Hotărârea nr. 176/2019

HOTARAREnr. 176 din 2019-04-23 PRIVIND APROBAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE SI A INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII "REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI (25 OBIECTIVE INSUMAND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 KM)"


CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

9


te



ia2019.eu UNIC»^^



O -/z

*

privind aprobarea Studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnico - economici pentru


realizarea obiectivului de investiții "Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului București (25 obiective însumând o lungime de traseu de 105,969 km)”


Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate comun al Direcției Generale Management Proiecte cu Finanțare Externă nr. 2226/11.04.2019 și al Direcției Generale Servicii Publice nr. 439/10.04.2019;

Văzând raportul Comisiei economice, buget, finanțe nr. 48/22.04.2019, raportul Comisiei pentru utilități publice nr. 13/22.04.2019 și raportul Comisiei juridice și de disciplină nr. 187/22.04.2019 din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

Luând in considerare:

avizul nr. 22/01.04.2019 al Consiliului Tehnico - Economic din cadrul Primăriei Municipiului București;

  • -  avizul nr. 3/26.03.2019 al Consiliului Tehnico - Economic R.A.D.E.T. București;

în conformitate cu prevederile;

  • -   art. 8 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, republicată cu modificările și completările ulterioare;

art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

  • -  Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținut - cadru al documentațiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. d), art. (6) lit. a) pct. 14 și art. 45 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI



HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă Studiul de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiții „Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului București (25 obiective însumând o lungime de traseu de 105,969 km)”, conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Se aprobă indicatorii tehnico — economici aferenți obiectivului de investiții

„Reabilitarea sistemului de termoficare al


inicipiului București (25 obiective însumând o lungime de traseu de 105,969 km)          spetei nr. 2 care face parte integrantă din

prezenta hotărâre.



Bd. Regina Elisabeta nr. 47, cod poștal 050013, sector 5, Bucur

Tel: 021.305.55.00

http://www.pmb.ro




UKAS

tso«»i-no i«xn      OO1



Art.3 Finanțarea investiției prevăzută la art. 1 se va asigura din alocații de la bugetul local al Municipiului București și/sau din alte fonduri legal constituite cu această destinație (fonduri nerambursabile în măsura contractării cererii de finanțare).

Art.4 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 23.04.2019.

Anca Daniela Raiciu




București, 23.04.2019

Nr. 176’




\n

Anexa 1



ROD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 1/205



PROIECT NR. 7135

REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

STUDIU DE FEZABILITATE



%

RHD^T


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 2/205


CONFORM CU ORIGIN

PROIECT NR. 7135


Denumirea proiectului          REABILITAREA SISTEMULUI DE T

BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE



Faza

Studiu de Fezabilitate

Client

Primăria Municipiului București


Proiectant

Volum UNIC


R.A.D.E.T. - DEPARTAMENT PROIECTARE, TEHNIC Șl AVIZE

Părți scrise și desenate

LISTA DE SEMNATURI


DEPARTAMENT PROIECTARE, TEHNIC 51 AVIZE

SEF PROIECT




PRO1ECTANTI SPECIALITATE

REȚELE TERMICE

CONSTRUCȚII


CARMEN VITCOVSCHI

ADRIAN POPOVICI



MIHAELA ANTON



MIKYIONESCU GHEORGHE PONEA DAN MIHĂESCU ALEXANDRU NENCIU





k

RAD--T


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 3/205


BORDEROU



kOMInis, 'O


A. PIESE SCRISE

Foaie de capăt

Listă de semnături

Borderou

Memoriu Tehnic

Date Generale

Denumirea obiectului de investiție Ordonator principal de credite Ordonator de credite (secundar/terțiar) Beneficiarul investiției

Elaboratorul studiului

Situația existentă și necesitatea realizării proiectului de investiții


1.

1.1

1.2

  • 1.3

  • 1.4

  • 1.5

2.


  • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză,

  • 2.1.1 Situația actuală

  • 2.1.2 Necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții

  • 2.1.3 Scenariile tehnico - economice identificate și propuse spre analiză

  • 2.2.  Prezentarea contextului, politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

  • 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

  • 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțîuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții

  • 3.1. Particularități ale amplasamentului

  • 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic

  • 3.3. Costurile estimative ale investiției

  • 3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa dp după caz

  • 3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni t

  • 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv scenariului de referință

  • 4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de schimbări climatice, ce pot afecta investiția


  • 4.3. Situația utilităților și analiza de consum:

  • 4.3.1 Necesarul de utilități și de relocare/protejare, dupățpaz;

  • 4.3.2 Soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

4.3.2.1 Alimentarea cu apă potabilă




referiră și prezentarea


naturali, inclusiv de


DIRECȚIA


Nr. Pr. :

RClD^T


7135

Pag. 4/205


Faza :

Studiu de Fezabilitate


  • 4.3.2.2 Canalizare

  • 4.3.3.3 Alimentarea cu energie electrică CONFORM CU ORIGWALU

  • 4.3.3.4. Alimentarea cu gaze naturale __________

4.4 Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții             .

  • 4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică rlimensionaĂffe obiectivului de investiții

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul j cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

  • 4.7. Analiza economi că *3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: q valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza J cost-eficacitate

  • 4.8. Analiza de senzitîvitate                                                                     q

  • 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor                               [ J

  • 5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

    • 5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, ' financiar, al sustenabilității și riscurilor

    • 5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)

    • 5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind                             \

    • 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:                    Lj

    • 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile • Ș construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

5.6 Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare si ' ] economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal coristituiLe                                                                                                               (

  • 6. Urbanism, acorduri si avize conforme

  • 6.1 Certificatul de Urbanism emis in vederea obținerii autorizației de construire

  • 6.2 Extras de carte funciară cu excepția cazurilor speciale, express prevăzute de lege

  • 6.3 Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de L

diminuare a impactului, măsuri de compensare. Modalitatea de integrare a prevederilor acordului de r, mediu în documentația tehnico-economică

  • 6.4 Avize conforme privind asigurarea utilităților

  • 6.5 Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara

  • 6.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții [j și care pot condiționa soluțiile tehnice

  • 7. Implementarea investiției

  • 7.1 Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

  • 7.2 Strategia de implementare cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții

(in luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare-a^țn vestit iei, eșalonarea | investit’ '         '                                                                                    t


RHD^T


Nr. Pr,:

7135

Faza :

Studiu de


Pag.

5/205


B. PIESE DESENATE


1.

2.

  • 3.

  • 4.



Sistemul de termoficare al Municipiului București Plan de încadrare în zonă (25 Obiective) Plan de situație (25 Obiective) Schema hidraulică Magistrala II Sud OBIECTIV 1 -OBIECTIV 2 -OBIECTIV 3 -OBIECTIV 4-OBiECTIV5-OBIECTIV6-Schema hidraulică Magistrala ll-lll Grozăvești OBIECTIV 7 - Cămine PO3 - CG16 OBIECTIV 8 - Cămine C7/1 ( UMAS ) - C15/20 OBIECTIV 9 - Cămine C9 ( Spital Militar) - C28 ( Cuza ) OBIECTIV 10 - Cămine CS12 - CFT5 OBIECTIV 11 - Bretele de legătură

  • 6. Schema hidraulică Magistrala V Grozăvești OBIECTIV 12 - Cămine PO3 - CF9 OBIECTIV 13 - Cămine PO3 - CD3 OBIECTIV 14 - Cămine CP3 - CD2 OBIECTIV 15 - Cămine CP1 - CP5 OBIECTIV 16 - Bretele de legătură

  • 7. Schema hidraulică Magistrala Progresu Berceni OBIECTIV 17 - Cămine CSI ( CET ) - CS10 - CB6 OBIECTIV 18 - Cămine CS10 - CS8 - CG7 OBIECTIV 19 - Cămine CS17 - FP6 OBIECTIV 20-Cămine CS24-CS2 OBIECTIV 21 - Cămine CS17 - CFD3 OBIECTIV 22 - Cămine COS - CS6 OBIECTIV 23 - Cămine CI 10 - CC4 OBIECTIV 24 - Bretele de legătură

  • 8.  Schema hidraulică Magistrala II Vest OBIECTIV 25 - Cămine CM14 - CM14/J


Cămine C55 ( Bobocica ) - C4MB

Cămine C4MB-CV16

Cămine CB5/C- CM 18

Cămine C4MB-CM43

Cămine CO2 -CC3' -CS6 ( Ștefan cel Mare)

Cămine CC3'-CFT5 - CFT3


scara 1:500 scara %


5.


C. ANEXE


Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4


Schemă de principiu Ș

Grafic piezometric

Sistemul de alim tare cu ânergie termică. Prezentare geneTaJac^ji Sistemul de alimentare cu energie termică.Situația actuală și de perspectivă


Anexa 5 Pierdere apă de adaos pe magistralele de transport


RHD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr. :

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

7135

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza :

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME

Studiu de

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate



Anexa 6

Anexa 7

Anexa 8

Anexa 9


Schema funcțională PT

Schemă funcțională MT Kpi

Neconcordante alegere tronsoane

CONFORM CU ORIGINALUL


Anexa 10 Stategia de termoficare

Anexa 11 STRUCTURA OBIECTIVULUI 1 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE il SUD (lot 2 ) Cămine CS5 ( Bobocica) - C4MB

Anexa 12 STRUCTURA OBIECTIVULUI 2 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD (lot 3 ) Cămine C4MB-CV16

Anexa 13 STRUCTURA OBIECTIVULUI 3 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD (Iot4) Cămine CB5/C - CM18

Anexa 14 STRUCTURA OBIECTIVULUI 4 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD (lot 5) Cămine C4MB -CM43

Anexa 15 STRUCTURA OBIECTIVULUI 5 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD (lot 7 )

Cămine C02 - CC3' - CS6 ( Ștefan cel Mare)

Anexa 16 STRUCTURA OBIECTIVULUI 6 - MAGISTRALA

DE TERMOFICARE II SUD (lot 8 )


Cămine CC3'- CFT5 - CFT3

Anexa 17 STRUCTURA OBIECTIVULUI 7 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI ( lot 1 ) Cămine PO3 - CG16

Anexa 18 STRUCTURA OBIECTIVULUI 8 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI (lot 2 ) Cămine C7/1 ( UMAS ) - C15/20

Anexa 19 STRUCTURA OBIECTIVULUI 9 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI ( lot 3 ) Cămine C9 ( Spital Militar) - C28 ( Cuza )

Anexa 20 STRUCTURA OBIECTIVULUI 10-MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI (lot 5 ) Cămine CS12 -CFT5

Anexa 21 STRUCTURA OBIECTIVULUI 11 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI (lot 7 ) Bretele de legătură

Anexa 22 STRUCTURA OBIECTIVULUI

Cămine PO3 - CF9

Anexa 23 STRUCTURA OBIECTIVULUI

Cămine PO3- CD3

Anexa 24

Cămine CP3 - CD2

Anexa 25

Cămine CP1 - CP5

Anexa 26


STRUCTURA OBIECTIVULUI


STRUCTURA OBIECTIVULUI


STRUCTURA OBIECTIVULUI


12 - MAGISTRALA


13 - MAGISTRALA


14 - MAGISTRALA


15 - MAGISTRALA


16 - MAGISTRALA


DE


DE


DE


TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI (


TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI (


TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI (


lot 1


lot 2


lot 3


DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI ( lot 4 )


DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI ( lot


Bretele de legătură

Anexa 27 STRUCTURA OBIECTIVULUI 17 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI Jlptl^ Cămine CSI ( CET} - CS10 - CB6 ^Â~]/nexa 28 STRUCTURA OBIECTIVULUI 18 - MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI

Căline CS10 - CS8 - CG7

\Xhexa29 STRUCTURA OBIECTIVULUI 19-MAGISTRALA

(țlpt 3); Cămine CS17-FP6

'Wxa.ĂP' STRUCTURA OBIECTIVUL! , iC.ămm^CS24 - CS2

'Anexa 31 STRUCTL)RA OBlECTI VU B/l 21®SRtAGORALA

'/y       \                  r



DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI



TRALA



DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI



Qțfi&5piat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.:

7135

Faza : Studiu de

Fezabilitate

Pag. 7/205

(lot 5), Cămine CS17-CFD3

Anexa 32 STRUCTURA OBIECTIVULUI 22 - MAGISTRALA

(lot 7), Cămine COS - CS6

Anexa 33 STRUCTURA OBIECTIVULUI 23 - MAGISTRALA

(lot 8), Cămine C110-CC4

Anexa 34 STRUCTURA OBIECTIVULUI 24 - MAGISTRALA

(lot 9), Bretele de legătură

Anexa 35 STRUCTURA OBIECTIVULUI 25 - MAGISTRALA

Cămine CM14-CM14/7


DE TERMOFiCARE PROGRESU BERCENI


DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI


DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI


DE TERMOFICARE II VEST (lot 2)


Anexa 36 Pierdere de căldură/Pierdere masică - opțiuneal

Anexa 37 Pierdere de căldură/Pierdere masică -opțiunea2

Anexa 38 Pierdere de căldură/Pierdere masică - opțiunea3

Anexa 39 Disponibil presiune magistrala II Sud

Anexa 40 Disponibil presiune magistrala II - III Grozăvești

Anexa 41 Disponibil presiune magistrala V Grozăvești

Anexa 42 Disponibil presiune magistrala Progresu Berceni




Anexa 43 Evaluare investiție de baza (25 Obiective)- opțiunea 1

Anexa 44 Evaluare investiție de bază (25 Obiective)- opțiunea 2

Anexa 45 Evaluare investiție de bază (25 Obiective)- opțiunea 3

Anexa 46 Deviz General - opțiuneal

Anexa 47 Deviz General - opțiunea2

Anexa 48 Deviz General - opțiunea3

Anexa 49 Grafic Gantt OBIECTIVUL 1

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD,Cămine CS5 ( Bobocica ) - C4MB

Anexa 50 Grafic Gantt OBIECTIVUL 2


MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine C4MB - CV16

Anexa 51 Grafic Gantt OBIECTIVUL 3

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine CB5/C - CM18

Anexa 52 Grafic Gantt OBIECTIVUL 4

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine C4MB - CM43

Anexa 53 Grafic Gantt OBIECTIVUL 5

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine CO2 - CC3'- CS6 ( Ștefan cel Mare)

Anexa 54 Grafic Gantt OBIECTIVUL 6

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II SUD, Cămine CC3' - CFT5 - CFT3

Anexa 55 Grafic Gantt OBIECTIVUL 7

MAGISTRALA DETERMOFICAR^I^kG^OZĂVEȘTI,Cămine PO3-CG16

Anexa 56 Grafic Gantt OBIECTIVUL 8Q

MAGISTRALA DETERMO&fi * '

Anexa 57 Grafic Gantt OBIECTIVUL^

MAGISTRALA


OZÂ\eȘTI, Cămine C7/1 ( UMAS ) - C15/20



Anexa 58 Grafic Gantt OB

MAGISTRALA DE

Anexa 59 Grafic Gantt O


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de Fezabilitate

Pag. 8/205

de legătura


MAGISTRALA DE TERMOFICARE II - III GROZĂVEȘTI, Bretele^

Anexa 60 Grafic Gantt OBIECTIVUL 12                           I

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI,Cămine PQ

Anexa 61 Grafic Gantt OBIECTIVUL 13

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI,Cămine PO'

Anexa 62 Grafic Gantt OBIECTIVUL 14

n

■id

CONFORM CU ORIGINALUL h

--lij


.D


MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI, Cămine CP3 - CD2

Anexa 63 Grafic Gantt OBIECTIVUL 15

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI, Cămine CP1 - CP5

Anexa 64 Grafic Gantt OBIECTIVUL 16

MAGISTRALA DE TERMOFICARE V GROZĂVEȘTI, Bretele de legătură              F]

Anexa 65 Grafic Gantt OBIECTIVUL 17                                                  iJ

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CSI ( CET ) - CS10 -

CB6

Anexa 66 Grafic Gantt OBIECTIVUL 18

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS10 - CS8 - CG7

Anexa 67 Grafic Gantt OBIECTIVUL 19

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS17 - FP6

Anexa 68 Grafic Gantt OBIECTIVUL 20

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS24 - CS2

Anexa 69 Grafic Gantt OBIECTIVUL 21

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CS17 ~ CFD3

Anexa 70 Grafic Gantt OBIECTIVUL 22

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine COS - CS6

Anexa 71 Grafic Gantt OBIECTIVUL 23

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Cămine CI 10 - CC4

Anexa 72 Grafic Gantt OBIECTIVUL 24

MAGISTRALA DE TERMOFICARE PROGRESU BERCENI, Bretele de legătură

Anexa 73 Grafic Gantt OBIECTIVUL 25

MAGISTRALA DE TERMOFICARE II VEST, Cămine CM14 - CM14/7

Anexa 74 Secțiuni

Anexa 75 Raport privind calitatea apei din sistemul determoficare

Anexa 76 Vitezele indicate pentru dimensionarea conductelor conform NP-058-02 *Arfexa^7 Conducte preizolate cu manta standard/ manta intarita

exă»78 Densitate liniara de căldură

Certificat energetic

o'ne unitare de încălzire propuse

Structura preț căldură

Ji


’-âbele'capitolul 2


abel 1 - Surse de producere energie termică


RHD^T

Pag. 9/205


Tabel 2 -

Tabel 3 -

Tabel 4-

Tabel 5 -

Tabel 6 -

Tabel 7 -

Tabel 8-

Tabel 9 -


Echipamente actuale și date tehnice CTE Bucureșt^Sud.


Echipamente actuale și date tehnice CTE București Vest

Echipamente actuale și date tehnice CTE Grozăvești INFORM CU ORIGINALU Echipamente actuale și date tehnice CTE Progres


Echipamente actuale și date tehnice CET Grivița SRL Echipamente actuale și date tehnice CET Vest Energo SA Echipamente actuale și date tehnice CTZ Casa Presei Capacitățile disponibile pentru cele 6 CTE-uri și pentru CT Cas

Tabel 10 - Situația cazanelor montate în CT Cvartal și lungimea de canal distanță aferentă

Tabel 11 - Valorile înregistrate în cadrul ELCEN pentru emisiile de NOX, SO2, pulberi precum și de COz

Tabel 12 - Dotare RADET circuit primar

Tabel 13 - Tronsoane reabilitate circuit primar (lungime si pondere)

Tabel 14 - Evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de transport în perioada 2013-2017.

Tabel 15 - Dotare RADET circuit secundar

Tabel 16 - Tronsoane reabilitate circuit secundar (lungime si pondere)

Tabel 17 - Evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de distribuție în perioada 2013-2017.

Tabel 18 - Evoluția pierderilor de căldură ale SACET în perioada 2013-2017.

Tabel 19 - Cantitatea de apă de adaos precum și cantitatea de căldură înglobată în aceasta

Tabel 20/1-20/5 - Bilanțuri energetice ale SACET BUCUREȘTI

Tabel 21 - Etapa 1 de modernizare SACET BUCUREȘTI

Tabel 22 - Etapa 2 de modernizare SACET BUCUREȘTI

Tabel 23-Sumar date consum 1993

Tabel 24 - Evoluția consumului începând din anul 2006

Tabel 25 - Distribuția consumului în funcție de modul de furnizare și tipul de consumatori

Tabel 26 - Distribuția procentuală detaliată a livrărilor în funcție de modul de furnizare a căldurii

Tabel 27- Distribuția procentuală a livrărilor în funcție de modul de furnizare a căldurii

Tabel 28 - Structura consumatorilor casnici

Tabel 29 -Date climateice

Tabel 30 - Valori comparative ale rezistențelor termice corectate

Tabel 31 - Consumuri specifice pentru încălzire și coeficientul global de izolare termică

Tabel 32- Necesarul de căldură de calcul la limita consumatorilor

Tabel 33 - Număr persoane în municipiul București

Tabel 34- Produsul intern brut regional (PIBR) - total Regiunea București-Ilfov

Tabel 35-Prognoza PIB-ului regional pentru București realizata de Comisia Națională de Prognoză Tabel 36 - Câștigul salarial mediu brut lunar - lei/salariat Tabel 37 -Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP - București ~ Ilfov Tabel 38 - Evoluția temperaturii medii exterioare și a numărului de grade zile Tabel 39 -Prognoza cererii de căldură șî văn^ăfi’ Tabel 40 - Prognoza cererii și/livrărilor d^rcăkfu


RHD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Tabel 42

Tabel 43

Tabel 44

Tabel 45

Tabel 46


  • - Caracteristicile țevilor ce alcătuiesc rețeaua de transport a apei fierbinți

  • - Disponibil de presiune din CET-uri

  • - Diagrama de reglaj atemperaturii apei fierbinți

  • - Pierderi specifice de presiune conform NP-058-02

  • - Costuri SIP

Tabel 47 ~ Date comparative

Tabel 48 - Dimensiuni conducte utilizate

Tabel 49 - Dimensiuni conducte utilizate

CONFORM CU ORIGINALUL


Tabele capitolul 4


Tabel 50 - Ponderea de energie livrată către sistem

Tabel 51-Situația apartamentelor conectate la RADET

Tabel 52- Fluxuri de energie termică

Tabel 53 - Factori de influență ai cererii de energie termică

Tabel 54- Costurile de investiție în termeni reali

Tabel 55 - Costurile cun investiția în cadrul celor trei opțiuni

Tabel 56 - Valoarea reziduală

Tabel 57- Consumul de gaz în Scenariul BAU

Tabel 58 - Căldură achiziționată de la terți

Tabel 59 - Costurile cu păcura în Scenariul BAU

Tabel 60- Pierderile de apă în Scenariul BAU

Tabel 61 - Costurile cu intervențiile în Scenariul BAU

Tabel 62- Costurile fixe în cadrul Scenariului BAU

Tabel 63 - Structura altor costuri fixe

Tabel 64 - Consumul de gaz în Scenariul PIP                ,

Tabel 65 - Căldură achiziționată de la terți în Scenariul^) 14

Tabel 66 - Pierderile de apă în Scenariul PIP

Tabel 67 - Costurile cu intervențiile în Scenariul PIJ^

Tabel 68 - Costurile variabile în PIP vs BAU |i n

Tabel 69 - Factori de influență ai cererii în ScenariLlBAU

Tabel 70- Vânzări energie termică în Scenariul BAU         •

Tabel 71 - Factori de influență ai cererii în Scenariul BĂU? <. .

Tabel 72 - Vânzări energie termică în Scenariul PIP

Tabel 73 - Rezultatele analizei financiare

Tabel 74 Raportul de conversie a emisiilor de poluanți

Table 75. Reducerea emisiilor de poluanți 2020-2044 ca efect al implementării proiectului

Tabel 76 - Rezultatele analizei economice în Scenariul 1 pe cele trei Opțiuni

Tabel 77 - Analiza de senzitivitate pentru indicatorii de performanță financiară -CAPEX

Tabel 78 - Analiza de senzitivitate pentru indica          ormanță financiară - REVENUES și OPEX

Tabel 79-Analiza de senzitivitate pentru indi         ,       anță economică-1%




RflD-T

Pag. 11/205


►. ►OMIWSr/A


Tabel 80 - Analiza de senzitîvitate pentru indicatorii de performanță economică - 5% Tabel 81 - Analiza de senzitivitate pentru indicatorii de performanță economică -10% Tabel 82 - Clasificarea riscurilor în funcție de severitatea lor


Tabel 83 - Nivelul de risc

Tabel 84-Tipul de acțiuni de remediere necesare

Tabel 85 - Analiza calitativă a riscurilor

Tabele capitolul 5

Tabel 86 - Indicatori

Tabel 87 - Indicatorii financiari și socio-economici

Tabel 88 - Indicatorii financiari și socio-economici (per total interval de analiză)

Table 89- Structura de finanțare cheltuieli eligibile

Tabel 90 - Analiza deficitului de finanțare

Tabel 91 - Planul de Finanțare

Figuri capitolul 2

Figura 1 - Localizarea surselor de producere a energie termice

Figura 2 - Lungime conducte modernizate rețele de transport apa fierbinte

Figura 3 - Pondere conducte modernizate rețele de transport apa fierbinte

Figura 4 - Presiuni medii anuale rețele de transport apa fierbinte

Figura 5- Evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de transport în perioada 2013-2017.

Figura 6-Lungime conducte modernizate rețele de distribuție

Figura 7- Pondere conducte modernizate rețele de distribuție

Figura 8- Pierdere totală de căldură în sistemul de termoficare (Gcalan)


Figura 9- Pierdere totală de căldură în sistemul de termoficare(%)

Figura 10- Cantitatea de apă de adaos

Figura 11- Cantitatea de căldură înglobată în apă de adaos

Figura 12- Energia termică introdusă în sistemul de transport apă fierbinte

fierbinte


Figura 13- Variația energiei termică introdusă în sistemul de transpoiț

Figura 14- Consum gaz cu putere calorifică inferioară

Figura 15- Energie electrică produsă

Figura 16- Energie electrică utilizată pentru consum propriu

Figura 17- Energie electrică livrată în sistem

Figura 18- Evoluția numărului de apartamente branșate SACET între anii/2006 și 2017.

Figura 19 - Evoluția livrărilor din SACET către populație și către agenți economici

Figura 20- Distribuția densității liniare de căldură pe puncte termice _


Figura 21- Variația gradului de folosire a puterii nominale a radiatoaref^Tn funcție emperatura exterioară


Figura 22- Evoluția demografică a populației în București

Figura 23 - Evoluția PIB național între anii 2000 și 2014

Figura 24 - Prognoza PIB-ului regional București-llfov pentru perioada 2014

RHD^T


Pag. 12/205


Figura 25 - Prognoza CNP - câștigul salariat mediu brut

Figura 26 - Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP - București - Ilfov Figura 27 - Evoluția temperaturii exterioare

Figura 28- Evoluția numărului de grade zile pentru încălzire

Figura 29 - Scenarii parcurse ale ratelor de renovare


Figuri capitolul 4



Figura 30 - Balanța de căldură SACET

Figura 31 - Evoluția tarifelor vânzare a energiei termice

Figura 32 - Evoluția tarifelor de vânzare a energiei electrice

Figura 33 - Evoluția veniturilor totale operaționale incrementale

Figura 34. Reducerea emisiilor de poluanțt în 2020-2044 ca efect al implementării proiectului


0

n

o

o


ABREVIERI



APA NOVA - Societate Comercială ce are ca principal obiect de activitate gestiunea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare pe teritoriul Municipiului București

  • - Centrală Termoelectrică

  • - Centrală Termică

  • - Centrală Termică de Zonă

  • - Apă caldă de consum

  • - Echipament Achiziție Date

  • - ELECTROCENTRALE București

  • - Program Operațional Infrastructură Maij^

  • - Megawatt electric                    ț

  • - Megawatt termic

  • - Normativ Proiectare

  • - Primăria Municipiului București

  • - Punct Termic

  • - Regia Autonomă de Distribuție cu Energie Termică -Construcție nevizitabilă din beton armat în care


C.T.E.

C.T.

C.T.Z.

A.C.C.

E.A.D.

E.L.C.E.N.

P.O.I.M.

MWe

MWt

N.P.

P.M.B.

P.T.

R. A.D.E.Ț.


Canal termic termoficare

Galerie termică - Construcție vrzitabilă din beton armat în care termoficare

S. A.C.E.T. - Sistem de Alimentare Centralizat cu Energie Termică


LEGISLAȚIE


2001/80/CE  - Directiva europeagă

proveniți din instalațiile mari de



HijitaSea^fel^Ijilor anumitor poluanți în atmosferă fj


_________[1


Trr


RClD^T

Pag. 13/205


HG 322/2005 - Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea HG541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor anumitor poluanți în atmosferă proveniți din instalațiile mari de ardere.Transpune în legislația românească 2001/80/CE.

STAS 1478    - Instalații sanitare. Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale.

Prescripții fundamentale de proiectare.

SR 1907-1    - Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă de calcul.

SR 1907-2    - Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul.

Temperaturi interioare convenționale de calcul.

NP-058-02


- Normativ privind proiectarea și executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică - rețele și puncte termice.





RHD^T


Pag. 14/205


n

r

I

L..


O.SUMAR EXECUTIV

01. SITUAȚIA EXISTENTA A SACET BUCUREȘTI

Primăria Municipiului București este proprietarul le



aj*'Sistemului de Transport


Și Distribuție a căldurii din Municipiul București. Primăria Municipiului București stabilește tariful căldurii pe care ANREÎI analizează și aproba anual în concordanță cu legislația în vigoare (ex. Ordinul nr. 126 / 2017 pentru 2018). Primăria Municipiului București este beneficiara unui proiect de cofinanțare tip grant din partea Uniunii Europene și este responsabilă pentru implementarea și sustenabilitatea proiectului.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București este o organizație autonomă din f'ț cadrul Municipalității, condusă de Consiliul General al P.M.B.. RADET exploatează și întreține lJ sistemele de transport și distribuție a căldurii din Municipiul București, cumpărând energie termică de la S.C. Electrocentrale București (ELCEN) și de la producătorii independenți de energie termică, pe care o vinde apoi consumatorilor sub formă de apă caldă pentru încălzire și apă caldă pentru consum. - -RADET deține și exploatează surse proprii de producere a energiei termice cum sunt: Centrala Termică de Zonă Casa Presei (CTZ), precum și 46 Centrale Termice de Cvartal. Deasemenea în ! 1 administrarea RADET se află și un număr de 592 Puncte Termice aflate în proprietatea Primăriei Municipiului București (exceptând punctele termice industriale). RADET este operatorul sistemului de ? j transport și distibuție a energiei termice din Municipiul București în baza Deciziei nr. 1200/1990 a L ] Consiliul General al P.M.B.

ELCEN aparține Ministerului Energiei și deține și operează în București următoarele patru , j termocentrale echipate cu grupuri energetice în cogenerare și instalații de vârf (CAF-uri) folosind [.] combustibili sub formă de gaze naturale: CTE GROZĂVEȘTI, CET VEST, CTE PROGRESU și CTE SUD. ELCEN produce apă fierbinte pe care o pompează apoi, prin intermediul pompelor de circulație, în rețeaua de transport a sistemului de termoficare. Din punct de vedere al producției de energie *-» electrică, ELCEN asigură, prin cele patru unități menționate anterior, 10% din cota de piață la nivel național. Contractul de prestări servicii / concesiune între ELCEN și RADET este încă în vigoare și i extins la fiecare 5 ani, pe baza unui contract-cadru. în momentul de față, contractul este valabil până

// -v

Z'0


la 30.04.2019.

Doi operatori privați, SC Vest Energo SA, care deține CTE Vest Energo și GRIRO SA, care deține CTE Grivița, furnizează deasemenea, energie termică în rețeaua de transport a sistemului de tcr-mpficare din Municipiul București, în conformitate cu contractele de servicii încheiate cu RADET și ;\alăbpepână în anul 2026.

Sfâdouă companii ELCEN și RADET se află în prezent în cadrul unei proceduri de insoîvență,



ptS^fesiA de'Arestructurare fiind în curs de desfășurare. Prin urmare, în anul 2017 s-a stabilit ca ENERGETÎCA'jSA companie deținută 99,99996% de PMB; 0,00002% de Comuna Chiajna și 0,00002% ' pești-Leordeni să preia atât ELCEN cât și RADET. în planul de restructurare, este prevăzbta sf preluarea personalului RADET de către ENERGETICA.

sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (S.A.C.E.T.), are următoarele componente principale:

.Sursele de producșre a e







sigurjate la nivelul Municipiului


folosit sau făcut cdaoscut altor persoane, cu excepția l



CON


RHD


•fîrrrureșțiTin p



Pag. 15/205


91,39% de către ELCEN care are în componență patru termocentrale: CTE SUD, C OGRESU, CTE VEST și CTE GROZĂVEȘTI. Restul de circa 8,61% din energia termică necesară e^tru alimentarea consumatorilor, este produsă în surse aflate in administrare privată, respectiv T Grivîța SRL și CET Vest Energo SA (5,76%) precum și în Centrala Termică de Zonă Casa Presei (CTZ) aflată în administrarea RADET (2,85).

Capacitatea termică instalată a celor 6 CTE-uri și a Centralei Termice de Zonă Casa Presei este de cca. 1970 MWt, iar a celor 46 CT-uri este de cca 236 MWt.

2. Rețelele termice primare (rețele de transport), ce asigură transportul energiei termice prin intermediul apei fierbinți de la sursele de căldură Ea punctele termice.

Structura sistemului de rețele termice primare este una mixtă (inelar - radială), care pe lângă un inel magistral, prezintă o serie de magistrale de distribuție radiale.

Această structură permite ca în cazul unei avarii pe una dintre ramurile principale ale rețelei, sau a uneia dintre sursele de alimentare cu căldură existente, să poată fi alimentați în continuare toți consumatorii, cu excepția celor cuprinși între vanele care izolează tronsonul avariat.

In ultimii 15 ani din cauza numeroaselor avarii apărute ca urmare a stării precare a conductelor, prin investiția PMB au fost modernizate 20% din rețeua de transport a apei fierbinți, utîlizând-se atât conducte clasice din oțel cât si conducte din oțel preizolate. Procentul de aproximativ 80% din conductele de agent termic primar rămas nemodernizat, prezintă o stare avansată de uzură și se confruntă cu mari probleme în exploatare necesitând luarea unor măsuri urgente de reabilitare.

în anul 2017 pierderile de apă fierbinte au fost de aprox. 10,85 milioane m3ceea ce reprezintă echivalentul a aprox. 1240 m3/h. Lungimea de traseu a rețelei de transport a apei fierbinți este de 472 km din care aprox. 105,97 km (ce prezintă cel mai mare risc în exploatare din cauza stării precare în care se află) vor fi reabilitate în proiectul PIP. Pierderile de căldură sunt de aprox. 20,2% (28,6% dacă includem și pierderile pe rețelele de distribuție) pe traseul cuprins între sursele de căldură și consumatorii finali. Mai mult decât atât, în ultimii ani, numărul avariilor a crescut de la 637 în anul 2013 la 818 în anul 2017, concomitent crescând și pierderile totale de căldură de la 14,3% la 20,2% z^'^hȘ^egeașI perioadă.

jhmctele termice/moduîe termice urbane, aflate în proprietatea PMB, primesc energie țeTrrîică'idejla\sistemul de termoficare (primar) și prepară agent termic secundar pentru încălzire și 'apă caljdăra^cpnsum pentru consumatorii urbani și dotații.

!Pană îp prezent, toate echipamentele din punctele termice urbane au fost înlocuite sau ,G<^nd'urtel

e, precum și să fie refăcute instalațiile de canalizare interioară ale acestora.

In PT-urile modernizate au fost montate instalații de automatizare care asigură funcțiile de eglare a PT-ului și achiziție date de la pompe, sisteme de expansiune, stații de dedurizare urmând ca în final toate aceste date să fie transmise unui sistem dispecer tip SCADA necesar RADET București pentru supravegherea și conducerea operativa a sistemului de termoficare din Municipiul București.

4. Rețelele termice secundare asigură distribuția energiei tern^^g^fiff.i.ht^țmediul apei calcț^ pentru încălzire și a apei calde de consum, de la punctele termice la cpfrWmatoriffț^i

Rețelele termice secundare sunt constituite din 4 conducte, încălzîiej^f/^Wf! consum și recirculațîe a.c.c., având o lungime de traseu de aprox. 703 km.**

■''i’swio «’țfr-jz



and ca în etapa de finalizare a modernizării punctelor termice să fie înlocuite


in interiorul acestora, să fie efectuate reparații interioare și exterioare la elementele de


le=1'K



tt’


\\ A.*

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI 0^5 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME lDE TRASEU DE 105,969 km)

_____

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 16/205

CONFORMCțîORJJ&INALUL

Nt

15 anr-Tiin cauza numeroaselor avarii apărute ca urmare a stării precare

conductelor, prin investiția PMB au fost modernizate circa 16 % din rețeua de distribuție a apei calde, utilizând-se conducte preizolate din oțel, respectiv conducte preizolate din PEX-a.

Pierderile de căldură pe rețelele termice secundare sunt estimate a fi de aprox. 8,4%.

5. Consumatorii finali, beneficiari ai serviciilor de alimentare cu energie termică furnizată de RADET București sunt formați din :

  • - consumatori casnici (apartamente, case, vile),

  • - consumatori industriali și agenți economici,

  • - instituții socio-culturale (școli, grădinițe, spitale, cinematografe, etc).

Din totalul de 1,85 milioane de locuitori ai Municipiului București, aprox. 1,14 milioane sunt racordați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură reprezentând aprox. 61%, restul de 39% din populație fiind beneficiarii unor sisteme individuale de alimentare cu căldură.

în vederea reducerii consumului de energie la nivel național cu 19% până în anul 2020, în conformitate cu prevederile Legii nr. 121 / 2014, în Municipiu! București au fost luate măsuri complexe pentru reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și a instalațiilor ce le deservesc.

Aceste măsuri prevăd:

înlocuirea conductelor rețelelor de încălzire și a.c.c. și realizarea unor scheme de distribuție care să permită contorizarea consumurilor de căldură la nivel de scară de bloc,

montarea pe corpurile de încălzire din apartamente a repartitoarelor de costuri și a robinetelor cu termostat pentru a putea diferenția regimurile termice pe încăperi /

n

i

t.j


apartamente,

reechilibrarea hidraulică a instalațiilor de încălzire, anveloparea clădirilor.

CTE-urile și Centralele Termice din Municipiu! București generează în atmosferă, prin arderea combustibilului, emisii poluante in principal de CO2, NOx, C dar și SO^și pulberi (ultimei două în urma arderii păcurii utilizată drept combustibil alternativ în anumite situații).

Directiva 2010/75/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 24 noiembrie 2010 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari, a impus elaborarea unor programe în scopul reducerii emisiilor poluante și care permit respectarea valorilor limită de emisie prevăzute în HG nr. 541/2003 (privind stabilirea unor măsuri privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari), modificată șr completată prin HG nr. 322/2005.

Valorile calculate ale emisiei de CO2 pentru întregul SACET pentru anul 2017 sunt estimate la aprox. Z^-m^n^n^tojrțe / an , în timp ce emisiile de NOx se estimează că vor atinge valoarea de 2000 toneVvâi>--Gdatăfctbimolementarea măsurilor recomandate în PIP, se estimează o reducere cu


: i : !

*1

L.J

0 a n

tJ

a

n

t

L

□ îl


RHD^T


Pag. 17/205


02. CEREREA DE CĂLDURĂ


Având în vedere toate sursele de căldură ale SACET (cu cvartal), bilanțul de căldură al sistemului pentru anul 2017 este diagramă Sankey:



PT;

75.6%-



CONFORM CU ORIGINALUL



Cotele procentuale din diagrama de mai sus se referă la căldura totală furnizată SACET (deci fără C£l.eA6-de_centrale de cvartal care sunt în afara SACET). Ponderile procentuale exacte ale căldurii injecțate^n sfcterhul centralizat în anul 2017 de către producători, sunt rezumate în tabelul de mai jos



i *..... ............................................. .........

J f Unitatea

Cota

Descriere

ELQEțsl

91.61%

Producătorul deținut de Min. Energiei

y^sfEnergo și Grivîta

5.78%

Două unități de cogenerare private

'C'T Casa Presei

2.61%

Centrală termică deținută de RADET

Tabelul ES-1 Cotele de căldură injectate în SACET în anul 2017


Pierderile de căldură evidențiate mai sus, în combinație cu pierderile mari de apă pe rețeaua de transport înregistrate în anul 2017, care au fost de 10,85 milioane m3 (9,2 milioane EUR / an), indică necesitatea urgentă de reabilitare a sistemului de transport.


Densitatea liniară de căldură


Acesta este un indicator empiric dat de raportul dintre vânzările anuale de căldură în MWh șr


lungimea totală a canalului rețelelor de transport și distribuție, exprimate în metri. în timp ce regula  de bază pentru sistemele centralizate indică faptul că o densjtffeTffaF^re de 2 M(Wh/ ste o  dovadă a viabilității unui astfel de sistem, pentru București indicato MWh/m în anul 2017.

\X




avi



a de 3,74


ROD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.:

7135

Faza : Studiu de

Feza


Pag. 18/205


CONFORM CU ORIG Determinarea cererii de energie termică pentru anu


Pe baza datelor disponibile privind numărul consumștâ de căldură a fost determinată pentru anul 2018 prin res



li, cererea Ta normelor și


reglementărilor românești privind cererea de căldură normalizată atât pentru încălzirea zonelor de locuit, cât și pentru producerea apei calde de consum. Consumul prognozat al utilizatorilor comerciali se bazează pe consumul mediu istoric pe perioada 2013-2017. Prognoza consumului pentru gospodării ia în considerare atât clădirile reabilitate cât și cele nereabilitate. Tabelul de mai jos prezintă numărul de apartamente alimentate de RADET la sfârșitul anului 2017:


i ! l j

o

D

D

n L.

n

Li

r


Număr total de apartamente alimentate, din care:

562.008

Apartamente branșate la cele 46 centrale de cvartal:

19.123

Apartamente conectate la SACET, din care:

542.885

Reabilitate termic:

197.768

Nereabilitaie termic:

345.117


Tabelul ES-2 Numărul de apartamente alimentate de RADET

în aceste condiții, cererea totală de căldură la nivelul consumatorilor, pentru anul 2018, doar Fj la nivelul SACET, a fost determinată după cum urmează:_______________________ u


Necesarul pentru încălzire:

2.609.527 Gcal

Necesarul pentru apă caldă de consum:

1.041.797 Gcal

Necesarul agenților economici:

348.732 Gcal

Cererea totală de căldură a SACET:

4.000.056 Gcal


TabeE ES-3 Necesarul de căldură SACET la nivelul consumatorilor, pentru 2016                         .

Adăugând la cele de mai sus, cererea de căldură existentă la nivelul celor 46 centrale termice de cvartal, cererea anuală totală de căldură în anul 2018 se ridică la 4.127.599 Gcal.

în ceea ce privește debitul de căldură necesar la nivelul consumatorului, calculele efectuate L. doar pentru SACET au generat următoarele rezultate enumerate în tabelul de mai jos:



TOTAL

Unitate

Necesar la nivelul consumatorului, pentru:

Â

încălzire

Apă caldă

Total

lițaxim iarna

Gcal/h

1772

192

1964

MȘdiu iarna

Gcal/h

828

192

1020

JMediu vara

Gcal/h

0

192

192

Tabel ES-4 Calculul necesarului de căldură la nivelul SACET


Necesitatea reducerii capacității proiectate a rețelei

Pe baza informațiilor menționate mai sus, capacitatea actuală a rețelei de transport este de că sistemul de transport este în prezent revede reducerea diametrelor conductelor,


aproximativ 4200 Gcal/h, ceea ce înseamnă supradimensionat. în acest studiu de fezabilj noile diametre bazându-se pe valorile re'^zgjte



n

L.J


n


RHD^T

Nr. Pr.:

7135

Faza : Studiu de


Pag. 19/205



cu cea arului tot


CONFORM CU ORIGIN

Acoperirea cererii de căldură între anii 2013 și 2017 în timp ce cererea anuală de căldură a SACET pentru prognozată pentru anul 2018, RADET nu a reușit să acopere mai mare de incidente care au dus la întreruperea frecventă a furnizării de căldură. întrucât interacțiunea comercială dintre RADET și ELCEN sa deteriorat din cauza creșterii rapide a datoriei RADET, lipsa fondurilor pentru înlocuirea completă a segmentelor de conducte care au generat pierderi uriașe după anul 2013, a devenit un factor major în împiedicarea acoperirii cererii de căldură.

Scenarii considerate în prezentul studiu

PIP - Programul de investiții prioritare - scenariul cu proiect: prevede înlocuirea a 211,94 km conducte ale rețelei de transport, conținute în canale termice totalizând 105,97 km, cu conducte preizolate având diametrele reduse cu unul până la două trepte de diametru. Principalele beneficii sunt reducerea pierderilor de căldură, consumul de gaze pentru producerea de căldură și emisiile asociate. Se consideră că performanța îmbunătățită a sistemului va atrage noi branșări, în timp ce numărul deconectărilor pe an va rămâne constant și egal cu cel înregistrat în 2017. Implementarea viitoare a zonelor unitare de încălzire garantează interzicerea în continuare a deconectărilor. Diferența actuală între cererea și oferta de energie termică se va reduce la zero până în anul în 2023.

BAU - Scenariul fără proiect: Este identic cu PIP în ceea ce privește măsurile administrative de restructurare atât a RADET cât și a ELCEN, măsuri care vor conduce la fuziunea activităților sub administrația municipală. Cu toate acestea, în scenariul fără proiect, nu va avea loc niciun proiect de reabilitare care vizează sistemul SACET (cu excepția Fazei 1: reabilitarea a 31,62 kilometri). Pierderile de căldură vor continua să crească și nu există perspectiva branșării de noi consumatori. întrucât zonele de încălzire unitare vor fi oricum implementate, numărul de deconectări este același ca în scenariul cu proiect. Cererea actuală de căldură neacoperită, va fi acoperită până la sfârșitul anului 2023, deși cu costuri ridicate suportate de PMB.

Factori care influențează cererea de căldură

JaBfeîul de mai jos sumarizează impactul principalilor factori de influență asupra cererii de



fț. ' ț JdUCtUI Uc 11 Idl J'-J-’ ->U i ii a [ I u j-Cj U E | p uL L U I (JJIIIdț căldură, p,elhț.ruxamble scenarii: cu proiect și fără proiect:

'Fafctor

Cu Droiect

Fără proiect

Izvillutia demoarafică:

Nu are imoact semnificativ

Crdsterea veniturilor:

Nu are imoact semnificativ

încălzirea qlobală

- 5.204 Gcal/an

- 5.204 Gcal/an

'Reabilitare^termică a clădirilor:

-16.324 Gcal/an

-16.324 Gcal/an

Dpbfansările:

- 903,7 Gcal/an

- 903,7 Gcal/an

'Rebransări / noi branșări:

+ 4219,3 Gcal/an

0 Gcal/an

ȚQîal;

-18.213 Gcal/an

-22.432 Gcal/an

Tabel ES-5: Cererea de căldură în scenariile cu și fără proiect


Ipoteze de lucru privind evoluția producției de căldură, a vânzărilor de căldură și pierderilor



bntru ambele scenarii cu și fără proiect, au fost folosite următoarele ipoteze de lucru:

  • • Contribuția centralei termice Casa Presei la cererea totală de^r^gj^za crește ușor de la nivelul

său de 2,85% în anul 2017 și va rămâne constantă la rk^^dfnVfe^ea totală de calc nivelul surselor;                                       ffff

  • • Contribuția combinată la cererea totală de căldură a celor.^ștpr^ducaw/ Grivîta, va scădea ușor de la 5,76% la o cotă cvasi-constam^de aprogțn!

.



ură la


RAD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI {25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND --- DE TRASEU-DE 10!


CONFORM CU 0 totală de căldură la nțvfiluLsursekuLpen combinată la SACET va crește până la generării datorită necesității de a de* Ponderea vânzărilor de căldură di



Nr. Pr. : 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag-

20/205


, după care contribuția lor â totală de căldură la nivelul unele dintre facilitățile ELCEN.

mul de transport va fi constantă la nivelul de 5,75% din


totalul vânzărilor SACET;

• Se preconizează că vânzările de căldură din cele 46 centrale de cvartal vor reprezenta o cotă constantă de 3,0% din totalul vânzărilor RADET {în 2017 aceasta era de 2,83%);

  • • Vânzările de căldură vor acoperi cererea de căldură în anul 2023, atât pentru pentru scenariul ri

cu proiect cât și pentru cel fără proiect;                                                            [ j

  • • Ponderea pierderilor de căldură ale rețelei de distribuție din căldura furnizată punctelor

termice va rămâne constantă în următorii 25 de ani și va fi egală cu ponderea înregistrată în r 1 anul 2017, care a fost de 11,12% {această valoare reprezintă 8,4% din căldura livrată în U sistemul de transport în anul 2017);

  • • Sistemul de transport intră în faza 1 a lucrărilor de reabilitare prin înlocuirea a 63,4 km

conductă conținută în canale și galerii termice totalizând 31,62 km. Etapa, care va fi finalizată L ' până la sfârșitul anului 2019, are drept scop reducerea pierderilor de căldură pe rețeaua de transport de la valoarea înregistrată de 1.030.644 Gcal în anul 2017 la 931.681 Gcal și ' ; pierderile de apa de la 10.854.513 m3 în 2017 până la 9.523.732 m3 până la sfârșitul anului 2019. Performanțele sistemului la sfârșitul acestei prime etape de reabilitare constituie date  de intrare pentru ambele scenarii - cu și fără proiect, analizate în cadrul prezentului studiu. t ?

  • • Pentru segmentele rețelei de transport rămase nereabilitate la sfârșitul perioadei de

implementare a proiectului, cota lor de pierderi de căldură din căldura totală injectată în i i SACET va crește constant într-un ritm de 0,29% pe an.                                        i 1

  • • Pentru segmentele rețelei de transport reabilitate, cota lor de pierderi de căldură în căldura

totală injectată în SACET va rămâne constantă și egală cu nivelul atins în anul 2023.

..j

03. ANALIZA OPȚIUNILOR

In strategia PMB de reabilitare și dezvoltare a SACET București, au fost analizate trei scenarii:

.             Reabilitarea și modernizarea întregului sistem centralizat de producere, transport șl

y^Mjjstr-ibiJtfă a energiei termice,

O /^rf^^.’^en'ppțarea la rețeaua de transport a energiei termice și transformarea punctelor termice

' ^ceȘitiralestermice de cvartal,


Renunțarea la sistemul centralizat de alimentare cu căldură a consumatorilor și dotarea a<£5tofa//u centrale murale.

f Din analiza multicriterială a celor trei scenarii privind reabilitarea și modernizarea sistemului e alimentare cu energie termică din Municipiul București, făcută de AMRSP, a rezultat că Scenariul 1 - este scenariul optim.

Strategia de reabilitare și dezvoltare r Ț^ucurești precum și rezultatul analizei celor trei  scenarii, au fost aprobate de către Condili^^eîieraFâ^VIB pe data de 30 iunie 2017 și a condus la gramul de investiții pe         ' îîtru tf^ftiljt|r^ a km de traseu rețea de transport.



'folosit sau făcufcu cut altor persoane, cu excepția L

_-----fâ#

11li

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ^[25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME *4   DE TRASEU DE 105,969 km)

2

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 21/205


CONFORM CU

_______Conform pm^mai^jr^^impa celor 250 km de traseu (împărți în 67 de loturi) se va face în trei faze dupăcurQXJrmeaîâ:

Xinpfrma etapă de modernizare a SACET București, PMB și RADET își propun reabilitarea a *—aproximativ 31,62 km de traseu rețele de transport apă fierbinte ( 7 loturi) cu fonduri proprii PMB, lucrări preconizate a fi executate în perioada 2018-2019.

  • - în etapa a doua de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 105,97 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 25 loturi) în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), axa prioritara 7.2 "Creșfereo eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București". Acest program vizează promovarea investițiilor în eficiența energetică a sectorului de termoficare din Municipiul București.

  • - în etapa a treia de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 112,41 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 35 loturi).

Stabilirea tronsoanelor ce urmează a fi reabilitate în cele trei faze a fost făcută în baza unei analize multicriteriale K.P.I. (Key Performance Indicator), analiză detaliată în subcapitolul

"2.1. PROGRAMUL DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG". Prezentul proiect tratează etapa a doua de modernizare a rețelei de transport a apei fierbinți, respectiv modernizarea a aprox. 105,97 km de traseu în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM).

Pentru reabilitarea celor 25 de loturi din etapa a 2-a, au fost efectuate calcule de redimensionare a rețelelor de transport apă fierbinte având la bază 3 opțiuni și anume:

OPȚIUNEA 1 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -

REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnoîogizare având grosimea izolației standard ( vezi Anexa 76 și Anexa 77)

OPȚIUNEA 2 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnoîogizare având izolația întărită (vezi Anexa 76 și Anexa 77)

OPȚIUNEA 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -

REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnoîogizare având grosimea izolației standard ( vezi Anexa 76 și Anexa 77)

Calculele efectuate in,-ca<ȚruȚ^cesței ultime variante au scos in evidență necesitatea montării in anumite cazuri a unor ștațiDinterni^dra^tde pompare, situații ce ar crea complicații majore privind locația acestora. Deas^'chearedncere^ cijarnetrelor conductelor datorată creșterii vitezei de circulație a ÂpeiJjerbinț/, ar bloca posibilități de extindere a ret

.....ui


pficare spre zone aflate



Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

n

RflD^T

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

7135

Pag. 22/205

L L-*

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME

Faza :

Studiu de

n

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate

lJ


n

Comparând d.p.d.v. tehnlco/economic rezultatele celor trei opțiuni a rezultat faptul că Lj opțiunea 1 poate fi promovată în continuare în cadrul proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare al Municipiului București deoarece opțiunea 2 oferă cea mai slabă soluție d.p.d.v. | economic, iar opțiunea 3 oferă cea mai bună soluție d.p.d.v. economic, dar prezintă anumite restricții d.p.d.v. tehnic.                                                                                          n

i

I i

Avantajele PIP

După finalizarea implementării proiectului, în anul 2023, vor putea fi observate următoarele L efecte:

Reducerea pierderilor de căldură:                                   364.892 Gcal / an,         f

Reducera consumului de gaze naturale la nivelul surselor de căldură: 616.598 MWh/an,        U.

Reducerea pierderilor de apă:                                     4.519.082 m3/an,

Reducerea emisiilor de CO2                                         127.635 t/an,

Reducerea emisiilor de NOx                                       115 t/an.

