Hotărârea nr. 405/2009

HOTARAREnr. 405 din 2009-12-16 PRIVIND STABILIREA NIVELURILOR IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE IN MUNICIPIUL BUCURSTI, PENTRU ANUL 2010 SE MODIFICA ANEXA 1, PCT. 1B 12 PRIN HCGMB NR. 5/2010 ANEXA NR. 2 SE MODIFICA PRIN HCGMB NR. 138/2012


Consiliul General al Municipiului Bucure ști

HOTĂRÂRE

privind stabilirea nivelurilor impozitelor și taxelor locale în Municipiul București, pentru anul 2010

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generale Economice - Direcția Venituri;

1    I

Văzând raportul Comisiei economice, buget, finanțe și avizul Comisiei juridice și de disciplină din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în conformitate cu prevederile art. 283 și art. 288 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 5 alin. 2) și art. 7 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată și ale art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile începând cu anul fiscal 2010;

Cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;

în temeiul art. 36 alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. c) și art. 45 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Pentru anul 2010 nivelurile impozitelor și taxelor locale, ale taxelor pentru utilizarea temporară a locurilor publice și a altor taxe în Municipiul București, prevăzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare și de alte acte normative specifice, sunt cele prevăzute în anexa nr. 1

Art.2 Bonificația pentru plata cu anticipație, până la data de 31 martie 2010, a impozitului pe' clădiri tețejiuri și mijloacele de

cor;'-- >; .    .

( (W<aw+ 7. i \ i '

fi

transport datorate de persoanele fizice pentru întregul an, este de 10%.

Art.3 Pentru plata cu întârziere a impozitelor și taxelor prevăzute în

prezenta hotărâre se percep majorări de întârziere conform prevederilor legale referitoare la creanțele bugetare.

Art.4 Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei hotărâri, prevăzute în anexa nr. 2.

Art.5 Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.6 Prezenta hotărâre se comunică Primăriilor sectoarelor 1 - 6 și

instituțiilor publice de interes local al municipiului București.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de16.12.2009.

PREȘEDINTE £E ȘEDINȚĂ,    SECRETAR GENERAL

Murg Călin


AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


București, 16.12.2009 Nr. 405

B-tlul Regina Elisabeta 47, sector 5, București, România; tel.: +4021 305 55 00; wywJ5uc11resii7Riimatia.ro

Pag 2

\n

Anexa 1



UONî*Oh S ORfGîNâ


Anexa nr.l

la H.C.G.M.B. nr. 5 X <-    2009



1. A. IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE PREVĂZUTE ÎN LEGEA NR. 571/2003 PRIVIND CODUL FISCAL,

PRECUM ȘI AMENZILE ȘI ALTE ACTE NORMATIVE SPECIFICE


\‘S


Denumirea impozitului/taxei

Nivelurile prevăzute pentru anul 2010

1.1. IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI

- lei/mp -

VALORILE IMPOZABILE

pe metru pătrat de suprafață construită desfășurată la clădiri, în cazul persoanelor fizice

1? Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic

- cu instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire

806

- fără instalații de apă, canalizare, electricitate sau încălzire

478

2 Clădire cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă

^earsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament ’.țeraaic și/sau chimic

/y y - cu instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire

219

-"A    - Iară instalații de apă, canalizare, electricitate sau încălzire

137

y 'Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din

cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament ;2t€rmic și/sau chimic

- cu instalații de apă , canalizare,electrice și încălzire

137

- fără instalații de apă ,canalizare, electricitate sau încălzire

123

4. Clădire-anexă cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic

- cu instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire

82

- fără instalații de apă, canalizare, electricitate sau încălzire

54    -


1,5 %



5. Impozit clădiri datorat de persoane juridice

-    pentru clădirile reevaluate

-    pentru clădiri care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referința

10 %

. w

n

1.2. IMPOZITUL/TAXA PE TERENURILE AMPLASATE ÎN

INTRAVILAN - TERENURI CU CONSTRUCȚII

- lei/ha -

ZONA A

8.921

ZONA B

7.408

ZONA C

5.600

ZONA D    j £

"U:    3'832    .

IMPOZITUL /TAXA PE TERENURILE AMPLASATE ÎN

INTRAVILAN - ORICE ALTĂ CATEGORIE DE FOLOSINȚĂ    [

DECÂT CEA DE TERENURI CU CONSTRUCȚII    ’

’    K,. . (

—.    .    î    - lei/ha -

Categoria de folosință    ' 'V'*

ZONA A

ZONAB

ZONAC

ZONA D

"teren arabil

24

18

16

13

pășune    L

18

16

13

11

fâneată    'C*

18

16

13

11

vie    >

40

30

24

16

livadă

46

40

30

24

pădure sau alt teren cu vegetație forestieră

24

18

16

13

'-'țeren cu ape

13

11

7

X

IMPOZITlJL/TAXA PE TERENURILE AMPLASATE ÎN

Extravilan

- lei/ha -

zCațegoria de folosință

ZONA A

ZONAB

ZONAC

ZONA D

dl eien cu construcții

27

24

22

19

Teren arabil

43

41

39

36

Pășune - Fâneață

24

22

19

17

Vie pe rod

48

46

43

41

Vie până la intrarea pe rod

X

X

X

X

Livada pe rod

48

46

43

41

Livada până la intrarea pe rod

X

X

X

X

Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră

14

12

10

7

Păduri în vârstă de până la 20 de ani și păduri cu rol de protecție

X

X

X


AV-


Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscico'

5

4

2

1

Teren cu amenajări piscicole

29

' 27

24

22

1.3.IMPOZITUL ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT

- lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta -

A. MIJLOACE DE TRANSPORT CU TRACȚIUNE MECANICĂ

■    r—-............... __

Motorete scutere, motociclete si autoturisme cu capacitate cilindrică de până la 1600 cm3,

inclusiv

3    3

Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm si 2000 cm , inclusiv

1    1    »    '&*. * “    St V ’T < ;. - i    -    "

îs    v'

A. 1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică intre 2001 cm3 si 2600 cm30 inclusiv

36    f

%

A

A.2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică intre 2601 cm si 3000cm

72

Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3001cm3

145    .1 , .3?

A.3. Autobuze, autocare, microbuze

24

A.4. Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12t inclusiv precum și autoturisme de teren din producția internă

30

A.,5. Tractoare înmatriculate

18

B. Autovehicule de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone1

fz *3'A    Numărul axelor și masa totală maximă autorizată

' fy’’ |. 4    ■

Impozitul, în lei, pentru vehiculele angajate exclusiv în operațiunile de transport intern

Impozitul, în lei, pentru vehiculele angajate în operațiunile de transport intern și internațional

Vehicule cu sistem de suspensie pneumatică sau un echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

Vehicule cu sistem de suspensie

pneumatică sau un echivalent

recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

' 1. xC

, Vehicule cu două axe

TI. Masa nu mai puțin de 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone

0

102

0

127

2. Masa nu mai puțin de 13 tone, dar nu mai mult de 14 tone

102

282

127

352

3. Masa nu mai puțin de 14 tone, dar nu mai mult de 15 tone

282

396

352

495

4. Masa nu mai puțin de 15 tone, dar nu mai mult de 18 tone

396

897

495

1.121

11.

Vehicule cu 3 axe

1. Masa nu mai puțin de 15tone, dar nu mai mult de 17 tone

102

177

127

221

1 Sume estimative, calculate pe baza cursului mediu de schimb de 4,09 lei/euro, prognozat pentru anul 2010 de Comisia Națională de Prognoză. Conform art. 10 ujiu. ț I > . din Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfa pentru utilizarea anumitor infr,at§^^§4jf^v' aceste valori vor ti recalculate pentru a fi aplicate în anul 2010 luându-se în considerare rata de schimb între euro și leu în vigoare la 1 octombrie 2009, publicată în luHmM " Oficial al Comunităților Europene.




2. Masa nu mai puțin de 17tone, dar nu m mult de 19 tone

177

36'

221

454    |

3. Masa nu mai puțin de 19 tone, dar ,.2 mai mult de 21 de tone

364

47_

454

589

4. Masa nu mai puțin de 21 de tone, dar nu mai mult de 23 de tone

472

727

589

908

5. Masa nu mai puțin de 23 de tone, dar nu mai mult de 25 de tone

727

1.129

908

1.412

6. Masa nu mai puțin de 25 de tone, dar nu mai mult de 26 de tone

727

1.129

908

1.412

III.

Vehicule cu 4 axe

1. Masa nu mai puțin de 23 de tone, dar nu mai mult de 25 de tone

472

478

589

598

2. Masa nu mai puțin de 25 de tone, dar nu mai mult de 27 de tone

478

747

598

933

3. Masa nu mai puțin de 27 de tone, dar nu mai mult de 29 de tone

747

1.185

933

1.481

4. Masa nu mai puțin de 29 de tone, dar nu mai mult de 31 de tone

1.185

1.758

1.481

2.197

5. Masa nu mai puțin de 31 de tone, dar nu mai mult de 32 de tone

1.185

1.758

1.481

2.197

C. Combinații de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone    j    ---------------------------—;

î npjmiAi    i . • v

L” " -

Oî    Numărul axelor și masa totală maximă autorizată

w    r

Impozitul, în lei, pentru vehiculele angajate exclusiv în operațiunile de transport intern

Impozitul, în lei, pentru vehiculele angajate în operațiunile de transport intern și internațional

Vehicule cu sistem de suspensie pneumatică sau un echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

Vehicule cu sistem de suspensie

pneumatică sau un echivalent

recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

1.

Vehicule cu 2+1 axe

1. Masa nu mai puțin de 12 tone, dar nu mai mult de 14 tone

0

0

0

0

2. Masa nu mai puțin de 14 tone, dar nu mai mult de 16 tone

0

0

0

0

3. Masa nu mai puțin de 16 tone, dar nu mai mult de 18 tone

0

46

0

58

4. Masa nu mai puțin de 18 tone, dar nu mai mult de 20 tone

46

105

58

131

5. Masa nu mai puțin de 20 tone, dar nu mai mult de 22 tone

105

246

131

307

2 Sume estimative, calculate pe baza cursului mediu de schimb de 4,09 lei/euro, prognozat pentru anul 2010 de Comisia Națională de Prognoză. Conform art._,jP5^11§F®4 ' din Directiva 1999/62/CE, aceste valori vor fi recalculate pentru a fi aplicate în anul 2010 luându-se în considerare rata de schimb între euro și leu în vigoare la I oct^itîbție 2'0(5'9, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

4


i. - / - .    ,    w ..    y.,®

'///A -,rt’i ■    // / ir'/ ' !    '    -■    ‘’fjțefc''’

77,74/ C- /    <- S X 7 - ,7    - . A




6. Masa nu mai puțin de 22 tone, dar nu ma' mit de 23 tone

246

3L

307

397

7. Masa nu mai puțin de 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone

318

57.,

397

716

8. Masa nu mai puțin de 25 tone, dar nu mai mult de 28 tone

573

1.005

716

1.256

II.

Vehicule cu 2+2 axe

1. Masa nu mai puțin de 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone

99

230

123

287

2. Masa nu mai puțin de 25 tone, dar nu mai mult de 26 tone

230

377

287    .

471

3. Masa nu mai puțin de 26 tone, dar nu mai mult de 28 tone

377

553

471

692

4. Masa nu mai puțin de 28 tone, dar nu mai mult de 29 tone

553

668

692

835

5. Masa nu mai puțin de 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone

668

1.097

835

1.371

6. Masa nu mai puțin de 31 de tone, dar nu mai mult de 33 de tone

1.097

1.522

1.371

1.902

7. Masa nu mai puțin de 33 de tone, dar nu mai mult de 36 de tone

1.522

2.311

1.902

2.888

8. Masa nu mai puțin de 36 de tone, dar nu mai mult de 38 de tone

1.522

2.311

1.902

2.888

III.

Vehicule cu 2+3 axe

I. Masa nu mai puțin de 36 de tone, dar nu mai mult de 38 de tone

1.211

1.686

1.514

2.107

2. Masa nu mai puțin de 38 de tone, dar nu mai mult de 40 de tone

1.686

2.291

2.107

2.863

IV.

Vehicule cu 3+2 axe

1. Masa nu mai puțin de 36 de tone, dar nu mai mult de 38 de tone

1.070

1.486

1.338

1.857

2. Masa nu mai puțin de 38 de tone, dar nu mai mult de 40 de tone

1.486

2.055

1.857

2.569

3. Masa nu mai puțin de 40 de tone, dar nu mai mult de 44 de tone

2.055

3.040

2.569

3.800

V.

Vehicule cu 3+3 axe

1. Masa nu mai puțin de 36 de tone, dar nu mai mult de 38 de tone

609

737

761

921

2. Masa nu mai puțin de 38 de tone, dar nu mai mult de 40 de tone

737

1.100

921

1.375

3. Masa nu mai puțin de 40 de tone, dar nu mai mult de 44 de tone

1.100

1.751

1.375

2.189

D. REMORCI, SEMIREMORCI SAU RULOTE

- lei/vehicul -

remorci, semiremorci sau rulote cu masa totală maximă autorizată până la lt inclusiv

8

.Taxa .remorci, semiremorci sau rulote cu masa totală maximă autorizată peste lt, dar nu mai ;01Ault de 3t

29

lți\d remorci, semiremorci sau rulote cu masa totală maximă autorizata peste 3t, dar nu mai j'-rfiult de 5t

45

- l'a,\a. remorci, semiremorci sau rulote cu masa totală maximă autorizată peste 5t

55

«.MIJLOACE DE TRANSPORT PE APĂ

- lei/mijloc de transport -

Taxa luntre, bărci tară motor, folosite pentru pescuit și uz personal

i~~;■-—---------------—-......

....... 18

Taxa bărci Iară motor, folosite în alte scopuri

Uj    48

Taxa bărci cu motor

OfWGiNS! +

5    |    181

Nave de sport și agrement:

. .. ................

- 2,5m - 12 m inclusiv

482

- peste 12 m

<    964    e


7! + /


'f/7




Scutere dc apă

181

Remorchere și împingătoare

remorchere și împingătoare până la 500 CP

482

remorchere și împingătoare peste 500CP și până la 2000 cp inclusiv

783

remorchere și împingătoare peste 2000 CP, dar până la 4000 CP inclusiv

1205

remorchere și împingătoare peste 4000 CP

1928

Vapoare - pentru fiecare 1000 tdw sau fracțiune din acesta

157

Ceamuri, șlepuri și barje fluviale

- lei/mijloc de transport -

ceamuri, șlepuri și barje fluviale cu capacitatea de încărcare până la 1500t inclusiv

157

ceamuri, șlepuri și barje fluviale cu capacitatea de încărcare de peste 1500t, și până la 3000t inclusiv

241

ceamuri, șlepuri si barje fluviale cu capacitatea de încărcare de peste 3000t

422

1.4. TAXE PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR,

AVIZELOR ȘI A AUTORIZAȚIILOR

- lei/certificat -

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban

Suprafața pentru care se obține certificatul de urbanism

a), până la 150 m2 inclusiv

5

b). între 151 m2. si 250 m2 inclusiv    ,    i

CONFORM CU j

5

între 251 m2. si 500 m2 inclusiv    •

OPifțpv -. . -fi 1

8

T^^ntre 501 m2 si 750 m2 inclusiv    fi'    „A

t 1JL-W    ~    "    f

10

Ri. îiare 751 m2 si 1.000 m2 inclusiv    fi~K

12

Ț^jpe^e 1.000 n?    fi*

12 +0,01 lei/m2 pt. fiecare m2 care depășește 1000 m2

^Mxajpentru eliberarea autorizației de foraje sau excavări necfeară studiilor geotehnice,

.4^rilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sadelor de gaze și petrol, precum •șBttîtor exploatări    \

7 lei pentru fiecare m2

xTaxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru chioșcuri, ibnete, cabine, spații de expunere, situate pe căile si în spațiile publice, precum și pentru amplasarea corpurilor și a panourilor de afișaj, a firmelor și reclamelor

7 lei pentru fiecare m2 de suprafața ocupată de construcție

Taxa pentru eliberarea unei autorizații privind lucrările de racorduri și branșamente la rețele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu

11 lei pentru fiecare racord

Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate

13 lei

Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă

8 lei    fi»

Taxa pentru eliberarea unei autorizații pentru desfășurarea unei activități economice

69 lei


fi»



if ,

! <

z « ■,

V s \


t * a'

V <f-

Taxa pentru eliberarea autorizațiilor de funcționa

17 lei

Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deținute de consiliile locale

-    fișa telurică imobiliară

-    reconstituire plan

28 lei/m2 sau fracțiune de m2

16 lei/fișă

21 lei/plan

Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător

69 lei

Taxa pentru eliberarea/avizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică

3.000 lei

1.5. TAXE PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMĂ

ȘI PUBLICITATE

Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate:

- lei/m2 sau fracțiune de m2 -

a) în cazul unui afișaj situat in locul in care persoana derulează o activitate economică;

28

b) în cazul oricărui alt panou, afișaj sau structură de afișaj pentru reclamă și publicitate

20

Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate

COMF-" - • î - ’ ’ j -

3 % aplicată la valoarea serviciilor de reclamă și publicitate

1.6. IMPOZITUL PE SPECTACOLE

t

- m2/zi -

"'Manifestare artistică sau activitate distractivă:

ORI1HAî,    i '

a) în cazul videotecilor

A

,    2 lei

\ X

b) în cazul discotecilor    /.

’ V    3 lei

1.7 TAXA PENTRU UTILIZAREA TEMPORARĂ A LOCURILOR PUBLICE ^pentru FILMARE

( \

- lei/zi/locatie -

fila')'filmare statică pentru centrul istoric:

■ j\ - filme scurt sau lung metraj,filme și seriale de televiziune și altele asemenea

&    2.205

'>Y:    - video clipuri și spoturi cu caracter publicitar

V    2.730

7t>) Filmare statică pentru celelalte zone:

r

i

'    / - filme scurt sau lung metraj,filme si seriale de televiziune si altele asemenea

\    1.470

- j. - video clipuri si spoturi cu caracter publicitar

1.890

șcjfîlmări dinamice (în mișcare) - indiferent de lungimea traseului și zonă

lei/zi

' - cu întreruperea circulației

2.900

- fără întreruperea circulației

1.900

1.8 Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru spectacole în aer liber, festivaluri, manifestări promoționale

a) taxa pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru desfășurarea unor evenimente: spectacole în aer liber, concerte, festivaluri, manifestări promoționale, târguri de locuri de muncă și alte asemenea.

-    1.890 lei/zi pentru suprafețe de până la 1.000 mp, inclusiv;

-    3.675 lei/zi pentru suprafețe cuprinse între 1.001 mp și 5.000 mp inclusiv;

-    7.350 lei/zi pentru suprafețe mai mari de 5000

//    rf'ț, "

_

' Ms,U< & ‘







b) curse auto-moto, manifestări sportive cu carac' promoțional și alte asemenea

-    7 '75 lei/zi pe o lungime a traseului dc până la 5.0„Jm

-    7.350 lei/zi pe o lungime a traseului mai mare de 5.000 m

c) taxa pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru desfășurarea evenimentelor constând în distribuirea de materiale promoționale (flyere, stikere, cataloage, pliante, publicații, produse promoționale etc.), expoziții de pictură, fotografie, flori, artă, artizanat, expoziții ale micilor meseriași si altele asemenea.

1,80 lei/mp/zi

d) taxa pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru fotografiere profesionistă

1,80 lei/mp/zi

1.9. TAXA HOTELIERĂ

3% aplicată la tariful de cazare

1.10. ALTE TAXE LOCALE

1.10.1. Taxa zilnică pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de arhitectură și arheologie

a) taxa zilnică pentru vizitarea muzeelor:    y

■    V .......

Muzeul Național al Literaturii Române lei/zi/vizitator

Muzeul Municipiului București lei/zi/vizitator

- pentru adulți

5

6

- pentru pensionari, militari, elevi, studenți, grupuri organiza,te    •

2

3

- copii/persoane cu handicap

CQNR.....K

0

0

bftaxa zilnică pentru vizitarea caselor memoriale

Muzeul Național al Literaturii Române lei/zi/vizitator

Muzeul Municipiului București lei/zi/vizitator

- pentru adulți

4

5

- pentru pensionari, militari, elevi, studenți, grupuri organizate

2

2

- copii/persoane cu handicap

0

0

i'fjjțaxa zilnică pentru vizitarea siturilor arheologice

3 lei/zi/vizitator

• d ) taxa filmare/fotografiere profesionistă în interiorul muzeului/casei memoriale/sitului ifaibeologic (taxă de filmare pentru TV, filme documentare realizate de specialiști)

40 lei/mp/oră

e^taxa filmare/fotografiere de către turiști în interiorul muzeului/casei memoriale/sitului aiheologic

15 lei/zi/vizitator

■ f) tâxa ghidaj

6 lei/zi/vizitator

-g) taxa de parcare Centrul Cultural Palatele Brâncovenești

2 lei/zi/vizitator

1.10.2. Taxa zilnică pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor destinate în scopul obținerii de venit

13 lei/zi



1.10.3. Taxa privind accesul autovehiculelor d' inate transportului de mărfuri și a utilajelor cu masa totală maximă autoriz„iă mai mare de 5 tone în municipiul București

a) pentru accesul și circulația în zona A :

-    între 5 - 7,5 tone inclusiv

-    între 7,5 - 12,5 tone inclusiv

-    între 12,5-16 tone inclusiv

-    între 16-22 tone inclusiv

-    între 22 - 40 tone inclusiv

-    mai mare de 40 de tone


b) pentru accesul și circulația în zona B

-    între 5-7,5 tone inclusiv

-    între 7,5 - 12,5 tone inclusiv

-    între 12,5 - 16 tone inclusiv

-    între 16-22 tone inclusiv

-    între 22 - 40 tone inclusiv

-    mai mare de 40 de tone


- lei/zi


- lei/lună


ir


231

2.000

452

4.000

903

8.000

1.355

12.000

1.806

16.000

2.247

20.000

63

500

116

1.000

179

1.500

231

2.000

284

2.500

347

3.000



1.10.4. Taxa pentru înregistrarea vehiculelor pentru care nirmdstă obligativitatea înmatriculării    \

- tractoare, mașini și utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcții, agricole, forestiere, troleibuzele și tramvaiele ale căror proprietari au domiciliul stabil, reședința sau sediul în municipiul București

popede ale căror proprietari au domiciliul stabil, reședința sau sediul în municipiul București


•- jțaxa pentru eliberarea certificatului de înregistrare


-fTSxa pentru eliberarea plăcuței cu numărul de înregistrare_

Taxa pentru organizarea si desfășurarea jocurilor de artificii


T<4,lft.6.Taxe pentru eliberarea de duplicate : - Aviz Urbanism, Plan reglementări


1.10.7. Taxe pentru eliberarea documentelor solicitate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public


1.10.8. Taxa aviz desfacere pavaje


1.10.9. Taxa aviz traseu


1.10.10. Taxa aviz comisie precoordonare/coordonare rețele


1.10.11. Taxa Acord Primar General pentru străzi modernizate


1.11 SANCȚIUNI


Contravenția prevăzută în Codul Fiscal la art. 294 alin.(2) lit. a) se sancționează cu amendă de


300 lei/vehicul


40 lei/vehicul


24 lei/certificat


30 lei/plăcuță


315 lei/minut


10 lei/foaie


0,50 lei/pagină A4 1,00 leu/pagină A3


30 lei/aviz


50 lei/aviz


100 lei/aviz


50 lei/acord


60')



la 60') lei la 240 ) lei, iar cea de la lit. b-d) cu am dă de la 2403) lei la 6004) lei

2402)

2403)

6004)

încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidența și gestionarea,

2801)

după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 280') lei la 1.3602) lei

1.3602)

LIMITELE AMENZILOR ÎN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE

Contravenția prevăzută în Codul Fiscal la art. 294 la alin. (2) lit. a) se sancționează cu amendă

240')

de la 240') lei la 9602) lei, iar cea de la lit. b-d) cu amendă de la 9603) lei la 2.4004) lei

9602)

9603)

2.4004)

Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidența și gestionarea,

1100’)

după caz, a abonamentelor și a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1100’) lei la 5.4502) lei

5.4502)

*Valorile se vor majora prin hotărâre a Guvernului conform art. 292 alin. 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare

ICONF:

l.B TAXE LOCALE PENTRU UTILIZAREA TEMPORARĂ A LOCURILOR PUBLICE


DENUMIRE TAXĂ

VALOARE

lei/mp/Ă,

zona A

zona B

zpna C

zona D

1.Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru desfășurarea unor activități de comercializare cu caracter sezonier (ocazional)

0,90

0,70

0,55

0,40

2. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru activitatea de comercializare a produselor alimentare și nealimentare

0,80

0,62

0,50

0,36

3. Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu unități de alimentație publică și terase de vară

1,00

0,78

0,62

0,45

•1. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru prestări servicii

0,57

0,44

0,35

0,25

5. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru jocuri de noroc și schimb valutar

1,50

1,20

0,95

0,69

6. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru depozite și anexe la construcții

0,46

0,36

0,28

0,20

--7. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru activități de comercializare exclusivă '' de presă și carte

0,60

0,47

0,37

0,27

8. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru organizare de șantier

1,20

0,93

0,73

0,53

9. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru garaje

0,05

0,04

0,03

0,02

10. Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu mijloace publicitare

0,50

0,40

0,30

0,20

11 l axa pentru utilizarea locuților publice pentru cale suplimentară de acces

0,36

0,28

0,22

0,16

lei/zi/vehicul

h

.u

zona A

zona B

zona C

zona D

12. Taxa pentru utilizarea locițițlor publice cu parcări de reședința

0,45

0,40

0,35

0,30


COi ORk


I.C ALTE TAXE LOCALE CE SE INCASEAZA LA BUGETUL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

V2

DENUMIRE TAXA

VALOARE

(Iei)

3.1. Taxe pentru concesionarea locurilor de înhumare (până la 7 ani):

-    cimitire categoria I

-    cimitire categoria II

-    cimitire categoria III

-    cimitire categoria IV

20

13

11

8

3.2. Taxe pentru concesionarea unui Ioc de înhumare pe termen nelimitat:

-    cimitire    categoria I

-    cimitire    categoria II

■ ‘ * -    cimitire    categoria III

-    cimitire    categoria IV

280

200

80

40

3.3. Taxa pentru concesionarea unei nișe pe termen nelimitat Ia Crematoriul Uman

20

3.4. Taxe pentru transformarea concesiunii unui Ioc de 25 de ani în concesiune pe termen nelimitat:

- cimitire categoria I cimitire categoria II

/^cimitire categoria III    ■

' k \ V- .ițimitire categoria IV

70

50

20

10

';315J ' jTaxe pentru transformarea locului de înhumare de 7 de ani în concesiune pe termen '    nelimitat:

X o/    ■

yf' cimitire categoria I -' - cimitire categoria II

-    cimitire categoria III

-    cimitire categoria IV

252

180

72

36


NOTA : Categoriile cimitirelor municipiului București sunt stabilite prin H.C.G.M.B. nr. 303/2003 privind aprobarea “Regulamentului pentru organizarea și funcționarea cimitirelor și crematoriilor umane”


. zv-

A'X'Î' a


12


Z/ZZș


1/a '    „

0* 'rKsîs5'' O /W

«jE/.

v 'v


yAn,exa nr. 2

la H.C.G.M.B. nr. 'M/ .,4' ■ A'’ 2009

NORME METODOLOGICE

de aplicare a hotărârii privind stabilirea nivelurilor impozitelor și taxelor locale în municipiul București, pentru anul 2010

DISPOZIȚII GENERALE

Definiții


Rangul unei localități - rangul atribuit unei localități conform legii;

Zone din cadrul localității - zone stabilite de Consiliul General al Municipiului București, în funcție de poziția terenului față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, conform documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, registrelor agricole, evidențelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidențe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.

