor și a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul București.

  • 2.5.4.3 Documentele privind planificarea deșeurilor pentru Municipiul București

Planul de gestionare a deșeurilor în Municipiul București (PGDMB), aflat în prezent în vigoare, a fost elaborat și aprobat în prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 353/2009.

PGDMB se referă la deșeurile municipale și ia în considerare prevederile din:

  • •   Legislația de mediu și conexă în vigoare la data de 1 decembrie 2007;

  • •   Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 8 București-Ilfov;

  • •   Planul Local de Acțiune pentru Mediu;


    Dispoziția Primarului generat nr. 1754/2007 privind actualizarea tarifului de prestație pentru evacuarea deșeurilor menajere.

    /



    d / i ’r ‘ ‘ l l

    Mașter planul pentru sistemul de,management integrat al deșeurilor la

    pregîtifeapmiectuîu7"Insitaiaîiedetra

    țafirtjfiqșre enetgețKă a deșeurilor municipale din Municipiul București


    e" termică și


    -105




Cantitatea totală de deșeuri municipale generată în Municipiul Btfcurești fn anul 2007 este de 908.330 tone. în PGDMP sunt menționate următoare instalații exiști

  • •   Două stații de sortare - o stație de sortare pilot aparținând S.C. URBAN S.A. cu o capacitate de 11.000 t/an și o stație de sortare care deservea, în principal, sectorul 3 aparținând S.C. ROSAL GRUP S.R.L. - S.C. ECOREC S.A., cu o capacitate de 140.000 t/an;

  • •  Trei depozite de deșeuri - S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L. (Depozitul Chiajna), S.C. ECOREC S.A. (Depozitul Glina) și S.C. ECO SUD S.R.L. (Depozitul Vidră)

în anul 2014 a fost elaborat un Planul revizuit de gestionare a deșeurilor în Municipiul București (PGDMB revizuit), care însă nu a fost aprobat până în prezent, urmând a fi adaptat conform prevederilor PNGD și a metodologiei de elaborare a PJGD.

în PGDMP revizuit a fost estimat pentru anul 2013 o cantitate de deșeuri municipale generate în Municipiul București de circa 895.000 tone. Estimarea cantității s-a realizat pe baza datelor raportate de cele trei depozite de deșeuri.

PGDMB revizuit cuprinde următoarele investiții:

  • •   Achiziționarea de echipamente pentru colectarea și transportul deșeurilor reziduale;

  • •   Achiziționarea de echipamente pentru colectarea separată și transportul deșeurilor reciclabile;

  • •   Realizarea unui centru de colectare a deșeurilor;

  • •   Realizarea unei stații de sortare a deșeurilor în zona de sud;

  • •   Incinerator cu valorificare energetică cu o capacitate de 250.000 - 350.000 tone/an;

  • •   Instalație de reciclare a deșeurilor din construcții și desființări.

în anul 2015, în conformitate cu prevederile Legii 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților republicată, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 82/2015 a fost aprobată Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București (SSPSMB).

SSPSMB prezintă în capitolul III modul de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare, pentru toate activitățile componente ale serviciului de salubrizare.

Cantitatea de deșeuri municipale generată în anul 2013 este estimată la 599.704 tone.

SSPSMB prezintă următoarele instalațiile de sortare, respectiv de eliminare a deșeurilor municipale aflate în prezent în operare:

. Stațiile de sortare aparținând: S.C. URBAN RÂMNICU VÂLCEA S.A.; S.C. SUPERCOM S.A.; S.C. IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT S.R.L.; S.C. ROSAL GRUP S.A.; S.C. ROMWASTE SOLUTION S.R.L.; S.C. ROMPREST S.A.; S.C. ECOSUD S.A.;


în plus față de documentele de planificare existente, în anul 2009 în cadrul proiectului "Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanțate prin Axa 2 POS Mediu" a fost elaborat Mașter Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor în Regiunea 8 București-Ilfov, document ce are caracter informativ dat fiind faptul că nu a fost aprobat. Perioada de planificare a Mașter Planului este 2010-2040. Cantitatea de deșeuri municipale generată în Municipiul București în anul 2010 a fost estimată la 1.196.056 tone.

Investițiile prevăzute în Mașter Plan, cuprind pe lângă achiziția de echipamente pentru colectarea separată și transportul deșeurilor municipale și realizarea de stații de sortare, construirea unui incinerator cu valorificare energetică cu o capacitate de 380.000 tone/an.

Mașter Planul nu a fost în final aprobat, iar proiectul sistem de management integrat al deșeurilor în Regiunea 8 București-Ilfov nu a fost implementat.

Ulterior elaborării Mașter Planului, a fost elaborat un Studiu de fezabilitate pentru instalația de tratare termică a deșeurilor în Municipiul București (elaborat de către ISPE în anul 2010), document ce are caracter informativ dat fiind faptul că nu a fost aprobat. Capacitatea incineratorului cu valorificarea energetică luată în calcul în cadrul studiului de fezabilitate este 150.000 tone/an.

  • •  Ca urmare a aprobării PNGD, trebuie să fie revizuite și aprobate toate planurile județene și planul municipiului București de gestionare a deșeurilor. Planurile județene și planul municipiului București de gestionare a deșeurilor vor fi revizuite pe baza prevederilor PNGD și a metodologiei care urmează a fi elaborată de către Ministerul Mediului;

  • •  Documentele de planificare existente la nivelul Municipiului București Planul de gestionare a deșeurilor și Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare in Municipiul București prezintă diferențe rezultate din datele colectate la momente de timp diferite, în special in ceea ce privește cantitățile de deșeuri municipale generate și instalațiile de tratare și eliminare existente; datele vor fi corelate cu prevederile PNGD. Atât PNGD, cât și documentele de planificare pentru Municipiul București includ în lista de investiții o instalație de incinerare cu valorificare-energetică. Capacitatea estimată a instalației, prezentată in diverse documente de planificare, variază, urmând a fi stabilită capacitatea finală;

RAM


CONFORM CU ORIÎ

• Documentele de planificare pentru Municipiul București (PGDMB și SSPSMB) vor trebui revizuite în anul 2018 astfel încât să conțină informații și date corelate și să fie în conformitate cu prevederile noului PNGD și a prezentului Mașter Plan.

  • 2.5.5 Instituții cu competențe în sectorul gestionării deșeurilor

în figura de mai jos sunt prezentate instituțiile care au competențe în domeniul protecției mediului și implicit a gestionării deșeurilor, la nivel național, regional și local.

Iggtifaaiila.niy.gJ-D3ti.pMl Ministerul Mediului

Agenția Națională pentru Protecția Mediului Garda Naționala de Mediu Administrația Fondului pentru Mediu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Finanțelor Publice Ministerul Sănătății

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

Instituții Iu nivel regionaj

Agenția teritorialii a ANRSC


Instituții la nivel local Prefectura Consiliul GMB Consilii locale ale PS Direcția locală de sănătate publică Agenția pentru protecția mediului

Figura 2-16 Instituții cu competențe în domeniul gestionării deșeurilor

Ministerul Mediului

  • •   elaborează cadrul legislativ privind protecția mediului;

  • •   dezvoltă politici pentru protecția mediului, inclusiv pentru gestionarea deșeurilor;

  • •   reprezintă Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

  • •   implementează politicile naționale de mediu elaborate de către Minister;

  • •   coordonează activitatea laboratoarelor naționale de referință pentru aer, deșeuri, zgomot și radioactivitate;

  • •   monitorizează implementarea legislației de mediu și a costurilor anuale privind protecția mediului;  *»AUifl%ȘflQnează sistemul/iifțional de gestionare a. datelor de mediu;



\ . 1 ~ ;


' ■' | /

te            fțcV                          ? J

•LX

Asistență teMicB/Dept/u'mg^ițrtearproiectului "Instalație de tratare termică și valorificare             țieSeuiiloi municipale din Municipiul București"



• consiliază Ministerul Mediului - asigură suportul tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor și politicilor sectoriale de mediu.

Garda Națională de Mediu

  • •   controlează activitățile cu impact asupra mediului și aplică sancțiuni contravenționale prevăzute de legislația în domeniul protecției mediului;

  • •   exercită controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare;

  • •   controlează investițiile în domeniul mediului în toate fazele de execuție și are acces la întreaga documentație;

  • •   controlează realizarea exportului și tranzitului de deșeuri periculoase în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale la care România este parte precum și importul unor categorii de deșeuri permise la import conform legii;

  • •   verifică la obiectivele controlate stadiul achitării obligațiilor financiare la Administrația Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;

Administrația Fondului pentru Mediu

  • •   răspunde pentru gestionarea Fondului de mediu;

  • •   colectează taxe de mediu și finanțează proiecte care au ca obiectiv protecția mediului.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrație Publice și Fondurilor Europene

  • •  coordonează instrumentele structurale 2007—2013, 2014-2020;

• coordonează fondurile alocate prin mecanismele financiare ale Spațiului Economic European și norvegian 2009—2014, mecanismele financiare ale Spațiului Economic European și norvegian 2014— 2021 și pentru programele de cooperare teritorială, dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională;

Ministerul Afacerilor Interne

monitorizează serviciile de utilitate publică și dezvoltă strategii și politici pentru îmbunătățirea calității acestor servicii.

Ministerul Finanțelor Publice


gestionează finanțele publice la nivel național;

• monitorizează implementarea proiectelor finanțate prin fonduril

Ministerul Sănătății


elaborează progra/ijie p


ind sănătatea publică națională;


/ ■.....

K;

smerit integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București

—_____

tlreîț firpiefftylui "Instalație de tratare termică și              . f 1/

lorricBre energeaca.'a^aeșeurllorîfnufiicip^le dm, Municipiul București"                  1 V

£'N EE-jE.

CONFORM CU 0~........



monitorizează impactul activităților de gestionare a deșeurilor asupra^sănătățți populației;

  • •   gestionează datele privind generarea și managementul deșeurilor „medicale";

  • •   elaborează acte normative ce reglementează impactul gestionării deșeurilor asupra sănătății populației.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

  • •   monitorizează delegarea operării serviciilor de gestionare a deșeurilor;

  • •   eliberează și anulează licențe pentru operatorii de salubritate;

  • •   elaborează metodologii și regulamente-cadru pentru domeniul serviciilor de utilități publice din sfera sa de reglementare;

  • •   aprobă tarifele și modificarea tarifelor serviciilor de salubritate.

Agenții teritoriale ale ANRSC

Fără personalitate juridică. Regulamentul de organizare și funcționare al ANRSC nu specifică atribuții pentru cele 8 agenții teritoriale.

Prefectura

  • •   aprobă documentele administrative elaborate de către autoritățile deliberative.

Consiliul General al Municipiului București

  • •   asigură implementarea la nivel local a obiigaților privind gestionarea deșeurilor asumate de România în vederea integrării în Uniunea Europeană;

® coordonează activitatea consiliilor locale ale primăriilor de sector;

  • •   constituie, în structura proprie, Unitatea de Implementare a Proiectului;

  • •   elaborează, revizuiește și monitorizează implementarea Strategie de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București și a Planului de gestionare a deșeurilor în Municipiul București;

  • •   are competențe exclusive privind organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor - în această activitate este inclusă reciclarea (inclusiv compostarea și alte procese de transformare biologică cum ar fi digestia anaerobă), incinerarea cu valorificare energetică deșeurilor;

  • •   are competențe exclusive privind organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare (TMB);

  • •   are competențe exclusive privind administrarea depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare (în această activitate este și incinerarea fără valorificare energetică deșeurilor) a deșeurilor municipale și a JfiȘftyțjJpr similare;



Consiliile locale ale primăriilor de sector


răspund de prestarea activității de colectare separată și transperajf si

municipale (inclusiv deșeurile voluminoase și deșeurile periculoase) și a deșeurilor din construcții și desființări și de activitatea de sortare a deșeurilor municipale;

Direcția locală de sănătate publică

  • •   elaborează programe legate de sănătatea publică;

  • •   supervizează și monitorizează impactul activităților de gestionare a deșeurilor asupra sănătății populației.

Agenția pentru protecția mediului

  • •   participă la elaborarea Planului județean de gestionare a deșeurilor;

  • •   monitorizează și implementează Planul județean de gestionare a deșeurilor;

  • •   eliberează permise de aplicare a nămolului de la epurarea apelor uzate în agricultură.

Comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu

  • •   controlează și impune cerințe legale de mediu la nivel local;

  • •   aplică penalități operatorilor locali pentru nerespectarea legislației în domeniul protecției mediului.

  • 2.5.6 Evaluarea piețelor națîonale/regionale pentru materiale și energie recuperate din deșeuri

  • 2.5.6.1 Piața pentru materialele reciclabile

Materialele reciclabile care fac obiectul acestei secțiuni sunt hârtia/cartonul, plasticul, metalul și sticla.

Conform datelor disponibile32, la nivel național există o piață destul de dezvoltată pentru materialele reciclate, cu capacități de reciclare suficiente. Astfel, pentru reciclarea deșeurilor de plastic si metal, numărul operatorilor economici autorizați este foarte mare (de ordinul sutelor), asigurându-se o capacitate de reciclare de cca. 284.000 tone/an pentru deșeurile de plastic (din care 134.000 tone/an pentru deșeurile de PET și 150.000 tone/an pentru alte deșeuri de mase plastice), respectiv 2.700.000 tone/an pentru deșeurile metalice (din care 2.500.000 tone/an pentru deșeurile feroase și 200.000 tone pe an pentru deșeurile neferoase).

în cazul deșeurilor de hârtie/carton si sticlă, numărul de operatori economici care asigură reciclarea finală este semnificativ mai mic. Astfel, reciclarea deșeurilor de hârtie și carton este asigurată de următoarele fabrici de hârtie: ECOPAPER S.A. Zărnești, AMBRO S.A. Suceava, Vrancart S.A. Adjud, COMCEH S.A. Călărași, PETROCART S.A. Piatra Neamț, cu o capacitate totală de reciclare de 665.000 tone/an.

Reciclarea deșeurilor de sticlă este asigurată de mai mulți operatori economici, principalii fiind S.C. STIROM S.A. București (35.000 tone/an), S.C. GreenGlass Recycling S.R.L. Popești Leordeni (110.00



Capacitatea de reciclare este utilizată atât pentru deșeurile proprii de producție, cât și pentru alte tipuri de deșeuri de sticlă preluate de terți. Ceilalți doi operatori realizează operația de tratare în vederea reciclării finale.

Reciclarea deșeurilor de hârtie și carton, plastic și sticlă se realizează și prin export în alte țări.

Conform datelor puse la dispoziție în cadrul proiectului, în anul 2016 cca. 15% din deșeurile generate pe teritoriul municipiului București au fost reciclate (cca. 151.300 tone). La nivel național procentul este mult mai redus - 5% (cca. 256.100 tone). Practic 60% din cantitatea totală de deșeuri reciclate la nivel național au fost generate pe teritoriul municipiului București.

în tabelul de mai jos sunt prezentate prețurile medii de tranzacționare a deșeurilor recidabile. Datele au fost obținute de către experții proiectului prin discuții cu operatorii instalațiilor de tratare a deșeurilor recidabile. De precizat faptul că variația prețurilor pe piață este destul de ridicată, în funcție de echilibrul dintre cerere și ofertă.

Tabel 2-25: Prețuri deșeuri recidabile

Nr. crt.

Categorii deșeu

Preț mediu (lei/tonă)

1

Hârtie și carton

380

2

PET

1.000

3

HDPE & PP

180

4

LDPE

180

5

Tetra Pack

90

6

Fier

240

7

Aluminiu și alte neferoase

3.600

8

Sticlă

30

Sursa: prețuri din piață

  • 2.5.6.2 Piața pentru compost și digestat

în prezent nici la nivel național și cu atât mai puțin la nivel local nu este dezvoltată o piață pentru compost. Deși la nivel național există cca. 26 stații și platforme de compostare cu o capacitate totală de cca. 187.500 tone/an, în anul 2014 au fost compostate în sistem centralizat numai cca. 40.000 tone33. Nu există date privind utilizarea compostului rezultat în agricultură. Din datele colectate din piață (discuții cu operatorii instalațiilor), a rezultat că, de cele mai multe ori, compostul este utilizat intern (ex. ca strat de acoperire la depozit, la întreținerea spațiilor verzi).

La nivel național nu există un standard/normativ care să stabilească și să promoveze parametrii de calitate pentru acest produs și nici o procedură de încetare a statutului de deșeu pentrufXo


”L




nul pentru sistemul de managem

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalata de tțdțj valorificare energetică a deșeurilor municipale din Munirrpiu/H


Conform informațiilor disponibile34, Asociația Română a OffmpostijluHWiințată în anul 2107) are în curs de elaborare un normativ pentru clasificarea compostului.

în ceea ce privește colectarea și gestionarea biodeșeurilor, noul PNGD prevede următoarele:

• extinderea la nivel național a sistemului de colectare separată a deșeurilor verzi din parcuri și grădini publice astfel încât să se asigure o rata de capturare de minim 90% - începând cu

2021;

  • •   proiectarea și construirea unei instalații de digestie anaerobă cu o capacitate de 74.200 tone/an;

  • •   realizarea de campanii de informare și conștientizare la nivel județean și național prin difuzarea de mesaje de interes public privind încurajarea utilizării în agricultură a compostului și digestatului (anual, cel puțin o campanie la nivel județean șl o campanie la nivel național) -permanent.

în ceea ce privește piața pentru digestat, în România nu există nici o instalație de digestie anaerobă a deșeurilor municipale.

  • 2.5.6.3 Piața pentru materialele valorificabile

Cea mai utilizată metodă de valorificare a deșeurilor municipale în România este valorificarea energetică, prin co-incinerare în fabricile de ciment. Se co-incinerează deșeurile reciclabile care nu pot fi reciclate din cauza gradului ridicat de impurificare (ex. refuzul care rămâne pe banda de sortare în cazul sortării deșeurilor reciclabile colectate separat, precum și în cazul sortării deșeurilor colectate în amestec).

Conform datelor puse la dispoziție în cadrul proiectului, cantitatea totală de deșeuri municipale provenite de pe teritoriul municipiului București co-incinerată în anul 2016 a fost de cca. 106.000 tone, ceea ce reprezintă cca. 10% din cantitatea totală colectată. La nivel național cantitatea totală de deșeuri municipale co-incinerată în anul 2014 (ultimul an pentru care există date disponibile) a fost de cca. 132.600 tone, cca. 2,6%. Practic 80% din cantitatea totală de deșeuri valorificate energetic la nivel național au fost generate pe teritoriul municipiului București.

în România există 7 fabrici de ciment, aparținând CRH România, Heidelberg Cement România și Holcim România (date în tabelul de mai jos). Capacitatea totală de procesare existentă la nivelul anului 2016 este de cca. 1,1 milioane tone. Principalele tipuri de deșeuri care pot fi co-incinerate sunt deșeuri municipale sortate, SRF, RDF, anvelope uzate, uleiuri, deșeuri uleioase și deșeuri industriale periculoase și nepericuloase35.

Parte dintre fabricile de ciment au încheiate parteneriate cu companii specializate în tratarea deșeurilor, care, dacă este nevoie, asigură tratarea deșeurilor înainte de co-incinerare. Astfel, S.C. HEIDELBERGCEMENT ROMÂNIA S.A. are încheiat un astfel de parteneriat cu S.C. RECYFUEL S.R.L. iar S.C. Holcim Romania S.A. are încheiat parteneriat cu S.C. GEOCYCLE ROMANIA S.R.L.



EQmys9



în prezent, de cele mai multe ori, transportul deșeurile în ve fabrica de ciment/compania specializată, asigurarea serviciului pentru operatorii stațiilor de sortare și a instalației TMB. Conform datelor colectate pe parcursul elaborării Mașter Planului, acest cost 50 - 70 lei/tonă.

Tabel 2-2S: Fabrici de ciment din România, 2017

Nr. crt.

Companie

Fabrică

Adresa

Distanța față de București (km)

1

S.C. CRH CIMENT (ROMANIA) S.A.

Fabrica de ciment

Uzina Medgidia

str. Poporului nr. 1, Medgidia, județul Constanța

203

2

Fabrica de ciment

Hoghiz

Comuna Hoghiz, județul Brașov

240

3

S.C. HEIDELBERGCEMENT

ROMÂNIA S.A.

Fabrica de ciment

Tașca

comuna Tașca, județul Neamț

380

4

Fabrica de ciment

Fieni

str. Rainu Aurel nr. 34,

Fieni, județul

Dâmbovița

120

5

Fabrica de ciment

Chișcădaga

Satul Chișcădaga, comuna Șoimuș, județul Deva

420

6

S.C. Holcim Romania S.A.

Fabrica de ciment

Câmpulung

Valea Mare Pravăț, Câmpulung, județul Argeș

160

7

Fabrica de ciment

Aleșd

Comuna Aștileu, județul Bihor

560

Sursa: date publice disponibile

După cum se observă, cele mai apropiate fabrici de ciment de București sunt cele de la Fieni (cca. 120 km), respective Câmpulung (cca. 160 km).


Conform informațiilor obținute în cadrul vizitelor la stațiile de sortare, fabricile de ciment la care se transportă deșeurile colectate din municipiul București și sortate, pentru a fi co-incinerate, sunt cea de la Medgidia, cea de la Hoghiz, cea de la Câmpulung și cea de la Fieni.

  • 2.5.6.4 Piețe de energie

  • I, Piața de energie termică

în oricare variantă de amplasament a instalației de valorificare deșeuri, energia termjc^ rezultată se

; m. f j   i I \ > A                                p

^introduce în sistemul de transport al enârgiei f‘ef;mice aparținând SACTE Bucureșt

Lkf . ’/i / J                 \

pianul pentru         de manag'epi^n<in^egrat al deșeurilor la nivelul Municipmlu

«l ——————

q                     21         Asistența tennic$'pentnțfir^i^htu@a~pf6iectului "Instalație de tratare termică și

/            vaforfftc3,e Wwgfetap ârkșeurtfor municipale din Municipiul București"




UT


CONFORM CU ORIGINALUi

RAMBOLL

  • A. un sistem centralizat, denumit SACTE, compus din:

  • •   surse de producere centralizată,

  • •   rețele termice primare, care asigură transportul căldurii sub formă de apă fierbinte de la sursele de producere a acesteia la consumatori sau/și la punctele/modulele termice,

  • •   puncte termice/module termice;

  • •    rețele termice de distribuție a căldurii pentru încălzire și apă caldă de consum;

  • B. un sistem descentralizat, compus din 46 centrale termice de cartier (CT), fiecare cu rețelele proprii de distribuție.

Aceasta modalitate de alimentare, în principal, in sistem centralizat (SACTE) a rezultat în urma analizei comparative a avantajelor și dezavantajelor și a analizei multicriteriale la care au fost supuse trei scenarii de alimentare cu energie termică a Municipiului București. Aceste analize s-au realizat in cadrul „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București",cele trei scenarii fiind:

  • •   sistemul centralizat actual;

  •   sisteme centralizate zonale, care constau în instalarea de surse noi de producere a energiei termice in punctele termice actuale;

  •   sisteme individuale de alimentare cu energie termică a fiecărui consumator (centrala de apartament cu funcționare pe gaze naturale).

Analiza multicriterială a avut la baza criterii de mediu, criterii sociale și criterii financiare, fiecărui criteriu fiindu-i alocat un coeficient de importanta (sub formă procentuală), astfel încât suma acestora să fie egală cu 100%.

Producerea energiei termice în SACET Municipiul București este asigurată de următorii operatori:

  • •   S.C. Electrocentrale București S.A. (ELCEN) care deține, 4 centrale electrice cu de termoficare/cogenerare: CTE București Sud, CTE București Vest, CTE Progresu, CTE Grozăvești;

  • •    Persoane terțe care dețin surse de producere a energiei termice:

S.C. Vest Energo S.A. care deține CTE Vest Energo;

S.C. CTE Grivița S.R.L. care deține CTE Griro;


Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (R.A.D.E.T.) care deține în administrare, o centr^ termică de zonă:


e tratare termică și din Mtffiicipiul București

HG



consumatori situați în zona arondată centralei. Sursele de energie din cadrul sistemului pot să funcționeze și interconectat, prin intermediul unui inel median de rețele termice primare(de transportoare, în caz de avarie a unei centrale, permite alimentarea consumatorilor dintr-o altă sursă a sistemului, respectând anumite restricții de funcționare. Atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, debitele de agent termic nu pot fi vehiculate decât între anumite limite, funcție de regimul hidraulic ce se realizează.

Producerea energiei termice in sistemul descentralizat al Municipiului București se asigura de către RADET, în 46 de centrale termice( CT):

Transportul energiei termice in cadrul SACET se realizează prin 987 km conductă (493 km traseu) de rețea termică (din care 81% cu vechime mai mare de 20 ani).

Distribuția energiei termice se realizează prin 2964 Km conducte(741 km traseu) rețele termice secundare (de distribuție a apei calde de consum și a agentului termic de încălzire), din care 60% cu vechime de peste 20 ani.

Puncte termice/module termice: în SACET București sunt alimentate 926 puncte termice și module termice, din care:

Tabel 2-27: Puncte termice in SACET București

Puncte termice/module, Stații centralizatoare

Aparținând RADET

Aparținând consumatorilor

(agenți economici, instituții etc.)

Puncte termice

456

180

Module termice

237

53

Total

693

233

Transportul, distribuția, punctele termice/module termice, CT zonală Casa Presei și 46 CT-uri sunt în administrarea RADET București. R.A.D.E.T. București este o regie autonomă care se află, din punct de vedere administrativ, în subordinea Primăriei Municipiului București și a Consiliului General al Municipiului București și are prețurile și tarifele reglementate de acestea, cu avizul A.N.R.S.C. R.A.D.E.T. București este singurul operator care are în administrare rețeaua centralizată de transport și distribuție a energiei termice care aparține infrastructurii edilitare a municipiului București.

Din SACET București se alimentează cu căldură și apă caldă de consum următorii consumatori:

a) consumatori casnici:

•   8117 blocuri cu 562192 apartamente la 31.12.2016 (conform ANRSC - starea serviților

energetice la 31.12.2016) în care locuiesc circa 1.171.382 persoane;




și în care poate fi valorificată energia termică rezultată din valorificarea energetică a deșeurilor, în anul 2016 este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel 2-28: Consumul de căldură al SACET, 2016

Nr. crt.

Specificație

UM

Realizat, 2016

1.

Cantitate de energie termică introdusă în rețeaua termică primară (de transport)

Gcal/an

5.024.025,6

2.

Cantitate de energie termică vânduta din rețeaua primară

Gcal/an

210.263,44

3.

Pierderi de energie termică în rețeaua termică primară

Gcal/an

%

996.461,67

19,83

4.

Cantitate de energie termică intrată în PT/Mt-uri

Gcal/an

3.817.300,49

5.

Cantitate de energie termică vânduta din rețele secundare/distribuție

Gcal/an

3.418.423,75

6.

Pierderi de energie termică în rețelele secundare

Gcal/an

%

398.877

10,45

7.

Total cantitate de energie termică (rețea primară și rețele secundare)

Gcal/an

3.628.687

8.

Cantitatea totală pierderi (rețea primară și rețele secundare)

Gcal/an

%

1.395.338,4

27,77

Sursa: AMRSP București - Raport de monitorizare și evaluare a Serviciului Public de Producere, Transport, Distribuție și Furnizare a Energiei Termice, raport anual 2016.

Din cele prezentate, rezultă că necesarul anual de energie termică de 5.024.025,6 Gcal/an este suficient de mare, astfel încât SACET București poate prelua și cantitatea de energie termică produsă de instalația de valorificare deșeuri estimată a fi de 257.653 Gcal/an.

Așa cuprrezultă din „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor ^rrrnunicipiul București", alimentarea cu energie termică a zonele Colentina și Aviației este deficitară. Alimentarea deficitară nu este cauzată de lipsa de capacitate în sursele de producere a energiei termice și a rețelei de transport ci, datorită amplasării la distanțe mari față de sursele de producere a energiei termice, deci a transportului la distanțe mari. Tgțuși, instalația de valorificare energetică a deșeurilor nu poate fi amplasată în aceste zone datorită ccyîăîțjilor de transport a deșeurilor, dificultăți


r la nivelul Municipiului București           ■'A! \ ,

tratare termică și                                      /-

iiul București"

117

u?


în racordarea la sistemul energetic, coroborat cu faptul că se realizează o producția instalației este mai mare decât consumul total al celor 2 zone, deci întreaga cantitate de deșeuri.

r puteajifalorifica


Instalația de valorificare energetică a deșeurilor, indiferent de ampl de transport a energiei termice, va conduce la îmbunătățirea regimului hidraulic în principal în perioada de vara sau/și în perioadele tranzitorii, când în SACET nu funcționează toate centralele de cogenerare aparținând ELCEN.

Pentru stabilirea evoluției consumului SACET pe durata de viață a instalației de valorificare energetică a deșeurilor, de 20 de ani, se au în vedere următoarele ipoteze ce pot fi considerate ca fiind cel mai probabil de realizat:

• anual se debranșează de la SACET 1.000 de apartamente (media realizată în perioada 2012-2015);

• anual se izolează termic 10.000 apartamente, urmărea fiind reducerea consumului pentru încălzire al acestora cu 25%.

  • •   consumul de energie termică al consumătorilor non-casnicii (reprezintă mai puțin de 10% din consumul total al consumătorilor din SACET) se reduce anual cu 1%, ca urmare a izolării termice a clădirilor;

  • •   pierderile în rețelele termice pentru perioada 2017-2036 au fost preluate din "Plan de evoluție a prețurilor energiei termice pentru proiectul "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București" - Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, Obiectivul Strategic 7.2 întocmită de către AMRSP București.

In aceste condiții, consumul estimat de energie termică la nivelul anului 2036 va ajunge la 136,85 kWh/mp și an, valoare realizabilă cu probabilitate mare.

Tabel 2-29: Evoluția consumului de energie termica al SACET pe o perioada de 20 de ani

An

Cantitate energie termică consumată (Gcal/an)

Pierderi in rețeieîe termice (Gcal/an)

Cantitate de energie termică produsă in sursele ce alimentează SACET (Gcal/an)

2016

3.628.687

1.395.339

5.024.026

2017

3.604.184

1.508.129

5.112.313

2018

3.579.812

1.508.129

5.087.941

2019

3.555.570

1.330.183

4.885.753

2020

3.531.459

1.173.711

4.705.170

2021

3.507.476

/   1.060.554

4.568.030

2022

3.483.62^/z.

932.498  / X

/ t       4.416.121- f\

h/J //o D~


Asistențătehnfeî

valorificare e



de tratare termică

i£jțtj,^^e^.t(rinif^fiunicipale din Municipiul București"





An

Cantitate energie termică consumată (Gcal/an)

Pierderi in rețelele termice (Gcal/an)

Cjafititat^ de energie termică produsa in sursele ce alimentează SACET (Gcal/an)

2023

3.459.898

804.679

4.264.577

2024

3.436.300

737.374

4.173.674

2025

3.412.830

734.353

4.147.183

2026

3.389.486

729.316

4.118.802

2027

3366.268

724.279

4.090.547

2028

3.343.175

719.242

4.062.417

2029

3.320.207

714.206

4.034.413

2030

3.297.363

709.169

4.006.532

2031

3.274.643

704.133

3.978.776

2032

3.252.045

699.096

3.951.141

2033

3.229.571

694.059

3.923.630

2034

3.207.218

689.023

3.896.241

2035

3.184.987

683.986

3.868.973

2036

3.162.876

678.949

3.841.825

Sursa pierderi: AMRSP București - Plan de evoluție a prețurilor energiei termice pentru proiectul "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice in Municipiu! București" - Programul Operațional Infrastructura fiare (POIM) 2014-2020, Obiectivul Strategic 7.2 )


Din această evoluție a consumului, rezultă cu certitudine că, instalația de valorificare energetică a deșeurilor poate introduce energia termică ce rezultă (257.653 Gcal/an), în SACET București, unde necesarul de consum este mult peste cantitatea ce va rezulta din incinerarea deșeurilor (5.024.025,6 Gcal/an). Introducerea energiei termice în SACET este reglementată legal. Astfel, conform legii 325/2006- Serviciul public de alimentare cu energie termică, art. Art. 25 alin. (2) Centralele termice și centralele electrice de termoficare care fac parte din SACET pot aparține domeniului public său privat al unităților administrativ-teritoriale, domeniului privat al statului, precum și persoanelor juridice, în condițiile legii.

(3) Centralele termice și centralele electrice de termoficare care fac parte din SACET pot fi, după caz, supuse procesului de privatizare, pot fi date în administrare sau concesionate ori pot fi incluse în orice forme de asociere sau parteneriat public-privat, în condițiile prevăzute de lege.

Evoluție prețuri pe piața energie termică produsă

0 Af

I/J                  J

, itk*                                                                  s"             /I ’’

» Wa sistemul de management integrat pjț deșeurilor >a nivelul Municipiului București ■ . / listiiță tehnică pentru pregătiretyfȚPsdtulvt ’Snștș^fiă^e'țratar'ă termică și                   i l- j

valorificare energetică a deșeunjpf-jwnfpii^^ din,/4tfnicipiiît.Buturești"


Prețul mediu de producere a energiei termice în sursele ce alimentează SACET și care vor reprezenta concurentă pentru energia termică rezultată din valorificarea energetică a deșeurilor, realizat în perioada 2013-2016 și estimat pentru o perioadă de 10 ani (2017-2026) se prezintă astfel.


Tabel 2-30: Prețul mediu de producere a energiei termice

An

Cantitate totală necesară (Gcal)

Preț mediu de cumpărare și producere sursa RADE (94,63% - ELCEN) (lei/Gcal)

2013

5.288.203

167,72

2014

5.067.466

171,93

2015

5.090.814

182,27

2016

5.024.026

181,85

2017

5.112.313

189,12

2018

5.087.941

196,69

2019

4.885.753

204,56

2020

4.705.170

212,74

2021

4.568.030

221,25

2022

4.416.121

230,1

2023

4.264.577

239,3

2024

4.173.674

248,87

2025

4.147.183

258,83

2026

4.118.802

269,18

2027

4.090.547

279,95

2028

4.062.417

291,15

2029

4.034.413

302,79

2030

4.006.532

314,90

2031

3.978.776

327,50

2032

3.951.141

340,60

2033

3.923.630

354,22

2034

3.896.241

368,39

2035

3.868.973

383,13

2036

3.841.825

398,45



CONFORM CU ORIGINALUL

Sursa evoluție preturi: AMRSP București - Plan de evoluție a prețurilor energiei termice pentru proiectu/Jefeșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București" Proqragxl£»qetaiional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020, Obiectivul Strategic 7.2)                                               ( II

Producția de energie electrică și termică estimate a gțf_r§ali«r'în instalația de incinerare deșeuri

Stabilirea cantităților de energie electrică și termică ce se vor produce în instalația de incinerare deșeuri s-a făcut pornind de la următoarele premise:

instalația de incinerare va fi de producere a energiei în cogenerare, formată din cazan de abur și turbina cu abur cu prize și condensație;

durata anuală de funcționare a instalației de incinerare - 8000 ore/an;

raportul între energia electrică și termică produsa va fi de 0,45, așa cum este prevăzut în

Directiva 2012/27/CE privind eficienta energetica, Anexa I;

randamentul energetic al instalației de cogenerare cu incinerare deșeuri va fi egal sau mai mare de 0,65, așa cum prevede Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, Anexa II, operațiunea de valorificare Rl;

cantitatea de deșeuri ce se incinerează anual - 235.000 tone/an;

puterea calorifică inferioara a deșeurilor de 9.000 kJ/kg, fiind cea mai scăzută valoare rezultată din analizele efectuate asupra deșeurilor colectate din București în luna septembrie 2017, după sortare.

Pornind de la aceste premise au rezultat următoarele producții de energie:

Tabel 2-31: Producția de energie electrică și termică estimată

Specificații


UM


Valoare


Energia electrică produsa total


MWh/an


135.100


Energia electrică livrată


MWh/an


108.080


Gcal/an


257.653


Energia termică livrată la gard CTE


MWh/an


299.650


Gcal/h



Energie echivalentă (electrică și termică produsa din instalația de incinerare deșeuri


MWh/an


434.750


Consum de deșeuri municipale


Tone/an


235.000


MWh/an


587.500



Eficiența energetică/fcal 2008/98/CE


<; z o .

Masterplanul pentru sistemul de management integrata! deșeurilor Ia nivelul Municipiului București SOW'*

RAMBGLL

CONFORM CU ORIGINAL



Din tabelul de mai sus rezultă că producția de energie termică or tot cursul anului, indiferent de sezonul de vară sau de iarnă.

Pentru a stabili dacă această producție de energie termică poate fi preluată de către RADET București, aceasta se compară cu cantitățile orare de căldură necesare municipiului București. Conform informațiilor din „Actualizarea strategie energetică" aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 10/2016, consumul mediu orar de energie termică realizat în anul 2015 a fost de:

consum mediu anual orar total - 802,12 MW;

consum mediu orar pentru încălzire - 675,04 MW;

consum mediu orar pentru prepararea apei calde de consum în perioada de vara - 127,08 MW(109.3 Gcal/oră).