Mai mult decâ atât, la sfârșitul anului 2023 pierderile totale de căldură vor fi reduse de la 28,62% în anul 2017 la 22,4% din totalul cantității de căldură livrată întregului sistem de termoficare, fapt ce face sustenabilă demararea celei de-a treia faze de reabilitare a SACET București la începutul anului 2024.


Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

RflD-T

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

7135

Pag. 23/205

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza :

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME

Studiu de

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate

  • 1. DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectului de investiție:

CONFORM CU ORIGINALUL



„ REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUR ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km) „

1.2 Ordonator principal de credite :

Primarul General al municipiului București / Primăria Municipiului București

  • 1.3 Ordonator de credite (secundar / terțiar)

1.4 Beneficiarul investiției:

Primăria Municipiului București

1.5 Elaboratorul studiului:

RADET- Regia Autonoma de Distribuție Energie Termică Compania de Dezvoltare Durabila - Analiza Cost Beneficiu

2.Situația existentă și necesitatea realizării proiectului de investiții

  • 2.1. Concluziile studiului de prefezabiiitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariîle/opțiuniletehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Conform HG907/2016 studiul de prefezabiiitate se elaborează pentru obiective/ proiecte majore de investiții, cu excepția cazurilor în care necesitatea și oportunitatea realizării acestor obiective de investiții au fost fundamentate în cadrul unor strategii, unor mașter planuri, unui plan de amenajare a teritoriului ori în cadrul unor planuri similare în vigoare, aprobate prin acte normative,

Reabilitarea sistemului de termofîcare al municipiului Bucureste face parte din „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul București" elaborată de către AMRSP în care au fost analizate comparativ trei scenarii de alimentare cu energie termică a consumatorilor din municipiul București:

• Scenariul 1 - sistemul centralizat existent în care se vor realiza investiții de reabilitare și modernizare a surselor de producere a energiei electrice și termice în cogenerare precum și a rețelelor de transport și distribuție a energiei termice, a punctelor termice și va fi finalizat dispecerul de termoficare.

• Scenariul II - sisteme centralizate, distribuite, cu centrale termice amplasate în Punctele Termice (PT) existente. în acest scenariul-ș^qțițnșljleîă^că punctele termice aferente consumatorilor urbani vor fi transformate in centrale t^fnii^de~zon^^Wel, vor fi constr           centrale termice de zonă,

în acest scenariu, vor dlsjS'ăr ' Oțelele/de-transport apă                                  aua de

alimen       gaze natural



cazuKi ih c



RHD



Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFiCARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME

DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 24/205


• Scen

desfiipfează>fiecare apartament fiind dotat cu o centrală termică individuală cu funcționare pe gaze natu e. Astfel vor fi montate 562,516 centrale termice de apartament. în acest scenariu, vor 


ividuale. în acest scenariu se consideră că sistemul centralizat se


dispărea rețelele de transport apă fierbinte și distribuție apă caldă, concomitent cu extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale.

Obiectivul de bază avut în vedere la elaborarea analizei scenariilor a constat în identificarea



unui sistem care, funcționând în condiții de eficiență energetică și de protecție a mediului, să asigure necesarul de energie termică al consumatorilor, la un cost cât mai scăzut.

Pentru scenariile analizate au fost determinate reducerile/creșterile de emisii de NOx și CO2 față de situația fără proiect.

LJ


l.j


Aplicând aceste economii/cheltuieli indirecte la calculul economic, s-au determinat valoarea netă actualizată economică (VNAE/C) și rata de rentabilitate economică (RIRE) pentru fiecare scenariu Rezultatele analizei economice pentru scenariile analizate evidențiază următoarele:

  • - în scenariul 1 se înregistrează reduceri ale emisiilor de NOx și CO2, în timp ce în scenariile 2 și 3 emisiile de NOx și CO2 cresc comparativ cu situația fără proiect.

  • - Datorită acestor efecte, în scenariul 1 se observă o îmbunătățire a indicatorilor economici comparativ cu indicatorii financiari, ceea ce arată impactul pozitiv al realizării proiectului conform propunerii din Scenariul 1.

în baza rezultatelor obținute atât în cadrul analizei financiare cât și în cadrul analizei economice rezultă că Scenariul 1 - sistem centralizat este scenariul optim de reabilitare și modernizare a sistemului de alimentare cu energie termică din municipiul București.

Prezentul proiect de reabilitare a rețelelor de transport apă fierbinte se încadrează în Scenariul 1 analizat în din „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul București"

Având în vedere cele de mai sus nu a fost necesar a se întocmi Studiul de Prefezabilitate pentru prezentul proiect.

2.1.a Situația actuală

Ls.

RADET, furnizează energie termică la nivelul Municipiului București prin intermediul a două sisteme distincte:

I. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (S.A.C.E.T.), alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic șî funcțional unitar, constând din construcții, instalații, echipamente, __dotări specifice și mijloace de măsurare, destinat producerii, transportului și distribuției ;   iC' ]4 energiei termice.

Sîsțe'mul descentralizat, compus la nivelul anului 2016, din 46 de centrale termice de arber, flecare cu rețelele proprii de distribuție.

? ln\ pț-in£î|iu, un sistem de alimentare centralizată cu energie termică, are următoarele componențe principale:

- Surseîe de producere a energiei termiceț;

/^Rețelele termice primare (rețele                  asigură transportul energiei termice prin

' 1 intermediul apei fierbinți de la su el^ț^ căl^iAră îi^pfemctele^erpijce;





f-*

L


r-




RQDS

/ //

Ir

A"

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km) s*

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 25/205

cd

—-3j---Rețelele”!

asiste

'undare (rețele de distribuție), ce asigură distribuția energiei termice

prin intermediul apei calde pentru încălzire și a apei calde de consum, de la punctele termice

la consumatorii finali;

  • 4)    Punctele termice/module termice - asigură transferul energiei termice între agentul termic din circuitul primar și agentul termic din circuitul secundar;

  • 5)    Consumatorii finali - clădiri rezidențiale, agenți economici, instituții publice.

Energia termică sub formă de apă fierbinte produsă la sursă (agent primar), este transportată prin rețelele termice primare până la punctele termice.

La nivelul punctelor termice are loc transferul de căldură dintre agentul termic primar și agentul termic secundar, acesta din urmă fiind apoi distribuit, prin intermediul rețelelor termice secundare, până la consumatorii finali.

Există și posibilitatea alimentării cu căldură a unor consumatori direct din rețelele termice primare, caz în care transferul de căldură dintre agentul termic primar și instalațiile consumatorilor finali are loc fie în module termice (minipuncte termice), amplasate la nivel de bloc, scară de bloc, instituții sau locuințe individuale fie în stații termice centralizate care alimentează cu apă caldă menajeră consumatorii pentru care agentul termic secundar pentru încălzire este preparat în schimbătoare de căldură prin amestec (hidroelevatoare) racordate direct la rețeaua termică primară.

Stațiile termice centralizate dotate cu hidroelevatoarele sunt destinate pentru a funcționa într-un regim hidraulic constant, continuu și încadrat valoric în anumite limite.

Deoarece funcționarea hidroelevatoarelor în regimuri variabile de debit este defectuoasă, acestea au început să fie înlocuite cu module termice prin proiectele de modernizare.

Schema de principiu a unui S.A.C.E.T. este prezentată in Anexa 1.

în Anexa 3 este prezentată structura S.A.C.E.T. București.

2.1.1 SURSE DE PRODUCERE ENERGIE TERMICĂ

Sursele de producere a energie termice, la nivelul Municipiului București, sunt prezentate în Tabelul 1-1. Se poate observa că CTE-urile aparținând ELCEN, împreună cu CT Casa Presei libere aparținând RADET, asigura 91,6 % din energia termică livrată S.A.C.E.T..

SURSE DE PRODUCERE A ENERGIEI TERMICE

ENERGIA TERMICĂ LIVRATĂ ÎN ANUL 2017

%

Gcal

ELCEN

89,08%

4.673.685

46 CT-uri

2,76%

144.906

CTE Grivita, CTE Vest Energo, CTZ Casa Presei

8,16%

428.061

TOTAL

100,00%

5.246.852



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND OLLLJ4W1E DE TRASEU DE

/Zy-y eu-

Nr. Pr. :

7135

Faza : Studiu de

Fezabilitate

Pag.

26/205

p C|J

CONFORM CU ORIGINALâr^^rțJJl^' ț$)j          Figura 1

n

i i

RHD=T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de zabilitate


Pag. 27/205


2.1.1.1 SURSE ELCEN


CONFORM CU ORI

2.1.1.1.1 CTE București Sud



Centrala Termoelectrică București Sud este

București.

CTE București Sud a fost pusă în funcțiune în 1964.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 2


Releului nr. 2B, sector 3,


Tabel 2

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE SUD

STARE

1

Cazane de abur

4 x 420 t/h (140 bar, 540°C) - tip TGM 84 -A

  • - trei cazane de abur sunt încă în funcțiune, dar sunt depășite fizic și moral, din cauza vechimii lor (au fost puse în funcțiune între anii 1966 - 1968).

  • - un cazan de abur a fost oprit atât din cauza reducerii semnificative a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic cât și din cauza uzurii și a scăderii randamentului energetic a acestuia.

în stare

necorespunzătoare de funcționare

2x 525 t/h (152 bar, 540°C) - tip TLMACE

  • - un cazan de abur este în stare de funcționare, dar este depășit fizic și moral, din cauza vechimii lui (a fost puse în funcțiune în anul 1975);

  • - un cazan de abur a fost oprit atât din cauza reducerii semnificative a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic cât și din cauza uzurii și a scăderii randamentului energetic a acestuia.

Dezafectate

2

Turbine cu abur

2x50 MW-tip VPT-50

- turbină în condensație, dezafectată datorită vechimii mari în exploatare (a fost pusă în funcțiune între anii 1965 ~ 1966).

Dezafectate

2x 100 MW-type VT 100

- turbine în condensație cu câte două prize de presiune. Turbinele au un grad ridicat de uzură fizică și morală, fiind montate între anii 1967-1969.

în stare necorespunzătoare de funcționare

2x 125 MW - tip VT 135-141

- turbine în condensație cu câte două prize de presiune. O turbină este în stare de funcționare, dar prezintă un grad ridicat de uzură fizică și morală, fiind montată în anul 1975, cealaltă turbină este dezafectată.

Dezafectate

3

Cazane de apă fierbinte z ț:

4 x 100 Gcal/h

- Ia,clata1ă ca-cș^a fost făcută analiza stării fizice a .ecJiipămerfteJpr/A^din cele 12 cazane de apă fierbinte erau în f u ncțiu n e?6. da za'^e de apă fierbinte erau scoașg=d(țj^. -îar 6 cazane pe^păTțerbinte erau dezafectata#^**1

în stare bună de funcționare

D1^




- XNL ocument este propriQpte& RAPET și nu poate fi copiat, folosit sau facuîJtrM cazului în care exista o autorizare scrisă din partea regiei.


Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

r

RClD^T

SISTEMULUI DETERMOF1CAREAL

7135

Pag. 28/205

i

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME

Faza: Studiu de

r

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate

LJ

in


Condițiile de livrare a energiei termice de către CTE BUCUREȘTI SUD sunt prezentate continuare:

Tipul agentul termic: apă fierbinte

Presiune                    TUR          RETUR

  • -  nominală conform Studiului de Regimuri Hidraulice și ter

  • - maximă                     12,5 bar

  • - minimă                     5 bar

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj

  • - maximă                    110 °C


  • -  minimă        temperatura de gardă pentru prevenirea înghețului circuitelor.

Debitul orar de energie termică minim tehnologic:

  • -  iarna:        232,6 MW

  • -  vara:         69,8 MW

Debitul hidraulic maxim:

  • -  instalat        25.000 t/h

  • -  absorbit      conf. SRHT

Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / distribuție:

  • -  vara           3.000 t/h

  • -  iarna          7.500 t/h

Energia termică produsă de CTE SUD, este livrată consumatorilor, prin intermediul a trei i | magistrale (exploatate de RADET), în următoarele zone:

  • • Magistrala I: Șulea-Placare, zona industrială Anticorozivui, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Liviu - > Rebreanu, Tomis, tancului, Bascului Fântânica, Socului, Colentina, Delfinului, Policlinica Titan, Muncii,

*

Vatra Luminoasă, Pantelimon, D-na Ghica, Fundeni, Lacul Tei, Institutul de Construcții, 17-18 Petricani, Cosmos, Verguluî, Pantelimon, Balta Albă, Granitul, zona Faur;

  • • Magistrala II: Fizicienilor, Dristor, Tomis, Mihai Bravu, Matei Voievod, Sulea Nord, Cățelu, C. L

Brâncuși, Vaselor, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Obor, Teiul Doamnei, Ramuri Tei, Ștefan cel Mare, Policlinica Dr. Grozovici;

  • • Magistrala III: Berceni Oltenița, Oltenița Nord, Mărășești, Unirea, Theodor Speranția, U Călărași, Labirint, Foișor, serele Leoser.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor I, II și IEI Sud sunt evidențiate in Anexa 3.

2.1.1.1.2 CTE BUCUREȘTI VEST

Centrala Termoelectrică București Vest este amplasată pe bulevardul Timișoara nr. 106, sector 6, Bucureșf^J^^

CTffP b

componența



'ost pusă în funcțiune în anul 1972, fiind a patra centrală care intră în Bu c u reșt i.

Cedate1 âceșț-ora sunt prezentate in Tabelul 3.




îl

LJ


1

..J


Plțpzentutdocurhent este proprietatea RADET și nu ți^qf^ff.^^pidțffolQSit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția -ului în care există o autorizare scrisă din partea regieir -----------------------------------------------------------__Jn


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

—..........-

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de ===£e£abilitate

Pag. 29/205

CONFORM CU ORI

NR.

CRT

ECHIPAMENT

----------------------.......w» .w * *7/

~ CTEVEST^^W^*

STARE

1

Cazane de abur

2 x 525 t/h (152 banMt) “Cp^type TLMÂel^^

- cazane de abur cu circulafterraturală și tambur de abur. Un cazan este în funcțiune, dar prezintă un grad avansat de uzură fizică și morală datorită vechimii mari în exploatare (anul instalării: 1975), cel de-aî doilea cazan fiind oprit datorită reducerii cererii de abur tehnologic, a stării avansate de uzură și a randamentului energetic scăzut.

Dezafectate

2

_

Turbine cu abur

2 x 125 MW - type VT135-141

- turbine în condensație și prize reglabile, din care una este în funcțiune, dar prezentând un grad avansat de uzură (anul punerii în funcțiune: 1974), iar cea de-a doua fiind scoasă din funcțiune.

Dezafectate

3

Cazane de apă fierbinte

2 x 100 Gcal/h - type 4/ type 8A

- la data la care a fost făcută analiza stării fizice a cazanelor de apă fierbinte, două dintre ele erau în stare de funcționare, iar cinci fuseseră dezafectate

în stare bună de funcționare

4

Ciclu combinat

Turbină cu gaz 1 x 135 MW - type MS9OO1E/PG9171E

- turbina este în stare bună de funcționare, instalată în anul 2008.

în stare bună de funcționare

Turbină cu abur 1 x 60 MW - tip MTD40B

- turbină cu contrapresiune și priză reglabilă, în stare de funcționare, instalată în anul 2008.

în stare bună de

funcționare

Cazan recuperator 1 x 266 t/h - tip CE&E

- cazan recuperator cu arzător suplimentar, în stare bună de funcționare, instalat în anul 2008,

în stare bună de funcționare

Condițiile de livrare a energiei termice de către CTE BUCUREȘTI VESTsunt prezentate în continuare:

Tipul agentul termic: apă fierbinte

Presiune                    TUR          RETUR

  • -  nominală

  • - maximă

  • - minimă


conform Studiului de Regimuri Hidraulice și termice (SRHT);

  • 12,5 bar        3,5 bar

5 bar           2 bar

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj -^


  • - maximă                  110*^^

  • -  minimă       temperatura de gardă>p^'ntru "

Debitul orar de energie termică minim tehnoiqgic:: :

  • - iarna:        116 MW

  • - vara:         69,78 MW


ebitul hidraulic maxim:

  • -  instalat

~  absorbit

ir

RHD-T

Pag. 30/205



Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / riktrîhîițy

  • -  vara           3.000 t/h

  • -  iama         4.500 t/h

Energia termică produsă de CTE VEST, este livrată-xons magistrale (exploatate de RADET), în următoarele zone:

  • • Magistrala I - III: Drumul Taberei, Giulești, Crângași;

  • • Magistrala II: Militari, Politehnica până la CS6 Leu, Valea Cascadelor. Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor I - III și II sunt evidențiate in Anexa 3.

2.1.1.1.3 CTE GROZĂVEȘTI

Centrala Termoelectrică Grozăvești este amplasată pe strada Splaiul Independenței nr. 229, sector 6, București.

CTE Grozăvești a fost înființată în anul 1912, fiind una dintre primele de acest tip din țară.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 4.

]

J

D ii

0 n o

n

U


Tabel 4

NR.

CRT


ECHIPAMENT


CTE GROZĂVEȘTI


STARE


Cazane de abur


1 x 210 t/h (140 bar; 540 °C) - tip IBZKG

- cazan de abur cu circulație naturală, încă în funcțiune, uzat fizic și moral având în vedere vechimea acestuia (a fost pus în funcțiune în anul 1966).


1 x 420 t/h (140 bar; 540 °C) - tip TGM-84

- cazan de abur cu circulație naturală, încă în funcțiune, uzat fizic și moral având în vedere vechimea acestuia (a fost pus în funcțiune în anul 1964).


în stare necorespunzătoare de funcționare



2 x 50 MW - tip VT-50-1

- turbine în condensație, cu două prize reglabîfe, uzate fizic și moral, fiind puse în funcțiune în anul 1964.


3 x 100 Gcal/h - tip PTVM

- cazanele de apă fierbinte au fost dezafectate datorită vechimii mari în exploatare (a fost pus în funcțiune în perioada 1963-1964),


1 x 100 Gcal/h - tip 4

- cazanul de apă fierbinte a fost oprit datorită vechimii mari în exploatare (a fost pus în funcțiune în anul 1970),


1 x 100 Gcal/h - instalat în anul 2018


2 x 100Gcaî/h-tip 8A

- cazanele de apă fierbinte sunt scoase din uz


în stare necorespunzătoare T de funcționare j


Dezafectate


Dezafectate


„_____________;

În stare bună de A funcționare 11

Dezafectate ---------o


Condițiile de livrare a energiei termice de către CTE GROZĂVEȘTI sunt prezentate în continuare : Tipul agentul termic: apă fierbinți "

Presiune                 fi TUR fi       RETUR

- nominală        hf^rm Stadiului de Regimuri Hidraulice și termice (SRHT);

12bar              3,7 bar




RflD=-T


Pag. 31/205



  • - minimă

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj

  • - maximă                    110 °C

  • -  minimă       temperatura de gardă pentru prevenirea înghețului circyj

Debitul orar de energie termică minim tehnologic:

  • -  iarna:        93 MW

  • -  vara:         34,9 MW

Debitul hidraulic maxim:

  • -  instalat        11.000 t/h

  • -  absorbit       conf. SRHT

Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / dîstribuți:

  • -  vara           1.400 t/h

  • -  iarna          3.000 t/h

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

  • • Magistrala II - III (Grivița ) : Gara de Nord, Grivița, N. Titulescu, Pievnei, lancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Circului, Dinamo, Pipera, Aviației, Galvani Tei, Perla, Dorobanți;

  • • Magistrala V ( Rahova ) : Rahova, Mărgeanului, Centrul Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor II - III (Grivița ) și V ( Rahova-) sunt evidențiate în Anexa 3.                                                   M A

2.1,1.1.4 CTE PROGRESU                                        /. x, ~''

Centrala Termoelectrică Progresu este amplasată în zona de sud a Bucureștiului; pe strada Pogoanelor nr. IA, sector 4, București.

CTE Progresu a fost pusă în funcțiune în 1987.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestor


4,5 bar



L

pp^zentate in-Tabelul 5/



NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE PROGRESU

STARE

1

Cazane de abur

4 x 420 t/h (140 bar; 540 °C)-tip CR 1737

- cazane de abur cu circulație naturală, din care trei sunt în stare bună de funcționare iar a patrulea, instalat în anul 1987, a fost oprit.

în stare bună de funcționare

2

Turbine cu abur

2x50 MW-tip DSL-50-1

- turbine în condensație cu câte două prize reglabile. O turbină este în stare bună de funcționare, cea dea doua fiind oprită. Anul punerii în funcțiune: 1987

Dezafectate

2x50 MW-tip DKUL-50-1

-turbine cu contrapresiune și prize reglabile, în stej^-tenăde funcționare.

în stare buna de funcționare

3

Cazane de apă fierbinte

2 x 100 Gcal/h - tip 8A

- cazane de apă fierbinte în stare bună de tlățțioț^fefifWhM; instalate între anii 1999 - 2002.                              ' Z

/<7funuționare

:


Pag. 32/205


Condițiile de livrare a energiei termice de către CTE PROGRESU sunt prezentate în continuare :


Tipul agentul termic: apă fierbinte

| CONFORM CU ORIGINALUL


Presiune                    TUR          RETUR

  • -  nominală conform Studiului de Regimuri Hidraulice și termice (SRHTȚ

  • -  maximă                     12 bar

  • -  minimă                      4,5 bar

Temperatura

  • -  nominală conform Diagramei de Reglaj

  • - maxima                    110 °C

    58 °C


  • -  minima        temperatura de gardă pentru prevenirea înghețului circuitelor.

Debitul orar de energie termică minim tehnologic:

  • -  iarna:        162,8 MW

  • -  vara:         69,8 MW

Debitul hidraulic maxim;

  • -  instalat        14.000 t/h

  • -  absorbit      conf. SRHT

Debitul hidraulic minim tehnologic al sistemului de transport / distribuție:

  • -  vara          2.200 t/h

- iarna          4.000 t/h

Energia termică este livrată consumatorilor prin intermediul a doua magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

• Magistrala Ferentari: Ferentari, Vulcan, Parcul Tineretului, Rahova, Sălaj, Amurgului, Crizantemelor;

• Magistrala Berceni: Nițu Vasile, Brâncoveanu, zonele I, II, IV și V Berceni, Oltenița Placare, Giurgiu Farado, platforma IMGB.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor Ferentari și Berceni sunt evidențiate in Anexa 3.

  • 2.1.1.2 SURSE PRIVATE

2.1.1.2.1 CET Grivița SRL

Centrala Termoelectrică CET Grivița SRL este amplasată pe Calea Griviței nr. 357, sector 1, București.

CET Grivița este o centrală de cogenerare, concepută și proiectată inițial în scopul alimentării cu căldură a consumatorilor urbani și industriali, consumatorii urbani reprezentând consumul de

RflD^T

Denum

SISTEM

MU (25 OBIEC

DET

ire proiect: REABILITAREA ULUI DETERMOFICARE AL NICIPIULUI BUCUREȘTI TIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME

RASEU DE 105,969 km) ---------—------/£*•

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de 5yiES)ăfeilitate

Pag. 33/205

CONFORM CU ORIGINALU®

A,

Tabele

NR. CRT

ECHIPAMENT

----—

CTE GRIVIȚA

STARE

*

1

Cazane de abur

3x25 t/h (35 bar; 435 °C)->tip CGTSRL

- cazane de abur cu circulație fțJrJată/Tri stare buna de funcționare, montate în perioada 1999*2000.

în stare bună de funcționare

1 x 40 t/h (35 bar; 435 °C) - tip EKO ING SA

- cazan de abur cu circulație forțată, în stare bună de funcționare, montat în anul 2008.

în stare bună de funcționare

2

Turbine cu abur

1x5,4 MW-tip AKL5,4

- turbină cu contrapresiune de 1,25 bar, în stare buna de funcționare, montată în anul 2009.

în stare bună de funcționare

1 x 6 MW- tip AKSR*6

- turbină cu contrapresiune reglabilă între 3,92 și 7,85 bar, în stare avansată de uzură fizică și morală, anul punerii în funcțiune: 1965

în stare bună de

funcționare

Traseele și aria de acoperire ale CET Grivița SRL sunt evidențiate in Anexa 3.

2.1.1.2.2 CET Vest Energo SA

Centrala Termoelectrică CET Vest Energo SA este amplasată pe str. Preciziei nr. 12A, sector 6, București.

CET Vest Energo SA este o centrală de cogenerare concepută și proiectată pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani.

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 7

Tabel 7

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTE VEST ENERGO

STARE

1

Motor cu ardere internă

2 x 3,045 MW - tip JMS 620 GS N.LC

- motoare cu ardere internă, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2011.

în stare bună de funcționare

2 x 4,034 MW-tip JMS 624 GS N.LC

- motoare cu ardere internă, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2011.

în stare buna de funcționare

2 X 4,401 MW - tip JMS 624 GS N.LC-HO2

- motoare cu ardere internă, în stare bună de funcționare, puse în funcțiune în anul 2014.

în stare bună de funcționare

2

zi'

/ “1

f ■ '  r~

Cazane de apă -

v xerqinte

\ " " ■—-h

x • •                             s

'v •           t

L         1 x 10 Gcal/h - tip ICI CALDAIE

,^-pazan de apă fierbinte, în stare bună de funcționare, *ip'HS? în funcțiune în anul 2011.

în stare bună de funcționare

‘ î           1 x 2 Gcal/h-tip ICI CALDAIE

j- cazan? de apă fierbinte, în stare buna de funcționare, puȘetîțr funcțiune în anul 2011.

în stare bună de funcționare

&    1 x 15Gcal/h-tip ICI CALDAIE

*<Tazan de apă fierbinte, în stare bună de funt^năTe,011 puse în funcțiune în anul 2014.                       mme«»

^fesstare bună de Myncțipnare Ul.U»./,

r persoane, cu excepția




Pag. 34/205


Traseele și aria de acoperire a CET Vest Energo SA sunt evidențiate j

  • 2.1.1.3 SURSE RADET

2.1.1.3.1CTZ CASA PRESEI

Centrala Termică de zonă CTZ CASA PRESEI este amp

București.

CTZ Casa Presei produce energie termică sub a de apă fierbinte, pe care o injectează în sistemul centralizat de alimentare cu căldură al capitalei (în rețeaua termică primară).

Echipamentele actuale și datele tehnice ale acestora sunt prezentate in Tabelul 8.

Tabel 8

NR. CRT

ECHIPAMENT

CTZ CASA PRESEI LIBERE

STARE

1

I

Cazane apă fierbinte

1 x 2 t/h (8 bar; 175 °C) - type ABA2

- cazanul, utilizat pentru serviciile interne de încălzire, este în stare bună de funcționare și a fost pus în funcțiune în 2004.

în stare bună de funcționare

1 x 8 t/h (16 bar; 205°C) -type BALTUR8

- cazanul este în conservare.

Dezafectat

2 x 5 Gcal/h - tip ECAF 5000

- cazanele sunt în stare bună de funcționare, instalate în anul 1997.

în stare bună de funcționare

2x5 Gcal/h -tip C5D - cazanele sunt dezafectate.

Dezafectat

2 x 30 Gcal/h-tip CCT HFWB

- cazanele sunt în stare bună de funcționare, instalate în anul 2004

în stare bună de funcționare

ș

Energia termică produsă este livrată consumatorilor prin intermediul a două magistrale (exploatate de RADET), de regulă pentru următoarele zone:

  • • Magistrala Pajura : cartierul Pajura și o parte din cartierul Bucureștii Noi;

  • • Magistrala Flora: Complexul expozițional, ansamblul de locuințe Popișteanu, Piața Chibrit, Cartier 1 Mai, Cartier Bucureștii Noi.

Traseele și ariile de acoperire ale magistralelor Pajura și Flora sunt evidențiate in Anexa 3.

Schema generală a sistemului de termoficare șr dimensionarea rețelelor asigură în mare parte continuitatea alimentării cu agent termic a consumatorilor, prin existența bretelelor de legătură și a vanelor de sectorizare cu ajutorul cărora tronsoanele de rețea afectate de eventuale avarii pot fi izolate, consumatorii acestora urmând a fi alimentați cu agent termic din alte zone ale sistemului prin intermediulbretel eJoi-dQJ egătu ră.

InTabClutâ jSunt^prezentate capacitățile disponibile pentru cele 6 CTE-urî și pentru CT Căsa Presci.LLbb^^Câfiăalimentează sistemul de ter



________________________________________________________________________________________________[]


Pag. 35/205


Tabel 9


Capacități disponibile 2013 - 2017

Centrala


Energie termică


Energie electrică


CTE Sud_________

CTE Grozăvești

CTE Progresa_____

CTE Vest_________

CET Griyjța SRL

CET Vest Energo SA

CTZ Casa Presei


TOTAL


Consumul maxim de energie termică


MWt

720

260

440

370

65

45,62

70

1970,62


MWe


200

80

110

200

11,4

23

0


Aprox. 1790


2.1.1.3.2 CENTRALELE TERMICE DE CVa£W0RM ORIGINALUL



Cele 46 de Centrale Termice de cvartal sunt situate în veonătatea consumatorilor pe care îi deservesc (în unele cazuri în subsolul clădirii). Acestea furnizează energie termică consumatorilor prin rețele termice secundare.

Această modalitate de alimentare cu energie termică a consumatorilor este utilizată în cazurile în care beneficiarii sunt amplasați în zone fără acoperire a rețelelor de transport și distribuție a căldurii apartiând SACET, iar construcția de rețele termice pentru racordarea acestora este neargumentată tehnico-economic sau problematică/imposibilă din punct de vedere urbanistic.

Centralele termice au fost puse în funcțiune între 1955 și 1982. Capacitatea termică combinată a acestora este de 235,5 Gcal/oră. în total, există 196 de cazane de apa caldă, cu capacități de la 0,4 Gcal/oră la 2,5 Gcal/oră.

Fiecare CT (echipată cu un număr variabil de cazane) produce apă caldă atât pentru încălzirea spațiilor (cu parametrii 90/70°C) cât și pentru consumul menajer (având temperatura de 60°C).

Cele 46 de centrale termice (CT) operate de RADET alimentează cu energie termică un nr. de 20.130 apartamente, 285 agenți economici și 26 instituții publice.

Din cele 46 de CT-uri, 33 CT-uri au fost modernizate. Acestea sunt echipate cu cazane ignitubulare și acvatubulare cu trei drumuri de gaze de ardere și instalații de ardere modulante. Deasemenea toate Centralele Termice sunt echipate cu pompe cu turație variabilă.

Rețelele termice aferente celor 33 CT-uri sunt modernizate cu conducte preizolate.

Restul de 13 central®; teraplce rămase nemodernizate sunt echipate cu instalații depășite Z ‘A A V x


RClD^T


Pag. 36/205



CONFORM CU ORIGINALI


[Gcal/ h]


Lungime Conducte Canal Distanță [mlj


MODERNIZAT MODERNIZAT


MODERNIZAT MODERNIZAT


NE MODERNIZAT


BACIULUI BANEASA1


7.40

8.80


8268

16982


BANEASA 2

BANEASA AGRONOMI

IMOa^rescuE

BUCUREȘTII NO! 13


iNEMOtglM WÂWMzÂP, modernizat modernizat modernizat modernizat modernizat modernizat modernizat MODERNIZAT MODERNIZAT

MODERNIZAT


M^Balbâean

^fWechF-

DESIȘULUI

DIMITROV Al

D1MITROV Bl

DOCTOR SION

DOROBANȚI

DUNAREA

EROILOR 1

EROILOR 2

FERENTARI 72



FERENTARI ȘCOALA


6.90


4.50


4.80 oȘf


12064


5588


MODERNIZAT

MODERNIZAT MODERNIZAT

MODERNIZAT


"Kșodernizat -Jo'-I Modernizat ^rjyiopERNizAT


MODERNIZAT


^j^Ornizat •J$^ERNIZAT Modernizat


ALEEA TRANDAFIRILOR


MAGHERU 7

MARASESTI 11

MARASESTI 3

MARASESTI 6

MARASESTI 9-10

MOZART

WWB01L

PAUNASUL CODRILQfeg-^

PAVEL CONSTANJ^1



  • 4.80

1.60

5.10

  • 1.40

  • 10.80

2.00

1.80

1.30

10.80

  • 9.40

4.00


  • 4.80

  • 3.60

  • 3.80

6.00

  • 12.60

2.20


3.90


________0

3427

_______252_______

6166

1062_______

1736

1472

11787


764 2231 2255 3757 9582 2354 Igi 4373 4980 1608 1018


n


{]

riostfjt altor persoane, cu excepția î J


Pag. 37/205

Nr crt

Stadiu modernizare

Centrala termica

Număr cazane

Putere Instalata [Gcal/h]

Lungime Conducte Canal Distanță [ml]

Kșț șl

38

MODERNIZAT

SALAJ

5

10.50

10825

39

MODERNIZAT

SCALA

2

1.60

637

40

MODERNIZAT

STOIAN MILITARU

5

6.40

5136

42

MODERNIZAT

TURN PALAT

r 4

2.60

717

43

MODERNIZAT

TURTURELE

4

2.90

3291

44

MODERNIZAT

VICTORIEI

2

1.00

456

45

MODERNIZAT

VIILOR

5

5.70

4224

46

MODERNIZAT

VISTEA

5

8.9

7604

TOTAL

196

235,50

201909

Prin Centralele Termice de cvartal (în număr de 46 în funcțiune la această dată) sunt alimentate cu energie termică prin cei 201,91 km de rețea de distribuție proprie:


  • - peste 580 blocuri și imobile,

    CONFORM CU ORIGINALU

    i

    L


  • - peste 20.130 apartamente,

  • - peste 36.900 persoane.

Amplasarea celor 46 centrale termice este evidențiată în Anexa 3.

2.1.1.4 EMISIILE DE GAZE PRODUSE PRIN ARDEREA COMBUSTIBILILOR

CET-urile si centralele de cvartal din București generează emisii poluante de NOx, SO2, și praf în atmosferă.

Directiva 2001/80/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN Șl A CONSILIULUI din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari, a impus elaborarea unor programe în scopul reducerii emisiilor poluante și care permit respectarea valorilor limită de emisie prevăzute în HG nr. 541/2003 (privind stabilirea unor măsuri privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari), modificată și completată prin HG nr. 322/2005.


RHD=-T

Denumire proiect: REA

SISTEMULUI DETERMC

MUNICIPIULUI BUC (25 OBIECTIVE INSUMÂNC _____DE TRASEU DE 105,£

BILITAREA FICARE AL JREȘTI

> O LUNGIME

69

Nr. Pr.:

7135

Faza: Studiu de

< Fezabilitate

Pag.

38/205

CONFORM CU ORONAyjU

Tabel 11

An

Poluant

UM

CTE București Sud /

’CTE Fiidgresu

CT!?ef44reetJ'.^t

CTE Grozăvești

ELCEN

2013

SO2

t/an

o

0,75

0f21

0

0,96

NOX

901,43

127,28

433,45

266,19

1728,35

pulberi

0

0,97

0,07

0

1,04

2017

SO2

t/an

14,8

83,39

81.86

3,81

183,86

NOX

865

299,65

500,1

359,86

2024,61

pulberi

8,2

3,35

3,94

0,18

15,67

An

Poluant

UM

CTE București Sud

CTE Progresu

CTE București Vest

CTE Grozăvești

ELCEN

2013

CO2

t/an

842.720

379.647

571.350

232.872

2.026-589

2017

920.739

413.008

604.200

292.651

2.230.598

Punerea în practică a Planului de implementare a Directivei 2010/75/UE, transpus în legislația r românească prin Legea 278/2013, permite funcționarea actualelor instalații energetice ale ELCEN L până la implementarea măsurilor impuse de legislația de mediu, astfel:

  • • o perioadă de tranziție până ia 30.0S.2020 pentru reducerea emisiilor de NOx pentru cazanele nr. 2, 3 și 4 de 420 t/h din CTE București Sud și pentru cazanele nr 2, 3 și 4 de 420 t/h din > > CTE Progresu, până la o valoare limită de emisii de 100 mg/Nm3. Măsura se poate realiza prin

Ci modernizarea instalațiilor de ardere aferente respectivelor cazane.

  • • perioade de derogare pentru 11 instalații mari de ardere începând cu 01.01.2016 până la k i

31.12. 2023, cu limitarea funcționării la un număr de 17.500 ore pentru:

  • - cazanul nr. 1 de 420 t/h și nr. 2 de 210 t/h din CTE Grozăvești,

  • - cazanele nr. 5 și 6 de 525 t/h și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 de 100 Gcal/h din CTE București

Sud

  • - cazanul nr. 2 de 525 t/h și CAF-urile 6, 7 de 100 Gcal/h din CTE București Vest,

  • - CAF -urile nr. 1, 2, 3 de 100 Gcal/h din CTE Progresu.

în consecință, ELCEN are în vedere realizarea unor proiecte de investiții în vederea respectării cerințelor impuse prin legislația de mediu in vigoare, creșterii eficientei și performantelor tehnice. u

  • 2.1.2. SISTEMUL DE TRANSPORT Șl DISTRIBUȚIE ENERGIE TERMICĂ

2.1.2.1 REȚELE DE TRANSPORT energie termică

Rețelele termice de transport ( primare ) asigură transmiterea energiei termice de la surse la punctele sau modulele termice.

Parametrii fluidului de lucru (apă fierbinte) sunt:

- presiunea maximă admisibilă de lucru presiunea de probă hidraulică

l-î temperatura de calcul, TUR/RETUR

''y temperatura maximă admisibilă de lucru, TUR/RETUR

T

v



PS=16 bar;

Pph =24 bar;

Tc=130°C / 70°C Tmax.adm.=130°C / 67°C;


n

Li


Temperatura maximă de lucru (conf. SRHT iarna),TUR/RETUR Tmax =110°C / 58°C.

* f


Structura'sistemului de rețele termice              una mixtă (inelar ~ radiată), care pe lângă

4.ri Inel piâgțștfal, prezintă q serie de magistr^e'țleWsTrL je radiale




olosit sau făcut cunoscut altar persoane, cu excepția

LJX


RAD^T


Pag. 39/205


Această structură permite ca în cazul unei avarii pe una dintre ramurile principale ale rețelei, sau a uneia dintre sursele de alimentare cu căldură existente, să poată fi alimentați în continuare toți consumatorii, cu excepția celor cuprinși între vanele care izolează tronsonul avariat.

Conductele existente au diametre cuprinse între Dn 32 și Dn 1300 și sunt compuse din conducte clasice din oțel, izolate cu saltele din vată minerală.

în cazul conductelor montate în canale termice, izolația este protejată cu carton bitumat, iar în cazul conductelor montate suprateran, cu tablă zincată.

Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice ( RADET ) asig^ alimentare cu energie termică având in administrare următoarele bunuri: Dotare RADET circuit primar (tabel 12)



CONFORM CU 0

67/ Tabel 12

Circuit primar

SI

r m i ceți—

Furnizare

W--

TOTAL

R.A.D.E.T.

Traseu canal termic (km): din care vizitabil; nevizitabil: din vizitabil,traseu aerian:

0,44

472,87

179,17

0,44

179,61

293,26

0,00

293,26

24,86

0,44

25,31

Adâncime pozare traseu (m)

1,5 -11

0

1-11

Total conducte circuit primar (km): din care în funcțiune:

952,97

1,11

954,09

856,81

1,05

857,85

Cu diametre {mm) cuprinse între:

25- 1300

80 - 400

25 - 1300

Vechime conducte (km) < 10 ani

între 10 - 20 ani

între 20 - 25 ani

> 25 ani

105,99

0

105,99

92,84

1,11

93,95

84,28

0

84,28

669,87

0

669,87

Conducte reabilitate (km):

183,17

0

183,17

din care: modernizate: preizolate:

37,01

0

37,01

146,16

0

146,16

Compensatori

837

0

837

Trape

1042

0

1042

Cămine de vizitare

4111

0

4111

Puncte de consum terți: ( P.T. industrii, module, sere, imobile)                     ..

296

3

299

Contoare la clienți terți       V'- A

278

4

282

Sursă proprie de produeere'"epefgie"termică,jacordată la rețeaua de termoficar^

/) i

Centrala

Termică   de

Zonă    Casa

Presei

1/ In ultimii 15 ani din cauza numeroaselor avarii apărute ca urm nouctelor, prin investiția PMB-au fost modernizate mai multe lei fierbinți, utilizând-se conducte din oțel clasice și preizolate.



Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cun^^altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

——'  ........ ...... ,  ..................................IA—


RClD-T


Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

SISTEMULUI DETERMOFICAREAL

7135

Pag, 40/205

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza :

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME

Studiu de

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate


! L.


Tronsoanele reabilitate sunt prezentate in Anexa 4, ponderea acestora din totalul

conductelor ce formează rețeaua de transport fiind prezentată în tabelul 13 și figura 2 și 3


Tabel 13

Tip modernizare

Lungime conducte (km)

% din total conducte

% din conducte în funcțiune

cu conducte clasice

37,01

3,88

4,32

cu conducte preizolate

146,16

15,34

17,06

Total

183,17

19,22


CONFORM CU ORIGINALy


Lungime conducte moddrniz


( km) Rețele termice transport apă fierbinte




Total conducte existente


cu conducte prei2Olate




RAD-T

Pag. 41/205



Procentul de aproximativ 80 % de conducte de agent termic primar nemodernizate prezintă o stare avansată de uzură și se confruntă cu mari probleme în exploatare.

Problemele apărute se manifestă în special în cazul conductelor amplasate în canale și cămine termice și au în principal următoarele cauze:

  • - durata de viață depășită (întregul sistem de transport și distribuție al apei fierbinți format din

țevi din oțel, vane, compensatori de dilatare, suporturi fixe și mobile și izolații termice au o vechime în funcționare cuprinsă între 30 și 54 de ani);

  • - deteriorarea în timp a protecției termoizolației și a izolației, ca urmare a infiltrațiilor de apă;

-coroziunea exterioară (datorită deteriorării izolației termice) și interioară (datorită calității agentului termic) a conductelor;

  • - uzurile apărute în zonele suporturilor fixe și mobile pe unele porțiuni de rețea.

Asfel, în ultimii ani, numărul de avarii a crescut de la 637 în anul 2013 la 818 în anul 2017.


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de Fezabilitate

Pag. 42/205



in tabelul 14 și Figura 5 este prezentată evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de 5 * transport în perioada 2013-2017.

n


Tabel 14

2013

2014

2015

2016

2017

Energie termică livrată în sistemul de termoficare (Gcal)

5,288.203

5.067.466

5.090.813

5.024.026

5.101.745

Energie termică livrată direct din sistemul de transport (Gcal)

292.048

248.308

241.309

210.263

213.501

Pierdere de căldură in sistemul de transport energie termică ( Gcal)

753.859

930.008

1.010.208

996.464

1.030.644

Energie termică livrată PT-urilor( Gcal)

4.242.296

3.889.150

3.839.296

3.817.299

3.857.602

Pierdere de căldură in sistemul de transport energie termică (%)

14,3%

18,4%

19,8%

19,8%

20,2%



RflDzțT

Pag. 43/205



Pierderile de căldură în sistemul de transport au crescut constant începând cu anul 2013, de la 14,3 % în anul 2013, la 20,2 % în anul 2017.

2.1.2.2 REȚELE DE DISTRIBUȚIE energie termică

Rețelele termice de distribuție energie termică ( secundare ) au o configurație arborescentă, cu consumatorii grupați pe ramuri și asigură distribuția agentului termic de la punctele termice către consumatorii finali.

Parametrii fluidelor de lucru (conform Normativelor I 13/2015 pentru încălzire și 1 9/2015 pentru apă caldă pentru consum) sunt:

  • -  presiunea maximă admisibilă de lucru                    Padm= 6 bar;

  • -  presiunea de probă hidraulică                       Pph = 9 bar;

  • - temperatura de calcul, circuit încălzire, TUR/RETUR       Tc= 95°C/75°C

  • -  temperatura de calcul, circuit a.c.c.                        Tc= 60°C

Rețelele termice secundare sunt constituite^din-^ conducte, încălzire tur/retur, apă caldă de consum și recirculare.                        V-       \

Conductele existente au diametr^'.șuprî^seș-jnire^Qn'lS-SOO și sunt compuse din conducte clasice din oțel cu izolație din saltele de vată n/in era îă/pțotgjăt^cu carton bitumat.


Tabel 15

Dotare RADET circuit se</Tndar (tab^l 15 )

Circuit secundar        V/

:—-— ,

•/

S1-1S6

Secția Centrale Termice și Furnizare

TOTAL R.A.D.E.T.

Traseu canal termic (kmff V\/

\ A /

703,12

49,97

753,09

din care vizitabil:           \l

385,963

8,57

394,53

Total conducte circuit secundarȚk

\ l\

2763,43

2963,30 b

din care în funcțiune:

\ M

2760,19   ;

Cu diametre (mm) cuprinse între:

15-400  //

j^3ooîi\

r/3<4oo

ptffsoane, cu excepția



RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOF1CARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 44/205

Vechime conducte (km)

<10anî                   CONFORM CUpRIGINALU

628,603

17,65

646,25

între 10- 20 ani               L— .   <      "

între 20 - 25 anî

> 25 ani a%

436,896

58,37

495,27

1

393,86

7,07

400,93

Li

1304,08

116,78

1420,86

Conducte reabilitate (km):  / '(\f    11* JMao^As>

423,05

61,87

484,92

1

din care: modernizate: / J>

168,789

21,14

189,93

L.J

preizolate:              *—

254,259

40,73

294,99

Cămine de vizitare

4974

603

5577

1

Obiective total dotare

1012

47

1059

J

din care: P.T. urbane

592

0

592

S.C. urbane

35

0

35

Module urbane

264

0

264

J

C.T. de cvartal

0

46

46

P.T. dotații

73

0

73

S.C. dotații

4

0

4

-J

Module dotații

44

0

44

1

J

Obiective total în funcțiune

955

47

1002

din care: P.T. urbane

590

0

590

S.C. urbane

12

0

12

Module urbane

264

0

264

C.T. de cvartal

0

46

46

P.T. dotații

44

0

44

1

S.C. dotații

4

0

4

J

Module dotații

41

0

41

Cazane

0

194

194

L-.

Schimbătoare de căldură

3554

81

3635

1 i

din care: a.c.c.

1716

81

1797

înc.

1838

0

1838

Total pompe:

6069

548

6617

jj

Racordate la distribuție Blocuri + Imobile

8071

549

8620

Scări

18309

1196

19505

Contoare secundar total

32455

1816

34271

din care: a.c.c.

16808

977

17785

înc.

15647

839

16486

n

Modernizarea rețelelor secundare a constat în înlocuirea conductelor pentru circuitul secundar de încălzire din oțel izolate cu vată minerală șî a conductelor de apă caldă de consum și recirculare din oțel zincat cQ’conducte preizolate din oțel, respectiv conducte preizolate din PEX-a.

Conductele*'aiHtfetjn^ohtate în pământ în si fyșip pe cât posibil pe traseele existente. ^esfiâi^Ș^entata in tabelul 16 și figura,6 și 7

Conducte^'a^fcfetjrr^ohtateîn pământ îr.

Ponderea Sj^lelftFifipdșrriîz'ăte de distri \i

i,1;

!>

j




I: -7«      foricu"1


î


RflD-T


Pag. 45/205


Tabel 16

Țip modernizare

Lungime conducte (km)

% din total conducte

% din conducte în funcțiune

cu conducte clasice

168,789

6,1

6,11

cu conducte pretzolate

254,259

9,2

9,21

Total

423,05

15,3

CONFORM CU ORIGINALUL



Lungime conducte modernizate ( km) Rețele termice de distribuție



RAD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 46/205

Figura 7


Pondere conducte modernizate fcONFORM cu 0Rf Rețele termice de distribuție    |


■ % din total conducte existente


Total conducte existente


cu conducte preizolate


9,2



cuconductecîasice RȘ 6,1

I

I

i


Funcționarea deficitară a rețelelor de distribuție nemodernizate (în pondere de 84,7%) se datorează atât existenței tronsoanelor cu izolația parțial sau total distrusă precum și numeroaselor avarii apărute datorită vechimii mari în exploatare a conductelor. Toți acești factori au ca efect importante pierderi de căldură și de agent termic.

In tabelul 17 este prezentată evoluția pierderilor totale de căldură în sistemul de distribuție în perioada 2013-2017.


Tabel 17

1™““----

2013

r

2014

2015

2016

—--

2017

Energia termică livrată la PT-uri ( Gcal)

4.242.296

3.889.150

3.839.296

3.817.299

3.857.602'J

Pierdere de căldură în sistemul de distribuție ț Gcal)

461.488

404.288

393.051

398.877

428.873

Energie termică vîndută la consumatori ( Gcal)

3.780.808

3.484.862

3.446.245

3.418.422

3.428.727^

% pierdere sistem distribuție ( din energia termică livrată la PT-uri)

8,7%

8,0%

7,7%

7,9%

8,4% f]

-----U


Se poate observa că după o perioadă de timp în care pierderile de căldură au înregistrat un ^rend'-'descrescător (2013 t 2015), după anul 2015, datorită lipsei investițiilor în sistemul de ,/^ JdnTkD''fic!afe,.acestea manifesta o tendința de creștere.

n'țabelUl 18 si Figura 8 și 9 este prez tată Evoluția pierderilor de căldură ale SACET în .3-2.017.

— ; Tabel 18




2oh

2014

2015

2016

2017

. 'L'ției^ie'țermică livrată în sistemul de ^șrrooficăre' ( Gcal)

5.288.203

5.067.466

5.090.813

5.024.026

5.101.745

j/Energie termică vândută: ( Gcal)

3.733.170

3.687.554

3.628.685

3.642.228

Pierdere totală de căldură (Gcal)

^'1.215^?,

\ 1.334.2^6

.1.403.269

1.395.341

1.459.517

% Pierdere totală de căldură

i

fc^7,£%

27,77%

28,61%

Prezentul document este proprietatea RADETși cazului în care există o autorizare scrisă din partea

r

X folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția L-ZZ L



••


L.


_z>


Figura 8


V1

z'


Pag. 47/205


Pierdere totală căldura în sistemul determoficare(Gcal/an)

--------------- -----1--—                                    j



Figura 9


% Pierdere totală căldură în sistemul determoficare

35,00%.................................................................


30,00% -


25.00%


"70,00% ---------------




Pierderile totale de căldură au crescut de la an la an, de la 1.215.347 Gcal în anul 2013 la .459.517 Gcal în anul 2017 ( de la 23% la 28,61%)

Pe lângă pierderile de căldură prin transmisie, în sistemul de termofiecare sunt înregistrate și pierderi de agent termic atât în regim normal de funcționare cât și din cauza unor avarii apărute în sistem. Aceste pierderi sunt monitorizate în cadrul sistemelor de preparare a apei de adaos din cadrul CTE-urilor.

Pierderea medie anuală orară de agent termic în regim depășească 0,05% din volumul apei conținute în conduc^^ aflate în|



ie să

? conform


RAD=-T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 48/205

Normativului NP-059-02 "PRIVIND EXPLOATAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ - REȚELE Șl PUNCTE TERMICE".

Cantitatea de apa de adaos precum și cantitatea de căldură înglobată în aceasta, înregistrate in sistemul de termoficare, în perioada analizată 2013-2017, sunt indicate tabelul 19 și figurile 10 și 11.

Tabel 19

An

Apa de adaos (m3)

Cantitate de căldură echivalentă (MWh /an )

Cantitate de căldură echivalentă (Gcal/an )

2013

6.581.403

447.546

384.820

2014

7.826.654

527.236

453.342

2015

9.655.891

636.357

547.168

2016

8.968.308

601.032

516.794

2017

10.854.513

729.033


LI

D

n d

IȚ"

i.

f l

L

Cantitate de căldură echivalentă (Gcal/an)


Pag. 49/205


800.000

700.000

600.000

500.000

400.000

300.000




200.000 --------------------------------------

100.000

o

2013  2014  2015  2016  2017

Se constată o creștere a cantității de apă de adaos din cauza creșterii numărului anual de avarii.

Numărul avariilor a crescut în timp de la 637 în anul 2013 la 818 în anul 2017, iar pierderea de apă de adaos a crescut de la 6.581.403 mc/an în anul 2013 la 10.854.513 mc/an în anul 2017 ceea ce reprezintă o creștere cu 65% a acesteia.

In Anexa 5 este prezentată repartizarea anuală, în intervalul de timp analizat, a pierderilor de apă de adaos pe magistralele de transport.

Raportul privind calitatea apei din cadrul SACET (Raportul complet este prezentat în Anexa 74)

Un raport separat privitor la calitatea apei de termoficare din cadrul SACET a fost întocmit pentru a sublinia importanța gestionării apei pentru funcționarea eficientă și durabilă a sistemelor de termoficare.

Gestionarea apei cuprinde două aspecte, în primul rând depistarea și remedierea avariilor apărute în sistem și în al doilea rând menținerea și îmbunătățirea calității apei de termoficare.

Managementul apei de termoficare are rolul de a preveni apariția următoarelor trei tipuri de probleme:

  • -   pierderile de apă degazată și demineralizată, generează costuri suplimentare pentru completarea pierderilor cu apă de adaos de aceeași calitate,

  • -  pierderile de apă fierbinte, generează un consum suplimentar de combustibil, necesar încălzirii apei de adaos,


Nr. Pr. : 7135

Faza : Studiu de

Pag. 50/205



2.13 PUNCTE TERMICE


CONFORM CU

Schema funcționala a unui punct termic efcte prezentata in Anexa 6.

Punctele termice din București primesc energie termică de la sistemul de            (primar)

și prepară agent termic secundar pentru încălzire și apă caldă de consum pentru consumatorii rezidențiali și non-rezidențialî.