Instituții publice reprezintă o denumire generică ce include: Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituții publice autonome, unitățile administrativ-teritoriale, precum și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de

modul de finanțare.

>

Prin sintagma “încăperilor care sunt folosite pentru activități economice” se înțelege spațiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comerț, astfel cum sunt definite în Codul comercial, altele decât destinațiile specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.

Prin sintagma “clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult” se înțelege bisericile - locașurile de închinăciune, casele de rugăciuni - și anexele acestora. Termenul lăcaș este variantă a termenului locaș.

Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, casa parohială cu dependințele sale, destinată ca locuință a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședința chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau orice altă incintă destinată unei activități asemănătoare.

Acoperiș - partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planșeul este asimilat acoperișului în cazul în care deasupra acestuia nu mai sunt alte încăperi/incinte;

Balcon - platformă cu balustradă pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul prin una sau mai multe uși:    ;

Clădire finalizată - construcție care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:

servește la adăpostirea de oameni, de animale/de''obiecte dewoduse, de matenate, de

t    ' î    //'-A    / «

- 1 ' IvUdtjSr    j - ii . .    jCț -!J

aaza unfcoladî^ wsgecfii^reți și acoperi e^sp, '    V «W*' \ x z    hî


instalații și de altele asemenea,

2. are elementele structurale deibază aft



3. are expirat termenul de Xhlabifițâte prevăzut în.....autorizația de construire și nu s-a


solicitat prelungirea valabilității acesteia s. ori clădirea a fost realizată fără autorizație de construire; pentru stabilirea impozitului pe clădiri, se ia în calcul numai suprafața construită desfășurată care are elementele de lapct. 2.

Incintă de deservire comună - spațiu închis în interiorul unei clădiri, proprietatea comună a celor care dețin apartamente în aceasta, afectat scărilor, lifturilor, uscătoriilor sau oricăror alte utilități asemănătoare;

Logie - galerie exterioară încorporată unei clădiri, acoperită și deschisă către exterior printr-un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi;

Nivel - fiecare dintre părțile unei clădiri cuprinzând încăperile/incintele situate pe același plan orizontal, indiferent că acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului;

Perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsă sau nearsă, din piatră, din lemn, din vălătuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separă sau izolează încăperile/incintele unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul;

Suprafața secțiunii unui nivel - suprafața unui nivel, rezultată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al pereților, inclusiv suprafața balcoanelor și a logiilor; în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al pereților, suprafața secțiunii unui nivel reprezintă suma suprafețelor utile ale tuturor încăperilor/incintelor, inclusiv a suprafețelor balcoanelor și a logiilor și a suprafețelor secțiunilor pereților, toate aceste suprafețe fiind situate la același nivel, la suprafețele utile ale încăperilor/incintelor adunând și suprafețele incintelor de deservire comună.

Prin sintagma “valoarea de inventar a clădirii”, în scopul determinării impozitului pe clădiri, se înțelege valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, și care, după caz, poate fi:

-    costul de achiziție, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros;

-    costul de producție, pentru clădirile construite de persoana juridică;

-    valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ținându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice și economice similare sau apropiate, pentru clădirile obținute cu titlu gratuit;

-    valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinată prin expertiză, potrivit legii;

-    valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziții

legale.


Prin sintagma “nomenclatură stradală” se înțelege lista care conține denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate administrativ-teritorială, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă în parte, precum și titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatura stradală se organizează pe fiecare localitate rurală și urbană și reprezintă evidența primară unitară care servește la atribuirea adresei domiciliului/reședinței persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, precum și a fiecărui imobil, teren și/sau clădire.

1. Pentru identificarea municipiului București și încadrarea acestuia pe ranguri de localități se au în vedere, cumulativ, prevederile:

a) Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 2/1968;

bj Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din24 iulie 2001, cu modificările ulterioare, denumită în,ponfii^țare Legea nr. 351/2001.

2. Ierarhizarea funcțională a municipiului Btțghfâ|tipt^triv2ț,.prevederilor Legh^nrv..^, 01, este rangul 0 - Capitala României, municipi^de;jmppr>nfă^eurîtoeană.



jju tj r f*......;■

t


4.    Delimitarea zonelor și stabilirea număMui acestora, atât........înintravilanul, cât și în

extravilanul localităților, se stabilesc prin hotărâri adoptate de către Consiliul General al Municipiului București, în funcție de poziția terenului față de centrul localității, de rețelele edilitare, precum și de alte elemente specifice fiecărei unități administrativ-teritoriale, pe baza documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, a registrelor agricole, a evidențelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricăror alte evidențe agricole sau cadastrale.

5.    Identificarea zonelor atât în intravilanul, cât și în extravilanul localităților se face prin literele: A, B, C si D.

6.    (1) în cazul în care la nivelul municipiului București se impun modificări ale delimitării zonelor, Consiliul General al Municipiului București poate adopta hotărâri în acest sens numai în cursul lunii mai pentru anul fiscal următor. Neadoptarea de modificări ale delimitării zonelor în cursul lunii mai corespunde opțiunii de menținere a delimitării existente a zonelor pentru anul fiscal următor.

(2)    Dacă în cursul anului fiscal se modifică limitele intravilanului/extravilanului, impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, precum și impozitul pe teren, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice, se modifică potrivit noii delimitări a intravilanului/extravilanului, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

(3)    în situația prevăzută la alin. (2), impozitul pe clădiri și impozitul pe teren datorate se determină, din oficiu, de către compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, fără a se mai depune o nouă declarație fiscală, după ce în prealabil le-a fost adusă la cunoștință contribuabililor modificarea limitelor intravilanului/extravilanului.

7.    Prin sintagma “suprafață de teren” care este acoperită de o clădire se înțelege suprafața construită la sol a clădirilor.

8.    în cazul municipiului București, atribuțiile prevăzute la pct. 4-6 alin. (1) se îndeplinesc de către Consiliul General al Municipiului București.

9.    Prin sintagma “vehicule istorice” se înțelege vehicule pentru care perioada trecută de la încetarea fabricației tipurilor respective, care au utilizat același tip de caroserie și același tip de motor, este de cel puțin 30 de ani, originale, restaurate sau reconstruite, pentru care deținătorii au obținut un atestat de vehicul istoric emis de organisme agreate de autoritatea competentă.

10.    Contribuabilii, persoane fizice, care desfășoară activități economice pe baza liberei inițiative, precum și cei care exercită în mod autonom sau prin asociere orice profesie liberă sunt:

a)    persoanele fizice care exercită activități independente în mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activități, cum sunt: asociațiile familiale, asociațiile agricole sau altele asemenea și care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoană juridică;

b)    persoanele fizice care exercită orice profesii, cum sunt cele: medicale, de avocatură, notariale, de expertiză contabilă, de expertiză tehnică, de consultanță fiscală, de contabil autorizat, de consultant de plasament în valori imobiliare, de arhitectură, de executare judecătorească, cele autorizate să execute lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei sau alte profesii asemănătoare desfășurate în mod autonom, în condițiile legii, și care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului - persoană juridică.

10.1    în categoria comercianților, contribuabili - persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societățile și companiile naționale, societățile bancare și orice alte societăți comerciale care se organizează și își desfășoară activitatea în oricare dintre domeniile specifice producției, prestărilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activități economice, cooperativele meșteșugărești, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau orice alte entități - persoane juridice care fac fapte de comerț, astfel cum sunt definite de Codul comercial.

10.2    In categoria unităților economice alg.persoanelor juridice de drept public, ale

organizațiilor politice, sindicale, profesionale,gjjațro.nale și cooperatiste, instituțiilor publice, asociațiilor, fundațiilor, federațiilor, cultelor,Religioase și atiorfoșasemenea se cuprind o”"™' acele unități aparținând acestor persoane ju^di^e/^jfefdejșfă^pari activității în oricare^ domeniile prevăzute la pct. 10.a). \

.......    iif z v



v

X.


O/

'/



11.    Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă scrise și audiovizuale, în sensul prezentului articol, corespunde activităților agenților de publicitate potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare și alte tipărituri, precum și prin radio, televiziune și Internet.

12.    Prin discotecă se înțelege activitatea artistică și distractivă desfășurată într-o incintă prevăzută cu instalații electronice speciale de lumini, precum și de redare și audiție de muzică, unde se dansează, indiferent cum este denumită ori de felul cum este organizată ca activitate, respectiv:

a)    integrată sau conexă activităților comerciale de natura celor ce intră sub incidența diviziunii 55 sau a activităților de spectacole specifice grupei 923 din CALX-r&r: 1p : r :

b)    integrată sau conexă oricăror altor activități nemenționate ltț lit. a); } " " ' ’

c)    individuală;    ff    L1LvA f ' J

d)    cu sau fără disc-jockey.    ,    ț..................................................

13.    Prin videotecă se înțelege activitatea artistică și distractivă desfășurată într-o incintă prevăzută cu instalații electronice speciale de redare și vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intră sub incidența clasei 9213 din CAEN-rev.l.

14.    La stabilirea impozitelor și taxelor locale se va avea în vedere respectarea următoarelor principii:

-    principiul transparenței - autoritățile administrației publice locale au obligația să își desfășoare activitatea într-o manieră deschisă față de public;

-    principiul aplicării unitare - autoritățile administrației publice locale asigură organizarea executării și executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor titlului IX din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare denumită în continuare Codul fiscal și ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisă instituirea altor impozite sau taxe locale în afara celor prevăzute de titlul IX din Codul fiscal ;

-    principiul autonomiei locale - Consiliul General al Municipiului București stabilește impozitele și taxele locale între limitele și în condițiile titlului IX din Codul fiscal; acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.

în cazul în care termenul de plată a oricăror impozite și taxe locale expiră într-o zi de sărbătoare legală, de repaus săptămânal sau când serviciul este suspendat, în condițiile legii, plata se consideră în termen dacă este efectuată până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

A. Referitor la aplicarea impozitelor și taxelor locale prevăzute în Anexa nr. 1

1.1 IMPOZITUL ȘI TAXA PE CLĂDIRI

1.1.1. Reguli generale

(1)    Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în municipiul București datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentele norme se prevede diferit.

(2)    Impozitul și taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.

(3)    în cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă.

(4)    în înțelesul prezentelor norme meto^Fbgice,7clădtre¥<-£ste orice construcție situată deasupra solului și/sau sub niveluLacestuia, ind/ferejit^de clenuniirep ori de folosința sa^sLcJo^ are una sau mai multe încăperi ce, poate/pot ș&rfî la adăppștirâa dfe oameni, animale/i^iecte,

■--—    vi    !    aw


produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iâf elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite. încăperea reprezintă spațiul din interiorul unei clădiri.

(5)    Contribuabili, în cazul impozitului pe clădiri, sunt proprietarii acestora, indiferent de clădire și de locul unde sunt situate în municipiul București . Contribuabilii datorează impozitul pe clădiri și în situația în care clădirea este administrată sau folosită de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate și pentru care locatarul sau concesionarul datorează chirie ori redevență în baza unui contract de închiriere, locațiune sau concesiune, după caz.

(6)    în cazul clădirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosință, după caz, persoanelor juridice, se stabilește taxa pe clădiri care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri.

(7)    Contribuabilii prevăzuți la alin. (6) vor anexa la declarația fiscală, în fotocopie semnată pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosință a clădirii respective. în situația în care în acest act nu sunt înscrise valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanei juridice care a hotărât concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosință a clădirii, precum și data înregistrării în contabilitate a clădirii respective, iar în cazul efectuării unor reevaluări, data ultimei reevaluări, la act se anexează, în mod obligatoriu, un certificat emis de către proprietari, prin care se confirmă realitatea mențiunilor respective.

(8)    Identificarea proprietăților atât în cazul clădirilor, cât și în cel al terenurilor cu sau fără construcții, situate în intravilanul municipiului București, precum și identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se face potrivit Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare .

(9)    Fiecare proprietate situată în intravilanul municipiul București se identifică prin adresa acesteia, individualizată prin denumirea proprie a străzii și a numărului de ordine atribuit după cum urmează:

a)    pe partea stângă a străzii se începe cu numărul 1 și se continuă cu numerele impare, în ordine crescătoare, până la capătul străzii;

b)    pe partea dreaptă a străzii se începe cu numărul 2 și se continuă cu numerele pare, în ordine crescătoare, până la capătul străzii.

(10)    în cazul blocurilor de locuințe, precum și în cel al clădirilor alipite situate în cadrul aceleiași curți - lot de teren, care au un sistem constructiv și arhitectonic unitar și în care sunt situate mai multe apartamente, datele despre domiciliu/reședința/sediu cuprind strada, numărul, blocul, scara, etajul, apartamentul.

(11)    Sunt considerate clădiri distincte, având elemente proprii de identificare a adresei potrivit alin (8) - (10), după cum urmează:

a)    clădirile distanțate spațial de celelalte clădiri amplasate în aceeași curte - lot de teren, precum și clădirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu;

b)    clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive și arhitectonice diferite - fațade și materiale de construcție pentru pereții exteriori, intrări separate din stradă, curte sau gradină - și nu au legături interioare.

(12)    Adresa domiciliului fiscal al oricărui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se înscrie în registrul agricol, în evidențele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale, precum și în orice alte evidențe specifice cadastrului imobiliar-edilitar.

(13)    La elaborarea și aprobarea nomenclaturii stradale se au în vedere prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea șau^ș.chimbarea de denumiri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 dflî '30uugust/2,002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 48/2003.    ^2'//-<•-;7"'^ X %

(14) Fiecare proprietate situată în extraiîlați'ul locațîfățiloi, atât în cazul clădirilo^ifSF^ ir cu sau tară constamtu, se identifică nrirî nuirî|rul de parcelă, aq4^ unde


în cel al terenurilor cu sau fără constnu^X ș^4a9ntî|ică/^fi.țiiurr^

aceasta este posibil, sau prin denumirea punctului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este înregistrată în registrul agricol.    - c Ep r-, ?,»r:; 'Xît.'G.a r" j 1

1.1.2. Scutiri

(1) Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii sunt după cum urmează:

(a)    clădirile proprietate a statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a oricăror instituții publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(b)    clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(c)    clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(d)    clădirile care constituie patrimoniul unităților și instituțiilor de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(e)    clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(f)    clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice și nuclearo-electrice, stațiilor și posturilor de transformare, precum și stațiilor de conexiuni.

(g)    clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(h)    clădirile funerare din cimitire și crematorii;

(i)    clădirile din parcurile industriale, științifice si tehnologice, potrivit legii;

G) clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

(k)    clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(l)    clădirile retrocedate potrivit art.l alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată cu modificări și completările ulterioare;

(m)    clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată;

(n)    clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

(o)    clădirile care prin natura lor fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice;

fp) construcțiile speciale situate în subteran, indiferent de folosința acestora și turnurile de extracție;

(q)    clădirile care sunt utilizate ca sere, solarii, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice:

(r)    clădirile trecute în proprietatea statuluiț.sau;a unitătildr adrjiinistrativ-teritoiiale^Șf l^S^’ A

de moștenitori legali sau testamentari;    -    3

:v


//


..C


(s) clădirile utilizate pentru activități social umanitare, de către asociații, fundații și culte, potrivit hotărârii consiliului local;

(2)    Nu intră sub incidența impozitului pe clădiri construcțiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.

(3)    Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. j-m se aplică pe durata pentru care proprietarul este obligat să mențină afectațiunea de interes public.

(4)    Prin sintagma “încăperilor care sunt folosite pentru activități economice”, menționată la alin. (1) lit. a-e, g, k, n, o, și q, se înțelege spațiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comerț, astfel cum sunt definite în Codul comercial, altele decât destinațiile specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.

(5)    Pentru calculul impozitului pe clădiri în cazul încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, se vor efectua următoarele operațiuni:

a)    se determină suprafața construită desfășurată a clădirii;

b)    se determină suprafața construită desfășurată a încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

c)    se determină cota procentuală din clădire ce corespunde încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, prin împărțirea suprafeței prevăzute la lit. b) la suprafața prevăzută la lit. a);

d)    se determină valoarea de inventar a încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, prin înmulțirea valorii de inventar a clădirii cu cota procentuală determinată la lit. c);

e)    se determină impozitul pe clădiri corespunzător încăperilor care sunt folosite pentru activități economice, prin înmulțirea valorii determinate la lit. d) cu cota de 1,5% sau 10%, după caz.

(6)    Cultele religioase recunoscute oficial în România, organizate potrivit statutelor proprii, sunt persoane juridice. Pot fi persoane juridice și componentele locale ale acestora, precum și așezămintele, asociațiile, ordinele și congregațiile prevăzute în statutele lor de organizare și funcționare, dacă acestea au elementele constitutive ale persoanelor juridice, potrivit prevederilor Decretului nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 4 august 1948, cu modificările și completările ulterioare și sunt prevăzute în Codul fiscal.

(7)    Nu intră sub incidența impozitului pe clădiri, construcțiile care nu întrunesc elementele costitutive ale unei clădiri, prevăzute la pct. 1.1.1 alin. (4).

(8)    Construcțiile care până la data de 1 ianuarie 2007 au fost avizate prin hotărârile adoptate de Consiliul General al Municipiului București ca fiind de natură similară construcțiilor speciale, pentru care nu s-a datorat impozitul pe clădiri pe durata existenței construcției și care nu au elementele constitutive ale unei clădiri, sunt scutite până la data când intervin modificări care determină datorarea de impozite. în această ultimă situație, contribuabilii în cauză au obligația ca în termen de 30 de zile calendaristice de la data apariției modificării să depună declarația fiscală.

(9)    In cazul construcțiilor care până la data de 1 ianuarie 2007 aveau elementele constitutive ale clădirii și pentru care, prin hotărârea Consiliul General al Municipiului București adoptată până la această dată s-a respins cererea, contribuabilul respectiv datorează impozitul pe clădiri în condițiile Titlului IX din Codul fiscal.

(10)    Clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, atribuite conform legii, prevăzute la alin. (1) lit.g, sunt cele ce intră sub incidența prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 553/2002 privind organizarea si funcționarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu modificările și completările ulterioare.

(11)    Construcțiile speciale situate în subteran,-prevăzute la alin. (1) lit. (s) care nu intră

sub incidența impozitului pe clădiri, sunt acele constrcicțu-care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.    „    A

(12)    Atât persoanele fizice cât și persoanele, juridice incluâiv instituțiile publicgșjAg^ clădirile pe care le dobândesc, construiesc său înstrăinează, jau obligația să depună df

A*



\ \ A/' /    jfe


(

V,

X.

fiscale, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, în a căror rază teritorială se află clădirile, chiar dacă, pentru acestea nu datorează impozit- pe.clădiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit.    j .    |p;;.....'■> xțț% ș /"ii;

'r ' >,</ ["" ’ *' ■1 ' ■ ■ ■ ,

1.1.3. Calculul impozitului pentru persoane jKzicfr ,    'j    ’

ț ; '..................................    .............

(1)    în cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0.1% la valoarea impozabilă a clădirii.

(2)    în cazul unei clădiri care are pereții exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (3) valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului clădirii respective.

(3)    Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate a acesteia, exprimată în metri pătrați, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor:

TIPUL CLĂDIRII

VALOAREA IMPOZABILĂ - lei/m2-

Clădire cu instalație electrică, de apă, de canalizare    și    de

încălzire    (condiții

cumulative)

Clădire    fără

instalație electrică, de apă, de canalizare și de încălzire

0

1

2

A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic

806

478

B. Clădire cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic

219

137

C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic

137

123

D. Clădire-anexă cu pereții exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic

82

54

E. In cazul contribuabilului care deține la aceeași adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol și/sau la mansardă, utilizate ca locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D

75% din suma care s-ar aplică clădirii

75% din suma care s-ar aplică clădirii

F. în cazul contribuabilului care deține la

aceeași adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol și/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuință, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit.A-D     ■

50% din suma care s-ar aplică clădirii

50% din suma care s-ar aplică clădirii

(4) Suprafața construită desfășurată . a uiiei ciă^țri ț se jdetermină prin ^uipafeaV suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, indiusiv ateăbăldManelor, logiilor sajElgalei '

J nfOi7 77r7:77,f;t, 1    ,    /,

■ i ■ ■ : :....................!, - » |

situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafețele scărilor și teraselor neacoperite.

(5) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de rangul localității (Municipiul București are rang 0) și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în următorul tabel:

ZONA

A

B

C

D

Coeficient de Corecție

2,60

2,50

2,40

2,30

(6)    In cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție prevăzut la alin. (5) se reduce eu 0,10.

(7)    Valoarea impozabilă a clădirii determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) -(6) se reduce în funcție de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a)    cu 20% pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;

b)    cu 10% pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani, inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.

(8)    In cazul clădirii utilizate ca locuință a cărei suprafață construită depășește 150 de metri pătrați, valoarea impozabilă a acesteia, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) - (7) se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 de metri pătrați sau fracțiune din aceștia.

(9)    In cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări.

(10)    Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

(11)    Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor și normelor de evaluare prevăzute la alin. (3) din prezentele norme, se au în vedere instalațiile cu care este dotată clădirea, respectiv:

a)    se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalații de apă, de canalizare, electrice și de încălzire, după cum urmează:

-    clădirea se consideră dotată cu instalație de apă dacă alimentarea cu apă se face prin conducte, dintr-un sistem de aducțiune din rețele publice sau direct dintr-o sursă naturală - puț, fântână sau izvor - în sistem propriu;

-    clădirea se consideră că are instalație de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în rețeaua publică;

-    clădirea se consideră că are instalație electrică dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la rețeaua publică sau la o sursă de energie electrică - grup electrogen, microcentrală, instalații eoliene sau microhidrocentrală;

-    clădirea se consideră că are instalație de încălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic - abur sau apă caldă de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii - și îl transmit în sistemul de distribuție în interiorul clădirii, constituit din conducte și radiatoare - calorifere, indiferent de combustibilul folosit - gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum și prin intermediul sobelor încălzite cu gaze/convectoarelor;

b)    se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile acele clădiri care nu se regăsesc în

contextul menționat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalații sau au una, două ori trei astfel de instalații,    , ’

(12) Mențiunea cu privire la existența/^ie\ibteriT3r44ș.tâlațiilor se face prin declprâție;.._.

