Hotărârea nr. 353/2009

HOTARAREnr. 353 din 2009-10-22 PRIVIND APROBAREA PLANULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR IN MUNICIPIUL BUCURESTI



CONFORM CU ORIGINALUL



Consiliul General al Municipiului Bucureș^g-

HOTARARE

privind aprobarea Planului de gestionare a deșeurilor în Municipiul București

Având în vedere expunerea de motive a Primarului General al Municipiului București și raportul de specialitate al Direcției Generale Infrastructură și Servicii Publice - Direcția Utilități Publice;

Văzând raportul Comisiei pentru salubritate și avizul Comisiei juridice și de disciplină din cadrul Consiliului General al Municipiului București;

în conformitate cu prevederile art. 8, art. 49, art. 51 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare;

Conform prevederilor Hoiărârii Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr.856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;

Ținând seama de Ordinul nr. 1364/2006 și de Ordinul nr.1499/2006 de aprobare a Planurilor regionale de gestionare a deșeurilor, emise de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și de Ministerul Integrării Europene, de Ordinul nr. 1385/2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deșeurilor, adoptate sau aprobate la nivel național, regional și județean și de Ordinul nr. 951/06.05.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale ș[ județene de gestionare a

deșeurilor;



CONFORM CU ORIGINALUL



administrația publică;    ///

în temeiul art. 36 alin. (2) lit. b), alin. (4) lit. e), art.    și art. 85

din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală“republicată, cu modificările și completările ulterioare;

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI HOTĂRĂȘTE:

Art.1 Se aprobă „Planul de Gestionare a Deșeurilor în Municipiul București”, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2 Planul de gestionare al deșeurilor în Municipiul București se revizuiește în funcție de modificările legislative și modificările esențiale ale

datelor de referința în domeniu.

1

Art.3 Investițiile publice privind deșeurile în Municipiul București se vor încadra în ,,Planul de Gestionare a Deșeurilor în Municipiul București”.

Art.4 Primăriile Sectoarelor 1 - 6, administratorii depozitelor de deșeuri, operatorii de salubrizare, persoanele fizice și juridice care prestează activități de colectare, transport, eliminare, neutralizare și valorificare deșeuri vor raporta lunar Primăriei Municipiului București - Direcția Utilități Publice, cantitățile de deșeuri gestionate, pe tipuri de deșeuri.

Art.5 Direcțiile din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General al Municipiului București, Primăriile Sectoarelor 1 -6, administratorii depozitelor de deșeuri, operatorii de salubrizare, persoanele fizice și juridice care prestează activități de colectare, transport, eliminare, neutralizare și valorificare deșeuri, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Această hotărâre a fost adoptată în ședința ordinară a Consiliului General al Municipiului București din data de 22.10.2009.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Murg Călin 4.^^.

SECRETAR GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


Tudor Toma

z    ......


B-dul Regina Elisabeta 47, sector 5, București, România; tel.: +4021 305 55 00; www.bucuresti-primaria.ro

Pag 2

\n

Anexa 1



Anexa la H.C.G.M.B. nr....^.. ..■

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


CONFORM C»J ORIGINALUL

a.wo\-

, OWifiS ?3WH3i WK3I \£>    W33«kj"

PLANUL DE GESTIONARE

A DEȘEURILOR fN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

-varianta finală-


Cuprins


CONFORM CU ORIGINALUL


1.    INTRODUCERE...............................................................................................................................6

2.    PREZENTAREA SITUAȚIEI EXISTENTE..........................................................................\^....^?.^...................13

2.1.    DESCRIEREA GENERALA A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.......................................................30

2.2.    DATE SPECIFICE DE DEȘEURI...................................J.........................................................................40

3. STABILIREA OBIECTIVELOR SI ȚINTELOR PRIVIND DESEURILE IN MUNICIPIUL BUCUREȘTI..........................70

4.    PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE SI ASIMILABILE SI A DEȘEURILOR DE

AMBALAJE..................................................................... 73

4.1.    TENDINȚA FACTORILOR RELEVANȚI PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE, DEȘEURILOR

DE AMBALAJE.................................................................................................................................................................73

4.2.    PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE................................................ 76

4.3.    PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE....................................79

4.4.    PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR DE AMBALAJE...................................................................79

4.5.    CUANTIFICAREA TIMTEOR PRIVIND DESEURILE BIODEGRADABILE MUNICIPALE SI DESEURILE DE

AMBALAJE.......................................................................................................................................................................80

5.    FLUXURI SPECIFICE DE DEȘEURI..............................................................................................................................83

5.1.    DEȘEURI PERICULOASE DIN DEȘEURI MUNICIPALE........................................................................................83

5.2.    DEEE........................................................................................................................................................................87

5.3.    VEHICULE SCOASE DIN UZ....................................................................................................................................91

5.4.    DEȘEURI DIN CONSTRUCȚII SI DEMOLĂRI..............;.........................................................................................93

5.5.    NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAȚIILE DE EPURARE ORĂȘENEȘTI..........................................................99

5.6.    DEȘEURI STRADALE............................................................................................................................................100

6.    EVALUAREA POTENȚIALELOR TEHNICI PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE

NEPERICULOASE.............................................................................................................................................................102

7. CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU GESTIUNEA DEȘEURILOR GENERATE IN MUNICIPIUL


BUCUREȘTI.......................................................................................................................................................................139

8.    EVALUAREA COSTURILOR.........................................................................................................................................143

9.    MASURI DE IMPLEMENTARE.................................. 148

10.    MONITORIZAREA PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI...........149


Anexe


CONFORM CU ORIGINALUL



Anexa nr. 1 - Situația legislației de mediu si conexa in do

(octombrie2007)..............................................................................

Anexa nr. 2 - Obiective si. tinte pentru gestionarea deșeurilor


oeii«nr is

raiwaivxwi.wn»*;/,

‘ wgwiunn// deșeurilor ..19 pag Municipiului


București.........................................................................................................................13 pag

Anexa nr. 3 - Prognoza de generare a deșeurilor municipale si a deșeurilor biodegradabile

municipale.........................................................................................................................3 pag

Anexa nr. 4 - Prognoza de generare si cuantificarea țintelor privind deseurile de ambalaje

municipale.........................................................................................................................3 pag

Anexa nr. 5 - Masurile de implementare a Planului de gestionare a deșeurilor in Municipiul

București.........................................................................................................................21 pag

Anexa nr. 6 - Schema propusa pentru monitorizarea Planului de gestionare a deșeurilor in

Municipiul București......................•..................................................................................11 pag

Anexa nr. 7 - Tabele pentru monitorizarea implementării planului de gestionare a deșeurilor in Municipiul București......................................................................................................6 pag

LISTA FIGURILOR SI TABELELOR

Figura nr. 1. - Procesul de planificare/implementare a planului de gestionare a deșeurilor in Municipiul București

Figura nr. 2 - Conceptul de ierarhizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor

Figura nr. 3 - Disponibilitatea de plata si evoluția tarifelor de gestiune a deșeurilor in Municipiul București, in doua variante de finanțare

Tabelul nr. 1 - Suprafața si densitatea populației in Municipiul București la 01.01.2007 Tabelul nr. 2 - Distribuția pe tipuri de terenuri a Municipiului București in anul 2006 Tabelul nr. 3 - Structura suprafeței agricole in Municipiul București (ha)

Tabelul nr. 4 - Situația drumurilor publice in Municipiul București

Tabelul nr. 5 - Situația transporturilor in Muncipiul București

Tabelul nr. 6 - Organizarea administrativa a Municipiului București

Tabelul nr. 7 - Populația Muncipiului București

Tabelul nr. 8 - Evoluția populației din Municipiul București

Tabelul nr. 9 - Volumele de apa distribuite consumatorilor din Muncipiul București (2006)

Tabelul nr. 10 - Reteau de canalizare a Municipiului București

Tabelul nr. 11 - Ramuri si număr de intreprinderi in Municipiul București in anul 2005

Tabelul nr. 12 - Evoluția cantitatilor de deșeuri in perioada 2000 - 2004

Tabelul nr. 13 - Evoluția populației in municipiul București:

Tabelul nr. 14 - Evoluția cantitatilor de deșeuri generate si necolectate in municipiul București

Tabelul nr. 15 - Indicatori de generare a deșeurilor in Municipiul București

Tabelul nr. 16 - Compoziția medie a deșeurilor menajere in municipiul București in anul 2007 Tabelul nr. 17 - Evoluția cantitatilor de deșeuri stradale generate in Municipiul București Tabelul nr. 18 - Evoluția cantitatilor de deșeuri stradale generate in Municipiul București Tabelul nr. 19 - Evoluția cantităților de deșeuri periculoase generate in perioada 2000 -2004 in Municipiul București fi    \

Tabelul nr. 20 - Deșeuri din epnstructii si dempîari


Tabelul nr. 21 - Evoluția cantitatilor de deșeuri biodegradabile, in Municipiul București Tabelul nr. 22 - cantitatile si costurile estimate pentru atingerea țintelor privind DEEE in România

Tabelul nr. 23 - Informații despre cele doua statii de sortare existente si c Municipiul București

Tabelul nr. 24 - Obiectivele si tintele municipale pentru gestionarea deșeurilor Tabelul nr. 25 - Evoluția istorica a factorilor relevanți pentru sistem pe perioada 20 Tabelul nr. 26 - Tipurile principale de deșeuri generate in Municipiul București Tabelul nr. 27 - Prognoza populației

Tabelul nr. 28 - Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate

Tabelul nr. 29 - Prognoza indicelui de deșeuri menajere generate (kg/loc.an)

Tabelul nr. 30 - Prognoza cantitatilor de deșeuri menajere colectate

Tabelul nr. 31 - Prognoza cantitatilor de deșeuri municipale asimilabile din comerț, industrie, etc colectate

Tabelul nr. 32 - Compoziția deșeurilor menajere

Tabelul nr. 33 - Prognoza privind cantitatile de ambalaje introduse pe piața [Kt]

Tabelul nr. 34 - Prognoza cantitatilor de deșeuri de ambalaje pe tipuri de materiale Tabelul nr. 35 - Prognoza generării de deșeuri biodegradabile Tabelul nr. 36 - Deșeuri municipale periculoase

Tabelul 37 - Principalele opțiuni de colectare a deșeurilor periculoase produse in gospodarii Tabel nr. 38 - Informații incinerator IRIDEX

Tabelul nr. 39 - Tipurile de deșeuri de echipamente electrice si electronice

Tabelul nr. 40 - Numărul de echipamente in Municipiul București

Tabelul nr. 41 - Durata de funcționare a echipamentelor

Tabelul nr. 42 - Greutate totala a echipamentelor autohtone si importate in Romania Tabelul nr. 43 - Cantitate de deșeuri din echipamente electrice si electronice generata anual care poate fi colectata

Tabelul nr. 44 - Amplasarea punctelor de colectare a DEEE

Tabelul nr. 45 - Societățile economice autorizate sa desfasoare activitati de colectare/ reciclare/ tratare DEE

Tabelul nr. 46 - Ținte privind colectarea si tratarea vehiculelor scoase din uz

Tabelul nr. 47 - Colectarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz

Tabelul nr. 48 - Codurile deșeurilor din construcții si demolări

Tabelul nr. 49 - Evoluția cantitatilor de deșeuri din construcții si demolări in municipiul București

Tabelul nr. 50 - Prognoza evoluției cantitatilor de deșeuri din construcții si demolări Tabelul nr. 51 - Principalele tipuri de deșeuri rezultate din activitatile de construcții si demolări

Tabelul nr. 52 - Tintele pentru gestionarea nămolurilor

Tabelul nr. 53 - Prognoza evoluției deșeurilor stradale

Tabelul nr. 54 - Tintele generale pentru Municipiul București

Tabelul nr. 55 - Proiecte privind gestionarea deșeurilor identificate in Municipiul București. Tabelul nr. 56 - Rezultate calcuj Tabelul nr. 57 - Calcul nece

Tabelul nr. 58 - Necesarul pi    iy cu utilajele de rezerva

Tabelul nr. 59 - Necesarul pj    Je

in Europa compostare



Tabelul nr. 62 - Costul producției de compost (compostare inchisa)

Tabelul nr. 63 - Investiții teoretice si costuri de exploatare

Tabelul nr. 64 - Compararea tehnologiilor de depozitare pentru deseurile tratate prin TMB Tabelul nr. 65 - Compararea reziduurilor rezultate in urma procesării Tabelul nr. 66 - Schimbările prognozate in gestionarea deșeurilor solide municipale, din Romania ca urmare a implementării directivelor UE

Tabelul nr. 67 - Analiza cost-beneficiu/comparativa

Tabelul nr. 68 - Număr de containere si vehicule necesare (2010)

Tabelul nr. 69 - Colectare selectiva

Tabelul nr. 70 - Compostarea deșeurilor verzi si alimentare

Tabelul nr. 71 - Statii de sortare

Tabelul nr. 72 - Statii de tratare mecano-biologica

Tabelul nr. 73 - Statie procesare si depozit deșeuri din construcții si demolări

Tabelul nr. 74 - Tehnicile si volumele de deșeuri care trebuie gestionate in perioada 2008 -2013

Tabelul nr. 75 - Rezumatul costurilor investițiilor pentru Municipiul București - etapa 2013 Tabelul nr. 76 - Costuri de întreținere si operare - 2013 Tabelul nr. 77 - Evoluția PIB, modificarea % anuala

CONFORM CU ORIGINALUL

1. INTRODUCERE


CONFORM CU ORIGINALUL


Elaborarea de planuri locale de gestiune a deseurilon^&te stabjlr^f prin OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor in Romania (aprobata cu./M^^&Fsi completări de Legea nr. 426/2001 si prin Ordonanța de Guvern nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobata cu modificări si completări de legea nr. 27/2007), la Art. 8, alineatul 2.

Conformitatea cu Strategia Naționala de Gestionare a Deșeurilor

PMGD se conformează cu legislația europeana si romaneasca de mediu, iar obiectivele si tintele propuse sunt cele cuprinse in Strategia Naționala de Management a Deșeurilor.

Principalele prevederi ale Strategiei Naționale sunt:

-    managementul deșeurilor este integrat vieții socio-economice;

-    Protejarea resurselor primare', maximizarea valorificării si reciclării, fapt ce are ca si cnsecinta minimizarea deșeurilor.- Respectarea ierarhiei managementului deseurilorSe respecta ierarhia managementului deșeurilor ( prevenirea, minimizarea, reutilizarea si reciclarea, valorifivcarea energetica, tratarea si in final eliminarea);

-    Protecția mediului', deseurile sunt tratate si eliminat intr-o maniera corespunzătoare protecției mediului;

-    „Poluatorul plătește”: generatorii deșeurilor sunt răspunzători pentru plata colectării si eliminării deșeurilor;

-    Principiul proximității: stabilește faptul ca deseurile trebuiesc tratate sau eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate;

-    Participarea publicului: consultarea publicului se face odata cu intocmirea Planului si pentru construirea instalațiilor importante. Publicul trebuie sa beneficieze de materiale informative tipărite;

-    încurajarea întreprinderilor din sectorul privat;

-    Monitorizarea si raportarea: evaluarea regulata intre concordanta țintelor impuse prin Plan si progreselor privind managementul deșeurilor si raportarae publicului.

Conform OUG nr. 78/2000, planul trebuie sa cuprindă, minimal, următoarele informații:

-    tipurile, cantitatile si originea deșeurilor care urmeaza sa fie valorificate sau eliminate;

-    masuri specifice pentru categorii speciale de deșeuri;

-    zone si instalații de valorificare sau de eliminare a deșeurilor;

-    persoanele fizice si juridice autorizate sa desfasoare activitati de gestionare a deșeurilor;

-    costurile estimative ale operațiunilor de valorificare si eliminare a deșeurilor;

-    masuri pentru încurajarea colectării, valorificării si tratării deșeurilor.

Planul de Gestionare a Deșeurilor pentru Muncipiul București a fost intocmit in concordanta cu Procedura SEA si include următoarele etape:

evaluarea situației existg^^rî^Cmanagementul deșeurilor in Municipiul București


puse si estimarea costurilor pentru tratăffe,' sara (realizat);    , - _ , ri,

nui raport de mediu independent (urmeaza);

-    consultarea publicului (urmeaza);

-    masuri si indicatori de monitorizare a Planului de implementare (realizat).

Planul a fost afișat pe site-ul Primăriei Municipiului București, supus dezbaterii publice si completat in funcție de rezultatele obținute.

PMGD include prevederi pentru următoarele tipuri de deșeuri:

-    deșeuri municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comerț si instituții publice, , deșeuri nepericuloase din industrie, deșeuri nepericuloase din spitale)

Sunt incluse si prevederi pentru diferitele tipuri de deșeuri colectate separat:

-    deșeuri de ambalaje ( hârtie, carton, recipiente de aluminiu, metale, plastice PET, polietilena, polipropilena, PVC - sticla, lemn );

-    deșeuri verzi din gospodarii, parcuri si grădini publice;

-    textile;

CONFORM CU ORIGINALUL


-    deșeuri menajere periculoase

o chimicale ( casnice ), o uleiuri uzate si fluide de motor, o ingrasaminte,

o vopsele, o insecticide,

o produse de curatare, fluide, uleiuri uzate, o medicamente expirate, nefolosite,


-    vehicule scoase din uz,

-    anvelope uzate si acumulatori folosiți,

-    deșeuri voluminoase (mobila din gospodarii si echi^^enter<^^trice si electronice maro)

-    deșeuri stradale

-    deșeuri din piețe

nămoluri de la stațiile municipale de epurare a apei uzate,

-    deșeuri rezultate din construcții si demolări.

Sunt excluse din Plan:

-    deșeuri medicale periculoase si deșeuri industriale,

-    deșeuri rezultate din procese termice,

-    deșeuri le radioactive,

-    deseurile miniere,

-    deseurile de animale si rezultate din prelucrareaacestora,

-    emisii in aer si apa,

-    deșeuri explozive.

Planul de Gestiune a deșeurilor pentru Municipiul București respecta prevederile din OUG nr. 78/2000 (aprobata cu modificări si completări de Legea nr. 426/2001 si prin Ordonanța de Guvern nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobata cu modificări si completări de legea nr. 27/2007) si conține următoarele:    <    ?

-    situația actuala (informații asupra situației existente privind gestiunea deșeurilor in

Municipiul București); -    -

-    obiective si tinte privind ^managementul ‘municipal al deșeurilor (sunt fixate tintele

prognoza producerii, colectării, tratării, eliminării, reciclării si minimizării deșeurilor (prevede generarea, colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deșeurilor, asumandu-si investițiile si implementarea acțiunilor care trebuie intreprinse); evaluarea alternativelor tehnice posibile (se studiază diferitele alternative tehnice care pot fi luate in considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea si eliminarea deșeurilor si sunt stabilite soluțiile optime din punct de vedere tehnico-economic si de protecție a mediului);

analiza comparativa (se asigura alegerea celui mai scăzut cost pentru scenariul de management al deșeurilor);

cerințe de acceptabilitate (se iau in calcul costurile de operare, finanțare si de investiții, inclusiv costurile necesare asistentei pentru implementarea schemelor de granturi si a implementării principiului “poluatorul plătește” in corelare cu nivelul de acceptabil itate a populației);

masurile de implementare ale planului - sunt stabilite masurile de implementare si este inclusa o lista de acțiuni, o planificare care permite implementarea Planului, referitoare la:

o reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile si de ambalaje din deseurile

solide

CONFORM CU ORIGINALUL



municipale (DSM);

o investiții (echipamente, utilitati); o masuri de instruire si pregătire;

o masuri pentru conștientizarea si continua participare a publicului; o masuri financiare, stimulente si instrumente, masuri legale, planuri pentru alte fluxuri de deșeuri

o deșeuri menajere si asimilabile; o deșeuri biodegradabile; o deșeuri de ambalaje; o deșeuri medicale;

o deșeuri periculoase din deșeuri menajere; o vehicule scoase din uz;

o deșeuri de echipamente electrice si electronice si ale deșeuri voluminoase; o deșeuri din construcții si demolări; o deșeuri stradale.

monitorizarea implementării planului, care include:

o evaluarea îndeplinirii țintelor si prezentarea rezultatelor indicatorilor atinși; o raportul anual către public (populație).

In perioada 2000 - 2007 au fost introduse prin legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale, etc., mai multe elemente privind gestiunea diferitelor tipuri de deșeuri, a fost elaborata Strategia si Planul National de Gestiune a Deșeurilor aprobate prin H.G. nr. 1470/2004, au fost elaborate Planurile regionale de gestiune a deșeurilor, Planurile de implementare a directivelor UE in Romania, cu sau fara solicitarea de perioade de tranziție etc., si ca urmare conținutul mini^at-plș^lui de gestiune a deșeurilor s-a modificat si completat.


in considerare si analizate detaliat



nare a Deșeurilor (PMGD) au fostluăte e din:

-    legislația de mediu si legislația conexa in vigoare la data de 1 decembrie 2007 (vezi Anexa nr. 1);

-    Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor din Regiunea 8 - București - Ilfov;

-    Planul Local de Acțiune pentru Mediu - secțiunea „Gestionarea Deșeurilor”, document aprobat .prin Hotararea Consiliului General al Municipiului București nr. 26922/2005;

-    Dispoziția Primarului General nr. 1754/2007 privind actualizarea tarifului de prestație pentru evacuarea deșeurilor menajere.

Metodologia pentru elaborarea, monitorizarea si revizuirea Planului Municipal de Gestionare a Deșeurilor (PMGD) este elaborata in conformitate cu rezultatele obținute in cadrul Proiectului PHARE 2000/016 - 03.03/04.01: „Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestiune a Deșeurilor”.

In cadrul planului sunt prezentate următoarele :

-    procesul de planificare si implementare a gestionarii deșeurilor;

-    metodologia pentru elaborarea planului municipal de gestionare a deșeurilor;

-    metodologia pentru monitorizarea planului municipal de gestionare a deșeurilor;

-    metodologia pentru revizuirea planului municipal de gestionare a deșeurilor.

Procesul de planificare/implementare folosit elaborarea planului este prezentat in Figura nr. 1.

CONFORM CU    .

ORIGINALUL    xWScCa


Figura nr. 1. - Procesul de planificare/implementare a planului de gestionare a deșeurilor in Municipiul București

Modul de lucru pe etape este prezentat in continuare.

Situația existenta

In aceasta faza au fost colectate si analizate toate datele si informațiile referitoare la situația existenta in domeniul gestionarii deșeurilor in Municipiul București.

Informațiile au fost colectate de la Agenția de Protecție a Mediului București, Agenția Regionala de Protecție a Mediului București, Agenția Naționala pentru Protecția Mediului, Institutul National de Statistica, operatorii de salubritate, alte surse de date oficiale.

Planificare

Principalele etape ale planificaiii si stabilirea obiectivelor; prognoza privind generafeâ evaluare^ tehnicilor pot®^ale\șgcal^^j. identificarea nourilor d^^i^lerfiehwe>

sacitatilor;




Primăria Municipiului București

PLANUL DE GESTIONARE

Jk DEȘEURILOR ÎN MU

NICIPIUL BUCUREȘTI

Consultarea publicului

Publicul trebuie sa fie implic deșeurilor din Municipiul București.

Consultarea publicului este ot plan, conform prevederilor legale in \ - HG nr. 1076/2004 (transpune

CONFORM CU ORIGINALUL

at in determinarea siste

jligatorie după ce a fost zigoare:

Directiva 2001/42/CE -

zi    " li

îmuldri viiw’^j^stiopare a elaborat ace^^j^proiect de

Directiva SEA) privind stabilirea


procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe

-    HG nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legătură cu mediul

-    Ordinul nr. 1385/2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deșeurilor, adoptate sau aprobate la nivel național, regional si județean.

Conform Ghidului metodologic privind elaborare unui plan de gestionare a deșeurilor elaborat de către Comisia Europeana, consultarea publicului poate avea loc opțional si in alte faze de elaborare a planului. înainte de realizarea „Situației existente”, consultarea publicului poate furniza idei si date importante pentru aceasta etapa.

Implementare

După aprobarea planului municipal de gestionare a deșeurilor, masurile de implementare trebuie puse in practica. Masurile de implementare vor fi impartite in următoarele categorii principale:

-    Masuri tehnice - implementarea de sisteme de colectare selectiva a deșeurilor, transportul deșeurilor, realizarea de instalații de gestionare a deșeurilor, închiderea depozitelor neconforme etc.;

-    Masuri economico-financiare;

-    Date si baze de date privind deseurile generate de populație si agenti economici;

-    Informarea si conștientizarea publicului;

-    întărirea capacitatii instituționale si instruirea personalului.

Monitorizare

Procesul de monitorizare se realizează in faza de implementare si are ca scop urmărirea progresului in realizarea țintelor si masurilor cuprinse in plan. O descriere in detaliu a procesului de monitorizare se prezintă in Capitolul 15.

Revizuire

înainte de expirarea perioadei de planificare se declanșează procedura de revizuire a planului. La inceputul unei noi perioade de planificare, procesul prezentat in Figura nr. 1 se repeta. O descriere in detaliu a procesului de revizuire se prezintă in unul din paragrafele următoare.

Rezultatele obținute

Prin implementarea Planului, se vor obține schimbări importante in practicile municipale de gestionare a deșeurilor, dintre care menționam :

-    operarea echipamentelor de gestionare a deșeurilor in condiții stricte de protecție a mediului si sanatatii populației;

implementarea de soluții de gestionare a deșeurilor cu costuri reduse, acolp.unde este posibil (de exemplu compostare locala pentru deseurile din parcuri si grădini,

imbunatatirea continua si planificata a colectării VSU, a deșeurilor de ambalaje, a deșeurilor de echipamente electrice si electronice, precum si a instalațiilor de tratare, valorificare si eliminare a acestora;

creșterea semnificativa a colectării selective a deșeurilor menajere, din comerț si instituții publice prin interzicerea amestecării deșeurilor si promovarea reciclării si recuperării;

stabilirea de locații pentru noi centre de colectare selectiva, pe tipuri diferite de deșeuri;

creșterea participării publicului si a sectorului privat;

noi instrumente financiare si tarifare care sa susțină minimizarea si reciclarea deșeurilor s/

monitorizarea si raportarea către public al Planului de implementare si a rezultatelor obținute.