Agentul termic secundar pentru încălzire se prepară prin schimbul de căldură între agentul termic primar tur și agentul termic secundar de încălzire retur.

iJ

a o

D

D n o


Apa caldă de consum, se prepară prin schimbul de căldură între agentul termic primar tur și apa rece din rețeaua publică. Iarna, pentru utilizarea potențialului de căldură din returul agentului termic secundar de încălzire, acesta este folosit pentru preîncalzirea apei calde de consum, înainte ca acesta să se întoarcă la sistemul de termoficare.

Principalele echipamente și instalații din punctele termice sunt: schimbătoarele de căldură pentru prepararea agentului termic pentru încălzire și a apei calde de consum;

pompele de circulație pentru încălzire;

pompele pentru ridicarea presiunii apei calde de consum;

pompele de recirculație apă caldă de consum;

sistemul de expansiune și instalațiile de automatizare aferente.

- stațiile de dedurizare apă caldă pentru încălzire.

Până în prezent, în toate punctele termice urbane au fost realizate următoarele modernizări:

- Schimbătoarele de căldură pentru încălzire și apă caldă de consum de tip tubular au fost înlocuite cu schimbătoate cu plăci;                                                                     ;

~ Au fost înlocuite sistemele vechi de expansiune cu sisteme noi, moderne, complet automatizate;

  • - Au fost instalate stații automate de dedurizare a apei de adaos;

  • - Au fost montate contoare de energie termică pe circuitul primar;

  • - Au fost înlocuite pompele de circulație, de ridicare presiune și de recirculare a.c.c.;          \

  • - Punctele termice au fost dotate cu instalații de automatizare astfel încât acestea să l funcționeze fără supraveghere permanentă.

Implementarea noului sistem de automatizare implică montarea a trei tipuri de vane de reglare:

  • -  vane de reglare a temperaturii agentului secundar încălzire;                               r

  • -  vane de reglare a temperaturii agentului secundar a.c.c;

regulator de presiune diferențială.

Etapa de finalizare a modernizării punctelor termice o reprezintă înlocuirea plasei de r conducte, efectuarea de reparații interioare și exterioare la elementele de construcție, refacerea / instalației de canalizare interioară, contorizarea circuitelor secundare din punctele termice (încălzire,

apă caldă de consumași-rearculare a.c.c.).

în PT-urile rhoăerMzăte^au>fost montate instalații de automatizare care asigură funcțiile de reglare ale acesj^qr^'pf^er^Tșhachi^ția de date în ti.,~sv~W0Jfe ompelor, sistemă ’’’   ' țsi^ine, Stațiilor de dediwafe etc.

> •'d '   1      ^4

J.




I document estepropriețateaRADET și nu p care există o autorizare'scrisă din partea regiei.



itoare la modul de funcționare a



&trd$jÂfâcut cunoscut altor persoane, cu excepția l-


Pag. 51/205

xploatare


Aceste informații sunt transmise dispeceratelor realizate în toate RADET prin proiectul dispecer SCADA.


2.1.3.1 MODULE TERMICE


CONFORM CU ORIGINA


Schema funcționala a unui punct termic este prezentata in

Modulul termic este un ansamblu compact de echipa Snte șijrfTsta lății, complet automatizat, prin intermediul căruia se transferă energia termică din rețeaua primară în rețeaua secundară, pentru producerea apei calde de încălzire și apei calde de consum.

Este o soluție tehnică de reglare termohidraulică din cadrul sistemului de distribuție a energiei termice, cu rol identic cu cel al Punctelor Termice.

2.1.4. CONSUMATORI

2.1. 4.1 STRUCTURA CONSUMATORILOR

Sistemul de termoficare al Municipiului București are în componența sa următoarele tipuri de consumatori:

  • - consumatori casnici (apartamente, case, vile),

  • - consumatori industriali și agenți economici,

  • - instituții socioculturale (școli, grădinițe, spitale, cinematografe, etc).

Instalațiile SACET aparțin Primăriei Municipiului București și sunt în administrarea și respectiv exploatarea RADET ce asigură necesarul de energie termică al Municipiului București, având următorii beneficiari la sfârșitul anului 2016:

  • -  19.201 de asociații de proprietari din cele 8.200 de blocuri de locuințe, reprezentând aproximativ 1.140.059 de locuitori,

  • -  542.885 apartamente( locuințe },

  • -  5.073 agenți economici,

  • -  526 instituții publice,

  • -  11 sere.

2.1.4.2 MĂSURI DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE

îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor este o preocupare majoră atât la nivel European cât și la nivel național, consumul energetic al clădirilor având o pondere ridicată în consumul total de energie,

în acest sens, în conformitate cu prevederile Legii nr. 121 / 2014 privind creșterea eficienței energetice și a reducerii consumului de energie la nivel național cu 19% până în anul 2020, în

Municipiul București au fost luate măsuri complexe pentru reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și a instalațiilor ce le deservesc.

Aceste măsuri pre^dl'1- j7 \


- înlocuirea conductelor rețeTelor-de'-încălzire și a.dc. și realiza care sa permit^ contorizare^ct3nsumurilor\de călqură la niv



RflD^T

Pag. 52/205


montarea pe corpurile de încălzire din apartamente a repartitoarelor de costuri și robinetelor cu termostat pentru a putea diferenția regimurile termice pe încăperi apartamente, reechilibrarea hidraulică a instalațiilor de încălzire, anveloparea clădirilor..                             1

CONFORM CU



2.1.4.3 CONTORIZAREA CONSUMULUI DE CĂLDURĂ

în Municipiul București, montarea contoarelor la consum         ani racordați lă^puncte și

centrale termice, s-a desfășurat în mai multe etape, după cum urmează:

- începând din anul 1996 au fost montate cca. 7600 contoare de energie termică la asociațiile de proprietari. Aceste contoare au fost de regulă dotate cu debitmetre mecanice și calculatoare electronice.

  • -  În perioada 1999 - 2001 prin programul START "Reabilitarea sistemului de termoficare din București" au fost achiziționate, prin licitație internațională și montate, contoare cu ultrasunete la consumatorii racordați la 24 de PT din cartierele Berceni și Olteniței, sector 4..

  • -  în anul 2001, prin decretul nr. 714, a fost promulgată Legea 489 privind ratificarea f contractului de finanțare dintre România, Banca Europeana de Investiții și Consiliul General al Municipiului București pentru finanțarea Proiectului privind infrastructura urbană in Municipiul București. Proiectul prevedea contorizarea vânzării de căldură și a.c.c. la nivel de scară de bloc pentru '' toți consumatorii RADET care nu aveau montate contoare din etapele anterioare.

  • -  în urma licitației internaționale care a respectat prevederile legale privind achizițiile

publice, în anul 2003 a început programul P.M.B. de contorizare cu finanțare BEI. Astfel au fost ' montate un număr de cca. 29 500 contoare.                                                      L

- în perioada 2003 - 2012 Primăria Municipiului București a derulat în cadrul unui proiect cu finanțare BEI, un program în două etape, de instalare la nivel de scară de bloc pe circuitele de încălzire și apă caldă de consum a contoarelor de energie termică la consumatorii casnici aferenți R.A.D.E.T.

La nivelul S.A.C.E.T. București au fost contorizate toate punctele termice.

2.1.4.4 ECHILIBRAREA HIDRAULICĂ A INSTALAȚIILOR DE ÎNCĂLZIRE

Echilibrarea hidraulică a rețelelor de distribuție a căldurii din blocurile existente și implicit asigurarea presiunii diferențiale necesare fiecărui consumator, se făcea prin intermediul unor diafragme de laminare montate pe racordurile de scară, în condițiile livrării unui debit constant de apă caldă din punctele termice.

în prezent, deoarece condițiile de livrare a energiei termice la consumatori s-au modificat avându-se în-vedere:

-^rrrdntape^contoarelor de căldură pe fie acord de scară,                               r


pare tronson de bloc prin montarea de [ țn/vederep reglării temperaturii


//^YXmodifitarea debitului nominal d

/<Sefiărtito'are și robinete termost

( i"' ' t/\ihterioare dm .încăperi,

■ •

*>X                        î: - •'

*V.         '          ț* •

RHD-T

Pag. 53/205


a fost necesară echilibrarea dinamică a rețelelor termice utilizându-se echipamente automate care să regleze presiunea diferențială la fiecare scară de bloc funcție de debitul de consum

în acest sens, pe racordurile de încălzire ale fiecărei scări au fost montate echipamente de reglare a presiunii diferențiale si limitatoare de debit. Limitatoarele de debit au rolul de a nu permite iTdrmitâttd-dFbittil fipcyui co $ffi^3^ebitul

ca un consumator sa fie dezavantajat față de alto+r" ‘ ‘          ' "...

maxim de calcul.                                          _

| CONFQRM CU ORIGINAL L



2.1.4.5 ANVELOPAREA CLĂDIRILOR

O importantă parte din consumul final de energie terțnîcă effte alocată inc           ilor. De

aceea, pe lângă sporirea eficienței sistemelor de încălzire, izolarea termică a clădirilor pot conduce la o reducere substanțială a consumului de energie primară . Mai multe informații sunt oferite în Capitolul 2.

Potențialul de economisire a energiei termice prin luarea unor măsuri eficiente și raționale economic, de izolare a clădirilor, este de peste 40%, pentru fondul de locuințe cu confort mediu.

în prezent, în Municipiul București, este în curs de derulare Programul Național de Reabilitare Termică a blocurilor de locuințe construite în perioada 1950-1990, proiect promovat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței în colaborare cu P.M.B..

Astfel, la sfârșitul anului 2016 din totalul apartamentelor racordate la S.A.C.E.T. București, cca. 40% au fost reabilitate termic.

2.1.4.6 ISTORICUL DEBRANȘĂRILOR CONSUMATORILOR DE LA S.A.C.E.T. BUCUREȘTI

După anul 1990 au avut loc mai multe etape de debranșare a consumatorilor racordați la sistemul centralizat de termoficare ceea ce a condus la o reducere substanțială a consumurilor de căldură.

Prima etapă a fost cea a debranșărilor industriale, care a început după 1991. în acest fel, o componentă importantă a consumului de căldură a S.A.C.E.T. a fost desființată, ceea ce a avut o influență nefastă asupra eficienței energetice și economice a acestuia.

Consecințele acestor debranșări au fost reducerea semnificativă a cantității de căldură vândute și creșterea pierderilor procentuale de energie, datorită funcționării sistemelor centralizate la sarcini parțiale.

Etapa a doua a debranșărilor a început după anul 1994 și a constat în debranșarea consumatorilor rezidențiali.

Alternativa la sistemul centralizat de alimentare cu căldură a reprezentat-o instalarea de centrale termice murale de apartament alimentate cu gaze naturale.

’f.'CațJzele care au stat la baza debranșărilor consumatorilor rezidențiali, în principal, au fost

>a contorîzării agenților termici livrați de S.A.C.E.T.,

■’H    .............

:    |ipS8'liiiei legislații piivmu icgume ue luuuue iri Lidum ut: tip tt

' .y 'negyplicarea populației, prin toate mijloacele, a implicațiilor c


ip's^posibilității individualizării consumurilor de agenți termici {apă caldă și încălzire), ^unei legislații privind regulile de locuire în clădiri de tip condominial, fc&cagerate a numărului e unda se

'desurse de .poluare locală (C.T. de apartament) asupra sănătății folosesc-sjsteme individuale de încălzire.

i jf-c '^Tn anul£003, în București s-a atins apogeul debranșării consdjHîătpMlor’^i



RHD-T


Pag. 54/205


Principalele efecte ale debranșărilor consumatorilor rezidențiali dintr-un condominium sunt:

  • a) . Dezechilibrarea hidraulică a coloanelor, ceea ce conduce la disfuncționalități ale instalației manifestate prin încărcarea neuniformă a acestora și implicit la imposibilitatea asigurării confortului termic, în mod unitar, la toate apartamentele racordate la sistem.

  • b) . Scăderea randamentului instalațiilor de termoficare.

Prin reducerea debitului de agent termic, conductele devin supradimensionate, viteza de circulație scade și ca urmare, se micșorează randamentul termic al instalațiilor interioare de căldură;

  • c) . Poluarea cu noxele rezultate în urma utilizării centralelor de apartament ca alternativă la sistemul centralizat, afectează în mod direct sănătatea populației.

  • d) . Posibilitatea producerii de explozii în condominiu.

Prezența centralelor de apartament implică un risc ridicat de producere a unor explozii, precum și a intoxicării cu oxid de carbon. Pentru a preîntâmpina aceste evenimente nedorite, proprietarii trebuie să cunoască și să aplice reglementările legale cum ar fi, obligativitatea instalării, întreținerii si verificării periodice a centraleior de apartament numai de către persoane autorizate.

în perioada 2003 - 2012 Primăria Municipiului București a derulat în cadrul unui proiect cu finanțare BEI, un program în două etape, de instalare la nivel de scară de bloc pe circuitele de încălzire și apă caldă de consum a contoarelor de energie termică. Beneficiarii acestui program au fost consumatorii casnici racordați la R.A.D.E.T.

Aceste măsuri, împreună cu începerea Programului Național de Reabilitare Termică a blocurilor de locuințe construite în perioada 1950-1990 au condus la o reducer numărului de debranșări .                                _____________.............


n

LJ


L.j


FI


2.1.5 Bilanțuri energetice


în Tabelele 20/1 4- 20/5 sunt prezentate bilanțurile eneCg perioada 20134-2017.







RHD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr. :

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

7135

Pag.

55/205

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza :

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME

Studiu de

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate



Tabel20/1-20/5


2013

ElectrFull . load

Heat Fuji load

Gas consumption MWh at LHV

Heat feri in to transm. network

Electricty produced gross

Efectrlcal seif demand

Electricity into grid

chpp/hob

h/yr

h/yr

Mwhe /yr

Gcal/yr

Mwhe /yr

Mwhe /yr

Mwhe /yr

CEISUD

1.172

3.739

4.249.413

2.314.833

843,905

142.798

701.107

CET West

2.974

3.173

2.853.220

1009.448

1.100360

94.3^1

1.006.039

CET Progresii

891

2,540

1.903.437

961.122

392,161

67.561

324.600

CET Grozăvești

894

2.448

1.178,612

547.262

232.467

37,051

195.416

CET Grivita

471

2.502

215.676

139.844

30.608

4.232

26.376

CET West Energo

2,467

3.100

318.370

121.604

112.546

5.244

107.302

ZHP Casa Presei Libere

0

3.225

249.375

194.090

0

3.048

0

TOTAL:

10.968.103

5.288.203

2*712.047

354.255

2.360*840

Electr Fu II

HeatFull

Gas consumption

Heat Fed Into

Electricty

Electrica 1 seif

Electricity

fi

load

load

MWh at LHV

tmnsm* network

produceți gross

demand

into grld

^ETSPd%. '

1x244

3.598

4,356,427

2.227.624

895.594

146.41.4

749.180

CET^est_t <■

2.055

2,763

2.259.672

878.960

760,194

70.807

689.387

^CEț Ptogr^su'1

854

2.465

1,847.162

932*722

375.674

63.6 56

312.038

CEI GrVăveștfl

883

2.558

1.179.756

571,811

229.699

36.706

192.993

■ c£flGrfatsr.'-,-l!

465

2.334

201.223

130,428

30.229

4.11.4

26.115

^CETjW^stJnergo

2,930

3.699

378.849

145,101

133.664

6,203

127,401

"’ZHP/asa'Preș^l Libere

0

2.958

248.971

180.820

0

2,747

0

„-tcEtalS ,

10*472*060

5.067.466

2.425*054

330.677

2.097.114

ElectrFull

HeatFull

Ga s consurnpttan

Heat fed loto

Electricty

Electrical seif

Electricity

ZUlb

load

load

MWh at LHV

transm. network

produceri gross

demand

Into grid

z^tsud

1,173

3,671

4,375.735

2.272.522

344.402

142.758

701.644

'iQgf^Afest

2.229

2,626

2.455.629

835.525

824.627

87.820

736,807

’^Swbgresu

790

2.305

1.679.788

872,133

347.391

59.848

287,343

CETrcifduăvețti

982

2.885

1.321.233

644.878

255.224

38.936

216,288

CET

463

2.356

202.647

131.669

30,094

4.113

25.981

j CET ®eș}|Energo

4.093

4.404

496.523

172.761

186,737

8,454

178.283

* ZHRj&ftWPresei Libere

0

2.680

225.134

161.326

0

2.713

0

5.090.813

10.756.689

2,488.475

344.642

2.146.546


Heat balance for 2013

Gcal

Heat fed Into transmission network

5.288.203

DH transmis;ton fosses

753,859

Heat sold from transmission network

292,048

Heat delivered to Substations

4.242.295

OH distribution losses

461.4 BB

Total heat sold from DH system

4.072.8S6


Heat balance for 2014

Gcal

Heat fed into transmHsloo network DH transmlssion losses

Heat sold from transmișilor) Heat delivered to Substations OH distribution losses

Total heat sold from OH system

5.067.466 930.008 248-308

3.889.150

404.288

3.733.170


Heat balance for 2015

Gcal;

Heat fed into transmission network DH transmission losses

Heat sold from transmission

Heat delivered to Substations p. □H distnbution tasses        l \

Total heat sold from DH sy$tem\ \

5,090.813

1.010.208

241.509

3.839,096 393.051

fb «7.55K



_ Prezentul docu j treazului fn care ex


nt este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau fâcut cunoscut altor persoane, cu excepția a o autorizare scrisă din partea regiei*



RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL

7135

Pag.

56/205

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza :

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME

Studiu de

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate


2016

Electr Full load

Heat Ful* load

Gas consumptîon MWh at LHV

Heat fed into transm, network

Electr ic ty produced gross

Electrica! seif 1 demand ?

Electrlcity into grid

CETSUD

917

3,331

3.776.063

2.062.398

659.917

131.724 .

528.193

CET West

3.068

2.785

2.841.249

886.088

1.135.112

94.521 !

1.040.591

CET Progresii

909

2.743

1.882.088

1.037.770

399.919

67.649 ;

332,270

CET Grozăvești

1.146

2.500

1.383,488

581.366

297.947

46.579 |

251.368

CET Grivits

0

2.587

215.676

144.608

33.051

4.517 !

28,534

CET West Energo

0

4.232

477.129

166.013

179.443

8.124

171.319

ZHP Casa Presei Libere

0

2.385

207.137

145.783

0

2,608 :

0

10.782*830

5,024.026

2.705.390

355.722

2.352.276



2017

Electr Full load

Meat Full load

Gas consumption MWh at LHV

Heat fed Into transm, network

Electricty produced gross

Electrica! seif demand

Electrlcity iuta grid

CET SUD

1.340

3.341

4.546.291

2.068.231

964.885

158.320

806,565

CET West

3.133

7.848

2.912.630

906.008

1.159.137

9E.874

1.0&0.263

CET Progresu

947

2.736

1.941.960

1.035.292

416,573

65,626

350,947

CET Grozăvești

1.155

2,971

1.452.845

664.154

300.395

46.956

253.439

CET Grivita

458

2*329

194.163

130,184

29.755

4.067

25.638

CET West Energo

3.897

^.^47193,

472.764

164.494

177.802

8.049

169.752

ZHPCass Presei Libere

0^

!>'      •>£.2Î6

..-'V     195.412

133.382

0

2.346

0

z:-.

L< 11*716*065

5*101.746

3.048.546

384.239

2.666*654




Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.









Heat ba lance for 2016

Gcal

Heat fed into transmission network DHtransmrssionlosses

Heat sold frorrt traosmission Heat delivered to Substatlons

DH distribution losses Total heat sold from DH system

5.024*026 996*464 210.264

3.817.298 398.077

3.628.685


Heat ba lance for 2017

Gcal

Heat fed into transmisston network DH transmission losses

Heat sold from transmission Heat delivered to Substations

DH distdbution losses Total heat sold from DH system

5,101.746

1.030.644

213.501

3.857.601

428.873

3.642,229






RHD^T


Pag. 57/205


Energia termică introdusă în sistemul de transport apa


fierbinte


2500.000




2016


■ 2017


Figura 13


"5 „

W 16 w £ c —

is c:

w

E>S O V c X)

IU



4.300.000


201

5


201

_6__ J


201

7


Energia termică            i

introdusă in sistemul | 5.288.20 ; 5.067.46 5.090.81 de transport


5.024.02 ; 5.101.74


în timp ce cantitatea de căldură jjvrată SACET și implicit căldura vândută consumatorilor au scăzut, pierderile de căldură înregistrate ÎD^ișțemuJ de transport au crescut

Aceste constatări sublini^ăOi^cesftățea*' urgentării reabilitări*^), dernizării sistemului de transport a energiei termice prinredîmensionarea doYiduetelor șEaGfâ'ptârea care să crească eficiența și siguranța [in^xploat^reja sisteȚu^ii. țf

. J' '"                             . /


cazului





'-f i-J *

te proprietatea RADETșfnefpSăte fi copiat, folosit sau făcu    ascut altor persoane, cu excepția

care există o autorizare scrisă din partea regiei.


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 58/205

Evoluția consumului de gaze naturale înregistrat la nivelul celor 6 CTE-uri și la nivelul CTZ Casa

Presei este prezentat în Figura 14.

Cererea totală de gaze naturale a crescut de la 10.968.103 MWtîn 2013 la 11.716.065 MWt în

2017.



5.000.000 4.500.000 4.000.000

3.500.000 -r



3.000.000 -2.500.000 -2.000.000 -

1.500.000 -

1.000.000 500.000 1



fi i


Energia electrică totala produsă de către cele 6 CET-uri prezintă un trend ascendent de 2.712.047 MWP în anul 2013 la 3.048.546 MWeîn anul 2017.

la


Figura 15

1.400.000 -

1.200.000 1

1.000.000 * 800.000 -600.000 -400.000 200.000


RClD^T


Pag, 59/205


Energia electrică totala necesară pentru consumul propriu tehnologic al celor prezintă un trend ascendent de la 354.255 MWeîn anul 2013 la 384.239 MWeîn anul 2017


CONFORM CU ORIGINALUL





■ 2013


■ 2014


■ 2015


■ 2016


■ 2017


Energia electrică totală livrată în rețea de către cele 6 CET-uri prezintă un trend ascendent de la 2.350.980 MWe în anul 2013 la 2.666.668 MWeîn anul 2017.

Este de menționat faptul că datorită cererii suplimentare de energie electrică în anul 2017, centralele termoelectrice au funcționat în regim de condensație (vezi Figura 17).


Figura 17



RflD—T

Pag.

60/205



CONFORM CU ORIGINALUL

2.1.b Necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de i

în ultima perioadă, în cadrul rețelelor de transport aXpei fierbinți s-au produs

ce au condus la întreruperi în alimentarea cu căldură a consumatorilor și la reducerea parametrilor de

fl o r

L n


funcționare ai sistemului.                                                                           o

i

Problemele apărute în funcționarea și exploatarea sistemului de termoficare s-au datorat în ; mare parte următoarelor cauze:

-întregul sistem de transport și distribuție a apei fierbinți format din vane, țevi din oțel, f’ suporturi fixe și mobile și izolații termice, șî-a depășit durata de viață, tronsoane importante din L sistem având o vechime în funcționare mai mare de 40 de ani.

  • - Acumularea apei provenită din infiltrații sau avarii, în canalele și în galeriile de termoficare a ț 1 dus la accelerarea procesului de coroziune la care au fost supuse țevile și implicit la creșterea numărului de avarii din sistem. Din acest motiv avand în vedere posibilitatea unor avarii repetate, _ presiunea nominală a apei fierbinți nu depășește 6 bar, fiind necesare montarea unor pompe de

* 1 reactivare în punctele termice amplasate în capetele de rețea.

-întreținerea compensatoarelor cu presetupă, care este necesar a se executa periodic, este n dificilă, demontarea și înlocuirea garniturilor presupunând golirea conductelor de termoficare pe • distanțe lungi ceea ce atrage după sine un consum ridicat de apă de adaos și o durată mare de întrerupere în alimentarea cu căldură a consumatorilor.                                             i

  • - Datorită amplasării canalelor și galeriilor de termoficare la adâncimi mari și în general sub „ trama stradală, intervențiile pentru remedierea avariilor, (care presupun lucrări de decopertare, demontare a plăcilor canalului sau a bolțarilor, remedierea avariei și refacerea tramei stradale la starea la care era înainte de intervenție), se desfășoară cu mare dificultate.

Ca orice sistem energetic, sistemul de transport al energiei termice este caracterizat de pierderi energetice, determinate în principal de;

  • - vechimea conductelor,

  • - lungimea sistemului de termoficare,

  • - supradimensionarea diametrelor conductelor de transport, raportată la scăderea necesarului de căldură a consumatorilor,

    - pierderile de agent termic datorate neetanșeităților elementelor componente ale rețelelor de termoficare (îmbinările cu flanșe ale vanelor de secționare și/sau de racord, etanșările compensatoarelor cu presetupă, etc.), precum și avariilor apărute în sistem.

    PMB și RADET au propus un plan de reabilitare a 250 km de traseu rețea de transport apă fiei±Tfî^(împărțite în 67 loturi) ce se va realiza în 3 etape după cum urmează:

    V* Jn--ețăpfa de modernizare a SACET București , PMB și RADET își propun reabilitarea a 32 km de traseu rețele de transport apă fierbinte ( 7 loturi ) cu fonduri proprii O f : PMjfycrări preconizate a fi executate în perioada 2018-2019.

    a doua de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 106 km de (Seu’ rețea de transport apă fierbinte ( 25 loturi ) în cadrul Programului Operațional infrastructura Mare (POIM), axa prioritară 7.2 "Crește eficienței energetice în sistemul /centralizat de furnizare a energiei termice în                  ști". Acest program vizează

    promovarea investițiilor în eficiența enqrgetică /^^or^juii^ternaofieare^li^ Municipiul București și va presupune:

    ________________________________ Vffi.______/ v __________________ Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, foîiteițj^făCut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există a autorizare scrisă din partea regiei.~~p






    ri

    d


RHD^T

Pag. 61/205


  • -   optimizarea/ reabilitarea / extinderea rețelelor de transport și distribuție a energiei termice prin redimensionarea acestora,corespunzător debitelor de agent termic vehiculate, în strânsă corelare cu programele de reabilitare termică a clădirilor și efectelor de reducere a consumului de energie termică;

  • -   zonarea și reconfigurarea(trasee și lungimi) a rețelelor de transport și distribuție al agentului termic;

  • -   implementarea soluției de realizare a rețelei cu conducte preizolate (sau similar), dotate cu sistem de detectare, semnalizare și localizare a pierderilor, în scopul reducerii acestora.

  • -   reabilitarea/reconfigurarea platformelor de vane, și a elementelor constructive;

• în etapa a treia de modernizare PMB și RADETîși propun reabilitarea a aproximativ 112 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 35 loturi).

în acest sens, în baza unei analize multicriteriale ( KPI ), au fost selectate un număr de 67 tronsoane (ioturi) aparținând sistemului de transport al apei fierbinți, pentru a fi reabilitate în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare ( POIM ) 2014-2020 Obiectivul Strategic 7.2, "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiului București".

Pentru prioritizarea reabilitării celor 67 loturi aparținând magistralelor de termoficare, a fost creat un model matematic (Key Performante Indicator) care utilizează următorii factori definiți pentru fiecare lot, pe perioada de referință 2013 v 2017 și care reprezintă date de intrare (vezi tabelul 4):

  • - pierderi de căldură, (Gcal/an),

  • - pierderi de agent termic (m3/an),

    CONFORM CU ORIGINALUL,

    ■  ____ U* < - ->        Ji-rjyZ


  • - vechimea instalației (an),

  • - numărul de avarii înregistrate,

  • - integritatea sistemului,

Expresia modelului matematic este următoarea:

o.t ht ii Wj s

x —x — — -fy — — 4-z — rz^ rz^ fIq ig          1 tț

în care: x-factor de ponderare pentru pierderile de căldură, y-factor de ponderare pentru pierderile de apă de adaos, z - factor de ponderare pentru integritatea sistemului, ai - durata de funcționare pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte,

ao - durata maximă de funcționare pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte,

hi - pierderile de căldură pentru un lot de rețele de transport apă fierbinte, h0 - pierderile totale de căldură pentru întregul și^tenj de transport al apei fierbinți,

ii - numărul de avarii pentru un lot ddTefeU'de-trâhșp'brt apă fierbinte înregistrate în perioada 2013 2017,



io ~ număr maxim de a


2013 4- 2017,

s - integritatea sistemului.

ului se‘înțelege reabilitarea tdtuWr felâr«il(jfBliLețe1W

^aIa n» ♦ mn           ha. I*        Ia. l+t ww.


Prin integrita

fierbinte ce alcătuiesc o magistrală de termbficare'de la sursă la ultim'


CONFORM CU ORI

ZJ

Fa^S^

Studiu de Fezabilitate

RflD^T

Denumire proiect: REABIțJTĂRE^X

SISTEMULUI DE TERMOflCA^&AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Pag. 62/205


Cu ajutorul modelului matematic, a fost calculat un indicator de performanță care a stabilit o prioritizare în trei etape a desfășurării lucrărilor de reabilitatre a rețelelor de apă fierbinte.

Identificarea etapelor (Anexa 8 ) s-a făcut printr-un cod ai culorilor, după cum urmează:.

  • - loturile marcate cu albastru, necesită reabilitare în etapa 1 (finanțare PMB),

  • - loturile marcate cu roșu, necesită reabilitare în etapa 2 { PIP ),

  • - loturile marcate cu verde, necesită reabilitare în etapa 3.

Cele trei etape de reabilitare menționate anterior sunt transpuse pe harta din (Anexa 4 )

Având în vedere planul general de modernizarea a rețelelor de transport apă fierbinte al Primăriei Municipiului București precum și necesitatea reabilitării unor tronsoane ale magistralelor de termoficare vitale pentru buna funcționare a SACET București, în etapa 1 de modernizare au fost incluse tronsoanele menționate în tabelul 21.


Tabel 21

NR

CRT

DENUMIRE

MAGISTRALA

DENUMIRE LOT

DELIMITARE LOT

1

Magistrala 1 SUD

LOT 8

CM11'-CP3-CV5/4

2

Magistrala 11 SUD

LOTl

CSI (CET) - CS5' Bobocica

3

Magistrala II SUD

LOT 6

CM 43 - CO2

4

Magistrala ll-lll GROZĂVEȘTI

LOT 4

C15/20CS12

5

Magistrala PROGRESU Berceni

LOT 6

CB4-CO5

6

Magistrala PROGRESU Ferentari

LOT 2

CF6 - C14S

7

Magistrala 1-III VEST

LOT 9

CD9 - CD5


D n o

n

u

D

r

L.

■ i

r I

L . j



Pentru etapa a 2- a de reabilitare, au fost selecționate 25 de tronsoane (colorate cu roșu în „Programul de investiții pe termen lung") pentru a fi incluse în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare ( POIM ) 2014-2020 Obiectivul Strategic 7.2, "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiului București" (vezi Tabelul 22)

Tabel 22

Nr. crt

Magistrala

Nr. lot

Denumire Obiectiv

Vechimea în exploatare (ani)

Nr. avarii 2014-2016

1.

Magistrala 11 Sud

2

CS5 ( Bobocica ) - C4MB

48

18

2.

Magistrala 11 Sud

3

C4MB-CV16

52

32

3.

Magistrala II Sud

4

CB5/C-CM18

52

9

4.

Magistrala II Sud

5

C4MB-CM43

30

26

^5, -i 4

, Magistrala 11 Sud

7

CO2 - CC3'— CS6 (Ștefan cel Mare)

48

43

Magistrala 11 Sud

8

CC3' - CFT5 - CFT3

42

19

<; ■■ ~

^agistrâla ll-lll Grozăvești

1

PO3-CG16

37

47

^agisțrâla ll-lll Grozăvești

2

C7/1 ( UMAS ) - C15/20

41

23

' *

Magistrala ll-lll Grozăvești

3

C9 (Spital Militar) - C28

(AJ-Cuzai^B^

33

33

pio.*

Magistrala ll-lll Grozăvești

5 1

O 42

-

28

Prezentul document este proprietatea RADEJ\și n\p}ate fi copiat, fol

cazului în care există o autorizare scrisă din partea






RflD^T



~ CONFORM CU OR]

Denumire

SISTEMUL MUNICIPIULUI BUCUR

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Studiu de Fezabilitate


Pag.

63/205


11.

Magistrala!J-lil Grozăvești

7

Bretele de legătură

23

52

12.

Magistrala V Grozăvești

1

PO3 - CF9

23

28

13.

Magistrala V Grozăvești

2

PO3 “ CD3

32

42

14.

Magistrala V Grozăvești

3

CP3 - CD2

35

30

15.

Magistrala V Grozăvești

4

CP1-CP5

26

85

16.

Magistrala V Grozăvești

5

Bretele de legătură

27

0

17.

Magistrala Progresu Berceni

1

CSI ( CET ) - CS10 — CB6

41

38

18.

Magistrala Progresu Berceni

2

CS10 —CS8-CG7

45

16

19.

Magistrala Progresu Berceni

3

CS17-FP6

43

30

20.

Magistrala Progresu Berceni

4

CS24 - CS2

43

12

21.

Magistrala Progresu Berceni

5

CS17-CFD3

36

34

22.

Magistrala Progresu Berceni

7

CO5-CS6

35

32

23.

Magistrala Progresu Berceni

8

CI10-CC4

37

32

24,

Magistrala Progresu Berceni

9

Bretele de legătură

28

15

25.

Magistrala II Vest

2

CM14-CM14/7

52

14

Comparând rezultatele obținute prin aplicarea modelului matematic în vederea prioritizării reabilitării celor 67 loturi parținând magistralelor de termoficare, cu succesiunea etapelor de prioritizare propuse de RADET, se constată câteva diferențe care sunt explicate în tabelul din Anexa 9,

2.1.C Scenariile tehnico - economice identificate și propuse spre analiză

In „Strategia de alimentare cu energie termica în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul București" (vezi Anexa 10 ) elaborată de către AMRSP, au fost analizate comparativ trei scenarii de alimentare cu energie termică a consumatorilor din Municipiul București și anume:

  • • Scenariul I - sistemul centralizat existent în care se vor realiza investiții de reabilitare și modernizare a surselor de producere a energiei electrice și termice în cogenerare precum și a rețelelor de transport și distribuție a energiei termice, a punctelor termice și va fi finalizat dispecerul de termoficare.

  • • Scenariul II - sisteme centralizat^' distribuite, cu centrale termice amplasate în Punctele Termice

(PT) existente. în acest scenarțu'^șș toesrderă/că punctele termice aferen        matorilor urbani vor

fi transformate in centrale termice'cț&^pnă^ Ăștfel,',vor fi construite în acest scenariu, vor dispărea Rețelele deliranspo aliment

Prezen caz



RHD-T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGI DETRASFUDFin\a£^ km



Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de abilitate



Pag. 64/205


CONFORM CU ORJ _

• Scenariul III - sisteme individuale. în acest scenari  desființează, fiecare apartament fiind dotat cu o cen naturale. Astfel vor fi montate 562.516 centr dispărea rețelele de transport apă fierbinte de alimentare cu gaze naturale.

Obiectivul de bază avut în vedere la elaborarea analizei scenariilor a constat în identificarea


ternul centralizat se u funcționare pe gaze f. în acest scenariu, vor ie apă caldă, concomitent cu extinderea rețelei


unui sistem care, funcționând în condiții de eficiență energetică și de protecție a mediului, să asigure necesarul de energie termică al consumatorilor, la un cost cât mai scăzut.

Astfel, pentru scenariile analizate au fost determinate reducerile/creșterile de emisii de NOx și CO2 față de situația fără proiect. Emisiile de particule și de 502 nu sunt luate în considerare deoarece [ acestea apar doar când se folosește combustibil lichid. Centralizarea datelor este prezentată în        l

tabelul 22-1:

emisii NOx (tone/an)

Emisii CO2 (tone/an)

reducere/ creștere (-/+) NOx (tone/an)

reducere/ creștere (-/+) CO2 (tone/an)

Scenario 1

20.860 +

15.866

2.325.482-L

2.143.098

0 ~ -4.992

0-?-182.384

Scenario 2

108.381

3.589.224

87.521

1.129.878

Scenario 3

97.326

3.461.434

76.466

1.135.952

Table 22-1 Valori comparative pentru emisiile de C02 și Nox în cele trei scenarii

Aplicând aceste economii/cheltuieli indirecte la calculul economic, s-au determinat valoarea netă actualizată economică (VNAE/C) și rata de rentabilitate economică (RIRE) pentru fiecare scenariu, conform tabelului 22-2:

VNAE/C (mii euro)

RIRE

Scenario 1

-957.185

-2,59%

Scenario 2

-5.605.489

-

Scenario 3

-7.707.929

-

Table 22-2 resultatele analizei economice


LI




;'-Rezuitatele analizei economice pentru scenariile analizate evidențiază următoarele: .scenariul 1 se înregistrează reduceri ale emisiilor de NOx și C02, în timp cdnariile 2 și 3 emisiile de NOx și C02 cresc comparativ cu situația fără proiect.

&ațqrită acestor efecte, în scenariul 1 se observă o îmbunătățire a indicatorilor .econ’omici comparative cu indicatorii fi țgri, ceea ce arată impactul pozitiv al


ce in


realizării proiectului conform propun




ir§e^ta&ul 1, la nivel global




Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copimfjotosrTsau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.                                                             r r c ,

u©—n


RAD-T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME


Nr. Pr.:

7135

Faza: Studiu de bilitate


Pag. 65/205


în baza rezultatelor obținute!         cadrul

economice rezultă că Scenariul 1 modernizare a sistemului de alimentare cu energie t

In cadrul acestui scenariu PMB și RADET rețea de transport apă fierbinte ( împărțite i urmează:



rtare a 250 km de traseu

oturi ) ce se va realiza în 3 etape după cum


  • -  în etapa 1 de modernizare a SACET București , PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 32 km de traseu rețele de transport apă fierbinte ( 7 loturi ) cu fonduri proprii PMB, lucrări preconizate a fi executate în perioada 2018-2019.

  • - în etapa a doua de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 106 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 25 loturi ) în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM), axa prioritară 7.2 "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București". Acest program vizează promovarea investițiilor în eficiența energetică a sectorului de termoficare din Municipiul București.

  • -  în etapa a treia de modernizare PMB și RADET își propun reabilitarea a aproximativ 112 km de traseu rețea de transport apă fierbinte ( 35 loturi).

Pentru retehnologizarea celor aproximativ 106 km de traseu care fac parte din etapa a doua de modernizare propusă s-au identificat 3 opțiuni:

- Opțiunea 1 - Calculul de redimensîonare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard.

Opțiunea 2- Caicului de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărită.

- Opțiunea 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND

PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductei^preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard.

■> z ----- \

>, <-. Tv j"       ' i: . '            »

2.2, Prezentarea contentului, politici, strategii și financiare







ești si are in vedere


Reabilitarea siste i de termoficare urbană la hivel

perioada 20094-2            I conformării" cu'legislația de mediu și creșterii eficienței energetice, face

parte din proiectul POIM ~ Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului București, al cărui


obiectiv general este acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a îmbunătății sănătatea populației și calitatea vieții populației deservite de sistemul de termoficare centralizat din București.

RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFÎCARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DETR,


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de


Pag. 66/205


Planul de dezvoltare are in vedere r de exploatare și îmbunătățirii serviciilor modernizarea sistemului de termofîcare superioare.


Entitatea care implementează prois



calitate de responsabil cu serviciul public de furnizare de energie termică în sistem centralizat, [ conform Legii nr. 51/2006 pentru serviciile comunitare de utilități publice, modificată și completată prin OUG nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități Ț publice nr. 51/2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006.

Proiectul se va desfășura în perioada 2018 - 2023 ș se bazează atât pe fonduri nerambursabile cât și pe efortul financiar al Consiliului General al Municipiului București.                               H

Potrivit unui raport ONU, 70% din totalul de energie este consumat în orașele mari, iar jumătate din aceasta cantitate este folosită pentru alimentarea rețelelor de încălzire și răcire.          . .

Piața energiei termice din municipiul București prezintă o importanță deosebită, beneficiind l t de subvenții considerabile de la bugetul statului și de la bugetul local al Primăriei Municipiului București, fiind caracterizată prin numărul redus al producătorilor de energie termică și prin existența r» unui singur distribuitor de energie termică, prin rețeaua centralizată aparținând domeniului public, ; aflată în proprietatea Primăriei Municipiului București.

Transportul și distribuția energiei termice sunt strâns legate de rețele, care sunt monopoluri i naturale, adică activități care pot fi desfășurate eficient în condițiile unui singur operator, cu tarife reglementate.

Se estimează că aproape 30% din energia termică produsă în România (28% în București) se : i pierde înainte de a ajunge la consumatori, pierderi de trei ori mai mari decât cele înregistrate în alte 1 J state europene. Drept consecință a îneficienței sistemului, costul gigacaloriei în România este cu 20% . mai mare decât în alte state membre ale Uniunii Europene.

In contextul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011 - 2020 și a Strategiei de termofîcare a Municipiului București intervențiile creionate n asupra infrastructurii de termie, redimensionarea și imbunătățirea soluției tehnologice ajuta la [j atingerea idicatorilor asumați de România în raport cu Uniunea Europeană.

Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2006/32/CE privind eficiența Q energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și a cadrului legislativ european subsecvent;

- Perfecționarea reglementărilor privind schemele de sprijin pentru investițiile în unități de j 1 producție în cogenerare a energiei electrice și termice, în unități de producție a energiei utilizând resurse -regenerabile, precum și a schemelor de sprijin pentru producerea de energie în cogenerare, .-eu.re'surie^regdrierabile, etc.;                                                                                        i [

^V/Oteigurărea prin lege a unor facilități pentru investitorii privați care investesc în ° , r^țenp oi ogi^akea-sisteme lor de alimentare centralizată cu energie termică a populației;                f


ii

: REABILITAREA Nr. Pr.:

RClD^T



- Promovarea de către stat a unor Drc^g^^^. administrației publice locale pentru retehnologîzarea și nw centralizată cu energie termică a populației;         ---

Pag. 67/205


si

i&i              autorităților

&âștfSîel®g4de alimentare


foiicy»4re dezvoltare ale României -GSt și Documentul de Poziție al


POIM 2014-2020 a fost elaborat pentru a răspunde identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acofj serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor.

POIM adresează nevoile de dezvoltare din patru sectoare; infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, prin finanțarea a 4 din cele 11 obiective tematice din Regulamentul nr. 1303/2013, dintre care, cei dedicat energiei: OT7, prin sprijinirea investițiilor în infrastructura pentru toate modurile de transport, precum și transportul de energie

România, ca stat membru al UE, are obligația să respecte standardele comunitare de mediu și eficiență energetica stabilite prin directivele specifice și să contribuie la realizarea obiectivelor strategice și politicilor europene în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Strategia Europa 2020 stabilește pentru energie trei obiective majore 20/20/20, noi obiective fiind promovate în contextul Concluziilor Consiliului European din octombrie 2014 privind atât ponderea energiei regenerabile în consumul pentru regenerabile, de 27%, cât și ținta privind eficiența energetică de 27% până în 2030.

Țintele asumate de România pentru reducerea emisiilor de GES și îmbunătățirea eficienței energetice până în 2020 se ridică la media UE de 20% în timp ce pentru energii regenerabile, ținta a fost stabilită la 24,3%, existând potențial semnificativ pentru a atinge ținta UE din 2030 mai devreme.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 necesită contribuții substanțialeale tuturor sectoarelor economice și reglementarea surselor de emisii de GES, fapt transpus prin SNSC 2013-2020. în acest sens, autoritățile sprijină participarea operatorilor economici la schema de comercializare a certificatelor de emisii GES și adoptarea unor politici și măsuri sectoriale care să asigure respectarea Deciziei nr. 406/2009/CE.

Referitor la producția de energie, obiectivul general al Strategiei sectorului energetic din România 2007-2020 actualizată în 2011 îl constituie asigurarea necesarului de energie pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii competitive și unui stil de viață compatibil cu standardele europene, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiului dezvoltării durabile și promovării producției de energie din surse regenerabile.

în domeniul energiei termice măsurile propuse sunt concetrate în axa. AP7 ce vizează îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul sistemelor de termoficare centralizate. Aceste măsuri sunt completate cu intervențiile de susținere a sistemelor de transport de energie, atât pentru preluarea în siguranță a energiei produse din surse regenerabile, cât și pentru dezvoltarea interconexiunilor cmalte^M.                                                           j>

Nr. Pr.:


RflD^T


7135


Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag.

68/205



Progresu), surse independente ( CET Grivîta SA și CET Energo Vest) și CT Casa Presei ce aparține RADET.

Deoarece în prezent CET Pipera și CET Titan nu mai furnizază apă fierbinte SACET, consumatorii din ariile de acoperire ale acestora au fost preluați de CTE Grozăvești și CTE Sud.

Toate sursele de căldură au fost optimizate pentru funcționare în regim normal pentru care au fost stabilite arii de furnizare a energiei termice cu încadrarea în disponibilele surselor de căldură.

Schema generală a sistemului de termoficare și dimensionarea rețelelor asigură în mare parte continuitatea alimentării cu căldură a consumatorilor, prin existența numeroaselor bucle, bretele de legătură și vane de secționare ce pot fi utilizate în cazul apariției unor defecțiuni in sistemul de conducte.

Așa cum s-a prezentat anterior, în ultimii 15 ani, prin investiția PMB, au fost modernizate mai multe tronsoane ale rețelei de transport a apei fierbinți (cca 20% din totalul rețelelor de transport), utilizând-se conducte din oțel clasice și preizolate.

Procentul de aproximativ 80% de conducte de agent termic primar nemodernizate prezintă o stare avansată de uzură și se confruntă cu mari probleme în exploatare.

Problemele apărute se manifestă în special în cazul conductelor amplasate în canale termice și au în principal următoarele cauze:

  • - durata de viață depășită,

  • - deteriorarea în timp a protecției termoizoiației și a izolației, ca urmare a infiltrațiilor de apă,

  • - coroziunea exterioară (datorită deteriorării izolației termice) și interioară (datorită calității apei de adaos) a conductelor,

uzurile apărute în zonele suporturilor fixe și mobile pe unele porțiuni de rețea.

Ca orice sistem energetic, sistemul de transport al energiei termice este caracterizat de pierderi energetice, determinate în principal de:

- vechimea conductelor,

lungimea sistemului de termoficare.



LÎ a a

3 a a


RAD-E-T


Denumire proiect; REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


2.4.1 Prezentarea istoricului de furnizare căldură în


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag-69/205



CONFORM CU OR


2.4.1.1 Date inițiale

La momentul actual, în municipiul București, cererea d

apei calde de consum este asigurată în proporție de circa 72%xde cătye Sistemul de Alimentare centralizată cu Energie Termică (SACET), administrat de RADET București.

Furnizarea de căldură în sistem centralizat în municipiul București, poate fi caracterizată prin următoarele criterii:



A. După tipul consumatorului:

A.l Consumatori casnici;

  • A. 2 Consumatori non-casnici (Societăți comerciale, Instituții, Școli, grădinițe, sere);

B. După rețeaua de distribuție a agentului termic:

• B.l Clienți alimentați din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET): B.l.l Branșați la rețeaua de transport agent termic (rețeaua primară);

B.1.2 Branșați la rețeaua de distribuție a agentului termic (rețeaua secundară);


1          • B.2 Clienți alimentați din cele 46 centrale de cvartal adminsitrate de RADET.

j          în anul 1993 căldura facturată de RADET București se ridica la valoarea de 8.715.637 Gcal, fiind

distribuită către aproximativ 579.065 clienți rezidențiali situați în apartamente de bloc racordate la |          5ACET, un număr de circa 26.500 apartamente racordate la centrale individuale de cvartal, precum și

j           către instituții publice, agenți economici și sere (sursa: http://statistici.insse.ro/shop/),

Din această cantitate, sistemul centralizat a furnizat 7.356.824 Gcal, către cele 579.065 apartamente racordate la SACET, sub forma a 5.591.186 Gcal pentru încălzirea spațiilor de locuit iar 1.765.638 Gcal pentru prepararea apei calde de consum.

Conform datelor statistice, suprafața utilă (încălzită) a unui apartament de locuit din municipiul București este de 50 m2. Această valoare s-a păstrat constantă de-a lungul ultimilor 28 de ani, în ceea ce privește apartamentele branșate la SACET, deoarece noile construcții ridicate între timp, pe lângă faptul că nu sunt foarte multe, nu au fost nici racordate la sistemul centralizat, pentru a putea afecta această valoare medie.

în aceste condiții, consumul specific pentru încălzire în anul 1993 a fost de 215 kWh / m2 an, iar cel pentru apă caldă de consum a fost de 67,8 kWh / m2 an.

în acest sens Lucrarea "Strategy report - Study on Bucharest District Heating System" elaborată în cadrul Programului Phare - sectorul energie în anul 1995, a evidențiat existența unor pierderi

te o relief globale de circa 17% la nivelul acelor ani, cantitate pe care dacă o scădem din cea declarată ca^și vândută', ajungem la un consum specific pentru încălzire de 178 kWh / m2 an. Sumarizarea -dateior prezeptafe.se regăsește în tabelul 23.


<Anufl993

U.M.

"Consum total facturat:

Gcal

8.715.637

.LCațre consumatori arondați centralelor de cvartal:

Gcal

Către consumatori racordați la SACET, din care:

Gcal

Către instituții, sere, agenți economici:

Gcsl

Către apartamente în blocuri, din care:

Gcal

7.3șg^f

-■



Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 70/205


Consum pentru încălzire (76%):

Gcal

5.591.186

Consum pentru preparare Acc (24%):

Gcal

1.765.638

Număr apartamente racordate SACET:

-

605.500

Suprafața medie a unui apartament:

m2

50

Consum normalizat pentru încălzire (83%):

Gcal

5.591.186

Consum specific pentru încălzire;

kWh / (m2 an)

178

Consum specific pentru apă caldă de consum:

kWh / (m2 an)

56

Tabelul 23: sumar date consum 1993


Cele două valori de consumuri specifice prezentate în tabelul 2.1 descriu atât calitatea slabă a izolării termice a clădirilor de locuit construite înainte de anul 1989, cât și comportamentul de consum al utilizatorilor, în mod evident indiferenți la aspecte legate de eficiența energetică. în ceea ce privește acest din urmă aspect, lucrurile pot fi înțelese prin prisma privațiunilor suportate de populație în ceea ce privește încălzirea spațiilor de locuit, în timpul deceniului opt al secolului trecut.

Lipsa de reglementare din partea autorităților competente în ceea ce privește modalitatea de tarifare a serviciului public de furnizare a căldurii dar și evoluția prețului gazului natural, care s-a dovedit în timp a fi absolut nefavorabilă sistemului de termoficare, a determinat ca încă de la jumătatea anilor nouăzeci să existe o tendință în creștere pentru montarea de centrale individuale de apartament.

2.4.1.2 Evoluția consumului

Vârful de consum de energie termică în SACET București a fost înregistrat în anul 1997, cu o valoare facturată de 8,060.389 Gcal către locuitorii apartamentelor de bloc. Datorită faptului că nu există date foarte exacte în privința defalcării consumurilor pentru restul deceniului nouăzeci, în Tabelul 2.2 este prezentată evoluția cantităților facturate începând cu anul 2006. Un motiv suplimentar pentru alegerea făcută îl constituie și faptul că începând din anul 2004, Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare (ANRSC), a ținut o evidență foarte strictă a numărului de clienți branșați la sistem.

O primă concluzie desprinsă din analizarea datelor prezentate în Tabelul 23 se referă la rata de debranșare medie de 0,1% pe an înregistrată în această perioadă, în întregul interval părăsind sistemul centralizat SACET un număr de 6.028 consumatori și respectiv centralele de cvartal, un număr de 3.692 consumatori. Remarcabilă este valoarea foarte scăzută (188), a numărului de debranșări înregistrate în anul 2017: O contribuție majoră la menținerea unei rate mici de debranșare comparativ cu cele înregistrate în alte orașe ale țării, a avut-o subvenționarea puternică a prețului de furnizare către populație, semnificativ în acest sens fiind faptul ca între anii 1993 și 2017, numărul de consumatori debranșați reprezintă doar 6,24%.din numărul inițial. în figura 18 este reprezentată grafic evoluția numărului de apartamente branșate SACET între anii 2006 și 2017.