La aceste valori ale consumului se adaugă pierderile în rețele termice primare (de transport) și secundare (de distribuție), care la nivel mediu anual au fost de 27,5%.

Astfel, necesarul de energie termică total(consum și pierderi) este de 1022,73 MW, iar necesarul total mediu orar de vara este de 162,3 MW(139.3 Gcal/h).

Din cele prezentate, rezultă că producția de energie termică a instalației de incinerare deșeuri de 32,2 Gcal/h, raportat la necesarul total al SACET București, în perioada de vara când se livrează numai apa calda de consum de 139,3 Gcal/h, poate fi preluat de către RADET București.

Față de această situație nu este necesară și nici relevantă o curba clasată a consumului de energie termică.

Curba de consum de căldură a SACET București va fi prioritar acoperită din instalația de incinerare deșeuri, fiindcă în acest mod se asigură realizarea concomitentă a sarcinilor municipalității privind realizarea serviciilor de utilitate publică privind serviciul public integrat de salubrizare locală cât și serviciul public de alimentare cu energie termica. Pentru asigurarea acestor servicii de utilitate publică se pot acorda compensații conform Deciziei 2012/21/CE.

Asigurarea unei părți a consumului de energie termică din instalația de incinerare deșeuri va conduce la reducerea cantității de energie termică ce se preia în prezent dintr-una din centralele electrice de cogenerare ce funcționează pe gaze naturale și păcura aparținând S.C. Electrocentrale București S.A. "ELCEN", care are acționar majoritar statul (peste 95%), acțiuni se urmează a fi preluate integral de către Primăria Generală București.

Centrala electrică de cogenerare din care se va aplica reducerea se va stabili funcție de locul de amplasare al instalației de incinerare.

  • II, Piața de energie electrică

    r lethu competitiv pentru comercializare

    /                                                   I

    ere și ofertă.


Piața de energie electrică reprezintă cadrul de organizare în care se tranzacționează energia electrică și servicii necesare funcționărijsÎB=cpfMyți^de siguranță a Sistemului Energetic Național. Scopul pieței de energie electrică este de a

/o

stabilirea unui preț al e




CONFORM CU ORIGIN.

Piața de energie electrică din România, are două componente și anume-fpiara re^lamantata și piața concurențială, creșterea ponderii pieței concurențiale s-a produs gradual,Jprin participarea a cât mai mulți participanți, producători, furnizori și clienți finali pe această pîăța?

Din punct de vedere a) tranzacțiilor efectuate, structura pieței de energie electrică din România este următoarea:

1) Piața angro de energie electrică - piața în care energia electrică este achiziționată de furnizori de la producători sau de la alți furnizori, în vederea revânzării sau consumului propriu, precum și de operatorii de rețea în vederea acoperirii consumului propriu tehnologic. Pe Piața angro de energie electrică au acces în vederea efectuării de tranzacții: producători și auto-producători de energie electrică, furnizori și operatorii de rețea. Pe piața angro de energie electrică se tranzacționează energie electrică și servicii de sistem tehnologice.

Piața angro de energie electrică se compune din mai multe piețe cum ar fi:

  • a) Piața Contractelor Bilaterale (PCB)de energie electrică

Pe această piață titularii de licență sunt liberi să încheie contracte bilaterale de energie electrică, inclusiv contracte bilaterale de export sau import de energie electrică.

Astfel, în funcție de modalitatea de tranzacționare, piața contractelor bilaterale se împarte în două categorii:

  • •   Piața centralizată a contractelor bilaterale (PCCB) - piața în care contractele sunt atribuite prin licitație publică. Pe această piață ofertele sunt nelimitate din punct de vedere al cantităților ofertate,perioadelor și termenelor de livrare. Acesta piața este:

s cu modalitate de tranzacționare prin licitație extinsă (PCCB-LE).

s Cu modalitate de tranzacționare prin contracte de procesare a combustibilului (PCCB-PC);

  • •   Piața centralizată a contractelor bilaterale, cu negociere continuă (PCCB-NC) - piața în care contractele sunt atribuite printr-un proces combinat de licitații și negociere. Pe această piață ofertele sunt standardizate din punctul de vedere al puterii ofertate, profilului zilnic al livrărilor și perioadelor de livrare.

  • b) Piața pentru Ziua Următoare (PZU)

Pe această piață se încheie tranzacții orare ferme cu energie electrică activă cu livrare în ziua următoare celei de tranzacționare.

Piața pentru Ziua Următoare are următoarele caracteristici:

• ziua de tranzacționare este orice zi calendaristică iar intervalul de tranzacționare este ora;


un participant la PZU poate transmite o singură ofertă de cumpărare și o singură ofertă de vânzare


fi'



lui "Instalație de tratare termică și nidpale din Municipiul București"

CONFORM CU ORIGINALUL


ofertele de vânzare/cumpărare de energie electrică ofe         pot conține până la 25

perechi cantitate - preț. Fiecare ofertă va injlifaprețurile lă care participantul dorește să  cumpere și/sau vândă, în intervalul de tranzacțTffrrarrTpecifîcat.

Cantitățile din ofertele de cumpărare al căror preț este mai mare sau egal cu Prețul de închidere al Pieții reprezintă cantitățile de energie electrică tranzacționate la cumpărare.

Cantitățile din ofertele de vânzare al căror preț este mai mic sau egal cu Prețul de închidere al Pieții reprezintă cantitățile de energie electrică tranzacționate la vânzare.

  • c) Piața intrazilnică de energie electrică

Caracteristicile acestei piețe sunt următoarele:

  • •   Piața intra-zilnica de energie electrică este o piață centralizată care oferă participanților posibilitatea să-și îmbunătățească echilibrarea portofoliului pentru o zi de livrare prin tranzacții efectuate în sesiuni desfășurate intre încheierea tranzacțiilor pe PZU pentru ziua respectivă de livrare și un anumit interval de timp înainte de începerea livrării.

  • •   Piața intrazilnică a fost introdusă din luna iulie 2011, pentru dezvoltarea PZU.

  • •   Participarea la această piață este permisă tuturor titularilor de licență de producere a energiei electrice, de furnizare a energiei electrice, de distribuție a energiei electrice, de transport și servicii de sistem a energiei electrice, semnatari ai Convenției de participare la piața intrazilnică.

• Pentru vânzarea /cumpărarea energiei electrice pe piața intrazilnică se organizează licitații în fiecare zi calendaristică. Cantitatea ofertată poate fi tranzacționată total sau parțial funcție de condițiile de pe piață și cele propuse prin ofertă.

  • d) Piața centralizată pentru serviciul universal (PCSU)

La Piața centralizată pentru serviciul universal (PCSU) pot participa producătorii și furnizorii de energie electrică, precum și operatorii desemnați de către ANRE (Autoritatea Națională de reglementare în domeniul Energiei), pentru prestarea serviciilor de furnizor de ultimă instanță (FUI).Participarea furnizorilor de ultimă instanță la PCSU este obligatorie pentru achiziția energiei electrice destinate acoperii consumului de energie electrică facturat la tarif CPC (componentă de piață concurențială ) al clienților finali deserviți în regim de serviciu universal.

Prin organizarea pieței centralizate pentru serviciul universal se urmărește implementarea unui mecanism transparent și concurențial de achiziție a energiei electrice de pe piața angro de către furnizorii de ultimă instanță, pentru acoperirea consumului de energie electrică facturat la tarif CPC al clienților finali deserviți în regim de serviciu universal.

  • e) Piața de Echilibrare (PE)

Pe piața de echilibrare se tran^a^gnș^z^hșțgie electrică pentru echilibrarea sistemului energetic în timp real și pentru management! congestiilor



er planul pentru siS4anul

____________________________________________......-

Asistență tehm '                ' roiectului "Instalație de tratare termică și

valorificare energBt       Seurilor municipale din Municipiul București"


Operatorul pieței de echilibrare (OPE) este organizat în carul Q


- CN Transelectrica SA), prin Dispecerul Energetic NațiorTal (DEN



Transport și Sistem (OTS i se ocupă atât de programarea energetică a SEN cât și de menținerea echilibrului dintre producția și consumul de energie electrică din România.

Operatorul pieții de echilibrare este responsabil și cu înregistrarea participanților la piața de echilibrare, colectarea și verificarea ofertelor, precum și cu realizarea calculelor pentru decontarea tranzacțiilor efectuate pe această piață.

Piața de echilibrare are o caracteristică specială și anume, este o piață centralizată și obligatorie pentru toți participanții înregistrați la operatorul de transport și sistem. Participanții la piața de echilibrare sunt următorii:

  • •   producătorii licențiați care exploatează unități dispecerizabile,

  • •   producătorii calificați pentru serviciile de sistem tehnologice,

  • •   consumatorii licențiați care dispun de sarcini dispecerizabile.

Producătorii sunt obligați să oferteze pentru încărcare, întreaga putere rămasă disponibilă, adică neangajată pe alte piețe,iar pentru descărcare întreaga putere angajată anterior, adică notificată. Participanții vor cumpăra/vinde energie pentru compensarea abaterilor de la valorile angajate ale producției și ale consumului și pentru rezolvarea comercială a restricțiilor de sistem. Fiecare participant la piața de echilibrare trebuie să-și asume responsabilități financiare față de Operatorul de Transport și Sistem,pentru toate dezechilibrele fizice care apar între producția programată și cea realizată.

Responsabilitatea echilibrării se asumă prin intermediul părților responsabile cu echilibrarea, înființate de către Operatorul de Transport și Sistem la solicitarea titularilor de licență.

Pe piața de echilibrare se tranzacționează energia de echilibrare corespunzătoare următoarelor tipuri de reglaje:

  • •   Reglaj secundar: realizat de către toate unitățile dispecerizabile calificate pentru reglajul secundar și care sunt sincronizate cu Sistemul Energetic Național;

= Reglaj terțiar rapid: realizat de către toate unitățile dispecerizabile calificate pentru reglaj terțiar rapid sau toate unitățile dispecerizabile sincronizate cu Sistemul Energetic Național;

  • •   Reglaj terțiar lent: realizat cu toate unitățile dispecerizabile sincronizate cu Sistemul Energetic Național.

  • f) Piața Serviciilor Tehnologice de Sistem

Piața centralizată a serviciilor tehnologice de sistem are rolul menținerii siguranței în funcționare a sistemului energetic național.



emarcă prin:


alizată și               eratorul de Transport și Sistem (OTS);

u 11 4%

sfefâce perîodTc (anual, lunar etc.);

tț-u sistemul de management integrat al deșeurilor ia nivelul Municipiului

vatarifipare energetică a^deșeurilor municipale din Municipiul București"



• acționează rezerve de reglaj secundar, terțiar rapid și terțiar lent (reglajul primar este obligatoriu și gratuit);

  • •   cantitățile de energie achiziționate sunt stabilite de OTS;

  • •   cantitățile achiziționate sunt ofertate numai pe piața de echilibrare.

Serviciile tehnologice de sistem sunt necesare pentru menținerea stării normale de funcționare a SEN sau pentru revenirea rapidă la starea normală de funcționare în cazul unor perturbații/avarii.

Serviciile tehnologice de sistem sunt:

  • •   reglajul primar de frecvență;

  • •   reglajul secundar frecventă/putere;

  • •   asigurarea rezervei de putere activă pentru:

o rezervă turnantă;

o rezervă de reglaj terțiar rapid;

o rezervă terțiară lentă;

  • •   asigurarea puterii reactive în banda secundară de reglaj a tensiunii - producerea/absorbția de energie/putere reactivă;

  • •   participarea la restaurarea SEN la rămânerea fără tensiune - capacitatea de izolare pe servicii proprii a grupurilor energetice și capacitatea acestora de repornire fără alimentarea din sistem.

Serviciile tehnologice de sistem se asigură de către producătorii participanții la piața de energie.

Producătorii de energie electrică sunt calificați pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem de către Operatorul de Transport și Sistem pe baza procedurii operaționale de calificare. Procedura stabilește condițiile și modul de desfășurare a calificării pentru producători.

  • g) Piața pentru alocarea prin licitație a dreptului de utilizare a capacităților de interconexiune

Această piață este o piață centralizată care oferă cadrul necesar participanților la licitație pentru a putea obține dreptul de a utiliza capacitatea disponibilă de interconexiune în vederea derulării

tranzacțiilor de import/export și tranzit de energie electrică.


2) Piața cu amănuntul de energie electrică



stanță tehnică

valorificare energetică a d




electrică este achiziționată de consumului


ui "Instalație de tratare termică și r municipale din Municipiul București"



1 9'L-



Piața cu amănuntul a fost lansată pentru tranzacțiile consumatorii finali. Furnizarea energiei electrice la co

  • •   furnizarea pe piața reglementată - cuprinde toți consumatorii finali care au optat să continue achiziționarea de energie electrică la tarife reglementate

  • •   furnizarea pe piața concurențială - cuprinde consumatorii finali care au schimbat furnizorul sau care și-au negociat contractele cu furnizorii impliciți care îi alimentau,renunțând la tariful reglementat.

Pe piața concurențială cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică clienților finali prin contracte bilaterale, Ia prețuri negociate sau stabilite prin oferte-tip.

în situația în care unul sau mai mulți consumatori rămân fără acces la serviciile furnizorului ales sau implicit, cu care au încheiat contracte de furnizare, pentru că acestuia i-a fost retrasă/suspendată licența de furnizare, ANRE repartizează consumatorii respectivi, către alți furnizori denumiți „furnizori de ultima opțiune" (FUO).

ilr

  • III. Schema de sprijin a Cogenerării de înaltă eficiență

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență instituie un mecanism de sprijin transparent prin care se urmărește acoperirea diferenței dintre costul producerii energiei electrice în cogenerare de înaltă eficiență și prețul de vânzare al acesteia pe piața liberă. în baza schemei de ajutor implementate, producătorii de energie electrică și termica în cogenerare primesc lunar, pentru fiecare unitate de energie electrică (exprimată în MWh), produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată în rețelele electrice ale Sistemului Energetic Național, o sumă de bani denumită "bonus”.

Bonusul este determinat pentru trei tipuri de combustibili fosili utilizați pentru producerea de energie electrică și termică în cogenerare: combustibil solid, combustibil gazos asigurat din rețeaua de transport gaze naturale și combustibil gazos asigurat din rețeaua de distribuție a gazelor naturale și se acordă producătorilor de energie electrică și termică stabiliți anual de către ANRE. Valoarea bonusului este aceeași pentru toți producătorii de energie electrică și termică ce utilizează același tip de combustibil.

Valoarea bonusurilor ce se acordă este stabilită (calificată)anual de ANRE pe perioada de acordare a schemei și are în vedere analiza costurilor activității de producere în cogenerare de înaltă eficiență și a veniturilor rezultate din vânzarea energiei electrice și termice produse în cogenerare. Bonusul acordat fiecărui producător are o evoluție degresivă pe perioada de acordare a schemei de sprijin. La evaluarea costurilor de producere este considerată o rata reglementată a rentabilității înainte de impozitare de cel mult 9%.


CONFORM CU ORIGWAWtJ

Iflllllîll                 —

îndeplinesc condițiile prevăzute în Directiva 2012/27/CE, privind^fîcie^jBiergetică^Anexele I și ÎI Economia de energie primară(combustibil), trebuie să fie malmare de 10%, în cazul cogenerării de înaltă eficiență,comparativ cu varianta producerii energici electoee'și termice în instalații separate. Aceasta se determină pe baza valorilor de referință a randamentelor în cazul producerii separate, prevăzute în Ordinul 49/2016 privind modificarea și completarea Regulamentului de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013, de aplicare a prevederilor Regulamentului UE 2015/2402.

Actele normative incidente în legătură cu schema de sprijin a cogenerării de înaltă eficiență sunt:

  • •   Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, așa cum a fost completată și modificată;

  • •   HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă;

  • •   HG nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020;

  • •   HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor și condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

  • •   HG 925/2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.215/2009 privind stabilirea criteriilor și a condițiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă;

  • •   Directiva 2012/27/CE-privind eficiența energetică.




ilanul pentru sistemul de ma , nt iU'tegrat aî de^eurilUr la nivelul Municipiului B

valorificare energetică a



'~~~~Âsîstențăilehnîcă^entn7pr^^^^^meăijiur:î^ș^S^eîg^trătâre7er7T>îcă~șî^~~~ ----------.. ^'^fi^nvjniLipald'ilfn^tMcipiul București" /<A


Schema de sprijin s-a implementat începând cu data 1 aprilie 2011, pentru o perioadă de 11 ani, dar fără a se depăși anul 2023.

Valoarea bonusului a fost stabilită odată cu implementarea schemei de sprijin, anual prin Ordin ANRE recalculându-se valoarea bonusului.

Prin Ordin ANRE 78/2016 s-a aprobat valorile bonusurilor de referință pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și livrată din centralele care beneficiază de schemă de sprijin.


1. Nece.


de consum de energie termică al Municipiului București pentru o perioadă viitoare de 20 de ani va fi de minim 3.800.000 Gcal/an, deci o piață su, pentru o producție a instalației de incinerare deșeuri de circa 257


2. A


ță al energiei termice produse în instalația garantat legal, de prevederile art. 25 al. (2) din





[Și


energiei termice produse în instalația de incinerare deșeuri este competitiv ch. în sistem concurențial, pe piața energiei termice di" Sistemul de Alimentare Centralizai Energie Termică (SACET) București, deoarece toite sursele de prod


Asistei vai


tehni :ă

tpare si


/ Z ZAZ

r-                     »                 ' ■ t ■. ; - •                                         ■ <.

|l de management integrat al deșeurilor lă nivelul Municipiului Bu

U———-—

pentru pregătirealftl&eaukji           dejtrăfara termică și

artfetică a deșeurin^^î^c^ale^lffi^Muni^piultiUturești"

I                 Z



SbuthEast

CONFORM CU ORIGINA»


existente și în special cele ale S.C. Electrocentrale București S.A. (ELCEN) care deține circa și anume mai mare


95°/o din piața de energie termică a municipiului, consumă combustibili fosili gazele naturale și combustibil de rezervă păcură. Acești doi combustibili au cel preț dintre toți combustibili fosili, iar ponderea combustibilului în costurile de


producție


lffiggj




i: c) să

'...] pe piața reglementată și concurențială [...]".

Majoritatea tranzacțiile. fac pe piața concurențiaia, UlIUK fJI ULUI, i

așa cum rezultă din cele prezentate la punctul privind "Evoluția tranzacțiilor și prețurilor energiei electrice " de mai sus, a fost în anul 2016, pe toate piețele aproximativ același și anume între 154 și 162 lei/MWh, preț care nu ar permite produse în instalația de incinerare, costul acesteia fiind m.



tranzactione.


■ M

2.







de circa 160



de vânz

fi putut face ca vânzarea energiei electrice livrate din instalația de realiza in condiții financiare favorabile.



Ir'


lei/MWh. Nu se pot accesa ambele sche

zare pe

de incit


■MMM»

—s


Având în vedere că proiectul pentru realizarea unui incinerator de deșeuri în Municipiul București va fi elaborat astfel încât să fie parțial finanțat din fonduri europene și ținând cont de faptul că producătorilor de energie din surse regenerabile le este permisă cumularea fondurilor europene nerambursabile cu fondurile alocate prin intermediul certificatelor verzi, numărul de certificate verzi de care ar fi putut beneficia în concret s-ar fi redus cu valoarea ajutorului prim’t orin fonduri nerambursabile - în acest sens fiind

__


planul pentru sistemul de






CONFORM CU OR!


  • 2.6 Generarea deșeurilor municipale

  • 2.6.1 Metodologie și ipoteze

Categoriile de deșeuri care fac obiectul Mașter Planului sunt următoarele:

• deșeuri menajere, generate în gospodăriile populației

deșeuri reciclabile de ambalaje și non-ambalaje (hârtie/carton, plastic, metal, sticla, compozite)

deșeuri biodegradabile de la bucătarii

deșeuri biodegradabile din grădini

deșeuri de baterii și acumulatori

deșeuri de echipamente electrice și electronice

deșeuri periculoase deșeuri voluminoase (mobila, saltele etc.) deșeuri reziduale

• deșeuri similare celor menajere (deșeuri asimilabile), generate în industrie, comerț și instituții

(nu includ deșeurile rezultate din procesul de producție)

deșeuri reciclabile de ambalaje și non-ambalaje (hârtie/carton, plastic, metal, sticla, compozite)

deșeuri biodegradabile de la unități din sectorul HoReCa (ex. restaurante, cantine, unități de tip cattering etc.)

deșeuri de baterii și acumulatori

deșeuri de echipamente electrice și electronice

deșeuri periculoase


deșeuri voluminoase (ex. mobilier)




deșeuri reziduale

deșeuri din parcuri și grădini publice (inclusiv cimitire), generate în întreținere

jif     M /W

deșeuri verzi (resturi vegetale - iarbă, crengi, frunze)


urma activităților de



& Ramboll T-
. •.j Z k ș                                  „ South East’

ntru sistemul'Cfe management' integrat a! deșeurilor la nivelul Municipiului Bumn-eștf»|jj*Qpe

tegafîfâa profectuluf/'Instalație de tratare termică șiS.R.u /

or municipale din Municipiul București"




RAMBOLL


pământ și pietre


alte tipuri de deșeuri, similare deșeurilor menajere

și non-ambalaje) deșeuri din piețe, generate în urma activităților comerciale din piețe

resturi vegetale

alte tipuri de deșeuri, similare deșeurilor menajere (ex. deșeuri reciclabile de ambalaje și non-ambalaje)

• deșeuri stradale, generate în urma activității de salubrizare a domeniului public

deșeuri inerte de la măturat

deșeurile rezultate în urma golirii coșurilor stradale - deșeuri similare celor menajere (ex. deșeuri reciclabile de ambalaje șl non-ambalaje, resturi alimentare).

Perioada de analiză pentru creionarea situației actuale privind gestionarea deșeurilor a fost de cinci ani, 2012 - 2016.

Sursele de date care au fost utilizate sunt:

  • •   operatori economici care asigură colectarea și tratarea deșeurilor municipale:

operatori de salubrizare care asigură colectarea deșeurilor (doar acei operatori care au încheiate contracte cu primăriile de sector), alți operatori autorizați pentru activitatea de colectare;

operatori ai instalațiilor de tratare a deșeurilor - stații de sortare, stații de compostare, instalații de tratare mecano-biologică, depozite conforme;

  • •   instituții locale responsabile cu asigurarea salubrizării în municipiul București - Primăria Municipiului București și primăriile celor 6 sectoare;

  • •   instituții responsabile cu colectarea datelor privind cantitățile de deșeuri generate și gestionate - Agenția pentru Protecția Mediului București, respectiv Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov;

  • •   operatori economici generatori de deșeuri din sectorul hoteluri-restaurante-cantine (HoReCa);


  • •   documentele de planificare existente:

Planul de gestionare a deșeurilor în Municipiul București aflat în prezent în vigoare,

aprobat în prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 353/2009;

Planul revizuit de gestionare a deșeurilor în Municipiul București - elaborat în anul 2014 dar neaprobat până în prezent;

Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București^ aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 82/2SfCi\


' ■ \


Mașter Planul pentru sisțeniul de management integrat al deșeurilor în Regiunea Bucuresti-Ilfov, elaborat în a'nul 2009 în Cadrdl prefectului "Sprijin pentru AM POS Mediu î

\ X f * ‘ /-■ M// ster planul pentru sistemul de             integrați deșeurilor la nivelul Municipiului Bucur

—-———

Asistență tehnică pentru pregeițir^ȘirVrbidcttilui-yiriitșnație de tratare termică și valorificare energetica a Jcsi’mq       ițgb^ain Municipiul București"

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor aprobat prin HG nr. 942 din 20.12.2017 (PNGD).

  • •   prima campanie derulată de determinare a compoziției deșeurilor menajere și similare;

  • •   pagina web ale Agenție Naționale pentru Protecția Mediului și EUROSTAT.

Colectarea și analiza datelor referitoare la situația actuală privind gestionarea deșeurilor în municipiul București s-au realizat în mai multe etape. în Figura nr. 2.9 sunt prezentate etapele parcurse și rezultatele obținute.


ETAPA I - ANALIZA DATE


DATE


Cantități de deșeuri colectate/tratate Infrastructura de colectare


Cantități de deșeuri colectate/tratate Infrastructura de colectare


ETAPA II - SOLICITARE 51 ANALIZE DATE SUPLIMENTARE


APM București


,., Operatori -* ’ colectare


depozita


r

i Operatori Stații


Cantități de deșeuri generate/tratate Instalații de tratare a deșeurilor municipale

Date contact alțl colectori


O flnstalații de tratare a deșeurilor {municipale

...■■;'] Date contact alți operatori

■'

s ''[cantități deșeuri colectate *țfompozlțla deșeurilor Infrastructură colectare Transport la instalții tratare


(Capacitate anuală -4» {Cantități sortate, valorificate, {eliminate


Operatori

MBT****

Capacitate anuală Cantități sortate, valorificate, eliminate


Operatori Stații Compostare


Capacitate anuală Cantități compostate, valorificate, eliminate


Cantitate colectată (ambalaj/non-ambalaj)


Cantitate generată de biodeșeuri


Compoziția deșeurilor menajere și asimilabile Determinări putere calorifică și umiditate


Cantități de deșeuri municipale generate in București


Documente planificare


Cantități de deșeuri generate și tratate

Instalații de tratare




Vizite in teren 1.1 mss.11.1 țife de tratare



Figura 2-18: Metodologia

de colectare și analiză a datelor



Prizare care au încheiate contracte cu primăriile de sector

rrtci care colectează deșeuri reciclabile de la generatori, alții decât operatorii de salubrizare operatonjjle-JwrfabnzaTFT^IFcoîKraaî^deșeun de la generaton fără a avea contracte încheiate cu primăriile de sector


Asistență tehnică pentru p


Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București

■j Municipiul București'


rea proiectului “Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municiț.


  • 2.6.2 Generarea deșeurilor municipale

  • 2.6.2.1 Cantități generate


în vederea identificării cantității de deșeuri analiză au fost colectate date de la următoarele părți implicate în gestionarea acestora: Primăria Municipiului București, primăriile de sector, operatorii de salubrizare care se ocupă de colectarea deșeurilor municipale (chiar dacă au sau nu au contract cu primăriile), operatorii instalațiilor de tratare a deșeurilor: stații de sortare, stații de compostare, instalație TMB, depozite conforme (chiar dacă au sau nu au contract cu Municipiul București/sectoare), alți operatori autorizați care colectează deșeuri recidabile (în special deșeuri de ambalaje).

în tabelul de mai jos sunt prezentate datele puse la dispoziție de Primăria Municipiului București.

Tabel 2-32: Cantități de deșeuri municipale generate in municipiul București in perioada 2012-2016

Categorii de deșeuri municipale

Cantitate (tone/an)

2012

2013

2014

2015

2016

Deșeuri menajere și similare colectate în amestec și separat

613.097

565.246

700.262

572.812

574.998

Deșeuri din grădini și parcuri

3.439

3.556

3.001

6.986

11.732

Deșeuri din piețe

4.764

3.594

3.517

3.204

3.660

Deșeuri stradale

77.088

96.231

54.938

78.505

71.681

Total

698.388

668.627

761.718

661.507

662.071

Sursă: Primăria Municipiului București

Nu s-a putut realiza o comparație a datelor furnizate de Primăria Municipiului București cu datele furnizate de primăriile de sector, deoarece numai 3 din cele 6 primării de sector au transmis date privind cantitățile de deșeuri generate. Din același motiv nu este posibila defalcarea cantităților de deșeuri municipale generate și colectate pe sectoare.

Cantitatea de deșeuri municipale generată in municipiul București in anul 2016 luată în considerare la elaborarea PNGD este de 642.146 tone, cantitate asemănătoare cu datele furnizate de către Primăria Municipiului București. Datele din PNGD sunt datele furnizate de către ANPM pe baza raportărilor statistice anuale.

In procesul de colectare a datelor derulat pe parcursul elaborării prezentului Mașter Plan a rezultat concluzia ca unele cantități de deșeuri municipale colectate în municipiul București nu sunt incluse in raportările către Primăria-Municipiului București și nici în raportările statistice. Este vorba in principal de deșeurile colectate de" către agenții economici care desfășoară activitatea de colectare a deșeurilor municipale, deși nu au un contract de delegare a acestei activității cu primăriile de sector.



Ramboll ■?


Mașter planul pentru sistemul de management integrat al dețetl/ilor la nivelul Municipiu

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"


Cantităților de deșeuri municipale valorificate material și energetic și eliminate, inclusiv pierderile de masă prin procesul de tratare biologică (pe baza datelor furnizate de către operatorii instalațiilor de sortare, compostare și TMB, respectiv pe baza datelor furnizate de operatorii celor trei depozite inclusiv în chestionarele statistice TRAT puse la dispoziție de către APM București și APM Ilfov;

  • •   Cantităților de deșeuri colectate de către operatori și transmise direct la reciclatori - date preluate din chestionarele statistice MUN puse la dispoziție de către APM București;

  • •   Cantităților de deșeuri reciclabile colectate de către operatorii de autorizați pentru colectarea deșeurilor reciclabile, inclusiv a deșeurilor de ambalaje municipale - date estimate pe baza informațiilor furnizate de către acești operatori.

în cele ce urmează se prezintă în detaliu metodologia de verificare a datelor privind cantitățile de deșeuri municipale generate în municipiul București în anul 2016.

Cantitățile de deșeuri municipale valorificate material și energetic respectiv eliminate, inclusiv pierderile de masă prin procesul de tratare biologică în anul 2016, precum și sursa datelor sunt prezentate în tabelul de mai jos. în tabel sunt prezentate numai cantitățile de deșeuri municipale din municipiul București tratate în instalațiile menționate (conform declarațiilor operatorilor).

Tabel 2-33: Cantități de deșeuri municipale din municipiul București valorificate și eliminate, inclusiv pierderile de masa prin procesul de tratare biologica, 2015

Operator instalație de tratare


S.C. URBAN

S.A.


S.C. ROSAL

GRUP S.A.


S.C.


SUPERCOM


S.A.


S.C. ROM


WASTE



Tip activitate


Stație sortare*


Stație sortare*


Stație sortare*


Stație sortare*


Cantitate

waiiiii (tone/an)


2.095


15.552


2.743


82.176


Observații


Reprezintă cantitatea intrată în stație și valorificată


Reprezintă cantitatea valorificată (diferența dintre cantitatea sortată 33.483 tone și cantitatea 17.931 depozitată tone)


Reprezintă cantitatea intrată în stație și valorificată


Reprezenta cantitatea valorificată (diferența dintre ^aftitatea sorțată* î


• fbh ezși cantitate;




Sursa de date


Chestionar transmis pentru elaborare MP


Chestionar transmis pentru elaborare MP


transmis pentru elaborare



termică și

ucureștî"



1333939



conform cu originalul


Operator instalație de tratare

Tip activitate

Cantitate (tone/an)

"" z

Observații     t 1

Sursa de date

depozitată tone)

S.C. 3R

GREEN

S.R.L.

Stație sortare*

6.561

Reprezintă cantitatea valorificată (diferența dintre cantitatea sortată 7.007 tone și cantitatea 446 depozitata tone)

Chestionar transmis pentru elaborare MP

S.C. IRIDEX

GROUP

IMPORT EXPORT S.R.L.

Stație sortare*

27.269

Reprezintă cantitatea valorificată (diferența dintre cantitatea sortată 105.402 tone și cantitatea 78.133 depozitată tone)

Chestionar transmis pentru elaborare MP

S.C. ECO

SUD S.A.

Stație sortare*

0

Stația de sortare nu a funcționat in anul 2016

Chestionar transmis pentru elaborare MP

S.C. ECOREC

S.A.

Stație sortare*

7.000

Reprezintă cantitatea valorificată (diferența dintre cantitatea intrată în tratare biologică 30.000 tone și cantitatea 23.000 tone depozitat)

Chestionar transmis pentru elaborare MP

S.C.IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.

Instalație de tratare mecano-biologică*

4.591

Reprezintă pierderea de masa prin procesul de tratare biologică (diferența dintre cantitatea intrată în tratare biologică 21.491 tone și cantitatea 16.900 tone material stabilizat depozitată)

Chestionar transmis pentru elaborare MP

ALPAB

Stație compostare*

213

Reprezintă cantitatea de deșeuri verzi compostate

Chestionar transmis pentru elaborare MP

S.C. IRIDEX

GROUP

IMPORT

Depozit

^59439

.....- - -

Reprezintă cantitatea de deșeuri municipale din municipiul București depozitate (direct și deșeuri rezulta.țe în urma tratării)

Chestionar transmis pentru elaborare MP și chestionar TRAJ^T

deșeurilor la nivelul Municipiului/Qfucur

WAȚI ? Sil

PUBlICE fg1/

MîT’

4






Asistența valorifica



South East



Operator instalație de tratare

Tip activitate

Cantitate (tone/an)

; .

Observații

Sursa de date

S.C. ECO

SUD S.A.

Depozit

336.316

Reprezintă cantitatea de deșeuri municipale din municipiul București depozitate (direct și deșeuri rezultate în urma tratării)

Chestionar transmis pentru elaborare MP și chestionar TRAT

S.C. ECOREC

S.A.

Depozit*

160.633

Reprezintă cantitatea de deșeuri municipale din municipiul București depozitate (direct și deșeuri rezultate în urma tratării)

Chestionar transmis pentru elaborare MP și chestionar TRAT

TOTAL

904.588

“funcționează în baza Autorizației de mediu, dar nu au încheiate contracte de salubrizare cu Municipiul București sau cu sectoarele, în cazul stațiilor de sortare

Sursa: operatori instalații de tratare (chestionare transmise și chestionare statistice TRAT)

în plus față de cantitățile de deșeuri municipale colectate care ajung în instalațiile de tratare, inclusiv depozitele de deșeuri, există și cantități de deșeuri care sunt transmise direct la reciclatori, și anume:

• Deșeuri reciclabile colectate separat și transportate direct la reciclare - 78.399 tone în anul 2016. Acestea reprezintă deșeurile colectate separat și transmise direct la reciclare atât de către operatorii de colectare și transport care au contract cu primăriile de sector (patru operatori), cât și deșeuri colectate separat de alți operatori care nu au contract cu primăriile de sector (patru operatori). Toți acești operatori raportează la APM București cantitățile de deșeuri municipale colectate și cantitățile transmise la valorificare/eliminare prin completarea chestionarului statistic MUN. Cantitatea de 78.3999 tone este conform raportărilor din chestionarele statistice MUN ;

• Deșeuri reciclabile colectate de către operatorii de autorizați pentru colectarea deșeurilor reciclabile, inclusiv a deșeurilor de ambalaje municipale - 50.000 tone în anul 2016. Acești operatori nu raportează la APM cantitățile de deșeuri colectate și cantitățile transmise la valorificare/eliminare prin completarea chestionarului statistic MUN. Pentru estimarea cantitățile de deșeuri colectate și predate spre reciclare au fost transmise chestionare la acești

operatorii autorizați, conform listei furnizată de către APM. Au răspuns la chestionare un număr de 17 operatori autorizați din totalul de 30. Cantitatea estimată s-a realizat pe baza chestionarelor primite și ținând seama că o parte din operatorii autorizați pentru colectarea deșeurilor reciclabile sunt și reciclatori', iar cantitatea raportată nu reprezintă numai cantitatea de deșeuri colectate din municipiul București.


ESEEEflB



în vederea obținerii cantității totale de deșeuri municipa municipiului București in anul 2016, la cantitatea de deș deșeuri tratate, inclusiv depozitate) de 905.475 tone s-a adăugat cantitatea de deșeuri colectată de către operatorii de salubrizare și transportată direct la reciclare (estimată pe baza chestionarelor MUN) de 78.399 tone, precum și cantitatea de deșeuri reciclabile colectate de alți operatori direct de la populație, care se presupune că este și transportată tot direct la reciclatori (datorită modului de colectare gradul de impurificare este extrem de redus) - estimată la 50.000 tone.

estimat la fi fost generată pe teritoriul



în figura de mai jos este prezentată o comparație între cantitatea de deșeuri municipale generate în București și cantitatea de deșeuri municipale generată la nivel național, precum și o comparație între indicatorii de generare a deșeurilor menajere la nivel național și la nivelul municipiului București . Se observă că, deși populația municipiului reprezintă cca. 9% din populația României, cantitatea de deșeuri generată reprezintă cca. 20% din cantitatea totală generată la nivel național. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultat (în urma împărțirii cantității de deșeuri menajere la numărul de locuitori) este de cca. 0,9 kg/loc*zi, fiind semnificativ mai ridicat față de indicatorul mediu la nivel național pentru mediul urban, care este de 0,66 kg/loc*zi.





Această diferență poate fi explicată prin faptul că, parametrii economici ai municipiului sunt semnificativ mai mari comparativ media la nivel național. Astfel, așa cum este precizat și în Secțiunea 2.6.3 Economia relativă a municipiului București în economia regiunii de dezvoltare București - Ilfov și în ansamblul economiei naționale, Bucureștiul este orașul care generează un sfert din valoarea PIB-ului României iar salariul mediu brut la nivelul municipiului București este cu 43% mai mare decât media la nivel național, arătând o putere de cumpărare mai ridicată a populației.