CONFORM CU ORIGINALUL



CONFORM CU ORIGINALUL


2. PREZENTAREA SITUAȚIEI EXISTENTE

DEFINIȚII

Managementul deșeurilor

....... Prin managementul deșeurilor se inteiege conducerea, admini

sistematic al activitatilor de precolectare, selectare, colectare propriu-zij valorificare, eliminare si depozitare a deșeurilor


In managementul deșeurilor sunt foarte importante următoarele e'

•    stabilirea responsabilităților in fiecare din activitatile specifice deșeurilor;

•    realizarea si implementarea unui cadru instituțional si organizatoric adecvat;

•    realizarea si implementarea unui sistem financiar eficient.

Obiectivele generale ale managementului deșeurilor

Obiectivele generale ale managementului deșeurilor, sunt, in ordinea priorităților, următoarele:

•    reducerea la sursa a cantitatilor de deșeuri generate si a nocivității acestora;

•    colectarea selectiva a deșeurilor in vederea reciclării si valorificării la un nivel maxim posibil din punct de vedere tehnico-economic;

•    tratarea deșeurilor prin tehnologii diverse si specifice, pe cat posibil complementare;

•    depozitarea controlata a reziduurilor cu asigurarea unui impact minim asupra mediului si sanatatii populației.

Mijloace de realizare a managementului deșeurilor

Mijloacele de realizare a managementului deșeurilor se pot grupa astfel:

Mijloace juridice

•    reglementari, normative, instrucțiuni locale, naționale si internaționale, standarde naționale si internaționale;

•    aparate si structuri (institut», servicii) administrative,

Mijloace organizatorice pentru

•    organizarea (stabilirea) modului (opțiunii) de management al deșeurilor;

•    asigurarea cu mașini, utilaje si instalații adecvate (prevăzute) fiecărei activitati pentru realizarea managementului deșeurilor

Mijloace financiare care provin de la

•    autoritatile centrale si locale;

•    generatorii de deșeuri;

•    agenții economici si instituții pentru deseurile proprii.

Sistem de management integrat

Opțiunile unei autoritati locale in alegerea sistemului optim de management integrat pot fi influențate de o serie de constrângeri de ordin tehnic, financiar, sau politic. Dar principalele aspecte ale unui sistem de management integrat sunt:

•    stabilirea politicilor;

•    planificarea si evaluarea aptîvitatilorde către cei care proiectează sistemul, de către utilizatori si toate celelalteparti implicate;

•    utilizarea studiilor pentruf;caracterizarea deșeurilor cu ajustarea sistemului pentru

fiecarfe tio de deseu aeneriat:    /


PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR î{M^jJNlQ|PIUL BUCUREȘTI

separarea, colectarea, recuperarea materiăfejpr, a ei deșeurilor;

•    stabilirea de programe de pregătire pentru cei care lucrează in    A

•    programe de informare publica si educație eco-civica;    *-

•    identificarea mecanismelor financiare si a costurilor si beneficiilor;

•    stabilirea de preturi pentru servicii si crearea de stimulente economice;

•    managementul corect al sectorului public administraiv si a unităților operaționale;

•    incorporarea afacerilor din sectorul privat, incluzând sectorul colectorilor, producătorilor si antreprenorilor.

Principalele avantaje ale unui sistem de management integrat sunt:

•    unele probleme pot fi mai ușor rezolvate in combinație cu alte aspecte ale sistemului, decât separat;

•    integrarea permite resurselor sa fie utilizate corespunzător cerințelor;

•    permite participantilor din sectorul public si privat sa isi ocupe locul potrivit;

•    unele practici de management sunt mai costisitoare decât altele, dar integrarea asigura identificarea si selectarea soluțiilor cele mai puțin costisitoare; unele activitati in managementul deșeurilor presupun costuri mai mari decât beneficii, alte aduc venituri suplimentare si sistemul funcționează prin compensare.

OBIECTIVELE SI MASURILE SPECIFICE PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEȘEURILOR

Principiile generale care trebuie sa stea la baza elaborării unei strategii de management integrat al deșeurilor sunt:

•    conservarea si imbunatatirea condițiilor de sanatate a oamenilor;

•    dezvoltarea durabila;

•    evitarea poluării prin masuri preventive;

•    conservarea diversității biologice si reconstrucția ecologica a sistemelor deteriorate;

•    conservarea moștenirii valorilor culturale si istorice;

•    principiul “poluatorul plătește”;

•    stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza carora trebuie stabilite obiectivele protecției mediului, in general, si a managementului integrat al deșeurilor, in cazul studiat, sunt:

•    menținerea si imbunatatirea sanatatii populației si a calitaiii vieții;

•    menținerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale;

•    apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor;

•    respectarea prevederilor Convențiilor internaționale si ale Programelor internaționale privind proiecția mediului;

•    maximizarea raportului beneficiu / cost;

•    integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.



PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE


CONFORM CU ORIGINALUL


Principiile care stau la baza activitatilor de

jnraWyrr'cefe ce


urmeaza.    .....

□    principiul protecției resurselor primare - este formulat in coh^tuFffiii Jafeg al conceptului de “dezvoltare durabila” si stabilește necesitatea d^^yg^r^rza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregeneraBnefpunand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

□    principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) - stabilește ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deșeurilor), trebuie sa se tina cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic.

□    principiul prevenirii - stabilește ierarhizarea activitatilor de gestionare a deșeurilor, in ordinea descrescătoare a importantei care trebuie acordata: evitarea apariției, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperării, tratarea si eliminarea in condiții de siguranța pentru mediu.

□    principiul poluatorul plătește, corelat cu principiul responsabilității producătorului si cel al responsabilității utilizatorului - stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ si economic corespunzător, astfel incat costurile pentru gestionarea deșeurilor sa fie suportate de generatorul acestor.

□    principiul substituției - stabilește necesitatea inlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitandu-se astfel apariția deșeurilor periculoase.

□    principiul proximității, corelat cu principiul autonomiei - stabilește ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in condițiile respectării cerințelor pentru comerțul internațional cu deșeuri.

□    principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximității si cu principiul autonomiei) - stabilește acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deșeurilor sa fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si național.

□    principiul integrării - stabilește ca activitatile de gestionare a deșeurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le generează.

Opțiunile de gestionare a deșeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităților:

□    prevenirea apariției - prin aplicarea “tehnologiilor curate” in activitatile care generează deșeuri;

□    reducerea cantitatilor - prin aplicarea celor mai bune practici in fiecare domeniu de activitate generator de deșeuri;

□    valorificarea - prin refolosire^j^eisdare materiala si recuperarea energiei;

□    eliminarea - prin inciner^r^iWâOzh^ce.

Conform strategiei UE ierarhizare^ sl^țpmelâr de gestionare a deșeurilor se bazeâza pe minimizare-refdlosire-reciclarb si‘in fetapa'ă'fl jiw eliminare.    '



XL®

Principiul inițial al ierarhizării sistemelor de gestionare a deșeurilor incurajeaza adoptarea opțiunilor in următoarea ordine de prioritizare :

>    Opțiunea 1 - prevenirea si minimizarea la sursa cat mai mult posibil;

>    Opțiunea 2 - unde nu se poate aplica opțiunea 1, deseurile trebuie refolosite direct sau cu puține lucrări de îmbunătățire a “calitatii”;

>    Opțiunea 3 - deseurile trebuie reciclate sau reprocesate intr-o forma care sa le transforme in sursa secundara de “materii prime”;

>    Opțiunea 4 - când nu este posibila reciclarea (valorificarea materiala) trebuie recuperata energia înglobata in deșeuri pentru a fi folosita ca “energie alternativa” fata de “energia neregenerabila” din combustibilii fosili;

>    Opțiunea 5 - când deseurile nu pot fi procesate prin opțiunile prezentate mai sus, atunci soluția este de eliminare prin depozitare controlata.

In ultima perioada de la patru opțiuni s-a trecut la 6 opțiuni, asa cum se prezintă in


Figura nr. 2.


Figura nr. 2 - Conceptul de ierarhizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor

Aceasta trecere a fost făcută in corelare cu STRATEGIA TEMATICA PRIVIND PREVENIREA SI RECICLAREA DEȘEURILOR in UE si cu conceptul de “deseu final”.


-    Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 110/2007 pentru aprobarea Regulamentului - cadru al serviciului de salubrizare a localităților;

-    Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 111/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini -cadru al serviciului de salubrizare a localităților;

-    Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare a localităților;

-    Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului- cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților.

Menționam ca la data elaborării Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor -Regiunea 8 (decembrie 2006) aceste acte de reglementare nu erau inca aprobate si ca

urmare planul realizat in anul 2007    prevederile din actele de

CONFORM CU

ORIGINALUL


reglementare menționate mai sus.

Deșeuri municipale


KK&cjfati ^,c5t%sWibile


Termenul de “deșeuri menajere” face referința doar la deseurile prq casnice sau asimilabile cu acestea, colectate in amestec sau selectiv, da? cu acestea (care prezintă compoziție si proprietăți similare) generate in irWMytiiiSlb&ustrie, comerț, sectorul public sau administrativ.

Termenul de “deșeuri municipale” desemnează atat deseurile menajere cat si deseurile voluminoase colectate separat si deseurile rezultate de la curățirea spatiilor publice (deșeuri din parcuri, din piețe, deșeuri stradale).

Termenul de “nămol orășenesc” se refera la nămolul rezidual de la instalațiile de tratare a apelor uzate care trateaza apele uzate urbane si menajere si nămolul rezidual de la fosele septice si alte instalații similare de tratare a apelor menajere.

Termenul de “deșeuri din construcții si demolări” face referința la deseurile rezultate din activitati precum construcția clădirilor si infrastructurii civile, demolarea totala sau parțiala a clădirilor si infrastructurii civile, modernizarea si întreținerea străzilor.

Termenul de “deșeuri biodegradabile” desemnează atat deseurile de la populație si din activiati comerciale care suferă descompunere anaeroba sau aeroba cat si deseurile alimentare si vegetale, hartia si cartonul (de calitate joasa). Deși, hartia si cartonul fac parte din grupa deșeurilor biodegradabile, este indicata reciclarea si recuperarea acestora, mai ales in cazul unei calitati ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru reciclarea si recuperarea materialelor reciclabile.

In conformitate cu Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseuriie periculoase, in categoria deșeurilor municipale si asimilabile din comerț, industrie si instituții, nămolul orășenesc si deșeurilor din construcții si demolări sunt cuprinse tipurile de deșeuri care se regăsesc la codurile:

15 Ambalaje: materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protecție, nespecificate in alta parte - cu excepția ambalajelor din deseurile industriale si a codurilor 15 02 02 si 15 02 03

17 Deșeuri din construcții si demofâri țînclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate)    -

17

DpSEURI DIN CONSTRUCȚII SI DEMOLĂRI (INCLUSIV PAMANT EXCAVAT DIIsLÂMPLASAMENTE CONTAMINATE)

17 01    |

beton, cărămizi, țigle si materiale ceramice

CONFORM CU

17 0101    |

beton    (    r

R1 fî | Kl A1 1IJ

17 01 02    |caramizi    J11a,

r    - ■ —-

17 01 03    Jtigle si materiale cer^0ic^-W D.n    /

17 01 06*    I

I

amestecuri sau fra<HSi»«^'^j^.e ăfe 45eton, cărămizi, țigle, sau materiale

ceramice cu conținut^ s^b&tântg,periculoase

17 01 07    |

amestecuri de beton, i^&nayț^^e si materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06

17 02

lemn, sticla si materiale plastice

17 02 01    |

lemn

17 02 02    l

sticla

17 02 03    |

materiale plastice

17 02 04*

sticla, materiale plastice sau lemn cu conținut de sau contaminate cu substanțe periculoase

17 03

amestecuri bituminoase, gudron de huila si produse gudronate

17 03 01*

asfalturi cu conținut de gudron de huila

17 03 02

asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01

17 03 03*

gudron de huila si produse gudronate

17 04

metale (inclusiv aliajele lor)

1 7 04 0 1

cupru, bronz, alama

1 7 04 02

aluminiu

17 04 03

plumb

17 04 04

zinc

17 04 05

fier si otel

17 04 06

staniu

17 04 07

amestecuri metalice

17 04 09*

deșeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase

17 04 10*

cabluri cu conținut de ulei, gudron sau alte substanțe periculoase

17 04 11

cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

17 05

pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deșeuri de la dragare

17 05 03*

pamant si pietre cu conținut de substantepericuloase

17 05 04

pamant si pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03

17 05 05*

deșeuri de la dragare cu conținut de substanțe periculoase

17 05 06

[deșeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05

17 05 07*

|resturi de balast cu conținut de substanțe periculoase

17 05 08

|resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07

17 06

Imateriale izolante si materiale de construcție cu conținut de azbest

17 06 01*

Imateriale izolante cu conținut de azbest

17 06 03*

lalte materiale/-izolante constând din sau cu conținut de substanțe

{periculoase / -    - . '

17 06 04

Imateriale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03

17 06 05*

materiale de construcție cu conținut de azbest

17 08

materiale de construcție pe baza de gips

17 08 01*

materiale de construcție pe baza de gips contaminate cu substanțe periculoase

17 0802

materiale de construcție pe baza de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01

17 09

alte deșeuri de la construcții si demolări

17 09 01*

deșeuri de la construcții si demolări eu conținut de mercur

17 09 02*

deșeuri de la construcții si demolări cu conținut de PCB (de ex.: cleiuri cu conținut de PCB, dușumele pe baza de rășini cu conținut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu conținut de PCB)

17 09 03*

alte deșeuri de la construcții si demolări (inclusiv amestecuri de deșeuri) cu conținut de substanțe periculoase

17 09 04

amestecuri de deșeuri de la construcții si demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03

19 08 05

Nămol orășenesc de la epurarea apelor uzate menajere

20 Deșeuri municipale si asimilabile din comerț, industrie, instituții, inclusiv fracțiuni colectate separat

20


DEȘEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE DIN COMERȚ, INDUSTRIE, INSTITUT!!, INCLUSIV FRACȚIUNI COLECTATE SEPARAT


20 01


Fracțiuni colectate separat (cu excepția 15 01)


20 01 01


hârtie si carton


20 01 02


sticla


20 01 08


deșeuri biodegradabile de la bucătării si cantine


20 01 10


îmbrăcăminte


20 01 11


textile


ctmTORivretr


20 01 13*


solventi


ORIGINALUL

20 01 14*


acizi


20 01 15'


baze



20 01 17*


substanțe chimice fotografice


20 01 19*


pesticide


20 01 2T


tuburi fluorescente si alte deșeuri cu conținut de mercur


20 01 23*


echipamente abandonate cu conținut de CFC (clorofluorocarburi)


20 01 25


uleiuri si grăsimi comestibile


20 01 26*


uleiuri si grăsimi, altele decât cele specificate la 20 01 25


20 01 27*


vopsele, cerneluri, adezivi si rășini conținând substanțe periculoase



20 01 33*

baterii si acumulatori incluși in 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortati conținând aceste baterii

20 01 34

baterii si acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33

20 01 35*

echipamente electrice si electronice casate, altele decât cele specificate ia

20 01 21 si 20 01 23 cu conținut de componenti periculoși6

3 Componentele

periculoase de la echipamentele electrice si electronice pot include

acumulatorii si bateriile menționate la 16 06 si notate ca periculoase; comutatoare cu mercur;

sticla de la tuburile catodice sau alta sticla activata

20 01 36

echipamente electrice si electronice casate, altele decât cele specificate la

20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35

20 01 37*

lemn cu conținut de substanțe periculoase

20 01 38

lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37

20 01 39

materiale plastice

20 01 40

metale

20 01. 41

deșeuri de la curatatul coșurilor

20 01 99

alte fracții, nespecificate

20 02

deșeuri dih grădini si parcuri (incluzând deșeuri din cimitire)

20 02 01

deșeuri biodegradabile

20 02 02

pamant si pietre    CONFORM CU

20 02 03

alte deșeuri nebiodegradabile    ORIGINALUL

20 03

alte deșeuri municipale

20 03 01

deșeuri municipale amestecate    z

20 03 02

deșeuri din piețe

20 03 03

deșeuri stradale

20 03 04

nămoluri din fosele septice    f/&

20 03 06

deșeuri de la curatarea canalizării    -

20 03 07

deșeuri voluminoase

20 03 99

deșeuri municipale, fara alta specificație

18 Deșeuri medicale

18

DEȘEURI REZULTATE DIN ACTIVITATILE UNITĂȚILOR SANITARE SI DIN ACTIVITATI VETERINARE SI/SAU CERCETĂRI CONEXE (cu excepția deșeurilor de la prepararea hranei in bucătării sau restaurante, care nu au legătură directa cu activitatea sanitara)

1801

deșeuri rezultate din activitatile de prevenire, diagnostic si tratament desfășurate in unitățile sanitare

18 01 01

obiecte ascuțite (cu excepția 18 01 03)

18 01 02

Fragmente si organe umane, inclusiv recipienti de sânge si sânge conservat (cu excepția 18 01 03)

18 01 03*

deșeuri a căror colectare preliminare fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infecțiilor    %

18 01 04

deșeuri a căror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infecțiilor (de ex.: îmbrăcăminte, aparate gipsate, lenjerie, îmbrăcăminte disponibila, scutece)

18 01 03*

chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase

18 01 07

chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06

18 01 08*

medicamente citotoxice si citostatice

18 01 09

medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08

18 01 10*

deșeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

18 02

deșeuri din unitățile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament si prevenire a bolilor

18 02 01

obiecte ascuțite (cu excepția 18 02 02)

18 02 02*

pentru prevenirea infecțiilor

18 02 03

deșeuri a căror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea infecțiilor

18 02 05*

chimicale constând din sau conținând substanțe periculoase

18 02 06

chimicale, altele decât cele specificate la 18 02 05

18 02 07*

medicamente citotoxice si citostaiice

18 02 08

medicamente, altele decât cele specificate la 18 02 07

*) Nota : deseurile astfel semnalate sunt “deșeuripericuloase’

MODALITATI DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR

CONFORM CU ORIGINALUL


Masurile de îndeplinire “instrumente economice”.

INSTRUMENTE TEHNICE

a obiectivelor sunt grupate in “instrumente



Instrumentele tehnice sunt reprezentate de tehnologiile specifice de colectare^ eliminare a diferitelor tipuri de deșeuri generate in zona metropolitana. Este cert ca in viitor vor trebui introduse in Romania, implicit in zona studiata, tehnici si tehnologii noi pentru managementul integrat al deșeurilor. Neavand cunoștințele si experiența necesara pentru a integra astfel de tehnologii la nivel național si local trebuie sa se realizeze intr-o prima etapa statii pilot-demonstrative care vor servi la evaluarea metodelor de management a deșeurilor considerate ca optime. Aceste statii demonstrative vor fi utilizate pentru obținerea parametrilor tehnico-economici reali si a experienței de realizare si exploatare, precum si pentru informarea populației si obținerea acceptului acesteia.


Prevenirea si minimizarea deșeurilor

Prevenirea si minimizarea deșeurilor generate, in special, in activitatile industriale trebuie adaptata : activitatilor economice, modelului de producție si consum, modificărilor demografice, inovațiilor tehnologice.

instrumente

•    informarea si sprijinirea ramurilor industriale pentru minimizarea generării de deșeuri prin modificarea tehnicilor de producție (introducerea „celor mai bune tehnici disponibile - BAT) si prin reutilizarea si reciclarea cat mai ridicata a deșeurilor;

•    introducerea obligativității respectării cerințelor directivei privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării (IPPC) preluata prin OU 34/2002, deoarece este cunoscut din experiența tarilor membre UE ca aceasta poate fi cea mai eficienta metoda de prevenire a deșeurilor;

•    introducerea conceptului de „ciclu de viata a produsului” cu luarea in considerație a prevenirii si minimizării deșeurilor generate;

•    realizarea de campanii de informare asupra tehnicilor si masurilor de prevenire si


minimizare a deșeurilor la nivelul agentilor comerciali si a consum? materialele de informare trebuie sa se adreseze diferitilor factori implic®    e

trebuie realizate materiale specifice informare pentru institutiileO    ți,

universități), pentru administrațiile publice si private, pentru tqW    e

comercianti si, in final, pentru consumatorii finali.

LRIGINALUL


asigura serviciul de salubrizare si sa poata fi menținute in condiții satisfacatoare de igiena.

• stabilirea unui program de evacuare a containerelor in funcție de gradul de umplere dar si de variațiile de temperatura (vara, datorita temperaturii ridicate frecventa de colectare a deșeurilor va fi mai mare).


Masurile necesare pentru optimizarea condițiilor de transport a deșeurilor:

•    selectarea locațiilor pentru stațiile de sortare, procesare si pretratare in “centrul” zonelor de generare a deșeurilor;

•    amplasarea stafiilor de procesare a deșeurilor (stafii de tratare mecano-biologica) cat mai aproape de depozitele finale;

•    utilizarea pentru colectarea deșeurilor a unor vehicule de colectare cu emisii reduse de noxe (zgomot si gaze de eșapament);

•    adaptarea autovehiculelor de colectare si transport in funcție de condițiile de drum, structura localităților si structura arhitecturala a diferitelor clădiri;

•    optimizarea distantelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacitatii autovehiculelor de transport;

•    minimizarea distantelor de transport prin utilizarea stafiilor de transfer;

•    daca distantele de transport lungi nu pot fi evitate este indicat sa se utilizeze caile ferate sau navale (exemplu, Dunarea)

Transportul deșeurilor se va dezvolta si va acoperi mai multe sectoare.

Sunt necesare masuri pentru a minimiza distantele de transport si a reduce impactul ecologic al acestuia.

Se va aplica „principiul proximității” care va reduce ia maxim posibil distantele de transport.

Reciclare si valorificare Deșeuri de ambalaje


Pentru a atinge tintele stabițițe^per^u^ge^i^area deșeurilor de ambalaje trebuie luat siderare infregul circuit :    sortarea si procesarea si recifelâreș 7-7.


in considerare finala    /






In ceea ce privește colectarea

te">



iSPiîî* 0ryi?Mr£ Vcbleasi

ORIGINALUL


obiective ca si pentru colectarea generala a

Instrumente

•    campanii de informare a populației, de stimulare a administrațiilor locale, a industriilor si a tuturor factorilor implicați pentru a asigura succesul acestor sisteme de recuperare si reciclare';

•    tipul de colectare si de containere trebuie alese in funcție de condițiile si tipurile de materiale din ambalaje;

•    ambalajele din sticla pot fi colectate, in primul rând, in containere speciale amplasate in locuri publice, in apropierea centralelor comerciale;

•    amplasarea containerelor de colectare a sticlei trebuie planificata in asa maniera incat sa fie ușor accesate de populație, sa nu creeze probleme in zonele respective (zgomot);

•    locațiile sa fie ușor accesate de către companiile de colectare, sa se incadreze in imaginea arhitecturala a zonei si containerele sa poata fi menținute curate;

•    ambalajele din plastic, metale si materiale compozite trebuie colectate in amestec intr-un singur container sau in saci de plastic speciali; aceste containere trebuie amplasate in apropierea locuințelor; este recomandabil ca hartia si ambalajele de hârtie sa fie colectate in recipienti separați;

•    ambalajele din sticla colectate trebuie sortate pentru a se asigura ca sticla sortata după culoare este lipsita de impurități precum aluminiu, plumb si silicati (pietre, porțelan si ceramica);

•    hartia si cartonul trebuie sortate pentru a elimina impuritățile si pentru a atinge calitatea necesara industriei de hârtie si carton (de exemplu, sortarea in categorii precum hartia de scris, carton si hartia de joasa calitate din ambalaje asigura atingerea calitatii necesare pentru reciclare).

Indiferent de sistemul de colectare a deșeurilor de ambalaje este necesara crearea sau dezvoltarea unor instalații de sortare si procesare a acestora in vederea reciclării, instalații care intr-o prima etapa pot fi cu sortare manuala si ulterior cu sortare mecanica si automata

Deoarece activitatile de recuperare si reciclare vor fi un succes numai daca materialele colectate si sortate vor fi in final utilizate in cadrul ramurilor specifice ale industriei, tehnologiile de producție din industria de sticla, metal, hârtie, carton si plastic trebuie adaptate pentru utilizarea acestor materiale. Vor trebui utilizate programe economice speciale pentru a motiva industriile sa se implice in procesul de reciclare si pentru a crea piețe- de desfacere pentru astfel de produse rezultate in urma reciclării materialelor pentru companiile deja implicate in acest proces.

Crearea inițiala a unor statii de sortare manuala, urmând a șe imbunatatii acest sistem prin implementarea unor instalații mecanice si automate.

Dezvoltarea unor programe economice speciale pentru a stimula industriile.

Campanii d,ejnf©rrgare a publicului.

_____ _________

Deșeuri biodegradabile    '

In principii, soluțiile de recuperare si reciclare disponibile sunt reprezentate compostarea (digestia aeroba) si digestia anaeroba cu producerea si colectarea debiogaz



Primăria Municipiului București PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICI

CONFORM CU

Având in vedere experiența internatfâhal^,«RQfnania Jste conștienta ca pentru a utiliza in mod eficient compostarea este    gmolectare selectiva a deșeurilor

biodegradabile din deșeuri. Trebuie evitata câmpo^fâreș^jeseurilor municipale colectate in amestec, deoarece deseurile municipale ames&^ț§,»aț^un conținut ridicat de metale grele cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn si Hg.

Datorita condițiilor referitoare la concentrația’de metalele grele admisa Tri compost se recomanda a se evita colectarea materialelor biodegradabile din mediile urbane dense. Experiența internaționala a demonstrat ca din aceste medii nu este posibila colectarea selectiva a unor materii biodegradabile de calitate.

Instrumente

•    Colectarea selectiva a deșeurilor biodegradabile poate fi realizata in toate regiunile in care populația locuiește in “medii verzi”, gospodarii cu grădini;

•    este recomandabila introducerea colectării separate a materiei biodegradabile in mediul urban mai puțin dens, in zonele verzi ale marilor orașe si unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25-35% din populație;

•    nu exista experiența necesara in planificarea si operarea stațiilor de compost, de aceea se recomanda construirea de instalatii-pilot

•    Romania va selecta in jur de 4-6 regiuni in care sa se construiască si sa opereze instalații de compostare demonstrative. In aceste statii-demonstrative vor fi utilizate diferite tehnologii de compostare.

•    pentru colectarea selectiva in gospodarii a deșeurilor biodegradabile trebuie asigurați recipienti speciali; pentru gospodăriile mici pot fi distribuiti saci, iar pentru gospodarii mai mari pot fi distribuite containere (80-120 I);

Colectarea neselectiva a biodegradabilelor in zonele cu densitate mare a populației.