'     - rs. Z 1 1


RClD^T


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 71/205



O a doua concluzie, se referă la evoluția consumului specific pentru încălzire. Conform auditurilor de performanță energetică efectuate asupra clădirilor reprezentative formând fondul de locuințe din municipiul București, consumul specific pentru clădirile construite înainte de anul 1990 se situează între 130 kWh / (m2 an) și 160 kWh / (m2 an), dacă nu sunt dotate cu robinete termostat și repartitoare de costuri. Anexa 2.2 prezintă un exemplu de certificat de performanță energetică pentru o clădire rezidențială reprezentativă. Exemplul provine din documentul MC001-4/2009 -Metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor. Acest lucru este de asemenea evidențiat foarte bine de valorile înregistrate statistic în anii 2006 și 2007. Facem precizarea că în anul 2007, se afla în proces de finalizare acținea de contorizare a punctelor de branșament, astfel încât


RflD^T



Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

7135

Pag. 72/205

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza:

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME

Studiu de

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate


T ei belul 24; evoluția consumului începând din anul 2006

* Cj

J' £

1                                                  SACET

46 Centrale cvartal

AN

Nr+

ApartameqU^. aliment a te^ -

■;

jdțeBranhttier'

T;Jr<rtayfccBl j fajtUratfe â

■ Apartamente branșate

Gcal facturate

Gcal Agent! economici

Gcal Populație

Gcal încălzire

Gcal apă caldă consum

kwh/ m2 an încălzire

Apartamente

Total Gcal facturate

Agențl economici

Populație

kWh/ m2 an încălzire

Număr Grade zite NGz

1

2=5+12 X

4=6+137

5

6=7+8

7

0

9 = 76%x 8

10=24% x 0

11

12

13=14+15

14

15

16

17

2006

571,720

"'0,30%

-„*575.466

548.913

5.343.638

663.729

4.584.909

3.560.531

1.124.378

150,8

22.815

225.028

32.119

194.709

150,8

2.754

2007

570.931

0,14%

5.033.820

548.451

4.053.153

576,823

4.286.340

3.257.618

1.O2S+722

138,1

22.480

170.657

24.165

145.492

115,2

2.591

2008

570.645

0,05%

4.828,377

548.50D

4.659.007

587.570

4,071,337

3,094.216

977.121

131,2

22,145

169,370

23.983

145.387

116,0

2.560

2009

569,763

0,15%

4.698.357

547,958

4.515.288

474.373

4.040.915

3.071.095

969.820

130,3

21.810

183+069

26,370

156.699

127,0

2+602

2010

569,234

0,09%

4.713.456

547.759

4.526.207

440.814

4.085+393

3.104.899

980.494

131,8

21.475

187.249

25.794

161.455

132,9

2,820

2011

567.657

0,28%

4.761.007

546.517

4.574,114

452.003

4.122.031

3.132.744

989.287

133,3

21.140

106.893

24.886

162.007

135,4

3.027

2012

566,431

0,21%

4.226.429

545.676

4,062.081

414.509

3,647,472

2.772.079

875.393

118,1

20.805

164.340

21.053

143.295

121,7

2.879

2013

565.670

0,14%

4.229.833

545.200

4,072.056

413.122

3.654.734

2.777.598

877,136

118,5

20.470

156.977

21,590

135,307

116,9

2,644

2014

564.449

0,22%

3.376,269

544,314

3.733.169

353.775

3.379.394

2.558,339

811.055

109,7

20.135

143+100

20.819

122.281

107,3

2.584

2015

563+352

0,19%

3.828.687

543+552

3.637.554

348.481

3.339,073

2.537,6%

801.378

108,6

19.800

141,133

21.733

119.400

106,6

2.660

2016

562.196

0,21%

3.763.805

543+073

3.628.607

311.262

3.317.425

2.521.243

796.102

108,0

19.123

127+386

19,596

107.790

97,9

2.715

2017

562,000

0.03%

3.787.135

542.885

3.642.230

312.016

3.330.214

2.530.963

799.251

108,4

19.123

129.936

18.368

111.568

103,1

2.610


NOTE:





artamente de bloc alimentate de RADET este figurat în coloana 2. Din acestea, apartamentele branșate la SACET (sistemul centralizat) sunt evidențiate în coloana 5, iar cele racordate la ce^ 46\entralefde ctgj:al idențiază consumurile specifice pentru încălzire, prin raportarea cantităților de căldură din coloanele 9 și respectiv 16, la suprafețele totale ale apartamentelor branșate la SACET și respectiv I apartament este considerată a fi 50 mJ.


Prezentul document este proprietatea RADETși nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.



RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag.

73/205


2.4.1.3 Distribuția consumurilor


în funcție de modul de furnizare a energrei-Terrnîc^Șr^e ti repartizate cantitățile de căldură distribuite între anii 2



SACET

TOTAL

PRIMAR

SECUNDAR 4

46 centrale cvartal

TOTAL

An

Gcal

Populație

Agenți economici

Populație

Agenți -economici

Populație

... . Agenți economici ■

GENERAL Gcal

2009

4.528.541

8.865

286.699

4.045.303

187.674

156.699

26.370

4.711.610

2010

4.526.207

23.918

256.002

4.061.475

184.812

161.296

25.794

4.713.297

2011

4.574.114

29.918

268.559

4.092.113

183.524

162.008

24.886

4.761.008

2012

4.062.081

32.489

254.689

3.614.983

159.920

143.295

21.053

4.226.429

2013

4.072.857

29 689

262.359

3.625.045

155.764

135.387

21.590

4.229.834

2014

3.733.169

30.714

217.534

3.348.679

136.182

122.281

20.819

3.876,269

2015

3.687.S54

31.426

210.083

3.307.647

138.398

119.400

21.733

3.828.687

2016

3.628.687

29.649

180.615

3.287.776

130.647

107.790

19.596

3.756.073

2017

3.642.230

30.054

183.447

3.300.160

128.569

111.568

18.368

3.772.166

Tabelul 25: distribuția consumului în funcție de modul de furnizare și tipul de consumatori

De asemenea, repartizarea procentuală a livrărilor de căldură în funcție de modul de furnizare, este prezentată în tabelul 26.

An

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Total generai

4.711,610

......................... ...1

4.713.297

4.761.008

4.226.429

4.229.834

3.876.269

3.828.687

3.756.073

3.772.166

Total SACET

4.528.541

4.525.207

4.574.114

4.062.081

4.072.857

3.733.169

3.687.554

3.628.687

3.642.230

% SACET din total general

96,11%

96,03%

96,07%

96,11%

96,29%

96,31%

96,31%

96,61%

96,56%

Primar Gcal

295.564

279.920

298.477

287.178

292.048

248.308

241.509

210.264

213.501

Secundar Gcal

4.232.977

4.246.287

4.275.637

3.774.903

3.780.809

3.484.861

3.446.045

3.418,423

3.428.729

% Primar din total SACET

6,S3%

6,18%

6,53%

7,07%

7,17%

6,65%

6,55%

S,79%

5,86%

% Secundar din total SACET

93,47%

93,82%

93,47%

92,93%

92,83%

93,35%

93,45%

94,21%

94,14%

46 centrale Cvartal Gcal

183.069

187.090

186.894

164.348

156.977

143,100

141.133

127.386

129.936

% centrale cvartal din total general    '

, '<‘3,89%

J ■  ^97%

3,93%

3,89%

3,71%

3,69%

3,69%

.      3,39%

-

3,44%



ful 26: distribuția procentual; ildetali

■ i '

■ -y

îtele prezentate în tabel


ă a livrărilor în funcție de moi


fy^maare adfldurii

>ftncluzj^.




Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DETRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: - - ---

7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag- . . 74/205

ri


Sistemul centralizat a furnizat 96,25% din cald uralivrață d^RADE^ÎiîJ^ Sistemul de distribuț


ie (secundar), a furnizat 93,51% dinTăldura Iivrată în siktom centra I izat; Sistemul de transport (primar), a furnizat diferența de 6,49% dirj, centralizat;

Centralele de cvartal au furnizat 3,75% din căldura procesată de RĂbtl.”

• Livrările către agenți economici / instituții, făcute din sistemul de distribuție a energiei termice (SACET) și raportate la total căldură furnizată prin SACEI, au înregistrat o scădere de |a valoarea de 10,5% în anul 2009 la valoarea de 8,5% în anul 2017. Evoluția acestor livrări este prezentată în


figura 19.


Toate aceste date indică în mod clar că funcțiunea primordială a sistemului de furnizare a căldurii în sistem centralizat este aceea de a deservi populația, vânzările către agenții economici menținându-se sub cota de 10%. Cu toate acestea, jmportanța acesțui tip de clienti nu trebuie neglijată deoarece Ș printre aceștia se regăsesc școli, spitale, grădinițe", instituții de cultură/iar asigurarea continuității,


, conduc la situația prezentată în tabelul 27:

calității și siguranței prestării serviciului constituie elemente esențiale ale misiunii furnizorului.

Deoarece un element important de prognoză în evoluția cererii de căldură îl constituie ponderizarea '-^i^ărjlpr iștorice, făcute prin fiecare modalitate de livrare disponibilă, sintetizarea datelor din tabelul -2“4ysub'forma livrărilor de căldură din rețelele de transport și de distribuție ale SACET, precum și din celeste Centrale de cvarta

/ ‘1 • ■ 1

•,% dintțrtal căldură

2009

2010

20H

2012

2013.

2014

2015

2016

2017

'.('Rețea distț/buție i

.{Prin/ar)        /

89,84%

90,09%

-89,81%

89,32%

89,38%

89,90%

90,01%'

91,01%

90,90%

'Rețeatransport

L jȘecuDtlăr}..7

6,27%

5,94%

6,27%

. 6,90%

6,41%

6,31%

5,60%

5,66%

țțp4/ntr^e cvartal

3,89%

3,97%

3,93^4

3,89%

3,69%

3,^%

3,39%

6,44%/

furpizare a căldurii

IjMKBrifâVîn'fipdjyție dțkm




diositsau făcutcmoscutaltor persoane, cu

] Q

3

a a

3

3


3

a

3

3

!

!


RflD^T



Denumire proiect: REABltfl^R^^

SISTEMULUI DE TERMOFI MUNICIPIULUI BUCURE!

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME

DE TRASEU I


(CONFORM CU ORIG1N

Ca ipoteză de lucru, a fost folosită mțedia ponderii


Studiu de zabilitate



Pag,

75/205


rrfdr facturate în total energie termică facturată, considerată ca șl constantă'in fiecare an din cadrul previziunii. Ca urmare a reabilitării și modernizării sistemului de termoficare, estimăm o creștere a ponderii energiei termice facturate din sistemul de termoficare cu 0,72%, în defavoarea ponderii energiei termice facturate din centralele termice de cvartal. Astfel, proiecția cererii de agent termic din sistemul de termoficare are la bază o pondere de 97,00%, în timp ce cantitatea facturată pentru energia termică produsă și distribuită prin centralele termice de cvartal reprezintă 3,00% din totalul cererii de energie termice estimate la nivelul consumatorilor.


Totodată, un al doilea element al previziunii ia în considerare un raport constat între livrările de căldură din sistemul de transport și totalul livrărilor de căldură din SACET, raport care a fost fixat la valoarea de 0,0575 (5,75%), față de media de 6,75% înregistrată în ultimii șase ani. Motivația este furnizată de previzionarea unui impact direct asupra vânzărilor de căldură din rețeaua de distribuție, ceva mai mare decât cel asupra vânzărilor de căldura din rețeaua de transport.

2.4.1.4 Densitatea distribuției de căldură


Ca regulă empirică pentru viabilitatea unui sistem de termoficare, este aplicată noțiunea de densitate liniară de căldură (linear heat density - Lhd), reprezentând livrările de căldură în MWh din timpul unui an, raporate la lungimea traseelor (canalelor) rețelei de termoficare:


Lhd =


Qan(MWh)

L (m)


> 2 MWm


(1)


Regula afirmă că este fezabilă implementarea de încălzire centralizată în situația în care densitatea liniară de căldură Lhd mîn este cel puțin egală cu 2 MWh/ metru rețea, ca și valoare minimă.


02017=4.235.151 MWh;

Lungime rețea = Lprimar + Lsecundar = 428,5 km + 703 km = 1.131.500 m

Prin aplicarea relației (1) rezultă o densitate liniară de căldură: Lhdmed. = 3,74 MWh / m, ceea ce indică fără echivoc faptul că merită ca sistemul centralizat să fie menținut în funcțiune.

Pe plan local, s-a aplicat principiul de evaluare enunțat pentru fiecare rețea de distribuție aferentă fiecărui punct termic, calculând raportul dintre căldura distribuită din acel punct termic și lungimea rețelei aferente, urmând ca pragul limită de 2 MWh/m să fie redefinit prin eliminarea din calcul a lungimii rețelei de transport (Lp), dar adăugarea lungimii racordurilor de la magistrale la punctele termice (Lr):


Lhd min = 2 MWm ---= 2 MWh/m ———— -------= 3 MWh/m

Ls+Lr          703.000 m+51.333 m

în mod similar se calculează și valoarea medie pe punct termic, echivalentă mediei densității liniare de căldură la niveIuI întregi krețele^rezuitând o valoare Ud med. - 5,61 MWh /m.

Rezultatele pentru fie^afe cBntrfe cele ‘689 puncte termice și module analjzate_sunt tabelate în Anexa 2.1 iar interpretareazlor conduice’Tâ'concluzia că densitatea liniară             are valori bune în

comparație cu criteriile enunțate^i^tând însă și un npmăr

cgpete de magistr^le/după

' '7 i

z



(2)



rmice cf



. . . r-.---.-.-.— —-J»------------------------ . . - -----------'

ui document este proprietpts^RADET și nu poqte fi sopiat, folosit sau făcut cunSSTufaltor persoane, cu excepta.


cazuiUi în care există o autorizare scrisă din partea regiei



RPlD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.; 7135

Faza: Studiu de Fezabilitate

Pag-76/205

CONFORM

Densitatea liniara de căldură pe puncte termice

350


/ o y* ii


4J

<_j

E

CJ

Tj

c

2


300


250


200


150


100


50




[3, 5.61)

MWh / m rețea



> 5,61 MWh/m


Figura 20- Distribuția densității liniare de căldură pe puncte termice


2.4.2 Prezentarea situației actuale


2.4.2.1 Fondul de construcții pentru locuit în municipiul București

Acesta datează în cea mai mare parte, din anii 1960 - 1970, deși există mai multe clădiri finalizate la începutul anilor 1990, Stocul de clădiri de tip blocuri de locuințe a fost dezvoltat în mare parte în jurul nevoilor generate de prezența industriilor felurite și de creșterea în consecință a populației urbane, începând cu anii șaizeci.


Tehnologia utilizată pentru clădirile de tip bloc este reprezentată fie de structuri autonome de panouri din beton armat prefabricate, pentru clădiri care nu depășesc patru niveluri deasupra nivelului solului, fie de structuri din coloane și grinzi din beton armat, care susțin panouri prefabricate din beton - pentru clădirile mai înalte de patru etaje.

în mod obișnuit, pentru clădirile de 4-5 niveluri, panourile prefabricate din beton sunt alcătuite din trei straturi de o lățime totală de 20 cm până la 25 cm, conținând un strat de vată minerală / pâslă, prins între două straturi de beton armat și asigurând o rezistență termică de maxim 1,2 m2K/W, iar pentru clădirile mai înalte, panourile constau dintr-un strat de 15 cm de beton poros autoclavizat .        prins între două straturi de beton armat, adăugând o grosime totală a peretelui de 30-35 cm și

'^Aarijgtftârid.o rezistență termică de maxim 1 m2K / W. Ambele rezistențe termice furnizate aici trebuie ajustate în continuare prin coeficientul de punți termice, aflat de obicei între 0,65 și 0,75.

aceste condiții, consumatorii de căldură alimentați de RADET, sunt formați din:

• î'\   ’ i j Aproximativ 19.201 de asociații de proprietari constituite în circa 8.200 de blocuri de

tjocuinj4 și desfășurând un număr de 562.000 apartamente care adăpostesc în jur de 1.180.217 de ori. Acești consumatori vor fi denumiți în cele ce urmează "consumatori casnici":

Un număr de 526 instituții publice șj^^SSwici agenți economici, denumiți în continuare consumatori non-noncasmci.

Adăugând la cele de mai sus consumatorii/f^edoaț^a

consumatori casnici conectați la RADET esțfefctat’'Wîab^f Trebuie precizat îns de fezabilitate ia în considerare numai consumatorii congcrati la SACET.




ale de cvartal,^qu



ătul total de


ă Acest studiu


ri


ri


L_


o J I





RClD^T


2.4.2.2 Clima


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


____________________Apartamente     Locuitori

SACET:              542.885          1.140.059

46 centrale cvartal: 19.123___________40.158

562.008          1.180L217


Total:

Tabelul 28: structură consumatorilor casnici


Pag. 77/205




Clima în București este clima specifică României, respectiv temperat-continentală. specifice patru anotimpuri, iarnă, primăvară, vară și toamnă. Fiind climă continentală, verile sunt uscate si călduroase si iernile friguroase. Influențele vestice si sudice explică prezența toamnelor lungi si călduroase sau a unor primăveri timpurii.

Din Tabelul 2-7 care prezintă Datele climatice pentru București putem observa valorile medii pentru diferitele elementele relevante în acest sens: temperatură, precipitații etc.:

Municipiul București are o temperatură medie anuală de 10-ll°C.

în timpul iernii pot fi vânturi aspre iar temperaturile ajung sub 0“C, chiar dacă rar scad sub -10“C. în general, iernile sunt rect, cu zăpezi abundente, însoțite deseori de viscole. Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de - 2.4° C.

Vara este foarte caid, temperatura medie pentru lunile iulie si august este de 22°C, iar în ultimii ani temperaturile au atins chiar 35-40°C la orele prânzului.

Observăm, de asemenea, caracterul sezonier al climei în București: luni din sezonul rece: octombrie -martie, cu temperaturi extreme care solicită foarte mult sistemul de încălzire si luni din sezonul cald: aprilie - septembrie, cu un efort energetic mai redus.



1.6 . -2.6 :   5,7


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL


MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.:

7135


Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 78/205


Pentru calcule referitoare la furnizarea de căldură în timpul sezonului de încălzire și respectiv de apă caldă de consum pe durata întregului an, relevante sunt următoarele date:

Mărime___________________________________ Simbol

Temperatura exterioară medie în sezon de încălzire:

Temperatura exterioara sub care începe încălzirea:

Durata sezonului de încălzire:

Număr ore încălzire:

Număr grade zile:

Temperatura interioară de calcul:

Temperatura exterioară de calcul:

Se consideră că pentru performanța energ£tr€ă necesară în momentul în care temperat erioară coboară sub 12 °C. De aceea, ținând cont de faptul că temperatura interioară de confort termic este de 20 °C, numărul de grade zile de calcul (în varianta simplificata) se calculează cu formula:

N” = x (20 °c -


CONFORM CU O



Valoare


Text

3,63 °C

T prag

12 °C

D12

189 zile

Ni2

4536 ore

’NÎÎ

3145

T|nt

20 °C

Textmin

-15 °C

die a clădirilor din București încălzirea lor devine


[K]   (2)



•'O*          m


Pentru o temperatură interioară efectivă Tint, numărul de grade zile efective devine^42.


N™ = X (T»-T«)

Text<12


[K]   (3)


2.4.2.3 Performanța energetică a clădirilor

Nivelul de performanță energetică și evoluția lui în timp la clădirile din municipiul București reiese din valorile rezistențelor termice normate pentru principalele elemente de construcție. Astfel, rezistențele termice normate utilizate în perioada 1950 - 1985 au avut un nivel scăzut, conducând la un coeficient global de izolare termică de circa 1,0 W/m3K.

O majorare a cerințelor de protecție termică, din considerente de realizare a unor economii de energie și de combustibil, s-a obținut abia în anul 1984, prin apariția Decretului 256-84 și a normativului NP 15-84, care impuneau valori sensibil mai ridicate pentru rezistențele termice specifice ale diferitelor elemente componente ale anvelopei clădirilor de locuit, diferențiate pentru zone climatice. Cu aceste caracteristici s-au construit între anii 1986 și 1990 circa 16% din blocurile de '.locuifȘin, București, pentru care necesarul de căldură s-a redus cu circa 20%, de la 1,0 W/ m3K, la 'circab',&-W/vm3K.

rțrqv^er^â-.înșbunătățirii performanțelor energetice ale clădirior de locuit, a fost emis Ordinul nr. y2Șlâ/2Oio pentru modificarea Reglementării tehnice Normativ privind calculul termotehnic al i^ementeUf, .cfe construcție ale clădirilor, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului <tiwfc^ortprI0r, construcțiilor șr turismului nr. 2.055/2005, ordin care impune valori minime ale jj?e?îștehțelor termice, corectate cu efectul punților termice.

rmice corectate Ff


Astfel,’ pentru comparație, în tabelul 30 sunt prezentate valori ale reziste


dlte^în^șnii 60 - 70 și


și ale coeficientului de transfer termic U' corectat, pentru clădirile

respectiv pentru clădirile ce se construisec după|data de 01


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 79/205



i CONFORM OU nomiMAt

0)

Nr. crt.

Elementul de construcție    1

înainte>del990

după

.

ff mh

[m2K/W]

Umax (W/m2K)

R* rrin.

[m2K/W]

1.

Pereți exteriori

0,8

1,25

1,80

0,56

2.

Tâmplărie exterioară

0,36

2.7

0,77

1,30

3

Planșee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri

2

0,5

5,00

0,20

4.

Planșee peste subsoluri neîncălzîte și pivnițe

1

1

2,90

0,35

S.

Pereți adiacenți rosturilor închise

0,9

1,1

1,10

0,90

6.

Planșee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)

3

0,33

4,50

0,22

7.

Plăci pe soi

2-3

0,33 - 0,5

4,50

0,22

8.

PIS c’ te ca’nf9rio3ră 3 etern isc terilor s?u a subsoterilor încălzite

2

0,5

4,80

0,21

9.

Pereți exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite

1,5

0,66

2,90

0,35

izolația conductelor de distribuție în subsoluri insulation of distributîon's hydronics in basement;

-

Xmax ^0.05 W/mK, dmin = 20

mm


Tabelul 30: valori comparative ale rezistențelor termice corectate

Totodată, simultan cu demararea programului de reabilitare termica a clădirilor de locuit, prin Art. 18 din OUG nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, s-a prevăzut ca: "Realizarea lucrărilor de intervenție prevăzute la art. 4 lit. a)-d) are ca scop creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp arie utilă, în condiții de eficiență economică."

Reabilitarea termică a clădirilor de locuit este în jurisdicția primăriilor de sector, fiind în afara controlului Primăriei Generale. De aceea, în ceea ce privește situația actuală din București cu referire la numărul de apartamente aflate în clădiri de locuit reabilitate deja, informațiile existente sunt extrem de contradictorii, nefiind cu putință a le obține într-o manieră centralizată și verificată.

în acest sens, în anul 2017 PMB a solicitat date concrete de la primăriile de sectoare în ceea ce privește stadiul atins în reabilitarea termică a stocului de clădiri existent, dar și cu privire la ritmul prognozat de reabilitare pe un orizont de timp mediu și lung. Din păcate, datele au fost primite doar de la patru din cele șase sectoare ale orașului, între răspunsurile primite nefiind niciunul relevant în privința ritmului de reabilitare propus.

în ceea ce privește numărul de apartamente reabilitate, datele culese din sectoarele 1, 2, 3 și 5 indică un stadiu de reabilitare de aproximativ 36%. în acest studiu vom folosi acest procent ca fiind valabil pentru întregul oraș, acceptând faptul că lipsa datelor pentru sectoarele 4 și 6 poate afecta semnificativ acuratețea rezultatelor.

Cu referire la performanța energetică anuală a clădirilor, în conformitate cu exemplele de calcul prezentate în normativul MC001'/4-2009."Breviar de calcul al performanței energetice a clădirilor și apartamentelor", a pro bateria                1071/2009, dar și în acord cu numeroase exemple de

------v 1CM- fciădțrj tipice de locuit di            i, vom considera ențru încălzire și pentru                Idă de consum:

audituri energetice efectuate''a^upr următoarele valori medii ale Con&Hrîufj





CONFORM CU ORIGINALUL

RHD^T

Denumire proiei

SISTEMULUI DE " MUNICIPIUL! (25 OBIECTIVE INȘI DE TRASEU D

STREMlLITAREA^ FERMOFICARE AL Jl BUCUREȘTI JMÂND O LUNGIME E 105,969 km)

7135

Faza: Studiu de

- Fezabilitate

Pag-

80/205

RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 81/205



După cum menționează literatura internațională, economiile realizate prin utilizarea repartitoarelor de costuri și a robinetelor termostat pot ajunge până la maximum 17%, cifra medie fiind de aproximativ 10% -12%. Comparând acest lucru cu procentul mediu actual de economii de 30%, se poate ajunge la concluzia că ansamblul robinet termostat - repartitor de costuri este folosit într-o manieră improprie. într-adevăr, foarte mulți utilizatori folosesc robinetele pentru a închide complet radiatoarele, producând astfel o deconectare virtuală a apartamentului, căldura fiindu-le asigurată de apartamentele vecine.

Această atitudine de non-consum a provocat nemulțumire în rândul utilizatorilor astfel încât în prezent se manifestă o tendință de renunțare la sistemul de repartizare a costurilor prin repartitoare și de întoarcere la repartizarea în sistem paușal.

Tot în anul 2017, Primăria Municipiului București a solicitat date de la prestatorii de servicii de repartizare a costurilor cu încălzirea și cu apa caldă de consum, în clădirile de locuit de tip condominiu. Răspunsurile primite de la operatorii relevanți în domeniu, au condus la concluzia că apartamentele contorizate individual prin repartitoare electronice de costuri constiuiau 41% din totalul apartamentelor branșate,rezultând astfel o scădere de 5% față de anul 2013.

Fenomenul constituie un element de incertitudine în elaborarea unei prognoze a evoluției cererii de căldură deoarece în situația în care reglementatorul (ANRE) nu emite în regim de urgență o nouă normă de reglementare a repartizării costurilor cu încălzirea, reîntoarcerea masivă la sistemul de repartizare paușal va aduce cu sine o creștere a cererii de căldură.

  • 2.4.3 Determinarea cererii de căldură:




î*^pnului analizat, de induse prin Jipsa


'.y______

dqcument este propriefâteig^^rji fiu poate fi copiist, folosit sau făcutcunoscut altor persoane, cu excepția re există o autorizare scrisă din partea regiei.

RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de

Fezabilitate

Pag. 82/205

informației exacte asupra unora dintre parametri de sistem precum și de comportamentul de consum L al beneficiarilor, comportament care de multe ori nu respectă șabloanele de normare a consumului. r

în cadrul prezentului studiu se va determina necesarul de căldură și de apă caldă de consum la nivelul anului 2018 pentru consumatorii branșați la SACET. Aceștia sunt compuși din:                        '

• Un număr de 542.885 apartamente de bloc, locuite de 1.140.059 persoane;


• Clienți non casnic al căror consum mediat între anii 2013 - 2017 a

Conform capitolului precedent, folosim următoarele date inițiale:

Număr apartamente racordate la SACET:

Suprafața medie a unui apartament S med:

Volum mediu al unui apartament:

Indice de locuire:

2,1 pers. / apartament

1.140.059 persoane

36,42%

197.768

345.117


s.. J


Număr persoane în apartamente:

Proporție apartamente reabilitate termic:

Număr apartamente reabilitate termic:

Număr apartamente nereabilitate termic:

Tip clădiri

Consum     anual:

pentru încălzire [kWh / m2anj

Coeficient global de izolare termică G IW/m’K]

Nereabilitate

130

0,8

Reabilitate

80

0,55

Noi, construite după anul 2010

50-60

0,45

Tabelul 31: consumuri specifice pentru încălzire și coeficientul global de izolare termică



Notă: precizăm că valorile coeficientului de izolare termică G, prezentate în tabelul 31 sunt generice, mediate pe ansamblul clădirilor din București. în realitate mărimea depinde de numărul de niveluri al , clădirii și de factorul său de formă Ai/V (m_1).

2.4.2.4 Contorizarea individuală


Inițiativa montării de repartitoare electronice de costuri datează de la începutul anilor 2000 și a aparținut inițial firmelor prestatoare de astfel de servicii. Curentul de opinie extrem de favorabil inițial, a fost format cu precădere prin folosirea de o manieră insistentă a sloganului "Plătești cât r consumi", interesul major al fiecăruia fiind acela de a plăti cât mai puțin.

Trecerea treptată la sistemul de repartizare a costurilor a fost reglementată prin Legea nr. 325 / 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, lege care precizează obligativitatea folosirii repartitoarelor de costuri, iar ulterior, prin Legea nr. 21 / 2014 - a eficienței energetice, a fost impus ca termen de finalizare a acțiunii de contorizare individuală data de 31.12.2016.


Cu toate acestea, nerespectarea principiului „un condominiu - un singur sistem de încălzire" prin permiterea cu foarte mare ușurință a deconectării de la SACET și a montării de centrale individuale de


apartament, a creat o lipsă de omogenitate în ceea ce privește sursa de căldură într-un condominiu și în consecință, probleme la repartizarea costurilor.

La aceasta trebuie adăugat faptul că nu este implementat cu adevărat un sistem binom de tarifare a căldurii furnizate într-un condominiu, sistem care să impună existența unei părți fixe a costurilor ? lunare, ca parte semnificativă din factura de încălzire pe întregul condominiu. în loc de aceasta,  sistemul de repartizare actual folosește noțiunea de "consum pe spații comune" (casa scării, holuri, subsolul, uscătorii, încăperi administrative), pentru a defini o parte fixă a costurilor, lucru care a  produs distorsiuni majore în întregul sistem de repartizare a costurilor.                                t


Ca urmare, utilizatorii de repartitoare electronice de costuri sunttentați a căuta formarea unei părți cât mai mici de costuri asa-zis "comune". Există situații în care acestea au fost evaluate chiar si la 2% _ .dîp^cppsîjFpul de branșament, condiții în care se produce o mare inechitate în repartziarea costurilor. ^Eenrom^ultransferului de căldură prin pereți face ca cei care țin robinetele termostat închise să f^ffi^yoțemp'eratură interioară de 19 °C plătind pentru aceasta extrem de puțin, în vreme ce acei I locatar^c^re dau drumul robinetelor termostat, ating temperaturi interioare de 20-21 °C, suportând \ Cpșturi care ppt fi uneori și de cinci până la de opt ori mai mari dceât ale apartamentului vecin.


i**1     <


fcutești în anul 2013, firmele prestatoare de servicii de repartizare a costurilor raportau un grad ) de.contorizare de 46%, împreună cu realizarea unei economii medii de căldură de aproximativ 30% jw îață'de cazul imobilelor necontorizate. Astfel, în conformitate cu datele prelucrate, în figura 21 sunt î V   prezentate proporțiile de folosire a puterii nominale^a radiatoarelor aflate în ap amente atât [

contorizate cât și necontorizate, în funcție de intervaf£^§^^eratură exterioară:

'


,ei.




t ațor persoane} cu'e’xcepția l


Consum specific pentru încălzire apartament reabilitat: Coeficient global de izolare termică apartament reabilitat: Număr apartamente nereabilitate termic:

Consum specific pentru încălzire apartament nereabilitat: Coeficient global de izolare termică apartament nereabilitat: Numărul de grade zile de calcul:

Temperatura exterioară medie în timpul sezonului de încălzire: Durata sezonului de încălzire


80 kWh / mzan

0,55 W/m3 K

345.117

130 kWh / m2 an

0,8 W/m3 K 3145

3,63 °C

189 zile, sau


4536 ore


n

ij


Aport intern de căldură conform MC 001/2009:

Aport solar mediu în perioada de încălzire:


4,00 W/m2

2,42 W/m2



Notă: aportul solar mediu a fost evaluat în urma medierii unor valori obținute prin poziționări diferite g față de punctele cardinale, ale unor clădiri reprezentative.                                             ?


2.43.2 Consumul pentru încălzire:

Coeficierffur-globăl-de izolare termică G, se constituie într-un indicator specific de pierdere de căldură pe unjt^CT/dfijsoluțn^șrpe unitatea de diferență de temperatură față de mediul exterior, în absența orică^pț^ațforotiri de căldură, interioare sau solare:

' G=—Y Ut Sf        + 0,

\ • ’ 77 v f Tf-Te

în relația (3J, mărimile care intervin au următoarele semnificați





I

3

3

3

3

3 a


RHD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 1Q5,




Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de abilitate


Pag. 83/205


G = coeficient global de izolare termică | CONFOR

V = volumul spațiului încălzit___

Si = suprafața "i" de separare față de mediul exterior sau alte spâni

Ui = coeficientul de pierdere de căldură prin transmisie al suprafeței Si

Ti = temperatura interioară de calcul {20 °C)

Tj = temperatura exterioară de calcul sau temperatura spațiului neîncălzit adiacent, în funcție de ce anume rol de separare are suprafața Si;

Te = temperatura exterioară de calcul (-15°C)

n = număr orar de schimburi de aer cu exteriorul


TEHNICA $| JURIDICA ț. +


W/m3 K; m3

m2

W/m2K; °C;


Mărimea G are un rol foarte important în determinarea necesarului de căldură de calcul în condiții convenționle, adică având temperatură exterioară de -15°C și fără alte aporturi de căldură

Conform celor de mai sus, aportul intern de căldură împreună cu aportul solar constituie un flux termic aproximat aici ca fiind constat ia valoare de 6,42 W/m2. Astfel, pentru un apartament reabilitat termic, aportul total de căldură la nivel de sezon de încălzire va fi:

6 42IF

Qg = 1 --4536o/-e-50ffi2 =1456 kWh                         (5)

1000

Astfel, cunoscând faptul că volumul mediu al unui apartament este 135,2 m3, bilanțul energetic pentru apartamentul nereabilitat devine:



(6)


Pentru simplificarea calculelor s-a considerat aici un consum specific pentru încălzire de 130 kWh/m2 an, în cazul apartamentului nereabilitat termic și respectiv de 80 kWh / m2 an pentru apartamentu reabilitat termic.

Aplicând cele două-v'aj.ori de consumuri specifice, numărului de apartamente respective, se obține consiimu/d/căldur“ pentru încălzire în cursul unui sezon convențional:

'3.034.332 MWh = 2.609.525 Gcal


(7)


'•T;

.4.3.3 Consumul de căldură pentru apa caldă de consum:

Normativele actuale (MC001 / 2009), recomandă folosirea unei cantități de 75 de litri de apă caldă pe persoană, zilnic, în scopuri menajere. Totuși, trecându-se pe scară largă la folosirea bateriilor monocomandă precum și odată cu extinderea contorizării individuale, consumul recomandat a fi considerat în astfel de evaluări este de 50 L/ persoană / zi.

Datele de intrare sunt următoarele:

Număr persoane:

Cantitate de apă caldă zilnic / persoană:

Temperatura apei reci:


1.140.059




Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

t                  i j j          | CONFORM CU ORIGI

Temperatura apei calde de consum: Căldura specifică a apei:                ~—


RHD^T


In urma calculelor rezultă un consum de consumatorilor de:



Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de zabilitate


Pag. 84/205


Qacc = 1.211.392 MWh = 1.041.797 Gcal


(8)


2.43.4 Consumul de căldură anual al agenților economici / instituțiilor:

Valoarea acestuia, mediată între anii 2013 t 2017 este de


Qagenti — 405.501 MWh = 348.731 Gcal


(9)


însumând relațiile (7), (8) și (9), se obține cererea totală de căldură la nivelul SACET pentru anul 2018:

• 1


Qsacet = 4.000.053 Gcal                                       (10)

Pentru întreaga cerere de căldură pe care RADET trebuie să o satisfacă, la cantitatea definită de relația (9), trebuie adăugată căîdur consumată de cele 46 centrale de cvartal, căldură care este menținută constant la valoarea de 3,09% din cererea totală de căldură, după cum s-a precizat mai devreme:


Qcvarta! = .9SACET = 127.542 Gcal

0,9691


(11)


Qradet = Qsacet + Qcavrtal = 4.127.597 Gcal


(12)


s. J


  • 2.4.4 Cererea de căldură ca element de dimensionare a rețelei

  • 2.4.4.1 Pentru încălzirea consumatorilor casnici:

Definim coeficientul de pierdere de căldură cu exteriorul pentru un spațiu încălzit ca fiind:

H=US = GV


(W/K)


(13)



relație m câre'toate mărimile au fost explicate în capitolul precedent. Coeficientul de cuplaj termic, echîva îent'fii ncT cu fi i e rdle re a specifică de căldura a incintei, pe unitatea de diferență de temperatură £ “' 1    .V ~. | \ 7 . /     .       . I           « .       ....       .                        „ '

cuante


ext^ripțriVoate fi imaginat la scara întregului sistem după cum urmează: ) j                  ..


\pi ■ V1+ G> ■ Vz = 50,99 MW/K


(14)


Această- VălSarelh' coeficientului de pierdere dej^iâura^'^^situațîa temperaturii exterioare onvențioanle de calculva conduce la următorul dem^fieces^de turnură la limita consumatorilor:



•n

/

u


ii


v. . ă^hio

XșAOZ'l Aț/y___________________ t


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFIGARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI {25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.:

7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 85/205


q^nic = H . (Tin_Text) = 51      . (20 K . (_15K))


2.4.4.Z Apa caldă de consum pentru consumatorii casnici:

Conform standardelor de proiectare curente, necesarul zilnic de apă cadăfie co



trebuie ajustat cu un factor de simultaneitate a consumului. în mod curent se consideră caTntrega cantitate zilnică este folosită în timp de 16 ore. în plus, trebuie avut în vedere faptul că pe timp de iarnă, t apei reci pentru prepararea apei calde este de circa 8°C, condiții în care debitul orar de necesar devine:


q casnic

acc


1.140.059.50.4186.(60_8)=185>5Gcal/h


16-4.180.000.000



ASISTENȚA r TEHNICĂ Sf -2


2.4.4.3 Consumatorii non - casnici:

Calcularea necesarului pentru această categorie de consumatori se bazează pe analiza datelor istorice. Astfel:

Media consumului pentru încălzire în cursul anilor 2013 - 2017 a fost de 101 Gcal / ora, la o temperatură exterioară medie de 5,1 °C. în aceste condiții, pentru temperatura convențională de calcul consumul va fi

= 101 Gca]yh . 2° -(-I5) = 2    4 GcaVh

20-5,1

în acelși timp, consumul de apă caldă în rândul acetui tip de consumatori este evaluat a fi de aproximativ 6 Gcal / oră:

q""'c = 6 Gcal/h                               (18)

Necesarul final de căldură de calcul, este dat de însumarea relațiilor {15} t (18)

q = 1963,75 Gcal / oră = 2283,41 MW

(19)


Sum'arizăreajâăîelpr'cu privire la necesarul de căldură de calcul este prezentată în tabelul 32:

i f ț.-1' î r; V -


n

\ h

• X J

K- >1

Necesa'r total

UM

Necesar de energie termică la limita consumatorilor               ..

(la nivelul anului 2018)

L ■\/

încălzire

a cc

total

nrraxîm iarna

Gcal/h

1772

19^

^1964

mediu iarna

Gcal/h

828

mediu vara

Gcal/h

0

---UhJTfc»*-"



RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL


MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME


DE TRASE


^>69 ktn).


Nr, Pr.:

7135

Faza :

Studiu de Fezabilitate


Pag. 86/205


r "f


| CONFORM CU ORIGINALUL I                       H

2.4.4.4 Concluzie:                               (___ I                              ; '

Având în vedere faptul că rețeaua actuală a fost inițial dimensionată pentru un necesar de căldură de aproximativ 4.200 Gcal/h, pentru eliminare pierderilor generate de supradimensionarea actuală, apare evidentă necesitatea reducerii diametrelor conductelor de transport apă fierbinte astfel încât


debitul necesar pe fiecare punct termic (în funcție de datele concrete ale fiecărui caz în parte), să fie diminuat cu raportul 1964 / 4200, deci până la aproximativ 4Ț^ considerare un factor de utilizare.

2.4.5 Factorii care influențează evoluția cererii de căldurâr / 2.4.5.1 Evoluția demografică                       C ____a


fără a lua în

«SECȚIA

| “ J A54STENȚ* ț. »

[33 TEHHICASl ftlH l-lui JUWOJCA r,'*l

®           ț > //

V.k *


Din datele puse la dispoziție de INS privind dinamica demografică a M             u cu re ști se [ '

constată (Tabelul 33) că populația este în ușoară scădere. Acest lucru ar putea fi interpretat ca o . amenințare privind dezvoltarea de proiecte investiționale pe termen lung. Dar cum Bucureștiul are o densitate de 8.260 loc./km2 a populației, dublă față de unele orașe mari din Europa care au un nivel de trai ridicat exemplu: Varșovia - 3317 loc./km2, Londra - 4984,2 loc./km2, Bruxelles - 4440 loc./km2), această amenințare nu se justifică. De altfel, cât privește proiectele de termoficare, , , densitatea mare a populației este un punct forte, deoarece sistemele de termoficare centralizată sunt ‘ recomandate pentru zone dens populate.


2002

2011

2013

2014

2015

2016

Număr persoane

1.926.334

1.883.425

1.875.389

1.856.563

1.853.402

1.844.576

Tabelul 33: Număr persoane în municipiul București


(Sursa: institutul Național de Statistică)


în comparație cu alte mari orașe ale României, Bucureștiul a avut un declin demografic mult mai puțin accentuat și se află acum în topul primelor zece orașe ale Europei (locul al nouălea, imediat după Paris și înaintea Budapestei). Rolul său putea fi și mai important decât este în prezent. Și condițiile de viață diferențează în mod evident Bucureștiul față de marile orașe. Durata medie de viață e mai ridicată decât cea înregistrată la nivel național (77,8 ani față de 75,3 ani). Capitala a rămas atractivă pentru cei din provincie pentru forța de muncă, Ea concurență cu marile destinații pentru migrație internați6îiaîă'.‘țAcestora li se adaugă cei veniți din alte țări, care reprezentau 0,5% din populație îi)


: J

• 3 F

V. 1


4

vJ





RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr,: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 87/205


Studierea graficului evoluției populației conduce la concluzia că ritmul descreșterii se situează în jurul valorii de 5,800 locuitori / an, reprezentând un ritm anual de scădere de 0,3%, raportat la numărul de locuitori din anul 2016, Acest lucru conduce la rândul său la o estimare de 1,694,000 locuitori în anul 2044,

Presupunând că același ritm de descreștere va fi suportat și de cei aproximativ 1.200.000 locuitori beneficiari în prezent ai sistemului centralizat de încălzire, scăderea numărului acestora în perspectiva anului 2044 va conduce la o cifră de 1.106.400 ocupanți ai apartamentelor branșate la SACETÎn prezent.

Această evoluție va conduce mai degrabă la o scădere a indicelui de ocupare a apartamentelor, decât la o variație semnificativă a numărului acestora și în consecință nu reprezintă un factor determinant de influențare a cererii de energie termică la nivcelul SACET.

2.4.5.2 Tendințele socio-economice

Conform recomandărilor Ghidului național pentru analiza cost - beneficiu a proiectelor finanțate din instrumentele structurale, ghid realizat de JASPERS sub Autoritatea pentru Coordonarea instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor (în prezent Autoritatea funcționează în subordinea Ministerului Fondurilor Europene), au fost analizate condițiile socioeconomice, relevante pentru proiect.

Principalele caracteristici, care evidențiază diverse aspecte importante pentru proiect, la nivel național și local, sunt analizate și prezentate pe baza datelor provenite de la Institutul Național de Statistică (INS), Comisia Națională de Prognoză (CNP), RADET prin AMRSP. Tendințele indicatorilor socio-economici au fost determinate prin analiza datelor statistice furnizate de INS folosind funcții matematice specifice și previziunile astfel obținute au fost comparate cu cele mai recente prognoze

realizate de CNP.

'*

Au fost analizați la/riivel național și/sau regional (Municipiul Bucure^'ri precum;

_         i             /mm - -pj[ji|ițațe venjț j, struct pieței fofi^^de muncă, tendința

mbgțafic^

■ ■ ■. 7 /      7


•.Prgdusul In/ern Brut (PÎB^j uljji1, dinamica-








tul document esteprP^fietgteaP.fiDET și nu poate ^copiat, folosit sau făcutcunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.


RClD-T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOF1CARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr. :

7135

Faza :

Studiu de Fezabilitate

Pag. 88/205


  • • Dotarea infrastructurii existente și furnizarea de servicii, inclusiv indicatori / date privind

acoperirea și calitatea serviciilor furnizate și alte inf      iLsi statistici, care su

pentru a se califica mai bine contextul.                I

  • • Percepția și așteptările populației cu privire la serviciul

2.4.5.3 Evoluția Produsului Intern Brut (PIB-ului) în plan regional


L. i


În Tabelul 34 sunt prezentate datele statistice privind PIB-ul regiq lei.



T V' tf>\\

AS!sr£NM * c TEHNICA Șl * 35 JWOPCA

.   *     o'- -.y


Produsul intern brut (PIB) în regiunea București - Ilfov a avut o evoluție asemănătoare PIB-ului 1 național, cu excepția anului 2008 unde creșterea PIB-ului regional a depășit mediile anuale, în antiteză cu evoluția PIB-ului național. O analiza a PIB-ului regional evidențiază o creștere continuă a ; j PIB în ultimii 15 ani (Figura 23}, fără sincope. Considerăm că tendința de creștere continuă a PIB-ului constituie o condiție propice accesării fondurilor structurale prin programe operaționale de dezvoltare regională, putându-se asigura cofinanțarea proiectelor.


Milioane Lei

| 2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

20Q7

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

| 18291

25034,8

32698,9

42393

53290,3

69434,8

81123,9

101827,9

139S78,9

127574,9

137385,3

153623,7

157697,9

170844

178921,9

Tabelul 34 Produsul intern brut regional (PIBR) - total Regiunea București - Ilfov


Regiunea București - lifov


100000


..,.1111111111

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014


: î

1.1


Regiunea București - Ilfov y ~ 12486x - 576,95


fig. 23 Evoluția PIB național între anii 2000 ți 2014


Lajiivel regional, pentru București, datele prognozate de CNP pentru PIB pentru perioada 2015-2019 ^ycșynjfs^ecificate în Tabelul 35, împreună cu rata anuală de creștere procentuală a PIB în comparație '/ O jztt-pe-r-ioada corespunzătoare a anului precedent.

>iliogne lei



2015


2016


2017


2018


192.240


205.988


4,6



Tabelul 35-Prognoza PIB-ului regional peritrij Bu^ț^^ne^



ațiohalâ de Prognoză



blositsau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția *r

--Z-


RClD^T

Source: http://www.cnp.ro/ro/prognoze

CONFORM CU ORIGINALUL


Pag. 89/205



Din analiza datelor, și pentru PIB-ul regional (Figura 24) constatăm o~creștere continuă pg prognozată. Se confirmă astfel tendința de creștere a PIB-uluî regional, calculată prin metode specifice, tendință pe care am obținut-o prin analiza datelor INS pentru perioada 2000 -2014.


Deși există creștere continuă, din reprezentarea grafică a procentelor de creștere comparativă, de la un an la altul, se constată că rata de creștere este mai redusă în perioada 2017 -2019. întrucât datele prognozate de CNP sunt în concordanță cu datele calculate prin prelucrarea datelor statistice de la INS, se poate afirma că PIB-ul are o evoluție care creează premise favorabile pentru cofinanțarea unor proiecte de investiții de mare anvergură unde se înscrie și POIM 7.2.

2.4.S.4 Evoluția venitului mediu brut și net

Estimările Comisie Naționale referitoare la câștigul salarial mediu brut lunar, lei / salariat (Tabelul 36) indică o creștere continuă a cuantumului salarial mediu brut (Figura 25) în perioada prognozată 2015 - 2019.


4002



2017


2018


2019


4271


Tabelul 36 Câșftgul salarial mediu brut lunar-/fe/salafîâini. , ,




r'


RHD=T


Pag. 90/205


5000


4500


4000


3500


3000


2500


2000


1500


1000


500


BUCUREȘTI - ILFOV



conform cu originalul!


4002

3620 B|

II




Figura 25: Prognoza CNP - câștigul salariat mediu brut

Sursa: CNP. prognoză București - Ilfov

Cât privește câștigul salarial mediu net (Tabelul 37), CNP prognozează o creștere continuă în perioada 2015- 2019, cu observația că, de la un an la altul, procentul de creștere diminuează (Figura 26).


2015

2016

2017

2018

2019

lei

2645

2924

3121

3298

3476

%

10,2

10,6

6,7

5,7

5,4

Tabelul 37 Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP - București - Ilfov


Prognoză CNP - câștig salarial mediu net lunar



ojucer’*

•j fONDQR*


3298        3476

—                  3121       3298

I II


2016


2017


2018


2019


lei


26: Câștigul salarial mediu net lunar - prognoză CNP - București ~ Ilfov

Sursa: CNP, prognoză București - Ilfov


L. i

12,0

r ■’

10,0

t. j

8,0

u

6,0

J

4,0

n

2,0

J

0,0 .

/ n

\     1J



Ț— Prezentul docu ste proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția lcazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.                                                                 <


IU


1

]

]

]

]

3

1

i

"1 J


RHD^T


Pag. 91/205


Prognoza CNP privind câștigul salarial mediu net este încurajatoare, proiectele de investiții în infrastructură precum POIM 7.2 putând beneficia de sprijin din partea pop proiecte care ar contribui la o creștere a calității vieții.


CONFORM

2.4.5.5 Influența creșterii veniturilor populației asupra cererii de căi

în municipiul București, costul căldurii este puternic subvenționat în prezentJVTasurâar^î&i., a proteja o populație defavorizată din punct de vedere al veniturilor dar și de a menține 1 sistemului centralizat de alimentare cu energie termică (SACET), a cărui existență este de multă vreme pusă sub semnul întrebării din cauza politicilor de prețuri ale gazului natural, foarte defavorizante pentru consumatorii industriali.

Astfel, costul căldurii produse de ELCEN și livrate de RADET populației este de 325,55 Lei / Gcal (exclusiv tva) pe câtă vreme prețul plătit de populație este de 137 Lei / Gcal, constatându-se o subvenționare de circa 58% a prețului real.

în același timp, pentru o dezvoltare sănătoasă și durabilă a serviciului public de alimentare cu energie termică, pe măsură ce calitatea serviciului prestat va crește, este imperios necesar să se recurgă la o reducere graduală a subvenției acordate.

în aceste condiții, efectul creșterii veniturilor populației va fi contracarat de creșterea prețului plătit în urma reducerii subvenției și de aceea acest factor nu este de natură să influențeze semnificativ consumul de căldură în sensul creșterii lui.

2.4.5.6 încălzirea globală

Pentru evaluarea influenței evoluției factorilor climatici asupra cererii de căldură, s-a studiat istoricul temperaturilor exterioare medii zilnice în timpul sezoanelor de încălzire începând cu anul 1973, asigurând astfel un bun set statistic pentru efectuarea de prognoze climatice. Pe baza temperaturilor medii zilnice măsurate la stația Băneasa, s-a determinat numărul de grade zile pentru fiecare an în parte, conform relației (2). în tabelul 38 este prezentată evoluția temperaturilor medii exterioare și a numărului de grade zile:


AN

Text °C

N12-20

~-4973

2,6

3.187

3,6

2.956

'' s 1'975

4,1

2.831

/ '19^6

3,2

3.079

j.977 :

4,6

2.724

71978’'

2,9

3.115

.   19,79

3,8

2.932

1980

2,5

3.207

1981

3,9

2.910

1982

3,5

2.975

1983

3,9

2.916

1984

3,7

2.964

1985

1,1

3.465


AN

Text°C

NI 2-20

1996

2,2

3.299

1997

2,9

3.136

1998

3,2

3.037

1999

4,4

2.841

2000

4,5

2.801

2001

4,0

2.863

2002

4,1

2.862

2003

3.272

2004

2.707

200^^1

3,8*$

2.927

2ofe

2.754 ,

20<feâi>



RHD^T



—-------pȘQNEQRM GU-QRf G j


1986

3,0

3.049

1987

2,1

3.270

1988

2,9

3.167

1989

5,1

2.599

1990

5,1

2.575

1991

2,7

3.168

1992

3,8

2.942

1993

2,6

3.165

1994

4,7

2.780

1995

3,5

2.986


2008

5,4

2.560

2009

5,4

2.602

2010

4,1

2.820

2011

3,5

3.027

2012

3,6

2.879

2013

4,9

2.644

2014

5,2

2.584

2015

5,4

2.660

2016

5,0

2.715

2017

5,2

2.610


[ c o

0 o

D


Tabel 38: evoluția temperaturii medii exterioare și a numărului de grade zile

Sursa: National Oceanic and Atmosferic Administration - NOAA

Din graficele 27 și 28, rezolvând ecuația dreptelor de tendință pentru x = 2042 - 1973 = 69, se pot estima pentru anul 2042 următoarele date caracteristice:

An

T ext. Medie

numărul de grade zile N12-20

2042

5,7 °C

2.522

Având în vedere că în anul 2017 numărul de grade zile efective a fost de 2.610, rezultă o scădere anuală de 3,52 grade zile, reprezentând 0,13% din valoarea din anul 2017.

AQciima (%) - - 0,13% / an                                          ; j

; j

Deoarece necesarul de căldură în anul 2017 a fost estimat la 4.000.056 Gcal. rezultă că prin efectul încălzirii globale, anual cercarea de căldură va scădea cu:



RClD^T


Pag. 93/205



2.4.S.7 Creșterea eficienței energetice: reabilitarea blocurilor de locuințe

După cu s-a arătat anterior, consumul anual al unui apartament nereabîlitat este de 130 kWh / m2 an, ceea ce reprezintă 6,5 MWh / an sau 5,59 Gcal / an. Tot astfel, consumul unui apartament reabilitate termic este de 80 kWh / m2 an, corespunzând unei cantități de 4 MWh sau 3,44 Gcal/an.

în consecință, prin reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, consumul specific pentru încălzire al unui apartament convențional scade economie anuală de 2,5 MWh sau 2,15 Gcal.

Ritmul reabilitării termice a blocurilor de locuințe a stagnat puternic în ultimii ani. în proiectul de hotărâre de Guvern privind "aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice IV" se precizează că:

"Principalele variabile referitoare la ratele de renovare, avute în vedere de acest scenariu, sunt viteza cu care se derulează activitatea de renovare, procentul de renovare a fondului imobiliar și durata strategiei Luând în considerare ipotezele menționate mai sus, acest scenariu propune doua parcursuri principale de creștere: LENT și MEDIU, raportate la un NIVEL DE BAZĂ, prin care se presupune că ratele de renovare rămân neschimbate față de rata actuală (propunere de 1% pe an)."