în figura de mai jos sunt preșz^îgțe/fțezjiț

estimat a fi generată la nivșjul QunitîpîutakB<jcu)^ști și media la nivelul celor 28 de State Membre. Se igpiunulj reprez^nta^ eden 0,36% din populația celor 28 de State Membre, ață lâ nivâlul municipiului și cantitatea de deșeuri municipale


observă că, populația muții


ntegrat


Asistență tehnică pen~~ ~teăproîectui^F^InstăiSție^eTiătărelermîcă~și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"



indicatorii de generare deșeuri municipale, București și UE 28, este mai mică de 20%. (Datele privind populația și generarea deșeurilor la nivel european sunt disponibile pe pagina web EUROSTAT 5)-


  • 2.6.2.2 Structura deșeurilor municipale

în funcție de sursa de generare, deșeurile municipale sunt de mai multe categorii. în tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de deșeuri municipale estimat a fi generate în anul 2016, pentru fiecare categorie în parte, precum și modalitatea de estimare. Estimarea cantităților de deșeuri municipale pe categorii este necesară pentru stabilirea ipotezelor privind colectarea separată astfel încât să se asigure colectarea unei cantități minime de deșeuri necesară pentru atingerea țintelor privind gestionarea deșeurilor.


Tabel 2-34: Estimarea cantității de deșeuri municipale generată în București, 2016

Categorii de deșeuri municipale

Cantitate (tone/an)

Mod de estimare

Deșeuri menajere

606.159

70% din menajere și asimilabile

Deșeuri similare

259.782

30% din menajere șj^sjfijiilabile

/ 4 _______________________________________________-‘X '        ,



RamboU T) South East

'appsso.eurostat.ec.europa(eu/nui/show,âo’dal:aset=T6

’ ‘‘‘!   •   •- I.                                                H &OUUI

de maAag^ment/integrat al deșeurilor la nivelul Municipiuluil^Nticu refirop®


//<? DIRECTJA^sEa

I WWJ 3» ‘            .1,-

PUBUCE Sff Mașter planul pentru StstemuH



CONFORM CU ORIGINALI

Categorii de deșeuri municipale

Cantitate (tone/an)

Mod de estimare

Deșeuri similare din coșurile stradale, deșeuri abandonate

104.528

85% din cantitatea raportata de operatori ca fiind 20 03 03 (Chestionar MUN)

Deșeuri din grădini și parcuri

32.501

pe baza chestionarelor MUN

Deșeuri din piețe

12.459

pe baza estimărilor din PNGD

Deșeuri stradale

18.446

15% din cantitatea raportata de operatori ca fiind 20 03 03 (Chestionar MUN)

Total deșeuri municipale

1.033.874

Procentul de deșeuri similare a fost stabilit ca o medie la nivelul municipiului București, pe baza datelor furnizate de către primăriile de sector și de către operatorii de salubrizare. Prin deșeuri similare se înțelege deșeuri generate de instituții și operatori economici, care din punctul de vedere al naturii și al compoziției sunt comparabile deșeurilor menajere.

în ceea ce privește deșeurile stradale, din analiza datelor privind situația existentă și ca urmare a discuțiilor purtate cu operatorii de salubrizare, a rezultat că în cantitatea de deșeuri stradale raportată de către operatorii de colectare și transport sunt incluse atât deșeurile de la maturatul și spălatul căilor publice, cât și deșeurile colectate în coșurile stradale și deșeurile menajere și similare abandonate. Pentru o încadrare corectă a cantităților de deșeuri pe categorii s-a asumat că 85% din cantitatea de deșeuri raportate ca deșeuri stradale sunt reprezentate de deșeurile din coșurile stradale, precum și de deșeurile abandonate, care sunt deșeuri municipale amestecate (cod 20 03 01). Astfel, numai 15% din cantitatea de deșeuri raportată de către operatorii de salubrizare ca fiind deșeuri stradale este considerată a fi deșeuri de această categorie, respectiv deșeuri rezultate de la măturatul și spălatul căilor publice (cod 20 03 03).

La momentul revizuirii Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, s-a realizat o estimare a cantităților de deșeuri municipale generate în fiecare județ și în municipiul București. în figura de mai jos este prezentată o comparație, pentru fiecare categorie de deșeuri municipale generată, între estimările realizate în cadrul acestui proiect și estimările utilizate la revizuirea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.



fii             \

A Jy fțagiter planul pentru sistdn'ițHhS/ftMnag            rat al deșeurilor la nivelul Municipiului București

———————_

a&§1' tf                       Asistență tehmcd freqtfiijpffîgițtited pidtectului "Instalație de tratare termică și

valorificare energeS^9^dațeSriSr municipale din Municipiul București"

CONFORM CU ORIGINA!

Se observă că, cantitățile pe tipuri de deșeuri estimate în procesul de elaborare a Mașter Planului sunt cu mult diferite fata de cele din PNGD, explicațiile fiind prezentate anterior.


D4- Deșeuri din piețe


D5 - Deșeuri stradale


* Date conform MP SMID București ** Date conform draft PNGD

Figura 2-22: Structura deșeurilor municipale, București versus România, 2016

  • 2.6.2.3 Biodeșeuri generate de operatori economici, rezultate de la preparea hranei și alimente expirate

în procesul de estimare a cantităților de deșeuri generate, a fost necesară și estimarea cantității de biodeșeuri generate de operatorii economici, rezultate de la preparea hranei și alimente expirate. Aceasta deoarece obiectivele de pregătire pentru reutilizare și reciclare deșeuri municipale propuse prin Pachetul Economiei Circulare presupun reciclarea unei părți foarte mari din deșeurile totale municipale generate, începând cu anul 2025. Astfel rezultă necesitatea reciclării și a unei părți

semnificative de biodeșeuri. Biodeseurile se regăsesc atât în deșeurile menajere, cât și în deșeurile , A )  '       .            ..........

inenbjpre. Cea mai mare parte a biodeșeurilor din deșeurile similare, sunt reprezentate



Ramboll '~
03 South East
F^'Europe

X XX

• - if f

CONFORM CU ORÎ


Deșeurile biodegradabile restaurantelor, pizzeriilor,


rezultate de la pț: fast food-urilor, b



bucătăriile aferente precum și de la prepararea hranei în


cantine - cod 20 01 08;

• Alimente expirate rezultate în lanțul alimentar - magazine alimentare, supermarketuri și hypermarketuri - cod 20 03 01.

Informațiile privind cantitățile și compoziția deșeurilor similare celor menajere sunt foarte reduse atât la nivel național, cât și la nivel european.

Acest lucru este determinat de faptul că deșeurile similare sunt colectate de către operatorii de salubrizare împreună cu deșeurile menajere. Astfel, nu este posibilă cântărirea separată a deșeurilor similare la intrarea în instalațiile de gestionare a deșeurilor.

Pentru Municipiul București este asumată o pondere a deșeurilor similare din deșeurile municipale de 30%. Această estimare este realizată pe baza datelor și informațiilor furnizare de către operatorii de salubrizare.

în ceea ce privește compoziția deșeurilor similare, nu există date concrete rezultate din măsurători, nici global, nici pe categorii de deșeuri similare.

Deși astăzi nu este o practică curentă, colectarea separată a acestor tipuri de biodeșeuri ar putea fi ușor implementată. Din acest motiv, în perioada de elaborare a Mașter Planului, cu sprijinul Beneficiarului s-a realizat o primă estimare a cantității celor două categorii de biodeșeuri din deșeurile similare generate la nivelul Municipiului București.

Pentru estimarea cantității au fost parcurse următoarele etape:

» Identificarea numărului de operatori economici și instituții care generează cele două categorii de biodeșeuri;

  • •   Primăria Municipiului București a solicitat informații operatorilor economici și instituțiilor din baza de date privind cantitatea anuală de deșeuri biodegradabile generate - solicitare transmisă în data 22.05.2017;

  • •   Contactarea asociațiilor profesionale de profil: HORA ROMANIA - Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România; FEDERAȚIA PATRONATELOR DIN TURISMUL ROMÂNESC (FPTR); FEDERAȚIA INDUSTRIEI HOTELIERE DIN ROMÂNIA (FIHR);

  • •   Elaborarea unui chestionar de către Consultant privind cantitățile de deșeuri generate și modul actual de gestionare a biodeșeurilor și transmiterea acestuia de către cele trei organizații profesionale - solicitare transmisă în data de 03.07.2017;

  • •   Prelucrarea datelor și informațiilor colectate și estimarea cantității de biodeșeuri generate.

Numărul de operatori economici și instituții care generează cele două categorii de biodeșeuri a fost estimat de către Consultant pe baza datelor existente pe site-ul Autorității Naționale Sanitar veterinar ăttXH^ntru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)

UCO ’&l                ț!



sara/index.php?pag=82Îi&jlid=EiiJCuresți&pg-3, accesatei augustKoi?

i \ \    ' /

ter planul pentru siștetn^de manageajențli rat al deșeurilor la nivelul Mi ^^^AsîstențăTelîbîȘ^wîStfpîe^îife^pfoiectuîurMnstâiâti^deTrătăretemTică valorificate           hideșeurflor municipale din Municipiul București"



I
I _

j LiJfVFORM CU ORIGIf

!

La prima solicitare a PMB au răspuns un număr de 95 de opera transmis informații privind cantitatea anuală generată de asociațiilor profesionale de profil au răspuns numai 12 operatori economici.

odeșeurij La chestionarul transmis


Pe baza informațiilor primite, a fost estimata o cantitate medie de biodeșeuri generata anual de fiecare categorie de operatori economici, respectiv instituții.

în tabelul de mai jos este prezentată estimarea cantității de biodeșeuri generată anual pe categorii de operatori economici și total.

Tabel 2-35: Cantități estimate de biodeșeuri din deșeurile similar celor menajere, 2016

Tip de operator economic

Număr

Cantitate estimata medie de biodeșeuri (tone/an)

Cantitate estimata totala de biodeșeuri (tone/an)

Restaurante/Pizzerie

2.564

30

77.000

Fast food

1.648

3

5.000

Bar/Cafenea

2.087

3

6.300

Alți agenți economici și instituții, inclusiv cantine

525

3

1.600

Magazin alimentar

5.568

2

11.200

Supermarket

275

100

27.500

Hypermarket

41

100

4.100

Total

12.708

132.700

Cantitatea anuală astfel estimata de biodeșeuri din deșeurile similare rezultate de la prepararea hranei și din colectarea alimentelor expirate reprezintă circa 35% din cantitatea totala estimata de deșeuri similare, respectiv 33% din cantitatea totala estimata de biodeșeuri din deșeuri menajere, similare și din piețe. Aceste ponderi arata ca estimarea ar putea fi una aproape de realitate.


EECEEflB




Datele privind compoziția deșeurilor municipale sunt furnizate de către operatorii de salubrizare, în baza determinărilor realizate. Acestea sunt preluate în documentele de planificare locale și utilizate la realizarea proiecțiilor și la stabilirea ipotezelor care stau la baza estimărilor utilizate în procesul de planificare.

în procesul de realizare a MP au fost utilizate datele privind compoziția deșeurilor furnizate de operatorii de salubrizare și datele obținute în urma derulării primei campanii de determinare a compoziției (iunie 2017).

Dintre operatorii existenți doar 5 au raportat date privind compoziția deșeurilor, și anume: S.C. SUPER.COM S.A., S.C. URBAN S.A., S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU S.A. (determinări diferite pentru sectoarele 4 și 5), S.C. COMPANIA ROMPREST S.A. Dintre aceștia, S.C. URBAN S.A. și S.C. COMPANIA ROMPREST S.A. au raportat datele pentru întreaga perioadă analizată (2012 - 2016) iar restul operatorilor au raportat doar datele aferente anului 2016.

La determinarea compoziției deșeurilor ce este utilizată în estimările realizate în cadrul procesului de elaborare a Mașter Planului au fost utilizate numai datele privind compoziția deșeurilor furnizate de S.C. SUPERCOM S.A. și S.C. URBAN S.A. (media valorilor). Datele furnizate de ceilalți operatori nu au fost utilizate din următoarele motive: categoria de deșeuri "Altele" în datele de compoziție furnizate de S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU S.A. este de cca. 40%, aspect care distorsionează rezultatul final, iar datele furnizate de S.C. COMPANIA ROMPREST S.A. nu sunt corecte (suma procentelor este mai mică de 100).

în plus, în iunie 2017 a fost derulată prima campanie din cadrul proiectului de determinare a compoziției deșeurilor menajere și similare (dintr-un total de 3 campanii).

în tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele campaniei de determinare a compoziției, datele furnizate de operatorii de salubrizare care au fost luate în considerare la estimarea compoziției medii și compoziția medie estimată (prin realizarea mediei dintre compoziția determinată în proiect și media

datelor de compoziție declarate de cei 2 operatori).


Tabel 2-3S: Date privind compoziția deșeurilor menajere și similare, 20

Categorii de deșeuri

Date compoziție (%)

Determinare proiect -Campania 1

SUPERCOM S.A.

'      X

URBAN S.A.

Compoziție medie estimată

// O-" / ■ — ——

î. ’        16,2

—fi—4---—

i5'5

8,58



lui "Instalație de tratare termică și bldișSS^ț^unicipale din Municipiul București"

i CONFORM CU OPJGIiWJ^,

Categorii de deșeuri

Date compoziție (%)

_

c'"'’                                       ...

Determinare proiect -Campania 1

|||||||||M|

SUPERCOM S.A.

URBAN S.A.

Compoziție medie estimată

Plastic

17,9

8,9

15,50

15,0

Metal

1,8

1,5

0,56

1,4

Sticlă

4,6

7,4

4,33

5,2

Lemn

0,5

0,8

0,32

0,5

Biodeșeuri

31,7

33,9

56,31

38,4

Textile

3,4

5,1

2,82

3,7

DEEE

-

0,4

-

0,1

Voluminoase

-

-

-

1,0

Periculoase

0,7

0,02

0,28

0,4

Deșeuri compozite

2,9

1,8

-

1,9

Deșeuri inerte

1,6

1,8

-

1,3

Altele

3,7

5,6

11,31

5,2

Deșeuri de mici dimensiuni (<4 cm)

15

17,2

11,8

TOTAL

100

99,92

100

100,0

Sursă: estimare Consultant pe baza datelor rezultate în urma derulării primei campanii de determinare a compoziție și a datelor furnizate de operatorii de salubrizare

Deoarece determinarea de compoziție s-a realizat pentru deșeurile menajere și similare colectate numai din recipientele de pre-colectarea, acestea nu au inclus și deșeurile voluminoase. în practica curentă, deșeurile voluminoase sunt abandonate de către generatori și colectate cu alte tipuri de mașini. Astfel, în compoziția estimată s-a luat în considerare un procent de 1% pentru deșeurile voluminoase, corelat cu datele de compoziție existente la nivel național.

în figura de mai jos este prezentată o comparație între compoziția estimată în cadrul proiectului (2016

- 2017) și compoziția medie la nivel național (date oficiale ANPM, 2014).



©Waster planul pentru sistemul de man.



.»•<-?          '          ,        l

Asîstențătehnîcăpentrî7preg^^^r&îectuăT::însSiățîedetrâtâretermîcă^î valorificare energetică a desauritorlhiuniapale dm Municipiul București"


Se observă o diferență semnificativă în ceea ce privește conținutul în biodeșeuri - 38% față de 61%. Această diferență poate fi explicată prin faptul că datele de compoziție existente la nivel național reprezintă o compoziție medie, mediul urban și mediul rural (unde procentul de biodeșeuri este mai mare comparativ cu mediul urban). De asemenea, corelat cu puterea de cumpărare, cu siguranță consumul de bunuri ambalate la nivelul municipiului București este mai mare decât consumul mediu național.

Pentru deșeurile

(PNGD).


din


piețe au fost luate în considerare valorile medii


disponibile


nivel național



Tabel 2-37: Compoziția deșeurilor din piețe, 2016

Tip deșeu

%

Hârtie și carton

7,9

Plastic

6,9

Metale

1,9

Sticlă

2,7

Lemn

1,2

Biodeșeuri

74,0

Textile                          .

VX 0,1

z w

DEEE V/,..

VA °'°

Voluminoas^ ț j

;   ) o,o


; *** —-

iz’



al deșeurilor la nivelul Municipiului B




Periculoase

0,0

Compozite

0,0

Inerte

0,0

Altele

5,3


Sursă: PNGD

Pentru deșeurile din parcuri și grădini estimarea compoziției s-a realizat pe baza datelor furnizare de către operatorii care colectează acest tip de deșeuri.

Tabel 2-38: Compoziția deșeurilor din parcuri și grădini, 2016

Tip deșeu

%

Hârtie și carton

0,0

Plastic

0,0

Metale

0,0

Sticlă

0,0

Lemn

0,0

Biodeșeuri

70,0

Textile

0,0

DEEE

0,0

Voluminoase

0,0

Periculoase

0,0

Compozite

0,0

Inerte

30,0

Sursă: estimare consultant pe baza datelor furnizate de către operatori

Estimarea de compoziție a deșeurilor din parcuri și grădini pentru municipiul București este cu mult diferita de estimarea din PNGD. In PNGD sunt luate in considerare doar deșeurile biodegradabile (20 02 01) și alte deșeuri (20 02 03), fără a fi luate in considerare deșeurile cu codul 20 02 02 (pământ și pietre).


'eseurilor menajere și similare utiliz prima campanie de determinare a și pe baza datelor puse la dispoziție de operatorii de salubrizare. Ponderea cea mai mare o au biodeșeurile (38°/o), urmate de deșeurile de plastic (15°/o) și deșeurile de hârtie și carton (14°/o). Pentru deșeurile din piețe au fost utilizate datele medii :ru deșeurile din parcuri și grădini compoziția s-a estimat pe n etapa d<? elabora te a Mașter Planului.




i/£? DIRECȚIA



/ X XA CH

management in£^^aFfeVeurtl% la nivelul Municipiului B tehnică pentru pregăBt^prpi^uluf 'H^talătie^de^ratare termică și energetică a ae^pțW'pTlJr(i<ț^aie dinfMurk/piul București"




«Râmboîl > South East
Europe z ; s.R.iy|





  • 2.6.4 Parametrii fizico-chimicî determinați

în cadrul primei campanii de analiză a compoziției deșeurilor menajere și similare au fost determinați și o serie de parametrii fizico-chimici ai acestora, respectiv (umiditatea și puterea calorică netă și brută).

Acești parametri au fost determinați pentru 2 probe de deșeuri colectate în fiecare din cele 6 zile ale campaniei. O așa numită „probă brută" care este reprezentată de deșeurile colectate în amestec (așa cum se colectează în prezent), respectiv o așa numită „probă medie" care a fost constituită aplicând o metodologie elaborată de consultant, în cadrul căreia se iau în considerare ipotezele de colectare separată stabilite la nivel de MP. Necesitatea constituirii probei medii a apărut deoarece este de așteptat ca în urma implementării măsurilor stabilite prin MP privind colectarea separată, ca fracția de deșeu rezidual care va asigura inputul instalației de tratare termică cu valorificare energetică să conțină din ce în ce mai puține deșeuri reciclabile.

Valorile parametrilor determinați sunt următoarele:

  • •   în cazul probelor brute umiditatea variază în intervalul 41,4 - 56,8 % iar puterea calorifică inferioară variază între 4,4 și 7,3 MJ/kg S.O.38;

  • •   în cazul probelor medii umiditatea variază în intervalul 37,2 - 51,7 % iar puterea calorifică inferioară variază între 4,1 și 6,9 MJ/kg S.O.

în cazul a 3 dintre cele 6 seturi de probe colectate în cele 6 zilei ale campaniei, puterea calorifică inferioară a probelor medii este mai mare decât puterea calorifică inferioară a probelor brute, ceea ce constituie o eroare, deoarece probele medii au fost realizate luând în considerare extinderea sistemului de colectare separată în baza ipotezelor stabilite în MP. Această eroare provine, cel mai probabil, de la metodologia de eșantionare aplicată la constituirea probei medii. La derularea următoarei campanii această metodologie va fi revizuită.

  • 2.7 Sistemul de gestionare a deșeurilor municipale

în figura de mai jos este prezentat sistemul de gestionare a deșeurilor menajere și similare în municipiul București.




Stație de sortare IRIDEX


Stație de

1

i

sortare

URBAN

S.A.

SI atic <1l sortare SUPERCOM


Stație de sortare și stație de tratare biologică Iridex

11


Depozit conform IRIDEX S.A. (Chiajna)

Z......................... ..............

>tat>e


GREEN

S.R.L.


l .

Statie de 1 sortare RUM WASTE SOLUTIONS S.R.L


Statie de sortare ROSAL


----T



Deșeurile stradale sunt gestionate de operatorii care prestează activitățile de salubrizare stradală. Deșeurile rezultate din întreținerea parcurilor și grădinilor sunt gestionate, în cea mai mare parte, de ADP-urile de sector.

Pe lângă operatorii de salubrizare care au încheiate contracte cu sectoarele Municipiului București pentru colectarea deșeurilor menajere și/sau asimilabile, deșeurile mai sunt colectate și de alți operatori de salubrizare, respectiv de către alți operatori autorizați (autorizație de mediu) pentru colectarea deșeurilor recidabile care nu dețin contract cu sectoarele.

Dintre toate instalațiile de tratare și eliminare a deșeurilor existente, doar 2 operatori au încheiate contracte cu Municipiul București (depozitele conforme operate de S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.A., respectiv de S.C. ECOSUD S.A.). Operatorii stațiilor de sortare și a instalațiilor de compostare nu au încheiat contracte cu sectoarele, respectiv cu municipiul București.

Menționarea operatorilor care nu au încheiate contracte cu Municipiul București, respectiv cu sectoarele în cuprinsul acestui document s-a realizat doar în scopul prezentării situației actuale din punct de vedere tehnic (al capacităților și al cantităților) și nu poate avea implicații în ceea ce privește legalitatea modului în care aceste servicii sunt prestate și nu reprezintă sub nicio formă o recunoaștere a calității lor de operatori de către Municipiul București sau sectoare, în condițiile în care nu există contracte de salubrizare încheiate cu aceștia. Astfel, respectivii operatori nu vor putea aduce ca argument în sprijinul tezei legalității serviciilor prestate simpla menționare a lor în cuprinsul Mașter Planului, document aprobat prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București.


în municipiul București își desfășoară activitatea atât operatori de salubrizare care au încheiate contracte pentru serviciile prestate cu primăriile de sector cât și operatori de salubrizare care nu au încheiate contracte pentru serviciile prestate cu primăriile de sector (detalii despre aspectele instituționale se găsesc în secțiunea 2.5.6 Analiza aspectelor instituționale și organizatorice privind gestionarea deșeurilor în municipiul București).


în tabelul de mai jos sunt prezentați, pentru fiecare sector în parte, pentru fiecare categorie d deșeuri municipale, operatorii de salubrizare și activitățile derulate.


•ințeg^at al deșeurilor la nivelul Municipiului

———————— srMuldi "Instalație de tratare termică și iujifgție^ttn^rmjnicipdle din Municipiul București"



2-39: Operatori de salubrizare care își desfășoară activitatea în municipiul București, iunie 2018


Categorie deșeuri municipale


ri menajere și asimilabile


Denumire operator


Activități derulate


• colectarea deșeurilor menajere și similare


colectarea deșeurilor voluminoase de la populație

și agenți economici


| Licență


S.C. COMPANIA ROMPREST


SERVICE S.A.


Administrația Domeniului

Public Sectorul 1


Administrația Piețelor Sector

1


colectarea deșeurilor din construcții și desființări de la populație


salubrizare stradală


deszăpezire


colectarea cadavrelor de animale de pe domeniul public


amenajarea și curățarea spațiilor verzi


colectarea și transportul deșeurilor din piețe


Licență pentru București nr. 2508/12.07.2013 clasa 1 valabilă până la data de 16.07.2018


Nu este necesară


Nu deține licență



S.C. SUPERCOM S.A.


• colectarea deșeurilor menajere și similare


colectarea deșeurilor voluminoase de la populație și agenți economici


• colectarea separată a deșeurilor reciclabile



CONFORM CU ORIGINALUL

Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București


Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"




Activități derulate

Licență

Denumire operator

  • • salubrizare stradală

  • • deszăpezire

Deșeuri din parcuri și grădini

Administrația Domeniului

Public Sectorul 2

• amenajarea și curățarea spațiilor verzi

Nu este necesară

Deșeuri menajere și asimilabile

> J

Deșeuri din piețe

ț

Deșeuri stradale

S.C. ROSAL GRUP S.A.

  • • colectarea deșeurilor menajere și similare

  • • colectarea deșeurilor voluminoase de la populație și agenți economici

  • • colectarea separată a deșeurilor reciclabile

  • • salubrizare stradală

  • • deszăpezire

Licență pentru București nr. 2673/29.11.2013 clasa 1 valabilă până la data de 03.12.2018

Deșeuri din parcuri și grădini

S.C. Criss Garden S.R.L.

• amenajarea și curățarea spațiilor verzi

Nu necesită licență

Deșeuri menajere și similare

S.C. Amenajarea Domeniului

Public Sector 4

  • • colectarea deșeurilor menajere și similare

  • • colectarea deșeurilor voluminoase de la populație și agenți economici

  • • colectarea deșeurilor din construcții și desființări de la populație

Nu deține licență       \

V

Deșeuri din parcuri și

S.C. Amenajarea Domeniului

• amenajarea și curățarea spațiilor verzi

Nu necesită licență


Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București




Denumire operator


Public Sector 4


Administrația Piețelor Sector

4


Activități derulate


• colectarea și transportul deșeurilor stradale


• colectarea și transportul deșeurilor din piețe


colectarea deșeurilor menajere și similare


Nu deține licență


Deșeuri menajere și similare

_


Deșeuri stradale


Deșeuri din parcuri și grădini


Nu s-a organizat procedură de delegare


S.C. COMPANIA ROMPREST


SERVICE S.A.


Administrația Piețelor Sector

5


S.C. AMENAJARE EDILITARĂ


ȘI SALUBRIZARE S.A.


• colectarea deșeurilor voluminoase de la populație și agenți economici


colectarea deșeurilor din construcții și desființări de la populație


• salubrizare stradală


deszăpezire


alte activități


colectarea și transportul deșeurilor din piețe


amenajarea și curățarea spațiilor verzi



Licența pentru București nr. 2508/12.07.2013 clasa 1 valabilă până la data de 16.07.2018


Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București


Asistentă tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"




Denumire operator


Activități derulate


i Licență


colectarea deșeurilor menajere și similare


Deșeuri menajere și similare


Deșeuri stradale



S.C. URBAN S.A.


Administrația Domeniului

Public și Dezvoltare Urbană

Sectorul 6


colectarea deșeurilor voluminoase de la populație și agenți economici


colectarea deșeurilor din construcții și desființări de la populație


colectarea separată a deșeurilor reciclabile


salubrizare stradală


• deszăpezire


• amenajarea și curățarea spațiilor verzi


<* jncepântTcu^prilie /017, când a expirat contractul S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCUREȘTI REBU S.A. V Z              ' ‘     z''



Mașter planul pentru sistemul de management Integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București


Licență pentru București nr. 3465/16.11.2015 clasa 1 valabilă până la data de 16.10.2019


Nu necesită licență


Asistență tehnică pentru pregătirea proiectu1' ' “Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeuri' municipale din Municipiul București”




în plus, pe teritoriul municipiului își desfășoară activitatea o serie de operatori autorizați din punct de vedere al protecției mediului (dar care nu sunt operatori de salubrizare) care colectează deșeurile reciclabile (în principal deșeuri de ambalaje) de la populație și agenți economici - 56 operatori în municipiul București și 74 operatori în județul Ilfov (date furnizate de către agențiile locale pentru protecția mediului).

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Conform datelor disponibile la nivel național39 și a datelor puse la dispoziție în cadrul proiectului, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este de 100%.

Colectarea deșeurilor în amestec

Colectarea deșeurilor menajere în municipiul București se realizează, în cea mai mare parte, în amestec. Deșeurile reziduale se colectează în puncte de colectare doar în zonele cu blocuri cu regim de înălțime mic (ex. P+4), excepție făcând sectorul 2 (unde colectarea deșeurilor reziduale se realizează din ușă în ușă). în zonele cu locuințe individuale și blocuri cu regim mare de înălțime sistemul implementat de colectare a deșeurilor reziduale este din ușă în ușă. Conform datelor primite, la nivelul municipiului există cel puțin 3.200 puncte de colectare a deșeurilor reziduale (au fost furnizate date numai pentru sectoarele 1, 3 și 5). în completare, în sectorul 3 mai există 206 puncte de colectare subterane pentru deșeurile reziduale. în anumite zone există și colectarea în saci.

în tabelul de mai jos este prezentată infrastructura de colectare a deșeurilor în amestec (puncte de colectare și recipiente) aparținând operatorilor de salubrizare, autorităților administrațiilor publice locale, respectiv generatorilor (pentru sectorul 4 nu au fost disponibile date).


pțjîtri/s(stemu|'tle


Containere


1,1 mc


Pubele 240 I


Euro-


containere


1,1 mc


euro-


containere 4


europubele


South East
Europe

merit integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București S.R.L. j;

firea proiectului "Instalație de tratare termică și

jenetgbttcă a deșeurilor municipale din Municipiul București"                                 /



CONFORM CU OmeiNAIJji

EEEE&flB

Date solicitate

Sector 1

Sector 2

Sector 3^''——

-SeetorS

Sector 6

240 1

Număr puncte subterane colectare deșeuri reziduale

-

-

206

-

-

Dotare (caracteristici) puncte subterane colectare deșeuri reziduale

-

2 x 1,1 mc / locație

-

-

Recipiente colectare deșeuri reziduale din poartă în poartă

53.947

53.443

pubele

Pubele 120 1

Pubele 240 1

europubele

120 1

europubele

240 1

7.500 pubele

Mașini colectare deșeuri reziduale

22

autospeciale

29

20

autospeciale

14 mc autospeciale

16 mc autospeciale

23 mc

18

Sursa: operatori de salubrizare

De regulă, echipamentele de colectare a deșeurilor în amestec (recipiente și mașini) aparțin operatorilor de salubrizare, nefiind bunuri de retur. Odată cu atribuirea contractului unui nou operator, acesta va asigura propriile echipamente. Astfel, evaluarea condițiilor tehnice a echipamentelor existente nu este relevantă.

Colectarea separată a deșeurilor reciclabile

în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor reciclabile, infrastructura existentă este alcătuită din cca. 480 de puncte de colectare supraterane și 206 puncte de colectare subterane (sectorul 3), în care se realizează colectarea deșeurilor reciclabile pe 3 fracții - hârtie/carton, plastic/metal și sticlă (excepție face sectorul 2 unde colectarea deșeurilor reciclabile se realizează într-o singură fracție, așa numita fracție uscată).

în tabelul de mai jos este prezentată infrastructura de colectare separată a deșeurilor reciclabile (puncte de colectare și recipiente) aparținând operatorilor de salubrizare, autorităților administrațiilor publice locale, respectiv generatorilor (pentru sectorul 4/nu au fost disponibile date).



Date solicitate

Sector 1

Sector 2

Sector 3

Sector S

Sector 6

Număr puncte supraterane colectare separată deșeuri recidabile

313

31

14

27

88

Dotare puncte supraterane colectare deșeuri recidabile

322 containere de 1.1 mc

401 containere de 2.5 mc

178 (igloo

2,5 mc)

Clopot 2,5

mc

61 containere tip clopot 2,5 mc

248 igloo

Număr puncte subterane colectare separată deșeuri recidabile

-

-

206

-

-

Dotare (caracteristici) puncte subterane colectare separată deșeuri recidabile

-

-

2 x 1,1 mc / locație

-

-

Recipiente colectare deșeuri recidabile din poartă în poartă (pentru fiecare categorie de deșeuri)

26.974

sad

Saci 240 1

sac 60 1 europubele 120 1

-

Mașini colectare deșeuri recidabile

2 autospeciale de 12 mc 2 hook-uri

2

5

autospeciala de 6 mc

4

Sursa: primăriile de sector, operatori de salubrizare

Infrastructura existentă este însă puțin și incorect utilizată de generatori, cantitățile de deșeuri colectate separat de la populație fiind reduse și cu un grad uneori ridicat de impurificare. Conform datelor furnizate de PMB, în anul 2016 au fost colectate separat cca. 27.000 tone. în plus, mai există încă practica descărcării și implicit amestecării a fracțiilor colectate separat într-o singură mașină, în vederea transportului, practică ce descurajează generatorii în utilizarea infrastructurii de colectare separată.

De cele mai multe ori, recipientele pentru containerele de tip clopot pentru colectarea deșeurilor recidabile au fost puse la dispoziția operatorilor de salubrizare de către organizațiile de transfer al  responsabilității d/n) domemgL-gestipnării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje (ex. ECO-ROM AMBALAJE s/4)•

v z/                                  o Ramboll
SouthEast3

planul     u. sistemul.de,management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului Bttcure^M^P®

_____                             ___________________. S.R.L.       Asist^n^^ph^pșnt^^regăti^aproiectulul "Instalafie de tratare termică și                           /Î/P/

vahfifiqa^jlrlie^^câ^a. deșeurilor municipale din Municipiul București"

/z /£©






pcnj-^rpicydLiffid pfUieCLUIUI j.flSLcHdț.iS uc udldiS [cilTIlCa rificar^aew^câia. deșeurilor municipale din Municipiul București"



Cu excepția punctelor de colectare subterană și a containeretoi tip clupor puse la dispoziție de către

organizațiile de transfer, restul echipamentelor de colectare separată a deșeurilor (recipiente și mașini) aparțin operatorilor de salubrizare, nefiind bunuri de retur. Odată cu atribuirea contractului

unui nou operator, acesta va asigura propriile echipamente. Astfel, evaluarea condițiilor tehnice a echipamentelor existente nu este relevantă.

Pe lângă infrastructura de colectare separată pusă la dispoziție de primăriile de sector, respectiv de către operatorii de salubrizare, în baza unui acord de voluntariat încheiat între PMB și GREEN GROUP, pe raza municipiului București sunt în curs de construire (etapa de obținere a avizelor și autorizațiilor necesare) 50 de puncte de colectare a deșeurilor, parte din ele complet automatizate, iar celelalte deservite de operatori, care vor prelua de la cetățeni deșeurile deja sortate, oferind in schimbul acestora stimulente in numerar sau vouchere de reduceri la marii retaileri.

în plus, la nivelul municipiului București există circa 6O40 colectori de deșeuri de ambalaje care dețin autorizație de mediu41 și care realizează colectarea deșeurilor reciclabile direct de la generatori (uneori oferind o recompensă materială). Sistemul de colectare utilizat se bazează pe predarea voluntară a deșeurilor de către generatorii acestora (sau de către colectori informali care selectează deșeurile din recipientele de colectare) la centre special amenajate.

Frecventele de colectare a deșeurilor menajere si similare

Conform datelor transmise, frecvențele de colectare practicate variază astfel:

• colectarea deșeurilor reziduale menajere din zonele de case (din poartă în poartă) - de la 1 dată până la de 2 ori pe săptămână;

colectarea deșeurilor reziduale menajere din zonele de blocuri (puncte de colectare) - de la de 2 ori/săptămână până la frecvență zilnică;

  • •   colectarea deșeurilor reciclabile menajere din zonele de case (din poartă în poartă) - de la o frecvență săptămânală până la o frecvență de 1 dată la 2 săptămâni;

  • •   colectarea deșeurilor reciclabile menajere din zonele de blocuri (puncte de colectare) - de la 1 dată până la de 2 ori pe săptămână;

® colectarea deșeurilor similare (reciclabile și reziduale) - la cerere.