•    .■>-'* -    O*■ v.x u    -'/'tĂW    &




M X «p    j

)    S O    J-Li

(13)    în situația în care, pe parcursul anului fiscal, clădirea încadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana "Clădire fără instalații de apă, canalizare, electricitate si încălzire (lei/mp)" prevăzut la alin (3) face obiectul aplicării valorilor impozabile prevăzute la alin. (3) ca efect al dotării cu toate cele patru instalații, modificarea impozitului pe clădiri se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut această situație, necesitând depunerea unei noi declarații fiscale. în mod similar se procedează și în situația în care la clădirea dotată cu toate cele patru instalații, pe parcursul anului fiscal, se elimină din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalații, prevăzute la alin. (11) lit. a), pe bază de autorizație de desființare eliberată în condițiile legii.

(14)    Suprafața construită desfășurată a unei clădiri, ce stă la baza calculului impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, rezultată din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schița/fișa clădirii sau din alte documente asemănătoare.

(15)    Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv suprafețele balcoanelor, ale logiilor și ale celor situate la subsol. în calcul nu se cuprind suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință, precum și cele ale scărilor și teraselor neacoperite.

(16)    Pentru calculul impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care dimensiunile exterioare ale clădirii nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, suprafața construită desfășurată se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut în prezentele norme. Coeficientul de transformare servește la stabilirea relației dintre suprafața utilă, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereți, și suprafața construită desfășurată determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii.

(17)    La stabilirea coeficientului de transformare de 1,20 s-a avut în vedere potențiala diferență dintre suprafața construită desfășurată și suprafața utilă a clădirii; prin potențială diferență se cuantifică suprafața secțiunii pereților, a balcoanelor, a logiilor, precum și a cotei-părți din eventualele incinte de deservire comună, acolo unde este cazul.

(18)    Dacă în documente este înscrisă suprafața construită desfășurată a clădirii, determinată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia în calcul suprafața utilă și, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare.

(19)    în categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind:

a)    construcțiile utilizate ca locuință, respectiv unitățile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la același nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependințe și/sau alte spații de deservire;

b)    construcțiile menționate la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii

libere;

c)    construcțiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea;

d)    construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, șurele, fânarele, remizele, șoproanele și altele asemenea;

e)    orice alte construcții proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale clădirii.

(20) Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date:

a)    rangul localității unde se află situată clădirea; în cazul municipiului București este 0.

b)    teritoriul unde se află:

1.    în intravilan; sau

2.    în extravilan;

c)    zona în cadrul municipiului BucureșțU,    x

d)    suprafața construită desfășurată a citirii,'.r|s'pddțîxț: )    |    țăa

1. cea determinată pe baza dimensiuniFormăsurate-pe conțyipl exterior al acestei; saHecny

______    Y \ ’bQ vă ■'

2. în cazul în care clădirea nu poate fi efec/iv măsurată pe conturul exterior, suprafața utilă a clădirii se înmulțește cu coeficientul de transformare de 1,20;

e)    tipul clădirii și instalațiile cu care este dotată aceasta;

f)    în cazul apartamentului, dacă acesta se află amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente;

g)    data finalizării clădirii, respectiv pentru:

-    clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;

-    clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință;

h)    în cazul celor care au în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuință, ordinea în care a fost dobândită clădirea, precum și care dintre aceste clădiri sunt închiriate, în vederea majorării impozitului datorat de acești contribuabilii;

i)    majorarea stabilită potrivit prezentei hotărâri.

(21) Pentru aplicarea prevederilor de la pct. 1.1.3. alin. (7), în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime lucrări.

1.1.4. Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce dețin mai multe clădiri

(1)    Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuință, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează:

a)    cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

b)    cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

c)    cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;

d)    cu 100% pentru cea de-a patra clădire și următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

(2)    Nu intră sub incidența alin. (1) persoanele fizice care dețin în proprietate clădiri dobândite prin succesiune legală.

(3)    In cazul deținerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determină în funcție de ordinea în care proprietățile au fost dobândite, așa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.

(4)    Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri au obligația să depună o declarație specială la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în raza cărora își au domiciliul, precum și la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora.

(5)    Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care dețin în proprietate mai multe clădiri utilizate ca locuință, altele decât cele închiriate, se majorează conform prevederilor alin. (l)și(3).

(6)    Sunt considerate ca fiind închiriate numai acele clădiri utilizate ca locuință pentru care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) proprietarul, în calitatea sa de locator, are contract de închiriere încheiat în formă

scrisă;

b)    contractul prevăzut la lit. a) este înregistrat la organul fiscal competent în scopul stabilirii veniturilor din cedarea dreptului de folosință a bunurilor, în condițiile legii;

c)    locatarul nu poate fi membru al familiei locatofuluip-prin familie, în sensul prezentei litere, se desemnează soțul, soția și copiii lor nec|^ătoriti:“ Aeeăstămondiție nu se urmărește în cazul în care clădirea utilizată ca locuință se închi^feza^irfeț persoane jiaridice.

(7) Impozitul pe clădiri majorat în condițiileâlih.<(l) se apli'pă djipă cum urmează:    ...........

a) pentru acele clădiri pentru care nu srlj$"îhdephnite condițiile prevăzute la ațjnjJ^ȘwfA

precum si pentru partea din clădiretpentru care nu Se fâce ddvââazîpâM>linirii acestor condjțfii;^ ‘ *”

\    \    < A1#    dt#’ as

1K


ii®—

b) proporțional cu perioada pentru care mfi'sunt îndeplinite “condițiile prevăzute lâ alin.

(6), începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care nu sunt îndeplinite aceste condiții.

(8)    0 persoană fizică ce deține în proprietate doua clădiri utilizate ca locuință, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a)    pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determină potrivit pct.

1.1.3. din prezentele norme;

b)    pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. a) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3., cu 115% sau, pentru ușurarea calcului, cu 1,15

(9)    O persoană fizică ce deține în proprietate trei clădiri utilizate ca locuință, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a)    pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determină potrivit pct.

1.1.3. din prezentele norme;

b)    pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. a) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 115% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 1,15;

c)    pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. b) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 150% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 1,50.

(10)    O persoană fizică ce deține în proprietate patru clădiri utilizate ca locuință, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a)    pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determină potrivit pct.

1.1.3. din prezentele norme;

b)    pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. a) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 115% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 1,15;

c)    pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. b) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 150% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 1,50;

d)    pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. c) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.2.3. din prezentele norme, cu 175% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 1,75.

(11)    O persoană fizică ce deține în proprietate cinci clădiri utilizate ca locuință, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:

a)    pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se detennină potrivit pct.

1.1.3. din prezentele norme;

b)    pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. a) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 115% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 1,15;

c)    pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afara celei de la adresa de domiciliu,

impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. b) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 150% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 1,50;    .

d)    pentru cea de-a patra clădire, care es^^^eia^î^răl^elei de la adresa de domiciliu,

impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lj^țe)’’sepjEpPhleâ^ă prin înmulțirea impozitului,,


clădiri, determinat potrivit pct. 1.13. din p^ezfeptete morrrîe, ,cu 1175% sau, pentru uș;

calculului, prin înmulțirea cu 1,75} j U'    X>'    ^3 i    A

a    ~    1    v \

1'2-,


-------    ; V t.w

% ii?''"î


/a/.

e) pentru cea de-a cincea clădire, care este q/patra în afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. d) se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 200% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 2,00.

A

(12) In cazul persoanelor fizice care dețin în proprietate mai mult de cinci clădiri utilizate ca locuință, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri majorat potrivit alin. (1) lit. d), pentru fiecare dintre acestea, se calculează prin înmulțirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit pct. 1.1.3. din prezentele norme, cu 200% sau, pentru ușurarea calculului, prin înmulțirea cu 2,00.

(13)    în cazul clădirilor aflate în proprietate comună, coproprietarii având determinate cotele-părți din clădire, impozitul calculat potrivit prevederilor pct. 1.1.3. din prezentele norme se împarte proporțional cotelor-părți respective, iar asupra acestuia se aplică, după caz, majorarea prevăzută la alin. (1) în funcție de ordinea în care aceste cote-părți au fost dobândite, potrivit alin. (2), rezultând astfel impozitul pe clădiri datorat de fiecare contribuabil.

(14)    In cazul clădirilor aflate în proprietate comună, coproprietarii neavând stabilite cotele-părți din clădire, impozitul calculat potrivit prevederilor pct. 1.1.3. din prezentele norme se împarte la numărul de coproprietari, iar asupra părții din impozit rezultate în urma împărțirii se aplică, după caz, majorarea prevăzută la alin. (1) în funcție de ordinea în care aceste cote-părți au fost dobândite, potrivit alin. (3), rezultând astfel impozitul pe clădiri datorat de fiecare contribuabil.

(15)    Majorarea stabilită în Anexa nr. 1 la prezenta hotărâre se aplică asupra impozitului pe clădiri determinat potrivit prevederilor pct. 1.1.3. din prezentele norme și celor ale alin. (6) - (13).

(16)    Prevederile alin. (5) - (15) se aplică în mod corespunzător persoanelor care beneficiază de facilități fiscale la plata impozitului pe clădiri.

(17)    Majorarea impozitului pe clădiri stabilită în Amexa nr. 1 la prezenta hotărâre se calculează și în cazul persoanelor fizice străine care dețin pe teritoriul municipiului București mai multe clădiri utilizate ca locuință, ordinea acestora fiind determinată de succesiunea în timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declarației speciale.

(18)    In cazul în care în același bloc o persoana fizică deține în proprietate mai multe apartamente, pentru calculul impozitului pe clădiri, majorat potrivit alin. (1), fiecare apartament este asimilat unei clădiri.

(19)    Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care dețin în proprietate mai multe clădiri utilizate ca locuință, dobândite prin succesiune legală nu se majorează.

(20)    Pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit alin. (1) din prezentele norme, ordinea în care proprietățile au fost dobândite se determină în funcție de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce formă, rezultat din documentele care atestă calitatea de proprietar.

(21)    în cazul în care în același an se dobândesc mai multe clădiri utilizate ca locuință, ordinea este determinată de data dobândirii.

(22)    în cazul în care la aceeași dată se dobândesc mai multe clădiri utilizate ca locuință, ordinea este cea pe care o declară contribuabilul respectiv.

(23)    în cazul persoanei fizice care deține în proprietate mai multe clădiri utilizate ca locuință, iar domiciliul sau reședința sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste clădiri, prima clădire dobândită în ordinea stabilită potrivit alin. (11) și (12) este asimilată clădirii de la adresa de domiciliu.

(24)    în cazul persoanelor fizice deținătoare a mai multor clădiri utilizate ca locuință, se depune o declarație specială pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat.

(25)    Declarația fiscală, conform modelului stabilit se depune separat pentru fiecare clădire la compartimentele de specialitate ale autorițătijor administrației publice locale din

unitățile administrativ-teritoriale unde sunt situate clădiriîef

’    A    <    ■ffȘ'    ' ■'

(26) In cazul contribuabililor care do^ap^ds-efclădirt^car© intră sub incidența prevederilor-alin. (1) declarația fiscală se depune în ț^rm^nfje dțhde zfi^ lațlata dobândirii.



‘N.


(27)    Pentru veridicitatea datelor înscrise în declarațiile prevăzute la alin. (25) întreaga răspundere juridică o poartă contribuabilul atât în cazul în care este semnatar al declarației respective, cât și în cazul în care semnatar al declarației este o persoană mandatată în acest sens de contribuabil.

(28)    Clădirile distincte utilizate ca locuință, situate la aceeași adresă, proprietatea aceleiași persoane fizice, nu intră sub incidența prevederilor alin. (1), (3) șij

Ș iLr* •.....'■    ■' ’    '    -

1.1.5. Calculul impozitului datorat de persoanele juridice | ’    •'

(1)    în cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei

cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.    .

(2)    Cota de impozit este de 1,5%.    . \ ’’

(3)    Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.

(4)    în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligația să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declarații fiscale în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective.

(5)    în cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădirii este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică.

(6)    în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, cota impozitului pe clădiri este de 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepție clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2).

(7)    ) în cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, se aplică următoarele reguli:

a)    impozitul pe clădiri se datorează de locatar;

b)    valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a clădirii, așa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale în vigoare.

c)    în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadență, impozitul pe clădiri este datorat de locator.

(8)    Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deținută de o persoană juridică aflată în funcțiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării. Pentru aplicarea prevederilor acestui aliniat se au în vedere prevederile legale referitoare la reevaluarea imobilizărilor corporale.

(9)    în cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Potrivit pct.

1.1.5, alin (3), valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminuează cu amortizarea calculată potrivit legii, cu excepția clădirilor a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, pentru care legea prevede că valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

(10)    La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor, tuturor elementelor și instalațiilor funcționale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările, ascensoarele, instalațiile de iluminat, instalațiile sanitare, instalațiile de încălzire, instalațiile de telecomunicații prin fir și altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din

categoria elementelor și instalațiilor funcționaLe'ale^clădiriî,,’^

(11) Impozitul pe clădiri datorat de^erspănele juridice\care nu au efectuat reevaluare^^cgr);

ultimii 3 ani anteriori anului'fîscal de refelnt^șejpalculează pețbaza cotei de 10% care șp^șca5 la valoarea de inventar a clădirii, țnreg&ată In contabihtafla persoanelor juridice,Zf^nă,^ar>,k



îi 11

W


14



sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Prin prima feevâluare se înțelege reevaluarea cea mai apropiată de anul fiscal 2002.

(12)    în cazul clădirilor a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, potrivit prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 31 mai 1999, cu modificările și completările ulterioare, impozitul pe clădiri se calculează pe baza cotei stabilite de 1,5 %, care se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, redusă cu 15%.

(13)    în cazul clădirilor care fac obiectul contractelor de concesionare sau de închiriere, valoarea lucrărilor executate de către locatar, de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, prevăzută de pct. 1.1.5. alin (4), este valoarea reală declarată a lucrărilor pentru regularizarea taxei pentru eliberarea autorizației de construire.

(14)    Din punct de vedere fiscal, locatorul depune o nouă declarație fiscală în termen de 30 de zile de la data întocmirii procesului verbal de recepție după cum acesta este persoană fizică sau juridică, după caz.

(15)    Pentru punerea în aplicare a celor de mai sus se au în vedere următoarele:

a)    în cazul contribuabililor care nu au efectuat nicio reevaluare a clădirilor în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 10 % asupra valorii de inventar a clădirii;

b)    în cazul clădirii care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului. După reevaluare, dacă în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal prin procesul verbal încheiat în urma ședinței Consiliului de Administrație s-a aprobat noua valoare a clădirii ca urmare a efectuării reevaluării și aceasta a fost înregistrată în contabilitate, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 1.1.5. alin. (2) asupra valorii de inventar a clădirii. Sunt considerate ca fiind reevaluate și clădirile la care s-au executat lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, cu aprobarea Consiliului de Administrație.

c)    în cazul clădirilor dobândite în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, precum și pe parcursul acestuia, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 1,50 % asupra valorii de intrare în patrimoniu;

d)    în cazul clădirii a cărei valoare nu a fost recuperată integral pe calea amortizării și la care s-au efectuat lucrări de modernizare, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 1,50 %, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se înregistrează în contabilitate reevaluarea în urma lucrărilor de modernizare;

e)    pentru clădirea prevăzută la lit. d), dar la care nu a fost efectuată reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra valorii rezultate din însumarea valorii de inventar a clădirii și a valorii lucrărilor de modernizare.

(16)    Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe clădiri se datorează de către locatar.

(17)    Impozitul pe clădiri datorat de persoane juridice pe perioada de leasing financiar se determină pe baza valorii negociate între părți, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, și înscrise în contract, așa cum este înregistrată în contabilitatea locatorului sau locatarului. în cazul contractelor în care valoarea negociată este în valută, plata impozitului pe clădiri se face în lei la cursul Băncii Naționale a României din data efectuării plății.

(18)    Pentru persoanele juridice, în cazul în care ulterior recunoașterii inițiale ca activ a clădirii, valoarea este determinată pe baza reevaluării valoarea rezultată din reevaluare va sta la baza calculării impozitului pe clădiri.

(19)    în cazul în care contractul de ..leasing încetează altfel decât prin ajungerea la

scadență, impozitul pe clădiri este datoratyde loc'âțor, iar .imppzitul pe clădiri se determină pe baza valorii înregistrată în contabilitate. /A- t '    \ l    '

(20)    Pentru contractele încheiate pâfiadâ data de 3Ldecehrbrie 2006, locatarul, după. cum contribuabilul este persoana fizică ș^u persoanujuridrcăare .obligația depunerii declaratiey^sc^lg

//

£


la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competentă se află clădirea, până la data de 31 ianuarie 2007, însoțită de o copie a contractului de leasing.

(21)    In cazul clădirilor proprietate a persoanelor juridice și a căror valoare de inventar a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă a clădirilor respective se reduce cu 15%.

(22)    Impozitul pe clădiri este datorat de persoana juridică atât pentru clădirile aflate în

funcțiune, în rezervă sau în conservare, cât și pentru cele aflate în funcțiune și a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării.    | f    ;

1.1.6. Dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor , t 1

(1)    în cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită.

(2)    în cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă.

(3)    în cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.

(4)    în cazul extinderii, îmbunătățirii, distrugerii parțiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea.

(5)    Orice persoană care dobândește, construiește sau înstrăinează o clădire are obligația de a depune o declarație fiscală la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază de competență se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, înstrăinării sau construirii.

(6)    Orice persoană care extinde, îmbunătățește, demolează, distruge sau modifică în alt mod o clădire existentă are obligația să depună o declarație în acest sens la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări.

(7)    înstrăinarea unei clădiri, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra clădirii respective nu are stinse orice creanțe fiscale locale, cu excepția obligațiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde este amplasată clădirea sau al celei unde își are domiciliul fiscal contribuabilul în cauză, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează clădiri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.

(8)    Prin expresia clădire dobândită se înțelege orice clădire intrată în proprietatea

persoanelor fizice sau a persoanelor juridice.    .

(9)    în cazul clădirilor dobândite/înstrăinate prin acte între vii, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii/înstrăinării este cea menționată în actul respectiv.

(10)    în cazul persoanelor juridice, în mod obligatoriu, în orice acte prin care se dobândește/înstrăinează dreptul de proprietate asupra unei clădiri se menționează valoarea de achiziție a acesteia, precum și suprafața construită la sol a clădirii.

(11)    în cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătorești, data dobândirii este data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.

(12)    Impozitul pe clădiri, precum ș^rtfbligațiilei^'fe^lată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în cafb-rie'teah^ea'zâ înstrăinarea intre vii a clădirii, reprezintă sarcina fiscală, a părții care ÎnstrăineazăHn situatiaup care prin certificatul fiscal eliberat de către*... compartimentul de specialitate se atestaj&Xțstețita unei asjemețhea sarcini fiscale, notarul pp^tfța© |î


"    ......2 ’V \ v    IS

, 1A \    ■    16",


■■

jf"1'' *    ' , - " ’" i

idoedrfîențului în original 'privind


refuza autentificarea actului notarial pâijă.....

prezentarea


stingerea obligațiilor respective.

(13)    Atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările ulterioare, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:

a)    pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizația de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

b)    pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizația de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepție în termenul prevăzut de lege;

c)    pentru clădirile ale căror lucrări de construcții nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport de care se stabilește impozitul pe clădiri.

(14)    Prin grija structurilor de specialitate cu atribuții în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și autorizării executării lucrărilor de construcții din aparatul propriu al autorității administrației publice locale, denumite în continuare structuri de specialitate, se întocmesc procesele-verbale menționate la alin. (13) care servesc la înregistrarea în evidențele fiscale, în registrele agricole sau în orice alte evidențe cadastrale, după caz, precum și la determinarea impozitului pe clădiri.

(15)    Data dobândirii/construirii clădirii, potrivit mențiunii prevăzute la alin. (13), determină concomitent, următoarele:

a)    datorarea impozitului pe clădiri;

b)    diminuarea suprafeței de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafața construită la sol a clădirii respective.

(16)    Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabilește pe baza datelor extrase din actele care atestă dreptul de proprietate.

(17)    Pentru clădirile dobândite/construite, înstrăinate, demolate, distruse sau cărora li s-au adus modificări de natura extinderii, îmbunătățirii ori distrugerii parțiale a celei existente, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădiri se recalculează de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobândită/construită, înstrăinată, demolată, distrusă sau finalizată modificarea.

(18)    Impozitul pe clădiri se datorează până la data de la care se face scăderea.

(19)    Scăderea de la impunere pentru o clădire care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă, astfel:

a)    începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situația respectivă;

b)    proporțional cu partea de clădire supusă unei astfel de situații;

c)    proporțional cu perioada cuprinsă între data menționată la lit. a) și sfârșitul anului fiscal respectiv.

(20)    Contribuabilii sunt obligați să depună declarațiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază se află clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestor clădiri.

(21)    Obligația de a depune declarație1 fișcâjăsț^evine deopotrivă și contribuabililor care

înstrăinează clădiri.    //'

//>., ■ / z-r . o

(22)    Declarațiile fiscale se depup^în fernîen des 30fde zile de la data dobândirii sau de la

data apariției oricăreia dintre următoarele sîffiățn A ’    |

a)    intervin schimbări plivind âpmtciliul fișcâf-fif g^tribuabilului;

b)    se realizează modificări ce dondnc.,lâ'rdcalc^l^ea impozitului pe clădiri datorat;/^

c)    intervin schimbări privind situația juridică a contribuabilului, de natură să conducă la modificarea impozitului pe clădiri;

d)    intervin schimbări privind numele și prenumele, în cazul contribuabilului - persoană fizică sau schimbări privind denumirea, în cazul contribuabilului - persoană juridică.-

(23)    Contribuabilii persoane fizice care dețin mai multe clădiri utilizate ca locuință sunt obligați să depună o declarație specială, atât la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au domiciliul, cât și la cele în a căror

. rază administrativ teritorială sunt situate clădirile respective.

(24)    Contribuabilii persoane fizice și persoane juridice sunt obligați să depună declarațiile fiscale în condițiile prevăzute la alin. (20) - (23), chiar dacă aceștia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri.

(25)    Actele de transfer a dreptului de proprietate asupra imobilelor trebuie să fie însoțite de un certificat de atestare fiscală emis de organele fiscale locale în a căror rază teritorială se află înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de atestare fiscală se atestă achitarea la zi a tuturor obligațiilor bugetare locale scadente la data de 1 a lunii următoare înstrăinării. în certificatul de atestare fiscală nu se cuprind creanțele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menționa despre faptul că sunt în litigiul creanțe în cuantum de ... lei.

(26)    înstrăinarea imobilelor fără respectarea prevederilor alin. (25) conduce la nulitatea actelor de înstrăinare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizează de orice persoană interesată la instanța de judecată competentă. Declararea nulității actului de înstrăinare se

comunică organului fiscal, contribuabililor implicați și unităților teritoriale ale......Agenției de

Cadastru și Publicitate Imobiliară în vederea rectificării situației fiscale

1.1.7. Plata impozitului

(1)    Impozitul/taxa pe clădiri se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

(2)    Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili personae fizice, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10%.

(3)    Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiași buget local de către contribuabili persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv se plătește integral până la primul termen de plată, în cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ - teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

(4)    Calculul impozitului pe clădiri datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face după cum urmează:

a)    impozitul anual determinat se împarte la 12, respectiv la numărul de luni dintr-un an

fiscal;

b)    suma rezultată în urma împărțirii prevăzute la lit. a) se înmulțește cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.

(5)    Pentru clădirile dobândite în cursul anului, impozitul pe clădiri, datorat de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobândită și până la sfârșitul anului respectiv, se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente se determină pentru impozitul anual, proporțional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri.

(6)    Prin plata cu anticipație se înțelege stingerea obligației de plată a impozitului pe clădiri datorat aceluiași buget local în anul fiscal respectiv, până la data de 31 martie inclusiv.

(7)    în situația în care contribuabilul a plătit cu anticipație până la data de 31 martie inclusiv impozitul pe clădiri pentru care a beneficiat, de bonificație, iar în cursul aceluiași an fiscal înstrăinează clădirea, scăderea se face proporțional cu perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat înstrăinarea si sfârșitul anului fiscal. luându_-se în

calcul suma efectiv încasată la bugetul local.


/ /-""A\

osa


Si

•S


18

(8) Restituirea către contribuabili se face în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale.

1.2 IMPOZITUL ȘI TAXA PE TEREN    J C t >    '

L    ‘ o » ■' ■ ' ‘

■ ■ -â    s %    • ' '    '

1.2.1. Reguli generale

(1)    Orice persoană care are în proprietate teren situat în municipiul București datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentele norme se prevede altfel.

(2)    Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum și taxa pe teren prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.

(3)    Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, se stabilește taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren.

(4)    Contribuabili, în cazul impozitului pe teren, sunt proprietarii terenurilor, oriunde ar fi situate acestea în România și indiferent de categoria de folosință a lor, atât pentru cele din intravilan, cât și pentru cele din extravilan.

(5)    In cazul unei teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar.

(6)    Pentru terenurile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar. Pentru contractele încheiate până la data de 31 decembrie 2006, locatarul, după cum contribuabilul este persoană fizică sau persoană juridică are obligația de a depune declarația fiscală la compartimentul de specialitate al autorității publice locale în a cărei rază de competență se află terenul, până la data de 31 ianuarie 2007 însoțită de o copie a contractului de leasing.