RflD-qT


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.:

7135

Faza :              (

Studiu de Fezabilitate


Pag. 94/205



CONFORM CU ORIGiNALIA


r j L.


rs f

L


Având în vedere cele de mai sus, prezentul studiu propune o abordare moderat optimistă în privința '• ratei de reabilitare a clădirilor în București, situând-o la o valoare de 2,2% pe an din stocul de nereabilitate la nivelul anului 2018. Aceasta se traduce printr-un ritm anual de reabilitare:

a = 2,2% x 345.117 apartamente - 7592,57 apartamente /an = 126 blocuri / an;

Economia de energie în urma ritmului de reabilitare va fi:

âQRehab - 7592, 57 apari, x 2,15 Gcal / apari. = - 16.324 Gcal pe an

L

Sau ca procent aplicat cererii de căldură din anul 2017:

i ' AQ,Rehab (%) = 0,408%                                                          (22)

  • 2.4.5.8 Efectul debranșăriior

vJ în anul 2017 s-au înregistrat un număr de 188 de debranșări, în principal datorită restricțiilor procedurale impuse de către operatorul serviciului, fiind totodată cel mai mic înregistrat în ultimii 20 ! I de ani.

Prezentul studiu consideră că rata debranșăriior nu va depăși niciodată această valoare în viitor, din următoarele considerente:

r<- H y

•ebsși'ste’tnului va duce la creștere^ Ijtății serviciului;

v \

îțtfi oferitiva fțîn continuare cel





piață, chiar și în perspctivaj;educerii treptate a




n

Li


T 1

4 u Prezentul document este proprietatea RADET și nu efi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.



CONFORM CU ORIGIN


RHD^T


Pine CȚ<A țn

: REABILITAREA "       Q^jERMOFICARE AL

I BUCUREȘTI SUMÂND O LUNGIME

DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 95/205


3. Articolul. 5, pct. 37 din Legea nr. 325 / 2006 - a Serviciului public de alimentare cu energie termică, definește: "zonă unitară de încălzire-areal geografic aparținând unei unități administrativ-teritoriale, în interiorul căruia se poate promova o singură soluție tehnică de încălzire."

Totodată, în aceeași lege la Art. 8, lit. I se precizează că este o atribuțiune a Autorității Locale aceea de "stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București ori a asociației de dezvoltare comunitară, după car, "

Astfel, a fost elaborat studiul de fezabilitate cu privire la zonele unitare, în prezent elaborându-se documentația pentru aprobarea lui în Consiliul General. Efectul aplicării acestei măsuri va consta în interzicerea de facto a debranșărilor în condominiile branșate la SACET, Anexa 2.3 prezintă o hartă a zonelor unitare pentru încălzire, în municipiul București.


De aceea, s-a considerat aici că se pot pierde anual un număr cel mult egal cu cel din anul 2017, în principal situații generate de neplata facturilor către furnizorul de servicii, și deoarece consumul anual mediat al apartamentelor reabilitate și nereabilitate este de 4,807 Gcal / an, bilanțul energetic produs cu această ocazie fiind:


AQdisconnection — 188 x 4,8 Gcal / apart — 903,7 Gcal / an


(23)


Sau, ca procent aplicat cererii de căldură din anul 2017:

AQdisconnection =0,0226%


(24)


2.4.S.9 Noi conectări / rebranșări


Argumentele aduse la secțiunea precedentă susțin întru totul previziunea existenței unui număr anual semnificativ de noi conectări / reconectări.

în perspectiva instituirii unui raport sănătos din punct de vedere economic între prețul gazului natural pentru industrie și cel pentru populație, este de așteptat ca centralele de apartament să-și piardă în viitor avanatjul competitiv pe care l-au avut asupra termoficării. în aceste condiții este de așteptat ca un număr de actuali utilizatori de centrale de apartament să solicite rebranșarea la SACET;

De asemenea, s-a precizat în anterior că se estimează o scădere în timp a vânzărilor din centralele de cvartal în favoarea SACET.


Nu în cele din urmă trebuie precizat că în luna martie a anului 2017 a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică București - Ilfov, cu scopul principal de a lărgi aria de oferire a serviciului public de alimentare cu energie termica în comunele Popești Leordeni și Chiajna. Această acțiune va aduceau,siguranță noi clienți în sistem, prin extinderea rețelei de transport apă cel al unui apartament


fierbinte către aceste cjoua comdne/ipnsumul noilor clienți fiind î nereabiptat/fin anul jde-referiri ^Q17\recte 5,58 Gcal/an.





RHD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 96/205


în aprecierea numărului posibil de noi branșări pe an s-a avut în vederea egalarea ritmului de debranșare înregistrat începând cu anul 2011, anume 755 apartamente anual. în acest fel, aportul de consum de căldură adus prin noile conexiuni este:


connections = 755 x 5,588 Gcal / apari = + 4219,3 Gcal / an


Sau, ca procent aplicat cererii de căldură din aniil 2017:              ~

CONFORM CU ORIGINALUL


AQ. New connections — ~ 0,1055%


(2      i p <5?^

^rf«rj£

II

a* *


rEN fn

JURIOFCa'

*


2.4.5.10 Bilanțul factorilor de influență asupra evoluției cererii de căldură

Efectele cumulate se calculează prin însumarea valorilor generate de relațiile (20), (21), (23), (25):


AQamial — -18.213 Gcal / OTÎ             (27)

Sau exprimat în scădere procentuală anuală:

AQanual = - 0,455% anual               (28)


Tabelul 39 centralizează cererea de căldură precum și livrările din SACET:



Anul

Cerere de căldură

Căldură vândută din rețeaua de transport

Căldura vândută din sistemul de distribuție

Total vândut din SACET

2013

4.072.856

292.048

3.780.808

4.072.856

2014

4.000.056

248.308

3.484.862

3.733.170

2015

4.000.056

241.309

3.446.245

3.687.554

2016

4.000.056

210.263

3.418.422

3.628.685

2017

4.000.056

213.501

3.428.727

3.642.228

2018

4.000.055

241.086

3.445.603

3.686.689

*.    2019

3.981.842

214.541

3.516.608

3.731.149

■ 3 2020

3.963.629

217.098

3.558.512

3.775.610

2021

3.945.416

219.654

3.600.417

3.820.071

. . J 2022

3.927.204

222.211

3.642.321

3.864.531

” / 2023

3.908.991

224.767

3.684.225

3.908.992

y 2024

3.890.778

223.720

3.667.059

3.890.779

2025

3.872.565

222.673

3.649.894

3.872.566

2026

3.854.352

221.625

3.632.728

3.854.353

2027

3.836.140

220.578

3.615.563

3.836.141

2028

3.817.927

219.531

3.598.397

3.817.928

2029

3.799.714

218.484

3.581.232

3.799.715

5,    2030

3.781.501

217.436

3.564.066

3.781.502

M 2031 .

3.763.289

216.389

3.546.900

3.763.290

'     2032

3.745.076

215.342

3.529.735

3.745.077

j 4?// 2033

3.726.863

214.295

3.512.569

3.726.864

’(/  2034

3.708.650

213.247

3.495.404

3.708.651


I


"1

J


RClD~“T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 97/205


2035

3.690.437

212.200

3.478.238

3.69C.^/f;

2036

3.672.225

211.153

3.461.073

3.671226

2037

3.654.012

210.106

3.443.907

3.65^113—

2038

3.635.799

209.059

3.426.742

3.635.826'"'

2039

3.617.586

208.011

3.409.576

3.617.^87-J

2040

3.599.374

206.964

3.392.411

3.599.375

2041

3.581.161

205.917

3.375.245

3.581.162

2042

3.562.948

204.870

3.358.079

3.562.949

2043

3.562.948

204.870

3.358.079

3.562.949

2044

3.562.948

204.870

3.358.079

3.562.949

2 _

Tabelul 39: Prognoza cererii de căldură și vânzările din SACET în Gcal



2.4.5.11 Cererea de căldură pentru întregul sistem:


După cum s-a prezentat deja în secțiunea 2.3, vânzările de căldură din cele 46 centrale de cvartal este prognozată ca având o cotă constantă de 3% din totalul vânzărilor RADET. Tabelul 38 listează structura cererii de căldură și a vânzărilor pe întregul municipiu, din sistemul SACET și din cele 46 centrale de cvartal.


Cantitățile sunt în Gcal

Tabel40 Prognoza cererii și livrărilor de căldură pentru întregul sistem.



An

Cerere căldură SACET

SACET

Cerere căldură 46 centrale de cvartal

Cerere totala de căldură

Vândut de către SACET

Totalvandut

2013

4.072.856

156.977

4.229.833

4.072.856

4.229.833

2014

4.000.056

143.100

4.143.156

3.733.170

3.876.270

2015

4.000.056

141.133

4.141.189

3.687.554

3.828.687

2016

4.000.056

127.386

4.127.442

3.628.685

3.756.071

2017

4.000.056

129.936

4.129.992

3.642.229

3.772.165

2018

4.000.056

123.602

4.123.657

3.686.690

3.810.291

~-^2019

3.981.843

123.039

4.104.882

3.731.150

3.854.189

202,0

3.963.630

122.476

4.086.106

3.775.610

3.898.087

^021X

3.945.417

121.913

4.067.331

3.820.071

3.941.984

- | *20^ a

3.927.205

121.351

4.048.555

3.864.531

3.985.882

• ț 2*023 ■;

3.908.992

120.788

4.029.780

3.908.992

4.029.780

i 2024 ;

3.890.779

120.225

4.011.004

3.890.779

4.011.004

< 2025/

3.872.567

119.662

3.992.229

3.872.566

3.992.229

■ -2026

3.854.354

119.100

3.973.453

3.854.354

3.973.453

3.836.141

118.537

3.954.678

3.836.141

3.954.678

2028

3.817.928

117.974

3.935.902

3.817.928

3.935.902

2029

3.799.716

117.411

3.917.127

3.799.715

3.917.127

2030

3.781.503

116.848

3.898.352

3.781JQ1

3.898.351

2031

3.763.290

116.286

3.879.576

3.879.576

2032

3.745.078

115.723

3.860.801

^$^■860.800

2033

3.726.865

115.160

3.842.025

t5^.842.()24

2034

3.708.652

114.597

3.823.250

l(g£708u&S‘2s5!t

2035

3.690.440

114.035

3.804.474

\^90.439

■y



RClD—T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI {25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de Fezabilitate


Pag. 98/205


I

L

r u

o

o o n

u

0


An

Cerere căldură SACET

SACET

Cerere căldură 46 centrale de cvartal

Cerere totala de căldură

Vândut de către SACET

Total vândut

2036

3.672.227

113.472

3.785.699

3.672.226

3.785.698

2037

3.654.014

112.909

3.766.923

3.654.013

3.766.922

2033

3.635.801

112.346

3.748.148

3.63S.801

3.748.147

2039

3.617.589

111.783

3.729.372

3.617.588

3.729.371

2040

3.599.376

111.221

3.710.597

3.599.375

3.710.596

2041

3.581.163

110.658

3.691.821

3.581.162

3.691.820

2042

3.562.951

110.095

3.673.046

3.562.950

3.673.045

2043

3.562.951

110.095

3.673.046

3.562.950

3.673.045

2044

3.562.951

110.095

3.673.046

3.562.950

3.673.045



2.4.5.12 Evoluția pierderilor de căldură și a cererii de căldură la nivelul surselor si SACET, în cazul scenariului cu proiect (PIP):

tralizat


Structura livrărilor din SACET are Ea bază următoarele

1. Rețeaua de transport apă fierbinte va intra în faza întâi          itare prin în       â 63,4 km

conducte adăpostite în 31,7 km canal termic. Finanțarea finnd 100% a PMB. Acțiunea care se va încheia la sfârșitul anului 2019, își propune să reducă pierderile de căldură de la valoarea de 1.030.644 Gcal înregistrată în anul 2017, la valoarea de 931.681 Gcal, precum și pierderile de apă de la 10.854.513 tone în 2017, la cantitatea de 9.523.732 tone la sfârșitul lui 2019.

n

L.J

n


  • 2. Ulterior, prin programul de reabilitare care face obiectul prezentului studiu de fezabilitate, prin înlocuirea a 212 km conducte de termoficare aflate într-un total de 106 km canal termic, pierderile pe rețeaua primară vor fi reduse în continuare până la valoarea de 664.277 Gcal,


__până la finalul anului 2023.

H r» 3‘jntrfTanii 2024 și 2030, PMB va continua restul de 226,22 km conducte ale rețelei de transport, ^dampfașate în 113,11 km canal termic, reducând în continuare pierderile de căldură. Totuși, /Aacâaștafetapă a reabilitării nu este luată în considerare în prezentul studiu.

l                 iOiecția cererii de căldură la nivelul consumatorilor, nivelul pierderilor de căldură pe

I

d


'            re^aua de distribuție se consideră a rămâne constantă la valoarea de 11,12% din căldura

fîvrată punctelor termice, proporție înregistrată în anul 2017.

SdCăldura vândută din rețeaua de transport reprezintă o proporție constantă de 5,75% din total căldură vândută SACET;

6. Istoricul vânzărilor de căldură indică faptul ca între anii 2014 - 2017, cererea de căldură nu a fost acoperită de livrări, datorită numărului de avarii în continuă creștere și a imposibilității de a asigura în toate punctele termice parametrii de livrare stabiliți. Acest lucru este de asemenea probat prin numărul mare de plângeri și reclamați! având ca subiect calitatea și Continuitatea furnizării de căldură și de apă caldă de consum.

018, odată cu demararea fazei 1 de reabilitare a sistemului prin înlocuirea a  bitub^țar conducte termoficare, proporția de acoperire a cererii începe să

c.J




]

3

]

3

j

]


RClD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Pag. 99/205


crească liniar, astfel încât cererea va fi complet acoperită de livrări la sfârșit Trebuie menționat în același timp că cererșă de că 1 d u ra conform factorilor descriși în secțiunea.



CONFORM CU O

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea^nvestițieqaubJk

Reducerea poluării în mediul urban este o prioritate gl            revin

pregnant pe agenda publică. In acest context, termoficarea a redevenit un subiect          , acum

când se caută soluții pentru reducerea emisiilor de carbon și pentru furnizarea unor servicii integrate și o mai bună gospodărire a orașelor.

Pentru orașele mari, din ce în ce mai aglomerate, așa cum este și municipiul București, termoficarea în sistem centralizat reprezintă cea mai sustenabilă și mai eficientă metodă de încălzire și răcire a locuințelor și clădirilor, atât din punct de vedere al costurilor, cât și în ceea ce privește diferitele surse de energie pe care le poate integra pentru eficientizarea consumului și reducerea emisiilor.


WCA ș


Sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din România are un potențial uriaș de eficientizare și optimizare. De la alegerea celor mai eficienți combustibili din punct de vedere al costurilor, la îmbunătățirea proceselor, adoptarea modelului de cogenerare și reabilitarea rețelelor de distribuție, există multiple modalități de reformare a sistemului și de transformare a acestuia într-un model de succes care să asigure energie termică la costuri accesibile, respectând cerințele europene în materie de mediu.

Proiectul de față face parte din Programul Operațional Infrastructura Mare, Axa prioritară 7 -Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare din orașele selectate, Obiectivul specific 7.2 Creșterea eficienței energetice a sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul București, obiectivul de investiție fiind trecut pe lista obiectivelor de investiții prioritare la nivel național.

Obiectivul general al proiectului constă în reducerea impactului negativ al nivelului emisiilor poluante cauzate de sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, în scopul îmbunătățirii calității vieții populației din Municipiul București la nivelul anului 2028 și asigurării conformării cu obligațiile de mediu stabilite prin Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană.

Obiectivul strategic al proiectului constă în asigurarea unui sistem de încălzire urbană Șusterîabihcu tarife suportabile pentru populația din municipiul București.

v'/_'dbiectîvele specifice ale proiectului sunt următoarele:

j ^eduțerea poluării aerului (reducerea emisiilor de SO2, NOx și pulberi) generate de isțemui cențraTîzbt de alimentare cu energie termică prin introducerea BAT.

rea pierderilor de energie termică înregistrate pe rețele de transport și distribuție


> Reducerea nivelului emisiilor de CO2 și implicațiile aferente schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la obiectivul de tara ce vizează reducerea emisiilor GES cu 20% până în 2020 față de 2005.

Conformarea cu prevederile legislației UE și național protecției mediului.

Asigurarea accesului la serviciul public de aliment^ cj^ suportabile, în special pentru categoriile de populație cu vețj^ri micijjn


yftermică la prețuri



RflD^T


Pag. 100/205


obiectivului general și a ofiîe reabilita 250 km de traseu rețea apă fierbi




FEHNfO Și

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opți^^^gfl pentru realizarea obiectivului de investiții


conomice


Reabilitarea SACET București presupune redimensionarea hidraulică a rețelei de transport a apei fierbinți și înlocuirea conductelor clasice din oțel existente cu conducte noi din oțel, în soluție preizolată în conformitate cu SR EN 253:2013 - "Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de oțel, izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă"

Vor fi reabilitate deasemenea toate instalațiile anexe rețelelor de termoficare respectiv instalațiile de golire, aerisire, ventilație precum și instalațiile electrice necesare exploatării în condiții normale a sistemului.

Avantajele reabilitării rețelelor de termoficare în sistem preizoiat, față de soluția montării acestora în sistem clasic, sunt următoarele:

- durata de viață garantată, în condiții de exploatare corectă, de peste 30 de ani, la o temperatură de lucru de max. 140° C,

~ reducerea considerabilă a pierderilor de căldură, raportată la conductele clasice (căderea de temperatură pentru conductele preizolate se consideră de 0,5°C / km la funcționarea în regim normal),

- sistemul de conducte legat, permite reducerea suprafeței de teren ocupată de lucrare prin utilizarea unor soluții tehnice noi de preluare a dilatărilor termice (utilizarea compensatorilor one-time),

- în eventualitatea devierii rețelelor de termoficare pe trasee noi, nu mai este necesară construirea canalelor termice din beton, conductele preizolate pozându-se direct în pământ pe un pat ^.de-nisip,,

r dupata de execuție a rețelelor din conductele preizolate este mai redusă decât a celor

/>; ; \a ■■'‘'A- cesturi reduse de întreținere și exploatare a rețelelor.

^V^ZDATE INTRARE PROGRAM CALCUL RORNET

i ..

< „'.Calculele de redimensionare hidraulică a rețelei de transport apă fierbinte au fost efectuate cu programul specializat SYSTEM RORNET, un produs software conceput de compania daneză RAMBOLL pentru realizarea unor calcule complexe de dimensionare și optimizare termo-hidraulică a rețelelor de conducte ce pot transporta diverse fluide (gaz, apă, abur) având parametrii ceruțî de beneficiari.

Programul SYSTEM RORNET fiind un program profesional, este deosebit de elastic având tș opțiuni de rulare. Acestea îi conferă o largă gamă de aplicabilitate în efectuarea calculelor de opticO^re termo-hidraulică.

rogramul este conceput să lucreze secvențial, existând în permanență posibilitatea de și modificare a valorilor parametrilor și constantelor luate în calcul ca de exemplu: jjîful și rugozitatea conductelor, proprietățile fizice și termodinamice ale apei fierbinți, prețul


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Pag. 101/206


energiei termice care se folosește la calculul pierderilor de căldură și/sau prețul energiei electrice pentru pomparea apei fierbinți.

Rularea programului SYSTEM RORNET presupune introducerea următoarele date de intrare (Tabel 414- 43), valabile pentru toate cele


Tabel 41

NR. CRT.

DENUMIRE CET

P

t

DENSITATE

(P)

VÂSCOZITATE CINEMATICĂ (v )

CĂLDURĂ SPECIFICĂ

(Cp)

-

-

bar

°C

kg / m3

m2/s

kcal / kg / cC

1

SUD

11,5

84

969,50

3,5xl0’7

1,004139

2

GROZĂVEȘTI

10,5

84

969,46

3,5xl0-7

1,004187

3

VEST

11,5

84

969,50

3,5xl0-7

1,004139

4

PROGRESU

8,0

84

969,37

3,5xl0’7

1,004306

Proprietățile termofizice ale apei fierbinți au fost determinate prin interpolarea valorilor corespunzătoare parametrilor (p, t) ai apei fierbinți furnizate de fiecare CET, în care "p" reprezintă presiunea maximă creată de pompele de circulație ale surselor, iar "t" reprezintă temperatura medie a apei fierbinți.

CARACTERISTICILE ȚEVILOR CE ALCĂTUIESC REȚEAUA DE TRANSPORT A APEI FIERBINȚI


Tabel 42

NR: CRTț

DIAMETRUL •'NOMINAL

DIAMETRUL EXTERIOR

GROSIMEA PERETELUI

DIAMETRUL INTERIOR

RUGOZITATEA INTERIOARA A PERETELUI

(mm)

(mm)

(mm)

(mm)

(mm)

. 20

26,9

2,6

21,7

0,05

2

/   25

33,7

2,9

27,9

0,05

. 3.

32

42,4

2,9

36,6

0,05

4

40

48,3

3,6

41,1

0,05

5

50

60,3

3,6

53,1

0,05

6

65

76,1

3,6

68,9   ,

7

80

88,9

3,6

817

8

100

114,3

5

104,3/*/

9

125

139,7

5,6

128,®

10

150

168,3

6,3

Uri,

155,7 V1



RHD-=T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza ; Studiu de Fezabilitate

Pag. 102/205

11

200

219,1

6,3

206,5

0,05

12

250

273

8

257

0,05

13

300

323,9

8

307,9

0,05

14

400

406,4

8

390,4

0,05

15

500

508

8

492

0,05

16

600

610

8

594

0,05

17

700

711

10

691

0,05

18

800

813

10

793

0,05

19

900

914

12,5

889

0,05

20

1000

1016

12,5

991

0,05

21

1100

1118

12,5

1093

0,05

22

1200

1219

12,5

1194

0,05

23

1300

1321

12,5

1296

0.05

24

1400

1422

12,5

1397

fW--

DISPONIBILUL DE PRESIUNE DIN CET-uri


NR. CRT.

DENUMIRE

CET

pTUR

P RETUR

An/"

-

-

bar

bar

bar

1

SUD

11,5

2,5

9,0

2

GROZĂVEȘTI

10,5

3,5

7,0

3

VEST

11,5

2,5

9,0

4

PROGRESU

8,0

2,5

5,5

SJ DIRECȚIA




J... * < >

'^^X^JqlcuiiiJ hidraulic s-a făcut cunoscând:

ptanuțși configurația rețelelor de apă fierbinte,

V •_ )parân)etrii apei fierbinți din sistem,

Iuții le de reglare a furnizării agentului termic,

/< sarcinile termice nominale ale consumatorilor (punctelor termice)

lJ


< Au fost fost păstrate diametrele nominale ale tronsoanelor magistralelor recent reabilitate precum și cele ale tronsoanelor redimensionate în ETAPA 1 de reabilitare (Ltraseu= 31,621 km).

Pe baza configurațiilor reale ale rețelelor de transport au fost întocmite schemele de calcul hidraulic în care au fost specificate pentru fiecare tronson:

  • - debitul de căldură, Q (Gcal/h),

  • - debitul de agent termic, D (t/h),

  • - diametrul nominal al conductei, Dn (mm),

  • - lungimea tronsonului, L (m).

Pentru fiecare consumator (Punct Termic) au fost indicate sarcina termică de calcul precum și A^sarcirrafdfermlcă prognozată (vezi „Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a f ^(^sur^âtprilor din Municipiul București" întocmită de I.S.P.E. - București).

*** Wiform acesteia, necesarul de căldură prognozat la nivelul anului 2027 va fi de

țtĂ&r________________________________

RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRA^rri7E-W5^6^kmL

Nr. Pr.:

7135

Faza :

Studiu

Fezamfijma.r^

Pag. 103/205

1.977 Gcal/h.

COMPOT CU ORIGINALUL

A/ UÎ.13

..w *

4 «mu a P c

SI .5 X I

*?//



necesarul orar de căldură de calcul pentru încălzire, stabilit confor          erilor SR

1907-1 "Necesarul de căldură de calcul ~ Prescripții de calcul" și SR 1907-2 „Temperaturi interioare convenționale de calcul",

necesarul orar de căldură de calcul pentru ventilare {acolo unde este cazul),

necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum, determinat ăn conformitate cu prevederile STAS 1478,

pierderea orară de căldură la transport și distribuție.

Pentru funcționarea în regim normal, agentul termic se va livra de către sursele de căldură la temperaturi recomandate de către Dispeceratul Central RADET conform cu Diagrama de Reglaj (vezi tabel 44).

Temperaturile necesare comandate vor ține cont de perioadele de reglaj (diurn, nocturn) temperatura prognozată pentru perioada de reglaj, viteza vântului, temperatura medie exterioara calculată pentru ziua anterioară corespunzătoare perioadei de reglaj, debitele nominale, debitele reale vehiculate în ziua anterioară, pentru fiecare sursă de căldură.

Temperaturile agentului termic din rețeaua de termoficare a Municipiului București, sunt prezentate în tabelul 44.

DIAGRAMA DE REGLAJ A TEMPERATURII APEI FIERBINȚI PENTRU SEZONUL DE IARNA 2015-2016


Tabel 44

TEMPERATURA

MEDIE EXTERIOARĂ (°C)

TEMPERATURA AGENT TERMIC PRIMAR (°C)

TEMPERATURA AGENT TERMIC

SECUNDAR

(°C)

TUR

RETUR

TUR

RETUR

10

80

40

43

37,10

9

81

40,5

43,5

37,45

8

82,5

41,5

44

37,80

7

83,5

42

44,5

38,15

>•-. 6

84,5

42,5

45

38,50

5

86

43,5

46

39,20

’ 4

87

44

47

39,90

i         3

88,5

45,5

48

40,60

/ 2

89,5

46

49

41,30

' 1

90,5

47

50

^42^0

0

92

48

52

-1

93

48,5

S2/&

-2

94

49

5301

«SBSwlS

-3

95,5

49

-----------A i

53,5\\c>^

, 4WJ/



CONFORM CU-ORIGINĂLUL


Li


RAD



enujmire proiect: REABILITAREA TEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr. : 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag.

104/205


-4

96,5

50

54

44,80

ii

-5

98

50,5

54,5

45,15

-6

99

51

55

45,50

-7

100

52

55,5

45,85

-8

101,5

53

56

46,20

-9

102,5

53,5

56,5

46,55

ziO

104

54

57

46,90

-11

105

54,5

57,5

47,25

-12

106

55,5

58

47,60

43

107

56

58,5

47,95

-14

108,5

57

59

48,30

-15

110

58

59,5

48,65



n

LI


Valorile sunt stabilite la viteza vântului de 4m/s,

Pentru toate cele trei scenarii, criteriul de stabilire a diametrelor nominale ale conductelor l-a reprezentat pierderea specifică de presiune pe fiecare tronson al rețelei de termoficare

(vezi tabel 45) a.î. să poată fi asigurat un disponibil de presiune de min. 2 bar, fiecărui consumator u (P.T.) racordat.

'■

PIERDERI SPECIFICE DE PRESIUNE CONFORM NP-058-02



Tabel 45

Nr. crt.

1

- .=Tip rețea de termoficare

-       Magistrală

Pierderi specifice de presiune

(Pa/m)

304-60

•2

Distribuție

(alimentează ansambluri de puncte termice)

604-150

-

Racorduri la puncte termice

1504-300


- ■ /                   Jz

,1         1

^Calculul de redinfensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard( vezi Anexa 76 si 77).   ~                J

în urma calculului hidraulic de dimensionare, au fost stabilite diametrele nominale ale conductelor precum și pierderile de sarcină corespunzătoare debitelor de apă fierbinte și a vitezelor de circulație.             -

Rezultatele calculelor de redimensionare a magistralelor de termoficare sunt prezentate în /^^scKeîfC^hidraulice TI ~T5 și anexele 11 ? 35.




ț$^derilș d^călduij precum și pierderea masică de agent termic sunt prezentate in Anexa 36.



n

: j

LJ


____n

I i

rezentul document este proprietatea RADETși nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția p

cazului în care există a autorizare scrisă din partea regiei. ______________________________________________________țOpy


Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

RClD^T

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

7135

Pag.

105/205

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME

Faza:

DE TRASEU DE 105,969 km)

.D^ru *'

OPȚIUNEA 2

CONFORM CU ORIGINALuJ^V

Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărită( vezi Anexa 76 si 77).

în urma calculului hidraulic de dimensionare, au fost stabilite diametrele nominale ale conductelor precum și pierderile de sarcină corespunzătoare debitelor de apă fierbinte șî a vitezelor de circulație.

Rezultatele calculelor de redimensionare a magistralelor de termoficare sunt prezentate în schemele hidraulice TI -e- T5 și anexele 11 e- 35.

Pierderile de căldură precum și pierderea masică de agent termic sunt prezentate in Anexa 37.

OPȚIUNEA 3       z

Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA Sî EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate Ea retehnologizare având grosimea izolației standardț vezi Anexa 76 si 77)..

în urma calculului hidraulic de dimensionare, au fost stabilite diametrele nominale ale conductelor precum și pierderile de sarcină corespunzătoare debitelor de apă fierbinte și a vitezelor de circulație.

Rezultatele calculelor de redimensionare a magistralelor de termoficare sunt prezentate în schemele hidraulice TI z T5 și anexele 11 -? 35.

Se poate observa că utilizând valorile maxime ale vitezei de circulație a apei fierbinți prevăzute în NP 058-02, se reduc diametrele necesare ale conductelor, dar cresc în același timp pierderile liniare de presiune.

în condițiile asigurării de către CET-uri a acelorași disponibile de presiune, prezentate în Tabelul 16, există posibilitatea ca punctelor termice amplasate spre capetele rețelelor de termoficare, să nu le mai poată fi asigurat disponibilul de presiune necesar pentru buna lor funcționare.

.Disponibilele de presiune rezultate în urma calculelor de redimensionare a magistralelor de ferrnd'fica,re sunt prezentate în anexele 39 * 42.

'' ^.^^Bfizultatul calculelor arată că pe traseul magistralelor II Sud (vezi anexa 39), și Progresu Be^cem (^ezța'hexa 42), este necesară amplasarea unor stații intermediare de pompare (S.I.P.).

I '> Fdl^osfrea stațiilor intermediare de pompare este necesară atunci când presiunea maximă realizațăjn dpeuitul de transport al apei fierbinți (fără S.I.P.), nu poate asigura alimentarea cu agent s^ 'teYmic^az&dnsum'atorilor la parametrii nominali ceruți de instalații.

^i^f^î^O .șțăție de pompare intermediară reprezintă un ansamblu de co ^tehnologice, dotată cu echipamente de pompare de bază care împreună cu instala automatizare au ca scop să vehiculeze volume de apă fierbinte ce u


electrice și de ză.să1(alirae'ițteze cu căldură ^consumatorii din cadrul SACET București.

\\ț£ k

k                                V

\\                                                                                             Vs.yOțvifiV'




RflD^T

Denumire proiect; REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 106/205


Echipamentele de pompare de bază, sunt formate din agregatele de pompare (pompă motorul de antrenare), care împreună cu conductele de aspirație, conductele de refulare, cla reținere și vanele montate pe circuitele de aspirație și de refulare, formează liniile tehn^e^eesiJ^ bază ale unei stații de pompare.

Instalațiile auxiliare din stațiile de pompare sunt următoar

  • - instalații de amorsare a pompelor,

  • - instalații de ungere și răcire,

  • - instalații de epuisment și golire,

  • - instalații pentru măsurarea parametrilor hidraulici și hidromecanicTai de pompare,

- alte categorii de instalații auxiliare ( de ridicat și transportat, de încălzire, de ventilație, de Q stingere a incendiilor, sanitare, etc.),

  • - instalații electrice,

  • - instalații de automatizare.

Amplasarea stațiilor intermediare de pompare pe circuitele de transport ale apei fierbinți

poate fi făcută astfel:

o pe conducta de retur, a sistemului de transport a apei fierbinți,

o pe conducta tur, a sistemului de transport a apei fierbinți,

o pe ambele circuite.                                                                           r t

Din anexele 40 și 41 se observă că pentru punctele termice racordate la Magistralele ll-HI : Grozăvești și V Grozăvești, disponibilul de presiune s-a redus semnificativ, dar nu într-atât încât să pericliteze buna funcționare a acestora.                                                                r |

Acest lucru se datorează faptului că, fiind în centrul sistemului de termoficare al Municipiului J București, precum și datorită faptului că aveau o durată de exploatare de peste 30 - 40 ani, tronsoane importante din magistralele aferente CET Grozăvești au fost reabilitate, păstrându-se diametrele nominale existente la acea dată.                                                      m

Introducând valorile acestor diametre în programul de calcul ca date de intrare, în condițiile în care necesarul de căldură_prognozat reprezintă 47% din necesarul de căldură considerat la data proiectării rețelelor^^pă fierbinte, au rezultat viteze de circulație ale apei fierbinți mult reduse și implicit valori maj'micl^.le'pjer^eriior de presiune pe conducte.                     x

Pierderi^ w eald'u.r^pfe^um și pierderea masică de agent termic sunt prezentate in Anexa 38. I                        ț _ ;



n

Li


ialeiăraprăsamentului:

  • a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

etelele termice ce urmează a fi reabilitate sunt Magistrala II Sud, Magistrala V Grozăvești, - III Grozăvești, magistrala Progresu Berceni, tronson din Magistrala II Vest, rețele ^hplașatec,Wntravilanul unicijjiului București, sector 1? 6, după cum urmează:



RHD=T



Prin proiect

astfel:

Magistrala II Sud pe o lungime totala de traseu de 25,53 km

  • -   Magistrala II- III Grozăvești pe o lungime totala de traseu de 22,431 k

  • -  Magistrala V Grozăvești pe o lungime totala de traseu de 21,418 km Magistrala Progresu Berceni pe o lungime totala de traseu de 35,77 k Magistrala II Vest pe o lungime totala de traseu de 0,82 km


rlita 105,969 km traseu rețele de transport apă fierbinte repartizate



Magistrala II Sud


Nr lot


Delimitare cămine


CS5 ( Bobodca)

   - C4MB


Suprafața

ocupata de lucrare

..........K)........

2



Structura

Dn


I

1

3

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn700

Dn800

Dn900


Lungime traseu

(m)


4

290

447

934

599

120

257

1.774


Amplasament


Total

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn400

Dn500


4.421

225

801

615

64

284

1.747

728


Total


4.464


__ Subtraversare Calea Dudești, subtraversare Șos. Mihai Bravu, Șos. Mihai Bravu, subtraversare Șos. Mihai Bravu, Str. Agatha Bârsescu, Str. Laborator, Șos. Mihai Bravu, Str. Răcari, subtraversare Str. Răcari, subtraversare Calea Vitan, Calea Vitan, subtraversare Str. Niță Elinescu, Str. Niță Elinescu,, subtraversare Calea Vitan, Calea Vitan, subtraversare Drumul între Vii, Calea Vitan, subtraversare Calea Vitan, subtraversare Bd Energeticienilor, subtraversare Locotenent Nicolae Pascu, subtraversare Str. Râmnicul Sărat, Str. Soldat Spiridon Matei, sector 3 Șos. Mihai Bravu, Bd. Camil Ressu, subtraversare Str. Râmnicul Vâlcea, Bd. Camil Ressu, Subtraversare Str. Laborator, subtraversare Str. Murgului, subtraversare Bd. Camil Ressu, Bd. Camil Ressu, Subtrave        . Liviu Rebreanu,

traversare Bd.

ss^Str. ești,

Sub^ă^qfșSilellrttf|^lobești, Bd. ssu. sub ~ -țare|Bd.





reiBd.^


RAD^T


n

L.



CONFORM CU ORI3INALUL



Camil Ressu. Str. Fizicienilor,           1 2

Subtraversare Str. Fizicienilor, Bd. Camil Ressu, Str. Fuiorului, sector 3


CB5/C - CM 18


11.334



Total

Dn40

Dn50

DnlOO

Dnl25

DnlSO

Dn200

Dn600

Dn700


3.163

40

6 ~

579

994

389

618

204

2.630


n

i.j



Total

Dn65

Dn80 DnlOO Dnl25 DnlSO Dn200 DnSOO

Total

Dnl25 DnlSO Dn200 Dn300 Dn400


5460

11

204

182

331

399

110

1.363

2.600

233

1.509

663

656

2.361


fOtWun


n uJ


r î

i I ■j 1 Prezentu        nt este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția p

cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.                                                          (ț 0 J-

-----------,----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------„---------------—---; ’


RDD—T





Str. Mașina de Pâine. Str. Teiul nei. Str. Arhitect Antonescu

Petre. Subtraversare Str. Brașoveni. Subtraversare Str. Ion Berindei, Str. Ion Berindei, subtraversare Șos. Colentina, sector 2


Magistrala II - III Grozăvești



Suprafața ocupata de lucrare (mz)

2


Structura Dn


Lungime traseu (m)


Amplasam




3

Dn40

Dn50

Dn65

Dn80

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn300

Dn500

Dn800 DnlOOO


Total

Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn300


Total

Dn40

Dn50

Dn65

Dn80 DnlOO


4

490

390

792

245

225

572

585

492

370

1.020

38

983


6.202

122

130

954

827

74

2.185


4.292

30

66

20

342

1.013


__________________5

Subtraversare Sos Giulesti. Str. Alizeului. Str. Inginer Cristian Pascal. Str. Alexandru Ivasiuc. Str. Elena Farago, Subtraversare Sos Giulesti. Bd Regiei, subtraversare Bd. Regiei, subtraversare Marius Bărbulescu. subtraversare Bd. Regiei, Str. Vizitiu Stoica. Bd. Regiei, Splaiul Independenței. CARREFOUR Orhideea. Splaiul Independentei. Șos. Grozăvești, subtraversare Șos. Grozăvești, Ministerul Energiei. 1CECHIM. Asociația Română a Apei, Calea Plevnei, subtraversare Calea Plevnei, subtraversare Str. Constantin Noica - Str. Mircea Vulcănescu, Str. Știrbei Vodă, sector 6________________

Str. Dr. Felix, subtraversări Bd. Banu Manta, Str. Teodosîe Rudeanu, Str. Petru Rareș, subtraversare Str. Petru Rareș, Calea Grivitei, subtraversări Calea Grivitei, Str. Turda, subtraversare Str. Turda,. Parcul Regina Maria, Str. Turda,. Subtraversare Str. Turda, sector 1 ClubS


TEAUA, Muzeul Militar, raversare Str, Mircez ITnșggj» Bcf-^hicu Golescu, dî/pinicu Golescu, PT ? “-iii                           *



LI


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 11Q/205

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn300


820

532

788

445

197



Hotel Astoria, subtraversare Str. 11 Witting, Str. Institutului Medico-Militar, PT A Gară, Parcul Gării de 11 Nord, Piața Gări) de Nord, subtraversare Calea Griviței, Bd. Gh. r-. Duca, Parcul Duca, subtraversare Str.[] Ing. Pândele Țărușanu, subtraversare Str. C-tin Disescu, Str. lacob Negruzzin subtraversare Str. lacob Negruzzi, PTlJ 10-20 Duca, PT1 Politehnica, Bd.

Alexandru loan Cuza, subtraversare [] Bd. Alexandru loan Cuza, Str. VeronicU Micle, Intr. Doctor lacob Felix, PT

Veronica Micle, Șos. Titulescu,        f

subtraversare Șos. Titulescu, Str.

lacob Negruzzi, subtraversare Str. q lacob Negruzzi, Str. Miron Costin, J subtraversare Str. General Alexandru

Cernat, Intr. Cojești, PT 3 Nicolae ; j Titulescu, Bd. Alexandru loan Cuza, subtraversare Bd. Banu Manta, sector


Total

Dn40

Dn65

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn300

Dn500


4.253

361

10

704

440

596

1.134

1.182


PT 2 Ștefan cel Mare, subtraversare bl Șos. Ștefan cel Mare, intrare Stadion r_ DiNAMO, PT DiNAMO, parcare Stadion DINAMO, subtraversare Str.


Barbu Văcărescu, Str. Barbu Văcărescu, PT Barbu Văcărescu, subtraversare Aleea Circului, PT Aleea


Circului, Spitalul Colentîna, perimetrul Parcul Circului, PT Județului,        J

subtraversare Bd. Lacul Tei, Str. Sf.

Petru Tei, Str. Johannes Keppler, [ j subtraversare Str. Opanez, PT SIAC u


PT Beller Bitoîia, Str. Constantin Aricescu, Str. George Călinescu, Str. Banul Antonache, CT Floreasca, PT


Total 4.427


Dn200

Dn300

Dn400

DnSOO


240

962

926

1.129


Radu Beller, Str. George Călinescu, r, subtraversare Calea Floreasca,sector?

C7 Plevnei, Calea Plevnei, PT Primăria


sector 6,                              r]

C10+22 Duca, subtraversare Bd. Gh. L_!


Duca, Bd. Alexandru loan Cuza, CRI.



RHD^T

Pag. 111/XA



■WRlOJCÂ


Total


3.257


Negruzzi, Bd. lancu de Hunedoara, subtraversare Bd. lancu de Hunedoara, Str. Mexic 516, Calea Giulești. C 1 Grand, btraversare calea ferată și Calea ^J^riviței (zona Podul Grant), subtraversare Podul Grant, CR4, subtraversare Parcul Regina Maria, subtraversare Str lordache Golescu, Str. Sf. Maria, Bd. Ion Mihalache, Str. Turda, subtraversare Bd. Ion Mihalache, subtraversare Str. Turda, Bd. Ion Mihalache, sector 1 si 6


Magistrala V Grozăvești

Nr lot

Delimitare cămine

Suprafața ocupata de lucrare (m2)

Structura Dn

Lungime traseu

(m)

Amplasament

0

1

2

3

4

5

DnlOO

40

PT 103 A, Bd. Libertății, Bd. Națiunile

Dnl25

110

Unite, CR Parlament, PT Casa

Dnl50 j Dn200

Dn500

Dnl200

Dnl400


122

130

2.782

200

150



3.534

150

300


Poporului, Str. Izvor, C PP 25, Str. General Ion Dragalina, PT Facultatea Veterinară, Splaiul Independenței, Str. Doctor Niculae D. Staicovici, subtraversare Str. Costache Negri, subtraversare Str. Doctor Joseph Lister, Bd. Eroii Sanitari, Bd. Eroilor, C PP 12, Parcul Eroilor Sanitari, Parcul Spitalului Clinic al Municipiului București, subtraversare Str.Doctor Leonte Anastasievici, subtraversare parcaj DATANET SYSTEMS srl, C PP 9, subtraversare Str Doctor Cristea Buicliu, Str. C-tin Noica Șos. Cotroceni, Str. Doctor Dimitrie Brândză, Splaiul Independenței, calelor, CET Grozăvești, sector 5,6___________

r, Str. Mihail . ayg]rșafg.Șțrr1plihail

—   > jț-----------

cut altor persoane, ca excepția




Denumire proiect: REABILITAREA

Nr. Pr.:

RAD==T

SISTEMULUI DETERMOF1CARE AL

7135

Pag. 112/205

MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Faza :

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME

Studiu de

DE TRASEU DE 105,969 km)

Fezabilitate


Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn250

Dn500

Dn600

Dn700

DnSOO

Dn900


{]


Sebastian, subtraversare Parcul I Constantin Marinescu, PT Năbucului, PT 2 DR. Sării, subtraversare Aleea H Platanului, PT Intr. Dr. Taberei, subtraversare Drumul Sării, Drumul „ Taberii, PT Răzoare, Bd. General Vasi^ Milea, PT MFA, Bd. General Vasile Milea, CB 7, Str. Poiana Câmpina, CTq 2, Str. Mihaela Marcu Ruxandra, PT [] 1/1 Drumul Sării, Bd. Geniului, Subtraversare Bd. Geniului, Subtraversare Șos. Panduri, Bd. Geniului, Șos. Cotroceni, subtraversare Grădina Botanică, Șos.-Grozăvești, subtraversare Intr.

Grozăvești, Str. Alfabetului, sector 5/ J CR 4, subtraversare Str. Barbu Urleanu, Șos. Panduri, subtraversare. Str. Căpitan Ion Gârbea, Str. Căpitan ; > Ion Gârbea, subtraversare Str. Căpitar Ion Gârbea, PT 2 Panduri,           j i

subtraversare Str. Frunte Lată, L J subtraversare Str. loniță Cegan, subtraversare Str Ion Urdăreanu, Șos Panduri, PT 1 Panduri PTTudor Vladimirescu, Bd. Tudor Vladimirescu, Calea 13 Septembrie, subtraversare Str. Progresului, subtraversare Str. Mihail Sebastian, p» Calea 13 Septembrie, subtraversare [j Calea 13 Septembrie, PT 4 Drumul Sării, Calea 13 Septembrie, PT 1 F| Drumul Sării, subtraversare Calea 13U Septembrie, Str. Petre Ispirescu, subtraversare Str. Dorneasca, Str. ' Sergent MaiorTopliceanu Vasile, PT V-Petre Ispirescu, Str. Sergent Maior Topliceanu Vasile, PT 6 Petre Ispirescu, Str. Sergent Maior Nedeleanu Ion, PT 3 Petre Ispirescu, Str. Elev Nicolae Popovici, subtraversare Str. Sergent Maior _____________________n Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția Ci cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.



CT’A ț. ASISTENTĂ r

CA Si J JURQICA o


Q


Total

Dn80

DnlOO

Dnl25

DnlSO


5050

132

199

834

689



L;


RHD=;T


Pag. 113/205


CONFORM CU ORIGINALUL



Dl <ECTIA AS StENT re imca și

Jk RtDiCA



Dn65

Dn80

DnlOO

Dnl25

DnlSO

Dn200

Dn600


180

233

405

817

496

247

2.988



Topliceanu Vasile, PT 2 Petre Ispirescu, Str. Dumbrava Nouă, PT 11 Mărgeanului, Str. Dumbrava Nouă, Str. Crăișorului, PT 10 Mărgeanului, Str. Dumbrava Nouă, subtraversare Str. Mihai llie, subtraversare Str. Bârnova, subtraversare Str. DumbravE Nouă, PT 9 Mărgeanului, Str. Dumbrava Nouă, subtraversare Str. Bârcă, Str. Dumbrava Nouă, PT 6 Mărgeanului,, Str. Dumbrava Nouă, subtraversare Str. Caporal Mișcă Petre, Str. Dumbrava Nouă, PT 7 Mărgeanului,Sector 5        ______

PT Institutul Teologic, Str. Sf. Ecaterina, subtraversare Str. Bibescu Vodă, PT 5 A, CRP 5A, Splaiul Independenței, subtraversare Bd. Regina Maria, Bd. Unirii, subtraversare Bd. Unirii, subtraversare Str. Sfinții Apostoli, subtraversare Parcul Tribunalului, subtraversare Str. Palatul Justiției, PT j Tribunal,, Bd. Unirii, subtraversare

Bd. Unirii, subtraversare Str. Sfinții Apostoli, subtraversare Str. Poenaru Bordea, PT Gioconda, Bd. Unirii, subtraversare Piața Constituției, subtraversare Bd. Libertății, Bd. Libertății, subtraversare Piața Francofoniei, PT Parchetul General, Bd. Libertății, subtraversare Bd. Libertății, PT Izvor Coșbuc, Calea 13 Septembrie, PT 13 Septembrie, subtraversare Str. Ion Creangă, Calea 13 Septembrie, subtraversare Calea 13 Septembrie, Str. Izvor, Str. Dr. Alexandru Vitzu, Calea 13 Septembrie Str, Mihaîl Cioranu, PT 113 Sep țc ea 13 Septembrie, stea 13 Septembrie,

sfr/Sablg^Tor,     13 Sptembrie,

SecțijTKanova,    a j.3 Șepțgmprie,


c * -"V

ioane, cu excepția


RHD-T


Pag. 114/505



5.


Bretele de legătură



subtraversare Calea 13 Septembrie, subtraversare Bd. Tudor Vladimirescy sector 4 si 5____________________

subtraversare Bd. Libertății,


Magistrala Progresu Berceni




s țiecȚit jMURSABIU


Total j 1.963


Suprafața ocupata de lucrare (m2)

2

Structura Dn

Lungime traseu

(m)

3

4

DnlOO

521

Dnl25

1.061

Dnl50

456

Dn200

752

Dn250

512

Dn300

232

Dn400

1.150

DnlOOO

1.207

DnllOO

147

Total

6.038


Națiuniule Unite, CR Parlament, r-subtraversare Calea 13 Septembri[ Șos. Panduri, CPP 12, subtraversar< Parcul Eroilor Sanitari, CJ 3,CD H Drumul Taberei, CD 4             J

CB 7, Bd. General Vasile Milea subtraversare Bd. General VasiH Milea, subtraversare Bd. TimișoarU Bd. General Vasile Milea, CM 1

Sector 5 si 6                             : i


Amplasament


5______________

Str. Turnu Măgurele, Aleea Râul Sadului, subtraversare Aleea Ciceu, P.T 6 Zona I Berceni, CB1, CB 2, PT 3 Zona 1, PT 3bis Zona 1, subtraversare


r->


Str. Aliorului, subtraversare Aleea <• j Ciceu, Grădinițanr. 264, subtraversare[J Str. Aliorului, P.T 7 Zona I Berceni, Școala Gimnazială nr. 189, P.T 5 Zona Berceni, subtraversare Str. Străduinței, PT 2 Zona 1 Berceni, subtraversare Aleea Dragoș Mladinovici, PT 4 Zona 1 Berceni, subtraversare Aleea Terasei, PT 1 Zona 1 Berceni, PT Ibis Zona 1 Berceni,Str. Turnu Măgurele, subtraversare Str. Stupilor, subtraversare Str. Dorohoi, Aleea Stupilor, subtraversare Aleea Someșu Mare, PT 2 Zona II Berceni, PT 4 Zona f" II Berceni, subtraversare Piața Covasna, PT 4 Zona II Berceni, Str.


Li


1.


TI


RflDî-T


Pag. 115/205




2.


CS10 - CS8 -

CG7


15.831



Dn50

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn300

Dn400

DnlOOO

Total

Dn40

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn300

Dn600

Dn700


Total


DnlOO

Dnl25 DnlSO Dn200

Dn250

Dn300

Dn400

Dn500


35

1.084

97

1.144

224

172

1.335

847

4.938

340

475

1.654

562

262 I

569

352


4.214


210

538

467

636

683

306

357

811


Covasna, subtraversare Str. Covasna, PT 1 Tona II Berceni, Aleea Covasna, PT 3 Zona II Berceni, subtraversare Str. Covasna, Str. Covasna, subtraversare Aleea Covasna, Str. Vatra Dornei, PT Poșta Berceni, PT 5 Zona II Berceni, subtraversare Str. Târnava Mica, Str. Râul Mara, subtraversare Str. Râul Mara, PT 6 Zona II Berceni, sector 4 PT Spital Dr.Bagdasar-Arseni, :os. Berceni, Str. Turnu M[gurele, Str. Moldovița, PT Dumitru Petrescu, PT Moldovița, Aleea Moldovița, PT Săbăoani, Str. Turnu Mfgurele, CS 10, subtraversare scuar Șoseaua Berceni -Str. Turnu Măgurele, subtraversare Drumul Jilavei, Șos. Berceni, PT depou Metrorex IMGB, sector 4 CS 17. subtraversare Bd. Ctin Brâncoveanu, Str. Luică, subtraversare Str. Luică, CS 26, Str. Tudor Gociu, PT Tudor Gociu, Str. Anghel Moldoveanu, Intr. Ciuruleasa, subtraversare Str. Acțiunii, Depoul Giurgiului, subtraversare Drumul Bercenarului, Drumul Bercenarului, Spre cămin racord Precon, Drumul Bercenarului, subtraversare Șos. Giurgiului, PT Ciclop Giurgiului, sector 4______________

Str. Reșița, subtraversare    Str.

Grădiștea, subtraversare Str. Izvorul Crișului, CS 24-4

Pt 9 Farado, Str. Podul Giurgiului, PT Giurgiu Farado, subtraversare Podul Giurgiului, Giurgiului,


PT 6

Șos. Șos.

Str. Toporași, Str. Basarabilor


Farado, Șos. Giurgiului, Giurgiului, Șos. iului, Str. Basarabilor, PT 1 subtraversare Parc Flamura, JgJMl ipiurgiu, Str. Șerb an C-tin , Str. Petre Țuțea, CG 4, Str. Bucșoiu, Str.

u exce


subtraversare subtraversare




RHD^T


Pag. 116/205



ASiSEENTj rCHMCAj! JURIDICĂ


5.


CS17 - CFD3


27.213


Dn50

DnlOO

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn400

Dn700



Total

Dn65

Dnl25

Dnl50

Dn200

Dn600


5.596

122

400

1.063

61

1.574


3.220

20

334

720


Timuș Nicolae, subtraversare StrO Mixandrei, subtraversare Drumul Găzarului, C5 2                      H

Str. Bucșoiu, subtraversare StrH Alunișului, Str. Ghimpațisubtraversare Str. Ghimpați, PT Livada I Veche PT Livada Nouă, subtraversare Str. Stoian Militaru, Str. Hațegului^ subtraversare Str. Șoimuș, Str| ] Frunzișului, PT 2 Giurgiu, sector 4 si 5 PT 1 Oltenița, subtraversare Sos. f| Olteniței, PT Complex Oltenița, Sos. U Olteniței, PT 2 Oltenița, Sos. Olteniței, PT 5 Oltenița, CV, subtraversare Sos. Olteniței, PT 17 Dolhasca, CB 12, CB 11, CR Școala Gimnazială Nr. 190, subtraversare Str. Secuilor, Str. Nițu Vasile, PT 1 Nițu Vasile, PT 4 Nițu Vasile, subtraversare Aleea Erou Mirea Mioara Luiza, subtraversare Str. Nițu Vasile, CNV2, Str. Boldului, CM 5 II, PT 2A Metalurgiei, PT Metalurgiei Yona II, modul termic Colegiu! Octav Onicescu, Str. NituVasile, PT 2 Nițu Vasile, CNV 3, CNV 5, Bd. Constantin Brâncoveanu, CNV 6, subtraversare Aleea Cricovul Dulce, PT3 Nițu Vasile, subtraversare; Bd. Constantin Brâncoveanu, CS 17 sector 4_______

CI 10, Orășelul Copiilor, PT Sala Polivalentă, PT Astronomului, subtraversare Șos. Olteniței, CO 5, CV,fȚ PT 2 Oltenița Placare, Șos. Olteniței, J Str. Laloșu, PT 2 Stoian Militaru, Șos. Olteniței, Aleea Padeșu, PT 3 Oltenița P Placare, PT 1 Stoian Militaru, Str. Șura*--Mare, Șos. Olteniței, subtraversare Șos. Olteniței, Piața Eroii Revoluției, î PT Pieptănari,sector 4

PT 4 Lânăriei, subtraversare Bd.Ghe. f-Sincai, Str. Maria Tănase, PT Norilor, subtraversare Str. Trestiana, Str.