Deși la nivel național există reglementări și reguli detaliate privind modul de desfășurare a serviciilor de salubrizare, modul de prestare a acestora în municipiul București este atipic. Astfel, nu este respectat principiul exclusivității (pe teritoriul unui sector deșeurile menajere și similare sunt colectate de mai mulți operatori) iar primăria sectorului 5 nu are încheiat contract cu un operator de salubrizare. Infrastructura de colectare separată a deșeurilor reciclabile este slab dezvoltată și destul de puțin utilizată de către generatori. în consecință, cantitatea de deșeuri reciclabile colectată separat de către operatorii de


/'onî»S\can*lrnl date'or furnizate de APM București. - -    - ~ ”

autorizării acestei categoriiate,oțerâti>ri a^epărut îrburma aprobării Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și **                     or de ambalaje care permite colectarea sșparată-deșeliMor de ambalaje de la populație și prin intermediul sistemelor de colectare distindg


de operatori economia autțhzatî; alții decât operatorii de salubrizare prevăzuțl în Legea serviciului de salubrizare a localită

Mașter planul penjri

~~~~Âsîste^j^^/că^entrîrp^egS[îreT^^îectuîur:înstâîâ(tede7rătâre7ermîcă^î' •/alorifthar^bnetgetică a 4istniri$r municipale din Municipiul București"


Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului B ~~~~Âsîste^j^^^ă^entrî7p^eg< ^fireă^mîectuîuMÎnstâîâțtede valoriffGar^'&qergetft'ăg-dfesaiji '''      ’    '   " "


  • 2.7.2 Tratarea deșeurilor municipale

în figura de mai jos sunt prezentate instalațiile de tratare a deșeurilor municipale aflate în municipiul București și pe teritoriul județului Ilfov. S-a considerat necesară prezentarea și a instalațiilor din județul Ilfov deoarece mare parte din cantitatea de deșeuri generată și colectată de pe teritoriul municipiului București este tratată în aceste instalații.


în tabelul de mai jos sunt prezentate instalațiile de tratare în care ajung deșeurile din municipiul București.



I

jsster planul pentru sistemuKaefrri£rijrgem<*nt integrat al deșeurilor la nivelul Municipiu^! Buciț^|P



valorificare energetică a de

EECEE29


CONFORM CU ORIGINALUL

Tabel 2-42: Instalații de tratare a deșeurilor municipale, 2018


Denumire


operator



Tip instalație**


S.C. URBAN

S.A.


Platforma industriala Militari, spațiu închiriat de la S.C. UTILI TRANS S.A.


Stație sortare


S.C. ROSAL

GRUP S.A.


Sos de Centura nr.

32A, Pantelimon,

Ilfov


Stație sortare


S.C.

SUPERCOM

S.A.


Str. Gherghiței nr.

29B, sector 2


Stație sortare


S.C. ROM


comuna



Capacitate---*

declarată


Observații


(tone/an)


150.000


55.000


120.000




Dragomirești-Vale) Q județul Ilfov


$ '■g^l^ster planul pentru



230.000


Autorizația de mediu nu prevede capacitatea stației de sortare și nici tipul deșeurilor sortate. Capacitatea a fost declarata in chestionar. In prezent sortează deșeurile colectare separat pe 1 sau 3 fracții de către S.C. URBAN S.A. din sectorul 6


Autorizația de mediu prevede o capacitate de 600 t/zi, 3 schimburi/zi, fracție uscată deșeuri amestecate (capacitatea din autorizație este diferită față de capacitatea declarată). In prezent sortează deșeuri în amestec colectate de S.C. ROSAL GRUP S.A. din sectorul 3


Autorizația de mediu nu prevede capacitatea stației de sortare și nici tipul deșeurilor sortate. Capacitatea este declarata in chestionar. Stația este dotata cu 48 posturi de sortare. In prezent în stație sunt sortate deșeurile colectate separat pe 1 sau 3 fracții (informații obținute in cadrul vizitei) de la instituții și comerț, colectate de S.C. SUPERCOM S.A. din sectorul 2


Autorizația de mediu prevede o capacitate de 600 Autorizația de m


ț^gsent ntegrnt al deșeurilor la nivelul Municipiului

Asistență teh             ^r^a^oîectiMTMnstâiâție^e^rătâreTermică^r~™~

valorificareWgrâAi      eșetrpl&r tnu/ifcipale din Municipiul București"






Denumire operator


S.A.


S.C. IRIDEX

GROUP

IMPORT EXPORT S.R.L.


S.C. ECO


SUD S.A.


S.A.


Adresa


Tip instalație**


Capacitate declarată (tone/an)


Observații


prevede tipurile de deșeuri sortate. Capacitatea de sortare de 230.000 tone/an este pentru deșeuri colectate in amestec. In cazul colectării reciclabilelor in amestec capacitatea de sortare este de 150.000 tone/an, in cazul colectării deșeurilor reciclabile pe 3 fracții capacitatea de sortare este de 120.000 tone/an. In prezent sunt sortate deșeuri colectate in amestec și separat preluate de la operatorii de colectare din sectoarele 1,2,3,4,5,6


București, sector 1, strada Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27


Comuna Vidra, sat

Sintesti, județul Ilfov


Stație sortare


Stație sortare


90.000


100.000


Autorizația de mediu prevede o capacitate nominală a instalației de 30 t/ora pentru partea de tratare mecanică și 15 tone/oră pentru partea de sortare a deșeurilor. In prezent sortează deșeuri colectate in amestec preluate de la operatorii de colectare


în prezent se află în procedură de reautorizare. Autorizația de mediu


anterioară prevede capacitatea stației de sortare de 100.000 tone/an, dar nu prevede tipul deșeurilor sortate. Stația este prevăzuta cu 32 posturi de sortare.



Popești Leordem, județul Ilfov


rtageftient integrat aVdeșeurilor ia

" Z//4$uoftjr muni "'le din Municipiul Ft. a! •



CONFORM CU ORIGINALUL

liKCFFffW             I------;


Denumire operator

Adresa

Tip instalație**

Capacitate? declarata (tone/an)

Observații

municipale in amestec.

S.C. IRIDEX

GROUP

IMPORT EXPORT

S.R.L.

București, sector 1, strada Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27

Instalație de tratare biologică

40.600

Sunt tratate atât deșeurile rezultate în urma tratării mecanice a deșeurilor la stația de sortare (fracția biodegradabilă cu dimensiuni mai mici de 80 mm) cât și deșeurile verzi

ALPAB

Str. Drumul

Cooperativei nr. 6-

12, sector 5,

București

Stație compostare

Autorizația de mediu prevede o capacitate de 75.000 mc/an la 1.000 ore funcționare. Pe amplasament exista doar un tocător de crengi cu o capacitate maxima de 60 t/zi. Materialul tocat este transmis la Sere Ghencea. Pe amplasament nu are loc procesul de tratare aeroba, prin urmare nu este o stație de compostare. Crengile tocate provin de la toaletarea copacilor din parcurile aflate in administrarea ALPAB. Frunzele colectate din parcuri sunt transportate direct la Sere Ghencea

S.C. IRIDEX

GROUP

IMPORT EXPORT S.R.L.

București, sector 1, strada Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27

Depozit

4.500.000 mc (capacitate proiectată, similară cu capacitatea contractată)

In funcțiune din anul 1999. 7 celule - 5 in procedura de închidere, 2 in operare. Capacitate disponibila la 31 decembrie 2016 - 1.229.000 rh3*

asgț^lanul pentru sistem^                         #    .    ...  .............


CONFORM CU

Denumire operator

Adresa

Tip instalație**

Capacitate declarare (tone/an)

“Observații

S.C. ECO

SUD S.A.

Comuna Vidra, sat

Sintești, județul Ilfov

Depozit

11.500.000 mc (capacitate proiectată, din care doar 3.800.000 mc capacitate contractată)

In funcțiune din 2001. 4 celule cu 0 capacitate de circa 6 mii m3 închise temporar. In prezent depozitare in celula 5 și spatiile de unire a celulelor 1-4 (capacitate totala 2,8 milioane m3). Total capacitate construita 9 mii mc. Trei celule sunt încă neconstruite. Capacitate totala disponibila la 31 decembrie circa 5 milioane m3*

S.C. ECOREC

S.A.

Popești Leordeni, județul Ilfov

Depozit

26.400.000

mc

In funcțiune din 2001. Capacitate disponibila la 31 dec 2016 12 milioane mc*

Sursa: operatorii instalațiilor de tratare (declarații operatori/ Autorizații de mediu)

* nu există un audit asupra datelor declarate

"Cu excepția ALPAB și a celor două depozite care fac obiectul contractelor nr. 955/11.03.1999 și 22268/14.07.1999 încheiate cu PMB, pentru celelalte instalații nu există contracte de salubrizare încheiate cu Municipiu! București (sau cu sectoarele pentru stațiile de sortare).

în continuare sunt prezentate detalii privind instalațiile de tratare a deșeurilor din tabelul de mai sus.

Statii de sortare

în zona de analiză (municipiul București și județul Ilfov) există 8 stații de sortare a deșeurilor municipale, cu o capacitate totală autorizată de cca. 870.000 tone/an. Acestea sunt împărțite în 3 mari categorii: stații de sortare ale operatorilor care realizează colectarea deșeurilor de la generatori (S.C. URBAN S.A., S.C. ROSAL GRUP S.A., S.C. SUPERCOM S.A.), stații de sortare ale operatorilor depozitelor de deșeuri (S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.R.L., S.C. ECOREC S.A. și S.C. ECOSUD S.A.) și stații de sortare ale altor operatori (S.C. ROM WASTE SOLUTIONS S.R.L. și S.C. 3R GREEN S.R.L.).

Stația de sortare S.C, URBAN S.A,

Situată pe platforma industrială Militari (Bulevardul Preciziei nr.40A sector 6 București), instalația are o capacitate declarată de 150.000 tone/an (capacitatea nu se regăsește în autorizația de mediu).

Inputul instalației estejjșprezentat de deșeuri municipale colectate separat (într-o singură f

2 fracții 7 hârji

cole




ar®in/Mplă^:/metal)



de către operator din aria unde presteaz^^n/iauft 601/16.10.2013 revizuită la data de 02.


ement integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului Bucurețtf



Procesul de sortare se realizează atât mecanizat (ciur rotativ, separator magnetic) cât și manual (2 linii de sortare cu câte 16 posturi de lucru fiecare). Se lucrează într-un singur schimb.

Deșeurile reciclabile sortate sunt valorificate material la unitățile de profil, refuzul de pe banda de sortare este trimis la co-incinerare la fabricile de ciment (Câmpulung) iar refuzul de ciur este eliminat pe depozitul conform de la Chiajna.

Statia de sortare S.C, ROSAL GRUP S.A.

Stația de sortare este amplasată în județul Ilfov, comuna Pantelimon, Șoseaua de Centură nr. 32A. Instalația are o capacitate autorizată de 55.000 tone/an (Autorizația de mediu în vigoare nr. 437/13.12.2012 revizuită la data de 28.11.2014.). Inputul instalației este reprezentat de deșeuri municipale colectate în amestec de către operator din aria unde prestează serviciul de colectare. Procesul de sortare se realizează atât mecanizat (ciur rotativ, separator magnetic) cât și manual (2 linii de sortare cu câte 16 posturi de lucru fiecare). Se lucrează în 3 schimburi. Deșeurile reciclabile sortate sunt valorificate material la unitățile de profil, refuzul de pe banda de sortare este trimis la co-incinerare la fabricile de ciment (Medgidia) iar refuzul de ciur este eliminat pe depozitele conforme de la Vidra și Glina.


F iggra 2-27- Static de sortare S.C. ROSAL GRUP S.A. --- '

fatw^de sortare S.C. SUPERCOM S.A.

- _                         7T~Z

" I


Sb)                  * i

^^ster planul pentru         ,

03                         valorificare



CONFORM CU ORIGINAfi


Situată în municipiul București, strada Gherghiței nr. 2Ș£ț7^secțo/ instalația are o capacitate declarată de 120.000 tone/an (capacitatea nu se regăsește în autorizația de mediu). Inputul instalației

* este reprezentat de deșeuri municipale colectate separat (2 fracții - hârtie/carton, plastic/metal) de

către operator din aria unde prestează serviciul de colectare. Autorizația de mediu în vigoare nr.

190/28.04.2011.

Procesul de sortare se realizează atât mecanizat (ciur rotativ, separator magnetic) cât și manual (2 linii de sortare cu câte 24 posturi de lucru fiecare). Se lucrează într-un singur schimb.

Deșeurile reciclabile sortate sunt valorificate material la unitățile de profil, refuzul de pe banda de sortare este trimis la co-incinerare la fabricile de ciment iar refuzul de ciur este eliminat pe depozitul conform de la Glina.


Statia de sortare S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.R.L,

Stația de sortare este amplasată în municipiul București, strada Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27, sector 1. Autorizația de mediu în vigoare (nr. 15 din 17.01.2018) prevede o capacitate nominală a instalației de 30 t/ora pentru partea de tratare mecanică și 15 tone/oră pentru partea de sortare a deșeurilor.

Linia tehnologică este formată din: linie tehnologică de tratare mecanică și separare fracție umedă de fracție uscată (ciur rotativ), 2 benzi de sortare identice cu 24 posturi de lucru, 1 presă de capacitatea mică (5 tone/oră) utilizată pentru deșeurile reciclabile și o presă de capacitate medie (15 tone/oră) utilizată pentru refuzul rezultat de pe benzile de sortare.

Inputul instalației este reprezentat de deșeuri municipale colectate în amestec, transportate la instalație de către operatorii de colectare.

Procesul de sortare se realizează atât mecanizat (ciur rotativ, separator magnetic) cât și manual. Se lucrează într-un singur schimb.


—--Deșeurile reciclabile sortate sunt valorificate material la unitățile de profil, refuzul de e banda co-incinerare la fabricile de ciment iar refuzul de ciur este eli lanul pentru sistemul de manag



Statia de sortare S.C. ECOREC S.A,

Stația de sortare este amplasată în județul Ilfov, localitatea Popești Leordeni. Instalația are o capacitate autorizată de 36.000 tone/an (autorizația de mediu a expirat la 1 iunie 2017, instalațiile de pe amplasament fiind în proces de reautorizare). Inputul instalației este reprezentat de deșeuri municipale colectate în amestec, transportate la instalație de către operatorii de colectare.

Procesul de sortare se realizează atât mecanizat (ciur rotativ, separator magnetic) cât și manual (2 linii de sortare cu câte 24 posturi de lucru fiecare). Se lucrează într-un singur schimb.

Deșeurile reciclabile sortate sunt valorificate material la unitățile de profil, refuzul de pe banda de sortare este trimis la co-incinerare la fabricile de ciment iar refuzul de ciur este eliminat pe depozitul conform de pe amplasament.


- — .

Stația de sortare este amplasată -în .jOdețul Ilfov, comuna Vidra, sat

w                  1/ ir /   !     : - f \

capacitate autorizata de 100.000 ton^/an (autorizația de-mediu este in curs de revizuire I l I • • • ’ i / ii

A J        J / H                                   h

planul pentru sistemu^df^^i^iagis'mentinl^gr^t J deșeurilarla nivelul Municipiului Buț




Stația de sortare S.C. ROMWASTE SOLUTIONS S.A.

Stația de sortare este amplasată în județul Ilfov, comuna Dragomirești Vale. Instalația are o capacitate declarată de 230.000 tone/an. Capacitatea prevăzută autorizația de mediu în vigoare (nr.

149 din data de 18.06.2014, revizuită la data de 10.03.2016, respectiv la data de 19.09.2017) este de 650 t/zi în cazul deșeurilor colectate în amestec și 340 tone/zi în cazul deșeurilor reciclabile colectate separat). Inputul instalației este reprezentat, în cea mai mare parte, de deșeuri municipale colectate în amestec, transportate la instalație de către operatorii de colectare.

Procesul de sortare se realizează numai mecanizat: ciur rotativ, separator magnetic, sortator balistic, sortare optică. Sortarea manuală (negativă) se realizează doar la capătul liniilor de sortare mecanizată, cu scopul de eliminare a erorilor de sortare de pe bandă. Se lucrează în trei schimburi. Deșeuriie reciclabile sortate sunt valorificate material - parte din ele în instalațiile de pe amplasament (obținere fulgi/măcinături din deșeuri de PET/HDPE/PP, obținere fulgi de film PE și obținere granule din PE/PP) și parte din ele la unitățile de profil. Refuzul de pe banda de sortare este trimis la co-incinerare la fabricile de ciment (Medgidia, Hoghiz, Câmpulung, Fieni) iar refuzul de ciur este eliminat la depozitul conform de la Chiajna și la incinerare (instalație situată în județul Argeș operată de SC ENVISAN NV BELGIA SUCURSALA PITEȘTI SRL).



-A

z Af




Ramboll Tî

Mașter planul pentru sistemul de,management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului BucurfeigQUtn

~~~~Âsistență~tehrvcă>Ss^^rM:^dă5rS^me^jîî^:înstâîătie^e7rătâre7eÎTnică^r~~~        « EUfOp®


Asistență tehnică psțțtfy p'țâgătfreă pțoiectillui "Instalație de tratare termică și valorificare energetic^ deșAlibr.jnunicipale din Municipiul București"


S.RL.

/ f/ /y j.69

/     ir

f     r



Statia de sortare S.C. 3R GREEN S.R.L.

Situată în județul Ilfov, orașul Chltila, cartier Rudeni, instalația are o capacitate declarată de 90.000 tone/an (capacitatea nu se regăsește în autorizația de mediu). Inputul instalației este reprezentat de deșeuri municipale colectate în amestec, transportate la instalație de către operatorii de colectare. Autorizația de mediu în vigoare nr. 251/18.07.2013 revizuită la data de 23.02.2016.

Procesul de sortare se realizează atât mecanizat (ciur rotativ, separator magnetic) cât și manual (2 linii de sortare - una cu 10 posturi de lucru și una cu 6 posturi de lucru). Se lucrează într-un singur schimb.

Deșeurile reciclabile sortate sunt valorificate material la unitățile de profil, refuzul de pe banda de sortare este trimis la co-incinerare la fabricile de ciment iar refuzul de ciur este eliminat pe depozitul conform de la Chiajna, aflat în proximitate.



r planul pentru si       ji^l«Ț^|ra^erți%rtț,i^te4rat al deșeurilor ia nivelul Municipiului B


Conform datelor colectate, la nivelul zonei analizate există 3 instalații de tratare biologică a deșeurilor municipale.

Instalație de tratare deșeuri verzi ALPAB București

în procesul de colectare a datelor (în urma vizitei pe amplasament) s-a concluzionat că așa numita stație de compostare operată de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București este de fapt un amplasament pe care se realizează numai tocarea biodeșeurilor, fără a se realiza și tratarea biologică a acestora.

Instalație de tratare biologică a deșeurilor IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.R.L.

Conform autorizației de mediu în vigoare (AIM nr. 15 din 14.02.2018) instalația de tratare biologică are o capacitate de cca. 40.600 tone/an. Este reprezentată de o platformă betonată pe care sunt amenajate 8 compartimente acoperite cu membrane care împiedică răspândirea excesivă a mirosurilor și pătrunderea apei de ploaie. Prin intermediul unei rețele de canale aerul este insuflat cu ajutorul a 8 ventilatoare iar parametrii procesului aerob (temperatură și conținutul de oxigen) sunt monitorizați permanent. Pe această platformă se tratează fracția biodegradabilă cu dimensiunea mai mica de 80 mm rezultată în urma procesului de sortare și deșeurile verzi colectate separat.


Deșeul tratat rezultat este utilizat ca strat de acoperire zilnică a zonei de exploatare de la depozitul conform de pe amplasament.

  • 2.7.2.2 Depozite de deșeuri

în zona analizată se află în operare 3 depozite de clasă b), care primesc deșeuri colectate de pe raza •Municipiului București și a județului Ilfov, unul dintre ele (depozitul de la Chiajna) situat în municipiul București și celelalte două în județul Ilfov (depozitele de la Vidra și Glina). La data finalizării MP doar unul din cele 3 depozite avea autorizație de mediu în vigoare (depozitul de la Chiajna operat de S.C.


IRIDEX GRUP IMPOF^ EXPORT S.R.L.), celelalte 2 fiind în procedură de reautorizare.

Depozit con        IRIDEX GRUPIMPORT EXPORT S.R.L.

•• ..

ru sistemul management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiul' .....................7,  v ,       ;          :     ' II

P'Ratuhott X» S South £aS * hsucufiM«oP® ), \ S.R.t- /

///^ " / v // 171

/ /


Asistență tehnic# ■pefitrți prepăfitea proiectului:^Instalație de tratare termică și valorificare efieil^rcâ^'deședrilqr^rnunicipale din Municipiul București"



conform cSw^alul

Depozitul de deșeuri nepericuloase de la Chiajna, construit în asociere cu Primăria Municipiului București, se află pe același amplasament cu stația de sortare și cu instalația de tratare biologică, situat în București, sector 1, strada Drumul Poiana Trestiei nr. 17-27. Depozitul, în funcțiune din anul 1999, a fost proiectat cu o capacitate totala de 4,5 milioane mc, având în componență 7 celule care ocupă o suprafață totală de cca. 24 ha. în prezent 5 celule au fost umplute și sunt în procedură de închidere și alte 2 celule sunt în operare. Conform datelor furnizate de operator, capacitatea disponibilă la 31 decembrie 2016 era de 1.229.000 mc. Depozitul, alături de instalația de tratare biologică de pe amplasament, este operat în baza Autorizației integrată de mediu nr. 15 din data de 14.02.2018. PMB are contract cu S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.R.L. pentru o suprafață de depozitare de 24 ha, care este aferentă celulelor 1-7.

Depozit conform S.C. ECOSUD S.A.

Depozitul de deșeuri nepericuloase de la Vidra a fost construit in asociere cu Primăria Municipiului București in comuna Vidra, satul Sintești, județul Ilfov, fiind dat in exploatare in anul 2001, pe o perioadă 20 de ani, cu posibilitate de prelungire. Capacitatea totală proiectată este de 11,5 milioane mc, având în componență 8 celule care ocupă o suprafață totală de cca. 42 ha. La data revizuirii autorizației de mediu (august 2016), activitatea de depozitare se desfășura în celulele 1-5 și în zona de unire a celulelor 1,2,3 și 4. Celulele 1-4 erau închise temporar, celula 5 fiind în exploatare. Conform datelor furnizate de operator, capacitatea disponibilă la 31 decembrie 2016 era de cca. 5 milioane tone. Depozitul a funcționat în baza Autorizației integrate de mediu revizuite nr. 25/03.08.2016. în data de 15.10.2017 această autorizație a expirat, depozitul fiind în curs de reautorizare. PMB are contract cu S.C. ECOSUD S.A. pentru o suprafață de depozitare de 24 ha, care este aferentă celulelor 1-4, cu o capacitate estimată de 3,8 mii m3.

Depozit conform S.C. ECOREC S.A,

Depozitul de deșeuri nepericuloase de la Glina a fost construit pe un amplasament pe care era funcțional un depozit neconform de deșeuri, locul unde deșeurile din municipiul București erau depozitate încă dinainte de 1977. Practic, organizarea exploatarea depozitul neconform a început odată cu eliminarea pe acest amplasament a cantităților uriașe de deșeuri rezultate în urma cutremurului din 1977. Pe acest amplasament, cu o suprafață totală de 119 ha, a fost închis vechiul depozit neconform (37 ha) și a fost construit și dat în exploatare noul depozit. Capacitatea totală proiectată este de 24,6 milioane mc cu un număr total de 8 celule. în prezent, conform declarațiilor operatorului, din capacitatea totală construită de 2,9 milioane mc (2 celule) mai este disponibilă o capacitate de circa 1 milion mc.

Depozițul funcționa în baza autorizației de mediu nr. 57 revizuită la 04.06.2008. în data de .2017 această autorizație a expirat.


în tabelul următor este prezentat modul de gestionare a deșeurilor municipale generate in municipiul București in anul 2016.                         ....

Tabel 2-43 : Gestionarea deșeurilor municipale în municipiul București, 2016

Deșeuri municipale generate

/ -s' /

tone/an

l.Q33i®3,4

■ ........... .......—...... .......... —

-4------u.

-

^4,



C--


ix                 pentru sistemul de                          <lfeseurilor la nivelul Municipiuk i B

Asistența tehnică pentru prenstalație de tratare termică și

valorificare energetică a deșeurifor~municipaie din Municipiul București"

CONFORM CU ORIGINAL


Valorificare

tone/an

Reciclare materială, R2, R4-R11

tone/an

151.283

Compostare, R3

tone/an

1.100

Co-incinerare, R1

tone/an

105.958

Eliminare (tone/an)

tone/an

Depozitare, Dl

tone/an

756.388

Alte metode de eliminare, Dl 3, D14, D15

tone/an

Incinerare, D10

tone/an

0

Rată reciclare - Metoda 4

%

15

Rată reciclare - Metoda 2

%

39

Rată valorificare

%

25

Cantitate totala de deșeuri pre-tratată, inclusiv in stațiile de sortare pentru deșeurile colectate in amestec

tone/an

474.563

Ponderea cantității de deșeuri pre-tratate

tone/an

46°/o

Sursa: estimare Consultant pe baza tuturor datelor primite


Cantitatea de deșeuri reciclată material reprezintă suma cantităților de deșeuri sortate în instalații și trimise la reciclare la care se adaugă cantitatea de deșeuri colectată de operatorii de salubrizare și trimisă direct la reciclare, precum și cantitatea de deșeuri colectată de alți operatori autorizați.

Cantitatea de deșeuri co-incinerată reprezintă suma cantităților de deșeuri rezultate din stațiile de sortare și din instalația TMB (refuzul de bandă) care ajung ia co-incinerare în fabricile de ciment.

Cantitatea de deșeuri depozitată reprezintă cantitatea de deșeuri primită de cele 3 depozite conforme în vederea eliminării, deșeuri municipale generate numai pe teritoriul municipiului București.

Rata de reciclare metoda 2 este determinată prin raportarea la cantitatea de deșeuri reciclabile colectată. Rata de reciclare metoda 4 este determinată prin raportarea la cantitatea totală de deșeuri municipale generată. Detalii despre modul de calcul se găsesc în Secțiunea 5 Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor în municipiul București.

Rata de valorificare include atât deșeurile reciclate cât și deșeurile valorificate și este determinată prin raportarea la cantitatea totală de deșeuri municipale generată.


ititatea totală de deșeuri pre-tratată include deșeurile intrate în instalațiile de tratare (stații de sortare, stații de compostare și instalația TMB) și este determinată prin raportarea la cantitatea totală • de deșeuri municipale colectată.



/ / Ai

‘•'^1             -                    n

u sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipii^

————________

Asistență tehnică pentrUrM^gatirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energekl€aĂ<Qeseunler myjrfcipale din Municipiul București"






  • 2.8 Conformitatea sistemului existent de gestionare a deșeurilor cu legislația în vigoare

Conformitatea sistemului existent de gestionare a deșeurilor municipale cu legislația în vigoare este analizată atât din perspectivă tehnică, cât șl din perspectivă instituțională.

Din punct de vedere tehnic sistemul actual de gestionare a deșeurilor municipale prezintă puncte de slabe, care sunt prezentate în cele ce urmează.

Grad scăzut de colectare separată a deșeurilor reciclabile menajere si similare

Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor cu modificările și completările ulterioare prevede la art. 17 ca autoritățile administrației publice locale au obligația că începând cu anul 2012 să asigure colectarea separată pentru cel puțin următoarele tipuri de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă.

Deși rata de reciclare în anul 2016 a fost ridicată - circa 39% din deșeuri (raportat la cantitatea totală de deșeuri reciclabile generate) au fost reciclate - aceasta nu este rezultatul implementării și utilizării unui sistem de colectare separate, de către operatorii cărora li s-a delegat activitatea de colectare și transport. O mare parte din deșeurile reciclabile trimise la reciclare sunt colectate de alți agenție economici decât operatorii de salubrizare cărora li s-a delegat activitatea (operatori autorizați pentru colectarea deșeurilor de ambalaje de la populație, fie alți colectori).

în cazul în care cantitatea de deșeuri reciclate în anul 2016 se raportează la întreaga cantitate de deșeuri municipale, atunci gradul de reciclare ajunge la 15%. Această valoare este mult mai mică decât obiectivul pentru anul 2017 prevăzut la art. 9 alin. (1) lit p) din OUG 196/2006 privind Fondul pentru mediu cu modificările și completările ulterioare. Obiectivul pentru anul 2017 pentru unitățile administrativ teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ teritoriale ale municipiilor, este de reducere a cantităților de deșeuri municipale depozitate cu 25%. în cazul neîndeplinirii acestui obiectiv, unitățile administrativ-teritoriale plătesc o penalitate de 50 lei/tona pentru diferența corespunzătore obiectivului și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare.

Sortarea deșeurilor menajere si similare în amestec

Deși în prezent există un număr de opt stații de sortare cu o capacitate totală de 871.000 tone/an, mare parte funcționează în principal pentru sortarea deșeurilor menajere și similare în amestec. Principalul scop al stațiilor de sortare nu este sortarea deșeurilor în vederea reciclării, ci producerea de RDF, care este valorificat la fabricile de ciment.

Chiar și în aceste condiții, capacitatea totală utilizată a stațiilor de sortare a fost de circa 300.000 tone (circa 37% din capacitatea totală).




pentru a reduce cantitatea de deșeuri depozitată. Unul din motive a fost taxa de depozitare, care a fost implementată pentru o perioadă scurtă de timp (doar prima jumătate a anului 2017, urmând a se aplica din nou începând cu anul 2019).

Un alt motiv este penalitatea aplicată unităților și subunităților administrativ-teritoriale în cazul neîndeplinirii obiectivului de reducere a cantității depozitate până la 1 iulie 2017 (art. 9 alin. (1) lit p) din OUG 196/2006 privind Fondul pentru mediu cu modificările și completările ulterioare), obiectiv care se calcula prin raportare la cantitatea depozitată în anul anterior.

Grad foarte scăzut de compostare a deșeurilor din parcuri si si grădini

Conform datele obținute, în anul 2016 a fost compostată numai o cantitate de 1.100 tone deșeuri din parcuri și grădini, ceea ce reprezintă circa 3,6% din cantitatea totală de deșeuri din parcuri și grădini.

Lipsa unui sistem de colectare separată a deșeurilor periculoase municipale

în prezent, în municipiul București nu este implementat un sistem de colectare separată a deșeurilor periculoase menajere și similare.

Nu întreaga cantitate de deșeuri este pre-tratată înaintea depozitării

HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor prevede la art. 7 (5) ca depozitarea deșeurilor este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor legislative.

în anul 2016 circa 475.000 tone au fost pre-tratate, ceea ce reprezintă circa 46% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate.

Nu întreaga cantitate însă de deșeuri pre-tratate respectă prevederile Hotărârii Curții Europene de Justiție în cazul C-323/13 (Malagrotta). Una din prevederile acestei hotărârii este aceea că nu orice metodă de pre-tratare trebuie implementată, ci aceea care este cea mai adecvată pentru reducerea pe cât posibil a impactelor negative asupra mediului și sănătății umane. Metoda de tratare trebuie să pună în aplicare ierarhia de gestionare a deșeurilor și să urmărească cel mai bun rezultat privind mediul.

Ori din descrierea situației actuale rezultă că metodele de pre-tratare utilizate nu sunt primele din ierarhia de gestionare a deșeurilor, mare parte din cantitatea totală de deșeuri municipale generate fiind depozitată (70%).

Informații suplimentare privind modul actual de gestionare a deșeurilor municipale raportat la atingerea obiectivelor sunt prezentate în Secțiunea 6 - Descrierea Alternativei "0".

Din punct de vedere instituțional, principalele deficiențe ale sistemului actual de gestionare a deșeurilor municipale sunt următoarele:

• Activitatea de colectare și transport a deșeurilor menajere și similare nu este realizată numai de către operatori licențiați cărora li s-a delegat această activitate sau care au încheiate



EECEEflS


  • •   Operarea instalațiilor de tratare (sortare, compostare, tratare mecano-biologică) nu se realizează în baza unui contract de salubrizare;

  • •   Depozitarea deșeurilor la depozitul S.C. ECOREC S.A. nu se realizează în baza unui contract încheiat cu Municipiul București.

Detalii privind aspectele instituționale actuale sunt prezentate în secțiunea 3.

  • 2.9 Tarifele și costurile pentru managementul deșeurilor

    • 2.9.1 Cadrul legal și metodologia de calcul

      • 2.9.1.1  Modul de stabilire și de revizuire a tarifelor serviciilor de salubrizare

în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2006 finanțarea cheltuielilor de funcționare, reabilitare și dezvoltare a serviciului de salubrizare și a cheltuielilor de investiții pentru realizarea infrastructurii aferente acestuia se face cu respectarea legislației în vigoare privind finanțele publice locale.

în funcție de natura activităților prestate, atât în cazul gestiunii directe, cât și în cazul gestiunii delegate, pentru asigurarea finanțării serviciului de salubrizare, utilizatorii achită contravaloarea serviciului de salubrizare prin:

  • a)  tarife, în cazul prestațiilor de care beneficiază individual, pe bază de contract de prestare a serviciului de salubrizare;

  • b)  taxe speciale, în cazul prestațiilor efectuate în beneficiul întregii comunități locale;

  • c)  taxe speciale, în cazul prestațiilor de care beneficiază individual fără contract.

Autoritățile administrației publice locale, împreună cu operatorii au obligația să țină, la zi, evidența tuturor utilizatorilor cu și fără contracte de prestări servicii.

Autoritățile administrației publice locale au obligația să instituie taxe speciale, conform prevederilor alin. (1) lit. c), și să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea prestației efectuate la utilizatorii fără contract.

Cuantumul și regimul tarifelor și taxelor speciale ofertate/aprobate se stabilesc, se ajustează sau se modifică de către autoritățile administrației publice locale, în baza fișelor de fundamentare pe elemente de cheltuieli, întocmite de către operatori în conformitate cu normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților, elaborate de către A.N.R.S.C.

Ajustarea ori modificarea ulterioară a tarifelor/taxelor se face de către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea operatorilor, cu respectarea normelor metodologice elaborate de A.N.R.S.C.




  • b)  să acopere cel puțin sumele investite și cheltuielile\awente-des întreținere și exploatare a serviciului de salubrizare;

  • c)  să încurajeze investițiile de capital;

  • d)  să respecte și să asigure autonomia financiară a operatorului.

Ordinul nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților reglementează modul de determinare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților, prestate de operatori.

Tarifele pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se fundamentează pe baza cheltuielilor de producție, exploatare, a cheltuielilor de întreținere și reparații, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, a costurilor de protecție a mediului, a costurilor de securitate și sănătate în muncă, a costurilor care derivă din contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, a cheltuielilor financiare și includ o cotă pentru crearea surselor de dezvoltare și modernizare a sistemelor de utilități publice, precum și o cotă de profit.

Tarifele pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților se stabilesc, se ajustează sau se modifică pe baza solicitărilor operatorilor, în conformitate cu prevederile elaborate și aprobate de autoritatea de reglementare competentă.

Fundamentarea cheltuielilor aferente fiecărei activități în parte se face pe baza consumurilor normate de combustibil, lubrifianți, materii prime și materiale, utilități, respectiv energie, apă și/sau gaze în scop tehnologic și a prețurilor acestora în vigoare, a cheltuielilor cu munca vie, precum și a celorlalte elemente de cheltuieli necesare prestării activității respective.

La stabilirea tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se au în vedere următoarele criterii:

  • a)  cheltuielile pentru combustibilul utilizat se stabilesc în funcție de tipul mașinii folosite, de consumul de combustibil, de cantitatea de deșeuri colectată, transportată și depozitată și de distanța de transport;

  • b)  cheltuielile cu energia electrică tehnologică programată anual se stabilesc în funcție de energia consumată de motoarele puse în funcțiune la nivelul unei zile, înmulțit cu cantitatea programată anual și cu prețul de achiziție al energiei electrice în vigoare;

  • c)  cheltuielile cu amortizarea se iau în calcul, respectându-se reglementările legale în vigoare;

  • d)  cheltuielile cu redevența determinate potrivit prevederilor legale;

  • e)  cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile și cu piesele de schimb se stabilesc în funcție de consumurile normate și de prețul de achiziție al acestora;


    g)



    cheltuielile cu munca vie se fundamentea          _                     , malul, potrivit


normelor de muncă, în raport cu legislația în vigoare și corelat cu principiul eficienței economice;

  • h)  cheltuielile de depozitare a deșeurilor vor fi luate în calcul în funcție de modul de prestare a acestei activități. în situația în care prestația este efectuată de un alt operator, la tariful de precolectare, colectare și transport al deșeurilor municipale se vor adăuga cheltuielile de depozitare aferente;

  • i)   cheltuielile cu reparațiile se vor lua în calcul la nivelul programat anual, potrivit planului de reparații;

  • j)  fondul pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere, unde este cazul, în conformitate cu prevederile legale și potrivit aprobării autorității administrației publice locale;

  • k)  o cotă de profit.

La fundamentarea tarifului, operatorul depozitului de deșeuri este obligat să ia în considerare și obligația de a constitui un fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere. Folosirea și utilizarea fondului pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere se fac în conformitate cu prevederile legale, după cum este descris mai jos.

Ajustarea tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare se realizează avându-se în vedere următoarele criterii:

  • a)  pentru cheltuielile cu combustibilul tehnologic, cu lubrifianți, cu energia electrică, cu materii prime și materiale consumabile și cu piese de schimb, cu pondere semnificativă în tarif, se va lua în calcul modificarea prețurilor de achiziție față de prețurile în vigoare, în limita prețurilor de piață;

  • b)  cheltuielile cu amortizarea se vor lua în calcul, respectându-se reglementările legale în vigoare;

  • c)  cheltuielile cu redevența determinate potrivit prevederilor legale;

  • d)  cheltuielile pentru protecția mediului se vor lua în calcul la nivelul prevăzut de legislația în vigoare;

  • e)  cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcție de legislația în vigoare, corelată cu principiul eficienței economice;

  • f)  fondul pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere, unde este cazul, în conformitate cu prevederile legale și potrivit aprobării autorității administrației publice



Delta(t) = llllllllllllllllllllllllllll, unde:


Delta(ct) - creșterea cheltuielilor totale dete

r% - cota de profit a operatorului;

Q - cantitatea programată în unități de măsură specifice, luată în calcul la nivelul avut în vedere la determinarea tarifului actual.