(7)    In cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadență, impozitul pe teren este datorat de locator.

(8)    In cazul terenurilor proprietate publică și privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosință persoanelor fizice sau persoanelor juridice, se stabilește taxa pe teren în sarcina concesionarilor, locatarilor ori titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz.

(9)    Contribuabilii prevăzuți la alin. (4) vor anexa la declarația fiscală, în fotocopie semnată pentru conformitate cu originalul, actul privind concesionarea, închirierea, darea în administrare sau în folosință a clădirii respective. în situația în care în act nu sunt înscrise suprafața terenului, categoria de folosință și suprafața construită la sol a clădirilor, acolo unde sunt amplasate clădiri, la act se anexează, în mod obligatoriu, un certificat emis de către persoana juridică care a transmis aceste date, prin care se confirmă realitatea mențiunilor respective.

(10)    In cazul terenului care este deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.

(11)    Se consideră proprietari de terenuri și acei contribuabili cărora, în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 18/1991, și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit pfevede^b’^Legii fondului funciar nr. 18/1991 si

ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorii .O/fî'5iâfc?ftl-d^niei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările uReripafe) âb s-a^6^tituit ori reconstituit dreptul/^jgfșș^ proprietate asupra terenurilor agricole stjțî 'forestiere, /după clz, de la data punerii în p<^bW ® $ constatată prin procese-verbâle, fișe pțiu qrice alte (jocuțjîejit^ne punere în posesie întocțțțgfe

—......... A.........AvA.A ' . y    _fii


comisiile locale, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate.

(12)    în cazul în care terenul, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de proprietarul său, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (6).

(13)    Pentru identificarea terenurilor, precum și a proprietarilor acestora, se au în vedere prevederile alin. (8), (9), (12) și (14) de la pct. 1.1.1. din prezentele nonne.

(14)    Pentru aplicarea prevederilor alin. (10) se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (13) și (14) de la pct. 1.1.4.

1.2.2. Scutiri    > ,./ 1 ș .......... .    j

/.....\ F    J    v ■ i

(1) Impozitul pe teren nu se datorează pentru: 3

a)    terenul aferent unei clădiri, pentru suprafața de teren care este acoperită de o clădire;

b)    orice teren al unui cult religios recunoscut de lege și al unei unități locale a acestuia, cu personalitate j uridică;

c)    orice teren al unui cimitir, crematoriu;

d)    orice teren al unei instituții de învățământ preuniversitar și universitar, autorizată provizoriu sau acreditată;

e)    orice teren al unei unități sanitare de interes național care nu a trecut în patrimoniul autorităților locale;

f)    orice teren deținut, administrat sau folosit de către o instituție publică, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;

g)    orice teren proprietate a statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a altor instituții publice, aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptând suprafețele acestuia folosite pentru activități economice;

h)    orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia;

i)    terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălți, lacuri de acumulare sau căi navigabile, cele folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București/consiliul local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;

j)    terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosință a terenului, emis de oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară;

k)    terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de

siguranță;

l)    terenurile parcurilor industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii;

m)    terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari;

n)    terenurile aferente clădirilor prevăzute lă'pct: 1.1.2. alin. (1) lit. f) și g) din prezentele noime, cu excepția celor folosite pentru activități economice.

o)    terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe diuaufi. pentru care proprietarul este obligat să mențină afectațiunea de interes public;



20

р)    terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din OfdO'îTâfița de urgență a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat să mențină afectațiunea de interes public;

r) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat să mențină afectațiunea de interes public;

(2)    Prin sintagma suprafață de teren care este acoperită de o clădire, prevăzută la alin. (1) lit. a), se înțelege suprafața construită la sol a clădirilor.

(3)    în cazul terenurilor pe care sunt amplasate clădiri, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafața înregistrată în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții se scade suprafața construita la sol a clădirilor respective.

(4)    în cazul terenurilor pe care sunt amplasate orice alte construcții care nu sunt de natura clădirilor, pentru stabilirea impozitului pe teren, din suprafața înregistrată în registrul agricol la categoria de folosință “terenuri cu construcții” nu se scade suprafața ocupată de construcțiile respective.

(5)    Termenul unitățile, prevăzut la alin. (1) lit. b), corespunde termenului componente din cuprinsul pct. 1.1.2 alin. (6) din prezentele norme.

(6)    în cazul terenurilor prevăzute la alin. (1) lit. f) si g) din prezentele norme, pentru calculul impozitului pe teren, în situația în care pe acesta se află amplasată o clădire cu încăperi care sunt folosite pentru activități economice din cele prevăzute la pct. 1.1.2. alin. (1) lit. a), c),

d) și f) din prezentele norme, se vor efectua următoarele operațiuni:

a)    din suprafața terenului se scade suprafața construită la sol a clădirii respective;

b)    suprafața prevăzută la lit. a), determinată în urma scăderii, se înmulțește cu cota procentuală prevăzută la pct. 1.1.2. alin. (5) lit. c) din prezentele norme, rezultând astfel suprafața terenului aferentă cotei-părți de clădire care corespunde încăperilor folosite pentru activități economice;

с)    se determină impozitul pe teren pentru suprafața terenului aferentă cotei-părți de clădire care corespunde încăperilor folosite pentru activități economice prin înmulțirea suprafeței determinate la lit. b) cu nivelul impozitului corespunzător, potrivit prevederilor de la pct. 1.2.3. din prezentele norme.

(7)    Pentru încadrarea terenurilor degradate sau poluate incluse în perimetrul de ameliorare, prevăzute la alin. (1) lit. h) din prezentele norme, se au în vedere următoarele reglementări:

a)    Ordonanța Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 107/1999;

b)    Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum și componența, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialiști constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 786/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 24 februarie 1994.

(8) Terenurile utilizate pentru exploatările din subsol pot face parte din categoria celor pentru care nu se datorează impozit pe teren, potrivit prevederilor alin. (1) lit. i), numai dacă acestea sunt încadrate ca atare, prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București /


consiliul local.

(9)    Pentru încadrarea terenurilor parcurilor industriale, prevăzute la alin. (1) lit. 1), se vor avea în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, precum și hotărârile Guvernului României de constituire a parcurilorjndustriale.

(10)    Pentru terenurile legate de sistenîele hidroțelfiuă^, terenurile de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelo^ayîgâbile, ihclus^v ecluzele și stațiile de poțnpj aferente acestora, precum ,și terenurileftăf^rente luctăriîpr de îmbunătățiri funciare^' ' datorează impozit pe teren, înceț|nd fcu 1 data de urțtâi ^ lunii următoare celei

Awri, se-


contribuabilul depune cerere în acest sens, la care anexează avizul conform privind categoria de

folosință a terenului, emis de oficiul județean de cadastru și publicitate jiptrobiliară.

.    ■'.............f;    j'!i!''    "    ......

< .......' . , .

1.2.3. Calculul impozitului    '7    ț    ••    “

.    f' A, /    /

(1)    Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul? numărul de metri pătrați de teren, rangul municipiului București în care este amplasat terenul și zona și/sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

(2)    In cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.2 la prezenta hotărâre.

(3)    în cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin.

(4), iar acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut la alin. (5).

(4)    Pentru stabilirea impozitului pe teren potrivit alin. (3), se folosesc sumele prevăzute în Anexa nr. 1 pct. 1.2 la prezenta hotărâre.

(5)    Suma stabilită conform alin. (4) se înmulțește cu coeficientul de corecție pentru municipiul București care este 8.

(6)    Ca excepție de la prevederile alin. (2), în cazul contribuabililor, persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se calculează conform prevederilor alin.

(3) - (5) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:

a)    au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;

b)    are înregistrate în evidența contabilă venituri și cheltuieli din desfășurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).

(7)    în caz contrar, impozitul pe terenul situat în intravilanul unității administrativ teritoriale datorat de contribuabilii persoane juridice se calculează conform alin. (2).

(8)    în cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în Anexa 1 pct. 1.2, înmulțită cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut la pct. 1.1.3 alin. (5).

(9)    înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile și terenurile, titularul dreptului de proprietate asupra acestora, precum și schimbarea categoriei de folosință se pot face numai pe bază de documente, anexate la declarația făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei, potrivit normelor metodologice prevăzute la art. 293, sub sancțiunea nulității.

(10)    Atât în cazul clădirilor, cât și al terenurilor, dacă se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice de cadastru se înscriu în evidențele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară, iar modificarea sarcinilor fiscale operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se înregistrează la compartimentul de specialitate lucrarea respectivă ca anexă la declarația fiscală.

(11)    Impozitul pe teren se stabilește anual în sumă fixă, în lei pe metru pătrat de teren, în mod diferențiat în intravilanul și extravilanul municipiului București după cum unnează:

a). în intravilan:

1.    rangul localității, care în cazul municipiului București este 0;

2.    pe zone, identificate prin literele A, B.' C. și I) ......    z ’

3.    pe categorii de folosință astfel cum sunt evidențiate în Anexa nr. 1, pct. 1.2;    "

4. prin aplicarea nivelurilor și coeficienților,de corecție prevăzuți în prezentele n^gpe


22

b). în extravilan - în funcție de categoria de folosință, de zone, identificate prin literele A, B, C si D, prin aplicarea nivelurilor prevăzute la Anexa nr. 1, pct. 1.2, înmulțite cu coeficienții de corecție corespunzători, prevăzut la pct. 1.1.3. alin. (5).

(12)    La încadrarea terenurilor pe categorii de folosință, în funcție de subcategoria de folosință, se are în vedere Anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

(13)    Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul municipiului București, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:

a)    rangul municipiului București;    r    } fi'    ;

b)    zona în cadrul municipiului București;    "/'*■""fi    f    x. ’

c)    categoria de folosință;    •

d)    suprafața terenului;    z 1 fi

e)    în cazul terenului încadrat la categoria de folosință “terenuri cu construcții”, suprafața construită la sol a clădirilor;

f)    majorarea stabilită în prezentele norme la impozitul pe teren.

(14)    Pentru calculul impozitului pentru terenurile situate în extravilanul localităților, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:

a)    suprafața terenului;

b)    în cazul terenului încadrat la categoria de folosință “terenuri cu construcții”, suprafața construită la sol a clădirilor;

c)    majorarea stabilită în condițiile din prezentele norme pentru impozitul pe teren.

1.2.4. Dobândiri și transferuri de teren, precum și alte modificări aduse terenului

(1)    Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit.

(2)    Pentru orice operațiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.

(3)    In cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.

(4)    Dacă încadrarea terenului în funcție de poziție și categorie de folosință se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifică impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifică începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a intervenit modificarea.

(5)    Dacă în cursul anului se modifică rangul unei localități, impozitul pe teren se modifică pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări a localității, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit această modificare.

(6)    Orice persoană care dobândește teren are obligația de a depune o declarație privind achiziția terenului la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achiziției.

(7)    Orice persoană care modifică folosința terenului are obligația de a depune o declarație privind modificarea folosinței acestuia la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data modificării folosinței.

(8)    înstrăinarea unui teren, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi

efectuată până când titularul dreptului de proprietatet-așupra terenului respectiv nu are stinse orice

creanțe fiscale locale, cu excepția obhgatiilpr’fiscale aflatefin litigiu, cuvenite bugetului local al

unității administrativ-teritoriale unde est© amplasat terenul'ș.au al celui unde își are domiciliul

fiscal contribuabilul în cauză, c,u termen^/’de-fplată scadente pâiîă la data de întâi a lunii urnțât^fpp;

celei în care are loc înstrăinareâ. AtestafeâMchîtării obligatul® bugetare se face prin

_ ....    '    . T    li    . ,.,,

"■âv

î

J



i ți 1    " \    --A /    / fi    i/sS

A \

îți



Jf

fiscal emis de compartimentul de specialitate al qțhtorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează terenuri cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.

(9)    Referitor la circulația juridică a terenurilor se vor avea în vedere, cu precădere, următoarele reglementări:

a)    Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, cu modificările ulterioare;

b)    Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulația juridică a terenurilor cu destinație forestieră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 66/2002.

(10)    Impozitul pe teren, precum și obligațiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a terenurilor, reprezintă sarcina fiscală a părții care înstrăinează. în situația în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existența unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligațiilor bugetare datorate în municipiul București.

(11)    Ori de câte ori intervin modificări în registrul agricol, referitoare la terenurile, la clădirile, la mijloacele de transport sau la orice alte bunuri deținute în proprietate sau în folosință, după caz, de natură să conducă la modificarea oricăror impozite și taxe locale prevăzute în prezentele norme, funcționarii publici cu atribuții privind completarea, ținerea la zi și centralizarea datelor în registrele agricole au obligația de a comunica aceste modificări funcționarilor publici din compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, în termen de 3 zile lucrătoare de la data modificării.

(12)    Referitor la registrele agricole se vor avea în vedere, cu precădere, următoarele reglementări:

a)    Legea nr. 68/1991 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 noiembrie 1991;

b)    Ordonanța Guvernului nr. 1/1992 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 7 aprilie 1992;

c)    Hotărârea Guvernului nr. 269/2001 privind registrul agricol pentru perioada 2001-2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 7 martie 2001;

d)    Normele tehnice privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001 - 2005, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor, ministrului finanțelor publice, ministrului administrației publice și al ministrului dezvoltării și prognozei nr. 95.136/282/712/10/806/21/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 28 mai 2001.

(13)    în cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate și pentru care locatarul, concesionarul ori arendașul datorează chirie, redevență sau arendă în baza unui contract de închiriere, locațiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul/taxa pe teren se datorează de către proprietar, în măsura în care:

a)    proprietarul nu este scutit de această obligație; sau

b)    pentru terenul respectiv nu se datorează impozit/taxă, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal.

(14)    Actele de transfer a dreptului de proprietate asupra imobilelor trebuie să fie însoțite de un certificat de atestare fiscală emis de organele fiscale locale în a căror rază teritorială se află înregistrat fiscal imobilul. Prin certificatul de atestare fiscală se atestă achitarea la zi a tuturor obligațiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii următoare înstrăinării. în certificatul de atestare fiscală nu se cuprind creanțele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menționa

(16)    în situațiile în care terenul se află în proprietate comună, impozitul pe teren se datorează după cum urmează:

a)    în cazul în care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele-părți, impozitul se datorează de fiecare dintre contribuabili, proporțional cu partea de teren corespunzătoare cotelor-părți respective;

b)    în cazul în care contribuabilii nu au stabilite cotele-părți din teren pe fiecare contribuabil, impozitul se împarte la numărul de coproprietari, fiecare dintre aceștia datorând, în mod egal, partea din impozit rezultată în urma împărțirii.

(17)    Impozitul pe teren se datorează până la data de la care se face scăderea.

(18)    Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situațiile prevăzute de lege, se face după cum urmează:

a)    începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situația respectivă;

b)    proporțional cu partea de teren supusă unei astfel de situații;

c)    proporțional cu perioada cuprinsă între data menționată la lit. a) și sfârșitul anului fiscal respectiv.

(19)    în situația în care pe parcursul anului fiscal apar schimbări ale categoriei de folosință, în condițiile legii, impozitul pe teren se modifică de la data de întâi a lunii următoare celei în care se prezintă un act/acte prin care se atestă schimbarea respectivă.

(20)    Contribuabilii care achiziționează terenuri sunt obligați să depună declarațiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în raza cărora se află terenurile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor alin. (6).

(21)    Obligația de a depune declarație fiscală revine deopotrivă și contribuabililor care înstrăinează teren.

(22)    Declarațiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data apariției oricăreia dintre următoarele situații:

a)    intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului;

b)    se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe teren datorat;

c)    intervin schimbări privind situația juridică a contribuabilului,: denatura să conducă la

modificarea impozitului pe teren.    < / j Q Q fxl :    ‘    1) >

OP;


........... *

1.2.5. Plata impozitului    ‘|    fi.

(1)    Impozitul/taxa pe teren se plătește /anual, (în două rate egale, până la datele de 31 martie, și 30 septembrie, inclusiv.

(2)    Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili persoane fizice, până la data de 31 martie, inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10%.

(3)    Impozitul anual pe teren datorat aceluiași buget local de către contribuabili persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv se plătește integral până la primul termen de plată. în cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe teren cumulat

(4)    Procedura de calcul pentru determinarea impozitului/taxei pe teren, datorat proporțional cu perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal, este similară cu cea pentru impozitul/taxa pe clădiri, aplicându-se în mod corespunzător prevederile pct. 1.1.7. din prezentele norme.

(5)    Procedura de calcul în cazul bonificației pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei

pe teren este similară cu cea pentru impozitul/taxa pe clădiri, aplicându-se în mod corespunzător prevederile pct. 1.1.7. din prezentele norme.    fifi

(6)    Declarațiile fiscale pentru stabilireaim.ppzițului/taxb^pe teren, în cazul persoanelor

fizice, și, respectiv, declarațiile fiscale pentru 71 țabil'irea, irhprdptului/taxei pe teren, în cazul persoanelor juridice sunt cele stabilite de jegipțâfiă în vigoare    ’    nfi & < fa




A

( X ,    :

1 '4‘- ii


1.3 IMPOZIT PE MIJLOACELE DE TRANSPORT

1.3.1. Reguli generale    z

(1)    Orice persoană care are în proprietate un mijlofc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează un impozit anual pe mijlocul de transport, cu excepția cazurilor în care în prezentele norme se prevede altfel.

(2)    Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe mijloacele de transport se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

(3)    In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

A

(4)    In cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadență, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.

(5)    Prin sintagma mijloc de transport care trebuie înmatriculat, prevăzută la alin. (1) se înțelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, și care, potrivit legii, face obiectul înmatriculării.

(6)    In cazul în care proprietarii, persoane fizice sau juridice străine, solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în municipiul București, aceștia au obligația să achite integral impozitul datorat, pentru întreaga perioadă pentru care solicită înmatricularea, la data luării în evidență de către compartimentele de specialitate ale autorității administrației publice locale.

(7)    în cazul mijloacelor de transport care fac obiectul unui contract de leasing financiar încheiat până la data de 31 decembrie 2006, locatarul după cum contribuabilul este persoană fizică sau persoană juridică, are obligația depunerii unei declarații fiscale la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei raza teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, până la data de 31 ianuarie 2007, însoțită de o copie a contractului de leasing. Pentru contractele de leasing încheiate după data de 1 ianuarie 2007, locatarul are obligația depunerii unei declarații fiscale la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale competente, însoțită de o copie a contractului de leasing, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de leasing.

1.3.2. Scutiri

(1)    Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru:

a)    autoturismele, motocicletele cu ataș și mototriciclurile care aparțin persoanelor cu handicap locomotor și care sunt adaptate handicapului acestora;

b)    mijloacele de transport ale instituțiilor publice;

c)    mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public.

(d) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare

(2)    Contribuabilii care se află în situația prevăzută la alin (1) lit. a) au obligația să prezinte compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială își au domiciliul, fotocopia documentului oficial care atestă situația respectivă, precum și documentele care atestă că mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.

(3)    Obligația de a depune declarația fiscală în condițiile pct 1.3.4. alin. (5) revine și persoanelor fizice care intră sub incidența alin., 1 lit. a), cărora li se acordă scutirea de la piața impozitului pe mijloacele de transport cu tracțiune mecanică.

(4)    Scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face începând cu/dătă cte * ’ întâi a hmjj următoare celei în care, contribuabilii interesați prezintă compartimeh® or odfiCJjț

26    C



specialitate ale administrației publice locale documentele prin care atesta situațiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiți.

(5)    Navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrele folosite în alte scopuri decât pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse impozitului pe mijloacele de transport în condițiile prezentelor norme. Pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevăzute în tabelul de la Anexa nr. 1.

(6)    Prevederile alin. (3) se aplică deopotrivă persoanelor fizice și persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, bărcilor și luntrelor care nu sunt supuse impozitului pe mijloacele de transport.

(7)    Intră sub incidența prevederilor alin. (1) lit. c.), operatorii de transport public local de călători a căror activitate este reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 284/2002, denumită în continuare Ordonanța Guvernului nr. 86/2001.

(8)    Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, în regim urban sau suburban, sunt scutiți de la plata impozitului pe mijloacele de transport numai pentru autobuze, autocare și microbuze, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de călători în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 86/2001.

(9)    Contribuabilii care au ca obiect al activității producția și/sau comerțul cu mijloace de transport nu datorează impozit pe mijloacele de transport înregistrate în contabilitate ca stocuri.

(10)    Prin vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare se au în

vedere vehiculele definite prin reglementările privind condițiile tehnice pe care trebuie șă le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003, cu modificările și completările ulterioarei^nX    t    i “ ' j >

„ // i ' (/ y ................ .    s ; j

1.3.3. Calculul impozitului    ' "    - .ț t . ;    ;    1

fșî-



t’’-"


-tl 'f 2>,


5//

-ff



//


Ci:

"i -

(9)    Impozitul pe mijloacele de transport Jc^#tracțiuni mecanică este anual și se stabilește în sumă fixă pentru fiecare tip de mijloc de transport prevăzut la Anexa nr.l, pct. 1.3.A, pentru fiecare 200 cmc sau fracțiune din aceasta.

(10)    Prin sintagma “document similar”, prevăzută la pct. 1.3.3 alin. (8) se înțelege adeverința eliberată de o persoană fizică sau de o persoană juridică specializată, care este autorizată să efectueze servicii auto, potrivit legii, prin care se atestă capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată.

(11)    Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitului pe mijloacele de transport se efectuează de către compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale în a căror rază de competență se află domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.

(12)    a) Pentru categoriile de autovehicule de transport marfă, prevăzute la pct. I.3.B. din Anexa nr.l la prezenta hotărâre, taxa anuală se stabilește în sumă fixă în lei/an, în mod diferențiat, în funcție de numărul de axe, de masa totală maximă autorizată și de sistemul de suspensie cu care sunt dotate.

b)    Prin masa totală maximă autorizată se înțelege masa totală a vehiculului încărcat, declarată admisibilă cu prilejul autorizării de către autoritatea competentă.

c)    Numărul axelor și masa totală maximă autorizată, avute în vedere la calcularea taxei, sunt cele înscrise în cartea de identitate a autovehiculului în rândul 7 și, respectiv, rândul 11.

d)    Dacă sistemul de suspensie nu este înscris în caseta liberă din cartea de identitate a autovehiculului ca informație suplimentară, deținătorii vor prezenta o adeverință eliberată în acest sens de către Regia Autonomă “Registrul Auto Român”.

e)    în cazul autovehiculelor de până la 12 tone inclusiv, destinate prin construcție atât transportului de persoane, cât și de bunuri, pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport, acestea sunt asimilate vehiculelor prevăzute la pct. I.3.A.4. din Anexa nr.l la prezenta hotărâre, iar în cazul celor de la alin. (4), acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la pct.

1.3.B din Anexa nr.l la prezenta hotărâre. Intră sub incidența acestui alineat automobilele mixte și automobilele specializate/autospecializate, astfel cum sunt definite de prevederile legale în vigoare.

(13)    în cazul în care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, impozitul pe mijloacele de transport se determină corespunzător autovehiculelor din categoria "vehicule cu alt sistem de suspensie".

(14)    Pentru remorci, semiremorci și rulote impozitul este stabilit în sumă fixă în lei/an, în mod diferențiat, în funcție de masa totală maximă autorizată a acestora.

(15)    Nu intră sub incidența prevederilor alin. (14), mijloacele de transport care fac parte din combinațiile de autovehicule - autovehicule articulate sau trenuri rutiere - de transport marfa cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone.

(16)    Impozitul pe mijloacele de transport se stabilește pentru fiecare mijloc de transport cu tracțiune mecanică, precum și pentru fiecare remorcă, semiremorcă și rulotă, care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circulă în combinație.

(17)    Sub incidența prevederilor din Anexa nr. 1 pct I.3.E., respectiv nave de sport și agrement, se include orice ambarcațiune, indiferent de tip și de modul de propulsie, al cărei coip are lungimea de 2,5 m până la 24 m, măsurată conform standardelor armonizate aplicabile și care este destinată utilizării în scopuri sportive și recreative definite de art. (2) alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 2195/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață și/sau punere în funcțiune a ambarcațiunilor de agrement.

1.3.4. Dobândiri și transferuri ale mijloacelor detransport

(1) In cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în, cursul unui an, impozitul j * pe mijlocul de transport se datorează de persoană de la data de întâi ă, lunii următoare cete îfi

care mijlocul de transport a fost dobândiț.Af

’iS


MKtt


(2)    în cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidența fiscală a compartimentului de specialitate al autorității de administrație publică locală, impozitul pe mijlocul de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidența fiscală.

(3)    In cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2) impozitul pe mijloacele de transport se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.

(4)    La înstrăinarea unui mijloc de transport, proprietarul acestuia, potrivit art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, va transmite dobânditorului cartea de identitate a vehiculului, precum și certificatul fiscal prin care se atestă că are achitată taxa aferentă, până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate, ca anexă la contractul de vânzare-cumpărare.

(5)    Orice persoană care dobândește/transferă un mijloc de transport sau își schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligația de a depune o declarație fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenită.