Colectarea selectiva a 120-145 kg/loc.an deșeuri biodegradabile. Capacitate de compostare pentru 680.000-1.000.000 t/an deșeuri biodegradabile.

Realizarea de statii-demonstrative de compostare. Realizarea unor proiecte de testare a pieței si de “utilizare” a compostului înaintea integrării stațiilor de compostare in sistemul de gestionare a deșeurilor.

Deseurile din construcții si demolări

In prezent cantitatea de deșeuri din construcții si demolări este mult mai mica in comparație cu statele membre ale Uniunii Europene. In paralel cu dezvoltarea economica a tarii, activitaîile de construire a clădirilor noi, de reconstrucție si renovare a clădirilor existente si demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanțial cantitatea de deșeuri din construcții si demolări si se va schimba mult calitatea acestora fapt pentru care este necesara dezvoltarea masurilor pentru reciclarea, recuperarea si eliminarea deșeurilor rezultate.

Instrumente

•    stocarea strict separata a solurilor contaminate si a celor necontaminate;

•    reutilizarea solurilor necontamipate fara alte tratamente, in diferite activitati de

construcții;

• evitarea ptilizarii, directe a soprilbr contaminate si depozitarea lor in locuri special amenajate in,vederea reabilitării;?


separarea stricta a deșeurilor din construcții fata de cele din demolări;

imbunatatirea continua a schemelor de procesare si reciclare;

pastrarea separata pe cat posibil, a materialelor diferite cum ar fi metalele, plasticul, daca capacitatea de construcție si spațiul disponibil va permite; procesarea deșeurilor din construcții in statii de sortare, cat posibil, împreuna cu deseurile comerciale (pentru recuperarea calitativa a diferitelor materiale reciclabile); procesarea deșeurilor din demolări prin tehnologii de zdrobire, clasificare si/sau sortare in funcție de densitate in statii mobile, semi-mobile sau staționare; utilizarea fracției fine (8 - 40 mm) rezultate, pentru diferite activitati de obstrucției' special pentru construirea de străzi, astfel incat solurile si apa subter^ contaminate.

Cantitatea de deșeuri din construcții si demolări va creste substanțial.

Deseurile din demolări vor fi utilizate ca o sursa alternativa de materiale de construcții.

Materialele reciclabile utilizate trebuie sa nu genereze i    CU

asupra solului si apei subterane.

Deșeuri de echipamente electrice si electronice

Conform Directivei Europene privind deseurile de la echipamentele electrice si

electronice (DEEE) exista 10 tipuri diferite care trebuie colectate de la consumatori si reciclate sau recuperate in rate specifice.

Instrumente

•    colectarea DEEE de la populație prin centrele comerciale care vând produse.EE;

•    instalarea de către administrațiile locale a unui sistem de colectare separata;

•    asigurarea de către administrațiile locale a trasportului DEEE colectate către industria de reciclare finala si recuperare.

Colectarea separata a deșeurilor de echipamente electrice si electronice de către municipalitate.

Reciclarea si recuperarea va fi realizata de către industria

responsabila.

Vehicule scoase din uz

Instrumente

•    limitarea utilizării substanțelor periculoase la fabricarea vehiculelor si reducerea acestora incepand cu faza de concepție;

•    integrarea unei cantitati crescânde de materiale reciclate provenind de la vehiculele scoase din uz in vehiculele noi si in alte produse pentru a dezvolta piețele pentru materialele reciclate ;

•    punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea vehiculelor scoase din uz si icumasura in care este fezabil tehnic si economic a

deșeurilor de piese rezultat punerea la punct a unui faca numii in baza unui




reparare a vehiculelor; ia radierea unui vehicul scos din uz sa se e (eliminare).

!Y e



Implementarea unui sistem de colectare a vehiculelor scoase din uz.

încurajarea societăților ce desfasoara operațiuni de dezmembrare.

Valorificarea fracției ușoare si reciclarea materialelor reciclabile rezultate in urma dezmembrării vehiculelor scoase din


Anvelope uzate

Anvelopele uzate nu trebuie elimi originala nici maruntite. Anvelopele uzate rit&faebuie deșeurilor menajere. Pe baza Directivei Cai




reciclate sau valorificate termoenergetic cat mai recomandate.


jzit^re controlata, nici in forma înerate in instalații de incinerare a deșeurilor anvelopele uzate trebuie mult posibil. Ambele metode sunt


Implementarea unui sistem de colectare a anvelopelor uzate, încurajarea reciclării si valorificării materiale a anvelopelor uzate. Valorificarea energetica a anvelopelor uzate se va realiza numai

in cazul in care nu este posibila valorificarea materiala. Interzicerea depozitarii anvelopelor uzate de la intrarea in vigoare a Hotărârii de Guvern modificate privind depozitarea deșeurilor.

Tratarea mecano-biologica

Pentru a atinge tintele din Directiva    99/31/EC privind depozitarea deșeurilor,

conținutul de materie organica trebuie minimizat după cum urmeaza:

»    reducerea cantitatii de biodegradabile de 25% pana    in 31    dec.    2010;

•    reducerea cantitatii de biodegradabile de 50% pana    in 31    dec.    2013;

•    reducerea cantitatii de biodegradabile de 65% pana    la 31    dec.    2016.

Aceste obiective pot fi realizate in unele regiuni prin colectarea selectiva si compostarea materiei biodegradabile. In zonele urbane dense aceste obiective se pot atinge si prin incinerarea deșeurilor menajere. Pentru toate regiunile unde compostarea nu este acceptata si pentru toate regiunile unde deseurile conțin un procent mai mare de materie biodegradabila, este posibila si recomandata tratarea mecano-biologica.



Instrumente    CONFORM CU

In ceea ce privește tehnicile si tehnologiile privii id ©f^@^||ijjjaf^^idl5gîc^Ae prezintă următoarele elemente:    L~~--—

® experiența internaționala arata ca optima capacitatea de 100 000 t/anj^eqtru o statie de tratare mecano-biologica;


. a’esaateri€& WtSftfctgârs


•    toate stafiile trebuie sa includă instalații mecanice pentru sort4

biodegradabile cat si a deșeurilor periculoase;    Ih

•    procesul aerob realizat in aceste statii trebuie sa ia in considerar' poluării prin generarea de gaze si levigat;

•    cat de mult posibil, materialul de tratat aerob trebuie selectat prin sitare'srsejsârat de materiile cu puteri calorifice mari ce pot fi incinerate si de materialul inert potrivit pentru depozitarea finala.

In prezent, tratarea mecano-biologica poate fi recomandata doar pentru acele regiuni care nu au in plan construirea de statii de compostare.

Tratarea mecano-biologica este una din tehnicile de baza pentu reducerea cantitatilor de materie biodegradabila si producerea de combustibili alternativi obținuți din deșeuri. Realizarea unor statii pilot de tratare mecano-biologica.

Tratarea termica (incinerarea)

In baza experienței internaționale, in special din statele membre UE, incinerarea este cea mai eficienta metoda de tratare a deșeurilor colectate in amestec din surse diferite, inainte de a fi depozitate final. Scopul incinerării este : minimizarea volumul deșeurilor, distrugerea componentele periculoase biodegradabile, inertizarea deșeurilor, reducerea carbonului organic si recuperarea energiei înglobate in deșeuri.

Toate incineratoarele de deșeuri, fie ca sunt industriale, medicale sau municipale, trebuie sa îndeplinească obiectivele din legislația europeana si naționala. In paralel, incineratoarele trebuie sa îndeplinească si condițiile privitoare la recuperarea energiei din deșeuri, adica recuperarea căldurii si altor forme de energie rezultate in urma incinerării deșeurilor.

Instrumente

Incineratoarele pentru deseurile municipale sunt recomandate in următoarele condiții:

•    cantitatea de deșeuri municipale disponibila pentru incinerare sa fie de minim 150.000 tone/an. Considerând cantitatea specifica de deșeuri generate pe locuitor aceasta ar însemna o populație minima de 300.000 locuitori (in cazul in care cantitatea generata specifica este de 500 kg/ioc.an);

•    nu exista teren disponibil pe o distanta acceptabila pentru amplasarea unui depozit;

•    in regiunea respectiva exista o cerere foarte mare de căldură si energie si nicio alta metoda de tratare nu este mai eficienta decât incinerarea deșeurilor pentru producerea de energie electrica si termica.

Eliminare finala (depozitare)

Capacitatea minima de dep^^aj^-pebffc^iediul urban si urban dens este de 100.000 tone/an, astfel incat depoz^tezsa^vfez^fe din punct de vedere economic, să poata fi acoperite costurile de invesfine^^^^era^i de inchidere si monitorizare post-închidere in sfansa^relare cu cap^^a^^&îpiâta a tjetatenilor.    /



Intrumente

noile depozite trebuie planificate si localizate in “centrul” regiunii de generare a deșeurilor in vederea minimizării eforturilor de transport;

•    selectarea locațiilor pentru noile depozite trebuie sa ia in considerare restricțiile ; geologice, hidrogeologice, geografice si aspectele privind protecția mediul

înconjurător;

•    pe cat posibii depozitele trebuie sa aiba si sisteme de acceptare a deșeurilor aduse direct de consumatorii privați;

•    este recomandabil, in zona depozitelor sa fie asigurat teren adițional pentru activitati de recuperare, reciclare si tratare a deșeurilor;

•    trebuie sa se treaca la o noua abordare de tip regional a construirii depozitelor municipale, astfel incat fiecare regiune sa rezolve problema gestionarii si eliminării deșeurilor in funcție de condițiile regionale specifice si luând in calcul toate aspectele privind eficienta economica, acoperirea costurilor de investiție si operare, a costurilor de închidere, monitorizarepost-inchidere, precum si gradul de suportabilitate a costurilor de operare de către cetateni.

CONFORM CU ORIGINALUL


INSTRUMENTE ECONOMICE


Crearea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseur suportat prin instrumente economice si, totodată, prin instrumente legale inte{^e'®^.falte;\ politici sectoriale. Finanțarea se efectuează potrivit legislației in vigoare, dir^âîihsil^arșle surse;

Fondul pentru Mediu

in completare de la bugetul de stat, pe baza de programe in limita sumelor alocate cu

aceasta destinație

bugetele locale

parteneriat public-privat

fonduri structurale

fonduri structurale de pre-aderare (ISPA, PHARE etc)

banei / finanțatori de credite rambursabile

•    investitori privați

•    Planul National de Cercetare-Dezvoltare prin Programele Naționale (pot avea acces si companiile, in special IMM-urile)

•    programe sectoriale de cercetare-dezvoltare.

In concluzie planul de gestionare a deșeurilor are un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deșeurilor, principalul scop fiind prezentarea fluxurilor de deșeuri si a opțiunilor de gestionare a acestora. Mai in detaliu, planurile de gestionare a deșeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte:

> Conformarea cu politica de deșeuri si atingerea tinteior propuse: planurile de gestionare a deșeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor si ia atingerea tinteior stabilite in domeniul gestionarii deșeurilor.

"'X’ stabilirea capacitatilor suficiente si caracteristice pentru gestionarea deșeurilor: planurile de gestionare a deșeurilor prezintă fluxurile si cantitățile de deșeuri/care trebuie colectate, reciclate, tratate si/sau eliminate. Mai rnult, ele r

contribuie la asigurarea de capacitati si moduri de colectare, reciclare, tratare si/sau eliminare a deșeurilor funcție de deseurile care trebuie gestionate.

>    Controlul masurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deșeuri asigura identificarea zonelor in care sunt necesare masuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deșeuri.

>    Prezentarea cerințelor economice si de investiție: planurile de gestionare a deșeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerințelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare si eliminare a deșeurilor. Pe aceasta baza, pot fi determinate necesitățile pentru investițiile in instalații de reciclare, tratare si eliminare a deșeurilor.

Complexitatea in continua creștere a problemelor si standardelor in domeniul gestionarii deșeurilor conduc la creșterea cerințelor privind instalațiile de reciclare, tratare si/sau eliminare. In multe cazuri, aceasta presupune facilitați de reciclare, tratare si/sau eliminare a deșeurilor mai mari si mai complexe, ceea ce poate implica cooperarea a mai multor unitati regionale privind stabilirea si operarea acestor facilitați.

Orizontul de timp pentru PRGD

Orizontul de timp pentru plan depinde de mai multi factori. Pentru a reflecta acest lucru, planul se poate referi la: cadrul imediat de timp sau acțiuni imediate si cadrul de timp pentru perspective pe termen lung.

Din punct de vedere practic, orizontul de timp trebuie sa fie suficient de lung pentru a face posibila evaluarea atingerii țintelor. In pazul-prezentului studiu,, perioada de timp este intre 2007-2017.

CONFORM CU ORIGINALUL



2.1. DESCRIEREA GENERALA A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI


î

Municipiul București este amplasat in sudul României la 44° 24' 49" lawdip^.nofenca (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si la 26° 05' 48" longitudine e^Rdă (ca si Helsinki sau Johannesburg). Municipiul București este centrul politic, administrativ, economic si cultural al tarii precum si cea mai importanta așezare urbana in care locuiește aproape a zecea parte din populația tarii, si este situat la o distanta de 64 km nord de fluviul Dunarea, la 100 km sud de Carpatii Orientali si 250 km vest de Marea Neagra la intretaierea paralelei 44° si 26’ latitudine nordica cu meridianul de 26° si 06’ longitudine estica.

Altitudinile in metri fata de nivelul Marii Negre sunt următoarele:

-    minima - 56,66 m la Statia de epurare a apelor uzate Glina;

-    maxima - 94,63 m pe B-dul luliu Maniu si inelul de centura.

Fata de alte orașe europene, Bucurestiul se afla situat la următoarele distante :

425 km - Sofia 735 km - Belgrad 1730 km - Berlin 1140 km - Viena 1285 km - Atena

204Qjkm - Roma    1

2460 km - Paris


Municipiul București este primul dintre orașele tarii ca mărime si importanta politica, economica, financiar-bancara, comerciala, cultural-stiintifica, turistica, unul dintre marile orașe ale lumii, situat la aceeași altitudine cu Genoa (Italia), Bordeaux (Franța), Minneapoiis (SUA), încadrat de o salba de lacuri, împodobit cu tei si salcam, străjuit de plopi, veche cetate de scaun a tarii, ce cuprinzând administrativ sase sectoare. Municipiul București are o suprafața de 238 km pătrati (0,8 % din suprafața României), din care suprafața construita este de cca. 70 % .

Administrativ, teritoriul municipiului București este impartit in 6 sectoare, conform datelor prezentate in Tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1 - Suprafața si densitatea populației in Municipiu

București in 2007

Nr. PERSOANE 1)

SUPRAFAȚA (km2)

DENSITATE (Ioc/km2)

Sectorul 1

230592

68

3.576,5

Sectorul 2

360938

30

12.876,7

Sectorul 3

396051

33

13.245,7

Sectorul 4

302431

32

10.099,8

Sectorul 5

288361

28

10.692,7

Sectorul 6

362113

37

10.614,6

|TOTAL

1940486

238

8.747,7

Sursa: Ministerul Internelor si Reformei Administrative/Directia Generala de Evidenta a Persoanelor - Municipiul

București

In Tabelul nr. 2 se prezintă distribuția suprafețelor municipiului pe tipuri de terenuri. Tabelul nr. 2 - Distribuția pe tipuri de terenuri a Municipiului București in anul 2006

I    Tipul

Suprafața (ha)

Suprafața totala

23.787

I    din care:

Suprafața agricola

4.464

Păduri si alte terenuri cu vegetație forestiera

611

Ape si bălti

908

Alte suprafețe (construite)

17.804

Sursa : Anuarul Statistic al României 2007


CONFORM COȘ

ORIGINALUL


'8'W'O .

wow» "


=^^Uff1\/lunicipiul București relieful se prezintă sub forma unei câmpii fragmentata de vai, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe care apar numeroase crovuri, ușor inclinata dinspre nord-vest si sud-est, taiata de vai puțin adanci (Dambovita si Colentina), cu lunci largi si tinere, peste care in trecut se întindea vestitul codru al Vlasiei.

Bucurestiul este situat in Campia Romana, avand o altitudine maxima de 96,30 m si este străbătut de râurile Dambovita si Cd,enftna*pe direcția NV-SE .

Cele doua vai formate in juruk^radhlbC^nîp^rt orașul in cateva zone, sub forma de platouri cu meandre si terâse care t^nfefâ^lynicipfijîui București un frumos peisaj. ' ” . .

Ca forme majore de relief in^n/m .Cepurile sifeuloarele de vale .    ' v





Valea Dambovitei apare ca un culoar lung de circa 22 km, cu lățimi variabile, de 300-500 m in porțiunile cele mai înguste si de 2000-2200 m in porțiunile cele mai late. Valea Coientinei este mai îngusta si mai

sin,


feazBarribovitei. Privite in general, cele


doua vai principale sunt asimetrice.

ORIGINALUL



Geologie - Hidrologie

zona Bucurestiuiui face parte roaselor terase desfășurate de


te joasa bbiauftlor ce o


Din punct de vedere litoiogk caracterizata prin prezenta nume

drenează. Zona este alcatuita din depozite exclusiv cuaternare repre^^ate'prinf^ss.

In formațiunile cuaternare s-au format importante acvifere e^^fâbîle de apa potabila. In ansamblu, acviferul multistratat București este unitar insa litologia variaza pe distante relativ mici. Astfel, incepand de la baza spre suprafața au fost delimitate in cuaternar următoarele formațiuni : Stratele de Fratesti, Complexul Argilo-Marmos, Nisipurile de Mostistea, Depozitele Intermediare, Pietrișurile de Colentina si Depozitele Argilo-loessoide.

Sistemul de vai ca forma de relief, conduce implicit la stabilirea sistemului de interfluvii, astfel: interfluviul Dambovita-Sabar, interfluviul Dambovita-Colentina si interfluviul Colentina-Mostistea.

Cele trei interfluvii din cuprinsul Capitalei constituie relieful de acumulare pleistocena in care urmele suprafeței inițiale rezultate din acumulările fluvio-lacustre, aluvionare si deluvio-eoliene s-au pastrat in cea mai mare parte.

Din punct de vedere al potențialului hidraulic al subteranului zona Municipiului București se caracterizează prin prezenta a trei complexe acvifere.

Complexul acvifer freatic de mica adâncime care se dezvolta pana la adancimea de cca 30-35 m si este constituit din doua orizonturi permeabile: un strat de nisip si pietriș situat de regula pana la adancimea de cca 15-20 m (orizontul freatic superior) si un strat de nisip mediu - grosier cu pietriș rar, situat in intervalul 20-30-35 m (pietrișurile de Colentina). Cele doua orizonturi sunt separate intre eie de o intercalatie argiloasa cu o grosime de cca 5-10 m.

Apa din complexul acvifer de mica adâncime are caracter ascensional sau uneori liber, nivelul piezometric stabilindu-se intre 1-10 m adâncime de la sol, funcție de morfologia terenului. Debitele de apa pot fi cuprinse intre 2-4 l/s.

Complexul acvifer de medie adâncime se dezvolta pana la adancimea de cca 90-95 m si este constituit din doua - patru orizonturi permeabile ( nisip fin-mediu si pietriș rar) cunoscute sub numele de nisipuri de Mostistea . Orzonturile permeabile sunt separate de formațiuni argiloase impermeabile.

Apa din complexul acvifer de medie adâncime are caracter ascensional, nivelul piezometric stabilindu-se intre 2-13 m adâncime de la sol , funcție de morfologia terenului. Debitele de apa pot fi cuprinse intre 3-7l/s.

Complexul acvifer de mare adâncime se dezvolta pana la adancimea de cca 200-300 m si este constituit din trei orizonturi permeabile ( nisip fin-mediu si pietriș rar) cunoscute sub numele de „nisipuri de Mostistea”. Orizonturile permeabile sunt separate de formațiuni argiloase impermeabile.

Apa din complexul acvifer de ; mare adâncime are caracter ascensional, nivelul hidrostatic stabilindu-se intre 45-75 m adâncime de la sol.

Debitele de apa pot fi cuprinse intre 3-7 l/s.

Primăria Municipiului București

PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR IN MUNICIPIUL



I ORIGIf

ORIGINĂLUr

istrativ al municipiului București est pe o lungime de 24 km si pe


Principalul curs de apa prezent este râul Dambovita care traversează a toata lungimea este amenajat.

Teritoriul municipiului mai este \|trabatul ^dp' raul Colentina - afluent al râului Dambovita si de bogata salba de lacuri a ra&fiâg^fehtina (16 lacuri in total).

Existenta unui consumator de apa de talfâ municipiului București a necesitat


interconectarea bazinului hidrografic Argeș, bazinului hidrografic Olt si bazinului hidrografic Ialomița, întrucât raportul resursa - cerința este deficitar la nivel bazinal.

In zona Municipiului București nu sunt lacuri naturale si singurul lac antropic este Lacul Morii cu suprafața de 256 ha si volumul de 14,2 mii mc.


Clima

Clima in municipiul București are un caracter temperat continental, moderat, cu nuanțe excesive, temperatura medie anuala fiind de 10 -11 °C.

Vânturile dominante provin de la est si vest in sud si de la nord si nord-est in nord. Uneori, verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35 - 40 °C (deși temperatura medie .a lunii iulie urca la 23 °C) iar iernile sunt reci cu zăpezi abundente, insotite uneori de viscole (deși temperatura medie a lunii ianuarie coboara la -3 °C).

Influenta maselor de aer din vest si sud explica existenta toamnelor lungi si călduroase, a unor zile de iarna blânde sau a unor primăveri timpurii.

Regimul temperaturii aerului se diferențiază, in ansamblul sau, in zona propriu-zisa a orașului si pentru arealele din exteriorul acestuia.

Bucurestiul prin clima de stepa suferă de un deficit de umiditate fata de valoarea optima medie, fapt ce creaza o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat in parte, prin crearea salbei de lacuri din zona oraseneasca, care favorizează evaporatia de apa si umidifica aerul in zonele invecinate.

Atmosfera urbana este supusa unui proces de încălzire prin advectie si radiații, din mai multe cauze:

-    diminuarea radiației tereste din zona urbana, datorita menținerii aerului mai cald in apropierea solului, ca urmare a efectului de sera generat de poluarea aerului cu pulberi si gaze;

-    piederi de căldură de la clădiri, surse termice si încălzirea urbana;

-    diminuarea curentilor de aer datorita șicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiratiei, prin care se pierde căldură.

Precipitațiile atmosferice sunt caracterizate printr-o mare variabiltate in timp si spațiu.

In municipiul București, precipitațiile atmosferice se afla sub influenta orașului, influenta ce se manifesta prin marimea suprafețelor acvatice si a arealelor de vegetație, precum si prin prezenta in atmosfera a unor mari cantitati de nuclee de condensare (fum, particule de praf).

Cantitatile medii multianuale de precipitații sunt mai ridicate deasupra Bucurestiului in comparație cu zona înconjurătoare.

Regimul eolian.    ......

Direcțiile dominante ale vântului sun?cele din nord-est, vest si sud-vest (12 - 13%). Morfologia orașului București scade viteza media a vantuiui la 2 - 3 rn/s^îpențru vânturile ce|/vin din Sud-Est și 1.7 «= 1.9 m/s pentru cele din Nord-Est. Umiditatea medie anuala relativa este 72 - 74% in București. în vara, umiditatea relativa medie scade' sub

/ i    -A,




60%. Numărul anual de zile cu ceati zile in zona de periferie.

•ggti cote do 23 zile si oscilează intre 56-61 de

ORM CU



Resurse naturale    -^GINALUL

Resurse naturale de suprafața ( păduri, terenuri agricole, pasu

In regiunea București predomina vegetația de câmpie, mult in nordul județului Ilfov.

După modul de folosința, structura suprafeței agricole ia 31 decembrie 2006 se prezintă in Tabelul nr. 3.

|    Zona

Arabii

Pășuni

Fanete

Vii si pepiniere viticole

Livezi si pepiniere pomicole

j Municipiul | București

3622

506

-

66

270

Sursa : Anuarul Statistic al României 2007

Resurse naturale ale subsolului (ape geotermale, titei, gaze de sonda, etc) Nu este cazul

infrastructura

Drumurile publice, la 31 decembrie 2006 sunt prezentate in Tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 - Situația drumurilor publice in Municipiul București

Reg.

8

Drumuri publice

(km)

Din total

(km)

drumuri publice

Densitatea drumu ritor publice pe 100 kmteritoriu (%)

Total

Moderniza

te

Cu

imbracaminti ușoare rutiere

Drumuri

naționale

D

Modernizate

Cu

imbracami

nti

ușoare

rutiere

Drumuri

județene

si

ccmunaie

(km)

Moderni

zate

(km)

Cu

imbraca

minți

ușoare

rutiere

(km)

i Mun. Bucu

8 resti

90

90

90

90

37,8

Sursa : Anuarul Statistic al României 2007 1) Inclusiv autostrăzi si drumuri europene.

Rețeaua feroviara

Liniile de cale ferata in exploatare, la 31 decembrie 2006, sunt prezentate detaliat in Tabelul nr. 5

Total

(km)


Total

(km)

Linii    cu

ecartament larg (km)

Densitatea liniilor pe 1000 km2

teritoriu

Qirftdiâl* 4f

jLinii dîîocariarrtertt normal 1)

W //,

ui

U Cu doua cai



Mun.

120

118

120

92

28

București

Sursa : Anuarul Statistic al României 2007 1) Linii la care distanta intre sine este de 1435 mm Regiunea 8 Bucuresti-llfov este t direcția nord-sud de coridorul IX, c




nord-est de coridorul IV si pe ransport paneuropene stabilite la din 1994 si reconfirmate la coridoare sunt multimodale, avand o


Conferința Paneuropeana a Transporți Conferința de la Helsinki din iunie 1997 mare importanta in structura traficului derulat pe rețeaua C.F.R.

Rețeaua aeriana

Municipiul București este deservit de doua aeroporturi internaționale: București -Otopeni si București - Baneasa.

In Programul de “Dezvoltarea si Modernizarea Aeroportului” elaborat de M.C.T.C. sunt cuprinse lucrări de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protecție a navigației aeriene si de deservire pentru Aeroportul International Bucuresti-Otopeni.

Zone protejate

Pe teritoriul administrativ al Municipiului București nu exista zone protejate.

Așezări umane

Organizarea administrativ teritoriala, la 1 iulie 2005, este prezentata in Tabelul nr. 6

Tabelul nr. 6 - Organizarea administrativa a Municipiului București

Suprafața

totala

(km2)

Nr.

locuitori

Densitate

populație

loc/km2

Nr. orașe si

municipii

Nr.

municipii

Nr.

comune

Nr.

sate

București

238

1924959

8088,1

1

1

-

-

Sursa: Sursa : Anuarul Statistic al României 2006

Populația

Populația Municipiului București si pe fiecare sector, in anul 2007, este prezentata in Tabelul nr. 7 .