în situația în care la activitatea specifică serviciului de salubrizare se include o cotă de dezvoltare pentru infrastructura sistemului public, formula de ajustare se adaptează în mod corespunzător.

Tarifele pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare pot fi modificate în următoarele situații:

  • a)  la modificarea majoră a costurilor, determinată de punerea în funcțiune a unor utilaje pentru îmbunătățirea calitativă a serviciilor publice de salubrizare și numai după intrarea în exploatare a acestora;

  • b)  pentru cazurile care conduc la modificarea structurală a costurilor sau a cantităților ori la modificarea condițiilor de prestare a activității, care determină modificarea costurilor cu o influență mai mare de 5%, pe o perioadă de 3 luni consecutiv;

  • c)  la modificările determinate de prevederile legislative care conduc la creșterea cheltuielilor de protecție a mediului și de securitate și sănătate în muncă.

Tarifele aprobate trebuie să conducă la atingerea următoarelor obiective:

  • a)  asigurarea prestării serviciului de salubrizare la nivelurile de calitate și indicatorii de performanță stabiliți de către autoritățile administrației publice locale sau, după caz, de asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin caietul de sarcini, regulamentul serviciului și prin contractele de delegare a gestiunii;

  • b)  realizarea unui raport calitate-cost cât mai bun pentru serviciul de salubrizare prestat pe perioada angajată și asigurarea unui echilibru între riscurile și beneficiile asumate de părțile contractante;

  • c)  asigurarea funcționării eficiente a serviciului de salubrizare și a exploatării bunurilor aparținând domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, afectate serviciului de salubrizare, precum și asigurarea protecției mediului.

  • 2,9.1.2 închiderea, monitorizarea post-închidere și fondul pentru închiderea depozitelor și

monitorizarea post-închidere

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor reglementează în mod expres Fondul pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere.



închidere:".

Așa cum rezultă din interpretarea dispozițiilor HG nr. 349/2005 operatorul depozitului este obligat să își constituie un fond denumit Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere.

Fondul este păstrat într-un cont bancar distinct, deschis special în acest scop, purtător de dobândă, deschis la o bancă comercială, cu excepția cazului în care operatorul depozitului are calitatea de instituție publică, situație în care este păstrat într-un cont deschis la unitatea de trezorerie și contabilitate publică în a cărei rază își are acesta sediul fiscal.

Dobânda obținută este constituită ca sursă suplimentară de alimentare.

Fondul se constituie în limita valorii stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea și urmărirea post-închidere a depozitului, astfel:

  • - din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcțiune a depozitului unde se realizează depozitarea deșeurilor pentru terța persoană;

  • - din cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului, la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deșeuri.

Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul sunt stabilite inițial prin proiect și se pot recalcula la 3 ani. Fondul este alimentat trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operațiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual, pe toată perioada exploatării depozitului.

Utilizarea fondului se face pe baza situațiilor de lucrări întocmite o dată cu realizarea lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei părți a depozitului.

Fondul nu se include la masa credală, în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.

Controlul alimentării și utilizării fondului este prevăzut a fi efectuat de către autoritățile competente ale administrației publice locale pentru finanțe publice, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Este important de reținut că Fondul pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere este destinat exclusiv finanțarea închiderii depozitului de deșeuri și urmărirea post-închidere (minimum 30 de ani conform art. 25 din HG nr. 349/2005), legea interzicând folosirea în orice alte scopuri a sumelor provenite din cota-parte din tarif destinată acestuia.

în acest sens, art. 32 din HG nr. 349/2005 prevede următoarele: "Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează: b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) de către

'

' A / / / fy V // r7 (/


ii           pi‘

..23.


Iral pentru sistemul de mamigeifijtnt Otcegart al deșeurilor la nivelul Municipiul! 3?^; .................................

& " ^f»/Asisten^tehnicăpentnjptegătiîeapioiectului^Insta/atiedetiatăreterTnicăși^^ valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"

IA ML/ i / /VW] 180 \




titularul activității, art. 12 alin. (1), (3), (4), (5) și (6)43 de cătr^operatorii\de economici, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON)".

Prin urmare, aceste sume nu reprezintă un venit ci o sursa financiară prevăzută de legislația cu privire la protecția mediului din care trebuie acoperite, de către operator, cheltuielile necesare refacerii mediului înconjurător cu ocazia închiderii si după închiderea depozitului de deșeuri.

Obligația de postmonitorizare prevăzută la nivelul fiecăruia dintre cele două contracte de depozitare (inclusiv documentația de licitație a respectivelor contracte) precum și dispozițiile HG nr. 349/2005 produc efecte juridice în sensul stabilirii în sarcina operatorului depozitului a obligației de a constitui și alimenta acest fond.

în cadrul autorizațiilor integrate de mediu aferente celor doi operatori ai depozitelor există prevederi relevante în acest sens la cap. 16 Obligațiile titularului activității, respectiv obligația operatorului depozitului de a-și constitui un fond pentru închiderea și urmărirea post închidere a depozitului.

La cap. 17 din aceste autorizații se regăsesc prezentate obligațiile titularilor activității de depozitare în ceea ce privește închiderea și monitorizarea post închidere.

  • 2.9.2 Nivelul tarifelor în municipiul București și modalitatea de încasare, la nivelul anului 2017 - 2018

Nivelul actual al tarifelor pentru diferitele categorii de consumatori sunt următoarele:

• Persoane fizice: Conform dispoziției Primarului General nr. 1754/27.11.2007, la art. 1 "se aprobă ajustarea tarifului de prestație pentru evacuarea deșeurilor menajere de la persoane fizice și asociații de locatari/proprietari la valoarea maximă de 7,ll,lei/persoană/lună, exclusiv T.V.A. Ținând cont de acesta reglementare în Municipiul București nivelul tarifelor este următorul:

c Sectoarele 2, 5 și 6: tarif de 8,46 lei/persoana și luna inclusiv TVA;

o Sectorul 4: o taxă de 6,0 lei/persoana/luna pentru persoanele fizice cu venituri nete sub 2000 RON/luna și 9.6 lei/persoana/luna pentru persoanele fizice cu venituri nete peste 2000 RON/luna;

c Sectorul 1 și 3: nu se aplica tarife sau taxe pentru populației. Aceasta situație nu este in linie cu principiul european „poluatorul plătește".

• Agenți economici și Instituții publice:

o Sectorul 1: 80,77 Lei/m3 fara TVA;

Sectorul 2: 60 Iei/m3 fara TVA;

o Sector 3: 5-16 Euro/m3 in funcție de cantitatea de deșeuri colectata;



«/ut. 12 alin. (6) Consumul fondului se face pe baza situațiiloi^del'ucrârbcâre se. întocmesc o dată închiderea depozitului sau a unei părți a depozitului/ Operatorul .utilizează fpridunle previzionale consti

\-.J    ■ -



ficative.


U                     '■

pla ijil pentru sistemul de managțetnent tnț^flrșt al jieșeuiiloi

valorificare energetică a deSețlHlcrf /HMcrpafe dirrMunicipiul București"



CONFORM CU ORIGINALUL

Sectorul 4: taxa de 80 de lei pe mc/lună firmelpzmou înființate vor plăti mai puțin, respectiv un SRL debutant va avea de achitat pe luna irTjur de 40 de lei/mc categoria ÎMM - 70 lei mc/lună;

Sectorul 5: Serviciile sunt prestate de mai multi agenti economici fiecare aplicând un tarif separat;

Sector 6: 7 Euro/m3;

Legat de modul de colectare, în Sectoarele 1, 2, 3, 5 și 6 este în vigoare un sistem de tarifare, sumele fiind colectate de către operatorii de salubritate, iar în sectorul 4 este în vigoare o taxă de salubritate care se plătește la bugetul local.

Tarifele mai sus menționate conțin toate costurile înregistrate de operatorii de salaubritate inclusiv costurile cu amortizare și recuperarea investițiilor și costurile cu depozitarea.

Un element important îl reprezintă Fondul pentru închiderea depozitelor și monitorizarea post-închidere. Din informațiile comunicate telefonic/ pe e-mail de către operatorii depozitelor, rezultă următoarele.

  •  Depozit operat de Iridex fCONTRACT NR. 955/11.03.1999)

Fondul vizează numai închidere, postmonitorizarea fiind reglementată în Documentația de licitație (Anexă la contract) - clauza 1.5.4 "Pentru activitatea de postmonitorizare asigurată de contractant conform prevederilor legale în vigoare la data expirării duratei de exploatare a rampei ecologice, Primăria Municipiului București se angajează să plătească tariful aferent acestei activități, tarif ce va fi negociat între părți la momentul respectiv. Durata acestui serviciu va fi stabilită la finalizarea exploatării rampei ecologice, funcție de prevederile legale în vigoare". Prin adresa nr. 5/649/06.12.2016 Iridex a transmis PMB o astfel de solicitare.

  •  Depozit operat de Eco Sud (CONTRACT NR. 22268/09.07.1999)

Dispozițiile HG nr. 162/2002 (act normativ abrogat prin HG nr. 394/2005) care, la art. 27 dispunea următoarele: "Operatorii depozitelor care sunt în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și care primesc autorizație de mediu în funcție de rezultatele evaluărilor de mediu au obligația să își constituie un fond pentru închiderea și urmărirea post-închidere a depozitului, denumit "Fond pentru închiderea depozitului de deșeuri și urmărirea acestuia post-închidere", conform prevederilor art. 11".

  • 2.9.3 Deficiențe și recomandări pentru îmbunătățire a sistemului de tarifare

Din analiza situației actuale a sistemului de tarifare au fost identificate o serie de deficiențe:

• Lipsa de transparentă privrri'd modul de stabilire al nivelului tarifelor actuale mai ales la partea de colectare. Modul de stabilire al tarifelor prin fise de fundamentare și metodologia de ajustare ulterioară a acestora .nu eiste prezentată într-un mod transparent care să ofere informații clare privind eficiența economjcă a șistemelor de management integrat aldeșeurilor în Municipiul Bucure^ir.? J *’   :

I Malțjiwwlanul pentru sistem uiNf^mWiia^m^HtTinMgrat al cfeșeurilor la nivelul Municipiuluil,__,

£ O                                     ..... ..               .                                                            ,                     ..... ........ ...... .

S l"A. ^S]~~ĂsistențTtehrdcTpentri7pregătî!eTpt^iectuiuriTns^â(ie^eTătâre7emTÎcTși~~“ Ira.#


  • •   Faptul că în unele sectoare populația nu plătește taxe sau tarife pentru serviciile de suportabilitate ridică semne de întrebare privind implementarea principiilor europene "poluatorul plătește" și a instrumentului "plătești pentru cât arunci (PAYT)".

  • •   Cu toate că nu există o transparență clară privind eficiența economică a sistemelor de management integrat al deșeurilor și a gradului de acoperire prin tarife al costurilor pentru fiecare sector, sunt premise ca în anumite sectoare nivelul actual al tarifelor să nu asigure o dezvoltare durabilă pe termen lung (acoperirea prin tarif a costurilor de operare și întreținere și a nevoilor de investiții viitoare).

în acest context, sistemul de tarifare din Municipiul București ar trebui să ofere o transparență ridicată privind nivelul actual al tarifelor și a modului de stabilire a acestora, sa asigură o aplicare a principiilor/instrumentelor europene „poluatorul plătește" și "plătești pentru cât arunci (PAYT)" prin aplicarea de taxe și/sau tarife pentru toate categoriile de consumatori (să nu existe excepții de la plată), iar tarifele să fie stabilite la un nivel care să asigure o dezvoltare durabilă pe termen lung a sistemelor de management integrat a deșeurilor în condiții de suportabilitate a consumatorilor.

  • 2.10       Proiecte existente privind gestionarea deșeurilor

în perioada de elaborare a Mașter Planului a fost identificat un singur proiect demarat de Primăria Municipiului București în contextul „Strategiei de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare in Municipiul București", aprobată prin H.C.L.M.B. nr. 82/2015. Astfel, Primăria Capitalei va demara, în scurt timp, la propunerea Green Group, un program de colectare separată a deșeurilor, in baza unui Acord de Parteneriat Voluntar.

Acordul de parteneriat voluntar aprobat prin HCGMB nr. 339/2017, încheiat între Primăria Municipiului București și GREEN GROUP, prin TOTAL WASTE MANAGEMENT S.R.L. are ca obiect: instalarea pe raza Bucureștiului a unui număr de 50 de puncte de colectare a deșeurilor, parte din ele complet automatizate, iar celelalte deservite de operatori, care vor prelua de la cetățeni deșeurile deja sortate, oferind in schimbul acestora stimulente in numerar sau vouchere de reduceri la marii retailerl.

Obiectivul proiectului este de a stimula colectarea separată, cu asigurarea trasabilității și a transportului deșeurilor in siguranța către procesatori. Astfel autoritatea locala va beneficia de raportări precise și autorizate privind cantitățile de deșeuri colectate și reciclate, in scopul îndeplinirii țintelor asumate.

Principalele categorii de deșeuri care fac obiectul proiectului sunt: deșeurile de ambalaje, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de baterii și acumulatori. Categoria de generatori vizată este populația.




deșeurilor la nivelul Municip i București .

istență tehnica pțențfirpbe^ătlrâa^roi^AÎuAtaSăîâde^et^Sre^rrnîÂ^™™" /'''/7 lî\ valorificare energetfAa/deseucilor'friunicipaJe din Municipiul București"            /    //

' %,

%ia *■


"                      r.,'                                               #

CONFORM CU ORIGIN.

deșeurilor municipale, prezentate în tabelul următor. în cadr



secțiunii 11 Planul de acțiune pentru implementarea proiectului sunt prezentate câteva aspecte privind oportunitatea implementării acestora.

Tabel 2-44: Intenții de implementare a unor proiecte de gestionare a deșeurilor municipale, 2017

Nr. crt.

Operator/UAT

Intenție proiect

Modalitatea de comunicare

1

Primăria

Sectorului 1

Construirea unei instalații de tratare mecano-biologică cu biouscare

Comunicată echipei de proiect prin adresa nr. 7234 din 08.06.2017 de către Primăria Municipiului București

2

S.C. ECO-SUD

S.A.

Construirea unei instalații de tratare mecano-biologică pe amplasamentul depozitului conform situat în comuna Vidra, sat Sintești, județul Ilfov

Comunicată de către reprezentanții operatorului pe parcursul întâlnirii din 23.06.2017 dar neinclusă în chestionarul transmis

3

S.C. ROM

WASTE

SOLUTIONS S.A.

în planul de investiții pentru perioada 2017 - 2018 sunt prevăzute următoarele:

  • •   creșterea capacității de producției a secției de reciclare mase plastice până la 2 tone/oră prin achiziția unei linii noi de măcinare, spălare și re-granulare (extrudare)

  • •   realizarea unei instalații de reciclare a deșeurilor biodegradabile colectate separat cu o capacitate de 60.000 tone/an;

  • •   realizarea unui noi stații de sortare pentru deșeurile reciclabile colectate separat cu o capacitate de 120.000 tone/an (în zona de sud a Bucureștiului).

Comunicate de către reprezentanții operatorului pe parcursul întâlnirii din 23.06.2017 și ulterior transmisă în scris, completată în cadrul chestionarului

Sursa: date colectate de experțil din echipa depjtilSctMÎ

//

Intențiile de proiect au fost comțrfiiCăte.coTî5tlltantuluiy fără a avea o acceptare oficială din partea PMB. Includerea în sistemul de gesti/rrăre'a deșeurilor la nivelul Municipiului București se va realiza  reșggrtarea prevederilor Legii mr. 5y2006 cu modificările și comp







__-■/ /.,*>/

planul pentru sistemu e taartțg^tțișntintegjrat al d

'&l—'Ăsisten^~tehnică~pentnri^^^^^^^făctuîuMÎnstalatie de tratare termică și **"          valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"




în secțiunea 11.1 a Mașter Planului Propuneri de măsuri instituțkrfiale t prezentate, pentru fiecare intenție de proiect în parte, aspecte legate de posibilitatea/imjSosibilitaț^a implementării.


  • 2.11       Suficiența datelor

Datele și informațiile privind caracterizarea situației actuale privind generarea gestionarea deșeurilor municipale în municipiul București sunt extrem de importante pentru proiectarea sistemului de management integrat al deșeurilor. Astfel, pentru obținerea de date și informații cât mai exacte au fost colectate și analizate date din mai multe surse.

în tabelul de mai jos sunt prezentate aprecieri privind gradul de încredere privind principalele date și informații utilizate pentru caracterizarea situației actuale.

Tabel 2-45: Gradul de încredere privind datele și informațiile referitoare la situația actuală

Categorii de date/informații


Sursa de date/modalitatea de estimare

Comentarii privind gradul de încredere


Cantitate totala de


deșeuri municipale


Cantitatea totală de deșeuri municipale generată în anul de referință 2016 a fost estimată pe baza cantităților de deșeuri colectate, respectiv tratate. Aceste date au fost furnizate atât de către operatorii de salubrizare, cât și de către Primăria Municipiului București, APM București și APM Ilfov


Cantitatea de deșeuri municipale estimată pentru anul 2016 este cu circa 60% mai mare decât cantitatea estimată în PNGD pe baza datelor ANPM, precum și cantitatea estimată de către Primăria Municipiului București.


Diferența atât de mare între datele oficiale și cantitatea estimată la elaborarea Mașter Planului este determinată


raportarea gestionarea Municipiului


datelor, dar deșeurilor

București se


de deficiențele în și de faptul municipale realizează și


în


de


către operatori, care nu au delegată activitatea de către sectoarele Municipiului București.


Gradul de încredere privind cantitatea totală de deșeuri municipale generate în anul 2016 în Municipiul București estimată în cadrul prezentului Mașter Plan este considerat unul mediu spre ridicat.


Estimarea cantității de deșeuri menajere, respectiv similare s-alizat pe baza cantității


Dat fiind faptul ca deșeurile menajere se colectează întotdeauna deșeurile ‘similare, nu exis



»South EaSt y i                * £urope

ul de'management integrat âl Jeseuriior^ nivelul Municipiula^BucurqșR.U "tehîîică^entriTpîegătireâîprojw&itîȚî^șSht^d&tîatâretermîcăși valorificare energetică a deseuriloF^ludfâalepiiirricirflcipiul București"



185


\8Q


EQ3ZE2B


Categorii de date/informații



Cantitate de


deșeuri din parcuri și grădini


'<> .<3.

A A f A AinA




i CONFORM CU ORIG |

Sursa de date/modalitatea de estimare


totale de deșeuri menajere și similare generate și considerându-se o pondere de 70% pentru deșeuri menajere, respectiv de 30% pentru deșeuri similare. De asemenea, la estimarea cantității de deșeuri similare s-a ținut seama și de cantitățile de deșeuri similare din coșurile stradale și deșeurile abandonate.


Estimarea cantității de deșeuri de deșeuri din parcuri și grădini generate in anul 2016 s-a realizat pe baza datelor furnizate de către APM


București și APM Ilfov, respectiv chestionarele MUN, precum și a informațiilor furnizate de către operatorii care colectează aceasta -categorie de deșeuri municipale


aa V;

iurde man<


pentru aceste categorii de deșeuri nici la nivelul Municipiului București și nici la nivel național. Ponderea fiecărei categorii a fost stabilită pe baza estimării din PNGD, care considera ca deșeurile similare reprezintă 25% din cantitatea de deșeuri menajere. Dat fiind faptul ca municipiului București are o dezvoltare economica mai mare decât media naționala, s-a considerat o pondere mai mare pentru deșeurile similare.


De asemenea, cantitățile de deșeuri stradale raportate includ atât deșeurile de la măturatul stradal, cât și deșeurile similare din coșurile stradale, fără o defalcare a cantităților (a se vedea și comentariile de la deșeurile stradale).


Gradul de încredere privind deșeuri menajere, respectiv deșeuri similare generate București în anul 2016, prezentul Mașter Plan, este > unul mediu.


cantitatea de


cantitatea de în Municipiul estimate în


considerat a fi


Datele raportate de către operatorii de colectare și transport privind cantitatea de deșeuri din parcuri și grădini prezintă variații foarte mari, determinat și de operatorii autorizați,


Acest lucru poate fi faptul există


ca pe lângă și alți operatori din parcuri și


care colectează deșeurile grădini și care nu se regăsesc în datele APM referitoare la gestionarea deșeurilor municipale în municipiul București.


Prin urmare, gradul de incredere privind cantitatea estimata este unul scăzut spre mediu. La elaborarea Studiului de fezabilitate pentru sistemul de manag integrat al deșeurilor sau privim de reciclare p biodeșeurilor este


I '      !/• -          .      /                           A\V"

ul pentru sistemurde managementihțegratjMdfișeurlIorzla nivelul Municipiului


Ăsist^îtătehnicăpentn7pîegătirăapiâîeĂijîuiwS^^ipede~trătăretemîicăși'

valorificare energetica a deșeurilor municipale din Municipiul București"



EQSE&S9


Categorii de date/informații



Cantitate de


deșeuri din piețe


Cantitate de


deșeuri stradale



Sursa de date/modalitatea de estimare



Estimarea cantității de deșeuri din piețe generate in anul 2016 s-a realizat pe baza estimărilor din PNGD


Estimare pe baza datelor furnizate de către APM


București și APM Ilfov, respectiv chestionarele MUN și a informațiilor culeselor în timpul discuțiilor cu operatorii de salubrizare



analiza detaliată privind cantitatea generată de deșeuri din parcuri și grădini.


Cantitatea de deșeuri din piețe estimata pe baza raportărilor operatorilor de salubrizare din municipiul București este de circa trei ori mai mica decât cantitatea estimata in PNGD aprobat în decembrie 2017, pe baza mediei la nivel Național. Dat fiind faptul ca in municipiul București deșeurile din piețe sunt colectate și de către alți operatori decât operatorii de salubrizare care acționează pe bază de contract, s-a optat pentru estimarea cantității pe baza mediei naționale.


Astfel, gradul de încredere privind cantitatea estimată de deșeuri din piețe este unul scăzut spre mediu. La elaborarea Studiului de fezabilitate pentru sistemul de management integrat al deșeurilor sau privind instalațiile de reciclare a biodeșeurilor este necesară o analiza detaliată privind cantitatea generată de deșeuri din piețe.


Estimarea cantității de deșeuri stradale este o problemă la nivel național. Acest este determinat în principal de faptul deșeurile stradale (cod 20 03 03) incluse pe măturatul


lucru că în


sunt


de


lângă deșeurile rezultate și spălatul căilor publice din coșurile stradale, dar


la


Și

Și


deșeurile

deșeurile menajere și similare abandonate. Aceste două categorii fiind de fapt deșeuri municipale în amestec 20 03 01. Ținând seama de aceste aspecte s-a considerat că deșeurile stradale (cod 20 03 03) reprezintă 15% din cantitatea totală raportață . COMEc peratorii de salubrizare, res^^wnd deț^ nicipale în amestec (20 0





’             r

/-J4.......

|[s.®/           =fi|sster planul pentru sistemul de niânag^ment integrat.      urilor la nivelul Municipiului


cureștiS^I

4/W /O 187 ' /


Categorii de date/informații


Sursa de date/modalitatea de estimare





Gradul de încredere privind cantitatea totală de deșeuri stradale generate în anul 2016 în Municipiul București estimată în cadrul prezentului Mașter Plan este considerat unul mediu.

Compoziția deșeurilor menajere și similare


Estimare realizata pe baza primei campanii de măsurători realizata in cadrul prezentului contract, precum și a datelor furnizate de către operatorii de salubrizare


Dat fiind graficul de implementare al contractului, până la finalizarea prezentului Mașter Plan nu a fost posibil să se realizeze decât o campanie de determinare a compoziției deșeurilor menajere și asimilabile. întrucât datele de compoziție sunt considerate reprezentative doar în cazul a cel puțin trei campanii, estimarea compoziției utilizată în Mașter Plan s-a realizat atât pe baza rezultatelor primei campanii, cât și pe baza datelor furnizate de către operatorii de salubrizare.

Gradul de încredere al datelor de compoziție a deșeurilor menajere și similare este unul scăzut spre mediu. La elaborarea Studiului de fezabilitate pentru Instalația de incinerare cu valorificare energetica se vor lua in considerare rezultatele a încă doua campanii de măsurători, care urmează a fi realizate.

Compoziția deșeurilor din parcuri și grădini


Estimarea Consultantului pe baza datelor furnizate de către


operatorii de colectare și transport




Ca urmare a analizei datelor furnizate de către operatorii de colectare și a discuțiilor purtate cu aceștia a rezultat ca datele privind compoziția deșeurilor din parcuri și grădini prezentate în PNGD (având ca sursa ANPM) nu se verifică la nivelul municipiului București. Astfel, ponderea altor tipuri de deșeuri decât biodeșeurile este mare, respectiv circg-aBS^^ață de 6,9% estima^ la nive^â^haAde^Yățre^NPM și pre^mat în PNGD.


anul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivețul Mu

————— —————————————— —--—ii-

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de triate termicășT valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul


’ a n nk* icipiului București



188


Categorii de date/informații


Sursa de date/modalitatea de estimare





Date fiind cele de mai sus, se apreciază că gradul de încredere a datelor de compoziție a deșeurilor din parcuri și grădini este unul mediu.

Compoziția deșeurilor din piețe


Estimarea compoziție s-a realizat pe baza datelor din PNGD


Dat fiind faptul ca deșeurile din piețe au o compoziție relativ constantă indiferent de zona de generare, se considera ca gradul de încredere a datelor utilizate este unul ridicat.

Date privind compoziția deșeurilor stradale există doar la nivel național și prezentate în PNGD. Analiza acestor relevă faptul că în deșeurile stradale


sunt


date


sunt


Compoziția deșeurilor stradale


Estimarea Consultantului


luate în considerare și deșeurile din coșurile stradale și deșeurile abandonate. întrucât în prezentul Mașter Plan se face o separare între aceste categorii de deșeuri, compoziția utilizată este estimată de către Consultant.

Gradul de încredere a datelor de compoziție a deșeurilor stradale este unul mediu.

Cantitate de


biodeșeuri din deșeuri similare rezultate de la


prepararea hranei și alimentele expirate

«îfcx


Estimare consultant pe baza datelor furnizate de către


operatorii economici generatori



Dat fiind faptul ca aceasta estimare este realizate pe baza răspunsurilor de la un număr redus de generatori, gradul de încredere al acestor date este unul scăzut.


In cadrul Studiului de fezabilitate care va


avea ca obiect instalația/instalațiile de reciclare a acestor tipuri de biodeșeuri trebuie sa se realizeze o ancheta detaliata


ntru sistemul de

^^^n^^ehnîcă~pentn7pregăbreâ^îpîeg^iîuî^înstâîâțîe^e°tfytăr^^rrnîcă^i'


F'           ......

lorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București

XXXoB-X-'



IM




Categorii de date/informații

Sursa de date/modalitatea de estimare

Sistemul actual de gestionare a deșeurilor municipale

Date furnizate de către operatorii de salubrizare


Dat fiind faptul că informațiile privind descrierea sistemului actual de gestionare a deșeurilor au fost obținute atât din chestionarele transmise de către operatorii de salubrizare, inclusiv către operatorii tuturor instalațiilor de gestionare a deșeurilor (care nu au relație contractuală cu Municipiul București), dar și în timpul vizitelor efectuate la instalații, se apreciază că gradul de încredere al informațiilor prezentate în Mașter Plan este unul ridicat.






Ș- planul pentru sistemul de management integrat W de$Wu


Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"



19-0




3. CADRUL INSTITUȚIONAL L

  • 3.1. Cadrul legislativ

Serviciul de salubrizare a localităților („Serviciul") face parte iinpategoria mai largă a serviciilor comunitare de utilități publice, cunoscute în dreptul UniunktJEurtîpene („UE") sub denumirea de Servicii de Interes Economic General („SIEG").

în România, domeniul serviciilor comunitare de utilități publice este reglementat atât de acte normative care privesc protecția mediului și norme tehnice (care cel mai adesea transpun în legislația română normele europene și stabilesc ținte de conformare pentru Romania), pe de o parte, cât și de acte normative privind organizarea serviciilor publice și a administrației publice, pe de altă parte, acestea din urmă având ca obiect mai ales cadrul instituțional și contractual în care se desfășoară gestiunea serviciilor comunitare de utilități publice.

  • 3.1.1 Legislația generală din domeniul administrației publice

Această legislație nu conține prevederi specifice prin care este reglementat Serviciul însă stabilește regulile pe care autoritățile administrației publice trebuie să le respecte atunci când adoptă diverse măsuri cu privire la serviciile de utilități publice aflate în responsabilitatea lor.

Principalele acte normative din domeniul administrației publice, aplicabile și Serviciului sunt următoarele:

  • •   Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 215/2001");

  • •   Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 213/1998") și prevederile privind proprietatea publică din Codul Civil - art. 858-875;

  • •   Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 273/2006");

  • •   Hotărârea Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare („HG. nr. 855/2008");

  • •   Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare (IID) pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene și care aprobă Normele pentru constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului IID, cu modificările și completările ulterioare („OUG. nr. 198/2005").



  • •   Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 51/2006"), care reprezintă cadrul general aplicabil tuturor serviciilor de utilități publice, expres prevăzute de aceasta

  • •   Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 101/2006"), care reprezintă cadrul special pentru înființarea, organizarea și funcționarea acestui serviciu, precum și Legea nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 care cuprinde o serie de prevederi ce nu au fost încorporate în forma republicată a Legii nr. 101/2006 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale actului modificator;

  • •   Hotărârea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice ("HG. nr. 246/2006");

  • •   Hotărârea Guvernului nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare („HG. nr. 745/2007");

« Ordinul ANRSC nr. 22/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice -A.N.R.S.C., cu modificările și completările ulterioare („Ordinul nr. 22/2017");

» Ordinul ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților („Ordinul nr. 109/2007");

o Ordinul ANRSC nr. 82/2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților („Ordinul nr. 82/2015");

« Ordinul ANRSC nr. 111/2007 privind aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităților („Ordinul nr. 111/2007");

® Ordinul ANRSC nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților („Ordinul nr. 112/2007")

« Ordinul ANRSC nr. 102/2007 privind aprobarea Regulamentului de constatare, notificare și sancționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul de activitate al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, cu modificările


planul pentru sistemul de 'managemen| in


  • •   Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare („Legea nr. 98/2016");

  • •   Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale („Legea nr. 99/2016");

  • •   Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii („Legea nr. 100/2016");

  • •   Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor („Legea nr. 101/2016");

  • •   Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat („Legea nr. 233/2016").

  • 3.1.5 Normele locale

Aceste norme se elaborează de către autoritățile administrației publice locale, pe baza reglementărilor ANRSC sau în aplicarea unor acte normative, se aprobă prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale („UAT"') și diferă de la o UAT la alta.

La nivelul Municipiului București, menționăm existența următoarelor norme locale:

  • •   Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București, aprobată prin HCGMB nr. 82/28.04.2015;

® Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor publice de salubrizare în Municipiul București aprobat prin HCGMB nr. 119/2010. Precizăm că ulterior ANRSC a elaborat și aprobat un nou Regulament-cadru (prin Ordinul nr. 82/2015), iar regulamentele adoptate la nivel locat trebuie să respecte condițiile minimale prevăzute de Regulamentul-cadru;

  • •   Planul de gestionare a deșeurilor în Municipiul București aprobat prin HCGMB nr. 353/2009; există în prezent un proiect de Plan actualizat, care însă nu a fost încă aprobat.

  • 3.2. Stadiul actual

în cadrul acestei secțiuni se va prezenta atât o scurtă analiză din punct de vedere legal (teoretic) a competențelor pe care le au în domeniul Serviciului diversele autorități ale administrației publice locale (sub-secțiunea 3.2.1.) și a regimului juridic al instalațiilor de tratare, inclusiv depozitarea deșeurilor care deservesc Municipiul București (sub-secțiunea 3.2.2.), cât și o analiză în concret a contractelor de salubrizare aferente activităților componente ale Serviciului în vigoare în Municipiul București, pe baza


CONFORM CU OR


  • 3.2.1. Analiza aspectelor instituționale și organizatoare privjnd gestionarea deșeurilor municipale în Municipiul București

Relațiile instituționale și partajul de competențe dintre Municipiul București și sectoare sunt reglementate în principal de Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale și de legile care guvernează Serviciul: Legea nr. 51/2006 ca lege generală și Legea nr. 101/2006 ca lege specială. Reamintim că Legea nr. 215/2001 este conform Constituției o lege organică, iar în ierarhia normelor juridice aceasta este superioară legilor ordinare. O consecință a acestei calificări este faptul că legile ordinare (precum Legea nr. 51/2006 sau Legea nr. 101/2006) nu pot deroga de la legea organică (precum Legea nr. 215/2001), în caz contrar dispozițiile derogatorii fiind neconstituționale.

Legea nr. 215/2001 prevede ca regulă că sectoarele Municipiului București pot exercita acele competențe, drepturi și obligații în legătură cu Serviciul dacă Consiliul General al Municipiului București („CGMB") le-a autorizat în mod expres, în prealabil, în acest sens.

Legea nr. 99/2014, care a modificat și completat Legea nr. 101/2006 (legea specială a Serviciului) a derogat de la art. 81 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în sensul că a stabilit expres o serie de competențe pentru sectoarele Municipiului București. Aceste competențe privesc doar o parte dintre activitățile componente ale Serviciului, pentru care nu mai este necesară, în baza Legii nr. 101/2006, o hotărâre a CGMB pentru ca sectoarele să aibă atribuții.

în legătură cu această derogare care a fost introdusă prin Legea nr. 99/2014, precizăm că aceasta este o lege ordinară, în timp ce Legea nr, 215/2001 este o lege organică. Or, cum arătam mai sus, prin legea ordinară nu se poate deroga de la legea organică, iar aceste dispoziții ale Legii nr. 101/2006 introduse prin Legea nr. 99/2014 ar putea fi declarate neconstitutionale. Cu toate acestea, atâta timp cât nu a fost invocată neconstitutionalitatea lor, iar ele nu au fost declarate neconstitutionale, aceste prevederi legale sunt în prezent aplicabile,

în ceea ce privește partajul de competențe astfel cum este reglementat în prezent de Legea nr. 101/2006 și Legea nr. 99/2014, reținem următoarele aspecte:

• Serviciul poate fi organizat atât la nivelul Municipiului București, cât și la nivelul sectoarelor din Municipiul București, în baza art. 1 alin. (2) care stabilește câmpul de aplicare al Legii nr. 101/2006 la „serviciul public de salubrizare a localităților, înființat și organizat de către autoritățile administrației publice locale la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, Județelor și al sectoarelor municipiului București".

Serviciul are mai multe activități componente care sunt expres enumerate la art. 2 alin, din Legea nr. 101/2006.

(3)


• Legea prevede competențele exclusive ale autorităților deliberative ale UAT, dar și sectoarelor Municipiului București (menționate expres) în ceea ce privește înflj organizarea, gestionarea^ joordgnarea și atribuirea Serviciului (arj. 6 alin. 1).



a pi ctului "Instalație de tratare term/țf și eș^jrilor fțiunicipale din Municipiul București]'


  • •   Partajul de competențe între CGMB si consiliile locale a(e_seGtoarelor din Municipiul București este reglementat direct prin lege, respectiv art. IV din Legea nr. 99/2014 de modificare a Legii nr. 101/2006, care a fost preluat ca atare fără a fi integrat în numerotarea articolelor din Legea nr. 101/2006. Prin urmare nu mai este necesară o hotărâre a CGMB de împuternicire a sectoarelor pentru ca acestea să exercite competențe în ceea ce privește aceste activități componente ale Serviciului - cu rezerva menționată mai sus privind posibilitatea ca această prevedere legală să fie declarată neconstituțională.

  • •   Competențele exclusive ale CGMB și consiliilor locale ale sectoarelor din Municipiul București sunt separate pe activități componente ale Serviciului după cum urmează:

o CGMB are competențe exclusive pentru activitățile următoare:

  •   dezinsecție, dezinfecție, deratizare;

  •   organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor - în această activitate este inclusă reciclarea (inclusiv compostarea și alte procese de transformare biologică cum ar fi digestia anaerobă), incinerarea cu valorificare energetică deșeurilor;

  •   organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare (TMB);

  •   administrarea depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare (în această activitate este și incinerarea fără valorificare energetică deșeurilor) a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare.

Consiliile locale ale sectoarelor din Municipiul București au competențe exclusive pentru activitățile următoare:

  •   colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori;

  •   colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora;



operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;

sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare;  măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;


curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și me acestora pe timpdepoleirsatrlle îngheț;

ntrivțistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiu


W^hnîcă^eni^p^ăîw^pîăectpJuî^jri^^tiedetrataretermicăși re energătKăJâ.^eșeapiioc mi^iap^le'diril^unicipiul București"

- 1 < i ••        ?      •



colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora către unitățile de ecarisaj sau către instalațiile de neutralizare.