A

(6)    înstrăinarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, nu poate fi efectuată până când titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport respectiv nu are stinse orice creanțe fiscale locale, cu excepția obligațiilor fiscale aflate în litigiu, cuvenite bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde este înregistrat mijlocul de transport, cu termene de plată scadente până la data de întâi a lunii următoare celei în care are loc înstrăinarea. Atestarea achitării obligațiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale. Actele prin care se înstrăinează mijloace de transport cu încălcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.

(7)    Taxa asupra mijloacelor de transport, precum și obligațiile de plată accesorii acesteia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a mijlocului de transport, reprezintă sarcina fiscală a părții care înstrăinează.

(8)    în situația în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atestă existența unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligațiilor bugetare respective.

(9)    Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează până la data de la care se face scăderea.

(10)    Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situațiile prevăzute de lege, se face după cum urmează:

a)    începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situația respectivă;

b)    proporțional cu perioada cuprinsă între data menționată la lit. a) și sfârșitul anului fiscal respectiv.

(11)    Pentru aplicarea unitară a prevederilor referitoare la dobândire, înstrăinare și radiere/scoatere din evidențe, se fac următoarele precizări:

a)    impozitul pe mijloacele de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite; în situațiile în care contribuabilii - persoane fizice sau persoane juridice - dobândesc în străinătate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, data dobândirii se consideră data emiterii de către autoritatea vamală română a primului document în care se face referire la mijlocul de transport în cauză;

b)    impozitul pe mijloacele de transport se dă la scădere începând cu data de întâi a lunii

următoare celei în care a avut loc înstrăinarea sau radierea;; ,1    ;

c)    înstrăinarea privește pierderea proprietățji-pe oricarefiintrerițrmătoarele căi:

transferul dreptului de proprietate asu^fa'/fhîjlpenîui dp trâpsport prin oricare dintre pi


modalitățile prevăzute de lege;



29

......7 /î'X*'"' > i    ..... '

2. furtul mijlocului de transport respectiv, lurt înregistrat îa autoritățile competente în condițiile legii și pentru care acestea eliberează o adeverință în acest sens, până la data restituirii mijlocului de transport furat către proprietarul de drept, în situația în care vehiculul este recuperat, ori definitiv, în situația în care bunul furat nu poate fi recuperat;

d) radierea, constă în scoaterea din evidențele fiscale ale compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice locale a mijloacelor de transport.

(12)    Se stabilesc următoarele două acțiuni corelative dreptului de proprietate, în raport cu care se datorează ori se dă la scădere impozitul pe mijloacele de transport, respectiv:

a)    dobândirea mijlocului de transport, generează datorarea impozitului pe mijloacele de transport, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea âu fost dobândite;

b) înstrăinarea mijlocului de transport, generează scăderea impozitului pe mijloacele de transport, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost înstrăinate.

(13)    Prezentele norme, în cazul mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică, se completează cu prevederile Plotărârii Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, în aplicarea căreia s-au emis Instrucțiunile Ministerului de Interne, Ministerului Finanțelor și Ministerului Transporturilor nr. 290/2.802/1.189/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 28 mai 1993, denumite în continuare Instrucțiuni.

(14)    Pentru definirea categoriilor de folosință ale vehiculelor rutiere se vor avea în vedere prevederile Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003, pentru aprobarea Reglementărilor privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România - RNTR 2, cu modificările și completările ulterioare.

(15)    a) Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, cartea de identitate a vehiculului este documentul care atestă, pentru persoana care o deține, dreptul de proprietate numai dacă datele din aceasta coincid cu datele din oricare dintre documentele prevăzute la lit.

c).

b)    Pentru înregistrarea mijloacelor de transport în evidențele compartimentelor de specialitate ale autorităților administrației publice, se utilizează declarațiile fiscale, după cum contribuabilul este persoană fizică sau persoană juridică.

c)    La declarația fiscală se anexează o fotocopie de pe cartea de identitate, precum și fotocopia certificată “pentru conformitate cu originalul” de pe contractul de vânzare-cumpărare, sub semnătură privată, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donație, certificatul de moștenitor etc.), hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau orice alt document similar.

(16)    a) Pentru mijloacele de transport scăderea impozitului se poate face atât în cazurile înstrăinării acestora, potrivit prevederilor alin. (11) lit. c) cât și în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din funcțiune.

b) Mijlocul de transport scos din funcțiune corespunde mijlocului de transport cu grad avansat de uzură fizică, deteriorat sau care are piese lipsă, fiind impropriu îndeplinirii funcțiilor pentru care a fost creat.

Pentru mijlocul de transport pentru care contribuabilul nu mai poate face dovada existenței fizice, scăderea de la plata impozitului pe mijloacele de transport se face prin prezentarea unui document din care să reiasă că mijlocul de transport a fost dezmembrat, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agenților economici care desfășoară activități de reparații, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție a vehiculelor rutiere, precum și de dezmembrare a vehiculelor uzate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 222/2003, cu modificările ulterioare.

în lipsa documentului prevăzut mai sus, contribuabilul care nu mai poate face dovada

■.........../w/w.............p...........*........■■■ ;    ■"    ’

- ■ | ’ p,t|in . ,s ,• , • ; |

și a mijlocului de transport respectiv, docurțtentuljprin care a dobândit acel mijloc de transport, împrejurările care au condus la pierderea acestuia.

c)    Impozitul pe mijloacele de transport nu se dă la scădere pentru perioada în care acestea se află în reparații curente, reparații capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din rețeaua comercială sau de la unitățile de reparații de profil.

d)    Structurile teritoriale de specialitate ale Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor nu pot să radieze din evidențele proprii mijloacele de transport cu tracțiune mecanică, potrivit art. 47 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, dacă proprietarul nu prezintă certificatul de atestare fiscală prin care se atestă că are achitat impozitul pe mijloacele de transport aferent până la data de întâi a lunii următoare celei în care îndeplinește condițiile de scădere din evidențele fiscale:

-    în cazul înstrăinării mijlocului de transport; sau

-    în cazul în care mijlocul de transport respectiv este scos din funcțiune; și

-    numai dacă proprietarul care solicită radierea prezintă certificatul fiscal prin care atestă că are achitată taxa aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate al mijlocului de transport respectiv.

e)    Actele de transfer al dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport trebuie să fie însoțite de un certificat de atestare fiscală emis de organele fiscale locale în a căror rază teritorială se află înregistrat fiscal mijlocul de transport. Prin certificatul de atestare fiscală se atestă achitarea la zi a tuturor obligațiilor bugetare locale scadente la data de întâi a lunii următoare înstrăinării. în certificatul de atestare fiscală nu se cuprind creanțele bugetare aflate în litigiu, în schimb se va menționa faptul că sunt în litigiu creanțe în cuantum de ... lei.

f)    înstrăinarea mijloacelor de transport fără respectarea prevederilor lit. (e) conduce la nulitatea actelor de înstrăinare a dreptului de proprietate. Nulitatea se sesizează de orice persoană interesată la instanța de judecată competentă. Declararea nulității actului de înstrăinare se comunică organului fiscal, contribuabililor implicați și unităților teritoriale ale Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor în vederea rectificării situației fiscale și evidenței privind înmatriculările auto.

g)    Mijloacele de transport noi, care nu au fost înmatriculate niciodată, înregistrate ca marfă în contabilitatea producătorilor sau dealerilor nu intră sub incidența prevederilor de la lit.

e) și f).

h) Structurile teritoriale de specialitate ale Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor au obligația ca la înmatricularea autovehiculelor dobândite prin acte juridice între vii să solicite certificatul de atestare fiscală prin care se atestă că persoana care a înstrăinat mijlocul de transport respectiv are achitat impozitul aferent până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate.

(17)    a) Deținerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu înseamnă că acel contribuabil are un autovehicul impozabil.

b) în caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabilește un nou impozit, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifică.

(18)    Contribuabilii care datorează impozitul pe mijloacele de transport sunt datori să îndeplinească obligațiile prevăzute în prezentele norme, atât în ceea ce privește declararea dobândirii sau înstrăinării, după caz, a mijlocului de transport, cât și în ceea ce privește schimbările intervenite ulterior declarării, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situații care determină modificarea cuantumului impozitului, sub sancțiunile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.

(19)    a) In cazul schimbării domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul României, contribuabilii proprietari de mijloace detransport supuse impozitului au obligația să declare, în termen de 30 de zile; la compartim^htuddeț specialitate al autorităților adminiș.trăți|âd'-.,.. publice locale unde sunt înregistrate aceste mi^fiăbb;de ifânsport, data schimbării și noua/ââjeăă. *’ <




pTWSECW

/

/dt


b)    în baza declarației fiscale prevăzute la fit. a), compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale transmite dosarul în vederea impunerii, în termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autorităților administrației publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specificând că, în baza confirmării primirii, va da la scădere impozitul cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urmând ca impunerea să se stabilească cu începere de la aceeași dată la noua adresă.

c)    Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifică pe teren, înainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresă, confirmând preluarea debitului în termenul prevăzut de lege.

(20) a) în cazul înstrăinării mijloacelor de transport, impozitul stabilit în sarcina fostului proprietar se dă la scădere pe baza actului de înstrăinare, cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a făcut înstrăinarea sau, după caz, radierea potrivit prevederilor pct.

1.3.4. alin. (11) lit. c).

b) Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale va proceda la scăderea impozitului și va comunica, în termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială noul proprietar, în calitatea sa de dobânditor, își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui și data de la care s-a acordat scăderea din sarcina vechiului proprietar.

c)    Compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale în a căror rază administrativ-teritorială dobânditorul își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat să confirme primirea datelor respective în termen de 30 de zile și să ia măsuri pentru impunerea acestuia.

d)    în ceea ce privește înscrierea sau radierea din evidențele autorităților administrației publice locale a mijloacelor de transport, dispozițiile prezentelor norme se completează cu cele ale instrucțiunilor menționate la alin. (13).

(16) a) în cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse impozitului, plecați din localitatea unde au declarat că au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, fără să încunoștințeze despre modificările intervenite, impozitele aferente se debitează în evidențele fiscale, unnând ca ulterior să se facă cercetări pentru a fi urmăriți la plată, potrivit reglementărilor legale.

b) în cazul în care prin cercetările întreprinse se identifică noua adresă, compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în evidența cărora se află mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale din raza administrativ-teritorială unde contribuabilii și-au stabilit noua adresă, în condițiile legii.

1.3.5. Plata impozitului

(1)    Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

(2)    Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili persoane fizice, până la data de 31 martie a anului respectiv, inclusiv, se acordă o bonificație de 10%, cu excepția celor prevăzute la art. 263 alin. 4 - 5 din Codul fiscal.

(3)    Deținătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România, în condițiile legii, au obligația să achite integral, la data solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care se înmatriculează și până la sfârșitul anului fiscal respectiv.

(4)    în situația în care înmatricularea privește o perioadă care depășește data;.de 31 decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, deținătorii prevăzuți la alin" (3%au

, f |    . -A: :--    • ’    .    V - t    „.p “SEâ 'A

. %32    5%

v f    L    - i



obligația să achite integral impozitul pe mijlocul de transport până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, astfel:

a)    în cazul în care înmatricularea privește un an fiscal, impozitul anual;

b)    în cazul în care înmatricularea privește o perioadă care se sfârșește înainte de data de 1 decembrie a aceluiași an, impozitul aferent perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie și data de întâi a lunii următoare celei în care expiră înmatricularea.

(5) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiași buget local de către contribuabili persoane fizice și juridice, de până la 50 lei, inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată. In cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe mijloace de transport pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiași unităti administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora

1.4. TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, AVIZELOR ȘI A

AUTORIZAȚIILOR


Reguli generale

Orice persoană care trebuie să obțină un certificat, aviz sau altă autorizație prevăzută în prezentul capitol trebuie să plătească taxa menționată în Anexa nr. 1 la pct. 1.4 la prezenta hotărâre, la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizația necesară.

Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor se achită anticipat eliberării acestora.

1.4.1. Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construire și a altor avize asemănătoare

(1)    Pentru eliberarea certificatelor de urbanism, în condițiile legii, taxele se plătesc anticipat, în funcție de suprafața terenului pentru care se solicită certificatul (Anexa nr. 1 pct.

1.4.).

(2)    In cazul în care prin cerere se indică numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafața de teren la care se raportează calculul taxei este suprafața întregii parcele, iar în cazul în care printr-un plan topografic sau de situație solicitantul individualizează o anumită suprafață din parcelă, taxa se aplică doar la aceasta.

(3)    Taxa pentru eliberarea autorizației dc construire pentru orice altă construcție decât cele prevăzute în alt subpunct al pct. 1.4 este egală cu 1 % din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție, inclusiv instalațiile aferente.

(5)    Taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, totală sau parțială, a unei construcții este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă a construcției, stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri. In cazul desființării parțiale a unei construcții, taxa pentru eliberarea autorizației se modifică astfel încât să reflecte porțiunea din construcție care urmează a fi demolată.

(6)    Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizației inițiale.

(7)    Pentru clădirile utilizate ca locuință, atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al persoanelor juridice, precum și pentru anexele la locuință taxele pentru eliberarea autorizației de construire se reduc cu 50%.

(8)    Calculul acestei taxe se face de^ăWstjmdtufjle de specialitate.

(9)    Prin expresia anexe la locuință 'se'țrftetege; grajdurile, pătulele, magaziile, hairțbarele. pentru cereale, șurele, fânăriile, remizeldirșppfg^elefgârajelplprecum și altele asemenea^-* ■



o

33

trV

..... '

1.4.2. Taxa pentru eliberarea autorizației de fq/aj&saâ excavâVi

(1)    Se eliberează de către primarii în a căror rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și oricare alte exploatări, la cererea scrisă a beneficiarului acesteia, stabilit conform legislației în vigoare.

(2)    . Autorizația nu este de natura autorizației de construire și nici nu o înlocuiește pe aceasta, iar plata taxei nu îl scutește pe titularul autorizației de orice alte obligații fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile.

(3)    Cererea pentru eliberarea autorizației de foraje și excavări are elementele constitutive ale declarației fiscale și se depune la structura de specialitate în a cărei rază de competență teritorială se realizează lucrările cu cel puțin 30 de zile înainte de data începerii operațiunilor.

(4)    Taxa pentru eliberarea autorizației se plătește anticipat și se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fracțiune de metru pătrat afectat de oricare dintre operațiunile prevăzute la alin.

(1), Anexa nr. 1 pct. 1.4.

1.4.3. Taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și în spațiile publice și pentru amplasarea corpurilor și a panourilor de afișaj, a firmelor și a reclamelor

(1)    Pentru eliberarea autorizației de construire pentru chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, situate pe căile și în spațiile publice și pentru amplasarea corpurilor și a panourilor de afișaj, a firmelor și a reclamelor se datorează o taxă calculată pentru fiecare mp sau fracțiune de mp afectat acestor lucrări, conform (Anexa nr. 1 pct. 1.4.).

(2)    Pentru eliberarea autorizației de construire, atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice solicitante datorează o taxă, reprezentând 1% din valoarea de proiect declarată în cererea pentru eliberarea autorizației, în conformitate cu proiectul prezentat, în condițiile Legii nr. 50/1991, inclusiv instalațiile aferente.

(3)    Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate.

(4)    în cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, dacă valoarea de proiect declarată în cererea pentru eliberarea autorizației de construire este mai mică decât valoarea impozabilă, taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile.

(5)    Pentru oricare alte lucrări supuse autorizării în afara lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor alin.

(2).

1.4.4. Taxa pentru eliberarea autorizațiilor privind lucrările de racorduri si branșament la rețelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie si televiziune prin cablu

(1)    Se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalație/beneficiar. Această autorizație nu este de natura autorizației de construire și nici nu o înlocuiește pe aceasta în situația în care este necesară emiterea autorizației de construire.

(2)    Autorizația prevăzută la acest punct, model stabilit conform prevederilor legale, se emite numai de către primari, în funcție de raza de competență.

(3)    Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrările de racorduri sau branșamente decât după

obținerea autorizației, în condițiile prezentelor tidfme metodologice, sub sancțiunile prevăzute de lege.    \

(4) Autorizația privind lucrările    br|nș^nent la rețelele publice de^apă^-

canalizare, gaze, termice, energie electricfe^țe^^c j^dșrp’^une prin cablu se elibergS^î^^

x '    ...... ' i



cererea scrisă ajumizorilor de serviciu


A-

f    “IV    I    _    ......________, . .■

(5)    Cererea pentru eliberarea autorizației privind'lucrări ic de racorduri și branșament la rețelele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie și televiziune prin cablu are elementele constitutive ale declarației fiscale și se depune la structura de specialitate în a cărei rază de competență teritorială se realizează oricare dintre racorduri sau branșamente, cu cel puțin 30 de zile înainte de data începerii lucrărilor.

(6)    Valoarea taxei este prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.4.

1.4.5.    Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către Comisia de urbanism și amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate

(1) Cuantumul taxei este prevăzut în Anexa nr. 1 pct. 1.4 a prezentei hotărâri.

1.4.6.    Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă

(1)    Se datorează pentru fiecare certificat eliberat de către primari în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, prin care se confirmă realitatea existenței domiciliului/reședinței persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectivă, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul municipiului București.

(2)    Taxa pt eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresă este prevăzută în Anexa 1 pct. 1.4.

(3)    Cererea pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală și adresa precum și Certificatul de nomenclatură stradală și adresă reprezintă modelele stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare.

(4)    Pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală nu se datorează și taxa extrajudiciară de timbru.

1.4.7. Taxa pentru eliberarea autorizațiilor pentru a desfășura o activitate economică și a altor autorizații similare

(1)    Taxa pentru eliberarea unei autorizații pentru desfășurarea unei activități economice este prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.4.

(2)    Autorizațiile prevăzute la alin. (1) se vizează anual până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul următor. Taxa de viză reprezintă 50% din cuantumul taxei prevăzută la alin. (1).

(3)    Taxele prevăzute la alin. (1) vizează numai persoanele fizice și asociațiile familiale prevăzute de Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent.

(4)    Autorizațiile prevăzute la alin. (1) corespund autorizării pentru desfășurarea de către persoanele fizice a unor activități economice în mod independent, precum și celor pentru înființarea și funcționarea asociațiilor familiale.

(5)    Taxele pentru eliberarea autorizațiilor pentru desfășurarea unei activități economice sunt anuale, se achită integral, anticipat eliberării acestora, indiferent de perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal respectiv. Mențiunea privind plata acestor taxe se face pe verso-ul autorizațiilor.

(6)    Taxa pentru eliberarea autorizației pentru desfășurarea unei activități economice nu se restituie chiar dacă autorizația de funcționare a fost suspendată sau anulată, după caz.

(7)    In cazul pierderii ori degradării autorizației de funcționare, eliberarea alteia se face numai după achitarea taxei.

(8)    In cazul pierderii autorizației pentru desfășurarea unei activități economice, tițulăȚa^Uyri:

său are obligația să publice pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a IlI-a. Dovadă 'Z publicării se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizații de funcționare.    '


\ ‘ i V


■    '-A L- \ ---    • rt <

(9) Pentru efectuarea de modificări în autorizația pentru desfășurarea unei activități economice, potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 20 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, la cererea titularului sau, după eliberarea acesteia, nu se încasează taxa pentru eliberarea autorizației pentru desfășurarea unei activități economice.

1.4.8.    Taxele pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare

(1)    Taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare este prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.4. Această taxă este anuală și se achită integral, anticipat eliberării acesteia, indiferent de perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal respectiv și se face venit la bugetul local al sectorului unde se află situate obiectivele și/sau unde se desfășoară activitățile pentru care se solicită autorizarea;

(2)    Taxele pentru eliberarea autorizației sanitare de funcționare:

a)    se referă la autorizațiile sanitare de funcționare eliberate de direcțiile de sănătate publică teritoriale în temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistența de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările și completările ulterioare;

b)    nu se restituie chiar dacă autorizația a fost retrasă temporar sau definitiv.

(3)    La eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare, direcțiile de sănătate publică teritoriale vor solicita beneficiarilor autorizațiilor respective dovada efectuării plății taxelor, în contul unității administrativ-teritoriale unde se află situate obiectivele și/sau unde se desfășoară activitățile pentru care se solicită autorizarea.

1.4.9.    Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri

(1)    Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri este prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.4.

(2)    Taxa prevăzută la alin. (1) se stabilește, în lei/mp sau fracțiune de mp

(3)    Taxa prevăzută la alin. (1) se achită integral, anticipat eliberării copiilor heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri și se face venit la bugetul local administrat de către autoritatea deliberativă care deține planurile respective.

1.4.10. Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător

(1)    Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător este prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.4. și se încasează de la persoanele fizice producători care intră sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 661/2001;

(2)    Taxa prevăzută la pct. 1 se achită anticipat eliberării certificatului de producător și nu se restituie chiar dacă certificatul de producător a fost anulat.

(3)    Certificatul de producător se eliberează la cerere, al cărui model este stabilit potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 661/2001.

(4)    Autoritățile deliberative pot stabili taxe pentru eliberarea certificatelor de producător,

diferențiate pe produse.    ■■






1.4.11 Taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică

(1)    Comercianții a căror activitate se desfășoară potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, în clasa 5530 - restaurante și 5540 - baruri, datorează bugetului local al sectorului în a cărei rază administrativ teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare, o taxă de 3000 lei, pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică, stabilită de către Consiliul General al Municipiului București.

(2)    Taxa pentru eliberarea autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică este prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.4 și se achită integral, anticipat eliberării acesteia, indiferent de perioada rămasă până la sfârșitul anului fiscal respectiv.

(3)    Taxa menționată la alin.(l) se datorează bugetului local în a cărei rază administrativă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare. Autorizația se emite de către primarul în a cărui rază de competență se află amplasată unitatea sau standul de cppfefcîali?afe. '//'

1.4.12. Scutiri    fipf x 1 - G !

(1)    Taxele pentru eliberarea atât a certifpeâthlui' de urbalism, cât și a autorizației de

construire, nu se datorează în următoarele cazuri:    ;

a)    pentru oricare categorie de lucrări referitoare la locașuri de cult, inclusiv pentru construcțiile-anexe ale acestora, cu condiția ca acel cult religios să fie recunoscut oficialîn România;

b)    pentru lucrările de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care aparțin domeniului public al statului, indiferent de solicitant;

c)    pentru lucrările de interes public județean sau local;

d)    pentru lucrările privind construcțiile ai căror beneficiari sunt instituțiile publice, indiferent de solicitantul autorizației;

e)    pentru lucrările privind autostrăzile și căile ferate atribuite prin concesionare în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii și exploatării unor tronsoane de căi de comunicații terestre - autostrăzi și căi ferate, aprobata cu modificări prin Legea nr. 136/1996, cu modificările ulterioare.

(2)    în sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrări de interes public se înțelege orice lucrări de construcții și reparații finanțate de la bugetul local, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, credite externe sau sume alocate pe baza de parteneriat, efectuate pentru a deservi colectivitățile locale.

1.4.13. Alte mențiuni

(1)    Taxa pentru eliberarea autorizației necesare pentru lucrările de organizare de șantier în vederea realizării unei construcții, care nu sunt incluse în altă autorizație de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de șantier.

(2)    Taxa pentru eliberarea autorizației de amenajare de tabere de corturi, căsuțe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcție.

(3)    Taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, parțială sau totală, a clădirilor se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1%, în cazul persoanelor fizice, asupra valorii impozabile a clădirii, iar în cazul persoanelor juridice, asupra valorii de inventar a clădirii.

(4)    Atât în cazul persoanelor fizice, cât și al persoanelor juridice, taxa pentru eliberarea autorizației de desființare, parțială sau totală, a oricăror construcții și amenajări care nu sunt de natura clădirilor se calculează prin aplicarea ‘ unei., coic.* de/f),l% asupra valorii reale construcțiilor sau amenajării supuse desființării declarată de beneficiarul autorizației.

(5) în cazul desființării parțiale, cuantbtoțlțtSxei se_calcuj'e|iză proporțional cu si construită desfășurată a clădirii supusex^eg^dffiUțțjij îâr'pentru/celelalte construcții și


Z’.......A    ....., ,    ,    -    :■ i;,    1

care nu sunt de natura clădirilor, taxa se calculează proporțional cu valoarea leala a construcțiilor sau amenajărilor supuse desființării.

(6)    Prin grija structurilor de specialitate, în termen de cel mult 15 zile de la data terminării lucrărilor de desființare, se întocmește procesul-verbal de recepție în care se menționează, pe lângă elementele de identificare a contribuabilului și a autorizației de desființare, data de la care intervin modificări asupra impozitului pe clădiri și/sau asupra impozitului pe terenul aferent construcțiilor/amenajărilor supuse desființării, precum și elementele care determină modificările respective, cum ar fi: suprafața construită la sol a clădirilor, suprafața construită desfășurată a clădirilor, suprafața terenului, valoarea impozabilă a clădirilor și altele care se apreciază ca fiind necesare pentru fundamentarea modificărilor.

(7)    Prin termenul desființare se înțelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea parțială sau totală a construcției și a instalațiilor aferente, precum și a oricăror altor amenajări.