Tabelul nr. 7 - Populația MuncipiulurBucuresti


Zona

Totai populație

Total Mun. București

1.940.486

Sectorul 1

230.592

Sectorul 2

360.938

Sectorul 3

396.051

Sectorul 4

302.431

SectoruL5

288.361

Sectorul 6

362.113

Sursa: Ministerul de Interne și Reforma Administrativa/Directia Generala de Evidenta a Persoanelor - M. București


Evoluția populației


CONFORM CU UGiNALUL


Anul

Nr. locuitori

Densitatea populației (loc/km^T'    I

2000

2.009.200

8442

2001

1.996.814

8390

8132

2002

1.934.449

2003

1.929.615

8108

2004

1.927.559

8099

2005

1.924.959

8088

2007

1.940.486

8154


Utilități

Alimentarea cu apa si sistemele de canalizare

Alimentarea cu apa

Sursele de alimentare cu apa a municipiului București sunt:

• surse de suprafața


• surse subterane

Captarea apei de suprafața se realizează din:

-    râul Dambovita, prin intermediul prizei de la Brezoaele

-    râul Argeș, prin intermediul barajului de la Crjvina


- lacurile Cernica si Pantelimon Captarea apei din subteran se asigura din:

-fronturile de captare localizate in: Ulmi, Bragadiru, Arcuda si București

- puțuri de mica si de mare adâncime

Sursele de alimentare cu apa sunt dimensionate pentru pentru următoarele debite:

- aductiunea Argeș - Crivina

- max. 11,00 mc/s;

- canalul casetat Ogrezeni - Roșu

- max. 3,0 mc/s;

- râul Dambovita (aval nod Brezoaele)

- max. 14,00 mc/s;

- lacurile Cernica si Pantelimon

- max. 1,25 mc/s.

- captare subterana

- max. 1,98 mc/s.


Captarea subterana este asigurata prin fronturile de captare Ulmi, Bragadiru, Arcuda, București precum si prin puțurile de mica si mare adâncime.

Tratarea apei se realizează in doua siaiii de tratare :

-    Statia de tratare Arcuda (pentru apa din raui Dambovita parțial din Argeș) cu capacitate proiectata de 745 mii mc/zi si efectiva de 850 mii mc/zi;

-    Statia de tratare Roșu (pentru apa din Argeș) cu o capacitate proiectata de 520 mii mc/zi si efectiva de 750 mii mc/zi.

Distribuția apei potabile in municipiul București se realizează prin intermediul unei


rețele de apa cu lungimea totala de g^S'țptt'^flatâ in administrarea societății S.C. APA

_____ _______ _______ -    S&f' 'Sfe.


NOVA BUCUREȘTI S.A.


Rețeaua ffe apa potabila este^gpfia^p p: \ conducta de branșament cu lungit^





3S

ăf


CONFORM CU ORIGINALUL

PÎUL BUCUREȘTI-

-    artere de transport cu diametrul nominal Dn = (250 1.000) mm și lungimea totala de 588

km;    ..

-    conducte de serviciu cu diametrul nominal Dn = (10Q^2QQ) mrfâși lungimea totala de

1-493 km.    $

Pe langa rețeaua de distribuție apa potabila,    NOVA BUCUREȘTI

S.A. are in administrare si o rețea de distribuție apa industriala în Ipcraime totala de 79.485 km.

Pomparea apei potabile in rețeaua de alimentare urbana se efectuează prin intermediul a 8 statii de pompare , 39 statii de repompare si 222 statii de hidrofor.

Capacitatea actuala de pompare a apei potabile către consumatori (2.290 mii mc/zi) acopera capacitatea necesara (1.800 mii mc/zi).

Volumele de apa potabila distribuita consumatorilor din Municipiul București, in anul 2005, sunt prezentate in Tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9 - Volumele de apa distribuite consumatorilor din Muncipiul B

lucuresti (2006)

I

Apa    potabila

distribuita

Total (mii m3)

Din    care

pentru    uz

casnic (mii m3)

Din    totalul

consumatorilor la care sunt    instalate

apometre (mii m3)

Apa    potabila

distribuita    prin

apometre fata de total (mii m3)

Municipiul

București

212.783

106.391

191.505

90,0

Sursa : Anuarul Statistic al României 2007

Rețeaua de distribuție a apei potabile in anul 2005

Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile in Muncipiul București a fost de 2.189 km.

Evacuarea apelor uzate

Pentru calitatea apelor evacuate in emisari, in canalizările orășenești si comunale, cat si pentru calitatea apelor de suprafața si a celor subterane exista cerințe legale standardizate.

Strategia de imbunatatire a calitatii apelor urmărește reducerea încărcărilor cu poluanti a apelor evacuate, asigurarea unei preepurari la agenții racordați la canalizarea oraseneasca, remedierea funcționarii stațiilor de epurare acolo unde exista si realizarea de noi statii de epurare.

Evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice si pluviale de pe teritoriul Municipiului București se realizează prin sistem unitar de canalizare .

Rețeaua de canalizare se compune din racorduri, canale de serviciu, colectoare, bazine de retentie pentru apele pluviale si statii de pompare .

Rețeaua de canalizare are o lungime de 1.860 km, conform datelor prezentate in Tabelul nr. 10.

Tabelul nr. 10 - Reteau de canalizare a Municipiului București




Tipul

Caracteristici

1. Canale de serviciu si colectoare secundare (Dn = 30 - 15,0 cm)

1.555 km

2. Colectoarfe/principale (Dn>150 cm),.

305 km    ”;

Sursa : Anuarul.Statistic al României 2007

In prezent, apele uzate din municipiului București nu sunt trecute printr-o statie de epurare. Statia de epurare a apelor uzate din localitatea Glina este in curs de extindere si modernizare.

Rețele de canalizare publica in localitati si suprafața spatiilor verzi

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare publica este de 1.850 km iar suprafața spatiilor verzi este de 4.139 ha.

Sisteme de incalzire

Municipiul București este alimentat cu energie termica, datele la nivelul anului 2005 fiind următoarele:

-    lungimea totala simpla a conductelor de distribuție a gazelor naturale - 1.879 km;

-    volumul total al gazelor naturale distribuite - ? 974 831 mii mJ din care pentru

uz casnic 413.526 mii m3.    ICONFORM CU


Sursa : Anuarul Statistic al României 2006

ORIGINALUL


Situația socio-economica a regiunii

In Municipiul București sunt dezvoltate următoarele activitati industrial^

•    Agricultura - vanatoare si silvicultura, pescuit si piscicultura

•    Industrie - Comerț, Servicii- Altele (total) din care:

•    Industrie extractiva

•    Industrie prelucrătoare

•    Energie electrica si termica, gaze si apa

•    Construcții

•    Comerț cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întreținerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice

•    Hoteluri si restaurante

•    Transport, depozitare si comunicații

•    Tranzacții imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal întreprinderilor

•    Invatamant

•    Sanatate si asistenta sociala

® Alte activitati de servicii colective,sociale si personale

•    Industrie extractiva

•    Industrie prelucrătoare

•    Energie electrica si termica, gaze si apa

•    Construcții

•    Comerț cu ridicata si cu amănuntul, repararea si întreținerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice

•    Hoteluri si restaurante

PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPj    cu


.originaluF


Alte activitati de servicii colective, sociale si personale Tabelul nr. 11 - Ramuri si număr de întreprinderi in Mur


Tipul ramurii

Nr. întreprinderilor comerciale, institytiîfcrr' si indusă    <

TOTAL

AGRICULTURA, VANATOARE SI SERVICII ANEXE

SILVICULTURA, EXPLOATARE FORESTIERA SI SERVICII ANEXE

32^

PESCUITUL, PISCICULTURA SI SERVICIILE ANEXE

66%O,

EXTRACȚIA HIDROCARBURILOR SI SERVICII ANEXE

21

EXTRACȚIA SI PREPARAREA MINEREURILOR RADIOACTIVE

1

EXTRACȚIA SI PREPARAREA MINEREURILOR METALIFERE

2

ALTE ACTIVITATI EXTRACTIVE

42

INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BĂUTURILOR

1151

FABRICAREA PRODUSELOR DIN TUTUN

5

FABRICAREA PRODUSELOR TEXTILE

370

FABRICAREA ARTICOLELOR DE ÎMBRĂCĂMINTE; ARANJAREA SI VOPSIREA BLĂNURILOR

930

TABACIREA    SI    FINISAREA    PIEILOR;    FABRICAREA

ARTICOLELOR DE VOIAJ SI MAROCHINARIE, A HARNASAMENTELOR SI ÎNCĂLȚĂMINTEI

395

FABRICAREA LEMNULUI SI A PRODUSELOR DIN LEMN SI PLUTA, CU EXCEPȚIA MOBILEI; FABRICAREA ARTICOLELOR DIN ÎMPLETITURA DE PAI SI ALTE MATERIALE VEGETALE

296

FABRICAREA CELULOZEI, HÂRTIEI SI A PRODUSELOR DIN HÂRTIE

149

EDITURI, POLIGRAFIE SI REPRODUCEREA PE SUPORȚI A INREGISTRARILOR

1813

INDUSTRIA DE PRELUCRARE A ȚIȚEIULUI, COCSIFICAREA CĂRBUNELUI SI TRATAREA COMBUSTIBILILOR NUCLEARI

6

FABRICAREA SUBSTANȚELOR Si A PRODUSELOR CHIMICE

278

FABRICAREA PRODUSELOR DIN CAUCIUC SI MASE PLASTICE

430

FABRICAREA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE NEMETALICE

271

INDUSTRIA METALURGICA

76

INDUSTRIA CONSTRUCȚIILOR METALICE SI A PRODUSELOR DIN METAL (EXCLUSIV MAȘINI, UTILAJE SI INSTALAȚII)

809

INDUSTRIA DE MAȘINI SI ECHIPAMENTE

385

INDUSTRIA DE MIJLOACE ALE TEHNICII DE CALCUL SI DE BIROU

239

INDUSTRIA DE MAȘINI SI APARATE ELECTRICE

187

INDUSTRIA DE ECHIPAMENTE PENTRU RADIO, TELEVIZIUNE SI COMUNICAȚII

94

INDUSTRIA DE APARATURA SI INSTRUMENTE MEDICALE, DE PRECIZIE, OPTICE SI FOTOGRAFICE, CEASORNICĂRIE

357

INDUSTRIA MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

44

INDUSTRIA ALTOR MIJLOACE DE TRANSPORT N.C.A.

47

PRODUCȚIA DE MOBILIER SI ALTE ACTIVITATI INDUSTRIALE n.c.a.

762

RECUPERAREA DEȘEURILOR SI RESTURILOR DE MATERIALE RECICLABILE

146

PRODUCȚIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE SI APA CALDA    ?■<.

71    ,:-.C

CAPTARE^, TRATAREA SI DISTRIBUȚIA APEI

11

CONSTRUCȚII

7129





PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI


;ONFORM CU ORlkalNALUC


COMERȚ CU RIDICATA SI CU REPARAREA AUTOVEHICULELE COMERȚ CU AMĂNUNTUL AL AUTOVEHICULE


nuntulHntretinerea SI

MOTOCICLETELOR; CARBURANȚILOR PENTRU


Nr. intreprinderilor comerciale, instituțiilor si industriei


2348


COMERȚ CU RIDICATA SI SERVICII DE INTERMEDIERE IN COMERȚUL CU RIDICATA (CU EXCEPȚIA COMERȚULUI CU AUTOVEHICULE SI MOTOCICLETE)


COMERȚ CU AMĂNUNTUL (CU EXCEPȚIA COMERȚULUI CU AUTOVEHICULE SI MOTOCICLETE); REPARAREA BUNURILOR PERSONALE SI GOSPODĂREȘTI


HOTELURI SI RESTAURANTE


TRANSPORTURI

CONDUCTE


TERESTRE; TRANSPORTURI PRIN


TRANSPORTURI PE APA


TRANSPORTURI AERIENE


ACTIVITATI ANEXE SI AUXILIARE DE TRANSPORT, ACTIVITATI ALE AGENȚIILOR DE TURISM


POSTA SI TELECOMUNICAȚII


INTERMEDIERI FINANCIARE (CU EXCEPȚIA ACTIVITATILOR DE ASIGURĂRI SI ALE CASELOR DE PENSII)


ACTIVITATI AUXILIARE INTERMEDIERILOR FINANCIARE


TRANZACȚII IMOBILIARE


ÎNCHIRIEREA MAȘINILOR SI ECHIPAMENTELOR, FARA OPERATOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI GOSPODĂREȘTI


INFORMATICA SI ACTIVITATI CONEXE


CERCETARE-DEZVOLTARE


ALTE ACTIVITATI DE SERVICII PRESTATE IN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR


INVATAMANT


SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA


ELIMINAREA DEȘEURILOR SI A APELOR UZATE; ASANARE, SALUBRITATE SI ACTIVITATI SIMILARE


ACTIVITATI RECREATIVE, CULTURALE SI SPORTIVE


ALTE ACTIVITATI DE SERVICII PERSONALE


Sursa : Anuarul Statistic ai României 2006


2.2. DATE SPECIFICE DE DEȘEURI


17108


17697


2137


2478


25


21


1209


931


323


939


3903


326


4016


279


19687


432


2001


76


2262


1422


Remarci generale

Acest plan se concentrează pe dezvoltarea sectorului de gestionarea deșeurilor municipale. Cuprinde toate tipurile de deșeuri menajere, deșeuri comerciale asimilabile celor menajere, deșeuri voluminoase, deșeuri din grădini, parcuri si piețe si deșeuri din curățenia stradala. Sunt adaugate fluxuri specifice de deșeuri cum ar fi deșeuri periculoase ca parte din deseurile menajere, deșeuri din servi^iil&Ci'h^ipale cum ar fi nămolul de la statii de epurare a apei uzate sijdeseuri din constricții șkde^ioIpriCjn final deșeuri electrice si electronice si


vehicule scoase din uz.




î A4



Serviciul de colectare a deșeurilor municipale din Municipiul București este privatizat. Colectarea deșeurilor menajere si asimilabile de la populație si agenti economici se realizează de către operatori de salubritate autorizați de Primarul General.

Tariful pentru colectarea deșeurilor menajere este de 2.5 euro/persoana/ pe luna.

Pentru a uniformiza valorile din cele 8 regiuni s-au folosit indicatorii specifici de generare a deșeurilor : 0,9 kg/loc./zî pentru zonele urbane si 0,4 kg/loc/ zi pentru zonele rurale. Valorile in ceea ce privește generarea deșeurilor sunt specifice pentru fiecare tara, iar acești indici reprezintă o medie a lor.

Datele specifice de deșeuri sunt date privind generarea deșeurilor, compoziția, reciclarea, tratarea si eliminarea si ele cuprind :

•    Fluxuri de deșeuri

•    Prevenirea generării de deșeuri

•    Colectarea si transportul

•    Piețe potențiale pentru compost si reciclabile

•    Tratarea deșeurilor

•    Eliminarea deșeurilor

Analiza datelor privind generarea si gestionarea deșeurilor in Muncipiul București se va face in corelare cu datele existente in Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor -Regiunea 8 - București - Ilfov.

Se vor folosi aceste date pentru a se putea realiza o concordanta pe etape si ani intre Planul Municipal si cel Regional, cu an de referința 2003.

Evoluția cantitatilor de deșeuri generate in municipiul București in perioada 2000 - 2004 si in anul 2007 este prezentata in Tabelul nr. 12.

CONFORM CU ORIGINALUL






Tabelul nr. 12 - Evoluția cantitatilor de deșeuri in perioada 2000 - 2004 si in anul 2007

i

Tipuri principale de deșeuri

Cod

deseu

Anul

u.m.= tone

2000

2001

2002

2003

2004

2007

Deșeuri municipale si asimilabile din comerț, industrie, instituții, din care:

20.15.01

222538,96

275945,70

719388,72

906450,78

815201,57

708920

1.1

Deșeuri menajere colectate in amestec de la populație

20.03.01

155402,64

176077,74

186281,95

173812,92

194405,16

481730

1.2

Deșeuri asimilabile colectate in amestec din comerț, industrie, instituții

20.03.01

2874,52

12276,58

9604,704

1057,05

1983,46

181940

1.3

Deșeuri municipale si asimilabile colectate separate(exclusive deșeuri din construcții si demolări), din care:

20.01.

15.01

21,236

22,957

449826,11

634615,64

502537,43

25800

• hirtie si carton

20.01.01

15.01.01

10,83

11,86

284314,34

190669,28

178447,204

13530

țTS'N

’^tlela

%

■o

0 0

20.01.02

15.01.07

8,47

9,04

4568,79

14528,53

16213,53

9950

• [HastA

îz

O *TI

20.01.39

15.01.02

1,936

2,057

87713,88

156620,39

4 ,

119679,309

2030

4 .. •• *.• "

Wm£tâle>

/ / .&’/•'

W/ 11

“ 0

20.01.40

15.01.04

-

-

44727,55

197403,53

110094,06

110

*>w

ierftn1    .

> 5

r~ Si

20.01.38

15.01.03

-

-

-

- ,

-

-

^'biodegradabile

c 0

20.01.08

-

-

23942,36

4,94

17,04

-

• altele

«MM»    « <F

20.01.

15.01.

-

-

4559,19

75388,97

78086,29

180

1.4

Deșeuri voluminoase    \

20.03.07

-

-

-

- '

-

19440

2

Deșeuri din servicii municipale

20.02

20.03

64240,56

87568,42

80988,06

96965,174

116275,515

139290

2.1

Deșeuri din grădini si parcuri

20.02

10574

24863

10535,1

4566,6

10268,2

3690

2.2

Deșeuri din piețe

20.03.02

7398,84

8580,61

9016,04

9621,19

9512,6

3090

2.3

Deșeuri stradale

20.03.03

46267,72

54124,81

61436,925

82777,384

96494,715

132510

3

Nămoluri de la statii de epurare orășenești, din care:    f- si

v\\

19.08.05

-

-

-

■ - -

-

-

3.1

Cantitate valorificata (s.u.)    H    7 ?

19.08.05

-

-

-

-

-

-

3.2

Cantitate depozitata (s.u)    '

j 3    1

19.08.05

-

-

-

- '

-

-

4

Deșeuri din construcții si demolări, din care:    i

17.

5510,10

12016,74

42336

23577,57

25045,623

60120

4.1

Deșeuri inerte    7r

■-

-

-

- ,

-

-

4.2 ’

Deșeuri in amestec    ~~V

5510,10

12016,74

42336

23577,57

25045,623

60120

TOTAL deșeuri generate

228049,06

287962,44

761724,72

930028,35

840247,19

908330    |

Sursa: șocietati de salubrizare, primarii de sector, APM București


Calculul cantitatii de deșeuri generate si necolectate in municipiul București

C = Nxl    .......™...... '■ "

I = 03 kg/loc,zi N = Ntot-Nd


CONFORM CU]
ORiGINALUL

WCTJ4


Nd = numărul de locuitori deserviți de serviciile de salubrizare*din munic Nd = NrosAL GRUP + NrebU + NurbAN + NsuPERCOM Nd = 426.243 + 585.670 + 300.000 + 287.800 Nd = 1.599.713 locuitori deserviți


ful București


Pentru realizarea unei prognoze privind cantitatile de deșeuri municipale generate in viitor in Muncipiul București este necesara cunosterea evoluției populației in perioada 2000 - 2004 si in anul 2007 si a evoiutiei cantitatilor de deșeuri generate in aceeași perioada. Aceste informații sunt prezentate in Tabelele nr. 13 si nr. 14.

Tabelul nr. 13 - Evoluția populației in municipiul București:


2000

2001

2002

2003

2004

— ■'■•a

2007

2.009.200

1.996.814

1.934.449

1.929.615

1.927.559

1.940.486 |

Sursa: Statistica teritoriala


Tabelul nr. 14 - Evoluția cantitatilor de deșeuri generate si necolectate in municipiul București


Anul

2000

2001

2002

2003

2004

2007

Cantitate generata si necolectata

1.808.280,0

1.797.132,60

827.838,297

823.487,697

1.734.803,10

1.746.437,4


Observații si interpretarea rezultatului privind cantitati de deșeuri generate si necolectate: numărul de locuitori deserviți de serviciile de salubrizare din municipiul București a fost obtinut prin insumarea numerelor prezentate de fiecare din societățile de salubrizare insa din discuțiile purtate cu aceste societăți si cu reprezentanții primăriilor de sector a-rezultat faptul ca populația din municipiul București beneficiază in totalitate de serviciile de salubrizare.

Cantitatile de deșeuri generate si necolectate in municipiul București sunt considerate ca neglijabile.

Indicatori de generare a deșeurilor pentru municipiul București


indicatorii de generare a deșeurilor sunt calculați in kg/locuitor x an pe total si pe trei tipuri de deșeuri: deșeuri municipale si asimilabile, nămoluri si deșeuri din construcții si demolări.    __

Rezultatele obținute pentru perioada 2000 -'2004 si in anul 2007, sunt prezentate in


Tabelul nr. 15.






Primăria Municipiului București

PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURI!

ICIPIUL BUCURJEȘIL


CONFORM CU

originalul


DIRECTX

WEWt

Si WSIOir 1.(5,

'abelul nr. 15 - Indicatori de generare a deșeurilor in MuniQiffiliI București

An

Indicatori de geliefâTfe^&eseuri

Deșeuri municipale si asimilabile (kg/loc.an)

Nămoluri de la statii de epurare orășenești (kg/loc.an)

Deșeuri din construcții si demolări (kg/loc.an)

Total deșeuri (kg/loc.an)

2000

110,75

0

0.27

111,02

2001

138,19

0

6,01

144,2

2002

371,88

0

21,85

393,73

2003

469,75

0

12,21

481,96

2004

422,91

0

12,99

435,9

2007

365,33

0

31,12

396,45

Un alt indicator de baza pentru realizarea unei prognoze de generare a deșeurilor il reprezintă compoziția deșeurilor menajere.

In Tabelul nr. 16 se prezintă compoziția medie a deșeurilor menajere din Municipiul București in anul 2007.

Tabelul nr. 16 - Compoziția medie a deșeurilor menajere in municipiul

3ucuresti in anul 2007

Compoziția

deșeurilor

(%)

Hârtie si carton

Sticla

Metale

Plastice

Textile

Materiale

organice

Altele

(deșeuri

periculoase,

combustibile,

fine,

complexe)

Total

Menajere

8,5

8,5

5

2,5

3,5

40

32

100

Indicele mediu de generare a deșeurilor menajere in mediu urban este estimat la 0,9 kg/locuitorxzi (estimare luata in calcul la elaborarea tuturor planurilor regionale de gestionare a deșeurilor).

Densitățile medii ale deșeurilor menajere sunt estimate la :

-    in pubele, containere    - 0.25 t/m3

-    in autogunoiera    - 0.4 t/m3

-    in depozit cu compactare cu buldozer    - 0.7 t/m3

-    in depozit cu compactare cu picior de oaie -1 t/m3


DEȘEURI DE AMBALAJE

Valori privind producția anuala de materiale de ambalat au fost otinute din chestionare trimise producătorilor de ambalaje, in 2002. Din acest studiu se estimeza ca in Romania, in 2002, s-au consumat 850.000 t de materiale de ambalat. Aceasta echivalează cu 54 kg/ persoana/an.

împărțirea deșeurilor pe zona Municipiului București se calculeza pe baza unui index care tine cont de creșterea consumului populației pe acea zona pentru: alimente si băuturi,

non-alimente si articole utileJ^


liferitilor indicatori cu intreaga cantitate de deșeuri de ambalaje reflecta consunfcil regiona[de>

/l    f    " \ ’




44


Componenta materialelor de ambalaj a fost estimata la 26, 5% pentru carton si hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticla, 11, 75% pentru metal si 11, 75% pentru lemn. Se estimează ca acesta componenta nu se va schimba pe parcursul periodei planificate.

Rata de creștere a deșeurilor de ambalaje este :

-    7%/an intre 2007 si 2009, si

-    5%/an intre 2010 si 2013.

Procentele de mai sus aproape ca dublează cantitatea de deșeuri de ambalaje pe un interval de 10 ani. Se estimează ca 40%


gospodarii si activitati comerciale.


ORIGINALUL

DEȘEURI STRADALE    ----—

Informatii despre cantitatile de deșeuri stradale generate in municf| perioada 2000 - 2004 si in anul 2007 sunt colectate de la societățile de salubnza£e^Sf>rrmarii, prin sistemul statistic de raportare, de către Agenția de Protecție a Mediului a municipiului București.

Prin prelucrarea datelor au fost obținute informațiile prezentate în Tabelul nr. 17.

Tipuri

principale

de

deșeuri

Cod

deseu

Anul

u.m.= tone

2000

2001

2002

2003

2004

2007

1.7

Deșeuri

stradale

20.03.03

46.267,72

54.124,81

61.436,925

82.777,384

96.494,715

132.510

Sursa: societăți de salubrizare, primarii de sector, APM București

Din analiza documentara a rezultat ca deseurile stradale pot reprezenta pana la :

-    1 m3/hectar x an - SUA;

-    0,8 m3/hectar x an - Africa de Sud;

-    0,4 m3/hectar x an - Australia;

In cazul municipiului București evoluția cantitatii de deșeuri stradale, raportata la suprafața (ha) este prezentata in Tabelul nr. 18.

Tabelul nr. 18 - Evoluția cantităților de deșeuri stradale generate in Municipiul București

Anul

2000

2001

2002

2003

2004

2007 I

Cantitatea totala de deșeuri    stradale

generata (t/an)

46.267,72

54.124,810

61.436,925

82.777,384

96.494,715

132.510 I

Suprafața (ha)

23.787

23.787

23.787

23.787

23.787

23.787

Cantitatea exprimata in t/hectar xan

1,945

2,275

2,582

3,479

4,056

5,57

Valorile pentru anul 2004 sunt mult mai mari ca cele obținute din analiza

documentara.

La o densitate de 0,25 t/mc in anul 2004 au fost generate 4,056 t/ha, ceea ce reprezintă 8 mc/ha.

Raportat la populație, reprezintă 0,048 t/locuitorxan, respectiv 48 kg/locuitorxan.