Având în vedere că Sectoarelor le revine în baza prevederilor legale prezentate mai sus competența exclusivă pentru organizarea activităților de colectare a deșeurilor menajere, a celor similare acestora, a deșeurilor stradale, a deșeurilor din piețe și a deșeurilor din parcuri și grădini, rezultă că Sectoarelor le sunt aplicabile de asemenea toate prevederile legale care instituie atribuții sau obligații pentru autoritățile administrației publice locale în ceea ce privește etapa de colectare din cadrul fluxului deșeurilor.

Astfel, conform Legii nr. 101/2006:

Sectoarele au obligația să implementeze un sistem de colectare separată pe minimum 4 fracții, respectiv hârtie, mase plastice, metale și sticlă și doar în situația în care nu este posibilă, din punct de vedere tehnic, economic, al protecției mediului, al sănătății populației și al respectării standardelor de calitate necesare pentru sectoarele de reciclare corespunzătoare, implementarea unui sistem de colectare separată pe minimum 4 fracții, autoritățile administrației publice locale au obligația să implementeze un sistem de colectare separată a deșeurilor municipale pe minimum 2 fracții, umed și uscat, și de sortare prin care să obțină cel puțin cele 4 fracții - art. 2 alin. (5) și (6);

biodeșeurile colectate separat din deșeurile municipale și deșeurile similare, de la deținătorii de deșeuri și/sau de la stațiile de transfer și de sortare, se transportă către stațiile de producere a compostului ori către alte instalații de procesare și tratare adecvată, dacă valorificarea biodeșeurilor se face fără riscuri pentru sănătatea populației și mediului sau se transportă în vederea eliminării la depozitele de deșeuri - art. 2 alin. (7);

Sectoarele au printre atribuții adoptarea măsurilor organizatorice necesare pentru implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor, în vederea transportării acestora către instalațiile de tratare - art. 6 alin. (1) lit. j), iar conform art. 9 alin. (1) lit. h) tot Sectoarele au ca obligație să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor.

De asemenea, conform Legii nr. 211/2011, respectiv art. 17 și art. 31, coroborate cu prevederile din Legea nr. 101/2006 și 99/2014 mai sus analizate, Sectoarele au o serie de responsabilități legate de colectarea deșeurilor municipale și a biodeșeurilor, respectiv:

- Art. 17 din Legea nr. 211/2011: „(1) Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociațiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, au următoarele obligații:

  • a) să asigure colectarea separată pentru cel puțin deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale;

  • b) să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării;

  • c) să includă în caietele de sarcini și în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, în aplicarea principiilor de la art. 3 alin. (1) lit. c) și f) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările ulterioare, tarife distincte pentru activitățile desfășurate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deșeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a);

  • d) să stabilească și să includă în caietele de sarcini, în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare și în regulamentele serviciului de salubrizare, indicatori de performanță pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare care să cuprindă atât indicatorii prevăzuți în anexa nr. 7, astfel încât să atingă începând cu anul 2020 obiectivele de reciclare prevăzute la lit. b), cât și penalități pentru nerealizarea lor;

  • e) să implementeze, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cu respectarea prevederilor Ordonanței

Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările '


Zi

■W


-              /c •’ ■ •


Y //

nul pentru si<aiei*tul|de m,anage'mțnt bftegi'țt s/iueșeurilor la nivelul Municipiului B

valorificaAengc@^tica a deșeurikiț rpWyiipale din Municipiul București'’

__L ' ’ ,

Z H’l


  • (iii) greutate;

  • (iv) saci de colectare personalizați;

  • f) să stabilească și să aprobe, începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife distincte pentru gestionarea deșeurilor prevăzute Ia lit. a), respectiv pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), și sancțiunile aplicate în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător cele două fluxuri de deșeuri;

  • g) să includă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, în tarifele prevăzute la lit. f) pentru gestionarea deșeurilor prevăzute la lit. a) contribuția pentru economia circulară prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru deșeurile destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte;

  • h) să includă, începând cu data de 1 ianuarie 2019, în tarifele prevăzute la lit. f) pentru gestionarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), contribuția pentru economia circulară prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru deșeurile destinate a fi eliminate prin depozitare;

  • i) să stabilească în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea contribuției pentru economia circulară pentru cantitățile de deșeuri municipale destinate a fi depozitate care depășesc cantitățile corespunzătoare indicatorilor de performanță prevăzuți în contracte." - Art. 31 din Legea nr. 211/2011: „(1) Autoritățile administrației publice locale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) - (3) și art. 20, au următoarele responsabilități:

  • a) să colecteze separat biodeșeurile, în vederea valorificării acestora;

  • b) să trateze biodeșeurile într-un mod care asigură un înalt nivel de protecție a mediului;

  • c) să folosească materiale sigure pentru mediu, produse din biodeșeuri

  • d) să încurajeze compostarea individuală în gospodării.

(2) Deșeurile biodegradabile provenite din parcuri și grădini trebuie să fie colectate separat și transportate la stațiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare."

Prin urmare, în exercitarea competențelor care le au în temeiul prevederilor legale mai sus amintite, Sectoarele din Municipiul București au următoarele responsabilități legate de managementul


deșeurilor:

Să organizeze colectarea separată pe 4 fracții (sau cel puțin 2 fracții, în anumite situații) a deșeurilor, care trebuie să constituie o obligație contractuală pentru operatorii de colectare și transport cu care Sectoarele încheie contracte de delegare și a cărei îndeplinire trebuie monitorizată de fiecare Sector pe raza sa administrativ-teritorială;

Să organizeze colectarea separată a biodeșeurilor și transportul acestora la stațiile de compostare aferente, indicate de Primăria Municipiului București, conform strategiei municipale și Mașter Planului, din momentul în care aceste stații devin funcționale;

Să identifice sistemele corespunzătoare pentru sortarea deșeurilor prin intermediul stațiilor de sortare, atât la nivel de investiții, cât și la nivel de operare a acestora (prin delegarea gestiunii



stațiilor de sortare);

Să țină seama, să respecte și să implementeze prevederile PNGD în realizarea investițiilor necesare pentru derularea activităților deșeurilor reciclabile colectate separat.


de colectare separată a deșeurilor și de sortare a


Având în vedere rolul Municipiului București competențelor sale date prin Legea nr. 99/20 ia nivelul Sectoarelor trebuie aduse la -<rtMcSfctor respective, astfel încât să se

3^.Master planul pentru



de coordonare, control și monitorizare, conform toate sistemele de gestionare a deșeurilor dezvoltate ?tir^țp ppfmJMeț Municipiului București dej“ taiăriile de estșa%șspectă cerințele din                 din

197




CONFORM CU ORÎGIM

strategia municipală, pentru funcționarea coerentă șl integrată a sj-sterfiului de gestiune a deșeurilor la nivelul întregului municipiu.

în acest sens, este obligatoriu ca primăriile de sector să informeze Primăria Municipiului București cu privire la:

Echipamentele existente și utilizate (tipologie și cantități) pentru colectarea în amestec, respectiv separată a deșeurilor municipale și a celor similare;

Stațiile de sortare care sunt în funcțiune, indicând: operatorul care exploatează aceste stații și baza sa contractuală, capacitatea stațiilor, cantitățile de deșeuri primite și cele de deșeuri trimise spre reciclare, pe categorii, sursele din care respectivele stații primesc deșeuri colectate separat în vederea sortării;

Modalitatea concretă în care sunt colectate deșeurile biodegradabile, indicând operatorii care realizează această activitate, cantitățile de deșeuri, destinația acestora pe cantități (stații de compostare sau altele).

Deoarece Sectoarele au obligația de a organiza colectarea separată, pe fracții, a deșeurilor municipale, acestea trebuie să se asigure, prin intermediul operatorilor cărora li s-a delegat gestiunea activității de colectare, că această obligație este îndeplinită, iar în echipamentele de colectare sunt depuse doar deșeuri colectate separat care să poată fi supuse fie sortării sau compostării (cele reciclabile), fie eliminării finale (deșeurile amestecate, a căror cantitate nu poate depăși țintele asumate).

Așadar, este responsabilitatea fiecărui Sector să determine modalitatea în care va organiza colectarea separată a deșeurilor, pe fracții, astfel încât țintele de reciclare asumate să fie atinse la termenele stabilite. Dat fiind că Sectoarele au conform legii competența exclusivă pentru organizarea gestiunii activității de colectare și transport a deșeurilor municipale, este obligația Sectoarelor să asigure realizarea țintei de pregătire pentru reutilizare și reciclare din anul 2020, prin furnizarea cantităților corespunzătoare de deșeuri colectate separat, în caz contrar fiindu-le imputabile eventualele sancțiuni care sunt o consecință a neatingerii acestor ținte.

Atingerea următoarelor ținte de pregătire pentru reutilizare și reciclare (ținte aferente anilor 2025, 2030 respectiv 2035) este obligația Sectoarelor.

  • •  De asemenea, CGMB are competența exclusivă de coordonare, monitorizare și control al Serviciului, de stabilire și aprobare a indicatorilor de performanță ai Serviciului, după dezbaterea publică a acestora.

  • •   CGMB este competent pentru elaborarea și aprobarea strategiei Serviciului.

  • •   Legea permite în continuare ca prin hotărâre a CGMB să fie modificat acest partaj de competențe, însă numai la cererea motivată a consiliilor locale ale sectoarelor din Municipiul București și numai în sensul preluării de către CGMB a competențelor care erau atribuite consiliilor locale de sector.

    Jl          ....... .........I II                 —                  ■     ■ I

    In concluzie, in ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale, conform prevederilor actelor normative menționate anterior, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București au competențe exclusive in colectarea (inclusiv colectarea separată) și sortarea deșeurilor iar CGMB are competențe exclusive în ceea ce privește operațih deșeurilor (mai puțin sortarea), cum ar fi: compostarea, tratarea mec anaerobă, incinerarea (cu sau fără valorificare energetică), depozitar





    planul pentru sistemul d<

    _____

    Asisten^tehnm^ni

    valorificare energetică             mijnic/paje din Municipiul București'


    oie§tului9nstalație de tratare termică și






Precizăm că activitatea de sortare care intră în competența sectoarelor este strict limitată la „sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare". în această activitate nu este inclusă „tratarea mecanică" a deșeurilor colectate în amestec care intră în componența procesului de tratare mecano-biologică în cadrul instalațiilor TMB, aflate în competența Municipiului București. Pentru a evita orice confuzie, în concluzie sectoarele sunt competente pentru sortarea deșeurilor în cadrul stațiilor de sortare, iar Municipiul București este competent pentru tratarea mecanică a deșeurilor colectate în amestec, care implică tehnic tot o operație de sortare a acestora, dar în cadrul procesului de tratare mecano-biologică în instalațiile TMB. Criteriul pentru departajarea acestor activități care țin de competența unor entități diferite este instalația în cadrul căreia se realizează operația - stația de sortare sau respectiv instalația TMB în componenta sa de tratare mecanică. Din păcate, din cauză că în prezent legea permite autorizarea instalațiilor care tratează deșeuri colectate în amestec ca stații de sortare, criteriul legat de natura deșeurilor sortate (reciclabile colectate separat, respectiv deșeuri colectate în amestec) nu poate fi utilizat la departajarea acestor activități din punct de vedere al competenței.

în trecut, CGMB a adoptat o serie de hotărâri și de norme locale privind Serviciul care privesc și partajul de competențe între CGMB și consiliile locale ale sectoarelor.

în ceea ce privește partajul de competențe în domeniul Serviciului, interesează mai ales prevederile HCGMB nr. 6/2011 astfel cum au fost modificate și completate prin HCGMB nr. 94/2007, ambele adoptate înainte de Legea nr. 99/2014.

Prin aceste hotărâri s-au aprobat și o serie de modificări ale contractelor de salubrizare, astfel:

• Novația contractelor încheiate cu operatorii de salubrizare, care au trecut la sectoarele Municipiului București prin HCGMB nr. 6/2001, prin înlocuirea Muncipiului București ca parte la aceste contracte, locul acestuia fiind luat de sectoare. Prin această operațiune au fost practic transferate contractele care existau, de la Municipiul București sectoarelor

» Prelungirea acestor contracte, prin HCGMB nr. 94/2007, până la data aprobării de către CGMB a strategiei de accelerare a dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice ale Municipiului București și a planurilor de implementare, în cazul în care unele dintre aceste contracte expirau înainte de această dată.

Prin HCGMB nr. 82/28.04.2015, a fost de asemenea aprobată Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București („Strategia Serviciului"). Această Strategie se aplică pentru toate activitățile Serviciului, chiar și acelea care țin de competența sectoarelor, în scopul gestionării unitare a Serviciului. Orice HCL adoptat la nivel de sectoare trebuie adus la cunoștința Primăriei Municipiului București și nu trebuie să fie contrar prevederilor Strategiei Serviciului. Menționăm de asemenea că și Legea nr. 101/2006 califică drept contravenție, la art. 30 alin. (1) lit. d), „nerespectarea strategiei locale cu privire la dezvoltarea și


/)-OO



Prin urmare, conform legislației în vigoare în prezent, partajul de competențe care are impact asupra instalațiilor tratare a deșeurilor trebuie interpretat după cum urmează:

  • •  CGMB are competența pentru activitățile următoare:

o organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;

o organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare (TMB);

□ administrarea depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare;

  • •  Consiliile locale ale sectoarelor au competența pentru activitățile următoare:

  • □  operarea/administrarea stațiilor de transfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare;

  • □  sortarea deșeurilor municipale și a deșeurilor similare în stațiile de sortare.

Acest partaj de competențe este expres stipulat în dispozițiile Legii nr. 101/2006 cu modificările introduse prin Legea nr. 99/2014, deci în stadiul actual al legislației aplicabile nu poate face obiectul altor interpretări.

  • 3.2.2. Analiza regimului juridic a! instalațiilor de tratare a deșeurilor care deservesc Municipiul București

în prezent Municipiul București este deservit de o serie de instalații de tratare a deșeurilor, astfel cum sunt prezentate acestea mai sus în capitolul 2 din prezentul Mașter Plan.

Strategia Serviciului" menționează dintre aceste instalații stațiile de sortare și depozitele, stabilind ca obiectiv realizarea în viitor a unui incinerator de deșeuri municipale de cogenerare de înaltă eficiență. De asemenea, Strategia Serviciului prevede că investițiile necesare pentru atingerea obiectivelor și țintelor în domeniul deșeurilor în Municipiul București sunt:

® Instalația pentru incinerarea deșeurilor municipale cu cogenerare de înaltă eficiență;

• Instalația pentru tratarea termică a deșeurilor periculoase (inclusiv deșeuri medicale);

Implementarea sistemului de colectare integrată a deșeurilor municipale;


Instalație de tratare a deșeurilor din construcții și desființări;

Strategia de dezvoltare și functi^ia^De t^wflSit'mediu și lung â^sdrviciului .04.2015, astfel cum a fost rtj^jmață'fn.SecJJuneaiprecedentăxv

Municipiuli^liS9|^t|ope *

n/d

I T/c


'fie I'pentru sistemuțde mfenagâment integrat al țjeșeurilor la nivelul (


în ceea ce privește stațiile de sortare, deși acestea apar menționate în Strategia Serviciului aprobată de CGMB, aceasta nu poate duce la concluzia că CGMB are competența pentru această activitate, ci se bazează pe competența CGMB de a elabora și aproba Strategia Serviciului care, cum am specificat și în Secțiunea precedentă, se aplică pentru toate activitățile Serviciului, chiar și acelea care țin de competența sectoarelor, în scopul gestionării unitare a Serviciului. Aceleași precizări sunt valabile și pentru alte activități care țin de competența sectoarelor, cum ar fi colectarea deșeurilor, dar care sunt avute în vedere de Strategie, în sensul coordonării la nivel de Municipiu a întregului Serviciu.

Precizăm că în legătură cu depozitarea deșeurilor există două contracte:

  • •   Contractul înregistrat cu nr. 955/11.03.1999 între Primăria Municipiului București și societatea IRIDEX Group Import-Export S.R.L. (în calitate de Asociat) - „Contractul IRIDEX";

  • •   Contractul din data de 09.07.1999 între Primăria Generală a Municipiului București și societatea CAPITEL INVEST S.A., societate care a cesionat ulterior contractul către S.C. Capitel Systema Ecologic S.R.L. (în 2000), care la rândul ei l-a cesionat către S.C. Eco-Sud S.R.L. - „Contractul ECO-SUD". Am primit în legătură cu acest contract și corespondența prin care Primăria Municipiului București era înștiințată de cesiunea contractului și prin care Primăria a considerat că erau îndeplinite condițiile cesiunii. Precizăm că posibilitatea cesionării Contractului de către societatea privată era prevăzută în Contract (art. 8.1.), către o societate mixtă în care aceasta să fie acționar.

O analiză mai detaliată a acestor contracte se găsește la secțiunea 3.2.3. din prezentul capitol, pe baza documentelor care au fost furnizate până la data elaborării acestui Mașter Plan.

Prin urmare analiza noastră în cadrul acestei secțiuni are în vedere mai mult aspectele teoretice legate de înființarea și operarea unor astfel de instalații, deoarece în lipsa altor documente nu putem face o analiză completă asupra legalității modului în care sunt în prezent operate instalațiile de tratare a deșeurilor care procesează deșeuri din Municipiul București. Subliniem faptul că instalațiile de tratare a deșeurilor sunt bunuri ce compun infrastructura aferentă Serviciului și ca atare este obligatorie, conform legislației care reglementează Serviciul, existența unui contract de delegare a gestiunii activității componente a Serviciului care se desfășoară prin intermediul acestor bunuri. Contractul de delegare a gestiunii este obligatoriu atât pentru construirea, cât și pentru operarea instalațiilor.

Primăria Municipiului București s-a angajat prin contractele inițiale să asigure deșeuri pentru depozitare de minim 225.000 ț / an pentru fiecare contractuală.


Ramboll "A .           %            F South Eastl

iâht iptggțâFMl»<ieș^>rftț>r la nivelul MunicipiiMi Bugțjfțțpg

—A————S,R.L


le A


■332EE139


Conform Legii nr. 101/2006, operatorii Serviciului pot



activitățile specifice acestuia numai dacă sunt licențiați în condițiile Legii nr. 51/2006, respectiv dacă dețin licența eliberată de ANRSC pentru activitatea și UAT respective. Totuși, art. 4 alin. (3) din Legea nr. 101/2006 impune obligația licențierii doar pentru unele dintre activitățile componente ale Serviciului (deși în Regulamentul privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice, aprobat prin HG nr. 745/2007, sunt enumerate toate activitățile, fără distincție, acest Regulament nefiind corelat corespunzător cu modificările aduse Legii nr. 101/2006).

Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 101/2006: „Activitățile specifice serviciului de salubrizare se gestionează și se exploatează prin intermediul unor structuri specializate, denumite în continuare operatori, licențiate în condițiile Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu excepția operatorilor care desfășoară activitățile prevăzute la art. 2 alin. f3) lit, b) -e),

  • h) si i), care sunt reglementate prin legi speciale și/sau care se desfășoară ocazional."

Astfel, operatorii trebuie să dețină licența ANRSC pentru prestarea următoarelor activități componente ale Serviciului:

  • •   colectarea separată și transportul separat al deșeurilor municipale și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori (art. 2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 101/2006);

  • •   măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice (art. 2 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 101/2006);

  • •   curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț (art. 2 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 101/2006);

  • •   administrarea depozitelor de deșeuri și/sau a instalațiilor de eliminare a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare (art. 2 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 101/2006);

  • •   dezinsecția, dezinfecția și deratizarea (art. 2 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 101/2006).

în schimb nu mai este cerută licența ANRSC, deoarece art. 4 alin. (3) din Legea nr. 101/2006 nu le mai enumera printre activitățile pentru care operatorii trebuie să dețină licență ANRSC, pentru prestarea următoarelor activități:

  • •   colectarea și transportul deșeurilor provenite din locuințe, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a acestora (art. 2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 101/2006);

  • •   organizarea prelucrării, neutralizării si valorificării materiale si energetice a deșeurilor (art. 2 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 101/2006);

• operarea/administrarea stațiilordetransfer pentru deșeurile municipale și deșeurile similare (art. 2 alin.                                         0;




  • •   colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora către unitățile de ecarisaj sau către instalațiile de neutralizare (art. 2 alin. (3) lit. h) din Legea nr. 101/2006);

  • •   organizarea tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale si a deșeurilor similare (art. 2 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 101/2006).

Prin urmare, operatorii pot gestiona instalațiile de sortare, de compostare, de tratare mecano-biologică (TMB) și de tratare termică și valorificare materială și energetică a deșeurilor, în prezent, fără a mai fi obligați să dețină licența ANRSC pentru aceste activități.

în conformitate cu dispozițiile HG nr. 942/2017 privind aprobarea Planului național de gestionare a deșeurilor este prevăzută ca măsură în sarcina autorităților centrale competente modificarea cadrului legislativ în sensul licențierii tuturor operatorilor care prestează activități ale serviciului de salubrizare, așa cum sunt definite prin lege.

Este însă important de precizat că, potrivit cadrului legal incident, prestarea acestor activități componente ale Serviciului, precum și construirea și exploatarea instalațiilor și echipamentelor de infrastructură aferente nu se poate realiza, conform legii, decât în baza unui contract de delegare a gestiunii, cu respectarea prevederilor Legi nr. 51/2006 cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă deținerea licenței de operare ANRSC nu mai este obligatorie pentru respectiva activitate.

Precizăm că termenul de „contract de delegare" este utilizat aici în sens generic, conform legislației în vigoare la data elaborării prezentului document, fiind termenul utilizat de Legea nr. 51/2006. Contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 51/2006 au alte denumiri, însă în esență sensul legii este acela de a exista un contract de salubrizare (fie el de altă natură decât contractele de delegare încheiate în temeiul Legii nr. 51/2006), încheiat valabil conform legii în vigoare la data semnării sale, între operator și unitatea administrativ-teritorială (Municipiul București, respectiv sectoarele pentru stațiile de sortare).

Prin urmare, am considerat că îndeplinesc condiția legală doar acei operatori care au încheiate contracte de salubrizare cu Municipiul București/sectoare care au în obiectul lor activitatea desfășurată efectiv prin instalații respective, indiferent de denumirea contractului, chiar dacă sunt încheiate înainte de apariția Legii nr. 51/2006 care denumește aceste contracte ca fiind „de delegare".

în acest sens, art. 29 din Legea nr. 101/2006 prevede că: „(1) Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, atribuie

unuia sau mai multor operatori toate ori numai'g^parte din competențele și responsabilitățile proprii h/f "'Șn



............

■ --

nul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municip ~^^S?en^7etînîcă~penmi~pKg^tîivâȚoieiSjSjr^îrjs3iâ^e5emtâre7ermîcă^

a d&fetiălfir ipunicipale din pjuniqpjțil București"


r

>c°nforMcu


privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza jrfhui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a serviciilor Utilități publice implică punerea la 

dispoziția operatorilor a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.

(2) Delegarea gestiunii serviciilor de utilități publice, respectiv operarea, administrarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre activitățile componente ale serviciilor, pe baza unor analize tehnico-economice și de eficiență a costurilor de operare, concretizate într-un studiu de oportunitate.

  • (6) Operatorii care își desfășoară activitatea în modalitatea gestiunii delegate furnizează/prestează serviciile de utilități publice prin exploatarea și administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, precum și în baza licenței eliberate de autoritatea de reglementare competentă, în condițiile legii speciale.

  • (7) Contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unitățile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a furniza/presta integral un serviciu de utilități publice ori, după caz, numai unele activități specifice acestuia, inclusiv dreptul și obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activității furnizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz. Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociația de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, care au calitatea de delegatar. Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative și intră sub incidența prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare."

Pentru a se considera că gestiunea activității a fost delegată prin contractul încheiat între operator și UAT este obligatoriu ca activitatea sau activitățile componente ale Serviciului să fie expres menționate în obiectul contractului. Astfel art. 29 alin. (11) din Legea nr. 51/2006, mai jos citat, prevede expres la lit. b) ca o clauză obligatorie: ,,b) obiectul contractului, cu indicarea activităților din sfera serviciului de utilități publice ce urmează a fi furnizate/prestate în baza contractului de delegare a gestiunii, astfel cum sunt prevăzute în legile speciale". Or, în speță, ambele contracte au ca obiect doar activitatea de depozitare a deșeurilor, fără a include și activitatea de tratare mecanică (sortarea deșeurilor colectate în amestec), respectiv activitatea de tratare biologică. Prin urmare, nu există, pe baza documentelor care ne-au fost furnizate, nicio dovadă a operării instalațiilor de tratare mecanică, respectiv, biologică de către IRipJEX pe baza vreunui contract de salubrizare.


/O

ilanul pentru sistenlMl'de Management ini

l                                                       1        r.' -




Asistență tehnică pentr^reg^reâ^rdie^jîiji^yTsSîățîrdetrătâreTermîcTșr ” valorificare ertqrgdeșeurilor pH/țiitUppfe din Municipiul București"

' î< L



(integrată) de mediu nu suplinește și nici nu poate suplini lipsa contractului de salubrizare, care este obligatoriu conform legii.

Deoarece există situații în care operatori care nu au un contract de salubrizare și prestează activități pentru care nu mai este necesară licența ANRSC au obținut autorizația (integrată) de mediu pentru respectivele instalații și se prevalează de aceste autorizații pentru a susține că operează în legalitate, considerăm că are trebui ca legislația Serviciului să fie corelată cu legislația de mediu, astfel încât deținerea unui contract de delegare a gestiunii activității care se desfășoară prin intermediul unei instalații de tratare a deșeurilor să fie o condiție obligatorie pentru obținerea autorizației (integrate) de mediu pentru construirea și exploatarea respectivei instalații.

Precizăm totodată că potrivit art. 47 alin. (4) lit. d1) din Legea nr. 51/2006: „Constituie contravenție în domeniul serviciilor de utilități publice și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte: [...] d1) furnizarea/prestarea serviciilor de utilități publice fără contract de delegare a gestiunii".

Menționăm că nu am primit contracte din care să rezulte care este regimul juridic actual al celorlalte instalații existente, respectiv stațiile de sortare, stația TMB și stația de compostare.

în ceea ce privește aceste instalații, din informațiile primite în cadrul echipei a rezultat că suntem în prezența a trei situații:

  • •   stații de sortare care au fost realizate și sunt exploatate în prezent de operatori care nu au încheiat nici un contract de salubrizare, nici cu Municipiul București, nici cu sectoarele;

  • •   stații de sortare care au fost realizate și sunt exploatate în prezent de operatori care au contracte de salubrizare cu anumite sectoare din Municipiul București, însă doar pentru alte activități componente ale Serviciului, în principal colectare și transport deșeuri municipale și salubrizare stradală;

  • •   stații de sortare și instalație de tratare biologică care au fost realizate și sunt exploatate în prezent de operatorii celor două depozite de deșeuri, IRIDEX și Eco-Sud, care nu au contract cu Municipiul București privind aceste instalații. Contractele încheiate de IRIDEX și Eco-Sud cu Municipiul București se referă doar la activitatea de depozitare a deșeurilor, după cum s-a arătat mai sus.

  • 3.2.3. Analiza contractelor de salubrizare pentru gestiunea activităților componente ale serviciului de salubrizare, în vigoare în Municipiul București

Analiza contractelor existente la nivelul Municipiului București s-a făcut pornind de la informațiile și documentele puse la dispoziție, raportat la prevederile legale incidente.

Astfel, Legea nr. 51/2006 prevede expres în cadrul art. 29 alin. (11) că un contract de delegare a ^sl^gstiunii cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la:


>' Ram boli "A



  • b) obiectul contractului, cu indicarea activității urmează a fi furnizate/prestate în baza contra prevăzute în legile speciale:

  • c) durata contractului;

  • d) aria teritorială pe care vor fi prestate serviciile;

  • e) drepturile și obligațiile părților contractante cu privire la furnizarea/prestarea serviciului și la sistemul de utilități publice aferent, inclusiv conținutul și durata obligațiilor de serviciu public;

  • f) modul de repartizare a riscurilor între părți, în cazul contractelor de concesiune;

  • g) natura oricăror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;

  • h) sarcinile și responsabilitățile părților cu privire la investiții/programele de investiții, precum reabilitări, modernizări, obiective noi, extinderi, inclusiv modul de finanțare a acestora;

  • i) indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului și modul de monitorizare și evaluare a îndeplinirii acestora;

  • j) prețurile/tarifele pe care delegatul are dreptul să le practice la data începerii furnizării/prestării serviciului, precum și regulile, principiile și/sau formulele de ajustare și modificare a acestora;

  • k) compensația pentru obligațiile de serviciu public în sarcina delegatului, dacă este cazul, cu indicarea parametrilor de calcul, control și revizuire a compensației, precum și modalitățile de evitare și recuperare a oricărei supracompensații;

  • l)  modul de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct utilizatorilor și/sau delegatarului, după caz;

  • m) nivelul redevenței sau al altor obligații, după caz; la stabilirea nivelului redevenței, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție operatorului odată cu încredințarea serviciului/activității de utilități publice și gradul de suportabilitate al populației. Nivelul redevenței se stabilește în mod transparent și nediscriminatoriu pentru toți potențialii operatori de servicii de utilități publice, utilizându-se aceeași metodologie de calcul;

  • n) garanția de bună execuție a contractului, cu Indicarea valorii, modului de constituire și de executare a acesteia;

  • o) răspunderea contractuală;

    p) forța majoră;


    q) condițiile de revizuire a clauzelor contractuale;





    planul pentru sistemul de management' integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului


    Asistență tehnic^ ppntțu pregătirea, protestului "Instalație de tratare termică și valorificare &nerge[ică a 'deșeurilor mumcipafe din Municipiul București"

    <:■





r) condițiile de restituire sau repartiție, după caz, a bunurilor,-da încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investițiile realizate;

s) menținerea echilibrului contractual;

t) cazurile de încetare și condițiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

u) forța de muncă;

  • v) alte clauze convenite de părți, după caz".

De asemenea, același articol 29 din Legea nr. 51/2006, la alin. (10), prevede expres că un contract de delegare a gestiunii trebuie să fie obligatoriu însoțit de următoarele anexe:

„a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

  • b) regulamentul serviciului;

  • c) inventarul bunurilor mobile și Imobile, proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale, aferente serviciului;

  • d) procesui-verba! de predare-preiuare a bunurilor prevăzute ia Ut. c);

  • e) indicatori tehnici corelați cu țintele/obiectivele asumate la nivel național."

Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale au competente exclusive în ceea ce privește înființarea, organizarea, gestionarea și coordonarea serviciului de salubrizare a localităților. Serviciul public de salubrizare al Municipiului București face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și se desfășoară sub controlul și conducerea administrației publice locale în scopul salubrizării localității.

în anul 2001 a fost emisă H.C.G.M.B. nr. 6/25.01.2001 privind preluarea activității de salubrizare în Municipiul București de către Consiliile Locale ale sectoarelor pe bază de contracte de novație încheiate între acestea și societățile de salubrizare.

Situația actuală este relevată în cele de urmează, pe baza documentelor puse la dispoziție și a informațiilor publice identificate în procesul de colectare a datelor.

în cadrul dosarului nr. 6228/2/2010* aflat pe rolul Curții de Apel București a fost pronunțată Hotărârea nr. 2774/28.10.2015 potrivit căreia "Obligă pârâții Primăriile sector 2, 3, 4 și 6, respectiv Consiliile locale sector 2, 3, 4 și 6 ca, în termen de maximum 3 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri, să elaboreze, respectiv să aprobe caietele de sarcini și regulamentele serviciului public de salubrizare. Obligă pârâții Consiliile locale 2, 3, 4 și 6 ca, în termen de o lună de la adoptarea documentelor mal sus menționate, să opteze pentru modalitatea de gestiune a serviciului public de salubrizare. Obligă pârâții Primăriile sector 2, 3, 4 și 6, respectiv Consiliile locale 2, 3, 4 și 6 ca, în



Dispune încetarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare/prestări servicii salubrizare pentru sectoarele 2, 3, 4 și 6 șl a actelor adiționale la acestea, la data încheierii noilor contracte de delegare a gestiunii, urmare a derulării procedurilor de achiziție mai sus menționate. Respinge restul pretențiilor reclamantului".

Hotărârea a fost atacată cu recurs. Dosarul se afla pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție. Stadiul dosarului este prezentat în cele ce urmează:

  • 13.10.2017 - Curtea amână cauza

  • 24.11.2017 - Curtea amână cauza 07.12.2017 - Curtea admite solicitarea pârâților Consiliul Local al Sectorului 3 București și Primarul Sectorului 3 București cu privire la cererea formulată de aceștia la un termen anterior, de renunțare la judecata recursului declarat în cauză

09.02.2018 - Curtea amână cauza 04.05.2018 - Curtea amână pronunțarea la data de 17.05.2018

17.05.2018 - Curtea amână pronunțarea la data de 31.05.2018

31.05.2018 - Curtea amână pronunțarea la 14.06.2018

14.06.2018 - Decizia nr. 2578/14.06.2018 - Respinge excepția rămânerii fără obiect a capătului 1 al cererii introductive și excepția lipsei de interes a capătului 2 al cererii introductive din acțiunea principală, invocate de recurentul-pârât Primarul General ai Municipiului București. Respinge excepția autorității de lucru judecat, invocată de recurenta-intervenientă S.C. „SUPERCOM" S.A. Respinge recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al Sectorului 6 București și Primarul Sectorului 6 București, pârâtul Primarul General al Municipiului București, pârâtul Consiliul General al Municipiului București, pârâții Consiliul Local al Sectorului 2 București și Primarul Sectorului 2 București, pârâții Primarul Sectorului 4 București și Consiliul Local al Sectorului 4 București, pârâta S.C. „ROSAL GRUP" S.A., pârâta S.C. „URBAN" S.A., prin Administrator Judiciar SMDA Insolvency SPRL și de intervenienta S.C. „RER Ecologic Service București REBU” S.A., împotriva Sentinței civile nr. 2774 din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel București - Secția a VUI-a contencios administrativ și fiscal și recursul declarat de intervenienta S.C. „SUPERCOM" S.A. împotriva încheierii din data de 10 decembrie 2014 și a Sentinței civile nr. 2774 din 28 octombrie 2015 ale Curții de Apel București - Secția a VUI-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iunie 2018.

Prin urmare se menține soluția dispusă de Curtea de Apel București prin Hotărârea nr. 2774/28.10.2015 în sensul încheierii de noi contracte de delegare a gestiunii, conform detalierii de mai sus.





în ceea ce urmează sunt prezentate serviciile de salubrizarezîănivehurMunicipiului București45.

  • 3.2.3.1 Serviciul de salubrizare Sectorul 1

S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. este operator al serviciului de salubrizare în sectorul 1 al Municipiului București, în baza Contractului de delegare a gestiunii prestării serviciilor de salubritate pe raza administrativă a sectorului 1 al Municipiului București nr. J077/S/30.06.2008, încheiat cu Consiliul Local al Sectorului 1 (pe o perioadă de 25 ani - art. 4 din contract46) având ca obiect principal prestarea de servicii de salubrizare, în conformitate cu prevederile dispozițiilor regulamentului de salubritate în aria administrativă a sectorului 1.

Activitățile prestate de S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. în baza Contractului nr. J077/S/30.06.2008 în Sectorul 1 al Municipiului București sunt:

  • •   salubrizare căi publice;

  • •   colectarea, transportul și sortarea deșeurilor municipale de la populație, instituții publice, din comerț și industrie în vederea eliminării prin valorificare sau depozitare;

  • •   colectare și transport deșeuri provenite din activități de construcții în vederea eliminării prin valorificare și depozitare;

  • •   colectare și transport deșeuri periculoase in vederea eliminării/co-incinerării de către firmele de profil autorizate;

  • •   colectare și transport in vederea valorificării, a deșeurilor reciclabile: hârtie-carton, material plastic, materiale feroase și neferoase, ambalaje de sticla și deșeuri de echipamente electrice și electronice;

  • •   servicii de colectare a deșeurilor menajere de la diverși agenți economici de pe întreg teritoriul Municipiului București.

în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare ADP Sector 1, acesta asigură, în limita fondurilor bugetare aprobate, întreținerea, amenajarea reamenajarea și curățenia spațiilor verzi în privința cărora deține un drept de administrare legal constituit.

Prin Actul Adițional nr. 6, părțile au decis reducerea perioadei de delegare a serviciilor de salubritate pe raza administrativa a Sectorului 1 București la 22 de ani, consecințele financiare ale reducerii termenului fiind suportate integral de operator. Totodată părțile au convenit reducerea contractului cu inca 4 ani in ipoteza in care operatorul nu va reuși să finalizeze stația de sortare a deșeurilor in termen de cel mult un an de la data obținerii autorizației de construire, din vina sa exclusiva, ceea ce va determina o reducere a contractului la o perioada de 18 ani.