1]


4.


i  !

•        i

U

—n .■ f u


____________________________________________________________________________r Prezentul document este proprietatea P.ADET și nu poate fi copiat folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepțiacazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.                                                          n V


TI


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE ȚERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 117/206


DnlSO

609

Dn200

345

Dn400

1.316

Dn600

1.898

£>             >î

DHECȚIA

AS STENȚA

TE INICA $1 JURIDICA


CON

!

I




Tohani, Str. Trestiana, subtraversare Str. Trestiana, PT Șincai, Str. Constantin Rădulescu-Motru, Strada Viorele, subtraversarea Aleea Borcea, PT 2 Lânăriei, Str. Constantin Rădulescu-Motru, PT 1 Tineretului, PT

  • 2 Tineretului, Str. Constantin Rădulescu-Motru, subtraversare Str. Constantin Rădulescu-Motru, Str. V.V. Stanciu, subtraversare Str. Piscului, PT

  • 3 Tineretului, subtraversare Str. V.V. Stanciu, subtraversare Str. Văcărești, subtraversare Str. V.V. Stanciu, PT Plugarilor, Calea Văcărești, Str. Baladei, subtraversare Str. Baladei, PT

  • 4 Tineretului, Aleea Livada cu Duzi,

subtraversare Bd. Tineretului, Bd. Tineretului, PT Palatul Copiilor, Calea Văcărești, subtraversare Calea. Văcărești, Școala Gen. Nr. 100, Str. Pridvorului, subtraversare Str. Pridvorului, PT 1 Văcărești, subtraversare Str. Văcărești, subtraversare Șoseaua Mihai Bravu, Str. Glădiței, teren viran, subtraversare Calea. Văcărești, Calea. Văcărești, PT 2 Văcărești, Ștrandul Copiilor, Str. Secerei, Str. Cărăruia, subtraversare Str. Mărțișor, Str. Gâului, subtraversare Calea Piscului, CI 10 Olteniței, sector 4_______________

CDC, Bd. Tineretului, CR

CR, Subtraversare Calea Șerban Vodă, PT 1 Șerban Vodă,CS 5, Șos. Viilor, Calea Șerban Vodă, CR,subtraversare Str. Podul Giurgiului, subtraversare Aleea. Podul Giurgiului, subtraversare Str. Ogradei, CF 2 subtraversare Râul Dâmbovița, Splaiul Unirii, ubtraversare Splaiul Unirii, Bd. rului, subtraversare Calea Văcărești, CC 8, CR 1 Placare, subtrajversare^tr.iDar lui, Șos.

_

DSîrsftU făcut cunoscut altor persoane, cu


I

Total

5.242

Dn200

350

Dn400

570

DnSOO

680

Dn600

527

Dn700

387

Total





RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 118/205


O«£Cr<A asistenm TEhmca Si


Olteniței, subtraversare Șos. Olteniței,^ subtraversare Bd. Ctin Brâncoveanu, Bd, Ctin Brâncoveanu, CB 1 CB 10, subtraversare Str. Serg. Nițu Vasile, Str. Emil racoviță, subtraversare Str. p

Emil Racoviță, Grădinița Nr. 29, Școalajj Gimnazială Nr. 194, CB 6, sector 2,4 si 1--------------------------------li


Magistrala II VEST

Nr

iot

Delimitare

cămine

Suprafața ocupata de lucrare (mz)

Structur a Dn

Lungime traseu

(m)

ti

Amplasament            r -

! i

0

1

2

3

4

5               n

2.

Cămin CM 14 -

Cămin

CM14/7

3.280

Dn400

820

CM 14, subtraversare Bd. Păcii, Str.       J

Apusului, subtraversare Str. Ghirlandei CM 14/VI1, sector 6                              î

Rețelele de termoficare proiectate se încadrează in categoria de importanta normala a construcțiilor ( „C" ), construcții obișnuite a căror neindeplinire nu implica riscuri pentru societate sau natura.

■r

a) ' 'Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat

R^zîbitiJ^he.a femelelor de agent termic primar se realizează pe traseul existent, pe domeniu public /-situat în sectoarele'l-e-6. Pentru cadastrele obținute de la OCPI se are în vedere eliberarea cărților


:V



re vor fi menționați proprietarii.

/

)/dJaJi1‘cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;

/. ln§jnte'de execuția lucrărilor celor 25 loturi, prin avizul obținut de la PMB - Direcția îst&matizarea Circulației pe baza planului de semnalizare rutieră vor fi reglementate căile de acces ale pietonilor și autovehiculelor în zonă.

c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite (ale zonelor de intervenție);

. Cj si ’o


Bucureștiul este cel mai populat oraș al României și un important centru industrial țării având o populație de 1.883.425 locuitori (2011). Conform estimărilor unor j-ireștiu) adună zilnic peste 3 mîlioan de oameni, iar în următorii 5 ani acest număr va milioane. Este situate în partea de S-SE a României, având coordonatele geografice 25D 49' 15" longițudine estică și 44° 44' 30" - 44° 14' 05" longitudine nordică și este delimitat de fi rfălomița (E-EN), Călărași (E-SE), Giurgiu (S-SV) și Dâmbovîța (V-NV).              Li

n

RflD^T


---{75} OBIECTIV

CONFORM CU ORIGINALUL


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

UNGIME




r JWcn,

.                      IZ

te&ilitate


Câmpia Bucureștiului are        i cuprinse între 100*115 m, în partea nord-vestică și 50-60 m

în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58m și 90m altitudine, iar pantele nu depășesc valoarea de 2 grade.

Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării, mai multe lacuri regâsindu-se pe suprafața sa teritorială: Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. în București există mai multe parcuri mari: Parcul Cismigiu, Parcul Herăstrău (care înglobează și Muzeul Satului), Gradina Botanică, Parcul Tineretului, Parcull Alexandru loan Cuzav precum și o multitudine de parcuri mai mici și spații verzi.

Lucrările de reabilitare a rețelei de termoficare nu vor modifica traseul inițial al rețelei pentru care au fost obținute avizele de traseu la executarea și punerea în funcțiune a acestora și au fost obținute cu peste 30 de ani în urmă.

Excepție de la traseul inițial se va face doar in următoarele situații (descrise succint mai jos):

• Devieri impuse de construcții nou apărute pe traseul inițial al rețelei de termoficare și care au autorizație de construcție


  • •   Devieri impuse de schimbarea regimului juridic al terenului

  • •   Devieri impuse de eventualele gospodăriri subterane de utilitate publică

  • •   Devieri impuse de zonele sensibile din punctul de vedere al protejării biodiversității


Vor fi afectate direct de activitățile de reabilitare a rețelei de termoficare următoarele zone de parcuri, grădini, squaruri și fâșii plantate publice din municipiul București:

>Zone verzi din jurul blocurilor în zonele: Berceni, Târnava Mică, str. Moldovița, Giurgiu, str. Stoian Militaru, zona Tineretului, str. Emil Racoviță , Șos Colentina, Sos Mihai Bravu , str. Mașina de pâine, Drumul Taberei, Bdul Libertății, str. Dumbrava Nouă, str. Emil Racoviță, Bdul Camil Ressu.


>Zone protejate parțial din punct de vedere arhitectural (clădiri de patrimoniu): Bdul Unirii, str. Palatul Justiției, Bdul Națiunilor Unite.

>Parcuri de cartier ce vor fi afectate-peTone.jmici (400-600 m2), periferice de către proiect: Parc Flamura, zona Parcul Orășelultgo|Jîil.(f^ Parcul din jurul Sălii Polivalente, Parcul Palatului de Justiție, Parcul Regina Mar/aJA '

d) surse de poluare existente în țorîa;


Apele uzate



3

/

In faza de ejțe^ți» arpele uzate provenite-de la grupurile sanitare, de la containerele sanitare un /bpzin etanș vldâniâhil-'Xie capacitate mare 9... 18 mc. în urma realizării ele uzate vor fi evacuate direct la canalizarea municipală, constructorul ucru. Din canalizarea municipală se vor transmite spre canalul colector al


vor fi colectate în proceselor tehn fiind responsabil de acă municipiului București, iar de aici la stația de epurare Glina

Apele uzate provenite de la baraca spălător vor fi colectate în acelali bazin etanș vidanjabil. Acesta va fi vidanjat periodic iar apa uzată descărcată în stațj e epurare Glina.

re trebuie să respecte indicatorii ată de $^352/2005 actualizată, Anexa 2 -



Apele uzate ce vor fi vidanjate și descărcate în de calitate conform HG 188/2002, modificată și co






5fesitS&u făcut cunoscut altor persoane, cu excepțta

B



Menționam că apele uzate nu vor afecta nici mediul și nici comunitatea în care se vor desfățura lucrările de intervenție.

Aerul                                                                                      „

Sursele de poluanți vor fi specifice fiecărei etape de implementare a proiectului: sursele J asociate etapei de construcție și eventuale surse asociate etapei de exploatare a proiectului.

în etapa de construcție principalele surse de poluare a atmosferei vor fi reprezentate de:      q

Pregătirea suprafeței de teren necesare amplasării organizării de șantier pe toate cele 25 [j de loturi ale investiției,


Executarea de săpături (excavații) ale unor straturi de sol la adâncimea necesară,           [

Realizarea lucrărilor de construcție (reabilitare) propiu-zisă a rețelei de termoficare t


implicând: umpluturi, operații de compactare, așternere sistem rutier deteriorat etc.,

Manevrarea materialelor solide generatoare de praf (vegetație, sol vegetal, sol steril, materiale de construcție), implicând operații de strângere în grămezi, încarcare/descărcare, • depozitare sol (vegetal și steril) pe amplasament în vederea reutilizării, după finalizarea lucrărilor de reabilitare, pentru reabilitarea porțiunilor de teren afectat, utilizarea materialelor de construcții, ' Eliminarea solului excedentar, a deșeurilor vegetale și a deșeurilor de construcție, implicând operații de încărcare în vehicule și transportul către depozitele de deșeuri,


Funcționarea echipamentelor, utilajelor și vehiculelor,                                     ( \

Dezafectarea organizării de șantier șt a tuturor facilităților din zona lotului în cauză, Transportul în și dinspre zona organizării de șantier a materiilor prime, materialelor de ( |


L.


construcție și a deșeurilor,                                                                                      i. I

Principalul poluant care va fi emis în atmosferă în etapa de construcție va fi reprezentat de particulele în suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând PM10.

Ratele de emisie a particulelor în atmosferă depind de o serie de parametri, dintre care cei 'J mai semnificativi sunt: condițiile meteorologice (viteza vântului, precipitațiile), caracteristicile solului ,. sau materialului manevrat (umezeală, conținut de particule în suspensie), tehnologiile și utilajele , î genecatoâre'depraf, capacitatea utilajelor utilizate, uzura drumului, caracteristicile tehnice ale



:, măsurile ce se vor lua pentru reducerea poluării aerului.


surse de\poluanți atmosferici sunt reprezentate de operațiile de sudură, de așternerea M /GgtQWuj/ășfalti^ și, a mixturilor asfaltice în faza de refacere a amplasamentului și de utilizarea L       »  _\Xf,        \ f J- j:


/ / 2^/Z'\Luândjrf considerare elementele de mai sus, emisiile potențiale de poluanți atmosferici u ^gepefăte de/âdtjvițățile de execuție a reabilitării rețelei de termoficare sunt reprezentate de:

j         ^- . .' Particule provenite de la operațiile de: excavare, compactare, încarcare/descărcare

(J materiale/deșeuri generatoare de praf, reabilitare terenuri afectate,

Particule generate de activitățile de transport și de depozitarea solului vegetal și steril, Particule provenite din eroziunea eoliană a suprafețelor de teren decopertate, a stivelor ( d'epbzitate și de la deșeurile solide,                                                                 l_


japJhnent de la vehicule șr utilaje acționate de motoare cu ardere internă, f it (țMOxj N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf, compuși organici volatili !


și compuși nemetanici), hidrocarburi aromatice policiclice (în cazul utilajelor mobile),


F

lADz-T

CONFORM CU ORIGINALUL

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTIz^ph (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 L<GilvlE

/Ti?     Ol RECT

<^^^®ASEffS^5,969fa si", [                                        US.’A JURlDiC

Nr. Pr.:

7135 %3^kudiu de '* tfflpbilitate

Pag. 121/205

part

icule cu conținut de metal

//’<7" A                    V \        -7/

e (Emisii de Cth~Cu, Cr, Ni, Se, Zn, cMfogțftîțmea că emisiile de Pb vor fi

foarte scăzute prin utilizarea-trttlajelor și vehiculelor acționate de motoare Diesel,

Emisii de particule de oxizi de azot și de ozon generate de operațiile de sudură,

Emisii de compuși organici volatili nemetanici rezultate din: așternerea betonului asfaltic cu ocazia refacerii amplasamentelor, a mixturilor asfaltice (refacere trotuare, alei în parcuri), utilizarea vopselelor (vapori de solvenți organici), manevrarea carburanților (vapori de hidrocarburi din grupa motorinelor).

Toate categoriile de surse asociate etapei de construcție vor fi nedirijate de suprafață și liniare, având un impact strict local, temporar și de nivel minim până la moderat.

Impactul preconizat va fi un impact negativ moderat, iar complexitatea se poate clasifica ca fiind de asemenea moderată. Impactul va include efecte indirecte, fără a aduce prejudicii importante

Activitatea de reabilitare a rețelei de termoficare va implica o potențială poluare a solului din următoarele surse:

surse punctiforme ca urmare a excavării și manevrării pământului și activității determinate de organizarea de șantier. în generai solul va fi afectat ca urmare a activităților de excavare și rambleiere, protecția necorespunzătoare a zonelor de excavare poate avea ca rezultat eroziunea solului pe porțiuni mici.

în principiu toate categoriile de sol pot suferi efectul eroziunii dacă forța motrice a acestui proces este suficient de mare (unghiul de înclinare al pantelor, forța de împroșcare a picăturilor de ploaie, sol vegetal slab dezvoltat). Ca atare există posibilitatea afectării solului, însă prin măsurile ce vor fi preconizate acest lucru se va diminua până la eliminarea totală.

Surse liniare datorate traficului de vehicule grele și utilaje/echipamente din cadrul organizării de șantier,

Surse necontrolate ca urmare a scurgerilor/pierderilor accidentale datorate funcționării mijloacelor acționate cu motoare cu ardere internă, efectuarea de operații de reparare și întreținere a acestora în condiții improprii,

Surse necontrolate datorate depozitării necontrolate pe sol a unor materiale sau deșeuri care ar putea afecta calitatea acestuia și/sau amenajării necorespunzătoare a depozitelor de materii prime utilizate, a depozitelor temporare de deșeuri sau datorită descărcări accidentale de ape uzate.

Potențialele surse de poluare a solului și subsolului în perioada de exploatare pot fi generate ca urmare a nefuncționării temporare și locale în următoarele cazuri:

Descărcări și pierderi accidentale ca urmare a unor disfuncționalități tehnice sau mecanice la rețeaua de distribuție,

Activități necorespunzătoare ca urmare a activității de mentenanță periodică a rețelei.

Nivelul de zgomot în timpul fazei de construcție/reabilitare variază funcție de tipul și intensitatea operațiilor, tipul utilajelor în funcțiune, regimul de lucru, suprapunerea numărului de surse și dispunereâ^pe Jsup^fața orizontală și/sau verticală, prezența obstacolelor naturale sau artificiale cu rol ,de- ecran-are", Din măsuratorile efectuate pentru activități similare, nivelul de zgomot în zona utifaj^ofJa^rsȚâ.nțejcle 10 -15 m prezintă următoarele valori:



o 2-6^-115 dB - zona de acțiune a mijloace or auto


70 a SJ^dB-zona de acțiune buldozer;

.z




pfcuiân^^Hsterne etcj.


i :•                                                                -un-.-. • •                              -.--ni

Prezentăid§curnent este proprietatea RADETși nu poate fi copiat, foflosit sau făcutțf^^șf^altor persoane, cu excepția cazului ih care există o autorizare scrisă din partea regiei.                          ~                                   1 n



RAD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 122/205


o 70-75 dB-zona încărcător frontal.

Incendii, arderi și încălzire. Oriunde se proiectează, se construiesc, se dotează, se dau în folosință, se exploatează sau se întrețin locuri de muncă, trebuie luate măsurile adecvate pentru prevenirea declanșării și propagării incendiilor care provin de la sursele identificate în p              rîtate

sănătate.


e) date climatice și particularități de relie



e.l. Poziționarea geografică, condiții naturale

București este capitala României și, în același timp, cel           ât oraș și cel mai important centru

industrial și comercial al țării. Populația de 2.106.144 de locuitori (2016) face ca Bucureștiul să fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană.

Prima mențiune a localității apare în 1459. în 1862 devine capitala Principatelor Unite. De atunci a suferit schimbări continue, devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-media românești. Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbana i-au adus în Belle Epoque supranumele de „Micul Paris", în prezent se situează pe același nivel administrativ cu județele României și este împărțit în șase sectoare.

• Sectorul 1 include cartierele: Aviatorilor, Aviației, Băneasa, Bucureștii Noi, Dămăroaia, Domenii, Dorobanți, Gara de Nord, Grivița, Victoriei, Pajura, Primăverii, Chitila și o mică parte din Giulești.

Sectorul 2 include cartierele: Pantelimon, Colentina, tancului, Tei, Fundeni, Floreasca. Sectorul 3 include cartierele: Vitan, Dudești, Titan, Balta Albă, Centrul Civic.

Sectorul 4 include cartierele: Berceni, Olteniței, Giurgiului, Văcărești, Timpuri Tineretului.

Sectorul 5 include cartierele: Rahova, Ferentari, Giurgiului, Cotroceni.

Sectorul 6 include cartierele; Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crângași, Giulești.


Noi,


e.2 Așezare geografică și relieful

L Bucbreșîiul se află în partea de S-SE a României, având coordonatele geografice: 'între 25° 49' 50" șr 26° 27' 15" longitudine estică _ între 44° 44' 30" șî 44° 14' 05" longitudine nordică

Regiunea București este delimitată de județele Prahova (N), Ialomița ( E-EN), Călărași (E-


-"A 1 L-A)'

V'SEjj/7iurgiu-(S-SV) și Dâmbovița (V-NV).

/ ; ., -/ Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100-115 m, în partea nord-vestică și 50-< 60 mîn cea sud-estîcă, în lunca Dâmboviței.

Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud:

Câmpul Băneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei.

- Valea Colentinei este asimetrică (datorită versantului drept mai abrupt) și puternic

«it. lin Câmpul Colentinei (sau Giulești-Floreasca), cuprins între râul omonim și Dâmbovița, :irca 36 % din teritoriul Municipiului.


Iu


n

ii


Li


n

LI


#'*//                                    ■                                                                           n

j? H Valea Dâmboviței este săpată în loess, având malul drept mai abrupt și înalt (aproximativ |J Șxn), iar cel stâng mai coborât (între 4-5 m în amonte și 7-8 m în aval).



RAD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.;

7135 Faza: Studiu de Fezabilitate


Pag. 123/205


'1

)



^^^tfent al Dunării.


câmpul Cotroreni-Rerceni (sau Cotroceni-Vacărești) Dâmboviței, la nord, și de râul Sabar, lalsud.          '       22=3=^

I CONFORM CU ORIGINAL

e.3 Apele, flora și fauna                   --- __

Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâm

Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului         a, în perimetrul orașului, precum Lacul

Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmîgiu. Acest lac, fosta baltă în vechiul oraș medieval, este înconjurat de Grădină Cișmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Cari F. W. Meyer.

Pe lângă Cișmigiu în București, mai există și alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică (cea mai mare din România și care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice). Parcul Tineretului, Parcul Alexandru loan Cuza (cunoscut ca și Parcul Titan sau Parcul IOR), precum și multe parcuri mai mici și spații verzi amenajate de primăriile de sector.

e.4 Clima

Clima în capitală este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri: iarnă, primăvara, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde cu puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce în ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare și cu puține precipitații.


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 124/205



f) existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;

In Devizul General nu sunt prevăzute cheltuieli pentru relocarea / protecția utilităților având în vedere că reabilitarea conductelor de termoficare se face pe traseu existent.

Protejarea celorlalte utilități se va realiza în conformitate cu indicațiile prevăzute în avizele emise de către deținătorii de utilități menționați în Certificatul de Urbanism emis de către PMB- Direcția de Urbanism

0

D

0

0

n

ii


  • - posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție;

  • - terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

Aceste terenuri vor fi evidențiate la emiterea Certificatului de Urbanism.

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normativelor în vigoare.

'(gpâyjîâț'jbha le),



Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament (zona seismică de calcul și perioada de colț; natura terenului de fundare și presiune convențională; nivelul maxim al apelor freatice)

- Din punct de vedere seismic , municipiul București se încadrează conform STAS 111000/1-93 in macrozona de gradul 8, iar potrivit Normativului P100-92 în zona de calcul "C" cu coeficient de colț Kș=O;2&;

Lâ^aid’âitcițn'ba 2,50 m se poate considera presiunea de 1,50 daN/cm2 la sarcinile fundamentale -tWM’XhânVei frjeatice 6,20-7,80 m de la cota terenului;

d.,\ ..v" i *'-* / i

__prierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:

.< v^c'iPpptru),reabilitarea celor 25 de loturi din etapa a 2-a, au fost efectuate calcule de redlmenbibnăre a rețelelor de transport apa fierbinte având la baza 3 scenarii și anume:

OPȚIUNEA 1 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND ;<^1CMREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -y-ryRETELE S^UNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea fef izîSaltei,șîpimdard( vezi Anexa 76 si 77).

OPUNEA 2 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a' apei conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND STĂREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -


n

t


epția iJ



REȚELE SI PUNCTE TERNÎl£EV-i®i conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația întărităf vezi Anexa 76 si 77)..

OPȚIUNEA 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având grosimea izolației standard( vezi Anexa 76 si 77)..

Redimensionarea rețelelor a fost făcută utilizând programul de calcul RORNET care a fost rulat având ca date de intrare ( aceleași pentru toate cele 3 opțiuni) proprietățile termofizice ale apei fierbinți {presiune,temperatură, densitate, vâscozitate cinematică, căldură specifică-vezi tabelul 41), caracteristicile țevilor (vezi tabelul 42), disponibilul de presiune din CET-uri {vezi tabelul 43).

Pe baza configurațiilor reale ale rețelelor de transport, au fost întocmite schemele de calcul hidraulic în care au fost specificate pentru fiecare tronson debitul de căldură, Q (Gcal/h), debitul de agent termic, D (t/h), diametrul nominal al conductei, Dn (mm) precum și lungimea fiecărui tronson, L (m).

Pentru toate cele trei opțiuni, criteriul de stabilire a diametrelor nominale ale conductelor l-a reprezentat pierderea specifică de presiune pe fiecare tronson al rețelei de termoficare,

(vezi Tabel 12), a.î. să poată fi asigurat un disponibil de presiune de min. 2 bar, fiecărui consumator {P.T.) racordat.

Rezultatul calcului de redimensionare este prezentat in anexele 11 - 35 pentru cele 25 de

loturi.

In cadrul fiecărui scenariu, pentru fiecare dintre cele 25 de loturi selectate, au fost calculate pierderile de căldură, pierderile de apă de adaos, pierderile de căldură din apa de adaos și pierderile totale de cădură, prezentate in Anexele 36  38.

Toate cele 3 opțiuni propun demontarea conductelor de apă fierbinte existente și înlocuirea acestora cu conducte noi din oțel, în soluție preizolată în conformitate cu SR EN 253:2013 -“Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru rețele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de oțel, izolație termică de poliuretan și manta exterioară de polietilenă".

Un sistem preizolat este un sistem constructiv rigid, alcătuit din următoarele elemente:

  • - țevi și fitinguri din oțel pentru transportul apei fierbinți;

  • - termoizolația din spumă rigidă de poliuretan (PUR);

  • - mantaua de protecție din polietilenă de mare densitate (PEHD) sau tablă zincată tip SPIRO pentru conductele montate suprateran;

  • - sistemul de supraveghere / semnalizare avarii, ale cărui conductori sunt încastrați în spuma din poliuretan și care au rolul de a asigura supravegherea centralizată si automată, respectiv localizarea erorilor de umiditate ce pot apărea in rețeaua de termoficare

întregul ansamblu formează un sistem legat în care cele trei componente principale se rlnnlocno73         în 11 rm 3 mIriIrt r m-ri i      rlîrt

RAD=T

Denumire proiect: REABILlTA^E^y^1-SISTEMULUI DE TERMOFIc||| h£^ municipiului bucureWv^ * ^^OeSeCTIVE ÎNSUMÂND /'^S|.TRASEU DE 105,969 km)

'yy-----------

iF <2 7135

^ystudîu de

Fezabilitate

Pag. 126/205

CONFORM CU ORIGINAUdf

Dacă secțiunegZde

ontaj a conductelor preizolate, depășește secțiunea liberă a canalului termic existent, una din conducte va fi montată în afara canalului, după demolarea peretelui opus clădirilor.



în șanțul în care vor fi montate conductele preizolate, paralel cu traseul acestora, se va monta un cablu de însoțire torsadat, necesar atât sistemului de semnalizare avarii conducte cât și sistemelor de urmărire și supraveghere a parametrilor tehnologici.

Cablurile vor fi protejate în tuburi PVC șî vor fi montate conform prevederilor normativului PE 107 pentru cabluri.

Echipamentele de urmărire, măsurare și supraveghere / semnalizare trebuie să fie echipate cu interfață Ethernet cu protocol TCP / IP și cu conector RJ 45 / UTP pentru a putea să comunice prin rețeaua de comunicație aferentă Dispecerului Central.

Compensarea dilatărilor ce apar în sistem, în timpul funcționării, se va realiza fie prin autocompensare, fie prin intercalarea de compensatoare montate între punctele fixe ale rețelei.

D.p.d.v. constructiv, compensatoarele de dilatare pot fi:

în formă de "U", utilizate atât în cazul conductelor preizolate montate în pământ, în strat de nisip cât și în cazul conductelor preizolate montate pe suporturi mobile;

lenticulare, de dilatație axiale, tip "one-time", utilizate în cazul conductelor preizolate montate în pământ în strat de nisip;

u

0

0 o

o n n

n


lenticulare, de dilatație axiale, unghiulare și laterale, utilizate în cazul conductelor . preizolate montate pe suporturi mobile.                                                               [ i

Proiectul de reabilitare a rețelelor de apă fierbinte aparținând SACET București are în vedere și înlocuirea armăturilor uzate sau depășite moral, existente în sistem.                                 : ?

După rolul funcțional pe care îl au, SACET București are în exploatare următoarele tipuri de : I armături:

vane de secționare și de racord, robineți de by-pass,

robineți de aerisire,

  • -   robineți de golire.

    Li


D.p.d.v. constructiv, armăturile utilizate se prezintă în următoarele soluții: vanele de secționare și / sau de racord - vane cu obturator sferic, cu trecere directă și asamblare prin sudare. Vanele de secționare cu Dn>500 sunt vane cu acționare electrică,

  • -  robinețiî de by-pass - robineți cu obturator sferic, cu trecere directă și robineți cu sertar pană, ambii cu asamblare prin intermediul flanșelor,

robineții de aerisire - robineți cu obturator sferic și trecere directă, cu asamblare prin intermediul flanșelor,

ș-          robineții de golire - robineți cu sertar pană și asamblare prin intermediul flanșelor.

~ ^ăîpinele de termoficare vor fi prevăzute cu aparatură de măsură și control care să măsoare a Q ^li/șau^ă Controleze periodic sau continuu presiunea, temperatura, debitul de fluid vehiculat, etc. f / \y< ; Ita bcesjț scop, pe ambele conduc          ă fierbinte (TUR/RETUR), vor fi prevăzute f

ț. următoarele AMC-uri:

/termometre indicatoare,

1 r

/ rrrânometre indicatoare,




o


RADz-T


Denumire proiect; REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr. : 7135

Faza : Studiu de

Fezabilitate


prize de presiune cu robinete pentru montarea manometrelor diferențiale sau cu citire directă.


Vor fi reabilitate și dacă va fi cazul înlocuite, toate instalațiile anexe rețelelor de termoficare respectiv instalațiile de golire, aerisire, ventilație precum și instalațiile electrice necș în condiții normale a sistemului.

Lucrările de montaj conducte constau din:

  • - dezafectarea conductelor clasice existente;

  • - montarea vanelor de secționare în căminele eXtetente^

  • - realizarea si montarea suporturilor fixe;

  • - realizarea și montarea suporturilor mobile în cazul montării conductelor preizolate în canale vîzîtabile sau galerii edilitare;

  • - așternerea stratului de nisip pe radierul canalelor termice existente;

  • - pozarea tronsoanelor de conducte pe suporturile mobile sau pe stratul de nisip;

  • - îmbinarea prin sudare a tronsoanelor de conducte;

- controlul nedistructiv al sudurilor tronsoanelor;

  • - proba de presiune hidraulică a conductelor;

  • - legarea firelor de semnalizare dintre tronsoanele de conducte si verificarea

continuității acestora;

  • - executarea manșonărilor la îmbinările tronsoanelor preizolate;

  • - izolarea tronsoanelor montate în sistem clasic;

  • - montarea cablului de transmisie date în șanț sau pe pereții canalelor de termoficare în cazul montării conductelor preizolate în canale vizitabile sau galerii edilitare.

Lucrările de construcții constau din:

desfacerea sistemului rutier, trotuarului, platformei betonate, etc., existent pe amplasamentul rețelei;

săpătură de pământ până la plăcile de acoperire a galeriei sau canalului termic existent, săpătură de pământ până la radierul canalului termic existent, executat din bolțari, demontarea plăcilor prefabricate sau a bolțarilor,

după demontarea conductelor clasice și a suporturilor mobile, înlocuirea pernelor din beton deteriorate și completarea numărului acestora acolo unde este cazul, datorită diferențelor dintre lungimile portante ale conductelor existente față de cele ale conductelor nou proiectate,

după montarea conductelor preizolate, acoperirea acestora cu pământ sau remontarea plăcilor de acoperire ale canalelor termice acolo unde este cazul.

înlocuirea eșafodajelor pentru vanele montate suprateran sau în căminele existente, înlocuirea capacelor de acces cu capace tip ROMTELECOM prevăzute cu un sistem de siguranță (încuietori și balamale) și atreptelor de acces la căminele existente,

realizarea căminelor-plechtce^ ădiacente căminelor în care sunt montate vanele de




RAD^'

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

(25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNG^E^ ----"DETRAsBu DElQ5,969ja^^Dw 1

Nr. Pr.:

7135

Faza : c^5tudiu de \$&?abîlitate 5.011

Pag.

128/205

refacerea

CONFOR

—tucUo+z

t4aț+ei—cămtrreleffLirfe^f^mo'ffiâe * cuLWembrană bituminoasă

termosudabilă acolo unde este cazul, <--->r

astuparea șanțului cu pământul care a fost evacuat, realizându-se compactarea acestuia


pe straturi,


0

D

0

0


refacerea stratului superior la forma inițială, în structuri asemănătoare cu cele existente; punerea in funcțiune a conductelor.                                                        J |

Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului București cuprinde și lucrări de 1 reabilitare a instalațiilor electrice de forță, protecție, iluminat și prize tensiune redusă aferente ri căminelor de termoficare aflate pe traseul rețelelor de apă fierbinte ce vor fi modernizate,             I ]

Alimentarea tablourilor electrice pentru distribuția energiei electrice și monitorizare (TDM), montate în căminele adiacente aferente fiecărui cămin de termoficare, se va face conform soluției n tehnice elaborate în avizul tehnic de racordare de către ENEL.                                        ’J

3.2.2 Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;

Opțiunea 1 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei L ( fierbinți în conducte având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRiVIND - -PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA -r ț REȚELE SI PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologîzare având izolația cu grosimea standard.                                                                                     ‘J


Avantaje

în cadrul acestui scenariu, alimentarea cu apă fierbinte a tuturor consumatorilor racordați la rețeaua de termoficare, se va face la parametrii nominali de temperatură, presiune și debit de agent termic.

Presiunea disponibilă în sistem după reabilitare, va permite racordarea unor noi consumatori la sistemul de termoficare și extinderea zonelor unitare existente.

Pierderile de căldură vor scădea de la 306.670.64 Gcal/an, în situația existentă, la 39.266,22 Gcal/an în situația proiectată (vezi Anexa 36).

Pierderile de agent termic vor scădea de la 3.422.158,8 m3 în situația existentă, la

62.630,35 m3 în situația proiectată (vezi Anexa 36), în condițiile în care se consideră că instalația se reumple de două ori pe an, iar numărul avariilor este zero.

Dezavantaje

Valoarea estimată a investiției din Opțiunea 1 este mai mare decât valoarea estimată a i investiției’ din Opțiunea 3 cu 16.103.188,65 EURO fără TVA, dar mai mică decât cea din Opțiunea 2 cu ' "’.SbSJl.EURO fără TVA.

A \ 'A

Opțiunea 2 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți filete având valorile minime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA Șl !EA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA-REȚELE Șl PUNCTE iar conductele preizolate utilizate la retehnologîzare având izolația întărită.

Avantaje

La fel ca în cazul Se

aua de termofican


n

Li




entarea cu apă fierbinte a tuturor consumatorilor racordați li de tejmpgratură, presiune și debit de i



n Prezentul document este proprieta          și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepția U

cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.                                                          i'zjO


RAD-T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFiCAREzAg

MUNICIPIULUI BUCUREȘBg/>


JS»CI


Nr. Pr.: •X 7135 ’W


425 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O Ll®£l$^£ $^diu de [)£^RP£ELKîE56^969 kltfll ^abilitate CONFORM CU 0RIGlNA4tfr^S^Ș>^L-         '     ~


• î

J

n


■9° JX .   ---!-------

agent termic, presiunea disponibila ÎjZsistem, după reabilitare, permițând racordarea unor noi consumatori la sistemul de te£mo-ftCare și extinderea zonelor unitare existente.

Pierderile de căldură vor scădea de la 306.670.64 Gcal/an în situația existentă, la

29.251,37 Gcal/an, în situația proiectată (vezi Anexa 37).

în cazul acestui scenariu, pierderile de căldură au valoarea cea mai scăzută.

Pierderile de agent termic vor scădea de la 3.422.158,8 m3 în situația existentă, la

62.630,35 m3 în situația proiectată, în condițiile în care se consideră că instalația se reumple de două ori pe an, iar numărul avariilor este zero (vezi Anexa 37).

Dezavantaje

Valoarea estimată a investiției în cazul acestui scenariu, este cea mai mare dintre scenariile analizate.


J

-'1

■ i j

-

R


Opțiunea 3 - Calculul de redimensionare a fost făcut pentru viteza de circulație a apei fierbinți în conducte având valorile maxime prevăzute în NP 058-02, „NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA - REȚELE Șl PUNCTE TERMICE", iar conductele preizolate utilizate la retehnologizare având izolația cu grosime standard.

Rezultatul calculelor arată că pentru alimentarea cu apă fierbinte la parametrii nominali de temperatură, presiune și debit de agent termic a tuturor consumatorilor racordați la magistralele de termoficare II Sud, și Progresu Berceni, este necesară amplasarea unor Stații Intermediare de Pompare (S.Î.P.).

Se observă deasemenea că pentru punctele termice racordate la magistralele ll-lll Grozăvești și V Grozăvești disponibilul de presiune s-a redus semnificativ, dar nu într-atât încât să pericliteze buna funcționare a acestora.

Avantaje

Pierderile de căldură au scăzut de la 306.670.64 Gcal/an în situația existentă la 36.552,33 Gcal/an în situația proiectată (vezi Anexa 38).

Pierderile de agent termic au scăzut de la 3.422.158,8 m3 în situația existentă la 52.124,21 m3 în situația proiectată, în condițiile în care se consideră că instalația se reumple de două ori pe an, iar numărul avariilor este zero (vezi Anexa 38).

în cazul acestui scenariu, pierderile de agent termic au valoarea cea mai scăzută.

Dezavantaje

Valoarea estimată a investiției este cea mai mică dintre toate opțiunile analizate, deoarece aceasta nu cuprind^ și costurile pentru Stațiile Intermediare de Pompare ( S.I.P. ) ce urmează a fi montate pe traseulxmagjstralelor țj Sud și Progresu Berceni, precum și cele cu energia de pompare pe timpul duratei ide viață'a instjJiei de pompare.

Aceste /costuri £ irrfpr^z^ntate în Tabelul 46




Tabelul 46

NR. CRT.

‘  \ . . .COMPONENTĂ S.I.P.

U.M. (buc.}

VALOARE ESTIMATĂ

1

CLĂDIRE

2

X>370.006^\

2

POMPE

6



RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de Fezabilitate

Pag. 130/205

3

INSTALAȚII AUXILIARE

2

766.436  $

TOTAL 1

1.755.500 hi

1

ENERGIA DE POMPARE SUPLIMENTARĂ

(30 ani)

8.513.000

COSTURI TOTALE CONFORM CU ORIGINALUL




O stație intermediara de pompare reprezintă

cu echipamente de pompare de bază, care î        ă"'cu instalațiile auxiliare, electrice și de

automatizare au ca scop să vehiculeze volume de apă fierbinte ce urmează să alimenteze cu căldură consumatorii din cadrul SACET București.

Construcțiile pentru susținerea și adăpostirea utilajului tehnologic au rolul de a prelua sarcinile statice și dinamice induse de acestea. Sarcinile preluate se transmit la terenul de fundare, în condițiile asigurării rezistenței și stabilității structurilor.

Prin alcătuirea lor, aceste construcții trebuie să asigure o siguranță maximă în exploatare și să înlesnească efectuarea lucrărilor de montaj și întreținere a echipamentelor.

Clădirile în care vor fi montate echipamentele stațiilor intermediare de pompare ar urma să fie amplasate una pe Șos. Mihai Bravu, între Str. Vatra Luminoasă și Str. C-tin Zlătescu, pentru Magistrala IE Sud, iar cea de-a doua pe Str. Reșița, între Str. Luica și Str. Coștila, pentru Magistrala


Iu de construcții tehnologice, dotat


[]


n

i. j


Progresu Berceni.                                                                                           r-ț

Necesitatea amplasării stațiilor intermediare de pompare pe domeniul public, în zone cu trafic ; j auto și pietonal intense, precum și densitatea mare a clădirilor din zonă, fac foarte dificilă realizarea acestora, fapt ce constituie un dezavantaj major al Opțiunii 3.                                          f }

Pe langa acestea in eventualitatea implementării in viitor in cadrul SACET București a unor ’d centrale de cogenerare de înalta eficienta pentru puteri mici si medii, utilizând motoare termice alimentate cu gaz natural sau biogaz, trebuie avut in vedere faptul ca aceste surse iivreaza apa fierbinte la temperaturi relativ mici (uzual Ttur = 90-1000C).                                           LJ

In aceasta situație, pentru aceeași cantitate de căldură livrata consumatorilor, este necesara vehicularea unui debit mai mare de fluid, cu viteze superioare (secțiunea conductelor ramanand aceeași), pierderi specifice de presiune mai mari si implicit cu un consum mai mare de energie electrica de.-poîțfpar^e.

rl

r j

u


zd. în'țabeluK47 prezentat anterior sunt prezentate date sintetice comparative între cele trei

Situația' existentă



~                               i1

Vbțurn

Pierdere'căldură

Pierdere apă de adaos___________

Volum______________________

Pierdere căldură prin transmisie

Pierdere apă de adaos___________

^Pierdere căldură din apa de adaos



tftre bierderea de


U.M.

m3 Gcal/an

m3

m3 Gcal/an


m3


Gcal/an

Gcal/an

Gcal/an


Opțiunea 1

  • 45.968.21

306.670,64

3.422.158,80

31.315,17

35.648,44

62.630,35

3.617,78

  • 39.266.22

267.404,42


Opțiunea 2

45.968,21

306.670,64

3.422.158,80

31.315,17

) 25.633,59

62.630,35

'    3.617,78

29.251,37

277.419,28


Tabel 47

Opțiunea 3

  • 45.968.21   p

306.670,64 ț

3.422.158,80 I

26.062,11 h

33.541,42

  • 52.124.21

3.010,90

36.552,33

270.118,32


RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOEICAREAL..

MUNICIPIULUI BUCUR&^gS^ (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND

Nr. Pr.:

7135   

^aza :

Studiu de ? ^Fezabilitate

Pag. 131/206

fmirnpn m nt

DE

urmi ai i ii

ȚRASEUJDE 105,9âffiMS

j

Tabel 47

--

U.M.

Opțiunea 1

Opțiunea 2

Opțiunea 3

căldură din situația existentă și cea din situația proiectată

Economia realizată prin reducerea

lei/an

49.027.511,57

50.863.695,07

49.525.093,80

pierderilor de căldură

Euro/an

10.524.990,68

10.919.173,73

10.631.809,24

Reducerea cantității de apă de adaos introdusă în sistem

m3

3.359.528,45

3.359.528,45

3.370.034,59

Economia realizată prin reducerea

lei/an

17.973.477,22

17.973.477,22

18.029.685,05

cantității de apă de adaos introdusă în sistem

Euro/an

3.858.459,75

3.858.459,75

3.870.526,18

Economia realizată prin reducerea

lei/an

67.000.988,79

68.837.172,30

67.554.778,84

tuturor pierderilor

Euro/an

14.383.450,43

14.777.633,48

14.502.335,42

Valoare totala Deviz General

EURO fără

TVA

213.599.774,69

242.222.580,70

197.496.586,34

i Cheltuieli suplimentare cu

j construcția și exploatarea S.I.P.

EURO fără

TVA

0

0 1

10.268.500

Analizând "AVANTAJELE" și „DEZAVANTAJELE" celor 3 opțiuni prezentate anterior la capitolul 3, precum și datele și rezultatele prezentate în tabelul 17, pentru etapa a 2-a de reabilitare a celor 25 de tronsoane incluse în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare ( POIM ) 2014-2020 Obiectivul Strategic 7.2, "Creșterea eficienței energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiului București", a fost aleasă OPȚIUNEA 1.

  • 3.2.3 Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse.

în cadrul lucrărilor de reabilitare a rețelelor de termoficare aparținând SACET București vor fi utilizate următoare elemente preizolate:

1.Conducte preizolate

Țevile de serviciu din oțel, vor fi livrate conform următoarelor standarde:

Țevi din oțel fără sudură având Dn < 300, material P235GH conform SR EN 10216-2:2014 -"Țevi din oțel fără sudură utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 2: Țevi din oțel nealiat și aliat, cu caracteristici precizate la temperatura ridicată", dimensiuni conform SR ENV 10220:2003 - „Țevi din oțel cu capete netede, sudate și fără sudură. Tabele generale de dimensiuni și mase liniare", cu certificat de inspecție tip 3.1, în conformitate cu SR EN 10204:2005 - "Produse metalice. Tipuri de documente de inspecție".

Dimensiunile conductelor utilizate sunt prezentate în tabelul 48 de mai jos


Tabel 48

, 4)IMEpJ*SlUNI

STANDARD DIMENSIUNI

MATERIAL

STANDARD DE MATERIAL

                 r

. 1 • '

\   042,4x2,9 j

SR EN 10216-

2:2014

P235GH

SREN 10 027-1:2006

^^^3480-2:2012 ^^13'4^^2012/A1:2014

/4o:

/048,3x3,6

SR EN 10216-

P235GH

tfșf Ș&fiN 1^7-1:2006' J)

L'-î -,î            -


Denumire proiect: REABILITA

SISTEMULUI DETERMOF1 MUNICIPIULUI BUC



CONFORM CU ORIGi


Nr. Pr. :

7135 aza:

”11 Studiu de

Fezabilitate


Pag. 132/205


Dn

DIMENSIUNI^

ȚEAVA

^STANDARD

DIMENSIUNI

MATERIAL

STANDARD DE MATERIAL

2:2014

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A1:2014

50

060,3x3,6

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A1:2014

65

076,1x3,6

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SREN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A 1:2014

80

088,9x3,6

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

100

0114,3x5

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A 1:2014

125

0139,7x5,6

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

150

0168,3x6,3

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

200

0219,1x6,3

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SR EN 10 027-1:2006

SREN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

250

0273x8

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A1:2014

300

0323,9x8

SR EN 10216-

2:2014

P 235 GH

SREN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014


Țevi din oțel sudate elicoidal având Dn > 300, material P265GH conform SR EN 10217-5:2003/Al:2005 - "Țevi de oțel sudate utilizate la presiune. Condiții tehnice de livrare. Partea 5: Țevi sudate sub strat de flux, de oțel nealigf ^raliat cu caracteristici precizate la temperatură ridicată", dimensiuni conform SR ENV Kț22Q;26t)^-z"fevȚdțn otel cu capete netede, sudate și fără sudură. Tabele generale de dimensiuni fiȚngseJirîlg're"Kcu certificate de Înspectig4ip 3.1, în conformitate cu SREN 10204:2005 - "Produse rnetolice. Tipuri (fe'docupiente de inspecție".

Dimensiunile conductetorurilizâte-șu ’ ”              49demaijos





Dn

Dimensiuni Dreava

-------------- z\ ■ fi

STANDARD Dll^&țîi

MATERIAL

3 30406,4x8 i —p—n   < \

SR EN 10217-5:2003

P 265 GH

STANDARD DE MATERIAL



SREN 10 027-1:2006


RflD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE MUNICIP UI BUCUREȘ /IÂND O L U DE 105,969




Pag. 133/205


Dn

DIMENSIUNI ȚEAVA

ZifANDARD DIMENSIUNI

-

MATERIAL

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1

STANDARD DE MATERIAL

SR EN 10217-5:2003/A1:2005 SR EN 10217-5:2003/091:2011

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

500

0508x8

SREN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/Al:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P 265 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

600

0610x8

SR EN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/A1:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P 265 GH

SREN 10027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

700

0711x10

SR EN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/Al:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P265 GH

SREN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

800

0813x10

SR EN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/Al:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P 265 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

900

0914x12,5

SR EN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/Al:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P 265 GH

SR EN 10 027-1:2006

SREN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A1:2014

1000

01016x12,5

SR EN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/A1:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P265 GH

SREN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/Al:2014

1100

01118x12,5

SREN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/Al:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P 265 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A 1:2014

1200

01219x12,5

SR EN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/A1:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P 265 GH

SREN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A1:2014

1400

01422,4x12,5

SR EN 10217-5:2003

SR EN 10217-5:2003/Al:2005

SR EN 10217-5:2003/091:2011

P 265 GH

SR EN 10 027-1:2006

SR EN 13 480-2:2012

SR EN 13 480-2:2012/A1:2014


2. Ramificații preizolate tip „V sau „P"

Ramificațiile vor fi prefabricate împreună cu izolația, în concordanță cu SR EN 448:2009. Ramificațiile preizolate vor fi forjate și vor avea aceeași calitate de oțel ca și conducta de serviciu. Teurile vor avea grosimi ale pereteluL,sirffllar'e--£u cele ale conductelor de serviciu, la diametrul respectiv.                          ;             / \

Caractersiticile izolației termice ^dîn-s-pt ijșTppliuretanică și a man polietilenă vor fi identice cu cel^ afetc^hduetelțjȚ   |izolafte de serviciu.



• y

e conform stăndârdtolubSlR EN 448:20





RHD^T


Denumire proiect: REABILITA SISTEMULUI DETERMOF MUNICIPI UI BUC


CONFORM CU ORIGINA


Coturile trebuie săTnd




Studiu de /J?7/ Fezabilitate


Pag. 134/205


ihească aceleași cerințe cu cele prevăzute pentru conducta de serviciu (diametrul exterior, grosimea peretelui, calitatea materialului și prelucrarea capetelor pentru sudare). Condițiile geometrice pentru coturi sunt conform STAS 8804/3-92, STAS 8804/1-92 (condiții tehnice generale de calitate), echivalente cu DIN 2605 (±2°), varianta constructivă 3, SR EN 448:2009. Raza de curbură a coturilor va fi R = 1,5 Dn.


Coturile vor fi executate prin următoarele procedee tehnologice:

Pentru Dn < 300, prin tragere la caid pe dorn.

Pentru Dn >300, prin tragere la cald pe dorn și prin sudare.

Caracteristicile izolației termice din spumă poliuretanîcă și a mantalei de protecție din polietilenă vor fi identice cu cele ale conductelor preizolate.


u

D

D

D

0

0


4. Reducții preizolate

Reducțiile preizolate vor fi realizate conform standardului SR EN 448:2009.

Reducțiile se pot confecționa din țeava fără sudură, prin deformare plastică, sau din tabla debitată corespunzător și sudată pe generatoare.

Pentru Dn > 400 reducțiile pot fi executate din țeava roluită sau din două jumătăți forjate în matriță.

n id


Reducțiile preizolate vor avea grosimea peretelui oțelului reducțiilor aceeași cu a țevilor de serviciu la diametrul respectiv. Calitatea materialelor folosite la execuția reducțiilor preizolate va fi aceeași cu cea a țevilor de serviciu.

Diametrul mantalei de protecție din polietilenă și grosimea izolației termice a reducțiilor preizolate va fi aceeași cu cea a țevilor de serviciu la diametrul respectiv.

Caractersiticîle izolației termice din spumă poliuretanică și a mantalei de protecție din polietilenă vor fi identice cu cele ale conductelor preizolate de serviciu.

5. Puncte fixe preizolate

Punctele fixe preizolate vor satisface cerințele standardului SR EN 448:2009.

Elementele din componența punctelor fixe vor avea dimensiunile corespunzătoare i j conductelor preizolate.                                                                                     1-1

Calitatea oțelului și grosimea peretelui vor fi aceleași ca și a conductei de serviciu la diametrul respectiv.

Caracteristicile izolației termice din spumă poliuretanică și a mantalei de protecție din polietilenă vor fi identice cu cele ale conductelor preizolate de serviciu.

6. Inele de stanșare și piese speciale de trecere prin beton

Se vor folosi pentru etanșarea spațiului dintre țeava de^protecție și zidul de beton al construcției, la intrarea în cămine de vizitare, respectiv în canale de;,expansiune.

f'

L


Inelele de etanșare se confecționează din cauciuc profjf^ț.special.- \

Piesele speciale de trecere prin pereți se executaiziin/'Geton și trebuie sa permită libera dilatare a conductelor în canalele de expansi                 > f


7. Căciuli de capăt


TI

RHD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

MUNICIPIULUI BUCUR


Vor fi utilizate în zona de îmbinare cu contractabilă.



udiu de

Hilabilitate


Pag. 135/505


qbfîgatoriu pentru protecția terni idT conductelor preizolate în uctele clasice. Materialul căciulilor de capăt va fi din polietilenă


8. Manșoaneie șî mufarea zonelor de îmbinare

Realizarea continuității sistemului se efectuează prin mufarea zonelor de îmbinare.

Pentru realizarea continuității sistemului preizolat se vor utiliza manșoane termocontractibile. Operația de manșonare se va face numai după Verificarea sudurilor și efectuarea probelor de presiune.

După mufare se injectează spumă poliuretanîca în spațiul inelar dintre conducta de serviciu și manta. Calitatea spumei rigide de îmbinare va fi identică cu cea a țevilor preizolate.

9. Pernele de dilatare

Pernele de dilatare se vor instala numai pentru preluarea dilatărilor. Acestea vor fi livrate de către furnizorul de conducte preizolate. Materialul penelor de dilatare va fi din spumă de polietilenă cu celule închise, reticulat, rezistent la chimicale, rezistent la rozătoare, imputrescibil.

10. Banda de marcaj

Va fi montată pe stratul de nisip, deasupra fiecărei conducte preizolate, în lungul traseului pentru a marca poziția conductelor.

Proiectul de reabilitare a rețelelor de apă fierbinte aparținând SACET București are în vedere și înlocuirea armăturilor uzate sau depășite moral, existente în sistem.

După rolul funcțional pe care îl au, SACET București are în exploatare următoarele tipuri de armături :

vane de secționare și de racord,

- robineți de by-pass, robîneți de aerisire,

  • -   robineți de golire.

D.p.d.v. constructiv, armăturile utilizate se prezintă în următoarele soluții:

vanele de secționare și / sau de racord - vane cu obturator sferic, cu trecere directă și asamblare prin sudare. Vanele de secționare cu Dn>500 sunt vane cu acționare electrică,

  • -   robineții de by-pass - robineți cu obturator sferic, cu trecere directă și robineți cu sertar pană, ambii cu asamblare prin intermediul flanșelor,

  • -   robineții de aerisire - robineți cu obturator sferic și trecere directă, cu asamblare prin intermediul flanșelor,

- robineții de golire - robineți cu sertar pană și asamblare prin intermediul flanșelor. Căminele de termoficare vor fi prevăzute cu aparatură de măsură și control care să măsoare și/sau să controleze periodic sau £ofțtinijq presiunea, temperatura, debitul dejluidvehiculat. etc.