(8)    Prin termenul dezafectare se înțelege schimbarea destinației unui imobil.

(9)    Pentru prelungirea valabilității certificatului de urbanism sau autorizației de construire se stabilește o taxă reprezentând 30% din taxa pentru eliberarea certificatului sau a autorizației de construire inițială.

(10)    Cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism sau autorizației de construire se recomandă ca structura specializată să înștiințeze beneficiarul acestora despre necesitatea prelungirii valabilității în cazul în care lucrările de construire nu se finalizează până la termen.

(11)    în cazul în care lucrările de construire nu au fost executate integral până la data expirării termenului de valabilitate a autorizației de construire și nu s-a solicitat prelungirea valabilității acesteia, la data regularizării taxei se stabilește separat și taxa prevăzută la alin. (9) din prezentele norme.

(12)    Taxa datorată pentru eliberarea autorizației de construire, atât în cazul persoanelor fizice, cât și al persoanelor juridice, se stabilește pe baza valorii de proiect declarate de solicitant, care corespunde înregistrărilor din cererea pentru eliberarea autorizației respective, și se plătește anticipat eliberării acesteia.

(13)    în situația în care se apreciază că valoarea reală declarată a lucrărilor este subevaluată în raport cu alte lucrări similare, compartimentul de specialitate al autorităților administrației publice locale din raza de competența unde se realizează lucrările de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligația să efectueze cel puțin inspecția fiscală parțială, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru verificarea concordanței dintre valoarea reală a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei și înregistrările efectuate în evidența contabilă.

(14)    Termenul de plată a diferenței rezultate în urma regularizării taxei pentru eliberarea autorizației de construire este de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepție, dar nu mai târziu de 15 zile de la data expirării valabilității autorizației de construire.

(15)    în cazul în care în urma regularizării taxei de autorizare beneficiarului autorizației de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta înregistrează obligații bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor legale în vigoate.

(16)    Noțiunea situația finală, corespunde procesului-verbal de recepție.

(17)    în cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizației de construire pentru clădiri, dacă valoarea reală declarată a lucrărilor de construcție este mai mică decât valoarea impozabilă, pentru determinarea taxei se are în vedere această din urma valoare.

1.5. TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMA ȘI PUBLICITATE

1.5.1. Taxa pentru afișaj în scop de reclaină si publicitate

(1) Orice persoană care utilizează up ^nou^fiș^vSaUistn^ctură de afișaj pentrjf^£țâipăAA'. și publicitate într-un loc public datorea^"'î)lâtâK"tăp<e'ranual^j3revăzute în Anexa nr. 1    -

O h

<    /■    _ ț;

«rifr $

- r/



A. . -

hotărâre către bugetul local, în raza căruia sunt amplasate panourile, afișajeie sau structurile de afișaj respective.

(2)    Valoarea taxei pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se calculează anual, prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a suprafeței afișaj ului pentru reclamă sau publicitate, potrivit Anexei nr. 1. pet 1.5.

(3)    Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracțiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afișează în scop de reclamă și publicitate.

(4)    Taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate se plătește anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.

(5)    Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate, pe metru pătrat de afișaj, se plătește de utilizator la bugetul local în raza căruia este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj.

(6)    în cazul în care panoul, afișajul sau structura de afișaj este închiriată unei alte persoane, utilizatorul final va datora taxa.

(7)    Taxa datorată se calculează prin înmulțirea numărului de metri pătrați sau a fracțiunii de metru pătrat a afișajului cu taxa stabilită de autoritatea deliberativă.

(8)    Suprafața pentru care se datorează taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate este determinată de dreptunghiul imaginar în care se înscriu toate elementele ce compun afișul, panoul sau firma, după caz.

(9)    Firma instalată la locul în care o persoană derulează o activitate economică este asimilată afișului.

(10)    Se fac următoarele precizări:

a)    se consideră că taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate se plătește anual, anticipat, atunci când un contribuabil stinge obligația de plată datorată pentru anul fiscal respectiv, înainte de data de 15 martie, inclusiv, a aceluiași an fiscal;

b)    taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate se plătește anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie și 15 noiembrie, inclusiv.

(11)    Taxa se calculează pentru un an fiscal sau pentru numărul de luni și zile rămase până la sfârșitul anului fiscal și se plătește de către utilizatorul panoului, afișajului sau structurii de afișaj, potrivit prevederilor alin. (10).

(12)    Persoanele care datorează taxa prevăzută la alin. (1) sunt obligate să depună o declarație fiscală anuală până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal. Aceasta va fi depusă la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale în a cărei rază este amplasat panoul, afișajul sau structura de afișaj.

(13)    în cazul în care intervin modificări ale bazei impozabile, persoanele care prestează serviciile de reclamă și publicitate au obligația corectării declarației anuale de impunere inițială prin depunerea unei declarații rectificative în termen de 30 de zile de la data în care s-au produs modificările.

1.5.2. Taxa pentru servicii de reclamă și publicitate

țl) Orice persoană, care beneficiază de servicii de reclamă și publicitate în București în baza unui contract sau a unui alt fel de înțelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei, cu excepția serviciilor de reclamă și publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise și audiovizuale. Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă scrise și audiovizuale, în sensul prezentului punct, corespunde activităților agenților de publicitate potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN,jmTnodificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare și alte tipărituri, precum șf prin.radib, tdT&yiziune și internet^,A;S,yLs

(2) Taxa se plătește la bugetul local al upitățir .admmistratițveieritoriale în raz^^âxâa*

persoana prestează serviciile de reclamă și pubjicitâ|e.!;:

v    ...............    •<"' ’ "v\h7    \ '    --iW"




(3)    Beneficiarii serviciilor de reclamă și publicitate realizate în baza unui contract sau a unei altfel de înțelegeri încheiate cu oricare altă persoană datorează taxă pentru serviciile de reclamă și publicitate.

(4)    Taxa pentru serviciile de reclamă și publicitate, se calculează prin aplicarea unei cote de 3%, asupra valorii serviciilor de reclamă și publicitate.

(5)    Valoarea serviciilor de reclamă și publicitate cuprinde orice plată obținută sau care urmează a fi obținută pentru serviciile de reclamă și publicitate , cu excepția TVA.

(6)    Taxa se plătește, lunar, de către prestatorul serviciului de reclamă și publicitate, pe toată durata desfășurării contractului, până la data de 10 a lunii următoare datorării taxei.

(7)    Taxa se datorează de la data intrării în vigoare a contractului.

(8)    Prestatorul serviciului de reclamă și publicitate are obligația depunerii unei declarații lunare de impunere privind stabilirea taxei pentru serviciile de reclamă și publicitate, referitor la contractele de reclama și publicitate sau înțelegerile încheiate cu diverse persoane cărora le prestează servicii de reclamă și publicitate, la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în raza căreia se prestează serviciile de reclamă și publicitate.

(9)    în cazul în care intervin modificări ale bazei impozabile, prestatorul serviciului de reclamă și publicitate are obligația corectării declarației de impunere inițială prin depunerea unei declarații rectificative în termen de 30 de zile de la data în care s-au produs modificările.

(10)    Amplasarea afișelor și reclamelor publicitare se va realiza pe baza autorizației eliberate de autoritățile administrației publice.

(11)    Sunt interzise executarea și montarea firmelor și reclamelor fără obținerea în prealabil a autorizației de construire eliberate în conformitate cu prevederile art. 3 lit. h din Legea nr. 50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(12)    Amplasarea afișelor și reclamelor publicitare pe raza municipiului București se va face în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 955/15.06.2004 pentru aprobarea reglementărilor cadru de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și

funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului puhhmșfprivafdS-ihtefes locali


1.5.3. Scutiri

(1)    Taxa pentru serviciile de reclamă și publicitate și taxafpentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se aplică instituțiilor publice, cu excepția cazurilor când acestea fac reclamă unor activități economice.

(2)    Taxa prevăzută la pct. 1.5.1., denumită în continuare taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afișajul sau structura de afișaj unei alte persoane, în acest caz taxa fiind plătită de această ultimă persoană.

(3)    Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se datorează pentru afișele, panourile sau alte mijloace de reclamă și publicitate amplasate în interiorul clădirilor.

(4)    Taxa pentru afișaj în scop de reclamă și publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalațiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulație, precum și alte informații de utilitate publică și educaționale.

(5)    Nu se datorează taxă pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate pentru afișajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcția lor, realizării de reclamă și publicitate.

(6)    Intră sub incidența prevederilor alin. (3) și afișele expuse în exteriorul clădirii, prin

care se fac publice spectacolele de natura celor prevăzute la pct. 1.6. din prezentele norme, dar numai cele de la sediul organizatorului și/sau locul desfășurării spectacolului, fiind asirȘijEffi celor amplasate în interiorul clădirilor.    j.A . •; m...


1.6.1. Reguli generale


(1) Persoanele fizice și persoanele juridice care organizează manifestări artistice,


1.6. IMPOZITUL PE SPECTACOLE competiții sportive sau orice altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor și biletelor de intrare sau, după caz, în sumă fixă, în funcție de suprafața incintei, în cazul videotecilor și discotecilor.

1.6.2. Calculul impozitului

(1)    Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale și folclorice datorează impozit pe spectacole, în condițiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor:

a)    Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iunie 1994, cu modificările și completările ulterioare;

b)    Normelor metodologice nr. 48.211/1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 17 octombrie 1994, cu modificările și completările ulterioare.

(2)    Pentru manifestările artistice și competițiile sportive impozitul pe spectacole se stabilește asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor și a biletelor de intrare, prin aplicarea următoarelor cote:

a)    2% pentru manifestările artistice de teatru, de operă, de operetă, de filarmonică, cinematografice, muzicale, de circ, precum și pentru competițiile sportive interne și internaționale;

b)    5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional.

(3)    Contribuabililor care desfășoară activități sau servicii de natura celor menționate la alin. (2) din prezentele norme le revine obligația de a înregistra la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au domiciliul sau sediul, după caz, atât abonamentele, cât și biletele de intrare și de a afișa tarifele la casele de vânzare a biletelor, precum și la locul de desfășurare a spectacolelor, interzicându-li-se să încaseze sume care depășesc tarifele precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente.

(4) în cazul în care contribuabilii prevăzuți la alin. (3) organizează aceste spectacole în


raza teritorială de competență a altor autorități ale administrației publice locale decât cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le revine obligația de a viza abonamentele și biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se desfășoară spectacolele.

(5)    Normele privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul biletelor de intrare și al abonamentelor se elaborează în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și de Agenția Națională pentru Sport.

(6)    Formularele tipizate aflate în stoc până la data publicării* normelor prevăzute la alin.

(1) vor putea fi utilizate până la epuizare, în condițiile adantăfifubrbsbunzătoare.



1.6.3. Regulj speciale pentru videoteci și disebffeei


J? (I :    -    « ’t.....’    '

/ '-4' lA'L £,,/ j .......... '    j

M..........2i22ri227ri.2 2    ? 2"......‘

(1)    Prin discotecă, în sensul prezentelor norme metodologice, se înțelege activitatea artistică și distractivă desfășurată într-o incintă prevăzută cu instalații electronice speciale de lumini, precum și de redare și audiție de muzică, unde se dansează, indiferent cum este denumită ori de felul cum este organizată ca activitate, respectiv:

a)    integrată sau conexă activităților comerciale de natura celor ce intră sub incidența diviziunii 55 sau a activităților de spectacole specifice grupei 923 din CAEN-rev.l;

b)    integrată sau conexă oricăror alte activități nemenționate la lit. a);

c)    individuală;

d)    cu sau fără disc-jockey.

(2)    Nu sunt de natura discotecilor activitățile prilejuite de organizarea de nunți, de botezuri și de revelioane.

(3)    Prin videotecă, în sensul prezentelor norme metodologice, se înțelege activitatea artistică și distractivă desfășurată într-o incintă prevăzută cu instalații electronice speciale de redare și vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intră sub incidența clasei 9213 din CAEN-rev.l.

(4)    în cazul videotecilor și discotecilor nu se aplică prevederile referitoare la tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul biletelor de intrare și al abonamentelor.

(5)    Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în cazul videotecilor și discotecilor, prin incintă se înțelege spațiul închis în interiorul unei clădiri, suprafața teraselor sau suprafața de teren afectată pentru organizarea acestor activități artistice și distractive.

(6)    Pentru dimensionarea suprafeței incintei în funcție de care se stabilește impozitul pe spectacole se însumează suprafețele utile afectate acestor activități, precum și, acolo unde este cazul, suprafața utilă a incintelor în care se consumă băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare sau cafea, indiferent dacă participanții stau în picioare sau pe scaune, precum și suprafața utilă a oricăror alte incinte în care se desfășoară o activitate distractivă conexă programelor de videotecă sau discotecă.

(7)    Prin zi de funcționare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se înțelege intervalul de timp de 24 de ore, precum și orice fracțiune din acesta înăuntrul căruia se desfășoară activitatea de videotecă sau discotecă, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din doua zile calendaristice consecutive.

(8)    Cuantumul impozitului s-a stabilit astfel:

a)    Nivelurile impozitului pe spectacole sunt conform Anexei nr. 1. pct.l .6.

b)    Impozitul pe spectacole se corectează cu coeficientul de corecție 8 corespunzător rangului municipiului București 0.

(9)    Contribuabilii care au obligația să prezinte releveul suprafeței incintei o dată cu depunerea declarației fiscale și ori de câte ori intervine o modificare a acestei suprafețe.

(10)    în cazul contribuabililor care organizează activități artistice și distractive de videotecă și discotecă, impozitul pe spectacole se determină pe baza suprafeței incintei afectate pentru organizarea acestor activități, nefiind necesare bilete sau abonamente.

(11)    Contribuabilii care organizează activități artistice și distractive de videotecă și discotecă, în calitatea lor de plătitori de impozit pe spectacole, au obligația de a depune Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activităților artistice și distractive de videotecă și discotecă, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.

1.6.4. Scutiri

(1)    Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor.prganizate în scopuri umanitare.

(2)    Contractele încheiate între contribuabilii organizatori de spectacole și beneficiarii sumelor cedate în scopuri umanitare se vor înregistra la compartimentele de specialițatepaleri autorităților administrației publice locale în.a căror rază teritorială se desfășoară spec^o'ftil’ prealabil organizării acestuia. Pentru aceste sume nu se datorează Impozit pe spectacol.

'    -    2.......42



(3) Contractele care intră sub incidența prevederilor alin. (1) din prezentele norme sunt cele ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare.

1.6.5. Plata impozitului    ' -J.G    :

Z.......Z. /    '    ................. .............'

(1)    Impozitul pe spectacole se plătește luprar până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul.

(2)    Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligația de a depune o declarație la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declarației se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor.

(3)    Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declarației și plata la timp a impozitului.

1.7. TAXA PENTRU UTILIZAREA TEMPORARĂ A LOCURILOR PUBLICE PENTRU FILMARE

1.7.1.    Reguli generale

(1)    Această taxă se percepe pentru utilizarea temporară a domeniului public pentru desfășurarea activității de filmare profesionistă (filme scurt sau lung metraj, filme și seriale de televiziune, videoclipuri, spoturi publicitare și altele asemenea), în scopul obținerii de venituri.

(2)    Solicitările se adresează în scris, Primăriei Municipiului București cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de începerea activității. în urma verificării și avizării activității de către un reprezentant al compartimentului de specialitate, solicitantul va primi acordul/avizul sau refuzul în scris.

(3)    La aceasta se percepe o cotă de 2% din valoarea taxei conform Legii nr. 422/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare și H.G. nr. 1502/2007 reprezentând cuantumul timbrului monumentelor istorice.

1.7.2.    Calculul taxei

(1)    Taxa se calculează conform Anexei nr.l pct. 1.7, în lei/zi/locație în funcție de zona și se plătește anticipat, la data obținerii acordului/avizului Primarului General. Taxa se aplică pe zi indiferent de numărul de ore de filmare efectuate/solicitate.

(2)    In înțelesul prezentei hotărâri prin locație se înțelege suprafața/perimetrul ocupat(ă), reprezentând domeniul public, necesar(ă) desfășurării activității de filmare, dar nu mai mult de 1.500 mp. Pentru suprafețele solicitate suplimentar taxarea se face la multiplu de 1.500 mp.

(2.1) Pentru filmările dinamice (în mișcare) taxa se calculează în lei/zi indiferent de lungimea traseului și zonă, funcție de întreruperea sau neîntreruperea circulației.

(3)    Delimitarea Centrului istoric București, așa cum este prevăzută în Anexa nr. 1 la O.G nr. 77/2001 este următoarea:

-    la Nord: bd. Elisabeta (de la intersecția cu Calea Victoriei), bd. Carol (până la intersecția cu str. Hristo Botev);

-    la Est: str. Hristo Botev (de la intersecția cu bd. Carol până la intersecția cu bd. Comeliu

Coposu);    „    «v,

-    la Sud: bd. Comeliu Coposu (de dă'jhîerșecția eu' str. Hristo Botev),


Independenței (până la intersecția cu.Calea^Yivt^yjei^M . /    1 ■ /Mj

-    la Vest: Calea Victoriei (de la intersecția cu Splaiul Independenței până la intersecția cu bd. Elisabeta).

(4)    Pentru staționarea temporară a autovehiculelor pe domeniul public pe timpul desfășurării activității de filmare profesionistă se plătește taxa, după cum urmează:

-    pentru autovehicule cu masa totală autorizată de până la 3,5 t, inclusiv: 6 lei/zi/vehicul;

-    pentru autovehicule cu masa totală autorizată cuprinsă între 3,5 t și 7,5 t inclusiv: 10 lei/zi/vehicul;

-    pentru autovehicule cu masa totală autorizată mai mare de 7,5 t: 13 lei/zi/vehicul.

(4.1) La această taxă se aplică TVA conform prevederilor legale.

(5)    Modelul de declarație de impunere privind utilizarea temporară a locurilor publice pentru filmare este prevăzută în Anexa nr. 2.1.1. la prezentele norme.

(6)    Sumele încasate din taxele pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru filmare și pentru desfășurarea unor evenimente, taxa pentru staționarea temporară a autovehiculelor pe domeniul public pe timpul desfășurării activității de filmare profesionistă, precum și sumele încasate reprezentând amenzi pentru sancțiunile prevăzute la punctul 1.7.4 alin.(l), (2), (3), (4) din prezentele norme metodologice, constituie venit la bugetul municipiului București.

(7)    încasarea taxei se face conform avizului/acordului menționat la alin. 1 și a declarației

de impunere prevăzută în Anexa nr. 2.1.1.    j p.


î

1.7.3. Scutiri    j *

'    "    ....... .    T

(1) Sunt exceptate de la plata acestei taxe filmele documentare și filmele studențești.

1.7.4 CONTRAVENȚII

(1)    Constituie contravenții următoarele fapte:

a)    depunerea peste termen a declarațiilor de impunere;

b)    nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute în prezenta hotărâre.

(2)    Contravențiile prevăzute la:

-    alin.(l) lit. a) se sancționează persoanele fizice cu amendă de la 150 lei la 250 lei, iar persoanele juridice se sancționează cu amendă de la 300 lei la 900 lei;

-    alin.(l) lit. b) se sancționează persoanele fizice cu amendă egală cu echivalentul valorii taxei datorate, iar persoanele juridice se sancționează cu amendă ce reprezintă de 3 ori valoarea taxei datorate, dar nu mai mult de 5.000 lei.

(3)    Sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata taxelor datorate de către persoanele juridice se sancționează conform legislației în vigoare privind combaterea evaziunii fiscale.

(4)    Pentru plata peste termen a taxelor se datorează majorări conform prevederilor din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

1.8. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru spectacole în aer liber, festivaluri, manifestări promoționale

1.8.1. Reguli generale

(1) Aceasta taxă se percepe pentru utilizarea temporară a domeniului public în scopul desfășurării următoarelor evenimente:

- spectacole în aer liber, concerte, festivaluri sau alte manifestări promoționale (curse

auto-moto, târguri de locuri de muncă, manifestări sportive și alte asemenea);

x/'



44

(

-    desfășurarea evenimentelor constând în distribuirea de materiale promoționale (flyere, stikere, cataloage, pliante, publicații, produse promoționale și alte asemenea);

-    expoziții de pictură, fotografie, flori, artă, artizanat, expoziții ale micilor meseriași și altele asemenea;

-    fotografiere profesionistă;

-    și alte activități asemenea.

(2) Solicitările se adresează în scris, Primăriei Municipiului București cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de începerea activității. In urma verificării și avizării activității de către un reprezentant al compartimentului de specialitate, solicitantul va primi acordul/avizul sau refuzul în scris.    f')'...........77''~7'2U........    - - !    ;

- ,z'

1.8.2. Calculul taxei    ;    :

(1)    Taxa se calculează în lei/mp/zi sau lei/zi funcție de suprafața solicitată sau lungimea traseului și se plătește anticipat, la data obținerii acordului/avizului Primarului General.

(2)    Pentru evenimentele constând în expoziții de pictură, fotografie, flori, artă, artizanat, expoziții ale micilor meseriași și altele asemenea taxe se calculează ca produs al suprafeței folosite, în mp, indiferent de zona, aplicându-se valorile prevăzute în Anexa nr.l pct. 1.8 la prezenta hotărâre.

(3)    Modelul declarației de impunere privind utilizarea temporară a locurilor publice pentru desfășurarea unor evenimente este prevăzută în Anexa nr. 2.1.2. la prezentele norme.

(4)    încasarea taxei se face conform avizului/acordului menționat la alin. 1 și a declarației de impunere prevăzută în Anexa nr. 2.1.2.

1.8.3. Scutiri

(1) Sunt exceptate de la plata taxei evenimentele cu caracter umanitar și evenimentele finanțate de la bugetul municipiului București.

1.8.4 CONTRAVENȚII

>

(1)    Constituie contravenții următoarele fapte:

a)    depunerea peste termen a declarațiilor de impunere;

b)    nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute în prezenta hotărâre.

(2)    Contravențiile prevăzute la:

-    alin. (1) lit. a) se sancționează persoanele fizice cu amendă de la 150 lei la 250 lei, iar persoanele juridice se sancționează cu amendă de la 300 lei la 900 lei;

-    alin. (1) lit. b) se sancționează persoanele fizice cu amendă egală cu echivalentul valorii taxei datorate, iar persoanele juridice se sancționează cu amendă ce reprezintă de 3 ori valoarea taxei datorate, dar nu mai mult de 5.000 lei.

(3)    Sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata taxelor datorate de către persoanele juridice se sancționează conform legislației în vigoare privind combaterea evaziunii fiscale.

1.9. TAXA HOTELIERĂ

1.9.1. Reguli generale

(1)    Taxa pentru șederea într-o unitate de ca4_aje1..dgjjumită în continuare taxă hotelieră, se

încasează de către persoanele juridice prin ipțdfmediul 'cărdfe^ se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidență a persoanelor cazate.    L. 'N,

(2)    Unitatea de cazare are obligația <^£a vprsa taxa c©Ie<5țd|ă în conformitate cu alipjjîțl la bugetul local aljjnității administrativ-teritoițalețîn raza căreia tegtegsituată aceasta.

V-,. i A V •




45"


1.9.2. Calculul taxei



/ : ?.....1'


(1)    Taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei de 3% la tarifele de cazare practicate de unitățile de cazare, exclusiv TVA.

(2)    Cota taxei este prevăzută în Anexa nr. 1. pct. 1.9.

(3)    Pentru șederea în municipiul București, taxa hotelieră se aplică la tarifele de cazare practicate de unitățile hoteliere pentru fiecare persoană care datorează această taxă; numărul de zile pentru care se datorează taxa hotelieră este cel al întregii perioade de ședere.

1.9.3.    Scutiri

(1)    Taxa hotelieră nu se aplică pentru:

a)    persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;

b)    persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I

sau II;

c)    pensionarii sau studenții;

d)    persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;

e)    veteranii de război;

f)    văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;

g)    persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare;

h)    soțul sau soția uneia dintre persoanele fizice menționate la lit. b)-g), care este cazat/cazată împreună cu o persoană menționată la lit. b)-g).

(2)    Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să facă dovada cu: certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau orice alt document similar, însoțit de actul de identitate. în cazul persoanelor în vârstă de până la 14 ani, actul de identitate este certificatul de naștere sau alte documente care atestă situația respectivă.

1.9.4.    Plata taxei

(1)    Sumele încasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice a sectorului în cărui rază de competență se află unitățile de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, cu excepția situațiilor în care aceasta dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare.

(2)    La virarea sumelor reprezentând taxa hotelieră, unitățile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea, vor depune la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale respective o declarație-decont, care să cuprindă sumele încasate și virate pentru luna de referință. Virarea sumelor se face în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedentă.

1.10. ALTE TAXE LOCALE

1.10.1. Taxa zilnică pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectură și arheologie

(1) La stabilirea taxei se tine seama de următoarele cerințe:    ,,,    ,,

a) obiectivele să aparțină domeniului. public-Sâu privat al unității administrativ-ț^t&fiăfe * fie administrate dirept de către, autoritățile administrației publi^lo^gcpA


LXV


46


..........