0 io



S.C. SUPERCOM S.A. este operator al serviciului de salubrizare în sectorul 2 al Municipiului București, în baza Contractului pentru achiziția serviciului de salubritate în sectorul 2 nr. 1128/25.10.1999, încheiat cu Primăria Municipiului București (în urma H.C.G.M.B. nr. 163/08.07.1999).

Conform H.C.G.M.B. nr. 6/25.01.2001 privind preluarea activității de salubrizare în Municipiul București de către Consiliile Locale ale sectoarelor pe baza de contracte de novație încheiate între acestea și societățile de salubrizare, H.C.G.M.B. nr. 141/15.07.2001 și Dispoziției Primarului General nr. 1353/17.07.2001, a fost încheiat Actul Adițional nr. 4/11.10.2001 prin care Primăria Sectorului 2 se substituie Primăriei Municipiului București în drepturile și obligațiile contractuale.

Activitățile prestate de S.C. SUPERCOM S.A. in baza Contractului pentru achiziția serviciului de salubritate în sectorul 2 nr. 1128/25.10.1999 sunt:

  • •   colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere și asimilate acestora de la persoanele fizice și asociații de locatari;

  • •   dotarea clienților cu europubele;

  • •   colectarea și transportul deșeurilor voluminoase de la populație;

  • •   curățarea căilor publice;

  • •   deszăpezirea (combaterea poleiului și îndepărtarea gheții și a zăpezii;

  • •   colectarea (preselectarea) diferențiată a materialelor recuperabile;

în conformitate cu prevederile contractului, durata acestuia este de 5 ani, cu drept de prelungire în condițiile în care, pe perioada celor cinci ani operatorului nu i s-a retras Autorizația sau Primăria Municipiului București consideră că salubritatea publică este compromisă, prin întreruperea serviciului, printr-o extremă neglijență în modul de execuție sau prin excluderea din obiectul de activitate al prestatorului.

în data de 21.10.2004 a fost încheiat Actul Adițional nr. 11 la Contractul de achiziție pentru servicii de salubritate nr. 1128/15.10.1999, prin care s-a prelungit durata contractului pentru o perioada de 5 ani, începând cu data de 25 octombrie 2004, respectiv până în data de 25 octombrie 2009.

în data de 26 octombrie 2009 a fost încheiat Actul Adițional nr. 30/2009 prin care părțile, pentru motive de interes general, în vederea protejării sănătății publice și a asigurării continuității și securității serviciului de salubrizare, au convenit prelungirea duratei contractului de salubrizare în sectorul 2 pana la data de 31.03.2010.


In data de 24.02.2010 a fost încheiat Actul Adițional nr. 33 prin care părțile de comun acord au convenit în conformitate cu prevederile art. 22 din Contractul nr. 1128/25.10.1999, pentru motive de interes general, în vederea protejării' sănătății populației si a asigurării continuității și securității

/O

f^Master planul pentru sisfegȘul/de țnahagent

    ————.———4-—î—J

K.


fientrcj pregătiipifoiectuHii "Instalație de tratare terni valorifica^ energetică a degeuhlfleinijpllipale din Municipiul București



ill



CONFORM CU ORIGJNALy

serviciului de salubrizare, prelungirea duratei contractual cu salubrizare in Sectorul 2, prin achiziție publică.

In data de 10.12.2015 a fost încheiat Actul Adițional nr. 5647 la Contractul nr. 1128/25.10.1999 prin care părțile au decis să modifice art. 1 al Actului Adițional nr. 33/2010, in sensul de a modifica perioada de valabilitate a contractului de achiziție a serviciului de salubrizare în sectorul 2 al Municipiului București, pana la data încheierii noului contract de delegare de gestiune, urmare a derulării procedurilor de achiziție conform prevederilor legale aplicabile, mai exact pana la data intrării in vigoare in mod efectiv a noului contract.

Amintim totodată dispozițiile Hotărârii Curții de Apel București nr. 2774/28.10.2015 care obligă Consiliul Local Sector 2 să încheie un nou contract de delegare a gestiunii, urmare a derulării procedurilor de achiziție, dată la care actualul contract va înceta.

  • 3.2.3.3 Serviciul de salubrizare Sector 3

S.C. ROSAL GRUP S.A. este operator al serviciului de salubrizare în sectorul 3 al Municipiului București, în baza Contractului pentru achiziția serviciului de salubritate în sectorul 3 nr. 5066/11.11.1999, încheiat cu Primăria Municipiului București (în urma H.C.G.M.B. nr. 163/08.07.1999).

Conform H.C.G.M.B. nr. 6/25.01.2001 privind preluarea activității de salubrizare în Municipiul București de către Consiliile Locale ale sectoarelor pe bază de contracte de novație încheiate între acestea și societățile de salubrizare, H.C.G.M.B. nr. 141/15.07.2001 și Dispoziției Primarului General nr. 1353/ 17.07.2001, a fost încheiat Actul Adițional nr. 1/2000 prin care Primăria Sectorului 3 se substituie Primăriei Municipiului București în drepturile și obligațiile contractuale.

Activitățile prestate de S.C. ROSAL GRUP S.A. în baza Contractului pentru achiziția serviciului de salubritate în sectorul 3 nr. 5066/11.11.1999 sunt:

  • •   colectare, transport și depozitare de deșeuri menajere și asimilate acestora de la persoanele fizice și asociații de locatari;

» dotare clienți cu pubele;

  • •   colectare și transport deșeuri voluminoase de la populație;

  • •   curățare cai publice;

deszăpezire (combatere polei și îndepărtare gheata și zăpadă);

colectare (preselectare) diferențiată a materialelor recuperabile - colectare taxelor locale speciale de salubritate și respectiv de igienizare.


A‘ Actul adițional a fost semnat ca urmare a soluției pronunțate de Curtea de Apel București în Dosarul nr. 6228/2/^03; conform Sen^^i Civile nr. 2774/28.10.2015, având ca obiect acțiunea promovata de Consiliul ConcnrențeLpentru încetarea contrcatelor de                    njlicipiului

South Eastjj
"X        V Europe J

emul de management integrat al deșeurilor la nivelul'NunicipmUif BucurțțȘti

.................................*■<............... <l-    > >-■■■■■■— ...... z '

i/7/

/ / / /

/ 7/

( /



nică pentrif preg^tir                       ț-----------------

vjlorițcbre energetică^ deșeurilor municipale dir/dnicipiul București III           ' e' ‘       /       ii

' i


"Ivstjfla de tratare termică șl .

1î^inii il D> i/'i n-ncl-r


211



EECEE1D


în conformitate cu prevederile contractului, durata a€e$ttriă''este de 5 ani, cu drept de prelungire în condițiile în care, pe perioada celor cinci ani operatorului nu i s-a retras Autorizația sau Primăria Municipiului București considera că salubritatea publică este compromisă, prin întreruperea serviciului, prlntr-o extremă neglijență în modul de execuție sau prin excluderea din obiectul de activitate al prestatorului.

Prin HCGMB nr. 201/18.05.2017 Consiliul General al Municipiului București a împuternicit Consiliul Local Sector 3 să hotărască cu privire la înființarea unei societăți comerciale, în scopul prestării serviciilor de salubrizare pe raza Sectorului 3.

Amintim totodată dispozițiile Hotărârii Curții de Apel București nr. 2774/28.10.2015 care obligă Consiliul Local Sector 3 să încheie un nou contract de delegare a gestiunii, urmare a derulării procedurilor de achiziție, dată ia care actualul contract va înceta.

  • 3.2.3.4 Serviciul de salubrizare Sector 4 (licitație în derulare)

La nivelul Sectorului 4 al Municipiului București gestiunea deșeurilor a fost realizata pe baza Contractului de Prestări Servicii FN din 10.01.1997 încheiat de Rebu S.A. cu Primăria Municipiului București, preluat în anul 2001 de Consiliul Local Sector 4 (de la PMB), până la data de 10.04.2017. Ulterior, începând cu data de 11.04.2017 Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat asigurarea continuității serviciului public de salubrizare pe raza Sectorului 4 al Municipiului București, prin încheierea Contractului de delegare temporară a gestiunii serviciului de salubrizare, cu SC Amenajarea Domeniului Public Sector 4 SA, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice.

în data de 16.01.2018 a fost încheiat Contractul de prestări servicii de salubrizare și deszăpezire pe raza sectorului 4 al municipiului București, atribuit prin procedură de negociere fără publicare anunț, conform art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Prestatorul este Asocierea Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP 4) - Rosal Grup S.A. - Sal-Trans Exim S.R.L.

Contractul este valabil până la data atribuirii Contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare cu un operator economic desemnat în urma unei proceduri, cu respectarea principiilor reglementate de legea achizițiilor publice și de legislația în materie. Activitățile prestate de SC Amenajarea Domeniului Public Sector 4 S.A. sunt:

  • •   colectare, transport și depozitare de deșeuri menajere și asimilate acestora de la persoanele

fizice și asociații de locatari;                                                           /

  • •   dotare dienți cu pubele;

  • •   colectare și transport deșeuri voluminoase de la populație;                   /A //

  • •   curățare cai publice;

  • •   deszăpezire (combatere polei și îndepărtare gheata și zăpadă);

  • •   colectare (preselectare) diferențiată a materialelor recuperabile;


    EEEEfll


COiMFORMMOR^^m

Prin HCL Sector 4 nr. 9/31.03.2017 s-a aprobat instituirea și încasarea taxei de salubrizare pentru toți utilizatorii serviciului, persoane fizice și juridice de către Direcția Generală de Impozite și taxe Locale Sector 4.

în data de 27.02.2017 s-a aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 28/2017, Caietul de sarcini, a proiectului contractului de delegare a gestiunii a serviciului de salubrizare, precum și a modalității de gestiune a serviciului de salubrizare a Sectorului 4 al Municipiului București, licitația aflându-se în desfășurare (conform anunț de participare nr. 173989/22.03.2017, publicat în SEAP, - status procedura - etapa de evaluare tehnică). în conformitate cu Fișa de Date, serviciile ce fac obiectul delegării sunt următoarele:

  • •   colectarea separată și gestionarea deșeurilor menajere, colectarea separată și gestionarea deșeurilor similare,

  • •   colectarea separată și transportul deșeurilor periculoase din deșeurile menajere (cu excepția celor cu regim special),

  • •   colectarea separată și gestionarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație, instituții publice și agenți economici,

  • •   măturatul manual, măturatul mecanizat, spălarea carosabilului și a trotuarelor, stropitul carosabilului,

  • •   întreținerea curățeniei, curățatul manual al zăpezii, curățatul mecanizat al zăpezii (inclusiv pluguit), - colectarea și transportul zăpezii,

  • •   colectare cadavrelor de animal,

  • •   alte activități ocazionale și servicii conexe (răzuitul rigolelor) conform cerințelor stabilite prin Caietul de sarcini.

  • 3.2.3.5 Serviciul de salubrizare Sector 5 (licitație în derulare)

Inițial gestiunea deșeurilor era realizata și la nivelul Sectorului 5 al Municipiului București, tot prin Contractul de prestări servicii FN/10.01.1997, încheiat cu RER-REW Ecologic Service București S.A. și Consiliul General al Municipiului București.

Prin HCGMB nr. 180/2016 Consiliul General al Municipiului București a predat către Consiliul Local al Sectorului 5 competențele de înființare, organizare, atribuire și derulare a activităților serviciului public de salubrizare în Sctorul 5.

Prin HCL Sector 5 nr. 58/ 05.09.2016 Consiliul Local Sector 5 a preluat competențele de înființare, organizare, atribuire și derulare a activităților serviciului public de salubrizare în sectorul 5 începând cu data de 15.10.2016.

La data de 9.12.2016 a^șf^jnșat în SEAP anunțul nr. 171977 având ca obiect Acord cadru servicii salubrizare și deszăpezire pe raza Sectorului 5 din Municipiul București.


fonfq

Prin Hotărârea Consiliului Local Sector 5 nr. 24/ 19.07.2016 șzăaprobatjdelegarea serviciilor publice

de administrare a domeniului public și privat, respectiv a servfai a zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a terenurilor de joacă pentru copii, administrate de către Sectorul 5, prin gestiune delegată, cu atribuire directă către SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA.

Jice de amenajare și întreținere


Contractul nr. 3461/28.07.2016 are ca obiect delegarea gestiunii serviciilor publice de amenajare și întreținere a zonelor verzi, a parcurilor și grădinilor publice, a terenurilor de sport, a locurilor de agrement și a terenurilor de joaca pentru copii, administrate de către Sectorul 5, fiind încheiat pe o durată de 4 ani intre Consiliul Local Sector 5 și Societatea Amenajare Edilitară și Salubrizare SA (societate cu capital integral public înființată în anul 2010, prin Hotărârea Consiliului Local a Sectorului

  • 5 nr. 39/16.08.2010).

Prin adresa nr. 39417/04.10.2016, Primăria Sectorului 5 a solicitat Municipiului București să fie asigurat serviciul de salubrizare stradală și a serviciului de iarnă pe raza Sectorului 5 de către Primăria Municipiului București, până la finalizarea procedurii de achiziție și încheierea Acordului Cadru, in urma procedurii de achiziție.

în consecință, prin HCGMB nr. 180/2016 s-a aprobat la art. 1 al. 2 ca "până la finalizarea procedurilor și încheiere: Acord cadru servicii de salubrizare și deszăpezire pe raza sectorului 5 din Municipiul București, Contract nr. 626/19.12.2014, încheiat între Primăria Municipiului București și COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. urmează să își producă efectele, finanțarea acestuia realizându-se din bugetul propriu al Municipiului București.

Așadar, pana la data la care se va încheiat Acordul Cadru in urma procedurii de atribuire, activitatea de salubrizare stradală este asigurată în Sectorul 5 de COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A.

  • 3.2.3.6 Serviciul de salubrizare Sector 6

URBAN S.A. este operator al serviciului de salubrizare în sectorul 6 al Municipiului București, în baza Contractului pentru achiziția serviciului de salubritate în sectorul 6 nr. 1153/1999, încheiat cu Primăria Municipiului București (în urma H.C.G.M.B. nr. 163/08.07.1999). Conform H.C.G.M.B. nr. 6/25.01.2001 privind preluarea activității de salubrizare în Municipiul București de către Consiliile Locale ale sectoarelor pe bază de contracte de novație încheiate între acestea și societățile de salubrizare, H.C.G.M.B. nr. 141/15.07.2001 și Dispoziției Primarului General nr. 1353/17.07.2001, a fost încheiat un Act Adițional prin care Primăria sectorului 6 se substituie Primăriei Municipiului București în drepturile și obligațiile contractuale.

Contractul nr. 1153/1999 este prelungit prin Actul Adițional nr. 11/2004 încheiat între Primăria Sector

  • 6 și S.C. Urban S.A. pentru o perioadă de 5 ani (începând cu 01.11.2004) și prin Actul Adițional nr. 22/2009, până la aprobarea Strategiei de dezvoltare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Miiniriniiil Riimrpcti ci atrihilirii rnntrartiihn rip dplpnarp a npcHnnii



  • •   colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere și asimilabilele acestora;

  • •   colectarea deșeurilor reciclabile;

  • •   curățarea căilor publice;

  • •   deszăpezirea;

  • •   colectarea și transportul deșeurilor voluminoase de la populație;

  • •   colectarea, transportul și depozitarea controlată a deșeurilor rezultate din activități de construcții și desființări;

  • •   măturatul carosabilului;

  • •   măturatul trotuarelor;

  • •   măturatul stațiilor de transport în comun;

  • •   măturatul locurilor de parcare - menținerea curățeniei;

  • •   ridicarea obiectelor abandonate;

  • •   spălatul și stropitul carosabilului;

  • •   răzuitul rigolelor;

  • •   descărcarea și depozitarea deșeurilor stradale în depozite autorizate.

în conformitate cu prevederile contractului, durata acestuia este de 5 ani, cu drept de prelungire în condițiile în care, pe perioada celor cinci ani operatorului nu i s-a retras Autorizația.

Prin Hotărârea HCGMB nr. 94/2007 s-a decis prelungirea duratei contractului pana la "atribuirea contractului privind achiziția serviciului de salubrizare, urmare a aprobării de către CGMB a strategiei de accelerare a dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice a Municipiului București".

Aceasta hotărâre a fost adoptata ca o consecința a necesității menținerii masurilor de asigurarea a serviciilor de salubrizare pana in momentul in care se va încheia procedura de atribuire și va fi semnat Acordul Cadru.

Amintim totodată dispozițiile Hotărârii Curții de Apel București nr. 2774/28.10.2015 care obligă și Consiliul Local Sector 6, precum și celelalte sectoare al Municipiului București, să încheie un nou contract de delegare a gestiunii, urmare a derulării procedurilor de achiziție, dată la care contractul în vigoare la acest moment va înceta.

La fel ca și in cazul celorlalte sectoare și in cazul Sectorului 6 este aplicabila Decizia nr. 58/13.11.2009 a Consiliului Concurentei, prin care s-a constatat încălcarea art. 9 al. 3 din Legea concurentei nr. 21/1996 republicata, de       ^ate^autârițațile publice locale, printre care și Consiliul Local al

Masl          enuru sistemul de manâgeme^tjjntegrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București

tef#£^^h^ă^fieiitrB:pfeglxirea proiectului "Instalație de tratare teo^i^r

/SH.             Srtlt                i/altSfifh3fsiaiergetKă.ardeseurildr municipale din Municipiul BucyffîfaZ. ,

rSouthEast’
~     /                 % Europe/?


215



■8EKEBW        ,orfc«« cu

Sectorului 6 București șl Primarul Sectorului 6 șî^-a^a^^^i^^S^irata^contractului de 25 de ani pentru servicii de salubrizare este mare, și ca nu reieș^clar m cat timp se vor amortiza investițiile ce urmează a fi făcute de către prestator, impunân<£jștfel''1srimăriei Sectorului 6 reanalizarea duratei contractului in baza unei fundamentări din care sa reiasă concordanta intre termenul contractului și amortizarea investițiilor.

  • 3.2.3.7      Alți operatori de colectare și transport deșeuri municipale

Pe lângă operatorii de colectare și transport deșeuri municipale prezentați anterior, mai există o serie de operatori care desfășoară această activitate, așa cum rezultă din chestionarele MUN (colectare și transport deșeuri municipale) furnizate de către APM București, care nu au contracte de salubrizare încheiate cu sectoarele municipiului București, nu au licență ANRSC și nu au contacte cu autoritățile locale ale Municipiului București.

  • 3.2.3.8      Deșeuri din parcuri și grădini

în ceea ce privește deșeurile din parcurile care aparțin Municipiului București, activitatea este desfășurată de ALBAP.

La nivel de sectoare, deșeurile din grădini și parcuri sunt gestionate conform informațiilor din tabelul de mai jos.




nul pentru sistemul de management integrat a1 deșeurilor la nivelul

toi

I 1


Asistență tehnică pentru pfeffâțutfa proiectului "Inățal valorificare energeticălp ripseițjrilor municipale Ai " v                         '


nIrS^ia^ie^e7iătâre~termîa

1 Ai Murikipiul București"

i                 • ’ /





3-1: Situația prestării activităților serviciului de salubrizare la nivelul fiecărui sector al municipiului București, iunie 2018

“^Sector

Operator colectare deșeuri menajere

Operator colectare deșeuri construcții și desființări de la populație

Operator colectare deșeuri asimilabile

Operator colectare deșeuri stradale

Operator colectare deșeuri din piețe

Operator colectare deșeuri din parcuri și grădini

Sector 1

-------,----------i---------------U__________|

S.C. COMPANIA ROMPREST

SERVICE S.A.

S.C. COMPANIA

ROMPREST SERVICE S.A.

S.C. COMPANIA

ROMPREST SERVICE

S.A.

S.C. COMPANIA

ROMPREST SERVICE

S.A.

Administrația Piețelor Sector 1

Administrația Domeniului Public

Sector 1

T >

'   \ o \

S.C. SUPERCOM

S.A.

S.C. SUPERCOM S.A.

S.C. SUPERCOM S.A.

S.C. SUPERCOM S.A.

S.C. SUPERCOM

S.A.

Administrația

Domeniului Public

Sector 2

<                    «.     ......«...        ..:■■■ ■......‘H

V-.‘’A

'X..........

S.C. ROSAL

GRUP S.A.

S.C. ROSAL GRUP S.A.

S.C. ROSAL GRUP S.A.

S.C. ROSAL GRUP S.A.

Administrația Domeniului Public

Sector 3

Administrația Domeniului Pttblic Sector 3  \

Sector 4

s=£anform DA publicata in So£§s.

^Ewywnunț ^•§98^2.03.2017) -^i^ta fflhtru care se §cfea^^6erviciile - 48 de lîjpțȘgFla data atribuirii

b

'“contractului

Amenajarea

Domeniului

Public Sector 4

Amenajarea Domeniului

Public Sector 4

Amenajarea

Domeniului Public

Sector 4

Amenajarea

Domeniului Public

Sector 4

Amenajarea

Domeniului Public

Sector 4

Amenajarea Domeniului Public

Sector 4

Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor 1a nivelul Municipiului București



Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"


217


'Oo



Ăel

' A#/

Operator colectare deșeuri menajere

Operator colectare     !

deșeuri construcții și  I Operator colectare

desființări de la        | deșeuri asimilabile

populație

Operator colectare deșeuri stradale

Operator colectare deșeuri din piețe

Operator colectare deșeuri din parcuri și grădini

Sector 5

Procedură de achiziție puțjFicjpn derulare

-

-

-

S.C. COMPANIA

ROMPREST SERVICE

S.A.

Administrația Piețelor Sector 5

SC Amenajare

Edilitară și Salubrizare SA

Sector 6

'Contract nr, 1153/1999

Valabil pana la rămânerea definitiva a Hotărârii Curții de Apel București nr. 2774/28.10.2015

S.C. Urban S.A.

S.C. Urban S.A.

S.C. Urban S.A.

S.C. Urban S.A.

S.C. Urban S.A.

Administrația

Domeniului Public și

Dezvoltare Urbană

Secto/K

Sursa: date colectate, informații publice disponibile





Mașter planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului București


^isistență tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"



EECBiflS


CONFORM CU ORIGIN


3.2.3.7 Activitatea de depozitare a deșeurilor municipale

La nivelul Municipiului București există încheiate de către Pri          nerală a Municipiului București

două contracte având ca obiect proiectarea, execuția și exploatarea unor depozite controlate de deșeuri:

  • I.      CONTRACT NR. 955/11.03.1999 încheiat intre PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT

  • II.     CONTRACT NR. 22268/09.07.1999 încheiat intre PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și CAPITEL INVEST (actual ECO SUD).

Contract nr, 955/11.03.1999

La data de 11.03.1999 a fost semnat contractul nr. 955 între Primăria Municipiului București și S.C. IRIDEX Group Import Export S.R.L., având ca obiect proiectarea, execuția, exploatarea și postmonitorizarea unei rampe ecologice de depozitare a deșeurilor situata in zona Giulesti-Sârbi.

Contract nr, 22268/09.07.1999

Acest contract a fost semnat la data de 09.07.1999 în vederea proiectării, construirii și exploatării unui depozit controlat de deșeuri solide urbane în comuna Vidra.

Societatea Capital Invest S.A. a cesionat la data de 25.02.2000 Contractul nr. 22268/09.07.1999 împreună cu contractul de concesiune nr. 1903/22.06.1999 a terenului din comuna Vidra către societatea Capitel Systema Ecologic SRL.

La data de 29.03.2005 Contractul nr. 22268/09.07.1999 este cesionat către ECO SUD SRL.

  • 3.2.3.8 Instalațiile de tratare

Municipiul București este deservit și de o serie de instalații de tratare a deșeurilor, astfel cum sunt prezentate acestea în capitolul 2 din prezentul Mașter Plan, care nu fac parte din domeniul public al municipiului sau al sectoarelor și pentru care nu există contracte încheiate cu Municipiul București (sau cu sectoarele pentru stațiile de sortare).


Prin HCGMB nr. 108/2012 s-au stabilit următoarele: - art. 3 "Administrațiile Domeniului Public al sectoarelor 1-6, Administrațiile Piețelor 1-6, piețele și oboarele care nu se află sub administrarea Primăriilor sectoarelor 1-6, operatorii de salubrizare autorizați și Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București, în cazul în care până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri nu au asigurată compostarea prin mijloace proprii a deșeurilor biodegradabile, au obligația să valorifice aceste deșeuri la sisteme autorizate în acest sens pentru această activitate, sau la sistemul existent în cadrul Administrației Lacuri Parcuri Agrement București".

- art. 7 "(...) Investițiile aferente vor fi realizate de către operatorii de salubrizare autorizați și de către

administratorii depozitelor de deșeuri."


inJ.'


țntru sistemul de management integrat ai deșeurilor la nivelul M itență^hnică~pe!Snîpr^ătireapmîec^iur^înstâ^ea^~^^K^micăWi valorificare energetică a deșeurilor mupiapale din Municipiul București"



EuroPe

SKV     219



Stațiile de sortare aparținând S.C. URBAN S.A., S.C. ROSAL GRUP S.A., S.C. SUPERCOM S.A., S.C.

ECO-SUD S.A., S.C. IRIDEX GRUP IMPORT EXPORT S.A., S.C. ROMWASTE SOLUTION S.A. și S.C. 3R

GREEN S.R.L., stația de compostare aparținând ALPAB funcționează în baza Autorizațiilor de mediu în vigoare.


CT*.

mdnageinent integrat al Aeșeu^lor la nivelul Municip


r/O                     valorificare energetică a deșeurilor municipale dtn fllfnicipiul București"

* womWX

■-


iul pentru sistemul de

’ *7AsistențătehnicăpentnjpregătireapfvîeCtului^în^lațîSIdetrătaretermicășî aJJ/        valorificare energetică a deșețMot municipale din Mlfificipiul București"




management integrat al deșeurilor in municipiul București este de 30 ani.

Dat fiind faptul ca Mașter Planul este elaborat in anul 2017, iar ultimul an pentru care exista date disponibile privind cantitățile de deșeuri municipale generate este anul 2016, acesta este considerat anul de referință in procesul de planificare.

Astfel, perioada de planificare, respectiv perioada de calcul a proiecțiilor, este 2017-2046.


  • 4.1 Metodologie și ipoteze

  • 4.1.1 Metodologie și ipoteze privind prognoza socio-economică

Prognoza populației la nivelul Mașter Planului a fost realizată pe 3 nivele (național, al regiunii București-Ilfov și al Municipiului București) și proiectată pe o perioadă de 30 de ani cuprinsă între 2017 și 2046. Estimarea pornește de la populația actuală comunicată de Institutul Național de Statistică pentru anii 2015 și 2016, iar evoluția în perioada 2017 - 2046 ia în considerare țintele stabilite de instituție pentru anii 2030 și 2060 privind populația la nivel național și cea la nivelul regiunii București - Ilfov. Au fost realizate prognoze ale populației pe 3 scenarii și anume un scenariu de referință, unul optimist și unul pesimist, pentru fiecare dintre acestea fiind stabilite valori țintă diferite ale populației in anii 2030 și 2060.

  • 4.1.2 Metodologie și ipoteze privind proiecția de generare a deșeurilor municipale

Proiecția de generare a deșeurilor municipale cuprinde trei părți principale, și anume:

  • •   Proiecția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada de planificare;

  • •   Proiecția compoziției principalelor categorii de deșeuri municipale;

  • •   Proiecția fluxurilor speciale din deșeurile municipale, respectiv: deșeuri biodegradabile municipale, deșeuri periculoase municipale și deșeuri voluminoase.

Proiecția cantităților de deșeuri municipale generate necesită ipoteze în ceea ce privește proiecția de generare a deșeurilor menajere, deșeurilor similare, deșeurilor din parcuri și grădini, deșeurilor și piețe și deșeurilor stradale.


Proiecția de generare a deșeurilor menajere depinde în principal de următorii parametri:


  • •   Proiecția demografică;

  • •   Dezvoltarea economică, și anume proiecția PIB;



• Implementarea măsurilor referitoare la prevenirea generării deșeurilor municipale.

Data fiind faptul că proiecția demografică este realizatăjn trei scenarii (mediu/constant, optimist și



generare a deșeurilor menajere este realizată în aceleași

i •         ! \ y

** i

nagement integrat al deșeurilor la nivelulJt$miaigi^g|(Șț|c6

reffătirea prc      ”îns^âpe~detrâ^reter     dOT East

jwrope

^R.L.    /■      221


u sistemul cfe mai îî^^hnîcă~penbu^r^ă^r^prdieiu^::îns^âpe~detrâ^reter lorificare energetică â desteurjlor murnâpafe''an Municipiul București*





EQZEEOS


în ceea ce privește celelalte categorii de deșeuri municipale, la calcul proiecției de generare sunt utilizate ipotezele din Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), și anume:

• Ponderea deșeurilor similare din deșeurile menajere rămâne constantă pe întreaga perioadă de planificare, respectiv 60%;

• Cantitățile generată de deșeuri din parcuri și grădini, piețe și deșeuri stradale rămân constante pe întreaga perioadă de planificare.

Proiecția compoziției deșeurilor municipale este realizată separat pentru:

  • •   Deșeurile menajere și similare celor menajere;

  • •   Deșeurile din parcuri și grădini;

• Deșeurile din piețe.

Pentru toate cele trei categorii de deșeuri municipale, la calculul proiecției compoziției sunt utilizate ipotezele din PNGD. Astfel, pentru deșeurile menajere și similare celor menajere pe parcursul perioadei de planificare au loc modificări ale compoziție. Pentru celelalte două categorii de deșeuri se asumă ca pe parcursul perioadei de planificare compoziția rămâne constantă.

In cazul deșeurilor menajere și similare proiecția compoziției este realizată pornind de la compoziția actuală.

Pentru deșeurile stradale, din analiza datelor prezentate în PNGD, dar și a datelor colectate pe parcursul elaborării prezentului Mașter Plan, a rezultat ca aceste includ pe lângă deșeurile rezultate de la măturatul și spălatul căilor publice și deșeurile din coșurile stradele, precum și deșeurile menajere și asimilabile abandonate. Acest fapt este confirmat și de compoziția deșeurilor stradale prezentate în PNGD, care include o pondere mare (circa 30%) de deșeuri recidabile - deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri metalice, deșeuri de sticlă și deșeuri de lemn.

întrucât în prezentul Mașter Plan se asumă că deșeurile stradale sunt doar deșeurile rezultate de la măturatul și spălatul căilor publice (deșeurile din coșurile stradale și deșeurile abandonate fiind deșeuri municipale amestecate, incluse în deșeurile similare), pentru această categorie de deșeuri municipale nu este utilizată compoziția din PNGD.

Ipotezele utilizate pentru compoziția deșeurilor stradale sunt următoarele:

• Ponderea deșeurilor biodegradabile din deșeurile stradale este de 30%, reprezentată în principal de frunzele colectate ca urmare a măturatului căilor publice, restul de 70% fiind deșeuri inerte;

Compoziția deșeurilor stradale rămâne constantă pe parcursul perioadei de planificare.

Pentru deșeurile din parcuri și grădini se asumă că 70% sunt deșeuri biodegradabile (cod 20 02 01) și 30% deșeuri inerte, respectiv pământ și pietre (cod 20 02 02). Această estimare este realizată pe baza datelor furnizate de către operatorii dj S grădini.

1 ,

I planul pentru sistemul di ““““Âsistențălehnică^pentr^^r^găt^^^^iectyîî/f^/Ts^îătie^elrâtâreTermi^^î

u »        «■-. -x                 valorificare energehcâ'a deșeiil/for mc/niupahr din Municipiul București"



municipiul București, care asigură colectarea deșeurilor o

I xteseurilor la nivelu


t -7 i ' -

le manatțemenț integra/ai



MEpîă


222



rmT.m


I CONFORM CU ORIGIN
I
l

Proiecția fluxurilor speciale din deseurile municipale (deșeypKbiod             iunicipale, deșeuri

j

periculoase municipale și deșeuri voluminoase) este realiz            'proiecției cantităților de deșeuri

municipale generate și a proiecției compoziției principalelor categorii de deșeuri municipale.

în secțiunile de mai jos sunt prezentate rezultatele calculul proiecției pentru următorii ani de referință:

  • •  2017 - primul an de calcul al proiecției

  • •  2020, 2025, 2030, 2035 - ani în care trebuie îndeplinite obiectivele

  • •  2023 - anul asumat pentru darea în operare a instalațiilor noi de gestionare a deșeurilor

  • •   2046 - sfârșitul perioadei de planificare.

  • 4.2 Proiecția socio-economică

  • 4.2.1 Prognoze demografice la nivel național, regional și local

Prognoza populației pe toate cele trei nivele pornește de la populația actuală conform Institutului Național de Statistică, iar evoluția sa în perioada 2017 - 2046 ia în considerare țintele stabilite de instituție pentru anul 2030 și 2060 în ceea ce privește populația din regiunea București - Ilfov, în cadrul scenariului median. Aceste informații se regăsesc în broșura editată de Institutul Național de Statistică în anul 2014 - "Proiectarea populației pe regiuni de dezvoltare la orizontul anului 2060".

----Prognoza populației rezidente in Remania


ÎO.OQG.OOO


Sursa: Institutul Național de Statistică, "Proiectarea populației României pe regiuni de dezvoltare la orizontul anului

2060", 2014

La nivelul țării, ținta stabilită a populației pentru anul 2030 este de 18,009 milioane locuitori, ceea ce conduce către un ritm mediu de scădere de- O76S°7o‘pe an. Pentru anul 2060 au fost prognozați 13,039 ritmul mediu de diminuare rezultat este unul de circa 1,1% pe an.

X f i I

•îjă^WoHne locuitori, i

’‘vi'ss

7. w

’JlIftA */



sistemul demanagement integrat aî deșeurilor la nivelul Municipi

ijța/nță tehnică pentru pregatu ea. proiectului "Instalație de tratare termică și lorificare energeiscS"P^șeiirilar municipăle din Municipiul București"



/Ramboll m South East J
*/7Mrope J23

|---------------


ESSE&flB


! CONFORM CU ORIGINALUL *

curești - jllfov, a fost stabilită o țintă a

Fa rezidentă în Municipiul București


în ceea ce privește prognoza populației la nivelul regiunii populației pentru anul 2030 de 2,196 milioane locuitori, ia a fost estimată prin raportarea populației existente în prezent în municipiu la populația regiunii și înmulțirea cu ținta stabilită pentru populația din regiunea București - Ilfov pentru anul 2030. Populația astfel calculată a atins o valoare de 1,765 milioane locuitori în anul 2030 în Municipiul București. Pentru anul 2060 au fost prognozați 1,839 milioane locuitori în regiune, iar populația rezidentă a municipiului va atinge cca 1,477 milioane locuitori conform aceluiași algoritm de calcul.

Prognoza populatieîrezidente Regiunea București - Ilfov

Prognoza populatieîrezidente

București

2,500,000


1300,000

1,0CO,GOO

500.000

£ s S R R R       « R R R R) R R m .ș ri? $ rn R R Ș 2 % 5 % $ a 2

Figura 4-2: Prognoza populației rezidente în București - Ilfov

Sursa: Institutul Național de Statistică, "Proiectarea populației României pe regiuni de dezvoltare la orizontul anului 2060", 2014

Ritmul mediu anual de diminuare a populației la nivelul regiunii (și la nivel local) luat în considerare până în 2030 a fost de 0,293%, iar ulterior populația va scădea într-un ritm mai accelerat, cu o medie anuală de 0,59%. La nivel regional și local, populația se va diminua mai puțin accelerat decât la nivel național, atât în perioada de până în 2030, cât și ulterior până în 2060.

  • 4.2.2 Prognoza venitului mediu disponibil al gospodăriei

Prognoza venitului disponibil al gospodăriilor din regiunea București-Ilfov a fost prognozat c următoarele ipoteze:


S-a plecat de la nivelul venitului mediu disponibil al gospodăriei medii în regi Ilfov;

Deoarece s-a constatat istoric la nivel național că creșterea venitului gospodăriei este mai ică decât creșterea a'nuală a PIB-ului, s-a considerat că venitului familiei va creste în linie cu '■                                                i i-,                               , 'i J                           I I


in creșterea anuală a .PIB-ului la nivelul niunicipiului București.


\ ■. .

t                               > - Z'o-

planul pentru sistemul de-BjanigHnierit'integrat al deșeurilor la nivel

Asistentă tehnică pentru pregătirea proiectului "Instalație de tratare terl^nă și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul Bucureșt


Prognoza venitului disponibil al gospodăriei medii și al gospodăriei din decila 1 este prezentat în graficul următor:


în analiza financiara a fost realizată o prognoză a numărului de gospodării de la nivelul municipiului București, pornind de la valorile înregistrate în anul 2015 conform informațiilor disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică pe următoarele tipuri de locuințe:

• Clădiri rezidențiale:

□ Case individuale;

c  Case cuplate (duplex);

c   Case înșiruite (alipite);

c Blocuri de apartamente;

c Clădiri destinate spațiului colectiv de locuit;

» Clădiri nerezidențiale

Pentru realizarea prognozei numărului de locuințe (gospodării) s-au utilizat doi factori de corecție, diferențiați pe tipuri de clădiri și cele nerezidențiale, și anume 10% din creșterea PIB în cazul clădirilor rezidențiale și 30% în cazul celor nerezidențiale. Acest coeficient a fost aplicat anual numărului de clădiri din fiecare tip.