în acest scop, pe ambefe^eorrducte’ 'de apă fierbinte (TU larele AMC-uri:      / .'//\              K / /Cy


în acest scop, pe ambefe^eorrducte’ 'de apă fierbinte (TUR/f^fjU'MÎ/^>ar fi prevăzute următoarele AMC-uri:

J 1

  • -  termometre indicatoare,/      (

  • -  mar^om^reipdicațo^re^       '

RflD—T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 136/205


- prize de presiune cu robinete pentru montarea manometrelor diferențiale sau cu citire directă.


Vor fi reabilitate și dacă va fi cazul înlocuite, toate instalațiile anexe rețelelor de termoficare


respectiv instalațiile de golire, aerisire, ventilație precum și in^talațiila-Akictrirp npresare exploatării în condiții normale a sistemului.

CONFORM CU ORIGINALUL

3.3. Costurile estimative ale investiției:                            *—---—~ __________


Prezentul subcapitol cuprinde date despre devizul general aferent obiectivului de investiție „


Reabilitarea sistemului de termoficare al municipiului București" întocmit în conformitate cu HG 907/2016 privind „ etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico - economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general si a devizului pe obiect" ( Anexa 46-?48).

Valorile din devizul general cuprind valori estimate pentru execuția tuturor lucrărilor necesare


realizării investiției mai sus menționare pentru rețele termice pri componente:

dezafectare conducte clasice vechi

conducte preizolate și accesorii dotate cu fir de suprav

( procurare și montaj) vane de secționare ț procurare și montaj) vane de record ( procurare și montaj) vane de golire/aerisire( procurare și montaj)



u

D

D

D

D

n

u

D a

‘ !

t. .-

n


provizorate

lucrări necesare in caz de devieri neprevăzute

lucrări de consolidare rezultate in urma expertizarii galeriilor de termoficare sistem de monitorizare parametri

instalații electrice

lucrări de rezistență

lucrări de drumuri


Devizul general s-a întocmit în conformitate cu HGR 907/2016 și este structurat în 6 capitole de cheltuieli în lei, cu și fără TVA (19%).

Valoarea totala estimată ~ 994.349.671,15 lei fără TVA (1.181.601.316,97 lei cu TVA)

Din care 801.335.741,30 lei fără TVA (953.589.532,15 lei cu TVA ) reprezintă cheltuielile


pent-mconstrucții - montaj

Cheltuielile pentru lucrările necesare privind reabilitarea rețelelor termice primare care fac ^/'d^ie^Tp^ezențului studiu au la bază ofertele obținute de la producători sau valorile pe categorii de 7 '* ’          i&oiedțe anterioare.

' Reftartiz'ațe pe structura capitolelor de cheltuieli ale devizului general aceste cheltuieli se


FI d




/Secțiunea 1 ~ Cheltuieli pentru obținerea și

2.1 -/Obținerea terenului

Cuprinde cheltuieli efectuate pentru:

  • a) cumpărarea de terenuri;


  • b) plata concesiunii (redevenței) pe durat^realUăru*;


teritoriului n

lor;



r-ț


RAD—T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 137/205

  • c)  exproprieri și despăgubiri;

  • d) schimbarea regimului juridic al terenului;

  • e) scoaterea temporară sau definitivă din circuitul

  • f)  cheltuieli de aceeași natură prevăzute de lege.

Opțiunea 1 - Nu este cazul.

Opțiunea 2 - Nu este cazul. Opțiunea 3 - Nu este cazul.

1.2. Amenajarea terenului


Cuprinde cheltuieli efectuate pentru pregătirea amplasamentului și care constau în:

  • a)  Demolări

  • b)  Demontări

  • c)  Dezafectări

  • d)  Defrișări

  • e)  Colecta re. sorta re și transport la depozitele autorizate ale deșeurilor rezultate

  • f)   Sistematizări pe verticală

  • g)  Accesuri/drumuri/alei/parcări/drenuri/rigole/canale de seu rgere/zî duri de sprijin

  • h)  Drenaje

  • i)    Epuismente ( exclusive cete aferente realizării lucrărilor pentru investiția de bază

  • j)    Devieri cursuri de apă

  • k)  Strămutări de localități

  • l)    Strămutări de monumente istorice

  • m) Descărcări de sarcină arheologică sau. după caz protejare în timpul execuției obiectivului de investiție

  • n)  Lucrări pentru pregătirea amplasamentului

In studiu au fost incluse cheltuieli pentru defrișarea arborilor de pe amplasamentul existent al conductelor de termoficare atât pentru Scenariul 1 cât și pentru Scenariul 2.

Cheltuielile pentru lucrările necesare privind defrișarea arborilor de pe amplasamentul existent al conductelor de termoficare au la bază valorile pe categorii de lucrări din proiecte anterioare.

Opțiunea 1 - 2.051.107.75 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 2.051.107.75 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 2.051.107,75 lei fără TVA

1.3. Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială

Cuprinde cheltuielile efectuate pentru lucrări și acțiuni de protecția mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, de exemplu:

  • a)  Plantarea de copaci^

  • b)  Reamenaj^re^spitiiAțerzîș

  • c)  Reintroducere a liTote^ul agricol a suprafețelor scoase

  • d) /Lucțări/actiuni pe-^protecția mediuluiA /



    Denumire proiect: REABILITAREA

    Nr. Pr.:

    RClD^T

    SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

    7135

    Pag. 138/206

    MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

    Faza :

    (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME

    Studiu de

    DE TRASEU DE 105,969 km)

    Fezabilitate


    L1


    In studiu au fost incluse cheltuieli pentru plantarea de copaci, reamenajarea spațiilor verzi precum și pentru lucrări/acțiuni pentru protecția mediului atât pentru Scenariul 1 cât și pentru Scenariul 2.


    Cheltuielile pentru lucrările necesare privind defrișarea arborilor de pe amplasamentul ip proiecte


    existent al conductelor de termoficare au la bază valorile pe categorii anterioare.                                               ~~~     ~

    Opțiunea 1 - 4.102.215,50 lei fără TVA CONFORM CU ORI

    Opțiunea 2 - 4,102.215,50 lei fără TVA*

    Opțiunea 3 - 4.102.215,50 lei fără TVA


    1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilitșțiloxT( devieri amplasament)




    din


    D

    D

    0

    D

    n

    u


Opțiunea 1 - 4.102.215,50 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 4.102.215,50 iei fără TVA

Opțiunea 3 ~ 4.102.215,50 lei fără TVA

Secțiunea a 2-a.Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

Cuprinde cheltuielile aferente lucrărilor pentru asigurarea cu utilitățile necesare funcționării obiectivului de investiție, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiție, precum și cheltuielile aferente racordării la rețelele de utilități, precum

  • a) Alimentarea cu apă;

  • b) Canalizare;

  • c) Alimentarea cu gaze naturale;

  • d) Agent termic;

  • e)  Energie electrică;

  • f)  Telecomunicații;

  • g) Drumuri de acces;

A              Căi ferate industrial;

Vi 0 ^Â-ltg utilități.

' -^^'^ABfanșamentele electrice la căminele care se vor utila cu vane electrice se vor realiza {

j ^tâț\pfojpctarea\cât și execuția ) de către firme atestate A.N.R.E., conform avizului de racordare . iboans^meht electric.

yOpțiunea 1 -193.190,80 lei fără TVA

'Z-    ' Opțitinea 2 - 193.190,80 lei fără TVA

. Lv -opțiunea 3 - 193.190,80 lei fără TVA

n

i. ..i

f I

f I

; i

L j

I î

L_l

n

n

Li


nea a 3-a. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică \3.1. Studii


n

Li


rielile pentru:

de teren, studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, tipografice și de stabilitate a terenului pe care se amplasează obiectivul de ‘

n Prezentul document este proprietatea RADET și nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu excepțiacazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.                                                               tL Cl

RflD=-T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de Fezabilitate


Pag. 139/205



Pentru studiul geotehnîc au fost prevazuți:

Opțiunea 1 - 250.000,00 lei fără TVA / C0^0R^ CU ORiGi

Opțiunea 2 - 250.000,00 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 250.000,00 lei fără TVA

  • 3.1.2 raport privind impactul asupra mediului Documentația cu privire la impactul asupra mediului a

  • 3.1.3 studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției Documentația cu privire la impactul asupra mediului a fost întocmită de către PMB.

3.2. Documentații suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații

Cuprinde toate cheltuielile necesare pentru elaborarea documentațiilor și obținerea avizelor In studiu sunt incluse cheltuielile cu privire la întocmirea documentațiilor suport necesare obținerii avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism, precum si plata acestora.

Opțiunea 1 - 755.460,55 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 755.460,55 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 755.460,55 lei fără TVA

  • 3.3. Expertizarea tehnică a construcțiilor existente, a structurilor și/sau, după caz, a proiectelor tehnice, inclusiv întocmirea de către expertul tehnic a raportului de expertiză tehnică

In studiu sunt incluse cheltuielile pentru expertizarea galeriilor de termoficare, acolo unde proiectanții fazei PTh+CS asociați constructorului care va câștiga licitația de lucrări pentru un lot vor întocmi documentația pentru montarea conductelor de termoficare pe suporți în galerii de termoficare existente (la subtraversarea arterelor de circulație importante) sau galerii edilitare în care mai sunt montate și alte utilități.

întocmirea expertizelor tehnice se face respectând prevederile normelor și normativelor în vigoare, atât din punct de vedere al dimensionării corecte a elementelor structurale și/sau nestructurale, cât și din punct de vedere al comporării construcției la solicitări seismice.

Expertiza tehnică presupune stabilrea unor concluzii referitoare la starea tehnică, soluții de intervenție și estimări din punct de vedere financiar.

Pentru obținerea unor construcții de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență, a următoarelor cerințe (Legislație - Legea 10/95, art. 5):

  • a)  rezistența mecanică și stabilitate;

  • b)  securitatea la incendiu;

igienă, sănătate și mediu înconjurător; siguranță și accesibilitate în exploatare; protecție jmpqtrțva zgom otu Iui; economleSe .eeer- ’ fși izolare termică;

iSnajaVesurșelor naturale.

• i i




RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag.

14C/206

CONFORM CU ORIGINALUL

Elaborarea expertizei pentru construcțiile existente necesită (conform prevederilor Codului de


proiectare și execuție P100 / 3 - 2013):

informații despre construcția existentă referitoare la istoria și funcțiunea clădirii;

  • -  caracteristicile structurale și ale terenului de fundare și ale elementelor nestructurale, precum și ale finisajelor; instalațiilor și echipamentelor adăpostite;

  • -   stabilirea proprietăților mecanice aie materialelor, cu un grad adecvat de încredere;

  • -   identificarea stării de afectare fizică și chimică a construcției;

  • -   stabilirea împreună cu beneficiarul lucrării a obiectivelor de performanță urmărite, și pe această bază a stărilor limită și a cerințelor seismice ce decurg;

  • -  stabilirea metodologiei de evaluare în corelare cu informațiile disponibile și stările limită selectate.(evaluarea calitativă și evaluarea prin calcul a construcției);

întocmirea raportului de evaluare cu formularea concluziilor și prgși nasurilor necesare, inclusiv evaluarea costurilor lucrărilor propu consolidare.

Opțiunea 1 - 669.082,59 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 669.082,59 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 669.082,59 lei fără TVA

In studiu sunt cuprinse și cheltuielile estimate pentru expertiza drumurilor și a căilor de rulare (tramvai), acolo unde este cazul.

3.4 Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clăldirilor

Nu-e.ste cazul.

-   ^3.5 Proiectarea

f, L' (



L Cuprinde cheltuielile efectuate pentru:

3.5.1.Tema de proiectare (^''Documentația a fost întocmită de către RADET.

3.5.2 Studiu de prefezabilitate

. J Niîeste''cazul.


<_J


q

■ ?

L. J


tJ


3.5.3 Studiu de fezabilitate / documentația de avizare a lucrărilor de intervenție și deviz j general

Documentația a fost intocmită de către RADET.

___    3.5.4 Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii acordurilor / autorizațiilor Opțiunea 1 -180.497,48 lei fără TVA

\ Opțiunea 2 -180.497,48 lei fără TVA

Opțiunea 3 -180.497,48 lei fără TVA


^J,^?311i;,^L^3.5.5 Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție ^^^roiectul tehnic pentru fiecare lot va fi întocmit de către proiectantul asociat constructorului care va câștiga licitația pentru execuția lucrărilor pe fiecare lot.

Verificarea tehnică va fi realizată de către un verificator MLPTL declarat câștigător în urma licitației derulate de către PMB


r i

Li


,__________________________________________:______________________________________________________________________________________________________________________________________________r



RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.:

7135

Faza : Studiu de

Fezabilitate^

Pag.

141/206

Opțiunea 1 - 1.624.477,34 lei fărăiTV^^^ CU ORIGINALUL! k”

Opțiunea 2 - 1.624.477,34 lei f

Opțiunea 3 -1.624.477,34 lei fără TVA

  • 3.5.6 Proiect tehnic și detalii de execuție                / f

Proiectul tehnic pentru fiecare lot va fi întocmit de cătte-prîDiectantul asociat constructorului care va câștiga licitația pentru execuția lucrărilor pe fiecare lot.

Proiectul tehnic cuprinde toate tipurile de lucrări de proiectare ( inclusiv documentația de avizare a lucrărilor de intervenție la galeriile de termoficare, PAC, PAD, POE)

Opțiunea 1 -16.244.773,36 lei fără TVA din care

Proiect consolidare galerii în urma expertizării - 212.910,23 lei fără TVA

Opțiunea 2 -16.244.773,36 lei fără TVA din care

Proiect consolidare galerii în urma expertizării - 212.910,23 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 22.151963,68 lei fără TVA din care

Proiect consolidare galerii în urma expertizării - 212.910,23 lei fără TVA

  • 3.6 Organizarea procedurilor de licitație

Opțiunea 1 - 39.179,10 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 39.179,10 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 39.179,10 lei fără TVA

Toate procedurile de licitație vor fi derulate de către PMB

3.7 Consultanță

Cuprinde cheltuielile efectuate pentru:

  • 3.7.1 managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

Opțiunea 1 - 7.137.854,96 lei fără TVA

Opțiunea 2-7.137.854,96 lei fără TVA

Opțiunea 3 -9.845.310,41 lei fără TVA

  • 3.7.2 auditul financiar

Opțiunea 1 -1.066.576,03 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 1.066.576,03 lei fără TVA

Opțiunea 3 -1.279.890,35 lei fără TVA

In studiu au fost prevăzute cheltuieli pentru consultanță conform HG363/2010 luându-se în considerare pentru capitolele/subcapitoîele necuprinse în standardul de cost valori maximale de cheltuieli.

, 3.8 Asistența tehnică



..7 C Cj-ipjdnde cheltuielile efectuate pentru: ,/r3r&Ti asistenta tehnică din partea proiectantului

'"s-............................

1 •    3.8.l.le perioada de execuție a lucrărilor

. Qpfiuneă 1 - 2.215.196,37 lei fără TVA

— (Opțiunea 2 - 2.524.595,17 lei fără TVA

J / Opțiunea 3 - 2.244.819,34 lei fără TVA

'                3.8.1.2 Pentru participarea proiectantului la


V.


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOF1CARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Nr. Pr.:

7135

Faza: Studiu de Fezabilitate ;


Pag.

142/206


control al lucrărilor de execuție, avizat de către Inspectoratul de Stat in Construcții

Opțiunea 1 - 246.132,93 lei fără TV^

Opțiunea 2-280.510,57 lei fără TVÂCONFORM CU ORIGINAt ni H—t?"

Opțiunea 3 - 224.481,94 lei fără TVA



In studiu au fost prevăzute cheltuieli pentru asistență tehnice rm HG363/2O1O ......-......

luându-se-în .considerare pentru capitolele/subcapitolele necuprinse în standardul de cost valori maximale de cheltuieli.

3.8.2 dirigenție de șantier, asigurată de personalul tehnic de specialitate,autorizat Opțiunea 1-9.845.317,19 lei fără TVA

Opțiunea 2-11.220.422,98 lei fără TVA                     :  -

Opțiunea 3 - 8.979.277,47 lei fără TVA


Dîrigenția de șantier va fi realizată de către un diriginte de șantier autorizat declarai câștigător în urma licitației derulate de către PMB,

Secțiunea a 4 -a. Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1 Construcții și instalații


n

li


Pentru fiecare dintre cele 3 opțiuni valoarea cuprinde cheltuielile aferente execuției tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiție și anume: dezafectare conducte clasice vechi

  • -  conducte preizoiate și accesorii dotate cu fir de supraveghere și semnalizare ( procurare și montaj)

  • -  vane de secționare ( procurare și montaj)                                e

vane de raccrdf procurare șî montaj)                                     _

  • -  conducte clasice in cămine inclusive vane de golire/aerisire( procurare și montaj )

„ . „.     - provizorate

lucrări necesare in caz de devieri neprevăzute lucrări de consolidare rezultate in urma expertizarii galeriilor de termoficare sistem de monitorizare parametri instalații electrice                                            .............. ......... ......

lucrări de rezistență lucrări de drumuri Opțiunea 1 - 771.342.237,58 lei fără TVA Opțiunea 2 - 885.934.386,98 lei fără TVA Opțiunea 3 - 699.172.260,46 lei fără TVA

In studiu cheltuielile au fost estimate având la bază ofertele obținute de la -L producători sau valorile pe categorii de lucrări din proiecte anterioare,

Cheltuielile aferente fiecărui obiect de construcție se regăsesc în devizul pe obiect.-           ' |

4.2 Montaj utilaje, ecN            hnologice si funcționale

Cuprinde cheltuieli^^ferente



i n sta 1 ațiile f u ncți on ale. Nu este cazul.



n ț ț Li


_LJ.


f4 u


,0


jelor tehnologice si a utilajelor incluse în

11


Prezentul document este proprietatea și cazului în care există o autorizare scrisă din partea regiei.

/ nu poate fi copiat, folosit sau făcut cunoscut altor persoane, cu exceppa U


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECWe ÎNSUMÂND O LUNGIME ,x^>0&™ASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de

Fezabilitate

Pag. 143/205

CONFORM CU ORIGINâCU£

ehnologice și funcționale care necesită montaj




în căminele


  • 4.3 Utilaje, echipa

Cuprinde chelt f+e'pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor incluse în instalațiile funcționale.

In studiu sunt incluse cheltuielile pentru achiziționarea vanelor electrice adiacente căminelor de termoficare.

Opțiunea 1 - 48.979.826,46 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 48.979.826,46 lei fără TVA Opțiunea 3 - 48.979,826,46 lei fără TVA

Cheltuielile estimate au la bază ofertele primite de la producătorii de va

  • 4.4 Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport.

Cuprinde cheltuielile pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu necesită montaj, precum și a echipamentelor de transport, inclusive tehnologic.

Nu este cazul.

  • 4.5 Dotări

Cuprinde cheltuielile pentru procurarea de bunuri care intră în categoria mijloacelor fixe sau obiectelor de inventar precum mobilier, dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, dotări de uz gospodăresc, dotări privind protecția muncii.

In studiu sunt prevăzute dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor și dotări privind protecția muncii necesare in căminele adiacente căminelor de termoficare.

Opțiunea 1 -121.035,20 lei fără TVA

Opțiunea 2 ~ 121.035,20 lei fără TVA Opțiunea 3 -121.035,20 lei fără TVA

  • 4.5 Active necorporale

Cuprinde cheltuieli cu achiziționarea activelor necorporaie: drepturi referitoare la brevete, licențe, know-how sau cunoștințe tehnice nebrevetate.

Nu este cazul.

Secțiunea a 5-a . Alte cheltuieli

5.1 Organizare de șantier

Cuprinde cheltuieli necesare în vederea creării condițiilor de desfășurare a activității de construcții - montaj din punct de vedere tehnologic și organizatoric.

  • 5.1.1. Lucrari de construcții și instalații aferente organizării de șantier.

    1.!


q î-’ <4 Qjpțiunea 1 -19.544.774,18 lei fără TVA /      "^ppțidnea 2 - 22.409.577,91 lei fără TVA

r—


- /Opțiunea 3 - 17.740.524,75 lei fără TVA

-i •. j

2 . Chel>tiTeli conexe organizării de șantier

-. Opțiunea 1 - 7.817.909,67 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 8.963.831,17 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 7.096.209,9 lei fără TVA



In studiu au fost prevăzute cheltuieli pentru lucrările aferente organizării de șa

RHD^T


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 144/205


conform HG363/2O1O luându-se în considerare pentru capitolele/subcapitolele necuprinse standardul de cost valori maximale de cheltuieli.

  • 5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului

Opțiunea 1 - 8.827.280,82 tei fără TV

Opțiunea 2 - 8.963.831,17 Ier fără TVA

Opțiunea 3 - 8.013.564,32 lei fără TVA

Cuprinde după caz:

  • 5.2.1 Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoa

Nu este cazul

0 o o n

t

u

n

D

n

Li

n

11



  • 5,2.2 Cota aferenta Inspectoratului de Stat in Construcții, calculata potrivit prevederilor legii n 10/1995 privind calitatea in construcții.

Opțiunea 1 - 4.006.678,71 lei fără TVA

Opțiunea 2 ~ 4.593.963,47 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 3.636.807,57 lei fără TVA

  • 5.2.3 Cota aferenta Inspectoratului de Stat in Construcții, calculata potrivit prevederilor legii 50/199 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Opțiunea 1-801.335,74 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 918.792,69 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 727.361,51 lei fără TVA

5.2.4 Cota aferenta casei Sociale a Constructorilor - CSC, in aplicarea prevederilor Legii nr. 215/1997 privind Casa Sociala a Constructorilor

Opțiunea 1 - 4.006.678,71 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 4.593.963,47 lei fără TVA

.    - ,m_ Opțiunea 3-3.636.807,57 lei fără TVA

f '"f \5’>2/5 Taxepentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire / desființare xUrTstu'diu^Li fost prevăzute cheltuieli calculate potrivit prevederilor legale.

< r I \ - Opțiunea 1 - 12.587,66 lei fără TVA


IJ



;.;,ț \ -Opțiunea 1 - 12.587,66 lei fără TVA j / Opțiunea 2 -12.587,66 lei fără TVA ' J    . Opțiunea 3 -12.587,66 lei fără TVA


?' ;5.3' Cheltuieli diverse si neprevăzute

Cheltuielile diverse si neprevăzute vor fi folosite in conformitate cu legislația in domeniul achizițiilor publice ce face referire la modificările contractuale aparute in timpul execuției.

Cheltuielile diverse si neprevăzute se estimează procentual, din valoarea cheltuielilor azute la cap/subcap, 1.2,1.3,1.4, 2, 3.5, 3.8, 4 ale devizului general ț 10%)

Opțiunea 1 - 86.124.822,34 lei fără TVA

Opțiunea 2 - 97.755.925,51 lei fără TVA

Opțiunea 3 - 79.455.924,15 lei fără TVA

Itcheli pentru/nformare si publicitate




n

LI


[]


____________"1


RflD^T


Nr. Pr.: 7135

Pag. 145ț/206


Faza : Studiu de Fezabilitate

Cuprinde cheltuielile pentru publicitate si infornfâr'eri de interes public.                                    / com-h»


Opțiunea 1 - 868.507,46 lei fără TVA ' CiJ °^lGINALUi

Opțiunea 2 - 868.507,46 lei fără TVA”

Opțiunea 3 - 868.507,46 lei fără TVA

In studiu s-au estimat cheltuielile pentru publicitate și inform existente pe piață Ea momentul actual

Secțiunea a 6 - a. Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

Cuprinde cheltuielile necesare instruirii/școlarizarii personalului în vederea utilizării corecte și eficiente a utilajelor și tehnologiilor.

Nu este cazul având în vedere că există personal calificat care asigură buna funcționare a sistemului de termoficare parțial modernizat

6.2 Probe tehnologice si teste

Cuprinde cheltuielile aferente execuției / probelor / încercărilor prevăzute în proiect, rodajelor, expertizelor la recepție, omologărilor.

Nu este cazul deoarece proiectul nu vizează execuția unui prototip ce urmează a fi omologat în urma testelor indicate în aceasta secțiune.

3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:

  • - studiu topografic;

  • - studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;

* studiu hidrologic, hidrogeologic;

  • - studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice;

  • - studiu de trafic și studiu de circulație;

  • - raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;

  • - studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere;

  • - studiu privind valoarea resursei culturale;

  • - studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.

La capitolul 3.1.1 a fost prevăzută suma de 250.000 lei fara TVA pentru întocmirea studiilor de teren . Studiul de trafic și studiul de circulație se vor întocmi in vederea obținerii avizului Comisiei de Circulație — PMB.

3.5. Grafice orientative de realizațe-ainvestiției


In anexele 49-e-73 sunt prezențate_ graficele Șântt privind eșalonarea investi dintre cele 25 loturi         /'

. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiupHehnico-economicțe) propușț^)


L k /            /    /7 l!r: '                                           hi?


j                        --

I        -

f CONFORM CU ORIGIf



Acest proiect de investiții constă în înlocrtfr^a conductelor siste grad de coroziune sau izolare p



Nr. Pr.:

7135



Pag. 146/205


j^deT^țjiăport SACET cu un înalt


are necesită lucrări de rep ff^excesive și care conduc la


pierderi foarte mari.de căldură și”apă.

Cele două scenarii principale ale analizei cost-beneficiu sunt următoarele:

1. Scenariul fără proiect BAU (Business As Usual): Presupune restructurarea operațiunilor RADET și ELCEN, preum și fuziunea lor în cadrul companiei ENERGETICA, al cărei acționar principal este PMB. în cadrul^JAU nu au loc lucrările de reabilitare ale tronsoanelor de cc. 212 km (Faza 1), ci doar a cc. 31 km (Faza 1), cu finanțare de la bugetul local. Pierderile de căldură vor continua să crească, în timp.Ce cererea va fi influențată doar de variabila noi conectări, care va fi egală cu zero pe fondul nemulțumirilor clienților legate de calitatea sistemului de distribuție. Numărul de deconectări va" fi egal cu cel din cadrul Scenariului cu proiect PIP, pe baza implemetării reglementării zone de încălzire unitare, care va interzice debranșarea de la rețea. Cererea prezentă de energie termică neacoperită va fi satisfăcută la finalul anului 2023, e adevărat cu costuri foarte mari suportate de către PMB.


2. Scenariul cu proiect PIP (Priority Investment Proiect): presupune înlocuirea a circa 212 km de conducte vechi din rețeaua de transport cu conducte preizolate cu diametre reduse. Principalele I efecte previzionate se referă la reducerea de pierderi de căldură, consum de gaz și de emisii tJ poluante. Performanța îmbunătățită a sistemului va atrage noi conectări în timp ce numărul de j deconectări andale va rămâne constant la nivelul celor înregistrate în anul 2017. Implementarea ; î în curând a "zonelor de încălzire unitare" va conduce la interzicerea deconectărilor de la rețea.

Cererea curentă de energie termică neacoperită va fi satisfăcută până la finalul anului 2023, anul | I în care are loc finalizarea implementării investiției.

' Prezentarea gengrală a ipotezelor Scenariului PIP (valabile pentru cele trei opțiuni) este redată mai jos. ....      

Descrierea generală a Scenariului PIP

  • Proiectul constă în înlocuirea a o parte a conductelor din sistemul de transport care generează I I

costuri ridicate de reparații însoțite de pierderi ridicate de energie termică și apă.

  • Nu vor avea loc investiții în cadrul CET-urilor producătoare de agent termic.

  • Dimensiuni aîțernative ale conductelor și măsuri de izolare diferite au fost luate în considerare J

în analiza opțiunilor (de ex. conducte cu diametre mai mici în Opțiunea 3 conduc la reducerea mai mare a; pierderilor de căldură, dar necesită stații de pompare intermediare care au F] dezavantaje-legate de găsirea locațiilor adecvate).

  • în cadrul acestui scenariu este preyăzută înlocuirea a cc. 212 km de conducte, respectiv cc. 20%

din lungimea totală a rețelerde-lcânspoft^

  • Costul total aț proiectului,farâȚV7Te_sfe estjrriat la aproximativ 213.mil. Euro (prețuri constante,

neactualizațe).


RClD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘWSv^

Nr. Pr.:

7135 ^Za: %£*tudiu de ! fezabilitate r- CI

* A I

Pag. 147/205

CONFORM CU ORIGIM

-[2Î

.LUL

OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LmSII^E

i

- Vk4

--

&**//




Principalele centrale de produ față în proprietatea statului proprietatea PMB. Până la momentul începerii proiectului, se estimează faptul că procesul de fuziune dintre RADET și ELCEN va fi finalizat și ca atare cele 4 CET-uri vor fin în proprietatea Municipalității.

“ Proiectul va fi implemetat în patru ani consecutivi, în special pe durata verii, când conductele pot fi scoase momentan din operare.

  • Beneficiile proiectului constau în utilizarea mai redusă de gaz (la centralele de energie termică)

și reducerea pierderilor de apă pe rețea.

  • Rata deficitului de finanțare este de 98%, ceea ce se traduce prin obținerea unei finanțări

nerambursabile de 176 mii. Euro pentru proiect.

ergiei termice CET           CET) sunt în momentul de

ET-uri), existând de asemenea și o centrală (Casa Presei) în


Elemente relevante în analiza operării sistemului

Este de așteptat ca planul de restructurare a ELCEN și RADET să primească sprijin public, deși acest lucru nu este confirmat la acest moment.

  • Principalii furnizori și creditori sunt companiile de furnizare a gazului.

  • Prețul gazului natural este la acest moment subvenționat de către statul român, ceea ce îl face

mai ieftin decât prețul de pe piața internațională.

  • Prețul gigacaloriei este în momentul de față subvenționat de la bugetul local al municipalității.

“ Producția de energie termică se face în proporție de 90% prin cogenerare.

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință

Scenariul de referință îl reprezintă opțiunea 1 ce a fost detaliată în capitolul 3.

Perioada de referință este 2020-2044 și a fost utilizata ca bază de calcul pentru întocmirea analizei cost beneficiu

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

Analiza vulnerabilităților s-a realizat la mai multe niveluri de risc, respectiv: riscuri din categoria dezastre naturale, riscuri din categoria evenimentelor non-criminale, riscuri de infracționalitate și riscuri din categoria evenimentelor informaționale. Pentru fiecare categorie menționată s-a efectuat o analiză exhaustivă în sensul considerării tuturor riscurilor identificabile și de asemenea dacă ele reprezintă jm "pericol potențial (caz în care se identifică opțiunile de tratare a lor) sau nu sunt releVa'rțte-penfr'u^cest tip de proiect (caz în care sunt ignorate),

zz r • i v~- ________________________


fRISCURI DIN'CÂTEGORIA DEZASTRE NATURALE

i; -U-EZASTRUL

OPȚIUNI DE TRATARE

TRATARE ȘÎT^teALIZATĂ DA/NU

Urgane

Ignorare

1*

Tornade

Ignorare

l‘c j. Y'3<.

vFlu 1

a



RAD-T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 148/206

CONFORM CI

Sc re

Alunecare sol

Posibilitate deteriorare a solului cauzată de ploi în exces. Riscul esțe minor deoarece este utilizat acelajf segment de magistrală. Trațarb: includerea în bugetul proiemilyi-dt cheltuieli diverse și neprevăzute.

*

Furtuni violente

Ignorare

Da

Cutremur major

Ignorare

Da

Inundații

Ignorare

Da

Valuri uriașe

Ignorare

Da

Fulgere

Ignorare

Da

Incendii cauzate de natură

Ignorare

Da

Căderi de obiecte cosmice

Ignorare

Da


n

lj

[1

D

D

O



RISCURI DIN CATEGORIA EVENIMENTE NON-CRIMINALE

DEZASTRUL

OPȚIUNI DE TRATARE

TRATARE REALIZATĂ DA/NU

Accidente tehnologice sau de muncă

Contract de evaluare riscuri de accindetare sau îmbolnăvire. Asigurare medicală.

Da

întreruperile alimentării cu energie electrică sau a comunicațiilor

Alimenatare cu generator propriu + comunicații de rezerva (tel.

Personale, internet, telefonie fixă) + baterii UPS.

Da

Prăbușiri de avioane

Ignorare

Da

Coliziuni navale

Ignorare

Da

Deraieri de trenuri

Ignorare

Da

Accidente auto

Ignorare

Da

Greșeli de operare cu consecințe de blocare a sistemului informatic

Contract de prestări servicii. Pregătire personal + control intern.

C .s

Da

Incendiile și inundațiile produse de om

z

Pregătirea temeinică a personalului/'

î ::

- Da \

ț ■■■       . \

Avarie slstemz?

Pregărire și trimitere echipă t specializată în teren pentfu remedierea avariilor.

, ÂDa



£§&CURI DIN CATEGORIA INFRACȚIUNI

DEZASTRUL

OPȚIUNI DE TRATARE

" TRATARE


RHD^T


Pag. 149/2C6


I—'------—

p-Ofoi-URM cu ORIGINALUL


Furtul Tâlhărie Jaf


Gestiune frauduloasă


_______Distrugere_______ Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri Neglijență în serviciu.

Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu f sau îndeplinirea lor defectuoasă


Proceduri operatioale însușite. Sisteme tehnice de securitate operaționale. Asigurar Audit intern efici Proceduri operaționale. Echipaj de intervenție.



Părăsirea postului și prezența la serviciu în stare de ebrietate

Control permanent la locurile de muncă. Monitorizare video.

Da

Ultrajul contra bunelor moravuri șî tulburarea ordinii și liniștii publice

Audit itern.

Monitorizare permanentă personal.

Da


RISCURI DIN CATEGORIA EVENIMENTELOR INFORMAȚIONALE

DEZASTRUL

OPȚIUNI DE TRATARE

TRATARE REALIZATĂ DA/NU

Accesul neautorizat la informațiile confidențiale ale unității

Proceduri clare de acces la informații + control.

Da

Blocarea activității informaționale

Soluții alternative de comunicare/ informare

Da

Atacurile asupra integrității informațiilor,_ renumeîui, reputație^și imaginii y.nița’ți’u-^’—

Scenarii anticipate de răspuns. Celulă de criză competentă.

Se contracarează la nivel instituțional

Derularea i/hor^feișții ilegale sau clefectuase . cu colaborțatori sâir • 7^7

TJGurroâșterea legilor și aplicarea lor, 'Țjerauhțărea contractelor sau sprijinul ț j 7 organelor în drept.

.      /Procedură operațională.

/zi1 V

/Zs/ oicW’*

;«H          Sivi

\\<A         FH £

XXy         X/r




RHD^T


Pag. 15QZ2CS


i—


' CONFORM CU ORIGINAL

î

  • 4.3. Situația utilităților și analiza de consum: '--—______,

43.1 Necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;

in Devizul General sunt prevăzute cheltuieli pentru relocarea / protecția utilităților.

  • 43.2 Soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

43.2.1 Alimentarea cu apă potabilă

Sursa de apă pentru efectuarea probelor de presiune la rece și pentru spălarea conductelor după probele de presiune este rețeaua stradală.

Legătura la rețeaua de apă trebuie să se realizeze etanș astfel încât să se evite pierderile de apă.

Se recomandă ca linia de alimentare să păstreze aceeași secțiune cu rețeaua, admițându-se numai scurte ștrangulări impuse de hidranți și care nu pot fi evitate.

în șantier apa va fi utilizată pentru activități specifice (stropirea cu apă a platformei de lucru și jj a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipitații, pregătirea materialelor de construcții), precum și în scopuri igienico - sanitare.

Apa va avea o utilizare limitată în perioada de construcție, cea mai mare parte a materialelor de construcție urmând a fi preparate în afara amplasamentelor.

Apele uzate rezultate din activitățile igienico - sanitare ale personalului (ape uzate fecaloidmenajere) în perioada de construcție vor fi colectate local, în bazine vidanjabile.

Vor fi utilizate grupuri sanitare de tip toaletă ecologică - pentru care este necesară asigurarea întreținerii zilnice.

43.2.2 Canalizare

în cazul căminelor de termoficare existente, lucrările de reabilitare a rețelelor de termoficare cuprind și decolmatarea și repunerea în funcțiune a legărilor la canalizare, inclusiv înlocuirea armăturilor din cămine (clapete de sens, vane cu sertar) și a conductelor de legătură din oțel.

Căminele de termoficare nou construite vor fi de asemenea legate la canalizare. In cazul în care cotele de amplasare a celor două utilități nu permit acest lucru, căminele de termoficare vor fi /goliteJa canalizare cu ajutorul pompelor submersibile.

/ Prin legările la canalizare vor fi drenate apele provenite din infiltrații, de la probele de ___-Țpr^shirî§tțpirecum și cele rezultate în urma eventualelor avarii apărute în sistem.

Agețitul termic distribuit prin rețeaua de apă fierbinte este dedurizată și degazată și nu pune


I

i

i

1


tJ


Lj


1___-Țprâshirm*f

i'V'SA XAgentui termic în nfciun f^l> probleme


.înri

/ Z

3 Alimentarea cu energie electrică

'            Pentru organizările de șantier sau pentru obiective cu amplasament provizoriu (stabilite prin

autorizația de construire) se vor realiza instalații electrice provizorii în baza avizelor de racordare emise de SDFEE. Aceste sunt eliberate pentru o perioadă de maxim 90 zile cu posibilitate de prelungire prin solicitarea unui nou aviz..

Energia electrică se distribuie la tabloul electric al șantierului amplasat în apropierea H ^Jșainerelor care compun organizarea de șantier.                                                  U

Xs\Tabloul electric de distribuție pentru organizare de șantier este prevăzute cu circuite separate ‘îSv't’bertMililumînaț, alim tare la 220 V si alimentare la 380 V.


de mediu.


1

L.


T"




îl


RHD^T


Pag. 151/205


Transportul energiei la tabloul organizării șantier se face prin cablu electric cu protecție exterioara dimensionat corespunzător puterii instalate si amplasat conform proiectului de alimentare cu energie electrica.


4.3.3.4 Alimentarea cu gaze naturale

Lucrările de reabilitare a sistemului de termoficare al Municioi alimentarea cu gaze naturale.                    r—

4.4 Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții^           Ci

a)împactul social și cultural, egalitatea de șanse?——--



necesită



Reabilitarea rețelelor termice ce face obiectul prezentului studiu asigură egalitatea de șanse a tuturor locuitorilor municipiului racordați/ care se pot racorda (nu fac obiectul prezentului studiu posibilitățile de raportare) la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, prin aceea că vor avea asigurat un serviciu de alimentare cu energie termică, sigur, la prețuri suportabile, la același nivel de calitate, astfel încât să aibă confortul termic funcție de necesitățile fiecăruia.

în ceea ce privește prezentul proiect, ca principiu de elaborare, implementare, management și identificare a grupurilor țintă, va asigura în toate etapele sale egalitatea de șanse și egalitatea de gen, oportunități egale tuturor celor implicați inclusiv a grupului țintă final, luându-se în considerare toate politicile și practicile prin care nu se realizează nîcio deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronică contagioasă, infectare HiV/SIDA, apartenență la o categorie defavorizată precum și orice alt criteriu care are că scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Principiul egalității de șanse este respectat în cadrul acestui proiect în toate fazele sale de derulare, astfel:

în faza de implementare a proiectului, va fi luată în considerare egalitatea de șanse și abordarea principiului de oportunități egale, atât la nivelul constituirii echipei de proiect, cât și în ceea ce privește implicarea resurselor umane în diferite momente de derulare a proiectului; singurele criterii de selecție a personalului vor fi cele bazate pe competență, experiență și specializare în domeniul vizat. Aceleași principii vor fi impuse si subcontractorilor prin termenii de referința incluși in docuemntatiile de achiziție publica si prin clauzele contractelor de lucrări

.; ~Jn ceea ce privește managementul proiectului, în stabilirea echipei de management vor fi TițiKate1 aceleași criterii de competență pentru selecție,

|n „stabilirea grupurilor țintă ale proiectului, s-au luat în considerare toți cetățenii,


.z-


y                      --v             .... _             ----- - - -    ,----- ---- ,-------------,   --------- ...   ------------------, -  -  ,

* indiferentid^etni’e, sex, religie, dizabilități, vârstă. De rezultatele implementării proiectului vor putea ^epeficia;        /

d jafurile !și libertățile fundamentale.

în /atribuirea contractelor de achiziții publice ce se

z pfQfe'p£yJu|/.se vorrespecta principiile de nediscriminare, tratament e -1^/34/2006 cu modificările și completările ulterioare. Aceste principii


ridîreren ,

^eijeficia’țoște apeste categorii de persoane, fără discriminare și fără a^Jj



RClD^T

-4l=


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI NGIME


CONFORM CU ORIGihALU



Pag. 152/205


tate prin aceea că la procedurile de contractare ce se vor organiza, vor putea participa toate persoanele fizice și juridice care îndeplinesc prevederile legislației române și europene în domeniul achizițiilor publice.

Pe parcursul pregătirii și desfășurării procedurilor de contractare, e$âflWeandg va manifesta prin:

  • •     Caiete de sarcini care respectă principiul neutralității

  • •    Nu se vor face referiri la producători sau mărci ale echipam necesare pentru implementarea proiectului.

  • •     Criteriile de calificare a ofertanțiior la procedurile de contractare (licitații, cererii de ofertă etc.) nu vor fi restrictive și vor ține seama numai de natura și complexitatea contractului ce urmează a se încheia. Acestea vor fi publice;

făcute public.



Toata documentația de atribuire aferentă achizițiilor prevăzute prin proiect vor fi


  • •    în cazul primirii de clarificări asupra documentației, Autoritatea Contractantă va face publice răspunsurile la clarificări.

  • •    Pentru evaluarea ofertelor se va întruni o Comisie de evaluare, pentru evaluarea obiectivă a ofertelor primite;

  • •     Evaluarea ofertelor se va face numai pe baza cerințelor din caietul de sarcini și a criterilor de evaluare care sunt precizate în documentația de atribuire ce a fost făcută publică

  • •     Orice persoană care este sau poate fi lezată că urmare a deciziilor Autorității Contractante, pe parcursul derulării procedurii de contractare are dreptul să conteste aceste decizii;

  • Anunțul de atribuire pentru fiecare contract va fi făcut public în faza de execuție a lucrărilor, egalitatea de șanse se manifestă prin

    generarea de noi locuri de muncă, ce vor putea fi ocupate fără restricții de religie etc. de către orice persoană care are calificările și îndeplinește cerințele


sex, etnie, rasă, specifice locurilor de muncă nou create.

se implementează măsuri pentru evitarea accidentării populației riverane zonelor în care se execută lucrările și a acesului normal în locuințe. Astfel, se vor monta platforme și podețe de acces peste canalele deschise la intrările în scările de bloc/locuințe, platforme care vor avea mână curentă și vor fi astfel montate încât să poată fi folosite și de către persoanele cu handicap. Canalele termice deschise pe perioada lucrărilor vor fi semnalizate.

Toate materialele rezultate din desfacerea canalelor termice și a conductelor vechi care se scot din canale vor fi transportate zilnic astfel încât să nu fie deranjată circulația pietonală și/sau auto.

Programul de lucru în timpul execuției lucrărilor se va stabili astfel încât populația să nu fie deranjată de zgomot în timpul orelor de odihnă, iar în restul timpului nivelul zgomotului nu va depăși valoarea de 60 db.

estimări privind forța de muncă ocupată prin reabz^reaInvestiției: în faza de realizare, în faza

----,------,                                                                             Z- ..   ,

i]Se estimează că în perioada de realizare a înV&Wț

/ persoane, iar în perioada de operare nu se necesită forță de nțunca

_________x t_____j:____t:_______i-ÂV ’■/' 1 I


7 A de operare;                              z

s^jSe estimează că în perioada de realizare a ir'"

’ . . .

care asigură în prezent buna funcționare a sistehiuftii


r: Î \ 7

ițieiforța .'de- muncă ocupată este M r ? W r :              vi *


1500 ă țle cea



Denumire proiect: REABILITAREA

RClD=T


SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (23 OBIECTIVE ÎNSUMÂND 0 LUNGIME


Pag. 153/205


CONFORM CU ORIGINALUL


DE TRASEU DE 105,969 km)


c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitățil și a siturilor protejate, după caz;

Subiectul este tratat in " Memoriul tehnic de încadrare" anexat prezentei documentații


d)impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz

Subiectul este tratat in " Memoriul tehnic de încadrare" anexat prezentei documentații


4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

Aceste date sunt preluate din cadrul celorlalte secțiuni ale studiului de fezabilitate. De menționat faptul că cererea de căldură este aceeași în cadrul tuturor scenariilor și tuturor celor trei opțiuni din cadrul Scenariului PIP.


în ciuda reducerii cererii de energie termică, pierderile semnificative de căldură și apă au condus la situația în care sistemul centralizat nu mai poate acoperi nivelul cererii și ca atare aceasta a putut fi satisfăcută numai în proporțied e 91,3%.

Estimările curente arată că circa 72% din căldura utilizată în București pentru încălzirea spațiilor de locuit, pentru furnizarea de apă caldă către populație și pentru utilizatorii non-casnici, este livrata de către RADET. Diferența de aproximativ 28% este produsă prin mijloace locale și nu constituie scopul acestui studiu. O pondere de 96,% din totalul de energie termică furnizată de către RADET a fost realizată prin Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), iar restul de 3,5% a fost livrat de către un număr de 46 de centrale de cartier, concentrate în special în centrul Bucureștiului. în cadrul acestui studiu de fezabilitate are loc analiza mărimii, performanței și necesităților sistemului centralizat, în timp ce cele 46 de centrale sunt de asemenea luate în considerare, în special datorită importanței lor din punct de vedere economic și financiar. Ca atare, luând în caicul toate sursele de energie ale SACET, balanța de energie a sistemu pentru anul 2017 este ilustrat în diagrama Sankey de mai jos.


iftalizat SACET w •O * /'



DISTRIBLTON


DLSTRIB SALES


QELCEN

91,S%


□ private chppb 42*


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SI5TEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de Fezabilitate

Pag. 154/205

Ponderile exacte de căldură injectate în sistemul centralizat de către fiecare producător în anul 2017 sunt prezentate sintetic în tabelul următor.

Tabel SO ~ Ponderea de energie livrată către sistem

Facilitate

Pondere

Descriere      ț

ELCEN

91,61%

Facilități deținute de către stat

Vest Energo & Grivița

5,78%

Două unități privare

Casa Presei & HoB

2,61%

Centrale proprietate RADET



ClJ ORIGINALUL.


DIRECȚIA asistenîâ TEHNICĂ Șl JURIDICA

♦ ?**KJ ‘Oui


Pierderile de căldură împreună cu cantitatea imensă de apă pierdută pe rețea în 2017, respectiv 10.854.513 tone indică în mod clar nevoia urgentă de reabilitare a sistemului de transmisie.

Densitatea lineara curentă de căldură

Acesta este un indicator obținut din raportul dintre vânzările de căldură pe an în MWh și lungimea '' totală a tronsoanelor rețelelor de transmisie și distribuție, exprimate în metri. în timp ce regula îl generală a sistemelor de încălzire spune că o valoare mai mare decât 2 MWh/m este dovada faptului că sistemul merită să fie menținut, pentru București acest indicator este de 3,74 MWh.                H

Determinarea cererii de căldură pentru anul 2018

Pe baza datelor disponibile referitoare la numărul de clienți casnici și non-casnici, a fost determinată H cererea de căldură pentru anul 2018 prin analiza standardelor tehnice din România, a normelor și ' regulamentelor referitoare la necesitățile pentru încălzirea spațiilor de locuit și pentru consumul de ri apă caldă. Comportamentul consumatorilor non-casnici a fost previzionat luând în considare i j consumul mediu al acestei categorii pentru intervalul de timp 2013-2017. Calculele au fost realizate prin luarea în considerare atât a diferențelor teoretice, cât și a celor practice ale cererii de căldură '' dintre apartamentele aflate în blocuri reabilitate și cele din blocuri nereabilitate. Din punct de vedere tj al consumatorilor rezidențiali, tabelul de mai jos sumarizează numărul de apartamente aprovizionate de către RADET la finalul lui 2017, ținând cont în același timp că valoarea relevantă pentru acest i studiu este dată de numărul de apartamente conectate la SACET.                                  L

Tabel 51-Situația apartamentelor conectate la RADET

Număr total de apartamente aprovizionate de RADET:

562.008,

Apartamente conectate la cele 46 centrale de cartier

Z c>'

Apartamente conectate la SACET, din care:

5,42.8^5'

Situate în blocuri reabilitate:

197.768

%

Situate în blocuri nereabilitate:

-------u                                .                                                                  ----

345.117



context, cererea totală de căldură numai la nivelul SACET pentru anul 2018 a fost U determinată după cum urmează:

pentru încălzirea spațiilor de locuit:

'^—fe'efere pentru apă calda spații de locuit:

2.609.527 Gcal

1.041.797 Gcal


RAD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)


Pag. 155/205


Cerere pentru conusmatorii non-casnici:       348.732 Gcal

Total cerere SACET:                          4.000.056 Gcal

Dacă se adaugă și cererea către cele 46 centrale de cartier, se obține cererea totală de energie termică estimată de a fi livrată de către RADET în 2018, respectiv 4.127.599 Gcal.

Din punct de vedere al fluxurilor de energie termică, calculele realîzate pentru SACET prezintă următoarele rezultate.



Tabel 52- Fluxuri de energie termică

TOTAL

Unitate Măsură

Total flux energie termică necesară la ' nivel de consumator

încălzire

Apă Caldă

.........X3'/1

Maxim în iarnă

Gcal/h

1772

192

1964

Mediu în iarnă

Gcal/h

828

192

1020

Mediu în vară

Gcal/h

0

192

192



Nevoia de a reduce capacitatea proiectată a rețelei

Având în vedere capacitatea curentă proiectată a rețelei de transmisie de aproximativ 4200 Gcal/h, este evident că aceasta este în momentul de față supradimensionată și constituie astfel un element în plus de generare de pierderi de energie termică prin neoptimizarea vitezelor de livrare. The aceea, este necesară o reducere a capacității totale inițiale cu 47%, fapt ce a fost luat în considerare în cadrul studiului de fezabilitate.


Cererea de energie termică în perioada 2013-2017

în timp ce cererea de energie termică pentru sistemul centralizat în perioada 2013-2017 a fost cel puțin la nivelul celei calculat în 2018, RADET nu a fost în stare să o acopere datorită numărului în creștere de incidente care au condus la întreruperi frecvente de livrare. Deoarece relațiile comerciale dintre RADET și ELCEN au condus în mod continuu către un blocaj financiar datorită creșterii rapide a datoriilor RADET către ELCEN, lipsa fondurilor pentru înlocuirea totală a segmentelor de conducte care au generat pierderi masive de apă după 2013 a devenit un factor major în calea acoperirii cererii de energie termică. De aceea, în contextul în care cererea în 2017 a fost identică ca în 2018, oferta RADET prin SACET a fost de 3,64 mii. Gcal. Diferența de 357,8 mii Gcal a fost reprezentată de servicii care nu au fost realizate, fapt reflectat în totalitate în creșterea numărului de reclamații din partea consumatorilor finali.


Scenarii analizate


PIP - Project Implementation Program (Programul de Implementare a Proiectului): presupune înlocuirea a 210 km de conducte ale rețelei de transmisie (105 km tronson) cu conducte preizolate. Efectele majore imaginate se referă la reducerea pierderilor de energie termică, economii de gaz și



reducere de emisii poluante. Performanța îmbuj^teățtt&ș, sistemului va ax_ ^onectări, în timp ce numărul anual al deconectărilor va rămârte^consta^t-. la nivelu^^IMW^ll^rat în 2017. Implementarea în viitor a inițiativei spațiilăZde^îp^ltpunftare consmpie o^Jfari^a interdicției deconectărilor de la sistem. Cererea actuală neșatis' ‘ută/va fFacoperita^țână'ț'â' fi'naldl,’' olementiării




z'


RHD^T


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE MUNICIPIULUI BUCUR -f25-OjBIECTIVE ÎNSUMÂND NALU


BAU - Business As Usual (Scenariul


Nr. Pr.:

7135



Pag.

156/205


9\\Studiu de zabilitate



Acesta i             u scenariul PIP din punct de

restructurării RADET și ELCEN, măsuri care vor conduce la erea municipalității. în același timp, în BAU nu va avea loc niciun proiect de reabilitare a sistemului. Pierderile de căldură vor continua să crească, în timp ce cererea va fi afectată numai în ceea ce privește numărul de noi conectări, care vor fi egale cu zero. Având în vedere că reglementarea spații încălzite unitare va fi oricum implementată, numărul de deconectări va fi același ca cel din scenariul PIP. Cererea de energie termică nesatisfăcută până în prezent va fi totuși acoperită până la finalul lui 2023, e adevărat cu costuri foarte ridicate suportate de PMB.


vedere al măsurilor administrative a


fuziunea activităților lor sub cpfn


Factori care influențează cererea de energie termică

Principalii factori de influență ai cererii sunt evoluția demografică, veniturile populației, încălzirea globală, măsuri de creștere a eficienței energetice (respectiv reabilitarea termică a clădirilor), deconectările de la rețea (având în vedere că unii consumatori preferă centrale proprii) și conectările noi.