Pentru sectoarele municipiului București, obiectivele'-trebuie să fie date în admi-ftisj^re, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului București, potrivit legii./ Nu mtră sub incidența prezentului punct obiectivele care aparțin domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale și care sunt concesionate, potrivit legii;

b) taxele zilnice privesc accesul persoanelor la obiectivele în cauză, regula de bază constituind-o stabilirea taxei/vizitator, ca unică modalitate de cuantificare a raportului dintre serviciul oferit de autoritate și contribuabil-vizitator.

(2)    Cuantumul taxei/zi/vizitator este prevăzut în Anexa nr. 1 pct. 1.10.1 a prezentei hotărâri.

(3)    Pentru vizitarea obiectivelor, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe baza de bilete de intrare.

■/

i;

ț.


1.10.2. Taxa zilnică pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor destinate în scopul obținerii de venit

Echipamentele care sunt destinate să funcționeze în scopul obținerii de venit sunt cele care nu fac parte din inventarul activității economice pe care persoana fizică respectivă o desfășoară în mod independent sau într-o asociație familială, potrivit Legii nr. 300/2004.

Valoare taxei este prevăzută în Anexa nr. 1. pct. 1.10.2.

(1)    La stabilirea valorii acestei taxe zilnice, se are în vedere următoarele criterii cumulative:

a)    echipamente destinate în scopul obținerii de venit să reprezinte acea unealtă, mașină, instalație, aparat, vehicul, care prin caracteristicile sale tehnice servește pentru efectuarea unei anumite lucrări sau activități de prestări de servicii;

b)    funcționarea echipamentelor respective să determine obținerea de venituri de către persoana fizica ce îl deține în proprietate sau în folosință;

c)    echipamentul care îndeplinește condițiile prevăzute la lit. a) și b) să nu facă parte din sfera activității economice pe care persoana fizică respectivă o desfășoară în mod independent sau într-o asociație familială, potrivit Legii nr. 300/2004.

(2)    Contribuabililor, la data efectuării plății taxelor locale datorate, li se eliberează autorizație conform prevederilor legale.

(3)    Exemple de echipamente destinate în scopul obținerii de venit: instalație pentru distilarea amestecului fermentat de fructe sau cereale ori a alcoolului - alambic sau cazan; unealta sau mașina prevăzută cu o lamă, o bandă sau un disc din oțel cu dinți ascuțiți pusă în mișcare pe cale mecanică sau electrică - motofierăstrău, circular sau gater; instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor - moară sau urluitoare; autovehicul; vehicul cu tracțiune animală; vehicul tras sau împins cu mâna; altele asemenea.

(4)    Pentru deținerea de către persoane fizice de echipamente destinate în scopul obținerii de venit, taxa se achită la data depunerii declarației fiscale, corespunzător numărului de zile cuprins între această dată și data la care contribuabilul declară că acest echipament servește scopului vizat. în cazul în care pentru echipamentul respectiv taxa locală se datorează pentru o perioadă mai mare de o lună, aceasta se achită, lunar, până cel târziu la data de 25 pentru luna următoare.

1.10.3. Taxa privind accesul autovehiculelor destinate transportului de mărfuri și a utilajelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone în municipiul București

(lei/zi)

(1) Valorile acestei taxe sunt cuprinse în tabelul Anexei nr. 1 pct. 1.10.3. a prezentei

hotărâri.


(2) Pentru asigurarea fluenței și si^urănței draficulu,! -furier, precum și pentru prote^aîgăȘjy^;-mediului înconjurător, locuitorilor și a siștemițiui rutiefy s^ funcționează accesul și cinid^iă""

autovehiculelor destinațe-transportului de măfâa.rî'și':â?-ufilajeldf^după cum urmează:


\    Al---' v bW’-X

-a <—-—a—xA ••

"'V

a)    în zona «A» a municipiului București se restricționează accesul și circulația cel^r cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone;

b)    în zona «B» a municipiului București se restricționează accesul și circulația celor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone.

(3)    Restricțiile menționate vor fi semnalizate prin indicatoare rutiere cu aceste semnificații și prin indicatoare de orientare.

(4)    Accesul la zona «B» și la zonele de interes aflate în interiorul zonelor restricționate se face pe traseele specificate mai jos.

(5)    Se interzice autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 5 tone tranzitarea municipiului București dacă nu au ca destinație finală municipiul București.

(6)    Pe arterele ce delimitează una din zone se respectă regimul de circulație din afara acesteia.

(7)    Restricționarea circulației autovehiculelor în zonele nominalizate se face astfel:

A)    în perioada 01 iulie - 31 august:

-    în intervalul orar 20.00 - 07.00, accesul și circulația acestora sunt permise numai pe bază de autorizație;

-    în intervalul orar 07.00 - 20.00, accesul și circulația acestora sunt interzise.

B)    în perioada 01 septembrie - 30 iunie:

-    în intervalul orar 19.00 - 08.00, accesul și circulația acestora sunt permise numai pe baza de autorizație;

-    în intervalul orar 08.00 - 19.00, accesul și circulația acestora sunt interzise.

(8) Pot circula fără restricții orare pe întreg teritoriul municipiului București, în baza unor autorizații diferite, următoarele categorii de autovehicule:

A) în perioada 15 iunie - 15 septembrie:

a)    cele destinate lucrărilor planificate și a intervențiilor la drumuri, calea de rulare a tramvaielor și la rețelele de utilități publice (apa - canal, gaze, electrice, telefoane).

b)    cele destinate tractării autovehiculelor avariate, abandonate sau staționate neregulamentar;

c)    cele destinate pregătirii și examinării candidaților care solicită obținerea permisului de conducere categoriile C, CE si C1E;

d)    cele aparținând Companiei Naționale Poșta Română S.A, precum și ale agenților economici care fac servicii de expediții și curierat;

e)    cele aparținând societăților de salubrizare;

f)    cele aparținând instituțiilor publice, altele decât cele specificate la alin. (10);

g)    cele destinate transportului pâinii și produselor de panificație, produsele necesare fabricării pâinii, precum și cele specializate (cisterne) care transportă lapte destinat prelucrării către punctele de procesare;

h)    autolaboratoarele pentru măsurarea calității mediului;

i)    cele care efectuează transport rutier de mărfuri periculoase, în condițiile legii;

j)    cele care acced în zonele de interes specificate la punctul 19 zona B numai pe traseele

fixate.

B) în perioada 16 septembrie - 14 iunie:

- cele prevăzute la paragraful A și cele destinate lucrărilor în construcții, caz în care solicitarea de obținere a autorizației de acces va fi însoțită de autorizația de construire a beneficiarului și de contractul prestator-beneficiar.

(9)    Pentru autovehiculele cu remorcă, masa totala se calculează prin însumarea masei,....

autovehiculului plus remorcă.    , ț

(10)    Pot circula tot anul fără restricții orare pe fintreg teritoriul municipiului/^cfteștf următoarele categorii de autovehicule: cele aparținând serviciilor de ambulanță, protecf^i cîțș$j&£.



48

'' \ /,

i    > î

■.................................................... ..... /.....w

poliției, pompierilor, jandarmeriei, poliției de frontieră, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Justiției - Direcției Generale a Penitenciarelor, Ministerului Public și unităților speciale ale S.R.I și S.P.P, aflate în misiune.

(11)    Autorizațiile prevăzute în prezenta hotărâre se eliberează de către Primăria Municipiului București prin compartimentul de specialitate. Acestea sub formă de ecuson din hârtie - carton, se atribuie în baza certificatului de înmatriculare și se prezintă la control însoțite de certificatul de înmatriculare al autovehiculului. Autorizația nu este transmisibilă.

(12)    Pentru autovehiculele specificate la alin. (8) pct. A lit. a-f, pe spatele ecusonului va fi specificată zona de acces. Pentru autovehiculele specificate la alin. (8) pct. A lit. g-i si B, pe spatele ecusonului va fi specificat traseul obligatoriu de parcurs.

Autorizațiile valabile în zona A sunt valabile și în zona B.

(13)    Anual, până la data de 01.12, compartimentul de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului București va asigura realizarea ecusoanelor pentru anul următor.

(14)    în cazul în care agenții constatatori observă posibilitatea depășirii masei totale maxime autorizate a unui autovehicul, aceștia pot solicita conducătorului auto să supună autovehiculul unei operațiuni de cântărire.

(15)    Conducătorul auto este obligat să însoțească agentul constatator la punctul de cântărire și să supună autovehiculul acestei operațiuni.

(16)    Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 la 5.000 lei următoarele fapte:

a)    conducerea unui autovehicul în zonele de restricție stabilite prin prezenta hotărâre fără a poseda autorizație de circulație, sau cu autorizație nevalabilă pentru perioada de timp, intervalul orar, tonajul, zona, traseul sau categoria respectivă;

b)    conducerea unui autovehicul a cărui masă totală cântărită depășește masa totală maximă autorizată;

c)    refuzul conducătorului auto de a supune autovehiculul operațiunilor de cântărire solicitate de agenții constatatori.

(17)    Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se fac de către agenții de poliție rutieră, precum și de către personalul împuternicit de Primarul General, în condițiile legii.

(18)    în situația în care contravenientul a fost sancționat de 3 ori în interval de un an, se aplică complementar deținătorului autovehiculului sau a utilajului sancțiunea pierderii dreptului de a circula cu acesta în zonele restricționate.

(19)    Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la constatarea, aplicarea sancțiunii, plata și încasarea amenzii, precum și la căile de atac, se aplică deopotrivă și contravențiilor stabilite prin prezenta hotărâre.

Zona A a municipiului București în care se restricționează accesul și circulația celor cu masa totală autorizată mai mare de 5 t este delimitată de următoarele artere:

B-dul Dacia - Str. Traian - Str. Nerva Traian - B-dul Octavian Goga - Pasaj Mărășești -B-dul Mărășești - Str. Mitropolit Nifon - B-dul Libertății - Calea 13 Septembrie - Șos. Pandurilor

-    Șos. Grozăvești - Șos. Orhideelor - B-dul Dinicu Golescu - Piața Gării de Nord - Calea Griviței

-    Șos. Nicolae Titulescu - B-dul Banu Manta - B-dul Ion Mihalache - B-dul Mareșal Averescu -B-dul Constantin Prezan - B-dul Aviatorilor - B-dul Mircea Eliade - B-dul P.I. Ceaikovski - Str. Barbu Văcărescu - Str.Tunari - B-dul Dacia.

Zona B a municipiului București în care se restricționează accesul și circulația celor cu masa totală autorizată mai mare de 7,5 t este delimitată de următoarele artere:

B-ul. Aerogării - Str. Cpt. Alex. Șerbăneșeu - Str. Barbu Văcărescu - Str. Fabrica de Glucoza - Șos. Petricani - Str. Doamna Ghica -^os, CSlentina- Șos. Fundeni - Str. Mor^iJ^mf^A., B-ul. Basarabia - B-dul 1 Decembrie 1918A;B/dul Th Palady^- B-dul Camil Res^-<Sff: Fizicienilor - B-ul. Energeticienilor - Calea Vifari Șos Vrtan 'Bârfești - Str. Ion IriceăijQ - jȘfeu*

1 V- F ,    / .7 /    r~


Turnu Măgurele - Str. Luică - Șos. Giugiului - Str. Alexandru Ănghel - Str. Prelungirea jferentjîri - Calea Ferentarilor - Str. M. Sebastian - Calea 13 Septembrie - B-dul Ghencea - Str. Brașov -Șos. Virtuții - Calea Crângași - Pasaj Grant - Calea Griviței - B-dul Bucureștii Noi - Str. Jiului -B-dul Poligrafiei - Pasaj.Jiului - Str.Baiculești - Șos. Străulești - B-dul Ion lonescu de la Brad.

Accesele la zona B sunt:

-    dinspre autostrada București - Pitești, prin B-dul Iuliu Maniu, Str. Valea Cascadelor, Str. Valea Oltului, Str. Prelungirea Ghencea;

-    dinspre D.N. 6, prin Șos. Alexandriei, Șos. Antiaeriană.

Accesele la zonele de interes din interiorul zonelor restricționate, sunt:

-    la vama de pe B-dul Timișoara, pe B-dul Timișoara dinspre Str. Valea Cascadelor sau Str. Valea Oltului, până la Str. Romancierilor și retur;

-    la zona industrială cuprinsă între B-dul Timișoara, B-dul Iuliu Maniu, B-dul Vasile Milea, Str. Lujerului, prin B-dul Timișoara, B-dul Vasile Milea, B-dul Iuliu Maniu și retur;

-    la zona industrială cuprinsă între Drumul Sării, str. M. Sebastian, Cal. Rahovei și Str. Progresului, prin Calea 13 Septembrie, Str. M. Sebastian, Str. Răzoare, Str. Progresului, Șos. Panduri și retur prin Calea 13 Septembrie;

-    la zona industrială cuprinsă între Calea Rahovei, B-dul G. Coșbuc, Str. C-tin Istrati, Str. Progresului, prin Calea Rahovei, B-dul G. Coșbuc, Str. C-tin Istrati, Str. Progresului;

-    la zona industrială de pe platforma “Rocar”, prin Str. Toporași;

-    la zona industrială cuprinsă între Str. Ziduri Moși, B-dul Ferdinand, B-dul Gării Obor, Str. Baicului, Str. Pahamicu Turturea, Str. Heliade între Vii, Str. Doamna Ghica, prin Str. Doamna Ghica, Str. Heliade între Vii, Str. Pahamicu Turturea, Str. Baicului, B-dul Gării Obor, B-dul Ferdinand, Str, Ziduri Moși și retur;

-    la vama din B-dul Expoziției, prin B-dul Bucureștii Noi, B-dul Ion Mihalache, Str. Clăbucet, B-dul Expoziției, cu retur prin Puțul lui Crăciun;

-    la zona industrială de pe Splaiul Unirii, dintre Șos. Vitan Bârzești și Șos. Mihai Bravu, pe Splaiul Unirii, până la Șos. Mihai Bravu și retur.

1.10.4. Taxe pentru înregistrarea vehiculelor pentru care nu există obligativitatea înmatriculării

(1)    Tractoarele care nu se supun înmatriculării, mașinile și utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcții, agricole, forestiere, troleibuzele și tramvaiele ale căror proprietari au domiciliul stabil, reședința sau sediul în municipiul București se înregistrează la Primăria Municipiului București.

(2)    Mopedele ale căror proprietari au domiciliul stabil, reședința sau sediul în municipiul București se înregistrează la consiliile locale ale sectoarelor pe a căror rază teritorială își au domiciliul stabil, reședința sau sediul.

(3)    înregistrarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) se face de către Direcția Transporturi, Drumuri și Sistematizarea Circulației.

(4)    înregistrarea mopedelor se face de către consiliile locale ale sectoarelor, prin compartimente aflate în cadrul aparatului propriu sau a serviciilor publice din subordine.

(5)    La data înregistrării vehiculelor prevăzute la alin. (1), acestora li se atribuie un număr de înregistrare, iar proprietarilor acestora li eliberează un certificat de înregistrare și unul sau, după caz, două plăcuțe cu numărul de înregistrare.

(6)    Deținătorii de vehicule înregistrate au obligația să monteze pe acestea plăcuțele cu numărul de înregistrare.

(7)    Caracteristicile numerelor de înregistrare, precum și ale plăcuțelor cu numărul de înregistrare și ale certificatelor de înregistrare sunt prevăzute în Anexa la H.C.G.M.B. nr.

199/2007.


(8) înregistrarea vehiculelor prevăzute alin. (1) se face pe baza următoarelor docujftentte

a) cererea solicitantului;    ; /    LT «


iiytf


50



b)    actul de identitate al solicitantului, în cazul persoanelor fizice, sau certificatul de înmatriculare al solicitantului, în cazul persoanelor juridice, în original și în copie;

c)    actul de proprietate al vehiculului, în original și în copie;    -    .................

. ..d) dovada efectuării inspecției tehnice, potrivit legii;    d \ ■

e)    dovada plății taxei pentru vehicule lente, după caz;    ,

f)    dovada plății taxei de înregistrare;    •

g)    dovada plății contravalorii certificatului de înregistrare;

h)    dovada plății contravalorii plăcuței, sau, după caz, a plăcuțelor cu numărul de înregistrare;

i)    dovada locului de parcare ;

(9)    înregistrarea mopedelor se face pe baza următoarelor documente:

a)    cererea solicitantului;

b)    actul de identitate al solicitantului, în cazul persoanelor fizice, sau certificatul de înmatriculare al solicitantului, în cazul persoanelor juridice, în original și în copie;

c)    actul de proprietate al mopedului, în original și în copie;

d)    cartea de identitate a mopedului, în original și în copie;

e)    dovada efectuării inspecției tehnice, potrivit legii;

f)    dovada plății taxei de înregistrare;

g)    dovada plății contravalorii certificatului de înregistrare;

h)    dovada plății contravalorii plăcuței cu numărul de înregistrare.

(10)    Plăcuțele cu numărul de înregistrare și certificatul de înregistrare se eliberează personal proprietarului sau delegatului acestuia.

(11)    Eliberarea unui duplicat al certificatului de înregistrare se efectuează în baza următoarelor documente:

a)    cererea solicitantului;

b)    actul de identitate al solicitantului, în cazul persoanelor fizice, sau certificatul de înmatriculare al solicitantului, în cazul persoanelor juridice, în original și în copie;

c)    certificatul de înregistrare deteriorat, după caz;

d)    dovada plății contravalorii certificatului de înregistrare.

(12)    în cazul mopedelor se va solicita și cartea de identitate.

(13)    Eliberarea unui nou certificat de înregistrare ca urmare a modificării unor date înscrise în acesta se efectuează în baza următoarelor documente:

a)    cererea solicitantului;

b)    actul de identitate al solicitantului, în cazul persoanelor fizice, sau certificatul de înmatriculare al solicitantului, în cazul persoanelor juridice, în original și în copie;

c)    vechiul certificat de înregistrare;

d)    dovada plății contravalorii certificatului de înregistrare.

(14)    în cazul mopedelor se va solicita și cartea de identitate, cu modificările tehnice operate de Regia Autonomă “Registrul Auto Român”.

(15)    Proprietarii de vehicule înregistrate pot solicita radierea din circulație a acestora, dacă fac dovada depozitării acestora într-un spațiu adecvat, deținut în condițiile legii.

(16)    Proprietarii de vehicule înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație a acestora în termen de 30 de zile de la data:

a)    când vehiculul a fost dezmembrat, casat sau predat unei unități specializate, în vederea dezmembrării;

b)    scoaterii definitive din România a vehiculului;

c)    declarării furtului vehiculului;

d)    trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.

(17)    Vehiculul declarat, prin dispoziție a autoritătijt.-.administrației publice locale, fără

stăpân ori abandonat se radiază din oficiu în termepVde~ 30 de zile de la primirea dispoziției respective.    . A*"

(18)    Vehiculul pentru care poliția rutieră afiâispuhdâdiefdă dih:c|rculație, potrivitJegnfi-șet:

radiază de la data comunicării măsurii. t .?    '• -    1 s*|


numărul de înregistrare, a cărții de identitate a vehiculului, după caz, precum și a documentelor care atestă faptul că a intervenit una dintre situațiile prevăzute la alin. (15) - (18).

(20) Vehiculele aparținând Primăriei Municipiului București, primăriilor sectoarelor 1 -6, precum și instituțiilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale și serviciilor publice aflate în subordinea Consiliului General al Municipiului București sau a consiliilor sectoarelor 1 - 6 sunt scutite de la plata taxei de înregistrare.

1.10.5. Taxa pentru organizarea și desfășurarea jocurilor de artificii

(1)    Pe teritoriul municipiului București, organizarea și desfășurarea jocurilor de artificii cu obiecte pirotehnice din clasa II, III și IV, precum și TI și T2 este permisă numai cu acordul Primarului General și în condițiile obținerii avizelor prevăzute de legislația în vigoare.

(2)    Prin acordul Primarului General se stabilesc în mod obligatoriu locul, ora și perioada de desfășurare, precum și măsurile de ordine publică.

(3)    Se pot utiliza în condițiile legii, materialele prevăzute la alin. (1), în noaptea de Revelion (31 decembrie - 01 ianuarie) fără acordul Primarului General.

(4)    Solicitările se adresează în scris, Primăriei Municipiului București cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de începerea activității. în urma verificării și avizării activității de către un reprezentant al compartimentului de specialitate, solicitantul va primi acordul/avizul sau refuzul în scris.

(5)    Valoarea taxei este prevăzută în Anexa nr. 1 pct. 1.10.5 la prezenta hotărâre și se achită de către solicitant la casieria Primăriei Municipiului București sau prin virament în baza solicitării aprobate și a declarației completate (model prevăzut în Anexa nr. 2.1.3 la prezentele

norme).


(6)    Sunt exceptate de la plata taxei stabilite al alin. (5), evenimentele de interes local, național sau internațional, precum și manifestațiile cultural-sportive importante desfășurate în colaborare cu Primăria Municipiului București.

(7)    Organizarea și desfășurarea jocurilor de artificii pe teritoriul municipiului București, cu încălcarea prevederilor prezentei hotărâri constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000- 5.000 lei.

(8)    Constatarea și sancționarea contravențiilor se face de către personalul împuternicit de Primarul General al Municipiului București.

(9)    Prevederile O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor aprobate prin Legea nr. 180/2002 se aplică în mod corespunzător.

(10)    încasarea taxei se face confonn avizului/acordului menționat la alin. (1) și a declarației de impunere prevăzută în Anexa nr. 2.1.3.

1.10.6.    Taxe pentru eliberarea de duplicate

(1)    Se percep pentru eliberarea duplicatelor Aviz Urbanism și Plan reglementări.

(2)    Valorile acestora sunt prevăzute în Anexa nr. 1 pct. 1.10.6a prezentei hotărâri.

1.10.7.    Taxe pentru eliberarea documentelor solicitate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public 1 2



1.11 SANCȚIUNI    î

J

(1)    Constituie contravenții următoarele fapte:    % i

a)    depunerea peste termen a declarațiilor de impunere prevăzute în prezentele norme;

b)    nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute în prezentele norme.

c)    nerespectarea prevederilor de la punctele 1.1.6. alin. (7), 1.2.4. alin. (8) și 1.3.4 alin.

(6), referitoare la înstrăinarea, la înregistrarea/radierea bunurilor impozabile, precum și la comunicarea actelor translative ale dreptului de proprietate.

(2)    Contravențiile prevăzute la:

-    alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 60 lei la 240 lei;

-    alin. (1) lit. b) - c) se sancționează cu amendă de la 240 lei la 600 lei.

(3)    Contravențiilor prevăzute la alin. (1) și (2) li se aplică dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv posibilitatea achitării, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, a jumătate din minimul amenzii.

B. Referitor la aplicarea taxelor pentru utilizarea temporara a locurilor publice prevăzute în ANEXA nr.l.B

2.1.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru desfășurarea unor activități de comercializare cu caracter sezonier (ocazional)

(1)    Taxa se percepe pentru următoarele tipuri de activități sezoniere/ocazionale :

-    parcuri de distracții;

-    circuri, menajerii și altele asemenea;

-    comercializare mărțișoare, gablonțuri, brazi de Crăciun, felicitări;

-    comercializare legume-fructe de sezon;

-    alte activități asemenea.

5

(2)    Taxa se calculează ca produs al suprafeței folosite, în mp, pentru activitatea desfășurată, și valoarea, la prezenta hotărâre, aferentă ultimei zonări teritoriale a municipiului București, aprobată prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

(3)    Plata se face în baza acordului/autorizației emise de organele de specialitate, pentru perioada solicitată/autorizată, în termen de două zile lucrătoare de la obținerea/prelungirea autorizației.

2.2.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru activități de comercializare a produselor alimentare si nealimentare

(1) Taxa se percepe pentru activitățile de comercializare a produselor alimentare, inclusiv a produselor de panificație și patiserie și nealimentare, inclusiv comercializarea de flori.

2.3. Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu unități de alimentație publică și terase de vară

(1) Taxa se percepe pentru următoarele ti] - alimentație publică;


tti d/activități:,


- terase de vară (pentru perioada Oi .0^ - 31


alcoolice;





-    comercializare produse panificație și patiserie;

-    alte activități asemenea.


2.4. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru prestări servicii.

(1) Taxa se percepe pentru următoarele tipuri de activități :

-    vulcanizare, spălătorie auto;    : ț 1    '

-    mici meseriași;    î    .

-    cabine telefonice;    5

-    service auto;

-    alte activități asemenea.

2.5. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru jocuri de noroc și schimb valutar.

(1) Taxa se percepe pentru:

-    loto, pariuri sportive și alte asemenea;

-    case de schimb valutar, bancomate și alte asemenea.

2.6. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru depozite și anexe la construcții

inclusiv ocuparea locurilor publice pentru mobilier aferent teraselor (pentru perioada 01.10 -30.04).

2.7. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru activități de comercializare exclusivă de presă și carte

Dispoziții referitoare la taxele prevăzute la punctele 2.2. - 2.7.

(1)    Taxele prevăzute la punctele 2.2. - 2.7. se calculează ca produs al suprafeței folosite pentru activitatea desfășurată, în mp, și valoarea prevăzută în Anexa nr. 1 .B la prezenta hotărâre, aferentă ultimei zonări teritoriale a municipiului București, aprobată prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

(2)    Emiterea acordului/avizului/autorizației de ocupare a domeniului public se face de către organele de specialitate.