FLUXURI DE DEȘEURI SPECIALE DEȘEURI MEDICALE

• ! .A

ădeâc


generate, deâctivitatile spitalicești si medicale din zspa


In total cantitatile de deșeuri Municipiului BucuresțLsunt de:

Primăria Municipiului București PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL

fiPWfiȘVRM CU

ORIGINALUL

cantitati totale generate pe an - 13.952,6 t/an;

cantitati de deșeuri periculoase generate pe an - 5.125,22 t/an; cantitati de deșeuri nepericuoase generate pe an - 8.827,38 t/ar

DEȘEURI PERICULOASE (exclusiv cele medicale si industriale)

' 'Wile, ractiei


In prezent, deseurile municipale nu sunt colectate separat, pe fracții^ periculoase, reciclabile, etc.). Prin urmare nu exista o evidenta clara a confinâft periculoase in deseurile menajere.

Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deșeurilor conținutul de fracție periculoasa in deseurile municipale poate fi considerat 0,05 % si luând in considerare acesta valoare in Tabelul nr. 19 se prezintă evoluția cantitatilor de deșeuri periculoase generate in perioada 2000 - 2004 si in anul 2007.

Tabelul nr. 19 - Evoluția cantitatilor de deșeuri periculoase generate in perioada 2000 -2004 si in anul 2007, in Municipiul București

Nr.crt

Tipuri principale de deșeuri

Anul

u.m.= tone

2000

2001

2002

2003

2004

2007

1

TOTAL deșeuri generate

228.049,06

287.962,44

761.724,72

930.028,35

840.247,19

908.320

2

Deșeuri

periculoase

11.402,45

14.398,12

38.086,23

46.501,41

42.012,35

45.416

DEȘEURI DIN CONSTRUCȚII SI DEMOLĂRI

Definiție

Termenul de “deșeuri din construcții si demolări” face referința la deseurile rezultate din activitati precum construcția clădirilor si infrastructurii civile, demolarea totala sau parțiala a clădirilor si infrastructurii civile, modernizarea si intretinerea străzilor.

Conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile din construcții si demolări sunt cuprinse in categoria 17 - Deșeuri din construcții si demolări (inclusiv pamant excavat din amplasamente contaminate). Deseurile sunt atat deșeuri nepericuloase cat si periculoase (evidențiate in Tabelul nr. 20 cu *).

Tabelul nr. 20 - Deșeuri din construcții si demolări

17

DEȘEURI DIN CONSTRUCȚII SI DEMOLĂRI (INCLUSIV PAMANT EXCAVAT DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)

17 01

beton, cărămizi, țigle si materiale ceramice

17 0101

beton

17 01 02

cărămizi

17 01 03

țigle si materiale ceramice

17 01 06*

amestecuri sau fracții separate de beton, cărămizi, țigle sau materiale ceramice cu conținut de substanțe periculoase

17 01 07

amestecuri de beton, cărămizi, țigle si materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06

17 02    |

lemn, sticla si materiale, plastice

17 02 01 ,/i

lemn    <

17 02 02

[sticla

17 02 03

Imateriale plastice

17 02 04*

[sticla, materiale plastice sau lemn cu conținut de

sau contaminate cu

[substanțe periculoase

17 03

[amestecuri bituminoase, gudron de huila si produse gudronate

17 03 01*

[asfalturi cu conținut de gudron de huila

17 03 02

[asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01

17 03 03*

|gudron de huila si produse gudronate

17 04

|metale (inclusiv aliajele lor)

1 7 04 0 1

|cupru, bronz, alama

1 7 04 02

|aluminiu

CONFORM ni

(—-'7

____

17 04 03

|plumb

ORinitâai iii

17 04 04

|zinc

wtoimiinaLuL

17 04 05

[fier si otel

—1

1

fv    i    toii

17 04 06

|staniu

17 04 07

jamestecuri metalice

17 04 09*

[deșeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase

17 04 10*

cabluri cu conținut de ulei, gudron sau alte substanțe periculoase

17 04 11


17 05


17 05 03*


17 05 04


17 05 05*


17 05 06


17 05 07*


17 05 08


17 06


17 06 or


17 06 03*


17 06 04


17 06 05*


17 08


17 08 or


17 08 02


17 09 17 09 01*


[cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si deșeuri Ide la dragare

Ipamant si pietre cu conținut de substanțe periculoase

jpamant si pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03~

Jeseuri de la dragare cu conținut de substanțe periculoase

[deșeuri de la dragare, altele decât cele specificatela 17 05 05

Jresturi de balast cu conținut de substanțe periculoase

Jresturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07

materiale izolante si materiale de construcție cu conținut de azbest

materiale izolante cu conținut de azbest

alte materiale izolante constând din sau cu conținut de substanțe Jpericuloase

materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03

materiale de construcție cu conținut de azbest

materiale de construcție pe baza de gips

materiale de construcție pe baza de gips contaminate cu substanțe [periculoase

materiale de construcție pe baza de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01

alte deșeuri


jnstructii si demolări


jdeseuri d^l^Șg^tfi^ți^si demolări eu conținut de mercur

kj /^9'\

$ ' • - ~

” “    i j/l    r\ fi t    .

^3* //■- afopj

17 09 02*

deșeuri de la construcții si demolări cu conținut de PCB (de ex.: cleiuri cu conținut de PCB, dușumele pe baza de rășini cu conținut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura cu PCB, condensatori cu conținut de PCB)

17 09 03*

alte deșeuri de la construcții si demolări (inclusiv amestecuri de deșeuri) cu conținut de substanțe periculoase

17 09 04

amestecuri de deșeuri de la construcții si demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 si 17 09 03

Conform datelor din Strategia si Planul National de Gestionare a Deșeurilor, indicatorii de generare a deșeurilor din construcții si demolări sunt prezentate in figura următoare (conțin numai deseurile colectate).

Observații:

•    doar un mic procent este colectat separat si eliminat, de aici rezultând indicii atat de mici de generare a deșeurilor din construcții si demolări.

•    in general, aceste deșeuri sunt reutilizate. Exista o piața nedeclarata a reutilizarii deșeurilor din construcții si demolări, o piața rezultata in urma scumpirii materialelor de construcție si a creșterii necesităților populației.

DEȘEURI BIODEGRADABILE

Deseurile biodegradabile generate in Municipiul București in perioada 2000 - 2004 si in anul 2007 sunt prezentate in Tabelul nr. 21.

Tabelul nr. 21 - Evoluția cantităților de deșeuri biodegradabile, in Municipiul București

Tipuri principale de deșeuri

Anul

u.m.= tone

2000

2001

2002

2003

2004

2007

Deșeuri

biodegradabile

175.000

197.684

336.594

357.253

381.656

281.301

Cantitatile de deșeuri biodegradabile generate in Municipiul București au crescut continuu in perioada 2000 - 2007.

VEHICULE SCOASE DIN UZ

La nivel european directiva specifica care se refera la gestionarea vehiculelor scoase din uz este'Directiva 53/2000/CE.    /

Ca parte a conservării energiei este nea pierderi, iar cantitatile de combustibil folosite sa vehiculele auto sunt mari consumatoare de


CONFORM CU LOtfKWALUL I


rodusa sa fie utilizata fara at mai mult posibil. întrucât 'ste necesar eficientizarea


ecologica a vehiculelor, dotarea acestora cu alte tipuâ^KWotSare care sa consume energie


electrica sau alte tipuri de combustibil. .

La sfârșitul perioadei de folosire, vehiculele, vor trebui sa fie tratate prin recuperarea pieselor refolosibile si reintroducerea lor in circuitul economic, dezmembrarea pârtilor componenete si sortarea lor, predarea lor către reciclatori sau in vederea coincinerarii, recuperarea energiei si materiilor prime.

In Romania Directiva 53/200/CE a fost transpusa prin HG nr. 2406/21 in decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. Prevederea legala menționata a fost completata cu alte Hotarari, Ordonanțe de urgenta si Ordine după cum urmeaza:

- REGLEMENTARI RNTR nr. 9/2005 privind autorizarea agentilor economici care desfasoara activitati de reparații, de întreținere, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucție avehiculelor rutiere, precum si de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz;

-    ORDONANȚA nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care prestează servicii de reparații, de reglare si /sau desfasoara activitati de reconstrucție a vehiculelor rutiere, modificata si completata de O.G nr. 36/2005;

-    OUG nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto;

-    Ordinul de ministru nr. 87/2005 privind aprobarea modelului si a condițiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz ;

-    Ordinul de ministru nr. 88/2005 privind matrialele si componenetele vehiculelor exceptate de la aplicarea art. 4, alin. (1) din HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz.

-    HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz stabilește ca incepind cu 1 octombrie 2006 producătorii de vehicule trebuie sa asigure , individual sau prin contracte cu alti agenti economici autorizați, preluarea de la ultimul deținător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piața , atunci cind acestea devin vehicule scoase din uz.

In acest scop producătorii vor asigura cel puțin cate un punct de colectare in fiecare județ si oraș cu peste 100.000 locuitori.

Vehicolul scos din uz va fi predat punctelor de colectare fara nicio cheltuiala a proprietarului, cu excepția cazului in care acestea nu sunt înmatriculate in Romania, când au fost înmatriculate temporar in Romania, când nu mai conțin una sau mai multe componente esențiale, in principal grupul motopropulsor, trenul de rulare, caroseria, sasiul, catalizatorul sau echipamente de gestionare a funcțiilor vehiculul: sau cind vehiculelor li s-au adaugat deșeuri. Sunt exceptate de aceste condiții vehiculele fara stapan sau abandonate pe domeniu! public sau privat ala statului.

Societățile comerciale de colectare vor inmana ultimului proprietar un certificat de distrugere al vehicului scos din uz. La rândul lor, societățile comerciale de întreținere si reparații auto au obligația sa predea materialele si piesele înlocuite care constituie deșeuri, pentru a fi reciclate, valorificate șau^eptilizate.

Nerespectarea obligație


cde a codifica, incepind cu data de 01 ianuarie


pentru reutiljzare, valorificate, fecj^ta^ș/ proprietara! Vehiculului pe 1


2007, componentele si materialele oeptru'^^feilita identificarea acestora - la dezmembrare /ec^i^ș/pi^cWn si a obligației de a prelua de la ultimul -^Bnttoiușji pef piața , atunci cind acesta este scos din uz

"WF7    ......

vor fi tratate ca fapte contravenționale si sactionate cu amenda de la 10000 RON(2700 €) la 20000 RON (5400 €) si cu suspendarea temporara a activitatii societății, pana la rezolvarea problemelor.

Principalele activitati pe care aceste societăți le desfasoara sau le vor desfasura sunt legate de:

CONFORM CU

ORIGINALUL


•    colectarea vehiculelor scoase din uz (VSU);

•    depoluarea VSU;

•    dezmemembrarea si testarea componentelor reutilizabile;


•    dezmembrarea componentelor mari din materiale reciclabile.

DESEURILE DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE (DEEE)

Principalele obiective ale Directivei 2002/96/CE sunt următoarele :

prevenirea apariției deșeurilor de echipamente electrice si electronice si reutil^zare alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deșeuri pentru a reduce in cea mai cantitatea de deșeuri eliminate;

imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicați in cicîuf'cre viata al echipamentelor electrice si electronice (producători, distribuitori si consumatori) si in mod special a agentilor economici direct implicați in tratarea deșeurilor de echipamente electrice si electronice.

Principalele cerințe ale Directivei 2002/96/CE sunt următoarele : crearea de sisteme care sa permită deținătorilor si distribuitorilor finali sa predea DEEE gratuit către punctele de colectare;

asigurarea colectării de către distribuitorii de echipamente electrice si electronice a DEEE de același tip si in aceeași cantitate cu echipamentul/echipamentele furnizate; asigurarea unei rate a colectării selective de cel puțin 4 kg/locuitor si an de DEEE din gospodăriile populației;

asigurarea disponibilității si accesibilității, pe intregul teritoriu al tarii, a punctelor de colectare necesare, tanand cont in special de densitatea populației; atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament si de 75% valorificare materiala pentru:

•    aparate de uz casnic de mari dimensiuni

•    distribuitoare automate

atingerea unor obiective de valorificare de 75% din greutatea medie pe echipament si de 65% valorificare materiala pentru:

•    echipamente informatice si de telecomunicații

•    echipamente de larg consum

atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament si de-50% valorificare materiala pentru:

•    aparate de uz casnic de mici dimensiuni

•    echipamente de iluminat

•    unelte electrice si electronice (cu excepția eneltelor industriale fixe de mari dimensiuni)

•    jucării, echipamente sportive si de agrement

instrumente de supraveghere^ifcgj^rol

pentru lămpile cu descărcare in gaz/râta^valorificarii materiale va fi de 80 % dingreutate.


Transpunerea in legislația naționala s-a concretizat prin:

-    H.G. nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

-    Ordin nr. 1223/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice;

-    Ordin nr. 1225/2005 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizațiilor colective in vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deșeurilor de echipamente electrice si electronice.

La nivelul anului 2005 a fost transpusa directiva si au fost stabilite locațiile pentru punctele de colectare a DEEE din Municipiul București.

In prezent in Municipiul București au fost amenajate 20 de puncte de colectare DEEE-uri, repartizate astfel:

CONFORM CU ORIGINALUL


-    Sectorul 2

-    un punct de colectare pe Str. Ion Heîiade Radulescu nr. 33



-    Sectorul 3

-    16 centre de colectare in locurile de cantf de maturat manual

-    str. luliu Barasch nr. 4A

-    str. Th. Sperantia - str. Cezar Bolliac

-    Bd. Burebista nr. 1

-    al. Banu Udrea nr. 10

-    str. Alexandru Magatti - Gh. Petrascu

-    str. Liviu Rebreanu - parc IOR

-    str. Rotunda nr. 4

-    str. Fizicienilor nr. 21

-    Sos. M. Bravu - str. Laborator

-    Splaiul Unirii nr. 59

-    str. Conacului nr. 2

-    bd.-ul 1 Decembrie 1918 nr. 8

-    str. Codrii Neamțului nr. 15

-    str. Industriilor (statia de inalta tensiune)

-    str. Gh. Tatarescu (in spatele blocului D16)

-    bd. 1 Decembrie 1918 (in parc langa Poarta 4)

-    Sectorul 4:

-    un punct de colectare pe Str. Niculitel nr. 4


Etapele implementării cerințelor Directivei la nivelul Municipiului București trebuie sa fie următoarele :

-    autorizarea unităților de tratare a DEEE (permanent);

-    atingerea următoarelor obiective parțiale de colectare: pana la 31.12.2006 (50 % din 4 kg deseu DEEE/locuitor si an); pana la 31.12.2007 (75 % din 4 kg deseu DEEE/locuitor si an); implementare totala pana la 31.12.2008;

-    atingerea următoarelor obiective parțiale de reutiiizare, reciclare și valorificare: pana la 31.12.2006 (50 % din obiectivele de reutilizare/reciclare si valorificare); pana la 31.12.2007 (75 % din obiectivele de reutilizare/reciclare si valorificare); implementare totala pana la 31.12.2008.

Pentru Romania obiectivele, cantitatile si costurile estimate pentru atingerea țintelor privind gestionarea DEEE sunt prezentate in Tabelul nr. 22.

Tabelul nr. 22 - cantitatile si costurile estimate pentru atingerea țintelor privind gestionarea DEEE in Romania

1

31 Decembrie 2006

31 Decembrie 2007

31 Decembrie 2008

| Obiective totale/partiale | (kg/locuitor)

2

3

4

Populația    (milioane

| locuitori)

21,7

21,7

21,7

1 Cantîtati (t/an)

4.340

6.510

8.680

| Costul colectării si

tratării (Euro/tona)

175

175

175

Costuri totale (milioane Euro)

7,595

=«3JXt3===W=ttE«3====a=====

11,392

15,19

NĂMOLURI REZULTATE DE LA STAȚIILE DE EPURARE CADRUL LEGISLATIV

ORIGINALUL



Directiva 86/278/CEE privind protecția mediului, si in particu} nămolul de la stafiile de epurare este utilizat in agricultura a fost Ordinul nr. 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privir special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare in agr

atunci când in'^omania prin

'diului si in


Pentru ca nămolul sa poata fi utilizat in agricultura, conform Ordir respectate valorile maxim adimisibile privind:

•    concentrațiile de metale grele in solurile pe care se aplica nămolurile;

•    concentrațiile de metaie grele din nămoluri;

9 cantitatile maxime anuale metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinație agricola.

OBIECTIV GENERAL

•    Gestionarea corespunzătoare a nămolului provenit de la stafiile de epurare orășenești

OBIECTIVE SPECIFICE

•    Prevenirea depozitarii ilegale și a deversării nămolului in apele de suprafața;

Promovarea prioritatara a valorificării in agricultura in condițiile respectării legislative;

Promovarea tratării in vederea incinerării si co-incinerarii.

Planul Municipal de Gestionare aypeseurilor trebuie sa conline următoarele date

privind nămolurile provenite de la stațiile deftratare orășenești:



-    Situația existenta

CONFORM CU

ORIGINALI n




•    Denumirea stafiei de epurare;

•    Număr locuitori deserviți;

•    Număr locuitori echivalenți;

•    Cantitate nămol rezultata t/an(su).

-    Modul de gestionare a namorifor rezultate din epurare

Date privind instalațiile existente de gestionare a nămolurilor:

■    Tratare/Valorificare:

Deshidratare S Compostare S Fermentare anaeroba

S Coincinerare/lncinerare cu recuperare de energie v' Agricultura

■    Eliminare

Incinerare S Depozitare

Cantitati de nămoluri gestionate

■    cantitate nămol    generata

■    cantitate nămol    tratata/valorificata

■    cantitate nămol    depozitata

■    cantitate nămol    incinerata

Municipiul București nu are stafie de epurare a apelor uzate si ca urmare si in statisticile elaborate de Agenția Naționala pentru Protecția Mediului acest aspect nu este luat in considerație.

După punerea in funcțiune a stafiei de epurare se vor putea obține date statistice care sa permită o evaluare a caracteristicilor si volumelor anuale si a sistemelor optime de eliminare finala a nămolurilor.

COLECTAREA DEȘEURILOR IN BUCUREȘTI

In anul 2006 au fost inregistrate 358 de agenti economici autorizați pentru desfasurarea activîtatii de colectare si/sau valorificare a deșeurilor reciclabile din care peste 30% se ocupa de colectarea deșeurilor de metale.

Romania este prin ECO ROM Ambalaje S.A. partener al “Duales System Deutschland” DSD care organizează colectarea, tratarea, valorificarea si reciclarea ambalajelor din gospodarii, in Germania, sunt colectate aproximativ 63 kg/loc/an. Ca sector informai, colectarea selectiva de către persoane fizice neautorizate nu are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectiva din acest sector sunt necunoscute si nu pot fi inregistrate oficial.

Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, europubele, si containere), prezintă volumul necesar saptamanal pentru colectarea deșeurilor generate de aproximativ 50.000 m3/saptamana (634.000 t/an deșeuri din gospodarii cu o greutate specifica de 0, 25 kg/dm3).

etaj intr-o încăpere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deseurile sunt colectate in containere mari sau in europubele de 240 I, care sunt golite periodic.

Blocurile de patru etaje care, in general, nu sunt echipate cu ghene au la dispoziție contrainere de diminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.

Referitor la cantitatea de deșeuri colectate de ia populație si care este estimata la aproximativ 633.203 t/an ( -50.000 rrfVsaptamana cu densitatea medie de 0,25 kg/I) se considera ca volumul existent al containerelor acopera cererea pentru colectarea deșeurilor din gospodarii, ca si pentru 20% din cantitatea presupusa a deșeurilor comerciale similare celor menajere.

Aceasta inseamna ca exista suficiente europubele si containere dar s-ar putea ca in anumite zone distribuția de europubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distribuția de europubele se face pe gospodărie si nu pe număr de locuitori.

Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel incat pe langa 210 de vehicule de compactare si 48 de vehicule de transport disponibile sa fie achiziționate vehicule suplimentare.

Cu o rata de compactare estimata la 50%, un vehicul cu doua osii poate incarca 14 m3 respectiv 7 tone (frecventa de colectare variind in funcție de tipul de locuințe de la o data pe saptamana pana la de 3 ori pe saptamana).

Luând in considerație trei drumuri de colectare pe vehicul de compactare pe zi (drumul însemnând colectarea si transportul la depozitul de deșeuri) si pentru celelalte vehicule 3 drumuri pe zi este disponibila o capacitate de colectare si transport de 106.500m3/ saptamana. Aceasta acopera cererea de 60.000m3 (din sectorul comercial si din gospodarii) cu o rezerva de 75%.

Tarifele maxime pentru evacuarea deșeurilor menajere de la case individuale si asociații de locatarii/proprietari sunt stabilite prin Dispoziția Primarului General nr. 1754/28.11.2007 la 8,46 lei/persoana/luna, cu TVA inclus, respectiv 2,53

Euro/persoana/luna.

Tarifele pentru societățile comerciale se negociază împreuna cu operatorul de salubritate in funcție de cantitatea evacuata, distanta pana la depozit, „calitatea” deșeurilor, etC'    - -    ^5^.


CONFORM CU ORIGINALUL


■&

'MAU MU '-'S


Tratarea deșeurilor Colectare selectiva si sortare Situația actuala

Colectarea selectiva

Colectarea selectiva in Municipiul București se desfasoara la nivel de proiecte pilot. Aceste proiecte pilot au rolul de a verifica rezultatele obținute si a stabili soluții finale optime din punct de vedere tehnic si economic.

In Sectorul 3, operatorul SC ROSAL GRUP SRL are in derulare in parteneriat cu Primăria Sectorului 3, un program de colectare selectiva a deșeurilor de hârtie carton si plastic de la populație.

In 40 de locații din sector au fost amplasate cate doua containere personalizate tip „clopot” de 1,2 m3 (albastru pentru deșeuri de hârtie si carton si galben pentru deșeuri din plastic).

In Sectorul 6, opețșâtordl ȘQJURH^^ SA are in derulare in parteneriat cu Primăria Sectorului 6 sijEco Rom Aftibalaje SÂ un program de colectare selectiva la nivelul a 100.000 de locuitori.



Primăria Municipiului București PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUN1CIPI

CONFORM CU

j ii

Wril La 1 IvALUL—

Operatorul SC REBU SA are de asemenea proiecte in derulare in sectoarele 1 și 4,

Sortarea

Exista doua statii de sortare a deșeurilor amplasate una in Mu^p^tfycuț^sti si a doua in Glina, județ Ilfov.

1 :Statia pilot de sortare manuala a deșeurilor menajere si asimilabile^ șef WwfeAwSA din Bulevardul luliu Maniu, nr. 15, sector 6, București are o capacitate de 1 .bOO-t/luna^Deseurile sunt pre-sortate si vin din punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare si de la locuitori (proiecte pilot pentru colectarea selectiva realizate de SC URBAN SA in sectorul 6).

2.Statia de sortare a deșeurilor menajere si asimilabile GLINA care deservește, in principal, sectorul 3 si aparține SC ROSAL GRUP SRL - SC ECOREC SA.

Statia are o capacitate de 18 t/ora si este alcatuita din :

-    2 instalații sortare deșeuri solide urbane, cu capacitatea de 9 tone/ora fiecare;

-    presa compactoare pentru deseurile reciclabile de hârtie si carton;

-    prescontainer pentru deseurile nereciclabile.

Complexul cuprinde o incinta cu o suprafața betonata de aproximativ 7.109 m2, complet imprejmuita cu un gard din tabla (h = 2m).

Complexul include următoarele repere:

-    poarta de acces;

-    cale de acces rutier betonata;

-    cabina punct control, cu zona de cântărire a autovehiculelor la intrare-iesire, cântarul este in conexiune cu’ sistemul computerizat de gestiune;

-    hala instalație sortare;

-    prese pentru deseurile reciclabile de hârtie si carton;

-    prescontainer pentru deseurile nereciclabile evacuate din statia de sortare;

-    pavilion administrativ (170 m2);

-    platforma depozit de tranzit pentru PET alb/colorat;

-    platforma depozit materiale sortate, altele decât PET (carton, aluminiu, etc.);

-    parcare si platforma spațiu de manevra pentru TIR-uri;

-    parcare containere;

-    instalație de iluminat exterior.

In Tabelul nr. 23 sunt prezentate informații despre cele doua statii de sortare existente si care deservesc Municipiul București.

Tabelul nr. 23 - Informații despre cele doua statii de sortare existente si care deservesc Municipiul București

Instalație de sortare/localitate

Capacitate proiectata (t/an)


Tipuri de deșeuri sortate



Statia de sortare SC URBAN SA

11.000

Hârtie si carton

20.01.2001; 15.01.2001

Plastic    /v?,

20.01.1939; 15.01.20<    4

Metale

20.01.1940; 15.01,200X>-    #//

Statia de sortare Glina

(SC ROSAL SRL - SC ECOREC SA)

140.000

Hârtie si carton

20.01.2001; 15.01.2001    "

Plastic

20.01.1939; 15.01.2002

Metale

20.01.1940; 15.01.2004

Cantitatile sortate si reciclabile sunt reduse in cazul ambelor statii de sortare, sub 15% din cantitatea procesata. Aceasta deoarece deseurile menajere nu sunt colectate selectiv, sunt impurificate si nu pot fi valorificate de către societățile economice reciclatoare. Stațiile vor deveni rentabile după introducerea colectării selective a deșeurilor menajere.

Cantitatile de deșeuri depozitate rezultate de la stațiile de sortare in funcțiune, au fost in anul 2007 de :

-    121.300 t/an la depozitul Glina - SC ROSAL GRUP SRL;

-    9.000 t/an la depozitul Chiajna Rudeni - SC URBAN SA.

La depozitul Chiajna Rudeni sunt colectate si presate butelii PET dar capacitatea de prelucrare este foarte redusa.

Informații despre facilitățile de reciclare nu sunt disponibile si se considera ca numai cca. 10% din totalul deșeurilor municipale sunt colectate separat.

Sunt înregistrate 210 de companii pentru colectare si colectare separata a deșeurilor. Aproximativ 150 dintre acestea întreprind activitati de colectare a deșeurilor din ambalaje. Presupunând ca in medie fiecare societate comerciala are in jur de 10 angajați care colectează ambalaje si ca pe zi o persoana colectează 50 kg ambalaje, se ajunge la o rata de colectare anuala de aproximativ 22.500 t. Cantitatea de deșeuri de ambalaje colectata de la marii agenti economici este de 15.000 t/an

In unele cazuri, in cantitatile de deșeuri colectate separat sunt incluse deseurile industriale reciclabile. Acest lucru este evident pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000 t/an, numai 5% din acea valoare provine de la populație.