în timp ce populația este estimată a se reduce cu cca. 0,3% pe an, ceea ce ar conduce teoretic a scăderea cererii, veniturile gospodăriilor ar putea crește, ceea ce ar conduce la o cerere mai elastică (impactul celor două variabile a fost totuși unul nesemnificativ). încălzirea globală este de așteptat sa conducă la mai puține zile de încălzire, în timp ce ritmul deconectărilor este estimat să se stabilizeze. > De altfel, noua legislație va interzice orice deconectări viitoare începând cu 2018.

Efectul cumulat al acestor variabile conduce la o reducere estimată a cererii de energie termică de f cca. 18.213 Gcal/an sau -0,45% pe an.

Toți factorii de influență au fost analizați în mod corespunzător având în vedere faptul că anual au avut loc contribuții suplimentare la variația cererii inițiale calculată pentru 2018, generând o evoluție ț liniară. Tabelul de mai jos sintetizează valorile înregistrate atât în PIP, cât și în BAU.                     E

Factori de influentă

PIP

BAU

Fvnhitia demografică:

Nu are imnart semnifirAtiv

Creșterea veniturilor ooDuîatiei:

Nu are impact semnificativ

încălzirea eld&^Jă:-. ' ' •

- 5.204 Gcal/an

- 5.204 Gcal/an

Reabilitărea-'cladirilorr     .

- 16.324 Gcal/an

-16.324 Gcal/an

Deconectări-:^

- 903.7 Gcal/an

-903.7 Gcal/an

Noi conectaFrT       X.

.... +4.219.3 Gcal/an

0 Gcal/an

Tatai--ZÎ V~:    \ î    s

-18.213 Gcal/an

-22.432 Gcal/an


\ •••

Ipotezele,deJacnj ale evoluției cererii în funcție de sursa de livrare, vânzările de energie termică și pierderile de căldură (ipotezele au fost stabilite atât pentru PIP, cât și pentru BAU):

“ Ponderea-cererii de energie termică de la Casa Presei va crește ușor de la nivelul înregistrat în 2017 și va rămâne constant la 3,3% în cadrul cererii totale.

^^jțererea de energie termică de la cele două unități private Vest Energo și Grivița se va diminua M»$or la ponderea de 4,46% din total pentru perioada 2018-2023. După acest an, ponderea lor Cumulată va creste la aproximativ 11,4% din total datorită închiderii a o serie de facilități ale jyEkCEN.

3i»e^.<gBnderea vânzărilor de energie termică din sistemul de transmisie va fi constant la nivelul de f 5,75% din total vânzări SACET.                                                              î

J________________________________________________________:_______________________________________________________________________________________r

RAD^T


Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DETERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘ^S^ t2S-OBțECTIVE ÎNSUMÂND O CONFORM CU ORISINALUl9E TRASEU        69




Nr. Pr.:

7135


IMS.


Vi&tudiu de abilitate


Pag. 157/205


o rată constantă de 3% din


  • Vânzările de energie termică vor acoperi cererea în anul 2023, atât în PIP, cât și în BAU;

“ Ponderea pierderilor de căldură din total livrări către substațîi va rămâne constantă pe următorii 25 ani de prognoză și egală cu ponderea înregistrată în 2017, respectiv 11,12%.

  • Sistemul de transmisie va intra în faza 1 de reabilitare prin înlocuirea a 63,4 km de conductă cu

31,62 km de canal. Această fază, care va fi finalizată până la sfârșitul anului 2019, are scopul de a reduce pierderile de căldură de la valoarea de 1.030.644 Gcal înregistrată în anul 2017, la 931.681 Gcal prognozat la finalul lui 2019. în același timp, pierderile de apă vor scade de la 10,85 milioane tone în 2017 la 9,52 milioane tone în 2019. Finalul fazei 1 reprezintă începutul scenariilor BAU și PIP în prezentul studiu de fezabilitate.

  • Pentru segmentele rețelei de transmisie rămase nereabilitate, ponderea pierderilor de căldură în total

energie termică introdusă în SACET vor crește constant cu un ritm mediu anual de 0,29%.

  • Pentru segmentele rețelei de transmisie reabilitate, ponderea pierderilor de căldură în total energie

termică introdusă în SACET vor rămâne constante la nivelul atins în anul 2023.

După anul 2023, când PIP va fi implementat, se vor obține următoarele reduceri medii anuale pentru întreg intervalul de analiză de 25 ani:

Reduceri de pierderi de căldură:

Reduceri de consum gaz:

364.892 Gcal/an

616.598 MWh/an

Reduceri de pierderi de apă:

Reduceri emisii CO2:

4.519.082 tone/an

127.636 tone/an

Reduceri emisii Nox:

115 tone/an

în plus, până la finalul lui 2023, pierderile totale de căldura vor fi reduse de la 28,62% în 2017 la 22,4% în total energie termică livrată în sistem, ca atare deschizând calea pentru o a treia fază de reabilitare a sistemului de transmisie, care poate începe în 2024.

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

4.6.1 Metodologie

Scopul analizei financiare este Acela de a determina profitabilitatea le nivelul întregului proiect, profitabilitatea din punct de vedere al proprietarului său și aceia de a verifica sustenabilitatea proiectului. Ea calculează de asemenea deficitul de finanțare (funding fap), respectiv ponderea contribuției asistenței financiare nerambursabile în costul total al investiției. în acest sens, analiza financiară verifică dacă investiția este un profit generator de venituri sau nu, iar dacă da, care este rata deficitului de finanțare [funding gap rate).

Sunt calculați următorii indicatori cheie:


  • • Rata Internă de Rentabilițate'Financîară asupra tuturor costurilor (RIRF/C) și Valoarea Actualizată Netă așupra-tuțliror Costurilor (VANF/C);


  • • Rata Internă de Kentabilițâte Firjânclară asupra constribuției ben

Actualizată Netă/Fi nan ci âră    praiCdMributiei beneficiarului (V


U ■? '

• .. ’ — / Prezentul             e prdppetațeâ RADET și pa poate fi copiat, folosit sau făcut cuno

cazului în care există o autorizaresc/tifrtffrpdrtea regiei.

RAD^T


CONFORM CU ORIGINALI

L.........


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL

-----MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME hALULl-------------—m)



Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de

Fezabilitate


Pag. 15^205



  • • Fluxul de numerar anual ca i             stenabilității financiare a proiectivi?         Ș

  • • Deficitul de finanțare și valoarea totală a asistenței financiare nerambursabl^


Metodologia analizei financiare1 utilizată pentru acest proiect este metoda Fluxu           merar

Actualizate (FNA), conform secțiunii III (Metoda pentru calculul veniturilor nete actualizate pentru operațiuni generatoare de venituri) din cadrul Regulamenului Comisiei (UE) No 480/2014. Următoarele regului au fost aplicate:


q

LI


  • • Numai intrările și ieșirile de numerar sunt luate în considerare în cadrul analizei, ceea ce înseamnă că H

amortizarea, contingențele de preț și tehnice sau alte articole contabile similare care nu corespund U fluxurilor de numerar sunt excluse.

n

  • • Rata financiară de actualizare este 4%.                                                                  Li


• Previziunile de fluxuri de numerar acoperă o perioadă de 25 ani. Această perioadă corespunde prevederilor Tabelui 2.1 Perioadele de referință ale Comisiei Europene pe sectoare inclus în Ghidul ACB.


• Analiza financiară a fost realizată în prețuri constante (prețuri reale), respectiv în prețuri fixe raportate la un an. De asemenea, analiza este realizată în valori fără TVA, care se referă nu numai la venituri și cheltuieli, dar și la costurile de investiție. Consecința utilizării prețurilor constante este aceea că FNA sunt calculate în termeni reali.



x- =

Costurile proiectului pe’ perioada de implementare (-*1)

Costuri eligibile (EURO)

Total

Costuri eligibile

2020

2021

2022

2023

Planîficare/Taxe, costuri cu proiectarea

EUR

6.141.681

6.141.681

4.245.461

0

0

1.896.219

Pregătirea tereului/Organizarea de șantier

EUR

8.122.404

8.122.404

8.122.404

0

0

0

Construcții și instalații

EUR

165.694.757

165.694.757

37.847.612

46.055.289

44.287.021

37.504.835

Jjjstalații și echipamente

EUR

10.547.530

10.547.530

126.030

2.133.611

2.480.412

5.807.478

■•jdrver^^jțep revăzute

țUR

18.500.778

18.500.778

4.225.905

5.142.339

4.944.902

4.187,632

de to Cost-Benefit Analysis on investment Projects, Economic appraisal tool for Cohesion policy 2014 - 2020,





Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ^obiective ÎNSUMÂND O L CONFORM CU ORIGINALUL


RHD^T




Nr. Pr. :

7135

Faza :


j^^JxStudiu de


Pag. 159/205


^Fiabilitate

Management de proiect

EUR

1.533.308^

^^2533.308

383.327

O »

383.327

383.327

Informare șî publicitate

EUR

18Ș<567

186.567

130.597

*     18.657

18.657

Asistență tehnică

EUR

2.643.634

2.643.634

660.909

660.909

660.909

660.909

Audit

EUR

229.115

229.115

57.279

57.279

57.279

57.279

Sub-TOTAL

EUR

213.599.774

213.599.774

51.573.618

49.309.070

47.887.603

46.328.703

TVA, 19%

EUR

40.583.957

0

0

0

0

0

TOTAL

EUR

254.183.731

195.098.996

51.573.618

49.309.070

47.887.603

46.328.703


1

I ■t


Din costurile totale de investiție, valoarea de 213,5 mii. Euro sunt eligibili, iar 40,5 mii. Euro sunt neeîîgibili. Costurile neeligibile constau în TVA, care nu se recuperează în cadrul proiectului, ci vor fi deduse de către municipalitate conform Codului Fiscal din România. Lucrările de construcție sunt distribuite relativ constant în cadrul perioadei 2020-2023, ceea ce înseamnă că nu există o presiune mare a costurilor și lucrărilor într-un anumit an, permițând o implementare adecvată din punct de vedere tehnic și financiar. De asemenea, acest lucru este benefic pentru oraș deoarece nu va suferi prea multe lucrări de cosntrucții într-un anumit an și nici nu vor perturba activitățile generale întreprinse în zona de impact.

Comparativ cu celelalte două opțiuni, se remarcă faptul că Opțiunea 1 este mai ieftină decât Opțiunea 2 și mai scumpă decât Opțiunea 3. Acest lucru se explică prin faptul că Opțiunea 2 utilizează conducte cu același diametru cu acela al conductelor din Opțiunea 1, dar cu o izolație mai mare în exterior. Pe de altă parte, Opțiunea 3 folosește conducte cu diametru mai mic decât al celor din Opțiunea 1, dar are nevoie de stații de pompare suplimentare pentru a face față aceleiași cereri de căldură ca în Opțiunea 1.

Tabelul de mai jos prezintă costurile cu investiția pentru toate cele trei opțiuni. De remarcat faptul că aceasta are rolul strict de prezentare a costurilor și nu de analiză a opțiunilor, având în vedere că această analiză s-a realizat într-un capitol distinct al Studiului de Fezabilitate.

Tabel 55 - Costurile cun investiția in cadrul celor trei opțiuni

ț.


•/

Opțiunea 1 (opțiunea preferată)



\yjll0km, conductă de oțel standard diametru DN 700, izolare standard)


Opțiunea 2 (llOkm, conductă de oțel standard diametru DN 700, izolare premium)


Option 3

(llOkm, conductă de oțel mai mică diametru DN 300, izolație standard)


195,Om


221,2m


182,lm



> Costurile de înlocuire au fost luate în calcul având în vedere orizontul de^î^mwe>' exemplu, echipamentele și instalațiile au □ durată normată de funcționare c


Denumire proiect: REABILIT

SISTEMULUI DETERMOFI MUNICIPIULUI BUC



,*<z

________, \

(25 OBIECTIVE INSUMÂNDnȘM'Bl^țE ;i

CONFORM CU ORIGINA’ ‘ J-------------.

'^3aio


probabil să apară necesități de înlocuire



Nr. Pr.:

7135

^aza : e Studiu de

. Fezabilitate


Pag.

W205


ntul de înlocuire a fost unul prudențial, respectiv 5%2. Acesta a stabilit în urma dicuțiilor cy^xperțiPtehnici implicați în acest proiect și se apropie de valoarea utilajelor, instalațiilor și dotărilor.



Valoarea reziduală a fost calculată pentru anul 25, care este ultimul an al orizontului de timp de analiză. Conform ghidului, care face referire la Articolul 18 (Valoarea reziduală a investiției) al Regulamenului CE No 480/2014, "pentru activele proiectului cu viață economică mai mare decât perioada de referință, valoarea reziduală a lor va fi determinată prin calcularea valorii actualizate nete afluxurilor de numerar pentru perioada de viață de funcționare rămasă". Pentru acest proiect, perioada de funcționare a conductelor a fost estimată la 40 ani, ceea ce înseamnă că trebuie calculată valoarea reziduală. Totuși, deoarece metoda valorii actualizate nete a fluxurilor de numerar ar conduce la valori extrem de ridicate, s-a decis adoptarea altei metode. Regulamentul prevede faptul că "Alte metode de calul a valorii reziduale pot fi utilizate în circumstanțe bine justificate". Ca atare, pentru sistemul de reabilitare termică a Bucureștiului, a fost luat în considerare că este un proiect negenerator de venituri (conform secțiunilor de mai jos) și s-a ales metoda de calcul a valorii activelor pe baza amortizării contabile liniare, conform prevderilor fiscale din România.


[ r

L

[

[

r

1

L.

r L n

i >


Amortizarea a fost calculată pentru categoria Construcții și instalații (165,6 mii. euro) și Utilaje și echipamente (10,5 mii. euro). Perioada de funcționare pentru prima categorie este de 40 de ani, în timp ce pentru a doua categorie este de 15 ani. Luând în considerare că intervalul de analiză este de 25 ani, rezultă faptul că valoarea reziduală este calculată numai pentru grupa Construcții și instalații (vezi tabelul de mai jos). Valoarea reziduală rezultată este de 68,2 mii. Euro. De menționat faptul că amortizarea a fost calculată luând în considerare și graficul de implementare a investiției, respectiv în primul an se implementează 23% din investiție, în anul 2 încă 28%, 27% în anul 3 și restul în anul 4.


n

i. J

r 1

ț

t. i


Table 56 - valoarea reziduală


Ș"


Valoarea Totală


Amortizarea

Anuală

2


Valoarea Reziduală


Construcții și instalații (euro)


165.694.757


4.551.082


68.266.240


4.6.3 Costurile de Operare și Mentenanță (OSilVI)

Costurile de operare și mentenanță constau dintr-o gamă largă de cheltuieli, care au fost defalcate în cheltuieli variabile și cheltuieli fixe. Pentru ambele scenari^țcu proiect și fără proiect}, costurile au fost calculate într-o manieră agregată, respectiv total costuri^perițry^Âb’ET.și ELCEN împreună, având în vedere procesul de fuziune care are loc în prezent. Au fost luate'înAonsid.erare următoarele costuri:

ii

r


Costuri Variabile:



...    Costuri cu gazul natural;        A

«Ațaldura cumpărptă de terti (Energo Vest șr.Grivita);

f                                                                                        '

•/#ra;

:------------------------------------------

o Iu proiectul de la Timișoara din cadrul programării precedente a luat în calcul un procent de 20%, considerat însă de către experții tehnici prea mare.


]

1

j

J


RflD==T


• Piederi de apă;


• Interveții pentru repararea conductelor.


Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de


Pag. 161/205




Deși prin natura sa costul cu păcura este un cost variabil, acest          mbustibil este utilizat într-o măsură

extrem de mică în procesul tehnologic de obținere a căldurii și de aceea a fost păstrat constant atât în cadrul proiecțiilor fără proiect BAU (Business as Ususol), cât și în proiecțiile cu proiect PIP (Pre-insulated Pipes],


Costuri fixe:

  • • Cheltuieli cu personalul;

  • • Cheltuieli cu reparațiile și întreținerea în scopuri administrative;

  • • Alte costuri (care conțin o varietate mare de cheltuieli).

Aceste costuri au fost calculate în baza costurilor istorice înregistrate în perioada 2013-2017, iar proiecțiile țin cont de trendurile generale de evoluție a lor sau pe valorile înregistrate în anul 2017, după cum va fi explicat în secțiunile următoare. în aceiași timp, au fost analiyate balanțele de verificare ale RADET și ELCEN Ea decembrie 2017 pentru a obține o estimare clară a acestor costuri. Toate aceste costuri sunt efectuate în scopuri administrative.

Diferențele de costuri dintre PIP și BAU reflecta diferențele dintre “cantitățile" generate de modelul tehnic prezentat în cadrul Studiului de Fezabilitate și sumarizat în cadrul Analizei Cost Beneficiu. Costurile unitare, prețurile unitare și tarifele sunt aceleași atât în BAU, cât și în PIP și sunt selectate din surse diverse de informații, cum ar fi ANRE, Agenția Internațională de Energie (IEA), DG Clima și studiul NEEDS pentru emisii assimilate gazelor de seră.

Varianta Fără Proiect - BAU (Business as usual)

Costurile Variabile

Costurile cu gazul natural au fost calculate prin luarea în considerare a cantității de gaz necesare pentru a se utiliza în procesul tehnologic pentru a produce energia termică cerută de către consumatori. Cererea de gaz a fost împărțită între cantitatea necesară rețelei de transport și cea necesară rețelei de distribuție. La nivelul anului 2017, cantitatea de gaz necesară pentru rețeaua de transport a fost de 95,6% din total. Vârful consumului de gaz este înregistrat în acest an, respectiu-ll,2 milioane Mwh. Corelat cu cererea de căldură, cantitatea de gaz consumată scade la 10,5 miiioa neM Whjjană^în 2019 și ațin                11,1 miliane

MWh în 2023, indicând ineficienta sistemului actual'pg terrțrerulun Evoluția c J                este arătată în

următorul tabel.


Tabel 57- Consumul de gaz în Scenariul BAU

Consumul de gaz natural în Mii. MWh

BAU

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2043

2044

Total SACET

10,8

11,0

11,1

11,3

11,5

11,4

11,0

11,0

Minus V.Energo/Grivița

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

1,3

1,3.

Minus Casa Presei

0,2

0,2

0,3

0,3

0,3

0,3


RHDȘT



Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE

____MUNICIPIULUI BUCUREȘ^>

(25 OBÎlCTIVElNSUMÂ

I CONFORM CU ORIGINA



7135 "l^aza :

V.

țStudiu de


I _ v,.. ,.....

?

Cererea de gaz de la Elcen, transport

SA

10,2

10,4

10,6

10,7

9,9

9,4

9,4

Cererea de gaz Casa Presei

0,25

0,25

0,25

0,26

0,26

0,26

0,25

0,25

Cererea de gaz ”46" centrale

0,20

0,20

0,20

0,20

0,20

0,20

0,18

0,18

Cererea de gaz, Radet distribuție

0,45

0,45

0,46

0,46

0,46

0,46

0,43

0,43

Total cerere gaz RADET

10,54

10,68

10,87

11,02

11,17

10,36

9,88

9,85


Sursa costurilor unitare o reprezintă Agenția Internațională de Energie. La aceste costuri, au fost r-, adăugate un tarif de distribuție de 3,59 euro/MWh și un tarif de transport de 2,19 euro/MWh. Ele se i j aplică consumului de gaz pentru distribuție și respectiv consumului de gaz pentru transport. în general, tarifele la gaz sunt pe un trend ascendent. De exemplu, tariful de distribuție crește de la 24,9 euro/MWh în 2019 la 41,5 euro/MWh în 2044. Acest lucru va avea un impact substanțial asupra J analizei financiare incrementale, așa cum va fi arătat in secțiunile următoare.

Căldura achiziționată de la terți (Vest Energi și Grivița) a fost de 5,78% în 2017. Până la finalul lui 2023, O aceasyă pondere este estimată să scadă ta 4,3%, rar apoi să crească drastic la 11,09%. Sursa informațiilor o < J reprezintă Strategia pentru sistemul centralizat de termoficare a Municipiului București. O posibilă explicație a creșterii foarte mari de achiziție de agent termic de la terți o poate reprezenta faptul că ELCEN va trebui să își I închidă o parte a facilităților sale și ca atare RADET va fi nevoita să de îndrepte către alte surse. Există o oarecare compensare între reducerea de 376.470 Gcai de la ELCEN și creșterea de 365.078 Gcal de la Vest Energo și Grivița.                                                                                                                      i ’ț

J

- i Tabel 58- Căldură achiziționată de Io terți


2023

2024

Modificare

Structura cererii de cerere SACET pe surse:

Gcal

5.395.457

5.383.676

-11.781

Vest Energo & Grivița

Gcal

De la Vest Energo

129.473

333.266

203.793

De la Grivița

102.468

263.754

161.286

Casa Presei

Gcal

178.050

177.661

-389

ELCEN         V- J

’GCal /

i—p-——--

4.985.465

4.608.995

-376.470



II > /  --■'a-

Până la finalul perioadei de analiză, căld

11,64% din total. A

Costul unitar al căldurii este prevăzut în Str^ft e termoficare și are valoarea de 41,34 euro/MWh în primul an de proiecții. Tariful este menținut, con'stant până în 2037, iar apoi înregstrează o creștere de 2% pe an până lajiflaittlsintervalului de timp.

///Obsturile cu-jxăcura <ieți

u

tețvSfâfia sa istorică

JV/



tă de la tejțfeste estimată la cea. 600 mii Gcal, respectiv



dere foarte mică în totalul costurilor (aproximativ 1,2%). Acest tip de bpoftie redusă în cadrul procesului tehnologic și nu afectează costurile totale, ază un trend non-linear, ceea ce face ca proiecția sa să fie dificilă. Touși, valoarea


[]



•J


RAD-T


Pag. 163/205


medie pentru perioada 2014-2017 este de 5.486.362 euro, în timp ce valoarea înregistrată în 2017 a fost de 5.326.955 euro (foarte aproape de medie). De aeeea^a^aleș în proiecții înregistrată în anul 2017.



Tabel 59 - Costurile cu păcura în Scenariul BAU

CONFORM CU ORIGINALU

■1

•1

Păcură

BAU                                                    !

2014

2015

2016

2017

Val prognozată

J

Costurile cu păcura (euros)

1.200.666

4.736.908

10.680.918

5.326.955

5.326.955

e cantitative prezentate în cadrul Studiului de


Pierderile de apă au fost calculate pornind de la valori

Fezabilitate (exprimate în tone). Pierderile totale sunt rezultatul pierderilor înregistrate pe segmentele nereabilitate în cadrul Scenariului BAU. Având în vedere modelul KPI, piederile estimate de apa sunt de 9.523.732 tone în 2019 (finaiul implementării Fazei 1), cu 18.466 tone pe tronsoane reabilitate și 9.505.266 tone pe tronsoanele nereabilitate. în timp ce pierderile au fost menținute constante pe tronsoanele reabilitate, cele înregistrate pe tronsoanele nereabilitate vor cunoaște o creștere de 1-3% pe an având în vedere că scurgerile din aceste conducte vor deveni din ce în ce mai mari. Pierderile de apă vor cunoaște un maxim de 13,1 milioane tone în 2044.


Tabel 60- Pierderile de apă în Scenariul BAU

Tone

BAU

2019

2020

2021

2022

2023

2043

2044

Pe tronsoane reabilitate

18.466

18.466

18.466

18.466

18.466

18.466

18.466

Pe tronsoane nereahilitate

9.505.266

9.797.039

.10.094.391

10.397.225

10.705.598

13.010.525

13.129.174

Total

9.523.7^,

10.112.857

10.415.691

10.724.064

13.028.991

13.147.640


•"1

J



cajcuțat ,1a.0,89 eurio/tona, care este tariful curent pe piața din România. El a fost ținut or’^driful ^timp^rțalizaț/

Costurile cu intervențiile (reparații Ta conducte) depind de numărul de intervenții. RADET nu ține în prezent o evidență analitică a acestor'costuri-său organizarea acestor date în cadrul unui centru de cost. Odată ce se produce un eveniment, o avarie, RADET asigură personal și materiale pentru a efectua respectivele lucrări de reparații. Dar aceste costuri sunt înregistrate în contabilitate pe conturi dedicate pentru: personal, stocuri de materiale, obiecte de inventar, alte materiale etc. Personalul nu este organizat în c^jif special și în practică se întâmplă ca unii angajați care sunt în mod normal nu sunt  de intervenții să fie parte a echipelor. De aceea, o v^loșlre concretă^ intepJțențiij acuratețe și s-a stabilit o cale de cuantificare a lor.


Costul unit consta n



^țțukdepartament

Jrfe^p^ste lucrări intepfenții/dOiu rjgate fiViâasurată cu

esKrnedie a costuri loi^urfbi>ințerveritii este de

-


Din cadrul discuțiilor cu experții RADET s-a estimaț că Valoarea^medie a costurildi^rffrirințerveTitii este de 7.000 EUR. Având estimată valoarea unitară, pasul următor a fost de previzionare a              intervenții,

în acest sens, analiza a pornit de Ea numărul istoric de intervenții înregistrate în perioada 2013 - 2018. Dacă în anul 2013 numărul a fost de 420, în 2018 acesta a crescut exponențial la 821. Totuși, cea fnaî măre .creștere a fost înregistrată în anul 2014, când numărul a atins 749 (aceasta înseamnă o creștere de peste 78%). în anii


RHD^T

Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFICAREAL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza: Studiu de

Fezabilitate

Pag. 164/205

2015 și 2016, numărul a scăzut la cc. 680 intervenții, începând să crească din nou în 2017. O abordare prudențială a trebuit să fie adoptată având în vedere aceste contribuții. Respectiv, penț            și 2019


(când Faza 1 va fi implementată), a fost calculată jaia mecfi rezultată a fost de 906 intervenții.                CONFORM CU ORiGiN

Mai departe, numărul de intervenții din 2018 a fdst-fmeărUtăJntrei grude: reabilitate în Faza 1, cele reabilitate în Faza 2 și tronsoane pentru care nu clară dacă vor fi reabilitate în viitor sau nu (pentru moment ele su

unitrofUf/anelor decizie izii oficiale,


m p

motiv pentru care ele nu sunt tratate în acest proiect). Numărul de-irrteFvb'nții corespunzătoare tronsoanelor reabilitate în Faza 1 este de 125. Ca efect, acest număr a fost dedus din total începând cu anul 2020, rezultând un număr anual de 781 intervenții. Având în vedere faptul că acest număr este mare și este foarte dificil de estimat o evoluție viitoare, acest număr a fost păstrat constant pentru restul de ani din cadrul intervalului de analiză.


n

Li


Tabel SI - Costurile cu intervențiile în Scenariul BAU

Costurile ru

intervențiile în Euro

BAU

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024-

2044

Nr. Intervenții

906

906

781

781

781

781

781

Cost mediu (EUR/intervenție)

7,000

7,000

7,000

7,000

7,000

7,000

7,000

Costuri Totale

6.342.000

6.342.000

5.467.000

5.467.000

5.467.000

5.467.000

5.467.000

Costurile Fixe

Așa cum a fost menționat mai sus, ele se referă la costurile cu personalul, reparațiile și întreținerea în scopuri , , administrative și alte costuri fixe (care includ o varietate mare de cheltuieli). Abordarea a fost de a analiza valorile istorice pentru perioada 2013-2017 și de a estima valorile viitoare.         x                             r

în ceea ce privește costurile cu personalul, pentru moment nu există o decizie cu privire la ce se va întâmpla cu angajații ca rezultat al procesului de fuziune dintre RADET și ELCEN. De asemenea, nu a fost menționat vreun efect al investiției RADET pe trorțsoânșl^'.reăbilițate în Faza 1. Ca atare, s-a estimat faptul că personalul va rămâne constant în viitor iar costurile, afet;țâ yorfi menținute la nivelul anului 2017, respectiv 64,5 milioane euro.



\T?_

t ’r ,J

V I                     1

i^jstrațive ,â,foșt menținută de asemenea la valoarea anului 2017, respectiv 1 mii. ,ariat'Jf<^acțtnîpîteJîntre.;f2O13 și 2017, tendința generală a fost aceea de scădere a vfedere âcșsț,trend și practica normală de a ține aceste costuri sub control,


întreținerea în scopurj/b

Euro. Deși această

acestor cheltuieli. Având în

valoarea estimată a fost menținută'la 1 mii. Ejuro. Celelalte costuri fixe au cunoscut de asemenea o tendință descendentă, de la 114,6 mii. Euro în anuT2O13 la 84,5 mii. Euro în 2017. Urmând acest trend, s-a estimat că acesțeirasturi pot fi previzionate la o valoare de 30,8 mil./an (au fost scăzute cheltuielile financiare si cele cu ^nteJvdWțriț&j^nționațe l^cost ife variabile, pentru a evita dubla calculare a lor).



4? //

a* //



n

LJ


RClD^T


Pag. 165/205


Tabel 62- Costurile fixe în codrul Scenariului BAU

Costuri Fixe (euros)

BAU

2013

2014

2015

2016

2017

Valoare previzionata

Personal

62.960.027

63.858.607

64.650.381

63.549.747

64.541.530

64.541.530

întreținere&repa rații

6.159.240

1.651.453

2.482.620

3.496.527

1.042.729

1.042.729

Alte costuri fixe

114.645.668

139.938.078

118.359.211

79.915.587

30.834.624

30.834.624

Total costuri

183.764.935

205.448.138

185.492.212

146.961.861

104.286.279

104.286.279

Categoria Alte costuri fixe include o varietate de cheltuieli, inclusive impozite și taxe de exploatare. Defalcarea acestor costuri este prezentată în tabelul de mai jos și a fost estimate pe baza balanțelor de verificare la


decembrie 2017 pentru ambele companii, RADETși ELCEN.


Table 63 - Structura altor costuri fixe

Alte costuri fixe

Materiale, consumabile

5.094.624

Combustibili (non-tehnologicî)

149.462

Chirii

50.323

Asigurări

13.548

Publicitate

13.978

Transport de bunuri și persoane

23.441

Telecomunicații

188.387

Servicii de pază

120.000

Comisioane bancare

100.215

----------------—......................................................................

Alte servicii

1.784.086

Impozite și taxe din exploatare

6.234.839

Penalități

495.484

Protecția mediului

14.448.387

Alte cheltuieli operaționale

2.117.849

Total Alte Costuri

30.834.624



Scenariul cu proiect (Priority Investment Project)

Structura costurilor O&M în cadrul Scenariului^PIP^șun^ ageleasi ca în cadrul Scerjguri defalcare pe costuri variabile și costuri fixe. Tqd'țeprețtffite-unitâre, tarifele și cos


LBAU, respectiv o nț aceieași ca


și în cadrul BAU. Diferențele sunt făcute de c^fntftă


Costurile variabile





Costurile cu gazul natural ramă          i importante,- cu.-,cc.'60% din totalul cos       _ ționale. Totuși,

consumul total de gaz scade semnificativ în comparație’ ciî BĂU' De exemplu, cererea totală pentru această resursă scade cu 0,52 milioane MWh în 2044. Aceasta'conduce la economii de costuri pentru acest an de 21,7 mii. Euro, ceea ce reprezintă deja o indicație importantă a modului în care acest proiect va influența pozitiv operațiunile sistemului centralizat de termoficare a Bucureștiului după implementare.


RClD^T

Pag. 16^205


cei 25 ani,


Per total, consumul total de gaz pentru orizontul de timp de 25 de ani este de 235,6 milioane MWh în cadrul PIP comparativ cu 222,0 MWh în BAU, obținându-se economii de 13,5 milioane MWh (-5,75%). în termeni de costuri, aceasta înseamnă o economie a costurilor cu gazul natural de 480, creând baza reducerii de subvenții pentru exploatare. ~


Tabel 64 ~ Consumul de gaz în Scenariul PIP                      ' ‘ORIGIțJAttXi

iS

de gaz       în

2019

2020

2021

2022

2023

2024

1

^&44

Total SACET

10,8

10,8

10,7

10,7

10,7

10,6

10,4

10,4

Minus V.Energo/Grivița

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

1,2

1,2

1,2

Minus Casa Presei

0,2

0,2

0,2

0,2

0,2

0,2

0,2

0,2

Cererea de gaz de la Elcen, transport

10,1

10,0

10,0

10,0

9,9

9,2

8,9

8,9

Cererea de gaz Casa Presei

0,25

0,25

0,24

0,24

0,24

0,24

0,23

0,23

Cererea de gaz "46" centrale

0,20

0,20

0,20

0,20

0,20

0,20

0,18

0,18

Cererea de gaz, Radet distribuție

0,45

0,45

0,44

0,44

0,44

0,44

0,42

0,42

Total cerere gaz RADET

10,52

10,49

10,49

10,45

10,42

9,65

9,34

9,32

-îl


BAU.


L

D

0

0

0

0


Căldura achizționată de la terți (Vest Energo și Grivița) înregistrează o situație similară ca în cadrul Ponderea în totalul cererii de căldură a fost de 5,78% în 2017, după care crește foarte mult la 11,09% în 2024, sursa pentru aceste date fiind Strategie de termoficare. Se observă din nou faptul ca în timp ce ELCEN asigură mai puțină căldură în 2024 comparativ cu 2023 (-347.700 Gcal), Vest Energo și Grivița distribuie în plus 341.097 Gcal. Costul unitar este același ca în BAU, respectiv 41,34 EUR/MWh, constant până în 2037, după care urmează o creștere medie anuală de 2%.

; r, ] |    ' ■'v

Cererea Toțală^ecăld ură de la terți pentru întreg orizontul de timp este de 12,1 milioane Gcal comparayiv cu ,i£*8          ^I4nv-BAU. Acest lucru are impact asupra costurilor variabile, respectiv 580,2 mii. Euro în PIP

f'Gonr^ ' :                    ’ a "  -------"• --- ----- - ”      ......

lJ


o m pâra tiv 'cu 6 M, 7 mii. Euroîn BAU, ducând la economii de costuri de 34,5 mii. Euro pentru toată perioada. ;;                 !. J . .i


'CS^.Cfiidurăftcbiiîți'ăpată de la^te^nScenariul PIP

V. Ttâ'

v j

AZ V              *-            \ \ X

2023

2024

Modificare

Structura cererii de cerere SACET pe surse:

Gcal

5.034.211

5.027.382

-6.829

Vest Energo & Grivița

Gcal

De la Vest Energo

120.805

311.211

190.406

^^z^ț^De la Grivița

95.607

246.298

150.691

y L               1                 ........ 11

<^>f"*°'r%^sa Presei

Gcal

166.129

165.904

-225

Gcal

4.651.670

4.303.970

-347.700

RHD^T

Pag. 167/205


Costurile cu păcura sunt aceleași ca în BAU. Motivul pentru aceasta constă în faptul că și în acest scenariu ele sunt utilizate în proporție foarte mică în procesul tehnologic și reprezintă cca. 1,2% din costurile operaționale. De aceea, s-a prognozat un cost anual al acestora de 5.326.955 euro pentru fiecare an de proiecții.

Pierderile de apă au aceeași metodologie de calcul ca în BAU. Ele depind de calitatea infrastructurii de transport și distribuție. Ca rezultat, după finalizarea Faze.i.2, pierderile de apă scacFm milioane tone în BAU (scenariu unde numai Faza 1 este implementatâf la^Z miii


Tabel 66 - Pierderile de apă în Scenariul PIP


.'0NF0RȘ4 CU OR!G

PIP

Piederi de apă în Millioane tone

2019

2020

2021

2022

2023

2043

Pe tronsoane reabilitate

18.466

34.124

49.781

65.439

81.096

81.096

81.096

Pe tronsoane nereabilitate

9.505.266

8.649.726

7.794.187

6.938.647

6.083.107

8.276.777

8.394.153

Total

9.523.732

8.683.850

7.843.968

7.004.086

6.164.203

8.357.873

8.475.250


Costurile cu intervențiile au un impact important asupra structurii costurilor și economiilor realizate. Costul unitar per intervenție a fost estimat la 7.000 EUR ca în Scenariul BAU. Totuși, numărul de intervenții diferă substanțial în PIP, după implementarea Fazei 2. Din nou, a fost adoptată o abordare prudențiala, deoarece impactul ar putea să fie extrem de mare și nerealist asupra costurilor. Estimarea numărului de intervenții a pornit de la valorile istorice înregistrate în trecut și cele aferente implementării Fazei 1 și Fazei 2. Numărul lor este același în BAU pentru anii 2018-2019, respectiv 906 intervenții și 781 în 2020-2023. După acest an, a fost dedus numărul de intervenții aferente tronsoanelor reabilitate în cadrul Fazei 2 (277 intervenții în 2017). Numărul rezultat de intervenții este de 504 anual și a fost păstrat constant pentru restul intervalului de timp. Impactul generat începând cu 2024 este de 1,9 milioane euro pe an.

Tabel 67 - Costurile cu intervențiile în Scenariul PIP

Costuri cu intervențiile în Euro

PIP OPTION 1

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024-2044

Nr. Intervenții

906

906

781

,-ZS1

781

781

504

Cost mediu (EUR/intervenție)

7,000

7,000

7,000-.

s

' V 7,000

7,000

7,000

Costuri Totale

6.342.000

6.342.000

5.467#00b ,

^5467.000

5.467.000

3.528.00Q


BA(4, toțaîizân




  • • Costuri cu personalul: 64.541.530 EUR/an;



  • • întreținere și reparații în scopuri administrative: 1.042.729 EUR/^țj;

  • • Alte costuri fixe: 30.834.624 EUR/year.

RAD^T


Pag. 168/205


Tabelul următor sumarîzează diferențele între principalele costuri variabile în scenariile PIP și BAU. Impactul total este de aproximativ 640 milioane euro, respectiv economii de costuri, ceea ce reprezintă o reducere de 6,7% pentru întreg orizontul de timp.                                         î


Tobei 68 - Costurile variabile în PIP vs BAU (milioane EUR)

CATEGORIE DE COST

PIP

BAU

PIP minus BAU

% modif.

Costuri gaz

8.053,4

8.533,7

-480,3

-5,6%'

Căldură de la

V.Energo/Grivița

580,2

614,7

-34,5

-5.6%

Pierderi apă

159,6

247,9

-88,3

-35.6%

Intervenții

95,3

132,1

-36,8

-27.9%

Total

8.888,6

9.528,5

-639,9

-6.7%



țEHHICA î'


4.63.4 Venituri Operaționale

Având în vedere procesul de fuziune dintre RADET și ELCEN, structura de venituri include următoatele categorii (veniturile totale includ veniturile ambilor operatori):

  • • Vânzări energie termică pentru consumatorii casnici și non-casnici, constând în căldură pentru încălzirea

spațiilor și apă caldă;

  • • Vânzări de electricitate în rețea;

  • Alte venituri.


Scenariul Fără Proiect - BAU {Business As Usual)

Principala categorie de venituri o reprezintă vânzările de energie termică pentru populație și consumatori non-termici. Vânzările de energie în rețea se referă la producția de energie a ELCEN, iar alte venituri conțin bonusul de cogenerare și alte categorii care nu fac parte din activitatea de bază a operatorilor RADET și ELCEN.

< Vânzări energie termică

.y, v z*"

AdeSțteâ s'unfțîate fle cantitatea de energie termică livrată către clienți și tarifele practicate. Cererea de energie Îtefynîcă a Vosț calqulată pornind de la nivelul estimat de aproximativ 4 mii. Gcal pentru anul 2018 (livrat din V^ETV^această valoare se adaugă energia produsă de cele 46 centrale de cartier, care pentru acest an /eprezîptă'123,6 mii Gcal. în ceea ce privește SACET, nivelul total al pierderilor de căldură reprezintă 27,7%.

Că-efect al realizării Fazei I a Programului pe termen lung de reabilitare, constând în înlocuirea a cc. 31 km de conductă, procentul pierderilor va scade la 26,9% în 2019, când această reabilitare va fi finalizată. Practic pierderile de pe sistemul de transport se vor reduce de la 20,2% în 2017 la 18,29% în 2019. începând cu 2020 însă, având în vedere că în cadrul acestui scenariu nu sunt implementate și alte faze ale programului de reabilitare, uzura exceisvă a restului de segmente rămase nereabilitate va conduce la creșterea procentului de pierderi în sistemul de transport, ajungând în 2023 la 27,9%. Creșterea anuală a pierderilor pe segmentele Uitate este estimată la 0,29%. în anul 2031, pierderile totale sunt estimate la 29,8 iar la finalul


K -A-

Vi

/ *



intăwâfțțlui de analizg ele vgf atinge 32,9%.






ROD^T


Pag. 169/206


Cererea de energie termică este influențată de următorii factori de influență: numărul de deconectări, numărul de noi conectări, încălzirea globală și măsurile de sporire e tică a clădirilor, începând cu anul 2019 este prezentată în tabelul de mai jos.


CO^ORMCUOR/G

i abel 69 - Factori de influență ai cererii în Scenariu! BAU

Variație anuală:

Variabile influența

Val Factor

< Cerere 2018: ~

UM

Deconectări

-0,023%

-903,7

GcalAn -

Conectări noi

0,000%

0,0

Gcal/an

încălzirea globală

-0,130%

-5.204,3

Gcal/an

Măsuri eficiență energetică

-0,408%

-16.324,1

Gcal/an

Total

Gcal/an



Odată cu implementarea măsurilor de creștere energetică a clădirilor, necesarul de producție de agent termic va scade anual cu peste 16 mii Gcal. la nivelul SACET. Pe de altă parte, în cadrul acestui scenariu, pe fondul degradării continue a sistemului de transport și implicit a nemulțumirii clienților pentru față de serviciile primite, numărul de noi conectări va fi egal cu zero. Numărul aproape inexistent de deconectări este explicat prin introducerea inițiativei legislative care interzic deconectările voluntare de ta rețea.

Luând în considerare factorii de innfluență de mai sus, precum și energia furnizată de către cele 46 centrale de cartier, vânzările de energie termică în cadrul Scenariului BAU sunt următoarele.



Tobei /O- Vânzări energie termică în Scenariul BAU

Cererea de că

dură

Vânzări căldură

AN

SACET

46

Centrale

Total Cerere

SACET

TOTAL, vânzări:

2018

4.000.056

123.602

4.123.657

3.683.174

3.806.775

2019

3.977.623

123.039

4.100.662

3.724.118

3.847.157

2020

3.955.191

122.476

4.077.668

3.765.062

3.887.538

2021

3.932.759

121.913

4.054.673

3.806.007

3.927.920

2022

3.910.327

121.351

4.031.678

3.846.951

3.968.302

2023

3.887.895

120.788

4.008.683

3.887.895

4.008.683

2024

3.865.463

120.225

3.985.688

3.865.463

3.985.688

2025

3.843.031

119.662

3.962.694

3.843.031

3.962.694

2026

^3.820.599

119.100

3.939.699

3.820.599

3.939.699

2027

'3^798.167

118.537

3.916.704

3.798.167

3.916.704

2028/.,,';/,—r—

1 3t77Ș>35

117.974

3.893.709

3.775.735

3.893.709

202^ - /

i 3.753.303

117.411

3.870.714

3.753.303

3.870.714

2030.    (

i3.730.871

116.848

3.847.720

3.730.871

3.847.7,2^

2031; . ‘ 7 /

3.708.#39

116.286

3.824.725

3.708.439^

2032 •

7:68^007

115.723

3.801.730

3.686.OJ?^

2033 ,

Z3.663.575

115.160

3.778.735

3.663.S^y

(Bt&778^

2034/ii ...77

3.641.143

114.597

3.755.740

3.6414||

Prezentul docucfie




RHD-T

! CONFORM CU ORIGINA


Denumire proiect: REABILITAREA

SISTEMULUI DETERMOFIC MUNICIPIULUI BUCUȘ&jT




Nr. Pr.:

7135


_ v i) tudiu de

^^Fezabilitate

-


Pag. 17Q/2Q5


Cererea de că

dură

Vânzări căldură

AN

SACET

46 Centrale

Total Cerere

SACET

TOTAL vânzări:

2035

3.618.711

114.035

3.732.745

3.618.711

3.732.745

2036

3.596.279

113.472

3.709.751

3.596.279

3.709.751

2037

3.573.847

112.909

3.686.756

3.573.847

3.686.756

2038

3.551.415

112.346

3.663.761

3.551.415

3.663.761

2039

3.528.983

111.783

3.640.766

3.528.983

3.640.766

2040

3.506.551

111.221

3.617.771

3.506.551

3.617.771

2041

3.484.119

110.658

3.594.777

3.484.119

3.594.777

2042

3.461.687

110.095

3.571.782

3.461.687

3.571.782

2043

3.461.687

110.095

3.571.782

3.461.687

3.571.782

2044

3.461.687

110.095

3.571.782

3.461.687

3.571.782


[1

D

D n

D

0

D


Din punct de vedere al structurii clienților, cea mai mare pondere este ocupată evident de către consumatorii ' ’ casnici, respectiv cc. 90% din total vânzări. Numărul populației beneficiare este de 1,14 mii. Persoane (cc. 61% din populația totală a Bucureștiului).                                                                              f]

£ i în ceea ce privește sistemul de transport, 86% din vânzări sunt realizate către consumatori non-casnîci, iar 14% către consumatorii casnici. Marea majoritate a consumatorilor casnici sunt aprovizionați din sistemul de ; ; distribuție (96% din vânzări sunt realizate către acest segment), în timp ce numai 4% din vânzările acestui L.i sistem sunt realizate către consumatorii non-casnici.

în ceea ce privește tarifele unitare de vânzare, acestea au fost preluate din cadrul Anexelor la Strategie, care [ prevede o defalcare a acestora în funcție de tipul de consumatori (casnici și non-casnici), precum și în funcție de rețeaua la care sunt conectați utilizatorii (sistemul de transport și sistemul de distribuție). Astfel, pentru • utilizatorii casnici, tariful estimat este de 37,59 EUR/Gcal, după care înregistrează o creștere medie anuală de 7% până în anul 2030, ulterior această creștere fiind de aproximativ 2% anual. Pentru consumatorii non-casnici, tariful plătit depinde de tipul de sistem la care sunt racordați. Astfel, tariful plătit pentru utilizatorii n conectați la sistemul de transport este de 70,04 EUR/Gcal, după care are loc o creștere medie anuală de 2%. L ] Tariful estimat pentru consumatorii non-casnici conectați la sistemul de distribuție este de 77,79 EUR/Gcal în


RHD-T


Nr. Pr.: 7135 -Faza : Studiu de Fezabilitate ~T-

i

I

(

j




vRIGINauji


asisW'î'1


n '

<*> • ■


•“"Tarif consumatori non-casnici sistem distribuție

Vânzări de electricitate în rețea

Având în vedere acordul încheiat între Ministerul Energiei și Autoritatea Națională de AdministrareFFiscală (ANAF), și în concordanță cu Decizia Consiliului General al Municipalității nr. 296/17.05.2018, referiî&are la aprobarea acțiunilor necesare creării unui sistem integrat de distribuție a energiei termice în contextul restructurării RADET și ELCEN, operațiunile celor doua companii de stat vor fi preluate de compania ENERGETICA, care aparține în proporție de 100% municipalității.                                      =

De aceea, pe lângă vânzările-de energie termică, în cadrul analizei cost-beneficiu au fost luate în considerare și vânzările de energie electrică în rețeaua națională. în cadrul acestui proiect, deși ELCEN are nevoie urgentă de asemenea de modernizare a facilităților sale de producție, a fost luată în calcul o abordare conservativă în ceea ce privește vânzările de energie în rețea, considerând echipamentele actuale cu eficiență redusă. Vânzările de energie electrică sunt corelate cu vânzările de energie termică. Astfel, în anul 2018 ele sunt estimate la 2>0 mii. MWh, după care cresc în anul 2023 la 2,2 mii. MWh pe fondul nereabilitării tronsonului de cc. 106 Km conductă din sistemul de transport. Aceasta indică faptul că este nevoie de mai multă energie produsă „pentru a putea furniza cantitatea/de energie termică cerută de către consumatori. La finalul intervalului dejnaliză, vânzările de energie termica scad la 1,94 mii. MWh în 2044 pe fondul creșterii generale a cererii depene rgie termică pe baza factorilor de influență prezentați mai sus.                                            ™

Evoluția tarifului energiei electrice vândută în rețea este prezentată îh figura de mâi jos. Dacă în intervalul 2020-2024, tariful are q evoluție relativ lineară, cu creșteri anuale moderate, în anul 2014 prețul urcă abrupt la 62,83 euro/MWh,-tee£ce^epr-ezintă o creștere de 60%. Ulterior, creșterea devine iar moderată cu 2,3% anual ^ir'l,5%,până la finalul intervalului de analiză.




.r.' ’> *

■.-.Uj- I        ■;

■■ l Z J

■ ■■ > ■■...../.:• /

■ ■ r .s

RflD^T

Denumire proiect: REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI (25 OBIECTIVE ÎNSUMÂND O LUNGIME DE TRASEU DE 105,969 km)

Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate

Pag. 172/205


Li



Alte venituri


în cadrul altor venituri se remarcă bonusurile de cogenerare, cu valori între 83,2 mii. Euro în 2019 și 79,5 mii.

Euro în 2023. începând cu anul 2024 aceste venituri sunt egale cu zero. Scăderea valorii tonusurilor de ; 1 cogenerare se explică prin scăderea valorii unitare a acestora de la 40 euro/MWh în 2019 la 36 euro/MWh în 1 j 2023.


//

■/ P^T f' V fî > ?l


Alte venituri din exploatare în valoare de 5,3 mii. Euro au fost estimate în funcție de valoarea înregistrată în anul 2017 pentru companiile RADET și ELCEN împreună. Având în vedere faptul că aceste venituri nu fac parte din activitatea de bază și că este dificilă o previziune a lor, valoarea a fost păstrată constantă în previziuni atât ; ''pe’ritruBAU, cât și pentru PIP, astfel încât impactul lor asupra veniturilor incrementale să fie egale cu zero.

t i '

Zjto^rluFGU Proiect - PIP



ț Vânzărienergie termică

\ țâi $ith ■■'căzu Iste na riului BAU, acestea sunt date de cantitatea de energie termică livrată către clienți si tarifele -' practicate. Tarifele practicate sunt aceleași ca cele prezentate în cadrul scenariului BAU, diferența fiind făcută jde.vânzările de energie termică din punct de vedere cantitativ.



CJrnparativ cu scenariul BAU, acest scenariu include reabilitarea unui tronson de cc. 106 Km conductă din sistemul de transport, cu impact asupra vânzărilor și a factorilor de influență ai cererii. Estimarea vânzărilor din SACET la nivelul consumatorilor este de 4 mii. Gcal în anul 2018, după care scad la 3,9 mii. Gcal în 2023, factorii jde-iQfluență fiind aceeași ca și în scenariul BAU, respectiv: numărul de deconectări, numărul de noi conectări, globală și măsurile de sporire energetică a clădirilor. Ceea ce diferă este numărul de conectări noi, carg îrm$p era 1         e baza unui sistem nereabilitat care produce costuri mari și număr în creștere de

ifef °(l3fl^KverWilîn s           î humărul anual de noi conectări este de 755 apartamente/an cu impact de 0,105%

asupraxexeni



ă estimată pentru 2018, ceea ce înseamnă o creștere a vînzărilor cu peste 4.200 Gcal


= i

LJ


n

LJ


RClD^T


Nr. Pr.: 7135

Faza : Studiu de Fezabilitate


Pag. 173/205


anual. Per total, se ajunge la o reducere a cantității livrate cu -0,455% anual sau -18.212,70 Gcal pe an, așa cum rezultă și din tabelul de mai jos.



f

f CONFORM CU ORIGIN


Tabel 71 - Factori de influență ai cererii în Scenariul BAU

r

Variabile influență

Val Factor

Cerere 2018:

Variație anuală:

U M '

Deconectări

-0,023%

4.000.056

-903,7

Gcal/an

Conectări noi

0,105%

4.000.056

4219,33

Gcal/an

încălzirea globală

-0,130%

4.000.056

-5204,3

Gcal/an

Măsuri eficiență energetică

-0,408%

4.000.056

-16324,1

Gcal/an

Total

-18212,70

Gcal/an


TEHNICA JURIDICA

’^ll J H ' ° M C N ’ ''


în ceea ce privește energia furnizată de către cele 46 centrale de cartier, aceasta este aceeași ca și în cadrul BAU. Vânzările totale pentru Scenariu! PIP sunt prezentate mai jos. La nivelul ultimului an de prognoză, valoarea vânzărilor totale de energie termică sunt de 3,6 mii. Gcal în scenariul PIP comparativ cu 3,5 mii. Gcal în scenariul BAU.


Tabel 72 - Vânzări energie termică în Scenariu! PIP

Cererea de căldură

Vânzări căldură

AN

SACET

46 Centrale

Total

Cerere

SACET

TOTAL vânzări:

2013

4.072.856

156.977

4.229.833

4.072.856

4.229.833

2014

4.000.056

143.100

4.143.156

3.733.170

3.876.270

2015

4.000.056

141.133

4.141.189

3.687.554

3.828.687

2016

4.000.056

127.385

4.127.442

. 3.628.685

3.756.071

2017

4.000.056

129.936

4.129.992

3.642.229

3.772.165

2018

4.000.056

123.602

4.123.657

3.686.689

3.810.290

2019

3.981.843

123.039

4.104.882

3.731.149

3.854.188

2020

3.963.630

122.476

4.086.106

3.775.610

3.898.086

2021

3.945.417

121.913

4.067.331

3.820.071

3.941.984

2022

3.927.205

121.351

4.048.555

3.864.531

3.985.882

2023

3.908.992

120.788

4.029.780

3.908.992

4.029.780

2024

-3J890.779

120.225

4.011.004

3.890.779

4.011.004

2025-' C

'3.872.567

119.662

3.992.229

3.872.566

3.992.229

202fe;’'y<--T-

-WS£Ș54

119.100

3.973.453

3.854.