(3)    Plata se face în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

2.8. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru organizare șantier.

(1)    Prin organizare de șantier se înțelege amplasamentul investiției și toate amenajările, construcțiile provizorii și amplasamentul utilajelor și depozitelor de materiale necesare realizării acesteia. Astfel, zona organizării de șantier va fi calculată cuprinzând toate suprafețe ocupate. Pentru organizarea de șantier, așa cum a fost definită mai sus, se percepe taxa prevăzută în Anexa l.B pct. 8.

(2)    De asemenea, se percepe această taxă și pentru utilizarea temporară a locurilor publice cu utilaje și construcții utilizate pentru desfășurarea activității aflate în afara organizării de șantier pe perioada în care acestea ocupă locurile publice.

(3)    Plata se face în baza acordului/autorizației emise de organele de specialitate, pentru perioada soiicitată/autorizată, în termen de două zile lucrătoare de la obținerea/prelungirea autorizației, în cazul autorizațiilor eliberate pentru malpuțin de 90 de zile.

(4)    Taxa se achită la Administrația Străzilor pentru autorizațiile emise dejjpfițjțp compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului; București sau la Dirdețiifiî de^


54

Gospodărie Locală ale primăriilor de sector pentru autorizațiile emise de către compartimentul de specialitate din cadrul Primăriilor sectoarelor municipiului București.

(5) în situația ocupării domeniului public pe o perioadă mai mare de 90 de zile taxa se calculează semestrial și se plătește în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.    i •,    ;

2.9. Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu garaje • Î L '    <

(1)    Taxa se calculează în lei/zi/mp și se plătește în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

(2)    Această taxă se calculează pentru un modul cu o suprafață standard de 20 de mp, corespunzătoare unui garaj/autoturism (inclusiv spațiul de deschidere a ușilor).

(3)    Schimbarea destinației fără acordul prealabil al organelor specializate se sancționează prin aplicarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

j    , .

......‘jti-


2.10.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu mijloace publicitare

(1)    Plata se face în baza acordului/autorizației emise de organele de specialitate, pentru perioada solicitată/autorizată, în termen de două zile lucrătoare de la obținerea autorizației/prelungirea autorizației, dacă durata autorizată este mai mică de 90 de zile.

(2)    în situația ocupării domeniului public pe o perioadă mai mare de 90 de zile taxa se calculează semestrial și se plătește în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

I.    Suprafața pentru care se datorează taxa de ocupare a terenurilor cu panouri publicitare, afișaje sau structuri de afișaj, se calculează astfel:

a)    prin adăugarea a câte unui metru la proiecția, în plan vertical, pe sol, a limitelor exterioare ale fiecărei laturi a panoului publicitar - în cazul în care structura de susținere nu depășește limitele exterioare ale panoului - exemplul a) din Anexa nr. 2.2.3 la prezentele norme (prezentată cu titlu informativ);

b)    prin adăugarea a câte unui metru la proiecția, în plan vertical, pe sol, a limitelor exterioare ale structurii de susținere a panoului - în cazul în care structura de susținere depășește limitele exterioare ale panoului - exemplul b) din Anexa nr. 2.2.3 la prezentele norme (prezentată cu titlu informativ).

II.    în cazul panourilor/afișajelor mobile (inclusiv baloane publicitare) calculul taxei se face pe baza proiecției în plan vertical la sol.

2.11.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru cale suplimentară de acces

(1)    Taxa se percepe pentru căile de acces suplimentare construite pe domeniul public, altele decât căile obișnuite de acces în imobile/clădiri.

(2)    Taxa se calculează în lei/mp/zi și se plătește în două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.

(3)    Declarația se depune de către contribuabil, la data obținerii autorizației/acordului emis de compartimentele de specialitate.

2.12. Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru parcări de reședință

(1) Taxa se calculează în lei/zi/vehicul și se plătește îti două rate egale, până la 31 martie și 30 septembrie, inclusiv.    "    “



_,2>


'    f/ U.


'■-'e


Dispoziții generale    j >1    j

'......'............'...........'    .....; L'................i ./

(1)    în cazul în care taxa pentru utilizarea temporară a locurilor publice calculată este mai mică decât pragul de 15 lei, pentru perioada aprobată corespunzător fiecărei autorizații/aprobări emise, se va percepe suma de 15 lei.

(2)    în situația în care ocuparea domeniului public, se prelungește peste perioada autorizată sau suprafața ocupată este mai mare decât cea aprobată, pentru taxele prevăzute în prezenta anexă, se vor aplica sancțiuni impuse de lege și se va refuza eliberarea altei autorizații de același tip, pe timp de doi ani, pe raza municipiului București.

(3)    în acest sens, organele de specialitate ale primăriilor de sector vor transmite pentru publicare pe site-ul Primăriei Municipiului București, lista persoanelor fizice sau juridice cărora li se va refuza eliberarea autorizației pe anul respectiv.

(4)    Controlul și aplicarea sancțiunilor se va efectua de către compartimentele de specialitate împuternicite în acest sens.

(5)    Plătitorii acestor taxe, persoane fizice sau juridice, au obligația depunerii declarațiilor pentru fiecare taxă prevăzută în prezenta anexă.

(6)    Declarațiile prevăzute în Anexele nr. 2.2.1 si 2.2.2 la prezentele norme se depun de către fiecare contribuabil, persoană fizică sau juridică, anual, până la 31 ianuarie al fiecărui an.

(7)    De asemenea, declarațiile de impunere menționate la alin. (6) se depun în termen de 30 de zile de la începerea /modificarea/încetarea activității.

(8)    Constituie contravenții următoarele fapte:    .

a)    depunerea peste termen a declarațiilor de impunere prevăzute în prezentele norme;

b)    nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute în prezentele norme.

(9)    Contravențiile prevăzute la:

-    alin. (8) lit. a) se sancționează cu amenda de la 60 lei la 240 lei

-    alin. (8) lit. b) se sancționează cu amenda de la 240 lei la 600 lei.

C. Referitor Ia aplicarea taxelor prevăzute în Anexa nr. l.C.

Categoriile cimitirelor municipiului București sunt stabilite prin H.C.G.M.B. nr. 303/2003 privind aprobarea “Regulamentului pentru organizarea și funcționarea cimitirelor și crematoriilor umane”.

(1) Cimitirele municipalității se împart în patru categorii: Categoria a-I-a:

- Cimitirul Bellu.

Categoria a-II-a:

-    Cimitirul Ghencea;

-    Cimitirul Sf. Vineri;

-    Cimitirul Reânvierea;

-    Cimitirul Tudor Valdimirescu;

-    Cimitirul Izvorul Nou;

-    Cimitirul Iancu Nou;

-    Cimitirul Progresu.

Categoria a-III-a:

-    Cimitirul Bucureștii Noi;

-    Cimitirul Damaroaia;

-    Cimitirul Metalurgiei.

XC


Z/Z



Categoria a-IV-a:

-    Cimitirul Domnești(Ghencea II);

-    Cimitirul Berceni II;

-    Cimitirul Pantelimon II;

-    Cimitirul Străulești II;

-    Cimitirul Vest.


3.1. Taxa pentru concesionarea locurilor de înhumare (până la 7 ani)

(1)    Locurile de înhumare pe 7 ani se vor atribui de către Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane numai la decesul unei persoane.

(2)    Actul de concesionare încheiat cu această ocazie, conferă titularului numai dreptul de folosință.

(3)    Atribuirea unui loc de înhumare pe 7 ani unui concesionar care, deși deține un loc pe 25 de ani sau pe veci, nu poate înhuma în acel loc, se va face cu condiția ca, la expirarea termenului de 7 ani, să-și dezhumeze decedatul din locul nou concesionat și să-l înhumeze la locul pe care-1 deține.

(4)    în limita disponibilităților, la propunerea unor instituții publice, directorul instituției poate aproba concesionarea sau înhumarea pe 7 ani pentru personalități marcante ale României.

3.2. Taxe pentru concesionarea unui Ioc de înhumare pe termen nelimitat.

(1)    Locurile de înmormântare pot fi concesionate pe termen nelimitat (locuri de veci). Se va asigura constituirea și menținerea unei rezerve de 12.000 locuri de înhumare pentru calamități și cazuri de forță majoră.

(2)    Actul de concesionare încheiat cu această ocazie, conferă titularului numai dreptul de folosință.

(3)    Unei persoane i se va putea concesiona pe termen nelimitat, numai un singur loc de înmormântare, cu recomandarea de a executa 2 sau 3 cripte.

(4)    Locurile concesionate pe termen nelimitat se pot transmite numai prin moștenire sau prin donație. în aceste locuri vor putea fi înmormântați titularii concesiunii, soții sau soțiile acestora, precum și ascendenții și descendenții lor. Pot fi înmormântate orice alte persoane, cu consimțământul titularului, cu rezervarea unui loc pentru titular. La punerea în posesie a locului donatorul va achita taxele de concesiune aferente terenului, conform Anexei nr. 3 a prezentei hotărâri.

(5)    Concesionarea către un titular de concesiune, al unui alt loc de înhumare pe termen nelimitat este nulă de drept și atrage încetarea dreptului de folosință asupra acestui loc.

(6)    Cererile pentru concesionare pe termen nelimitat se soluționează de compartimentul de resort al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

3.3. Taxa pentru concesionarea unei nișe pe termen nelimitat la Crematoriul Uman

(1)    Actul de concesionare încheiat cu această ocazie, conferă titularului numai dreptul de folosință.

(2)    Cererile pentru concesionare pe tennen nelimitat se soluționează de compartimentul de resort al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

3.4. Taxele pentru transformarea concesiunii uifui loc    de^ăhîin concesiune pe

termen nelimitat sunt diferențiate pe categorii de cimhfre. z


înhumare


(1) Valorile acestora reprezintă 25% dip'VpioftîVid^or pehțru (concesionarea iiigfii loc.de .re pe termen nelimitat.    *l ,    \    V /

(2)    Locurile de înmormântare concesionate pentru 25 de ani se pot transforma la cerere, în locuri de veci, cu plata taxelor corespunzătoare menționate în Anexa nr. 1 .C.

(3)    Transformările locurilor de înhumare pentru 25 ani vor face de către Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

(4)    în locurile concesionate pentru 25 de ani și netransfonnate în locuri de veci, înmormântările care nu asigură minim 7 ani până la expirarea termenului de concesionare (25 ani) se vor putea face numai prin achitarea taxei pentru înhumare pe 7 ani.

3.5. Taxele pentru transformarea locului de înhumare de 7 ani în concesiune pe termen nelimitat sunt diferențiate pe categorii de cimitire.

(1)    Valorile acestora reprezintă 90% din valorile taxelor pentru concesionarea unui loc de înhumare pe termen nelimitat.

(2)    Locurile de înmormântare concesionate pentru 7 ani se pot transforma la cerere, în locuri de veci, cu plata taxelor corespunzătoare prevăzute în Anexa nr.l.C.

(3) Transformările locurilor de înhumare pe 7 Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

ani vor.Tace.....de ...către Administrația



Reguli generale :

(1)    Dobândirea locurilor de veci prin succesiune este scutită de plata taxelor de concesionare.

(2)    Ceilalți dobânditori vor achita taxele corespunzătoare unei noi concesionări.

(3)    Concesionarea și dreptul de folosință încetează :

a)    la expirarea termenului de concesionare (7 sau 25 de ani);

b)    când locul concesionat este lăsat în părăsire. Se consideră părăsire, menținerea în stare de neîngrijire a construcțiilor funerare, împrejmuirilor și mormintelor unde nu există nici un semn funerar (cruce, gard, candela, etc.) și dacă timp de 6 luni de la anunțul din presă, concesionarul nu se prezintă la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane pentru clarificarea situației juridice a concesiunii;

c)    prin renunțarea concesionarului, în scris, în favoarea Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, fără a avea pretenția la despăgubiri;

d)    în cazul neachitării tarifului de întreținere în timp de 3 ani consecutivi și dacă, timp de 30 de zile de la somația scrisă sau anunțul din presă, concesionarul nu se prezintă la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane pentru achitarea tarifelor de întreținere prevăzute în H.C.G.M.B. nr. 303/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea și funcționarea cimitirelor și crematoriilor umane.

e)    atunci când concesiunea este nulă de drept;

f)    locurile de veci care nu au fost preschimbate conform Deciziei nr. 1336/15.03.1950 și care au intrat în patrimoniul Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane fără nicio altă

formalitate.

(4)    în cazul în care, se pierde dreptul de folosință al concesiunii, locul de înmormântare va fi refolosit.

(5)    Construcțiile executate de către concesionar sunt proprietatea acestuia, urmâr^_ca._la încetarea dreptului de folosință, acesta să elibereze terenul.

(6)    în lipsa titularului sau a eventualilor moștenitori legali sau testamentarîTconcesiiunea va trece în proprietatea Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umanefcf art. 680 Cod'civil.

(7)    Părțile indivize de concesiune care nu răspund anunțului în presă în condițiile

stabilite, respectiv 6 luni în cazul părăsirii și 30 de zile în cazul neachitării tarifului de întreținere, expiră și pot fi reconcesionate părților indivize interesate care solicită acest lucru, cu plata taxelor unei noi concesionări.    ,A


Scutiri:


w,

-A


......


-    Veteranii de război vor beneficia de locuri de înhumare pe 7 ani gratuite, conform Legii nr. 44/1994;

-    Beneficiarii prevăzuți de legile speciale și anume Legea nr. 42/1990, Legea nr. 118/1990, Legea nr. 189/2000, etc. vor beneficia de scutiri în condițiile legii;

-    Sunt scutite conform prezentului punct monumentele funerare din patrimoniul național și monumentele declarate de către Consiliul General al Municipiului București de interes istoric și artistic.

Taxele se plătesc anual la casieria fiecărui cimitir al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane.

Dispoziții finale

(1)    Prezentele norme se completează cu celelalte prevederi legale în vigoare și ulterioare.

(2)    Anexele nr. 2.1.1 - 2.1.3 și Anexele nr. 2.2.1 - 2.2.3 fac parte integrantă din prezentele

norme.

(3)    Acordarea facilităților pentru impozitele și taxele locale prevăzute în Titlul IX din O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și modalitatea de acordare a acestora se stabilesc de consiliul local.



2009


DECLARAȚIE DE IMPUNERE

privind utilizarea temporară a locurilor publice pentru filmare profesionistă pe raza municipiului București

DATE DE IDENTIFICARE A PLĂTITORULUI

........\


......................................................................3) cu domiciliul / sediul în localitatea.........................................

strada.........................................nr..........bloc..........se.............sector/județ.............................tel/fax.....................

Număr de înregistrare la Registrul Comerțului...............Cod Fiscal.......................Banca...........

.....................cont IBAN............................reprezentată prin......................................................4)

funcția.................cod numeric personal.....................C.I. seria.............nr..................................

*) denumirea persoanei fizice sau juridice

**) numele si prenumele persoanei autorizate să reprezinte persoana juridică

Declar pe propria răspundere că în data de

.................desfășor activitatea de filmare:

Nr.

Crt.

Locația

Perioada (nr. zile)

Suprafața

ocupată

Permis

Filmare

Valoare taxă (lei/zi/locație)

Valoare taxă (lei)

0

1

2

3

4

5

6

Alte informații:

•    Titlul filmului.............................................................................................................

•    Numele și prenumele directorului......................................................................................

•    Compania producătoare.................................................................................................

•    Tipul producției (film artistic de lung metraj, scurtmetraj, film TV,etc).........................................

•    Tipul de asigurare pe timpul filmărilor...............................................................................

•    Descrierea sumară a scenelor care urmează să fie filmate............................................................................

Data


jV'Z/ÎSBî


<&•-

ți-l

A


DECLARAȚIE DE IMPUNERE

privind utilizarea temporară a locurilor publice pentru fotografiere profesionistă, spectacole în aer liber, festivaluri, manifestări promoționale, etc.

DATE DE IDENTIFICARE A PLĂTITORULUI




......................................................................*) cu domiciliul / sediul in localitatea.........................................

strada.........................................nr..........bloc...........sc.............sector/judet.............................tel/fax.....................

Număr de înregistrare la Registrul Comerțului...............Cod Fiscal.......................Banca...........

.....................cont IBAN............................reprezentată prin......................................................**)

funcția.................cod numeric personal.....................C.I. seria.............nr..........................

*) denumirea persoanei fizice sau juridice

**) numele și prenumele persoanei autorizate să reprezinte persoana juridică

Declar pe propria răspundere că în data de

desfășor activitatea de


Nr.

Crt.

. Locația

Perioada (nr. zile)

Suprafața

ocupată

Valoare taxă (lei/zi sau lei/mp/zi)

Valoare taxă (lei)

0

1

2

o

>

4

5

Mă oblig ca la terminarea activității să aduc/predau domeniul public în starea inițială.

Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarație, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 474 Cod Penal, că datele din această declarație sunt reale și complete.


Data.....................................

(semnătură autografa)

DECLARAȚIE DE IMPUNERE

privind organizarea și desfășurarea jocurilor de artificii în municipiul București

•    .........................................................................*)    cu    domiciliul/sediul    în

localitatea..........................................strada..................................................nr...........bloc.....

....sc.......sector/județ..................................................tel/fax.................................

•    Număr de înregistrare la Registrul Comerțului......................................

•    Cod fiscal...................................

•    Banca...........................................cont...........................................

•    Reprezentată prin ........................................................................................................**)

funcția .................................cod numeric personal / seria / număr carte / buletin de

identitate................................../................./................... *) denumirea persoanei fizice sau juridice

**) numele și prenumele persoanei autorizate să reprezinte persoana juridică.

Declar pe propria răspundere că în data de _ în (locația)

durata de


_la ora_

_(minute)


desfășor jocuri de artificii cu




Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarație, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 474 Cod Penal, ca datele din această declarație sunt reale și complete.

SEMNĂTURA,


DATA......................


DECLARAȚIE DE IMPUNERE privind stabilirea taxei pentru utilizarea locurilor publice

pentru persoane fizice    ..........................

.....P-

i

DATE DE IDENTIFICARE A PLĂTITORULUI

NUME ................................................................PRENUME..................

.NR..


.NR..


ACTUL DE IDENTITATE.................SERIA.....................................

CODUL NUMERIC PERSONAL.........................................................

LOCALITATEA....................................STRADA..................................

BL.....................SC...................ET................AP.....................SECTOR..

CODUL POȘTAL..........................................TELEFON/FAX............

Nr.

Crt.

Locul amplasării

Perioada (nr. luni)

Suprafața de teren ocupată (mp)

Destinație utilizare loc public*

Valoare

taxă

(lei/mp/zi sau lei/zi/vehicul)

Total

taxă

(lei/an)

0

1

2

3

4

4

5

* - se va menționa una din cele 15 destinații prezentate mai jos

DESTINAȚIILE DE UTILIZARE ALE LOCURILOR PUBLIC

1.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru desfășurarea unor activități de comercializare cu caracter sezonier (ocazional) O

2.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru activități de comercializare a produselor alimentare și nealimentare(inclusiv flori) □

3.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu unități de alimentație publică și terase de vară    □

4.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru prestări servicii    D

5.    Taxa    pentru    utilizarea    locurilor publice pentru    jocuri de noroc și schimb valutar    □

6.    Taxa    pentru    utilizarea    locurilor publice pentru    depozite și anexe la construcții    □

7.    Taxa    pentru    utilizarea    locurilor publice pentru    activități de comercializare exclusivă de presă și carte    □

8.    Taxa    pentru    utilizarea    locurilor publice pentru    organizare de șantier    □

9.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu parcări de reședință    □

10.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru garaje    D

11.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru spectacole în aer liber, festivaluri, manifestări promoționale    □

12.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu mijloace publicitare    O

13.    Taxa pentru terenuri apartinand domeniului public folosite pentru culturi agricole    El

14 Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru căi suplimentare de acces    D

Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarație, declar pe propria raăpundere, cunoscând prevederile art. 474 Cod Penal, că datele din această declarație sunt reale și complete.



(semnătura autografa)


DECLARAȚIE DE IMPUNERE privind stabilirea taxei pentru utilizarea locurilor publice

pentru persoane juridice

V ; ,Z/ -f f .

DATE DE IDENTIFICARE A PLĂTITORULUI    ......" X î R

/    r

DENUMIREA...............................................................................................U......................................................................................

CODUL UNIC DE ÎNREGISTRARE........................................................*.......................................................................................

NUMĂR DE ÎNREGISTRARE LA REGISTRUL COMERȚULUI...............................................................................................

LOCALITATEA....................................STRADA.................................................................................NR....................BL...............

SC...................ET................AP.....................SECTOR.........................................................CODUL POȘTAL...............................

TELEFON/FAX.................................................................BANCA........................................................CONTUL............................

Nr.

Crt.

Locul amplasării

Perioada (nr. luni)

Suprafața de teren ocupată (mp)

Destinație utilizare loc public*

Valoare

taxă

(lei/mp/zi sau lei/zi vehicul)

Total taxă (lei/an)

0

1

2

3

4

4

5

* - se va menționa una din cele 15 destinații prezentate mai jos

DESTINAȚIILE DE UTILIZARE ALE DOMENIULUI PUBLIC

1.    Taxa pentru    utilizarea locurilor    publice pentru    desfășurarea unor activități de comercializare cu caracter    sezonier (ocazional)    □

2.    Taxa pentru    utilizarea locurilor    publice pentru    activități de comercializare a produselor alimentare și nealimentare(inclusiv flori)    □

3.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu unități de alimentație publică și terase de vară    O

4.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice pentru prestări servicii    □

5.    Taxa pentru    utilizarea locurilor    publice pentru    jocuri de noroc și schimb valutar    □

6.    Taxa pentru    utilizarea locurilor    publice pentru    depozite și anexe la construcții    □

7.    Taxa pentru    utilizarea locurilor    publice pentru    activități de comercializare exclusivă de presă și carte    □

8.    Taxa pentru    utilizarea locurilor    publice pentru    organizare de șantier    □

9.    Taxa pentru utilizarea locurilor publice cu parcări de reședință    □

10.    Taxa    pentru utilizarea    locurilor publice    pentru garaje    □

11.    Taxa    pentru utilizarea    locurilor publice    pentru spectacole în aer liber, festivaluri,    manifestări promoționale    □

12.    Taxa    pentru utilizarea    locurilor publice    cu mijloace publicitare    D

13.    Taxa    pentru terenuri aparținând domeniului public folosite pentru culturi    agricole    O

14.    Taxa    pentru utilizarea    locurilor publice    pentru căi suplimentare de acces    O

Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarație, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 474 Cod Penal, că datele din această declarație sunt reale și complete.

Data completării............................................./ 20



DIRECTOR,


(numele, prenumele si semnătura )

■ (ștampila societății)    \


Exemplul a)


/ 'veS'/ș ’

! iî '



Îl;)

§ m ........................

ț:

i

115»■.•i*.•.    .j, ■ ii,51', >, * i ■,5, *, *,', •, •, •    ■    •5    •    *i•,•i•, • i ■.

i, i. i, i, i, i, i ,i, i, i, i, 11, i,5, i, i, i, i, i, i, 11111111111 ■ 1111 ii.

w

;i

t'

i

j

I;

* i

i

I5

1!'

8

IB

’H'L'LH'l'i'i'

1

T,5,>, •,5,5,',»5i51

1 5 5 5 ' ‘ 5 ' ' 5

'i',',',’,5 ' • 5 6 5 '

?!......................

......$............

.........................

i'». i. i. i. i. i';i. i. i. i. i. ii

T

1

■;!

...... Sffi(

. 1.1.1.'. 1.1.1.1.1. ’. 1.1.1.1,1.1.1.1.1.1.1,1.1.1.1 1 1 1 1 1 1 1,1.1.1. t. 1.1.

li!

fi

’ 1

1

1

$

1 1

d

Sil

«o

Exemplul b)



Legendă:


-    pilon de susținere ;

-    panou publicitar (vedere din plan vertical);

- suprafața care include metrul de teren adăugat la limitele exterioare ale


pânptrluL afișajului sau ale structurii de susținere.

\ --ji l



1

   Se percep pentru solicitarea de eliberare a documentelor deținute de autoritatea sau instituția publică.

2

   în categoria documentelor solicitate în baza Legii nr. 544/2001 se regăsesc și

documentele existente la dosarele constituite în temeiul. Legii.....jk. 10/2001, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, precum și alte documente emise și care sunt în .legjUpră,■ Strânsă CI1    Hncorp    \    u

3

   Numărul vehiculelor utilizate cu masa totală autorizată de până la 3,5 t, inclusiv.......................................

•    Numărul vehiculelor utilizate cu masa totală autorizată cuprinsă între 3.5 t - 7.5 t, inclusiv.......................

4

•    Numărul vehiculelor utilizate cu masa totală autorizată mai mare de 7.5 t..................................................

Mă oblig că la terminarea filmărilor să aduc/predau domeniul public în starea inițială.

Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în declarație, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 474 Cod Penal, că datele din această declarație sunt reale și complete.    x

5

îl \

6

■’ / <î    ■    \ — t \