Fara un control strict al înregistrărilor privind colectările realizate de societățile comericale, nu exista o baza de date valida.

Alte activitati de tratare a deșeurilor in București:

-    PET    2661 /an maruntirea si/sau compactarea si transportul către

producători

-    Hârtie si carton 59.616 t/an presarea si transportul la manufactori

-    Baterii    5.583 t/an separarea acidului, plumbului si PVC-ului

-    Cauciucuri uzate 388 t/an

-    Uleiuri uzate 355 t/an

Companiile actioneaza ca angrositi. Primesc materiale din toate părțile regiunii, le

compactează si le transporta către praduqa^i|^



îiV



Eliminarea {deșeurilor

L &

Municipiul București depozitează deseurile in trei depozite, amplasate doua in județul Ilfov si una in Municipiul București.

Pana in 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupata.

Din 2004, ramanand o capacitate de aproximativ 29 mii tone, si presupunând o cantitate anuala depozitata in jurul a un milion de tone, capacitatea ramasa fiind suficienta pentru următorii 30 de ani.    '    . .

Planificarea pentru înlocuirea acestei capacitati de depozitare trebuie începută după 2013, care reprezintă orizontul de timp pentru acest plan.

Scurta descriere a situației celor 3 depozite ecologice

Toate cele trei depozite sunt in procesul unei reabilitări si imbunatatiri pas cu pas. Părțile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerințelor Directivei UE privind depozitele de deșeuri.

Depozitul SC Iridex Group Import Export SRL

A fost dat in exploatare in anul 2000 si este prevăzut cu o durata de exploatare de 20 de ani urmata de o perioada de monitorizare postinchidere.

Depozitul este amplasat in București, sector 1, Drumul Rudeni-Chitila, nr. 10 si deține Autorizația integrata de mediu nr. 15 actualizata la data de 30.01.2007. Autorizația este eliberata de Agenția Regionala pentru Protecția Mediului București.

Titularul autorizației: S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.

Categoria de activitate conf. Anexei 1 la OUG nr. 152/2005, aprobata prin Legea nr.

84/2006: “5.4. Depozite de deșeuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25 000 tone deșeuri, cu excepția depozitelor de deșeuri inerte."

(conform cu

Lohiginalul


Cod CAEN: 9002 - Colectarea si tratarea altor reziduuri;

Cod NOSE-P: 109.06 Cod SNAP 2: 0904

S.C. IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L.


Adresa: București, sector 1, Sos. București - Ploiești, nr. 17 Telefon: 021/233.17.62

Fax: 021/233.17.63 e-mail: office@iridex.ro Amplasarea activitatii (depozitului)

Adresa: București, sector 1, Drumul Rudeni-Chitila, nr. 10 Telefon: 021/490.24.25 Fax: 021/490.24.26

Capacitatea de depozitare totala este de 4.500.000 mc.

Cantitatea de deșeuri depozitata la data actualizării autorizației - 3.000.0001.

Depozitul se incadreaza in clasa b - depozit de deșeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4).

Tipurile de deșeuri accepate la depozitare sunt „deșeuri municipale si asimilabile din comerț, industrie, instituții, inclusiv fracțiuni colectate separat”:


-20 01

-20 01 -20 01 -20 01

-    20 01 25 - uleiuri si grăsimi comestibile;

= 20 01 28 = vopsele, cerneluri, adezivi si rășini, altele decât cele specificate la 20 01 27;

-    20 01 30 - detergenti, alții decât cei specificați la 20 01 29;

-    20 01 36 - echipamente electrice si electronice, altele decât cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35;

-    20 01 38 - lemn, altul decât cel specificat la 20 01 37;

-    20 01 39 - materiale plastice;

CONFORM CU ORIGINALUL


-    20 01 40 - metale;

-    20 01 41 - deșeuri de la curatatul coșurilor;

-    20 02 01 - deșeuri biodegradabile;

-    20 02 03 - alte deșeuri biodegradabile;

-    20 03 01 - deșeuri municipale amestecate;

-    20 03 02 - deșeuri din piețe;

-    20 03 03 - deșeuri stradale;

-    20 03 04 - nămoluri din fose septice;

-    20 03 06 - deșeuri de la curatarea canalizării;

-    20 03 07 - deșeuri voluminoase;

-    20 03 99 - deșeuri municipale fara alta specificație;    _____

-    Deșeuri nepericuloase de alta origine, care satisfac criteriile de acceptare a deșeurilor la depozitul de deșeuri nepericuloase, conform HG 349/2005 si care îndeplinesc criteriile de acceptare conform Ordinului 95/2005.

Nu sunt admise la depozitare următoarele:

-    deșeuri lichide, explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile, inflamabile;

-    deșeuri periculoase medicale sau alte deșeuri clinice periculoase de la unitati medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa I E, si avand categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, modificata prin Legea nr. 27/2007;

-    toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate excluzând anvelopele folosite ca materiale in construcții intr-un depozit;

-    orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor Anexei 3 la HG nr. 349/2005.


Alimentarea cu apa

Se face in scop igienico-sanitar, tehnologic si pentru rezerva de incendiu din doua foraje proprii, astfel:

-    apa utilizata in scopuri igienico-sanitare este asigurata din forajul FA1 cu adâncime de 25 m, echipat cu o pompa tip Grundfos cu Q = 14 m3/h;

-    apa utilizata în scop tehnologic la statia de epurare este asigurata din forajul FA2 cu adâncime de 16 m, echipat cu o pompa tip Grundfos cu Q = 5 m3/h;

-    apa pentru stingerea incendiilor este asigurata de forajul FA1, prin intermediul unui hidrofor care alimentează doi hidranti.

Consumul de apa subterana este monitorizat prin intermediul apometrelor cu care sunt dotate cele doua foraje.

Apa potabila se procura din comerț.

Cerința de apa este:    /, ;

Qmax./zi — 40,80 m /ZÎ, Vmax.anual 12.730 !TI ,

Qmed/zi ~ 8,90 m^/zi, Vmed.anual ~    , V,




a?


Primăria Municipiului București

PLANUL PE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

'tsc*—Iconform cu (_PHiGîNAi ?ii

Evacuarea apelor uzate

Tipurile de ape uzate rezultate ton

-    levigatul generat de depozitarea deșeurilor irTdebjfeit;

-    ape uzate menajere provenite de la grupdhfe^ahitare si de la dusuri;

-    ape uzate provenite de la spalarea vehiculelor de transport deșeuri.

Levigatul generat de depozîtâreă deșeurilor este colectat prin stratul de drenaj iri


conductele de colecatare a levigatului si transportat printr-un dren colector la cele doua bazine de stocare si de dirijare a levigatului către statia de epurare si apoi in bazinul de mineralizare. Debitul mediu de apa uzata epurata este 51,78 m3/zi si este evacuat in valea locala Boanca, rau necadastrat.

Apele uzate menajere sunt colectate intr-un bazin betonat vidanjabil (cu un volum util de 10 mc), de unde sunt preluate de către un operator autorizat. Debitul max. de apa evacuat este de 2,40 m3/zi.

Alimentarea cu energie electrica

Energia electrica, este preluata din rețeaua S.C. ELECTRICA MUNTENIA SUD S.A. -FDEE Ilfov. Postul TRAFO este echipat cu un transformator 160 kW - 20/0,4 kV.

Consumul anual este de 294.000 kWh/an.

Alimentarea cu energie termica

Societatea are in dotare o centrala termica, care utilizează combustibil lichid.

Centrala termica are o putere de 3,5 kW, un consum mediu de 5,5 l/h si funcționează

cu tiraj fortat. Combustibilul lichid este folosit si pentru alimentarea utilajelor si autovehiculelor din dotare. Consumul de combustibil lichid este - 204.000 l/an.

Activitatea de depozitare se realizează in 5 compartimente care ocupa cca. 16,5 ha.

Dotări (instalații, utilaje, mijloace de transport utilizate in activitate)

Descrierea sistemului constructiv al depozitului:

1.    Incinta de depozitare - este protejata cu un dig perimetral din pamant cu H = 3 - 5 m; in interior delimitarea compartimentelor este realizata cu diguri din pamant cu h = 2- 2,5m, b = 3 m si m = 1.

2.    Sistemul de impermeabilizare sintetica a bazei si taluzurilor depozitului cuprinde:

-    geomembrana HDPE cu grosime de 1,5 mm;

-    geotextil de protecție de 800 g/m2 așezat in doua straturi.

Suprafața impermeabilizata este de 177.197 m2, din care:

-    compartimentul 1+1’ - 39.160 m2;

-    compartimentul 2 - 36.558 m2;

-    compartimentul 3 - 56.479 m2;

-    compartimentul 4 - 27.000 m2;

-    compartimentul 5 -18.000 m2.

3.    Sistemul de colectare a levigatului este format dintr-o rețea de conducte drenante din HDPE cu Dn 200, amplasata intr-un strat de pietriș de rau spalat, cu grosimea de 40 cm.

Baza depozitului a fost modelată in coame pentru <a permite colectarea levigatului in


drenurile amplasate la distanta de 40_m, 4.260 m, din care:

imea totala a drenurilor este de



-    compartimentul 1 +1 ’ -1,433 m

-    compartimentul 2 - 872 m;

-    compartimentul 3 -1.000 m;

-    compartimentul 4 - 600 m;

-    compartimentul 5 - 355 m.

Drenurile absorbante au o panta longitudinala de 1 %, iar drenul colector de 0,75 %.

-    Platforma parcare utilaje;

-    Cabina portar si cantar;

-    Drum tehnologic - pentru asigurarea accesului la depozit;

-    Complex de epurare;

-    Foraje de observație - 4 foraje situate amonte, aval si lateral de obictiv la adâncimi intre 8,5-10,5 m;

- Puțuri de extracție a gazului cu Dn 1000 - in număr de 7 buc.

Echipamente mobile, vehicule si utilaje:

-    compactor picior de oaie -BOMAG BC 671 RB - 1 buc.;

-    compactor picior de oaie - STA COM 3000 - 1 buc.;

-    încărcător frontal - IF DRESSTA - 1 buc.;

-    buldozer excavator - KOMATSU - 1 buc.;

-    vibrocompactor - W 1100 D - 1 buc.;

-    încărcător frontal - WOLLA L 34 - 1 buc.;

-    buldozer - S1500 - 2 buc.;

-    buldozer - S1501 - 2 buc.

Mijloace de transport detinite:

-    microbuz IVECO;

-    doua autoturisme;

-    un autoturism DACIA pentru transport marfa.

CONFORM Ci jj ORIGiNALin



'•-7


Planul de operare al depozitului

Fluxul deșeurilor in incinta depozitului este:

1.    Accesul in incinta;

2.    Inspecția pentru acceptare - se realizează vizual, inainte de cântărire;

3.    Cantarirea - se efectuează pe platforma dubla prevăzută cu 2 cantare de 50 tone, conectate la un sistem informațional de evidenta;

4.    Accesul către zona de depozitare - se realizează numai pe platforme betonate;

5.    Descărcarea deșeurilor - se face pe platforme betonate de 500 m2;

6.    Depozitarea propriu-zisa - cuprinde derularea mai multor etape a căror succesiune este dictata de poziția topografica a frontului de lucru; etapele sunt: descărcare deșeuri; împingerea deșeurilor cu incarcatoare frontale si cu buldozer către perimetrul stabilit pentru depozitare; compactarea cu compactorul cu picior de oaie;

7.    Sortarea materialelor reciclabile - se realizează manual;

8.    Acoperirea periodica a stratului de deșeuri compactate - se realizează cu material inert rezultat din activitati de demolări si de construcție;

9.    Profilarea formei depozitului - se executa periodic cu utilajele din dotare si se verifica anual prin ridicări topografice si profile care sa reprezinte grafic forma depozitului.

Depozitul va fi exploatat pe compartimente, umplerea acestora fiind etapizata si impartita in doua etape principale de operare. Pe măsură ce depozitul se dezvolta, toate compartimentele pline vor fi unite si vo^^^PQte, cu deșeuri pana la cofa finala a primei faze de operare.

După aceasta^ etapa, depunereadeseurijorse va face pe întreaga suprafața a depozitului, in vederda atingerii cotei firișle a operatfii, care va fi cofa de iriphidere^a depozitului.




Instalații pentru reținerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Aer

1.    Centrala termica - un cos de dispersie metalic, cu diametru = 150 mm si inaltime = 6 m.

2.    Puțuri de extracție - pentru captarea gazului de depozit, 30 de bucăți amplasate la distanta de 40 m unul fata de altul. Aceste puțuri sunt prevăzute cu sisteme de închidere, gazul evacuat in atmosfera este ars cu facla. Puțurile sunt formate dintr-o conducta PEHD Dn 70 cu fante, care a fost montata in centrul unui cos din geogrila monoetirata de forma cilindrica cu diametru de 1 m, umplut cu material granular de dimensiuni mai mari (50-70mm) sau sparturi de cărămidă.

Apa

Instalațiile de reținere si evacuare a poluantilor in apa constau din:

I.    Sistemul de colectare a levigatului - realizat din conducte de drenaj si un dren colector construite din tuburi de PEHD, montate in fiecare compartiment operațional al depozitului si racordate la cele doua bazine de stocare a levigatului.

II.    Complexul de epurare a leviqatu ui constituit din:

-    doua bazine de stocare;

CONFORM CIJ ORiGiNALUL



-    bazin de omogenizare;

-    statie de epurare;

-    iaz de mineralizare.

1.    Bazinele de stocare (2 buc.) - sunt realizate din tuburi cird&țlai^e din fc^fon armat semiingropate (diam. interior de 2,5 m), căptușite in interior cu geomembrana sudata. Levigatul pătrunde in cele doua bazine prin partea inferioara. Cu ajutorul sistemului de pompe si vane amplasate in exterior, levigatul este transportat in bazinul de omogenizare. Volumul util al fiecărui bazin este de 25 m3.

2.    Bazin de omogenizare - este realizat din pamant căptușit cu geomembrana si este îngropat, (volumul util -1500 m3).

3.    Instalații de epurare a levigatului

-    Instalația de epurare tip PALL - este o statie de epurare, care funcționează pe principiul osmozei inverse, in doua trepte, cu un debit de 5m3/h. Principalele faze tehnologice care se realizează in acesata instalație sunt:

-    prefiltrarea - filtru cu nisip si cartușe filtrante care asigura reținerea suspensiilor mai mari de 40 microni;

-    treapta de epurare - prevăzută cu o treapta de levigat (treapta I de epurare) si una de permeat (treapta a ll-a de epurare).

Parametrii masurati automat pentru apa bruta, permeai treapta I si permeat treapta a ll-a sunt: presiunea de lucru, conductivitatea, valoarea pH- ului, debitul.

Levigatul este epurat de la o conductivitate de zeci de mS/cm, la o conductivitate de sute pS/cm. Eficienta de epurare după a ll-a treapta de epurare este intre 99,5 - 99,9% in funcție de tipul de poluanti.

Concentratul de la ambele trepte de epurare prin osmoza inversa se colectează si se pompează pe depozit.

4.    laz de mineralizare - bazin din pamant p^gapti jsit plantat cu papura si stuf si inconjurat cu dig din pamant cu inaltime redusj#î^$fîui^e prevăzut cu un deversor in zona de racord la canalul de desecare, trons^țf^G^feat.^^icipalul rol este imbunatatirea calitatii apei epurate prin procesul de epur#eW^^^^nnat6Tr|la sub acțiunea razelor de soare sî â vegetației.



Colectare apelor provenite de la spalarea vehiculelor - sunt evacuate in separatorul desnisipator cu V= 20 m3 si apoi sunt stocate in bazinul betonat cu V=10 m3 si vidanjat in statia de epurare a levigatului.

Apele uzate provenite de la spalarea roților autovehiculelor la ieșirea din rampa sunt colectate intr-un bazin betonat si transportate in statia de epurare levigat.

Colectarea si evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe taluzurile depozitului sunt colectate in sântul perimetral al depozitului, impermeabilizat cu un sistem identic cu cel din compartimentele de depozitare, colectandu-se si epurandu-se impreuna cu levigatul.

Apele pluviale din afara incintei depozitului (de pe clădiri si platforme betonate) sunt colectate in rețeaua de canalizare pluviala din incinta descarcandu-se in rigola pluviala (sântul perimetral) din partea sudica a depozitului si epurate in statia de epurare.

Apele pluviale din partea de nord a incintei sunt colectate in rigola pluviala care delimitează la nord incinta instalației (sânt perimetral), de unde sunt colectate in bazinul de colectare levigat.

Alte dotări

Alte amenajari speciale, dotări si masuri pentru protecția mediului:

■    Masuri de diminuare a fenomenului de spulberare a deșeurilor ușoare de vânt:

-    maruntirea si compactarea deșeurilor in autogunoierele compactoare, inca de la preluarea deșeurilor de la punctul de precolectare;

-    separarea in depozit a deșeurilor din plastic, balotarea si valorificarea acestora prin agenti economici autorizați.


■    Masuri generale privind managementul problemei păsărilor:

-    depunerea rapida, compactarea zilnica si acoperirea periodica depozit in zona activa;

-    diminuarea pe cat posibil a zonelor active ale depozitului;

-    acoperirea cu strat de sol a compartimentelor inchise temporar;

Masuri privind managementul problemei animalelor daunatoare si^sepțelor:

-    efectuarea dezinfectiei si a deratizării lunare, de către firmele speciî

-    descărcarea rapida a deșeurilor, compactarea si acoperirea acesto^cu^'^SFrâf^inerte;

■    Reamenajarea zonei de evacuare a apelor rezultate de la platforma ,<|e spalare exterioara a vehiculelor care părăsesc incinta depozitului (reamenajar^â^zKisipatorului si a separatorului de grăsimi, realizarea unei rigole pentru racordare la sântul pluvial existent);

■    Existenta unei rampe pentru spalarea a roților autovehiculelor la ieșirea din depozit;

■    Alte masuri:

-    intretinerea drumurilor interioare, prin repararea stratului de protecție;

-    betonarea zonelor din jurul rezervoarelor de combustibil;

-    betonarea pavimentului zonei rezervorului de combustibil aferent centralei termice;

-    betonarea platformei de acces la alimentarea cu carburant a vehiculelor;

-    amenajarea unei platforme betonate prevăzute cu o cuva de retentie a eventualelor scurgeri pentru zona de manevrare a reactivilor la statia de epurare;

-    refacerea si indesirea perdelei de protecție arboricola.


si-sjX,'

zai&jVTi'r,..- oi’

cuj^șcferic


Gospodăria de combustibili esțp compusa din:

■    1 rezervor metalic cu pereții" dubli, cu capacitatea de 15.000 I - amplasat subteran

asigura motorina necesara funcționarii vehiculeloF si utilajelor din dotare;





■ 1 rezervor metalic cu pereții dubli, cu capacitatea de 4.000 I - amplasat suprateran, situat in vecinătatea centralei termice;

Pe langa depozit este organizata activitatea de compactare si separare a PET-urilor.

Este localizata langa depozit o statie de incinerare a deșeurilor periculoase, de tip

Muffle.

In prezent capacitatea de incinerare ă^deseurilor periculoase existenta este de 6.000 t/an, inclusiv deșeurilor periculoase din deseurile municipale. Se intenționează ca in viitor aceasta capacitate sa fie crescută pana la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundara, dispozitiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces umed si cu un dispozitiv de analiza a compoziției gazelor de ardere care este important atat pentru controlul procesului de incif

controlul



indicatorilor de mediu.

ORIGINALUL


Depozitul SC ECOREC SA/ Depozitul Glina

Prin autorizație Integrata de Mediu nr 57/2007 valabila pana la 2017, depozi^Pa"foșt>, declarat ca fiind realizat si exploatate in conformitate cu legislația in vigoare respfâct'V^HG^ nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor. Ordinul Ministerului Mediului si «aros^la^ii ? Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitare^Țdei^^orf^ Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 privind stabilirea Criteriilor 'deO acceptare in fiecare clasa de depozit de deșeuri.

De asemenea, societatea a implementat Sistemul de Management Integrat de Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate Ocupationala, iar din noiembrie 2004 a obtinut certificarea pentru calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationala conform SR EN ISO 9001, 2001, SR EN ISO 14001:2005 si SR OSSAS 18001:2008.

Tipurile de deșeuri accepate la depozitare sunt „deșeuri municipale si asimilabile din comerț, industrie, instituții, inclusiv fracțiuni colectate separat” si sunt similare cu cele prezentate la Depozitul SC Iridex Group Import Export SRL.

Depozitul are o suprafața de aproximativ 120 ha, din care 37 ha reprezintă suprafața depozitului vechi. Din 2001 pana in prezent au fost amenajate celule ecologice pe o suprafața de aproximativ 8 ha. Pe măsură umplerii unei secțiuni se amenajeaza o noua secțiune, acestea avand suprafețe de aproximativ 1 ha. Societatea deține autorizație de construcție pentru 16 ha.

In 2006 a fost achizitionata o statie de epurare a levigatului tip HAASE in valoare de 350.000 euro. Aceasta funcționează pe principiul osmozei inverse in urma caruia rezulta apa cu caracteristici sub valorile limita prevăzute de NTPA 002/2005.

Biogazul rezultat din descompunerea deșeurilor este captat prin sistemul de colectare format din:

-126 puțuri de captate situate pe depozitul vechi, celulele ecologice nr.1 si nr. 2;

-    o rețea de conducte din HDPE pentru transportul gazului in unitatea de ardere;

-    unitatea de ardere de tip HAASE.

Biogazul colectat este ars printrun arzator cu mai multe flăcări, in camera, de combustie, la o temperatura de 1200 °C. Aspirarea biogazului in unitatea de ardere se face prin utilizarea a doua aspiratoare care funcționează alternativ.Toate echipamentele necesare extracției gazului, dezumidificarii lui, panoul de comanda si control sunt amplasate intrun container. Costul acestei invesWiirfefsMîi de aspirare si ardere a biogazului) a fost de 900.000 euro.    „

Lunar sunt depositate apro^m^tiv„3£L00O^e^jone de deșeuri. Intrarea autogunoierelor

in depozit se fale dinspre Sose'ăuao<^^Ryjră/<a intrarea are loc un prim control vizuâîy

V -    ILd    i, f    i'rt.


r Av



W

\\ *- •

w.

după care autogunoierele sunt directionate către cântarul electronic pentru înregistrarea cantitatii de deșeuri. După cântărire, o parte din autogunoiere sunt dirijate către rampa de descărcare, iar cele care transporta deșeuri municipale sunt dirijate către statia de sortare.

Statia de sortare are o capacitate de 18 tone deseuri/ora si a fost pusa in funcțiune in 2007. In momentul de fata aceasta aparține SC ECOREC SA, societatea preluând si partea SC ROSAL GRUP SRL. Valoarea investiției a fost de 2.200.000 Euro.

Fluxul tehnologic consta in descărcarea reziduurilor solide urbane pe o suprafața betonata, de unde sunt incarcate pe benzi transportoare, cu ajutorul carora sunt trecute prin desfăcătorul de saci, apoi prin tamburul rotativ, unde se realizează presortarea acestora de părțile umede si mici. Ulterior, deseurile sunt transportate in camerele de selectare, unde sunt sortate materialele reciclabile, care sunt apoi compactate si depositate. Deseurile sortate: PHT-uri, hârtie (caton), plastice, aluminiu, materiale feroase sunt presate in baloti si depositate pe o platforma betonata de 3000 m2, de unde se vor transporta in vederea valorificării.

Materia biodegradabila ramasa in urma sortării deșeurilor este directionata către tocător care are rolul de a reduce volumul acestora. Din tocător deseurile sunt directionate către celula de depositare printrun sistem de benzi transportoare. După descărcare, autocompactoarele sunt dirijate către rampa de spalare si ieșirea din depozit.

Societatea a achiziționat o presa pentru deșeuri cu o forța de presare de 200 tone, iar din 2009 acestea vor fi presate si depositate in celula sub forma de baloti, crescând astfel gradul de compactare.

Depozitul SC ECO SUD SRL/ Depozitul Vidra

Depozitul este amplasat in si Comuna Vidra, Sat Sintesti, Județul Ilfov si deține Autorizația integrata de mediu nr. 25 actualizata la data de 15.10.2007. Autorizația este eliberata de Agenția Regionala pentru Protecția Mediului București.

Titularul autorizației: S.C. ECO SUD S.R.L.

Categoria de activitate conf. Anexei 1 la OUG nr. 152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006:

“5.4. Depozite de deșeuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25 000 tone deșeuri, cu excepția depozitelor de deșeuri inerte.”

Cod CAEN: 9002 - Colectarea si tratarea altor reziduuri;

CONFORM CU ORIGINALUL


Cod NOSE-P: 109.06 Cod SNAP 2: 0904

S.C. ECO SUD S.R.L.


Adresa: București, sector 2, str. Turnul Eiffel nr.70 Telefon: 021/210.04.24, 021/210.04.45 Fax: 021/210.22.92

e-mail: office@ecosud.ro Amplasarea activitatii (depozitului)

Adresa: Comuna Vidra, Sat Sintesti, Județul Ilfov

Depozitul se incadreaza in clasa b - depozit de deșeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4).

Tipurile de deșeuri accepate depozitare sunt „deșeuri municipale si asimilabile din comerț, industrie, instituții, inclusiv-toapțiunr'itolectate separat” si sunt similare cu cele prezentate lă Depozitul SC Index Group import "Export SRL.

Alimentarea cu apa:

Alimentarea cu apa in scop igienico-sanitar, tehnologic si pentru rezerva de incendiu se face din foraj propriu, cu H= 40 m si un debit de 7 l/s.

Debitele de apa autorizate sunt următoarele:

a)    Debitul zilnic mediu de apa:

Q zi med = 3,44 m3/zi ( 0,0398 l/s)

b)    Debitul zilnic maxim de apa: Q zimax = 4,128 m3/zi ( 0,0477l/s)



c) Debitul maxim al cerinței de apa:


Qsmax = 4,54 m3/zi (0,0525l/s)    ~

d) Debitul orar maxim al cerinței de apa:    V -A,    „

Qs max = 7,718 m3/zi (0,3216 l/s).

Rezerva de apa de incendiu este stocata intr-un bazin îngropat, cu capacitate de 50 m3, amplasat in zona sursei de alimentare cu apa. Sunt prevazuti hidranti atat in zona de servicii, cat si in depozit.