Dimensiunea unei gospodării la nivelul municipiului București a fost considerată la 2.55 persoane/gospodărie conform informațiilor disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică, începând cu anul 2017 aceasta valoare este ponderată cu ritmul de sporire al populației municipiului


u sistemul de management integiat al deșeu.


floarea de 2.23 locuitori pe gospodărie in anul 2046.

I

!        ■              ’ li

irilor la nivelulț

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului 'Unstaiatle^TrâtafeteiTnic'Si^i valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București"

-1 ’ -

Ramboll "A ” South East J ^nicig^^ure^






■ZCEEfiB


I


j CONFORM CU ORI
  • 4.2.3 Prognoze economice la nivel național, regionafșîTocăî

Comisia Națională de Prognoză a emis în martie 2017 un do merftv(rPrognoza în profil teritorial -

I

varianta de primavara 2017') în care sunt prognozați umițLxndicatori ce reflectă dezvoltarea economică a României în perioada următoare, precum și care va fi evoluția acestor indicatori la nivel regional și local.

Astfel, este prognozată o creștere economică de peste 5% în următorii 4 ani la nivel național, valoare care nu este însă atinsă și la nivel regional și local. în regiunea București - Ilfov precum și în Municipiul București, sporirea PIB se va situa în general cu 0,2puncte procentuale sub valoarea înregistrată la nivel național.

Tabel 4-1: Prognoza produsului intern brut - nivel național, regional și Municipiul București

Creșterea PIB

2017

2018

2019

2020

Nivel național (%)

5,2%

5,5%

5,7%

5,7%

Regiunea București - Ilfov

4,9%

5,3%

5,5%

5,5%

Mun. București (%)

4,9%

5,3%

5,5%

5,5%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial - varianta de primăvară 2017", Martie 2017

Ritmul de creștere a economiei va fi mai ridicat la nivel național decât cel înregistrat la nivelul Municipiului București, ceea ce va conduce către o diminuare a decalajului înregistrat față de media națională.

Conform informațiilor disponibile mai jos, PIB la nivel național în prețuri curente a sporit în 2016 cu 7,2% la nivel național, comparativ cu doar 6,9% la nivelul municipiului București. Această creștere se transpune proporțional în câștigul brut la nivel național și local, astfel încât acest indicator sporește cu 7,2% la nivelul Bucureștiului și cu 7,4% la nivel național. Cu toate acestea, câștigul mediu brut înregistrat la nivel local va fi cu 40% mai mare decât valoarea prognozată la nivel național.

Tabel 4-2: Prognoza produsului intern brut și câștigul brut la nivel regional și al Municipiului București

PIB și câștigul mediu brut

2017

2018

2019

2020

PIB național - prețuri curente

Mii. lei

815.195

878.007

946.003

1.014.013

PIB regional - prețuri curente

Mii. lei

222.679

239.467

257.620

275.671

PIB local - prețuri curente

Mii. lei

200.545

215.615

231.936

248.137

Câștig brut la nivel național

Lei / luna

3.131

3.418

3.702

3.977

Câștig brut la nivelul regiunii București - Ilfov

Lei / luna

4.296

4.687

5.072

5.432

Câștig brut la nivelul Mun. București

Lei / luna

4.386

4.785

5.175

5.548

Pondere câștig local raportat la național yN

:^Jei ^luAa

?M40%

140%

140%

140%




Ponderea PIB pe locuitor la nivelul municipiului București în valoareaprognozăț&Tamivel național se va diminua cu 2% pana la 263% în perioada 2017 - 2020, atingând pragul de cca 31 mii EUR/locuitor în anul 2020, comparativ cu cca 12 mii EUR/locuitor la nivelul țării.

Tabel 4-3: Prognoza produsului intern brut pe locuitor - nivel național, regional și local

PIB pe locuitor

2017

2018

2019

2020

Nivel național

EUR/loc

9.279

10.051

10.878

11.715

Regiunea București - Ilfov

EUR/loc

21.772

23.434

25.172

26.801

București

EUR/loc

24.580

26.601

28.749

30.771

Pondere PIB local raportat la PIB național

%

265%

265%

264%

263%

Spor anual - nivel local

%

8%

8%

8%

7%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial - varianta de primăvară 2017", Martie 2017

începând cu anul 2021 s-a considerat ca PIB-ul la nivel național va crește cu o rată anuală constantă de 3.5% iar PIB-ul la nivel regiunii și Municipiului București va crește cu o rată anuală constantă de 3.4%.

Referitor la inflație, deși în ultimii ani a fost înregistrată deflație ca urmare a ieftinirii produselor ulterior reducerii TVA, pentru perioada următoare Comisia Națională de Prognoză a estimat o inflație în creștere pe fondul aprecierii economice, în linie cu valorile înregistrate la nivel european.

Tabel 4-4: Inflația - nivel național

Inflația

2017

2018

2019

2020

Nivel național

EUR/loc

1,9%

2,3%

2,2%

2,0%

Sursa: Comisia Națională de Prognoză, "Prognoza în profil teritorial - varianta de primăvară 2017”, Martie 2017 începând cu anul 2021 s-a considerat ca inflația la nivel național va avea o rată anuală constantă de 2.0% in linie cu prognozele la nivel european.

Atât la nivel regional, cât și local, rata șomajului este mult mai scăzută decât cea înregistrată la nivel național, reprezentând cam 40% din aceasta. Tendința pe perioada prognozată este de diminuare.

Tabel 4-5: Prognoza ratei șomajului nivel regional și al Municipiului București

Rata șomajului

2017

2018

2019

2020

Regiunea București - Ilfov

%

1,5%

1,4%

1,4%

1,3%

Municipiul București

%

1,7%

1,7%

1,6%

1,6%

începând cu anul 2021 s-a considerat ca rata șomajului la nivel Național va avea o rată anuală

constantă de 1,46% la nivelul regiunii București-Ilfov și 1.6% la nivelul Municipiului București.

4.2.4 Concluzii



Prognoza populației pornește de

sa în perioadjî 2017 - 2046^â<țn eo1



a populația actuală conform Institutului onsiderare țintele stabilite de ! î irigem^'nt integrat al deyi

lip Ml


di


u sistemul de mani

ehivcă^entru~pt^îtîî^â^proîe^îuCÎnstanîțîe^delrataîeteîi^ică și ificare energetică a deșeurilor mumdpale'difl Municipiul Bucu




2060 în ceea ce privește populația din regiunea București - Ilfov ,J informații se regăsesc în broșura editată de Institutul Națio populației pe regiuni de dezvoltare la orizontul anului 2060"".

de Stâtistică în anul 2014 - "Proiectarea


Ritmul mediu anual de diminuare a populației la nivelul regiunii (și la nivelul Municipiului București) luat în considerare până în 2030 a fost de 0,293%, iar ulterior populația va scădea într-un ritm mai accelerat, cu o medie anuală de 0,59%. La nivel regional și local, populația se va diminua mai puțin accelerat decât la nivel național, atât în perioada de până în 2030, cât și ulterior până în 2060.

Prognoza venitului disponibil al gospodăriilor din regiunea București-Ilfov a fost prognozat plecând de la nivelul venitului mediu disponibil al gospodăriei medii în regiunea București-Ilfov și aplicând un factor de creștere de 60% din creșterea anuală a PIB-ului la nivelul municipiului București. Venitul mediu pentru gospodăriile din Decila 1 (familiile cele mai sărace) va crește pe baza aceluiași trend ca și gospodăria medie.

Ritmul de creștere a economiei va fi mai ridicat la nivel național decât cel înregistrat la nivelul Municipiului București, ceea ce va conduce către o diminuare a decalajului înregistrat față de media națională. Conform informațiilor disponibile mai jos, PIB la nivel național în prețuri curente a sporit în 2016 cu 7,2% la nivel național, comparativ cu doar 6,9% la nivelul municipiului București. Această creștere se transpune proporțional în câștigul brut la nivel național și local, astfel încât acest indicator sporește cu 7,2% la nivelul Bucureștiului și cu 7,4% la nivel național. Cu toate acestea, câștigul mediu brut înregistrat la nivel local va fi cu 40% mai mare decât valoarea prognozată la nivel național.

  • 4.3 Protecția privind generarea deșeurilor municipale

După cum este prezentat în secțiunea anterioară, proiecția privind cantitățile de deșeuri municipale generate este realizată separat pentru deșeurile menajere, deșeurile similare, deșeurile din parcuri și grădini, deșeurile din piețe și deșeurile stradale pornind de la cantitățile estimate pentru anul de referință, respectiv anul 2016.

Proiecția deșeurilor menajere este realizată pe baza proiecției demografice și a PIB. De asemenea, la stabilirea ipotezelor pentru cele trei scenarii (mediu/constant, optimist și pesimist) s-a luat în considerarea posibilul impact al implementării măsurilor de prevenire.

Ipotezele utilizate la proiecția indicatorului de generare a deșeurilor menajere, care pentru anul de referință este estimat a fi 0,9 kg/locuitor x an sunt următoarele:

• Scenariul mediul - se asumă:

pentru anii 2017 și 2018 - o creștere de 0,2% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;


pentru anul 2019 - o creștere de 0,1% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;


ri Ă-

pentru anm 2W0 -rindtcâtoruhtămâne la valoar

f'' i

l »

H^ntru sistemul de manag . _

———_ _ .....................

Asistență.tehpie^pe.nțruj>peg^tirga fftoieclului "Instalație de tratare termică și iahinfkare enetgtțtrcA ă'deșe'uffloi munii ipale din Municipiul București"


aster planul pei





estimată pentru an^^D19;


* Europe ucureȘI* I


228


CONFORM CU ORIGINALUL

EQZE&ffii



o pentru anii 2021 și 2022 - o scădere de 0,9% pentru fiecâre purjct-'țîrocentual de creștere a PIB;

o pentru anii 2023 și 2024 - o scădere de 0,8% pentju fiecare punct procentual de creștere a PIB;

o pentru anul 2025 - o scădere de 0,7% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;

o începând cu anul 2026 și până la sfârșitul perioadei de planificare se consideră că indicatorul de generare rămâne constant, respectiv la valoarea estimată pentru anul 2025;

• Scenariul optimist - se asumă:

o pentru anii 2017 și 2018 - o creștere de 0,2% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;

o pentru anul 2019 - indicatorul rămâne la valoarea estimată pentru anul 2018;

o pentru anul 2020 - o scădere de 0,9% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;

o pentru anii 2021 și 2022 - o scădere de 0,8% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;

o pentru anii 2023 și 2024 - o scădere de 0,7% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;

o pentru anul 2025 - o scădere de 0,6% pentru fiecare punct procentual de creștere a

PIB;

o începând cu anul 2026 și până la sfârșitul perioadei de planificare se consideră că indicatorul de generare rămâne constant, respectiv la valoarea estimată pentru anul 2025;

• Scenariul pesimist - se asumă:

o pentru anii 2017, 2018, 2019 - o creștere de 0,2% pentru fiecare punct procentual de creștere a PIB;

o pentru anul 2020 - o creștere de 0,1% pentru fiecare punct procentual de creștere a

PIB;

o pentru anul 2021 - indicatorul rămâne la valoarea estimată pentru anul 2020;

o începând cu anul 2022 și până la sfârșitul perioadei de planificare se consideră că indicatorul de generare rămâne constant, respectiv la valoarea estimată pentru anul Ipotezele au fost stabilite pe baza ipotezelor din PNGD, ținându-s^Mma^f&TeTulfâtui măsurilor de prevenire, care vor fi implementate la nivel național și locpn Astfel^pentru scenariul mediu este considerat ca măsurile de prevenire o sa înceapă sa aibă efectTprogresiv începând cu anul 2020. Rezultatul estimat este că indicatorul de generare a deșeurilor menajere va fi în anul 2025 cu 10% mai mic decât cel din anul de referință (ipoteză asumată și în PNGD).


în scenariul optimist se consideră ca măsurile de prevenire vor fi implementate mai rapid și cu un succes mai mare, astfel ca indicatorul de generare a deșeurilor menajere va fi în anul 2025 cu circa 15% mai mic decât cel din anul de referință.

In scenariul pesimist se considera că măsurile de prevenire fie nu vor fi implementate, fie vor fi implementate cu eficacitate scăzuta. în aceste condiții, in anul 2025 indicatorul de generare a deșeurilor menajere este estimat ca va fi cu circa 4% mai mare decât cel din anul de referință.

Tabel 4-6: Proiecția indicatorului de generare deșeuri menajere in trei scenarii

kg/locuitor x zi

2017

2020

2023

2025

2030

2035

2046

Indicator de generare deșeuri menajere - scenariul mediu

0,91

0,93

0,85

0,82

0,82

0,82

0,82

Indicator de generare deșeuri menajere - scenariul optimist

0,91

0,88

0,81

0,77

0,77

0,77

0,77

Indicator de generare deșeuri menajere - scenariul pesimist

0,91

0,94

0,94

0,94

0,94

0,94

0,94

Sursa: estimare Consultant

La determinarea proiecției de generare a deșeurilor menajere, pe lângă proiecția indicatorului de generare, este utilizată proiecția demografica în cele trei scenarii (mediu/constant, optimist și pesimist).

Pentru deșeurile similare celor menajere este asumat, după cum s-a menționat în secțiunea anterioară, au pe întreaga perioadă de planificare o pondere constantă din cantitatea de deșeuri menajere, respectiv 60%. Ponderea deșeurilor similare din deșeurile menajere este estimată pe baza estimărilor din PNGD, a datelor furnizate de către operatorii de colectare și transport din municipiul București și a estimărilor din prezentul MP referitoare la deșeurile stradale.

Pentru celelalte categorii de deșeuri municipale (deșeurile din din parcuri și grădini, deșeurile din piețe și deșeurile stradale) se asumă că nu vor suferi modificări cantitative pe perioada de planificare.

în tabelele de mai jos este prezentată proiecția privind cantitățile de deșeuri munjppale generate în cele trei scenarii pentru anii de referință.



Tabel 4-7: Proiecția cantității de deșeuri munici0â1tR}enerate, scenariul mediu ,

Cantitate (tone/an)

201^r

2020

f         5  *   -

^2023\

2025

203^

ț. 2046 f

1 1

A

|

. •• ■ ■

planul pentru sistemul de management integrat a! deșeurilor la nivelul a—



’ÂsSen^tehnic^pentrU^S^ț^^^S^t^hjFynsSlâți^deTrâbreTerm'i valorificam energetică a dășelrtilir rhtrnjcrpale dm Municipiul București



* 230


CONFORM CU ORfGli

Cantitate (tone/ap}'

2017

2020

2023

) 2030

2035

2046

Deșeuri menajere

610.400

614.900

557.600

536.200

528.300

514.000

482.500

Deșeuri similare

366.900

369.600

335.200

322.300

317.600

309.000

290.000

Deșeuri din parcuri și grădini

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

Deșeuri din piețe

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

Deșeuri stradale

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

Total deșeuri municipale

1.040.900

1.048.100

9956.400

922.100

909.500

886.600

836.100

Sursa: estimare Consultant

Tabel 4-8: Proiecția cantității de deșeuri municipale generate, scenariul optimist

Cantitate (tone/an)

2017

2020

2023

2025

2030

2035

2046

Deșeuri menajere

610.900

583.100

535.600

510.200

504.800

498.400

484.300

Deșeuri similare

367.200

350.500

322.000

306.700

303.400

299.600

291.100

Deșeuri din parcuri și grădini

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

Deșeuri din piețe

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

Deșeuri stradale

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

Total deșeuri municipale

1.041.700

997.200

943.700

880.500

871.800

861.600

839.000

Sursa: estimare Consultant

Tabel 4-9: Proiecția cantității de deșeuri municipale generate, scenariul pesimist

Cantitate (tone/an)

2017

2020

2023

2025

2030

2035

2046

Deșeuri menajere

610.200

620.900

614.900

610.900

600.900

584.400

548.300

Deșeuri similare

366.800

373.200

369.600

367.200

361.200

351.300

329.600

Deșeuri din parcuri și grădini

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

32.600

Deșeuri din piețe

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

12.500

Deșeuri stradale

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

18.500

Total deșeuri municipale

1.040.600

1.057.700

1.051.300

1.041.700

1.025.700

999.300

941.500

Sursa: estimare Consultant

Pe baza proiecției cantităților de deșeuri municipale generate și a proiecției demografice s-a proiecția indicatorului de generare a deșeurilor municipale în cele trei scenarii: mediu, optimist și pesimist.

—labei 4-10: Proiecția indicatorului de generare deșeuri municipale in trei scenarii

ia.® y&Sn'"Seu

w



-

\planul pentru sistemul de management in sistență tehnică pentru pregătirea pr^iectulut-lfys

valorificare energetică a deșetiriloi.'jnuniapale drn Munifcțpiijl București

- .’ -/ 1' ’ ' ’ '



EUTOp©/)

uts‘‘mnil Ri i/-i it'atzfa*'                   8 z '


CONFORM CU ORIGINAL

kg/locuitor x^art

2017

2020

2022

2025

2030

2035

2046

Indicator de generare deșeuri municipale -scenariul mediu

568

577

544

515

515

516

519

Indicator de generare deșeuri municipale -scenariul optimist

568

547

520

488

488

489

490

Indicator de generare deșeuri municipale -scenariul pesimist

568

583

583

583

584

585

587

Sursa: estimare Consultant

Proiecția de generare a deșeurilor municipale a fost calculata in trei scenarii: mediu, optimist și pesimis

Pentru definirea si analiza alternativelor privind sistemul de management integrat al deșeurilor in municipiului in București se vor lua in considerare datele aferente scenariului medi

In scenariul mediu, in perioada de planificare indicatorul de generare a deșeurilor menajere prezintă o variație de la 0,91 kg/locuitor x zi la 0,82 kg locuitor x zi, iar indicatorul de generare a deșeurilor municipale de la 568 kg/locuitor x an la 519kg/locuitor x an.

Cantitatea totala de deșeuri municipale generata, estimata in scenariul mediu, prezintă o variație de la 1,04 milioane tone in anul 2017 la 0,941 milioane tone in anul 2046.

  • 4.4 Proiecția compoziției

Proiecția compoziției deșeurilor municipale s-a realizat pornind de la datele pentru anul de referință 2016 și utilizând ipotezele din PNGD pentru următoarele categorii de deșeuri:

  • •   Deșeuri menajere și similare, care sunt colectate împreună de către operatorii de salubrizare,

  • •   Deșeuri din parcuri și grădini;

  • •   Deșeuri din piețe;

  • •   Deșeuri stradale.

Pentru proiecția compoziției deșeurilor menajere si similare s-au estimat următoarele ipoteze, bazate pe ipotezele utilizate în PNGD:

Pentru perioada 2017-2025:


o Ponderea deșeurilor de.hârtie și carton va prezenta o creștere etapizată de la 14,1% la 16%;



er planul pentrâ                                rat al deșeurilor la nivelul Municipiului\țig:u

Asistența t&hrficJ p?ntȚpj'pțegiâtHeaiproiectului "Instalație de tratare termică și valorificate enetgeți<p~ă'deșeljriloi muniupale din Municipiul București"

CONFORM CU ORIGINALUL

Deșeurile de plastic vor prezenta o scădere treptat^            la 12% ca urmare a

reducerii consumului de pungi de plastic și am^alaje/fle plastic, care treptat vor fi înlocuite cu ambalaje de sticlă;              C—

Deșeurile metalice vor prezenta o creștere etapizată de la 1,4% la 3%;

Deșeurile de sticla vor prezenta o creștere ușoară de la 5,2% la 6%, utilizarea mai mare a ambalajelor de sticlă va fi în mare parte compensată de introducerea sistemului depozit pentru această categorie de ambalaje;

Deșeurile de lemn vor prezenta o creștere etapizată de la 0,5% la 1,5%;

Ponderea biodeșeurilor se va menține la un nivel similar, respectiv 38%;

Deșeurile textile vor prezenta o creștere ușoară de la 3,7% la 4%;

DEEE vor prezenta o creștere etapizată de la 0,1% la 0,3%;

Deșeurile voluminoase vor prezenta o creștere etapizată de la 1% la 3%;

Deșeurile periculoase vor prezenta o ușoară creștere de la 0,4% la 0,5%;

Deșeurile compozite vor prezenta o creștere ușoară de la 1,9% la 2%;

Deșeurile inerte prezintă o pondere de 1,3-1,5%;

□ Alte deșeuri prezintă o scădere de la 5,2% la 5%.

Compoziția rămâne constantă in perioada 2025-2046.

Tabel 4-11: Proiecția compoziției deșeurilor menajere și similare

Procent (%)

2017

2020

2023

2025

2030

2035

2046

Hârtie și carton

14,1

14,5

15,5

16,0

16,0

16,0

16,0

Plastic

15,0

14,5

13,5

12,0

12,0

12,0

12,0

Metal

1,4

2,0

2,6

3,0

3,0

3,0

3,0

Sticla

5,2

5,4

5,8

6,0

6,0

6,0

6,0

Lemn

0,5

0,8

1,2

1,5

1,5

1,5

1,5

Biodeșeuri

38,4

38,3

38,1

38,0

38,0

38,0

38,0

Textile

3,7

3,8

3,9

4,0

4,0

4,0

4,0

DEEE

0,1

0,2

0,3

0,3

0,3

0,3

0,3

Deșeuri voluminoase

1,0

1,5

2,0

3,0

3,0

3,0

3,0

Deșeuri periculoase

0,4

0,4

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

Deșeuri compozite

1,9

1,9

2,0

2,0

2,0

2,0

2,0

Deșeuri inerte

1,3

1,3

1,4

1,5

1,5

1,5

1,5

Altele

5,2

5,1

5,0

5,0

5,0

5,0

j^^^^fine < 4 mm

11,8

10,3

8'2

. 7,2

X



Procent (%)

2017

2020

2023

2025

2030

2035

2046

TOTAL

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0


Pentru deseurile din parcuri și grădini se asumă aceeași compoziție că pe întreaga perioada de planificare, respectiv:70% biodeșeuri (cod 20 02 01) și 30% deșeuri inerte, adică pământ și pietre (cod 20 02 02). Estimarea este realizată pe baza datelor furnizate de către operatorii de colectare a deșeurilor din parcuri și grădini din municipiul București..

De asemenea, și pentru deșeuri din piețe se asumă compoziția prezentată în PNGD, care se menține constantă pe întreaga perioadă de planificare.


După cum s-a menționat în secțiunea anterioară, pentru deseurile stradale este asumat că 30% sunt deșeuri biodegradabile, iar 70% sunt deșeuri inerte, iar aceasta compoziție rămâne constantă pe întreaga perioadă de planificare.

Pentru deșeurile similare celor menajere este asumat, după cum s-a menționat în secțiunea anterioară, că au pe întreaga perioadă de planificare o pondere constantă din cantitatea de deșeuri menajere, respectiv 60%.

Pentru proiectarea sistemului de management integrat al deșeurilor este foarte importantă cunoașterea structurii pe tip de materiale: deșeuri reciclare, biodeșeuri, altele. Această structură este calculată pe baza proiecției cantităților de deșeuri municipale generate (pe categorii, scenariul mediu) și a proiecției compoziției.

Tabel 4-12: Proiecția structurii deșeurilor municipale pe tip de materiale, scenariul mediu

Cantitate (tone/an)


2017

- 1020.     2023

2025

2030

2035


SistemUtde management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului ’ ‘ / ..................... .............


er planul pentru :

—A——țW-.——-—————--—----—,——

Asistență telrmcă'p^htru ^Teîșpbrpa’flrpiectului "Instalație de tratare termică și valorificare Zneiiietlțj 3 tfeseuțllfn municipale din Municipiul București"



curești®


Cantitate (tone/an)

IA’

2017

2020

2023

2025 /

2035

2046

Deșeuri reciclabile din deșeuri menajere, similare și deșeuri din piețe

356.400

368.900

347.200

333.100

328.300

319.500

300.000

Biodeșeuri din deșeurile menajere, similare și deșeuri din piețe

384.600

386.400

349.500

335.500

330.700

322.000

302.800

Biodeșeuri din deșeurile din parcuri și grădini

22.900

22.900

22.900

22.900

22.900

22.900

22.900

Altele (deșeuri inerte, deșeuri fine, deșeuri stradale etc.)

277.000

269.900

236.800

230.600

227.600

222.200

210.400

Total deșeuri municipale

1.040.900

1.048.100

956.400

922.100

909.500

886.600

836.100

Sursa: estimare Consultant

■3SE1B


CONFORM CU ORiGIM

e categorie de deșeuri, oiecției compoziție s-a


Proiecția compoziției deșeurilor municipale s-a realizat pentn Pe baza proiecției cantității de deșeuri municipale generate calculat proiecția structurii deșeurilor municipale, pe tip de material (deșeuri reciclabile, biodeșeuri, alte tipuri de deșeuri).

în etapa de elaborare a SF va fi revizuită proiecția compoziției deșeurilor menajere și\ similare pe baza rezultatelor analizei conținutu (< 4 cm), analize realizate în ultimele 2 campai


  • 4.5 Proiecția fluxurilor speciale de deșeuri

  • 4.5.1 Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale

Proiecția privind generarea deșeurilor biodegradabile municipale este deosebit de importantă în proiectarea sistemului de management integrat al deșeurilor atât din punct de vedere al stabilirii măsurilor privind reciclarea deșeurilor municipale, cât și în ceea ce privește obiectivul privind reducerea la depozitare a deșeurilor biodegradabile municipale.

Proiecția de generare a deșeurilor biodegradabile municipale s-a realizat pe baza proiecției cantității de deșeuri municipale generate, precum și a compoziției Jecărei categorii de deșeuri my luate în considerare următoarele tipuri de dese '          4 ' '     ' de hârtie și



lemn. Menționăm faptul că, în conformitate cuj                      5 privind de

velul Municipiului Bucuri


CONFORM CU ORiWNStuL]

deșeurile biodegradabile sunt deșeurile care suferă descompun^rt^STfâerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare ori de grădină, hârtie și carton.                 \

Astfel, au fost calculate cantitățile de deșeuri biodegradabile din: deșeurile menajere, deșeuri similare celor menajere, deșeurile din parcuri și grădini, deșeurile din piețe și deșeurile stradale.

Tabel 4-13: Proiecția cantității generate de deșeuri biodegradabile municipale, scenariul mediu

Cantitate (tone/an)

2017

2020

2023

2025

2030

2035

2046

Deșeuri biodegradabile din deșeuri menajere

323.600

329.600

305.600

297.600

293.300

285.300

267.800

Deșeuri biodegradabile din deșeuri similare

194.500

198.200

183.700

178.900

176.300

171.500

161.000

Deșeuri biodegradabile din parcuri și grădini

22.900

22.900

22.900

22.900

22.900

22.900

22.900

Deșeuri biodegradabile din piețe

10.400

10.400

10.400

10.400

10.400

10.400

10.400

Deșeuri biodegradabile din deșeurile stradale

5.600

5.600

5.600

5.600

5.600

5.600

5.600

Total deșeuri biodegradabile municipale

557.000

566.700

528.200

515.400

508.500

495.700

467.700

Sursa: estimare Consultant

Cantitatea totală de deșeuri biodegradabile municipale generata in perioada de planificare variază intre 557 mii tone in anul 2017 și 467,7 tone in anul 2046. Ponderea cea mai mare din deșeurile biodegradabile municipale o au deșeurile biodegradabile menajere (circa 58%), urmare de deșeurile biodegradabile din deșeurile similare (circa 35°/o).


  • 4.5.2 Proiecția privind generăre^Mie^etiril^ de ambalaje



..... f’A

balaje au dau©syrs_e de genelțșre:

v-zz» S""|l                  - 1                 , . "•   Z'" u

pentru sistemul de management integrat al deșeurilor ta nivelul Municipiul

C       ___ L— «s________________________

Asistență tehtnca peȘțiupiegațjreAproiectului "Instalație de tratare termică și vatorifi<a<p eneigețtcă a tieșșunlaț municipale din Municipiul București"

CONFORM CU ORIGINALUL

Deșeuri de ambalaje municipale - din deșeurile menajere și similare;

Deșeuri de ambalaje rezultate din activitățile industriale șij^u=rTerțpy

Pentru proiecția de generare a deșeurilor de ambalaje se as

Deșeurile de ambalaje municipale reprezintă 50% din deșeuri reciclabile din deșeuri menajere, similare și deșeuri din piețe;

Deșeurile de ambalaje municipale și deșeurile de ambalje din industrie și comerț se genereza în ponderi egale.

Tabel 4-14: Proiecția deșeurilor de ambalaje, scenariul mediu

Cantitate (tone/an)

2017

2020

2022

2025

2030

2035

2046

Deșeuri de ambalaje municipale

178.200

184.450

173.850

166.550

164.150

159.750

150.000

Deșeuri de ambalaje din industrie și comerț

178.200

184.450

173.850

166.550

164.150

159.750

150.000

Total deșeuri de ambalaje generate in municipiul

București

356.400

368.900

347.700

333.100

328.300

319.500

300.000

Total deșeuri de ambalaje generate in Romania, conform

PNGD

1.504.521

1.461.280

1.451.102

1.461.280

-

-

-

Sursa: estimare Consultant

Cantitatea totală de deșeuri de ambalaje estimată a se genera in municipiul București variază în perioada de planificare de la 356.400 tone în anul 2017 și 300.000 tone în anul 2046. Jumătate din cantitatea de ambalaje generate sunt deșeuri de ambalaje municipale, iar cealaltă jumătate de deșeuri de ambalaje din industrie și comerț. Raportat la cantitatea totală de deșeuri de ambalaje generată la nivel național, estimată în PNGD, deșeurile de ambalaje estimate a fi generate în municipiul București reprezintă 24-27°/a.

1/

y

istemul de management rn


u| |e|itru sistemul de management intejjrat al deșeurilor la niveli ^^isten^tehnicăpentnipregătirea^roiecajlui7^dstă^(le\detratargitemică^ valorificare energetică a deșeurilor mu^fip^ie-din MurucipiuLJlucurești"

Iul Municipii



CONFORM CU ORIGINÂD

4.5.3 Proiecția privind generarea deșeurilor municipal


Deșeurile periculoase municipale se regăsesc în deșeurile menajere și similare. Proiecția cantității anuale de deșeuri periculoase municipale estimat a fi colectată este realizată pe baza proiecției cantității de deșeuri menajere și asimilabile, în cele 3 scenarii, și a proiecției compoziției acestora.

Tabel 4-15: Proiecția cantității generate de deșeuri periculoase municipale, pe trei scenarii

Cantitate (tone/an)

2017

2020

2022

2025

2030

2035

2046

Deșeuri periculoase municipale - scenariul mediu

3.882

3.909

3.938

4.601

4.293

4.230

4.115

Deșeuri periculoase municipale - scenariul optimist

3.882

3.912

3.734

4.401

4.085

4.041

3.990

Deșeuri periculoase municipale - scenariul pesimist

3.882

3.908

3.976

4.939

4.891

4.811

4.679

Cantitatea totala de deșeuri periculoase municipale estimat a fi colectată in perioada de planificare variază în scenariul mediu intre circa 3.880 tone in anul 2017 și circa 4.100 tone\ in anul 2046. Aceasta cantitate corespunde unui indicator de colectare de 2,1 kg/locuitoran in anul 2017, respectiv 2,4 kg/locuitor x an in anul 2046.

  • 4.5.4 Proiecția privind generarea deșeurilor voluminoase

Ca și deșeurile periculoase municipale și deșeurile voluminoase se regăsesc în deșeurile menajere și similare. Proiecția cantității anuale de deșeuri voluminoase colectată este realizată pe baza proiecției cantității de deșeuri menajere și asimilabile, în cele 3 scenarii, și a proiecției compoziției acestora.


Tabel 4-16: Proiecția cantității generate de deșeuri voluminoase, pe trei scenarii

Cantitate (tone/an)

2017

2020

2022

2025

2030

2035

2046

Deșeuri voluminoase -scenariul mediu

9.705

9.773

14.768

18.404

25.755

25.377

24.690

Deșeuri voluminoase -scenariul optimist

9.705

9.781

14.004

17.602

24.507

24.246

23.940

Deșeuri voluminoase -scenariul pesimist

9.705

9.770”

y? — K 1

14.912

19.754

29.343

28.863

28.071




l             \ L -- li

r planul pentru sistemul de ma:


lakțagement integrat ălydeșeuril^la nivelul Municipiului '^sistență7ehnîcă~penfyîjflî7^Sină^t^îțyîâj^în^t^(ied^rațăre valorificare energetica a dfișeurl^r vmîfiiLtpâle din Municipal







qx


r sou^ ^ast
V fiUTOP8 \ SKL'

"Ț ,/[/// management integrat al deșeurilor la nivelul Municipiului Bucureștj^Z ??X“rs:T7


MSSH



5. OBIECTIVE ȘI ȚINTE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI


Documentele actuale de planificare în vigoare la nivelul Municipiului București nu cuprind toate prevederile legale și nici propunerile de modificare a principalelor directive de deșeuri din Pachetul Economiei Circulare, publicat de către Comisia Europeană în decembrie 2015 (au fost elaborate înainte de apariția noului pachet legislativ european).

La nivel național, a fost aprobat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor pentru perioada 2018-2025. PNGD cuprinde obiective și ținte corelate cu prevederile legale naționale și europene în vigoare, precum și cu propunerile de modificare a directivelor.

Obiectivele privind gestionarea deșeurilor municipale în municipiul București pentru perioada de planificare 2017-2046 sunt stabilite pe bază:

  • •   Prevederilor legislative europene și naționale în vigoare;

  • •   Prevederilor Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020;

  • •   Prevederilor Planului Național de Gestionare a Deșeurilor 2018-2025;

  • •   Prevederilor propunerilor de modificare a principalelor directive de deșeuri incluse în Pachetul Economiei Circulare, publicat de către Comisia Europeană în decembrie 2015« (în cadrul Studiului de Fezabilitate vor fi revizuite obiectivele luând în considerare Pachetul Economiei Circulare publicat în Jurnalul Oficial al U.E. la data de 14.06.2018);

  • •   Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Rolul valorificării energetice a deșeurilor în economia circulară, 26.01.2017;


Principalelor probleme identificate în gestionarea actuală a deșeurilor municipale în Municipiul București.


în tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele care vor sta la baza proiectării sistemului de management integrat al deșeurilor pentru municipiul București, țintele și termenele de îndeplinire, precum și justificările referitoare la stabilirea acestora.




Tabel 5-1: Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor municipale în Municipiul Bucur

Nr. crt.

Obiectiv

Ținta/Termen

Justificare

Responsabil

1

Reducerea cantității de deșeuri menajere și similare generate ca urmare a implementării

Reducerea cantității de deșeuri menajere și similare generate până întanul=2^^, raportat la anul 2017,

Obiectivul și ținta sunt incluse în Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor, parte a PNGD

Primăriile de sector

li              \ I

--------------------------------------------------.* «     /                          S         I

/ec.europa.eu/environment/circular.-ecpnomv/indexjen.h^n, actbsată în august 2017


i                                                                ' ’ "ij

I Mașter pianul pentru sistemul de mqnagement integr^t4l deșeurilor la nivelul Mun


Asistentă tehnica pentru pie&3tuea±proi$rtukii "Instalație de tratare termică și valorificam energefirâ 3 Hddeu'ril^r rrxjrncipale din Municipiul București"




Nr. Obiectiv crt.

măsurilor de

prevenire a generării deșeurilor


Creșterea etapizata a gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale


Ținta/Termen


cu cel puțin 10%


minim 50% din cantitatea totală de deșeuri reciclabile generata


Termen: 2020


•   50% din cantitatea


totală de deșeuri municipale generate

Termen: 2025

•   60% din cantitatea

totală de deșeuri municipale generate

Termen: 2030


•   65% din cantitatea


totală de deșeuri


municipale


generate


Termen: 2035


Justificare


Responsabil



Creșterea gradului de valorificare energetică a deșeurilor municipali


15 % din cantitatea totală de deșeuri municipale valorificată energetic




Ținta cu termen de îndeplinire anul 2020 este prevăzut în Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor cu modificările și completările ulterioare, precum și în PNGD.

Ținta cu termen de îndeplinire anul 2025 este prevăzut în PNGD.

Țintele pentru 2030 și 2035 sunt stabilite în conformitate cu prevederile propunerii de modificare a Directivei cadru a deșeurilor din Pachetul Economiei Circulare*.


Detalii privind țintele sunt prezentate in continuarea tabelului.


Acest obiectiv este prevăzut în Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și în PNGD pentru anul 2025. Pentru municipiul București termenul de implementare este anul 2023, an in care se estimează ca noile instalații vor fi in


________ /

s \~      ■

// *  i '■.

r planul pentru sistemul de nț^nag^mei^t.întțgrâ^ al Jleședtilor la nivelul Municip

'"“““Âsîsten^^hnîcăȚentnj^^^&^âpmiecSîiuî^frî^