Debitul necesar pentru stingerea incendiilor autorizat este de Qinc = 5 l/s iar rezerva pentru stingerea incendiilor aprobata este de Vine - 50 m

Evacuarea apelor uzate:

Tipurile de ape uzate rezultate din activitate sunt:

-    levigatul generat de depozitarea deșeurilor in depozit;

-    ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare;

Levigatul rezultat in urma infiltrării in depozit (celulele C1, C2 si C3) a apelor pluviale se colectează prin sistemul de drenaj format din conducte de PEHD si se evacueaza in 3 bazine de colectare cu capacitatea de 330 m3 fiecare si se pompează la statia de epurare.

Apele uzate (Qzi max = 2,752 m3/zi) provenite de la grupurile sanitare sunt evacuate in canalizarea proprie si conduse intr-un bazin betonat vidanjabil cu volumul de 80 m3. Periodic, apele uzate din acest bazin sunt preluate de către o societatea autorizata.

Apele pluviale din zona de servicii (Q max = 7,50 m3/zi) sunt preluate de sistemul de canalizare si colectate intr-un bazin de stocare cu V=330 m3, bazin in care se stochează si permeatul rezultat in urma epurării.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se face din Sistemul Energetic National prin filiala de distribuție si furnizare a energiei electrice Electrica - Muntenia Sud, Sucursala Ilfov, si din sursa proprie prin intermediul a doua generatoare de rezerva.

Linia electrica aeriana alimentează 5 tablouri electrice: 1 tablou electric general si 4 tablouri electrice secundare pentru componentele funcționale ale depozitului in special cabina cantar, pompa put apa, clădirea anexa, pompele de motorina, pompele pentru levigat, instalația de tratare a levîgatului, pompele pentru ape pluviale.

Linia electrica subterana alimentează 9 tablouri electrice pentru diferite componente funcționale ale depozitului.


'CONFORM CU


Consumul de combustibil lichid este de 480 t/an.


ORIGîNALUi


Descrierea instalației si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

Autorizația a fost eliberata pentru primele 3 celule ale depozitului ecologic SC ECO SUD SRL de deșeuri nepericuloase, cu următoarele caracteristici: suprafata.^j^î^4,2 ha;

volumul celulei - 634.969 m ;

tf-y.


Depozitul va ajunge in faza finala la:    !

-    volum final = 6.614.598 m3 deșeuri compactate; suprafața = 42 ha; 8 cele

-    inaltimea totala = 40 m;    'Vo*,    ’,

-    durata de funcționare proiectata: 25 ani.

Dotări (instaiatii, utilaje, mijloace de transport utilizate in activitate)

Descrierea sistemului constructiv al depozitului

■    Diguri de separație pentru delimitarea celulelor de depozitare:

-    pentru marginile de separație dintre compartimente sunt prevăzute diguri de mici dimensiuni (inaltime de cca. 2 m), cu rol de separare hidraulica (stocare a levigatului) si de gestionare a acestuia;

-    pentru marginile de separație dintre celule si perimetrul exterior al ariei de depozitare s-au realizat diguri de inaltime variabila de la nivelul solului, in funcție de topografia terenului (cca. 5 - 6 m), cu pante, atat interne cat si externe, cu înclinația de 1/3.

■    Sistemul de impermeabifizare a bazei si taluzurilor depozitului cuprinde:

-    strat de argila cu grosime minima de 100 cm (permeabilitate K<10-8 m/s) inclusiv pe toata inaltimea pereților laterali;

-    geomembrana de HDPE cu grosime de 2 mm in contact direct cu stratul de argila;

-    geotextil netesut de protecție de 800 g/m2;

■    Sistemul de drenare, colectare si transport a levigatului este constituit din următoarele elemente:

-    sistem de drenare pe fundul bazinelor, alcătuit dintr-un strat de material drenant (pietriș) cu grosime de 40 cm si rețea de tuburi aflata in interiorul stratului de drenare. Intre stratul drenant si folia de geomembrana din HDPE s-a aplicat un geotextil cu o rezistenta mare la poansonare, pentru protecția geomembranei.

Rețeaua de drenare este constituita dintr-un colector principal central cu DN 315 mm, la care sunt racordate tuburile secundare de diametru DN 200 mm.

-    rețea de tuburi de colectare levigat din PEHD amplasate de-a lungul digurilor perimetrale si ancorate prin structuri speciale, destinate si găzduirii sistemelor de extracție a levigatului;

-    sistem de conducte exterioare către bazinele de colectare si către statia de epurare a levigatuiui.

Sistemele sunt independente pentru fiecare celula in parte.

Transferul levigatuiui de la puțurile de colectare la bazinele de stocare se realizează printr-o rețea de conducte comuna cu DN 125 mm plasata la exterior, de-a lungul digului perimetral al depozitului.

■    Sistemul de colectare a biogazuiui este alcătuit din

-14 puțuri de captare a biogazuiui cu D = 600 mm realizate din geogrila bietirata pe cadre metalice. In interiorul fiecărui cos este montat cate un tub din HDPE perforat cu Dn 160 mm. Intre plasa de geogrila si tubul perforat a, fost introdus un strat de piatra (piatra de rau, piatra sparta, bolovani, cărămidă spărta_sa.u refuz de ciur) cu rol drenant pentru gaz. La partea superioara a coșului conducta de polietilena este inbinata cu un tub metalic cu Dn 200-250 mm prevazVt cu un capac pentru a preveni qccesul precipitațiilor, un ventil si^un ar^to^'




din metal rezistent la coroziune, in scopul eliminării controlate a biogazului. Tubul metalic este protejat la exterior de un cămin din beton prefabricat Dn 600 - 1000 mm, prevăzut cu capac metalic.

Ridicarea coșurilor de captare a biogazului se va face treptat si pararel cu ridicarea cotei deșeurilor depuse.

-14 arzatoare alcătuite din clopotul de legătură si etansare cu coloana de colectare; corpul de reglaj al debitului; coloana de ghidare; ajutajul de amestec si ardere.

Alte dotări

-    cabina paza;

-    gospodăria de apa alcatuita dintr-un put de medie adâncime si un bazin de stocare apa de incendiu;

-    clădire anexa cu vestiare, sistem propriu de alimentare cu energie electrica hidrofor si magazie;

-    cabina operator cantare;

-    gospodăria de carburanți formata dintr-un rezervor suprateran de motorina si o pompa de alimentare;

-    platforma transfer deșeuri;

-    zona de manevra, descărcare si incarcare deșeuri;

-    atelier de intretinere a utilajelor si vehiculelor din dotare;

-    spatii verzi;

-foraje de observație - 6 foraje de observație dispuse pe perimetrul exterior al depozitului

Echipamente mobile, vehicule si utilaje: /C0NFORft4~7^777

-    compactoare picior de oaie - 2 buc.    <    n IVI CIJI


-    incarcator frontal cu roti - 2 buc.

-    excavator - 2 buc.

-    transportoare deseu - 4 buc.

-    buldozer -1 buc.

-    cantar - 2buc.

Mijloace de transport folosite in activitate: 2 autoturisme

Planul de operare al depozitului

Fluxul deșeurilor in incinta depozitului este:

1.    Accesul in incinta pe baza cartelei de acces;

2.    Inspecția pentru acceptare - se realizeaza-vizual, inaintede cântărire;

3.    Cantarirea - se efectuează cu un cantar, conectat la un sistem informațional de evidenta;

4.    Accesul către zona de depozitare - se realizează numai pe platforme betonate;

5.    Descărcarea deșeurilor - se face pe platforma de transfer cu suprafața de cca. 4500 m2, de aici deseurile cad pe o platforma betonata cu suprafața de 3000 m2;

6.    Depozitarea propriu-zisa - cuprinde derularea mai multor etape a căror succesiune este dictata de poziția topografica a frontului de lucru; etapele sunt: descărcare deșeuri; incarcarea acestora cu excavatorul in dumpere si descărcarea lor in celula de depozitare, compactarea cu compactorul cu

picior de oaie;    .

7.    Acoperirea periodica a șțrâț^&rde^^i^iri ‘compactate - se realizează cu material inert rezultat din activitati de demolaPfcsi=de3©5nsVftictie;




8. Profilarea formei depozitului - se executa periodic cu utilajele din dotare si se verifica anual prin ridicări topografice si profile care sa reprezinte grafic forma depozitului.

Instalații pentru reținerea, evacuarea si dispersia poluantiior in mediu

Apa

Instalațiile de reținere si evacuare a poluantiior in apa constau din

-    bazin vidanjabil - este realizat din beton cu capacitatea de 80 m3;

-    statie de epurare a levigatului care funcționează prin procedeul osmozei inverse PALL, proces prin care toti poluantii sunt indepartati din levigat in proporție de peste 90%. Instalația este automata (capacitate de 8 mc/h), fiind compusa din parti modulare ale etapei de lixiviere (osmoza inversa) legate in serie, amplasate intr-un container standardizat.

Fluxul tehnologic in cadrul epurării levigatului este următorul:

-    corectare pH prin adaugarea de acid sulfuric;

-    prefiltrarea levigatului;

-    etapa de tratare a levigatului (treapta intai de osmoza inversa);

-    etapa de tratare a permeatului (treapta a doua de osmoza inversa);

-    stocarea permeatului in bazinul betonat de prima ploaie (V=60 m3).

CONFORM CU ORIGINALUL




-    sistem de colectare a levigatului - realizat din conducte de drenaLsi^ă^Fșn colector

construite din tuburi de PEHD, montate in fiecare compartiment operawtaLal cfăhpzitului si racordat la 3 bazine de colectare cu o capacitate de 330 m fi^arț^jjȘn^e are loc o decantare primara si o pretratare, prin procese biologice anaerope.    rol de

rezervor de egalizare si sunt dotate cu un sistem de acoperire.

Apele pluviale din zona servicii si permeatul rezultat in urma epurării sbnț'ȘJte in bazinul de prima ploaie cu un volum de 60 m3. Din acest bazin, apele pluviale si permeatul trec in bazinul de sedimentare cu un volum de 330 m3 de unde sunt folosite in incinta depozitului, la igienizarea cailor de acces si la stopirea spatiilor verzi.

Alte amenajari speciale, dotări si masuri pentru protecția mediului:

■    Masuri de diminuare a fenomenului de spulberare a deșeurilor ușoare de vânt:

-    maruntirea si compactarea deșeurilor in autogunoierele compactoare, inca de la preluarea deșeurilor de la punctul de precolectare;

-    separarea in depozit a deșeurilor din plastic, balotarea si valorificarea acestora prin agenti economici autorizați.

■    Masuri generale privind managementul problemei păsărilor:

-    depunerea rapida, compactarea zilnica si acoperirea periodica a deșeurilor depuse in depozit in zona activa;

-    diminuarea pe cat posibil a zonelor active ale depozitului;

-    acoperirea cu strat de sol a compartimentelor închise temporar;

■    Masuri privind managementul problemei animalelor daunatoare si insectelor:

-efectuarea dezinfectiei si a deratizării lunare, de către firmele specializate;

-descărcarea rapida a deșeurilor, compactarea si acoperirea acestora cu materiale inerte;

■    Descărcarea deșeurilor se va face numai pe platforma de transfer, astfel incat sa se evite contactul mijloacelor de transport^l§§^uri cu celula de depozitare;

■    Perdea perimetrala de protectf&arfio'rîct


Gospodăria de combustibil este'compusa'dintr-un rezervor metalic, suprateran pentru depozitarea motorinei cu capacitatea de 101, amplasat intr-o cuva de retentie din beton.

Nota



68


De comun acord in cadrul elaborării planurilor regionale de gestionare a deșeurilor, fiecare regiune a luat in considerare banca de date apreciata ca fiind cea mai apropiata de situația existenta (ex. București, Craiova, Cluj - 2003, Sibiu - 2002). Acest lucru este necesar si obligatoriu pentru a se putea realiza o prognoza cat mai corecta a evoluției viitoare a cantitatilor de deșeuri generate folosind o banca de date pe minim 5 ani, banca de date care a fost folosita in perioada 1999 - 2003.

In concluzie si in cadrul prezentului studiu se vor folosi datele din anul 2003, pentru a se putea asigura o corelare cu datele de la ARPM București, APM București, APM Ilfov, Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, Ministerul Industriei si Comerțului (Comisia Naționala pentru Reciclarea Deșeurilor), Ministerul Sanatatii, Ministerul Administrației Publice si Internelor, etc.

După primul an, 2007, se vor corela prognoza cu situația reala din teren.

Obiective Principale


Obiective Specifice


Tinta/T ermen Limita


Masuri


Responsabilități



8. Sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor

8.1. Utilizarea eficienta a tuturor instalațiilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deșeurilor.


7.1.2 încurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generării deșeurilor.


8.1.1 Susținerea dezvoltării unei piețe viabile de materii prime secundare si promovarea fabricării si utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile


8.1.2 Reducerea cantitatilor totale de deșeuri eliminate printr-o buna alegere a instalațiilor de colectare si tratare.


Proces

continuu


Proces

continuu


Termen limita 2013


Pregătirea de campanii de conștientizare


Pregătirea informațiilor necesare pentru sectorul commercial si industrial despre materiile prime secundare


Colectarea periodica a datelor despre deseurile colectate si eliminate.


ANPM,ARPM, APM

Consiliul General al MB Asociații profesioniste Ministerul Educației SC EcoRom Ambalaje SA



Operatori de^6

salubritate " Operatori ai depozitelor





Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

8.2 Sprijinirea

.dezvoltării activitatilor /^valorificare ^ahriala si eițeir^etica.

z 0/

8.2.1    Promovarea valorificării

materiale a 7% din deseurile menajere

Termen limita 2010

Inițierea unui studio despre situația actuala si posibilitățile viitoare de valorificarea a materialelor in

Municipiul București

8.2.2    Promovarea valorificării

energetice a 10% din deseurile municipale

Termen limita 2020

9. Colectarea si

transportul

deșeurilor

9.1 Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori si cantitatilor de deșeuri generate.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor municipale in zonele urbane din Ilfov

Proces

continuu

Planul local pentru ' colectarea deșeurilor

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor municipale in mediul rural

Proces

continuu

Planul local pentru colectarea deșeurilor

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare si transport.

Proces

continuu

Planul local pentru colectarea deșeurilor

9.2. Asigurarea celor mai bune opțiuni de

9.2.1    Organizarea    colectării

separate a deșeurilor municipale

Permanent pana in 2017

Planul local pentru colectarea deșeurilor


Responsabilități


ARPM,APM Consiliul General al’MB Asociații profesioniste \


Cosiliul General al MB

Operatori de salubritate Coordonați de ARPM





Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

Responsabilități

colectare si transport al deșeurilor corelate “îfE^aptivitatile de -Feqciafe si depozitare

periculoase si nepericuloase

9.2.2 Implementarea si extinderea colectării selective in toate zonele

Proces

continuu

Planul local pentru colectarea deșeurilor

10. Tratarea deșeurilor

10.1 10.1.

Promovarea tratării deșeurilor

10.1.1 Imbunatatirea sortării deșeuri pentru:

-valorificare

-eliminarea componentelor periculoase

-minimalizarea cantitatii finale eliminate de deșeuri

Proces

continuu

Adaptarea capacitatii de sortare la tinte si la fondurile alocate

Administrația

Fondul pentru

Mediu

Operatori de salubritate

Asociații profesioniste Consiliul Gendfal£; ^ al MB    jif


O

o

z

~n

O

X



Obiective Principale



11. Deșeuri biodegradabile

11.1 Reducerea

Sfcantitatii de deșeuri bîpdegradabile, din grădini, parcuri si ^iAte prin colectarea Electiva.



12.Deșeuri de ambalaje

12.1 Reducerea cantitatii generate de deșeuri de ambalaje



Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

11.1.1 Reducerea cantitatii de deșeuri    biodegradabile    prin

compostare fata de anul de referința 1995 (După o perioada intermediara de 4 ani, tinta va fi modificata din 2007 la 2010)

Reducere la 75% pana in 2010

Reducere la 50% pana in 2013

Adaptarea capacitatii de sortare si a intensității de compostare a deșeurilor colectate separat si alocarea fondurilor

11.1.2 Direcționarea investițiilor in statii de compostare si tratare pentru a reduce cantitatea de deșeuri biodegradabile, inclusiv in tehnologii avansate daca acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.

Reducere la 35% pana in 2016

12.1.1 Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deșeurilor de ambalaje.

Proces

continuu

Pregătirea de campanii de informare de către EcoRom si Consiliul JudeteanZLocal

12.1.2 Crearea de condiții necesare pentru reciclarea ambalajelor, in sensul unei bune organizări a colectării selective

Proces

continuu

Imbunatatirea bazei de date a deșeurilor de ambalaje si intensificarea validării datelor


Responsabilități


Administrația Fondul pentru Mediu ■■ Operatori de salubritate Asociații profesioniste Consiliul General al MB


Consiliul Generșf al MB    “

Asociații profesioniști Operatoride, ■ salubritate .* Agenti eso SC Ecofcm EmbalajeWț/non^ ARAM






Obiective Principale


B2f2 Valorificarea si lapidarea deșeurilor ambalaje raportate la cantitatile de ambalaje introduse pe piața


Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

12.2.1 Valorificare totala 34%

Reciclare totala 28% din

care pe tip de material:

-15% sticla -15% hârtie si carton -15% metal

începând cu 2007

12.2.2 Valorificare totala 40%

Reciclare totala 33% din

care pe tip de material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal

începând cu 2008

12.2.3 Valorificare totala 45%

Reciclare totala 38% din

care pe tip de material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal

Termen:

2009

12.2.4 Valorificare totala 48%

Reciclare totala 42% din

care pe tip de material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal

Termen:

2010

12.2.5 Valorificare totala 53%

Reciclare totala 46% din

care pe tip de material:

Termen:

2011

Proiectarea si instalarea unităților de colectare si sortare eficienta

Proiectarea si instalarea unităților de colectare si sortare eficienta

Studiu de fezabilitate


Masuri


Responsabilități


Consiliul General al MB Asociații profesioniste Operatori de salubritate Agenti economici SC EcoRom Embalaje SA ARAM

Coordonat de ANPM,ARPM




Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal -15% plastic -15% lemn

12.2.6. Valorificare totala 57%

Termen:

Reciclare totala    50% din

care pe tip de material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal -15% plastic -15% lemn

2012

12.2.7 Valorificare totala 60%

Termen:

Reciclare totala 55% din care pe tip de material:

-    60% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal

-    22,5% plastic -15% lemn

2013

Proiectarea si instalarea unităților de colectare si sortare eficienta

Studiu de fezabilitate


Masuri


Responsabilități


Consiliul General al MB Asociații profesioniste Operatori de salubritate Agenti economici SC EcoRom -Embalaje SA ARAM

Coordonat de ANPM,ARPM


CONFORM CU ORIGINALUL


Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

12.3 Crearea si optimizarea schemelor de ^glorificare deșeurilor ^eWnbalaje care nu

\>Sîfkreciclate

12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deseurile de ambalaje

Termen:

2022

Proiectarea si instalarea unităților de colectare si sortare eficienta

Studiu de fezabilitate

XI *1

/V

12.4 Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala a deșeurilor

12.4.1 Organizare de sisteme de colectare si de valorificare materiala pentru aproximativ 50% din deseurile de ambalaje

Termen:

2013

13. Deșeuri din construcții si demolări

13.1 Separarea pe fracții a deșeurilor din construcții si demolări

13.1.1    Tratarea    deșeurilor

contaminate din construcții si demolări in vederea valorificării (materiale sau energetice) si/sau eliminare finala

începând cu 2008

Organizarea controlului zonei pentru a evita eliminarea ilegala Elaborarea unui plan local al cotrolului si eliminării


Responsabilități


Consiliul General al MB Asociații profesioniste Operatori de salubritate Agenti economici SC EcoRom Embalaje SA ARAM

Coordonat de ANPM,ARPM


Industrie Cosiliul Genera âl MB

S ecto rul ele p R1 construcții Operatori



■“i




14.Deseuri

voluminoase

14.1 implementarea colectării deșeurilor voluminoase

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

13.1.2 Stabilirea unui inventar clar cu privire la cantitatile de deșeuri din construcții si demolări si definirea tehnologiei    si    organizarea

valorificării

începând cu 2008

13.1.3 Refolosirea si reciclarea deșeurilor din construcții si demolări, in cazul in care nu sunt contaminate

începând cu 2008

13.1.4 Refolosirea si reciclarea solului din excavatii, daca nu este contaminat

începând cu 2008

13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare si valorificarea materiala a 50% din deșeurilor rezultate in urma construcției de drumuri

începând cu 2008

13.1.6 Dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deșeurilor din construcții si demolări care nu pot fi valorificate

Permanent

14.1.1 Instalarea de puncte speciale pentru    colectarea    deșeurilor

voluminoase

Proces

continuu


Masuri


Organizarea controlului zonei pentru a evita eliminarea ilegala Elaborarea unui plan local al cotrolului si eliminării


Plan detaliat


Responsabilități


salubritate


Operatori ai depozitelor Indicatori Coordonați de ANPM,ARPM


CONFORM CU ORIGINALUL



-• o *3

Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

Responsabilități

14.1.2 Stabilirea de scheme de colectare din usa in usa

Proces

continuu

. A

Joi

A f

14.1.3 Valorificarea deșeurilor voluminoase colectate separat.

Proces

continuu

15. Nămol de la statuie de epurarea apelor uzate

15.1 Gestionarea ecologica raționala a nămolului provenit din epurarea apelor uzate

15.1.1    Promovarea    utilizării

nămolului    necontaminat    in

agricultura

Proces

continuu

Studiu de fezabilitate

APM

Autoritatile locale pentru Agricultura Garda de Mediu

15.1.2 Deshidratarea si pretratarea in vederea coincinerarii in cuptoare de ciment si incineratoare.

Proces

continuu

condus de

Operatorii stațiilor de epurare in colaborarea cu autoritatile agricole si industria cimentului

Consiliul Generau, al MB    ?R,A

Industria cimentului? Sectorul civil inginerie






”T6. Vehicule scoase

din uz (VSU)

>16.1 Crearea si dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare si reciclare a vehiculelor scoase din uz in concordanta cu legislația in vigoare


Obiective Specifice


Tinta/Termen

Limita


Masuri


Responsabilități


15.1.3 Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deșeurilor si ca material de etansare la depozitele ecologice.


16.1.1 Proiectarea unui sistem care sa permită ultimului proprietar al mașinii sa o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxa rezonabila.


16.1.2 Asigurarea de 3 puncte de colectare in București si unul in județul Ilfov.


16.1.3 Extinderea refolosirii si reciclării materialelor provenite de la VSU si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate


Proces

continuu


Proces

continuu


Plan detaliat a capacitatii necesare pentru dezasamblare, compactare si maruntire, conform legislației


Administrați Fondului pentru Mediu Asociația producătorilor si importatorilor Consiliul General al MB

Filiale comerciale definite prin HG 2406/2004 Entitati juridice responsabile


îi


<*


CONFORM CU ORIGINALUL





Obiective Principale


a,


gjm

ffj.J1


Obiective Specifice


16.1.4 Valorificarea a 75% din masa vehiculelor produse inainte de 1980


16.1.5 Valorificarea a 85% din masa vehiculelor produse după 1979


16.1,6 Reutilizarea si reciclarea a 70% din masa vehiculelor produse inainte de 1980


16.1.7 Reutilizarea si reciclarea a cel puțin 80% din masa vehiculelor produse după 01.01. 1980


16.1.8 Reutilizarea si valorificarea a cel puțin 95% din greutatea tuturor VSU;


16.1.9 Reutilizarea si reciclarea a cel puțin 85% din greutatea tuturor VSU


Tinta/Termen

Limita


Proces

continuu


Masuri


Responsabilități


Administrați Fondului pentru Mediu Asociația producătorilor si importatorilor Consiliul General al MB

Filiale comerciale definite prin HG 2406/2004 Entitati juridice responsabile



Obiective Principale


Obiective Specifice


Tinta/Termen

Limita


Masuri


Responsabilități



17. Echipamente electrice si electronice

17.1 Organizarea rchlectarii selective a ■^"^eurilor din effiipamente electrice 'și electronice (DEEE)


18. Deseurile periculoase din deseurile municipale

18.1 Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru


17.1.1 Stabilirea punctelor de colectare selectiva după cum urmeaza:

-    1 punct de colectare in fiecare

sector din orașul București


17.1.2 Organizarea colectării selective a DEEE si a componentelor acestora, cu o tinta de cel puțin:

• 4 kg/ locuitor si an


18.1.1 Informarea si incurajarea cetățenilor sa separe componentele periculoase din deseurile menajere


Proces

continuu


Termen

31.12.2008


Pana in 2017


Plan detaliat conform legislației specifice


Producători/ Importatori Consiliul General al MB



Planificare locala detaliata





Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

• deseurile periculoase

xB

șx®piminarea .asprilor periculoase Wmod ecologic rațional.

18.1.2 Instalarea de puncte de colectare a deșeurilor periculoase ce provin din deseurile menajere in cooperare cu operatorii de salubritate

18.2.1 Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru eliminarea deșeurilor periculoase

începând cu 2007

18.2.2 Asigurarea ca noile instalații si capacitati respecta standardele europene

începând cu 2007

Planificare locala detaliata

18.2.3 Facilitarea exportului de deșeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare in capacitati externe, in condiții de siguranța

Proces

continuu

19. Eliminarea deșeurilor

19.1 Eliminarea deșeurilor in condiții de siguranța pentru mediu si sanatate a populației

19.1.1    Sprijinirea    reducerii

depozitelor necorespunzatoare si a celor care nu sunt conforme si dezvoltării celor 3 depozite conforme de la Glina, Vidra si Chiajna Rudeni.

Proces

continuu

Asigurarea capacitatii necesare    pentru

eliminarea deșeurilor in conformitate    cu

standardele UE


Responsabilități


salubritate


Consiliul General al MB

Operatori de salubritate


Consiliul General al MB

Operatori de salubritate Operatorf/ai depozitar



CONFORM CU ORIGINALUL

Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

Responsabilități

„    \O- -

ab)' ' .

19.1.2 închiderea etapizata a depozitelor de deșeuri.

Termen iulie 2009

Planificarea si organizarea detaliata a serviciilor de colectare si transport eficient al deșeurilor, in conformitate cu Planul Regional si Municipal

Consiliul General al MB

Operatori de depozite


CONFORM CU ORIGINALUL


ANEXA nr. 6

SCHEMA PROPUSA PENTRU MONITORIZAREA PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR IN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

4ÎA*Wect,ve

^prihfipale

Ținte

Indicatori cuantificabili

Masuri

Preconditii

Tendita

/ '^We'zvoîțarea

Proces

continuu

Legislația existenta si secundara la nivel de municipiu

Consiliul General al Municipiului București va lua decizii pentru a implementa obiectivele si tintele în PGD.

Legislația sa fie în conformitate cu legislația UE.

©

lUjj^tmTionale si organizatorice    •

Proces

continuu

Schema organizatorica conținând numărul, poziția si pregătirea angajatilor

Lista domeniilor de activitate definite

Definirea sarcinilor. Elaborarea si implementarea unui model organizatoric eficient si viabil

Definirea clara a responsabilităților

©

3. Resurse umane

Proces

continuu

Număr, durata si participantii la instruirile realizate.

Echiparea tehnica a departamentului deșeuri

Organizarea de instruiri la toate nivelele

Planificarea detaliata a organizării si instruirilor

©

4. Finanțarea sectorului de gestionare a deșeurilor

Proces

continuu

Protocolul anual al taxelor, care sunt colectate de la locuitori, de la sectorul comercial si instituțional.

Lista bugetelor alocate pentru investiții publice în sectorul de gestionare a deșeurilor

Alcătuirea unui grup de lucru, alcătuit din Consiliul General al MB si sectorul privat.

Organizarea de seminarii cu privire la utilizarea fondurilor, în general si după încheierea procesului de aderare.

Alocarea de fonduri pentru - pregătirea proiectelor

Colaborare la nivel regional

©

o s” <-£—11

£7 <5 *•w

&

■9f.'





Ținte


Proces

continuu


Proces

continuu


Indicatori cuantificabili


Lista bugetelor alocate pentru investiții private în sectorul de gestionare a deșeurilor


Numărul anual al întâlnirilor si seminariilor

Numărul Ghidurilor elaborate

Numărul, tipul, grupurile tinta ale campaniilor de informare


Ghid al ANPM Structura existenta a ARPM Regiunea 8, APM București

Rapoarte si evidente anuale


Masuri


-    studii de fezabilitate

-    co-finantare

Elaborarea unui plan de investiții pentru implementarea colectării separate a ambalajelor, deșeurilor biodegradabile si fluxuri specifice de deșeuri ca de exemplu deșeuri periculoase provenite din deșeuri menajere, DEEE, vehicule scoase din uz.

Calcularea investițiilor si costurilor de exploatare


Organizarea de întâlniri periodice a Consiliului General al MB, Agenției Regionale pentru Dezvoltare, ARPM Regiunea 8, APM București, Garda de Mediu


Inițierea de campanii de informare a publicului la toate nivelele


Introducerea sistemului de raportare si evidenta pus la dispoziție de ANPM. Definirea unei structuri organizationale în cadrul ARPM Regiunea 8, APM București care sa organizeze colectarea, analiza si validarea datelor


Preconditii


Planificarea detaliata a seminariilor, ghidurilor si a campaniilor de informare


Dorința de a îmbunătăți ARPM Regiunea 8


Tendita


CONFORM CU ORIGINALUL





Ținte


Proces

continuu


indicatori cuantificabili


Statistici privind generarea de deșeuri


Masuri


Elaborare de ghiduri pentru industrie


Elaborare de campanii de conștientizare


Preconditii


Date de încredere privind deseurile


Tendita



^țerp?eficient ^tionare a urilor

8.1 Valorificarea


9. Colectarea si transportul deșeurilor 9.1 Rata de conectare de 100% în zona urbana



Proces

continuu

Data limita 2010


Data limita 2020


Data limita 2012


Statistici privind deseurile

Evinenta fluxului materialelor din colectarea separata si sortare

Statistici privind deseurile

Evidenta fluxului către fabricile de cimet


Evidenta la nivelul PMB (APM București) Evidenta agentilor de salubritate


Pregătirea informațiilor pentru sectorul comercial si industrial privind materialele prime secundare. Colectarea periodica a datelor privind deseurile colectate si eliminate.

Desfasurarea unui studiu privind situația prezenta si posibilități viitoare privind valorificarea deșeurilor în Municipiul București


Plan Local pentru colectarea deșeurilor


Se va face controlul greutății la toate punctele de sortare si livrare a materialelor.


CONFORM CU ORIGINALUL


Ținte


indicatori cuantificabili


Masuri


Preconditii


Tendita



' deseurile ©riculoase din

deseurile menajere



10. Tratarea ^deșeurilor Sortarea pentru

-    Valorificare

-    Eliminarea deșeurilor periculose

-    Minimizarea cantitatii de deșeuri eliminate


11. Deșeuri biodegradabile

Reducere versus generare deșeuri


Data limita 2013

Proces continuu până în 2017


Proces

continuu


Evidenta APM București Evidenta agentilor de salubritate

Evidenta agentilor de salubritate Controlat de APM București, ARPM Regiunea 8


Raport privind

-    capacitatea de sortare a deșeurilor

-    materiale trimise pentru valorificare

-deșeuri periculoase colectate Statistici privind colectarea deșeurilor


Plan Local pentru colectarea deșeurilor

Plan Local pentru colectarea deșeurilor


Adaptarea capacitatii de sortare la tinte si la fondurile alocate


majoritatea

acestora

Schemele de colectare a deșeurilor periculoase ating rate de colectare rezonabile


Investițiile pot fi finanțate.

Sistemul va fi accesibil populației deservite


Toate instalațiile sunt echipate cu cântare. Sistemul va fi


CONFORM CU ORIGINALUL



i    Obiective

principale

Ținte

indicatori cuantificabili

Masuri

Preconditii'

Tendita

în 1995

accesibil

TOK

Data limita

Evidente ale

Adaptarea capacitatilor de sortare

Municipalitatea

2010

operatorilor, validate de

si compostare, colectare separata

sprijină colectarea

A

Data limita

către APM București,

intensificata si alocarea de fonduril

deșeurilor din

Fw wl .

2013

ARPM Regiunea 8

grădini si parcuri

6^% f

Data limita

Sunt alocate

1    >1    / A s

I    /

2016 ,

fonduri

12. Dâsduri din

iiV/«

karabalaje

Pregătirea de campanii de

Planificarea

Reducerea

Proces

informare, promovate si organizate

detaliata a

reantitatii de

continuu

de EcoRom si Consiliul Local

desfășurării

|

deșeuri de

îmbunatatirea bazei de date

campaniilor de

Q

ambalaje

privind deseurile din ambalaje si

informare .

3

r

intensificarea validării datelor

r"

Valorificare si

Mt

•«MS

reciclare

Data limita

Evidente ale

Proiectarea si instalarea de

«Mi

Valorificare totala

2007

operatorilor, validate de

instalații eficiente de colectare si

Echipament de

1

c

34%

către APM București,

capacitati de sortare suficiente

cântărire instalat la

r-

Reciclare totala

ARPM Regiunea 8

toate instalațiile

: ..

28%

Data limita

Proiectarea si instalarea de

Valorificare totala

2008

Evidente ale

instalații eficiente de colectare si

Operatorii

40%

operatorilor, validate de

capacitati de sortare suficiente

beneficiază de

33%

către APM București,

sfaturi clare pentru

Data limita

ARPM Regiunea 8

Proiectarea si instalarea de

înregistrarea    4

;    £ 'Vjp.


CONFORM CU



i î

ajorificare totala



Valorificare totala 53%

--Reciclare totala 46%

Valorificare totala 57%    .

Reciclare totala 50%


Valorificare totala 60%    ■

Reciclare totala 55%    A


Valorificare energetica de 10% a deșeurilor din


Ținte

Indicatori cuantificabili

Masuri

Preconditii

2009

instalații eficiente de colectare si

datelor

Evidente ale operatorilor, validate de către APM București,

capacitati de sortare suficiente

APM București si ARPM Regiunea 8 sunt echipate cu un

Data limita

ARPM Regiunea 8

Proiectarea si instalarea de

sistem autorizat de

2010

Regiunea 8

Evidente ale

instalații eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

înregistrare

Personal suficient, instruit

Data limita

operatorilor, validate de

Proiectarea si instalarea de

corespunzător

2011

către APM București, ARPM Regiunea 8

instalații eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente

Data limita

Evidente ale

Proiectarea si instalarea de

2012

operatorilor, validate de

instalații eficiente de colectare si

Sunt disponibile

Data limita

către APM București, ARPM Regiunea 8

capacitati de sortare suficiente

Proiectarea si instalarea de

fonduri suficiente pentru intalarea tuturor instalațiilor

2013

Evidente ale

instalații eficiente de colectare si

Populația este de

operatorilor, validate de către APM București, ARPM Regiunea 8

capacitati de sortare suficiente

acord sa sprijine colectarea separata

Data limita 2022

Evidente ale operatorilor, validate de către APM București,

Studiu de fezabilitate


CONFORM CU



Obiective

principale

ambalaje


Ținte


indicatori cuantificabili


ARPM Regiunea 8


Masuri


P re condiții


Tendita


Valorificare .materiala în Șbrocen




Data limita 2013

Evidente ale operatorilor, validate de către APM București, ARPM Regiunea 8


Proiectarea si instalarea de instalații eficiente de colectare si capacitati de sortare suficiente


13. Deșeuri din construcții si demolări


Evidente ale operatorilor, validate de către APM București,

__ARPM Regiunea 8

începând

din 2008


Stabilirea unui inventar

Colectare


Separarea pe fracții

-Pentru valorificare si depozitare -Pentru refolosire


Rezultatul studiului

Evidente privind operatorii de colectare, tratare si depozitare a deșeurilor

validate APM București, ARPM Regiunea 8


Organizarea controlului zonei pentru a evita depozitarea ilegala Elaborarea unui Plan Local pentru controlul si depozitarea deșeurilor


Studiu de fezabilitate


Pregătirea informațiilor de către organizațiile de informare a publicului, comenzi, taxe si control clar însoțite de amenzi si penalitati.


Fondurile sunt alocate pentru zona de depozitare, sortare si maruntire



•K



lorificare de deșeurilor ite din ' ctia


ilor

, iș

''6^zoltarea ^tehnologiei de depozitare •



x^jColectarea


separata prin -Puncte de


colectare > -Din usa în usa

Valorificarea


Ținte


Incepâpd din 2007


Indicatori cuantificabili


Evidente ale operatorilor, validate de către APM București, ARPM Regiunea 8


Masuri


Preconditii


Studiu de fezabilitate


Studiu de fezabilitate


Studiu de fezabilitate


Plan detaliat


Publicul este informat si pregătit sa accepte schema de colectare

Sunt alocate fonduri; pentru echipamentul tehnic.

Sunt identificate punctele de colectare




'"O

Șl



Ținte


Indicatori cuantificabili


Masuri


Preconditii


Tendita



Utilizare ca . material de etanș are


Nicio tinta


Nicio tinta


Nicio tinta


Proces

continuu


începând

din


Evidente a MMDD, validate APM București ARPM Regiunea 8


Evidente care demonstreza rata de acceptare

Evidente privind punctele de colectare si


Studii de fezabilitate efectuate de stațiile de epurare în colaborare cu autoritățile din agricultura si industria cimentului


Planuirea detaliata a capacitatii necesare de dezmembrare, compactare, maruntire în conformitate cu legislația.

Stabilirea unui cost care sa acopere taxa


Costurile trebuie acoperite din taxa de colectare a deșeurilor menajere

Se construiește o statie de epurare mecano-biologica pentru București si Regiune


Planuirea detaliata a capacitatii necesare de dezmembrare compactare, maruntire, în , conformitate c#g 0 legislația.



ÎONFORM CU ORIGINALUL

Obiective

principale

locației punctelor de colectare .


Creșterea treptata

rii si Ogarii

folosirea finala capacitatea de




17. Echipamente

electrice si electronice


Ținte


October

2006


începând din 2007


începând din 2015


indicatori cuantificabili


unitati de dezmembrare, validate de APM București, ARPM Regiunea 8


&

Punctele de , colectare pentru București si Ilfov

Proces

continuu

Proces

conținu

Descrierea produsului industriei

Descrierea produsului industriei

Colectarea selectiva <

Data limita

Rezultatele controalelor

2kg/inh. x an

31.12.

Institutelor

3kg/inh. x an

2005

4kg/inh. x an

Data limita

Evidente privind

31.12.2006

operatorii


Masuri


Planificare detaliata a capacitatilor de dezmembrare si separare


Preconditii


Taxa privind vehiculele scoase din uz este acceptata de proprietari


Industria sa accepte reproiectarea produselor


Legislația este aplicata pentru a restricționa componentele periculoase din produsele autohtone si importate


Tendita


CONFORM CU ORIGINALUL.



Obiective

principale


Ținte


Indicatori cuantificabili


Masuri


Preconditii


Tendita


Data limita


este lipsita de taxe pentru următorii 5 ani



31.12.2006

31.12.2007

31.12.2008


Evidente privind operatorii, validate de APM


București, ARPM Regiunea 8


Finanțarea este stabilita ca o parte din taxa pentru colectarea deșeurilor menajere


ÎR1


Deșeuri

edMîoase parte raeseurile municipale

. . , Implementarea ^^serviciilor de ^colectare si x" transport

Eliminare în siguranța


19. Eliminarea deșeurilor


Evidente privind Pana în    operatorii,

2017    validate de APM

București, ARPM

Regiunea 8


începând din 2007


Planificare locala detaliata


Publicul este conștient de. problema deșeurilor periculoase si accepta schema de colectare




CONFORM CU


Obiective

principale


Dezvoltarea continua a depozitelor de -deșeuri de la idra si




a rea

pozitelor de deșeuri închise

închiderea tuturor gropilor

necontrolate de deșeuri ’



Ținte


Proces

continuu


începând

din

31.12.2006

Data limita iulie 2009


Indicatori cuantificabili


Evidente privind exploatarea referitoare la

-    levigatul colectat si tratat

-    compoziția apei subterane

-    controlul calitatii sistemului de îndiguire


Masuri


Preconditii


Tendita


Planificarea detaliata a serviciilor organizate pentru un sistem de colectare si transport al deseruilor în concordanta cu planul regional.


Toate investițiile si costurile de funcționare trebuie acoperite din taxa de depozitare Exploatare • îmbunatatita a depozitului cu straturi subțiri si rate de compactare rezonabile.



ANEXA nr. 7


TABELE PENTRU MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR IN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Tabelul nr. 7.1. - Pronoza evoluției populației


'A


An

2003

2004

2005

2006

2007

Populația ^.prognoza ta

2.004.609

2.000.600

1.996.633

1.992.675

1.988.742

^Populația

t\„reala”

zi


T/ An

2008

2009

2010

2011

2012

2013

^populația

^prognoza ta

1.987.481

1.980.846

1.976.919

1.972.965

1.969.019

1.965.081

> Populația

„reala”


CX’


Tabelul 7.2. - Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor

An

2003

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Prognoza

I.G.

(kg/loc.zi)

0,9

0,92

0,93

0,94

0,94

0,95

0,96

0,97

0,97

Prognoza

I.G.

(kg/(oc.an

276

292,3

5

298,19

304,1

5

310,23

316,43

322,76

329,21

335,79

Cantitatea „reala” I.G.

(kg/loc.zi)

Cantitatea „reala” I.G.

(kg/toc.an)


CONFORM CUI ORIGINALUL c^,



r\>


Tabelul nr. 7.3. - Evoluția cantitatilor de deșeuri stradale

j    An ......

2003

2004

2005

2006

2007

| Populație

2.004.609

2.000.600

1.996.633

1.992.675

1.988.742

1 Cantitate

1 prognozata

I    (t/an)

82.777,384

83439

84.106

84.779

85.457


/o.'



<«■


7^,, An ■

2008

2009

2010

2011

2012

2013

[ Populație

1.987.481

1.980.846

1.976.919

1.972.965

1.969.019

1.965.081

NcfeMtate

Sprodnozata

86.141

86.830

87.525

88.225

88.931

89.642

ralul nr. 7.4. - Ponderea deșeurilor biodegradabile in deseurile municipale




,!) X.

Ponderea deșeurilor biodegradabile in deseurile municipale (%)

TIPUL SI ZONA \ ANUL

2003

2006

2007

2008

2009

2010

UQ ,

2011

c ; 22 -** < O

5

2012

" \2I “    (A/

2013

1.

Deșeuri municipale (deșeuri menajere si asimilabile din comerț, industrie, instituții, din care:

1.1

Deșeuri menajere

Urban

69

- deșeuri alimentare si de gradina

61

- hartie+carton, lemn, textile

8

Rural

-

- deșeuri alimentare si de gradina

-

- hartie+carton, lemn, textile

-

1.2+ 1.3

Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții

60

1.5

Deșeuri din grădini si parcuri

90



1.6

Deșeuri din piețe

80

1.7

Deșeuri stradale

44

1.8

Deșeuri generate si necolectate

Urban

69

- deșeuri alimentare si de gradina

61

- harție+carton, lemn, textile

8

Rural

-

- deșeuri alimentare si de gradina

-

hartie+carton, lemn, textile

-


Tabelul nr. 7.5. - Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor de ambalaje

PROGNOZA Creștere anuala a cantitatii generate (%)

2003

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

10

10

7

7

7

5

5

5

5

“REAL” Creștere anuala a cantitatii generate (%)


Tabelul nr. 7.6. - Ponderea deșeurilor de ambalaje in funcție de sursa de generare (deseuri/țfe

Ponderea deșeurilor de ambalaje in funcție de sursa de generare (%}

2003

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Industrie, comerț, instituții

40,00

Populație

60,00

Tabelul nr. 7.7. - Compoziția deșeurilor de ambalaje pe tip de material



CONFORM CU ORIGINALUL



Structura deșeurilor de ambalaje {%)

2003

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

20113

Hârtie si carton

26,50

Plastic

30,00

Sticla

20,00

^/letale

11,75

'Bpmn

11,75


nr- 7-8- ‘ Ponderea pe tip de material a deșeurilor de ambalaje conținute in deseurile de la populație.

^Structură deșeurilor de ambalaje de la populație (%)

2003

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013?

Hârtie si carton

22,10

Si

Plastic

48,52

Sticla

20,49

Metale

8,89

Lemn

0,00



CONFORM CU

Tabelul nr. 7.9. - Centralizator

Categorii de deșeuri

Codul deșeului

ToneZan

2003

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

1

Deșeuri municipale din care:

20.15.01

876.620

1.1

Deșeuri menajere colectate in amestec de la populație

20.03.2001

648.694




Codul deșeului


20.03.2001


20.01.15.01


20.01.2001


15.01.2001


20.01.2002


15.01.2007


20.01.1939


15.01.2002


20.01.1940


15.01.2004


20.01.1938


15.01.2003


20.01.2008


15.01

20.01.


20.03.07


20.02


20.03.02


20.03.03


20.01


15.01


Tone/an


129.739


64.000


35.000


12.000


2.000


10.000


2.000


3.000


9.566


9.621


12.000




*i Domeniu

i

Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

Responsabilități

i

/    A

îb» 1    1

13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare si valorificarea materiala a 50% din deșeurilor rezultate în urma construcției de drumuri

începând cu 2008

13.1.6. Dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deșeurilor din construcții si demolări care nu pot fi valorificate

Proces continuu

Operatori depozite de deșeuri

instituții coordonate deANPM siARPM Bucuresti-llfov

'Voluminoase

^SS^'^w**’**’**^    ■

14.1.

Implementarea

colectării

deșeurilor

voluminoase

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deșeurilor voluminoase.

începând cu 2007

Operatorii de salubritate

Consiliul General al

MB

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din usa în usa

începând cu 2007

Operatorii de salubritate

Consiliul General al

MB

14.1.3. Valorificarea deșeurilor voluminoase colectate separat.

începând cu 2007

Operatorii de salubritate

Consiliul General al

MB

15. Nămol de la stațiile de I* epurarea apelor uzate

15.1. Gestionarea ecologica raționala a nămolului

15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat în agricultura

începând    cu

punerea    in

funcțiune a statiei de epurare

Operatorul statiei de epurare

ARPM Bucuresti-llfov APM București


/ti


ICONFORÎWCljl
QgțGifMALULj



Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

Responsabilități

provenit din epurarea apelor uzate

15.1.2. Deshidratarea si pretratarea în vederea coincinerarii în cuptoare de ciment si incineratoare.

începând    cu

punerea    in

funcțiune a statiei de epurare

Operatorul statiei de epurare

Consiliul General al

MB

Industria cimentului

15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deșeurilor si ca material de etansare la depozitele ecologice.

începând    cu

punerea    in

funcțiune a statiei de epurare

Operatorul statiei de epurare

ARPM Bucuresti-llfov APM București

Consiliul General al

MB

Operatori de salubritate

16.1. Crearea si dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare si reciclare a vehiculelor scoase din uz în concordanta cu legislația în vigoare

16.1.1.Proiectarea unui sistem care sa permită ultimului proprietar al mașinii sa o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepțiile prevăzute de HG 2406/2005

Proces continuu

Administrația

Fondului pentru

Mediu, Asociația producătorilor si importatorilor de mașini sau enitatile juridice care preiau responsabilitățile importatorilor/produca torilor si/sau entitati juridice (unitati economice definite în HG2406/2004)

HCONFORM CU JyL ORDINALUL

/'■J m

16.1.2. îjÂsi^fci^^y    3 puncte de colectare în

Municipiul B0<ăf^sli<?/

Octombrie 2006

Idem


Domeniu


Obiective

principale


Obiective secundare


16.1.3. Extinderea refolosirii si reciclării materialelor provenite de la VSU si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate.


Ținte/

Termene limita

începând cu 2007


Responsabilități


Idem




17.

Echipamente electrice si electronice


17.2. Organizarea colectării selective a deșeurilor din echipamente electrice si


16.1.4.    Valorificarea a 75% din masa medie pe

vehicul si an pentru vehiculele produse înainte de 1980_

16.1.5.    Valorificarea a 85% din masa medie pe vehicul si an pentru vehiculele produse după 1980

16.1.6.    Refolosirea si reciclarea a 70% din masa

medie pe vehicul si an pentru vehiculele produse înainte de 1980_

16.1.7.    Refolosirea si valorificarea a cel puțin 80%

din masa medie pe vehicul si an pentru vehiculele produse după 01.01. 1980_

16.1.8.    Reutilizarea si valorificarea a cel puțin 95%

din greutatea tuturor VSU;_

16.1.9.    Reutilizarea si reciclarea a cel puțin 85% din

greutatea tuturor VSU__

17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectiva după cum urmeaza:

- Minim 1 punct de colectare în fiecare sector din Municipiul București


începând cu 2007


începând cu 2007


îndeplinit



Producătorii/ importatorii de mașini Consiliul General al MB



General al


^âgânti economici


Domeniu

Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

Responsabilități

■/.V

Îy\

!k) 3

electronice

(DEEE)

17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE si a componentelor acestora, cu o tinta de cel puțin:

•    3 kg/ locuitor si an

•    4 kg/ locuitor si an

Termen limita:

31.12.2007

31.12.2008

Producătorii/

. importatorii de mașini

Consiliul General al

MB

operatori de salubritate

^.Deseurile

-tfericuloase din JUseurile municipale

18.1.împlementar

ea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

18.1.1. Informarea si încurajarea cetățenilor sa separe componentele periculoase din deseurile menajere

Până în 2017

Consiliul General al

MB

operatori de salubritate

18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deșeurilor periculoase ce provin din deseurile menajere în cooperare cu sectorul comercial

Până în 2017

Consiliul General al MB

operatori    de

salubritate

18.2. Eliminarea deșeurilor periculoase în mod ecologic rațional.

18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru eliminarea deșeurilor periculoase

Până în 2017

Companii specializate operatori de salubritate,

18.2.2 Asigurarea ca noile instalații si capacitati respecta standardele europene.

începând cu 2007

Companii specializate asociații profesionale si patronale

18.2.3. Facilitarea exportului de deșeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare în capacitati externe, în condiții de siguranța.

Proces continuu

ANPM

ARPM București -Ilfov

APM București



Domeniu

Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

Responsabilități

19. Eliminarea deșeurilor

19.1. Eliminarea deșeurilor în condiții de siguranța pentru mediu si sanatate a populației.

19.1.1. Asigurarea capacitatii necesare pentru eliminarea deșeurilor în conformitate cu standardele UE

începând cu 2007

ANPM

ARPM Bucuresti-llfov APM București

Consiliul General al

MB

operatori depozite de deșeuri




PROGNOZA DE GENERARE A DEȘEURILOR MUNICIPALE SI A DEȘEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE, CUANTIFICAREA ȚINTELOR PRIVIND DESEURILE BIODEGRADABILE MUNICIPALE



EXPLICAȚII


închide


ANEXA Nr. 3



O Q

«MBa «MM

O TI

~ O

> i

r~ s £ o


r\5~

Populația

2003

2004

2006

2006

2007

2008

2009

2010

2011

201ț

2013

2014

2016

Urban

2,004-609v

i^ooo^od'-

1 T996.6331

1,992,675

1,988,742

1,987,481

1,98,0,846v

^1,976^919

1,972,965,

'l ,969,019'

1,965:081S

^1-081,

; 1,957, 081

Total

2004609

2,000,600

1,996,633

1,992,675

1,988,742

1,987,481

1,980,846

1,976,919

1,972,965

1,969,019

1,965,081

1,961,081

1,957,

081



Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)

2003

2004

2006

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Urban

” V-C78’

î88 „

v 92

, 93

- 95

k‘ 97

100

T---100,

oo

Total

78

88

92

93

95

97

100

100

100

100

100



/FjșjjțiwK deseurțkir biodegradabile in 1.dbseU'rjtlOninîcip^& (%)

V Mx/*!

\1 V

/despdrk $municipale    (deșeuri

-tTidnai^/si asimilabile din comerț, jii^usfp^'institutii, din care:

ÎT=

Deșeuri menajere

Urban

deșeuri alimentare si. de gradina

f’b 1, « > “    »» J*    1    ' 4,    '    ț

hartie+carton, lemn, textile

Rural

«    ,•    ‘•    -    U!' '■ î

deșeuri alimentare si de gradina

hartie+carton, lemn, textile

1.2

+

1.3

Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții

1,5

Deșeuri din grădini si parcuri




Q1

KO


1.6

Deșeuri din piețe

uu    ‘    jîil/'*- .1 '^1.    , l i>    ,    ’    ” , ?, .

1.7

Deșeuri stradale

Rural    •

deșeuri alimentare si de gradina

' -~v '' Bf

hartie+carton, lemn,textile

s“î ”    ’4    4^ *•

W    ' H|î,    1 j    t 5J ■'• {    *    k    ‘    »,



\z'-

, w ---------

O< fi 'Ni

''MUNICIPALE


PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR



Cantitate de deșeuri (tone)    ~~~

2003

2004

2006

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

1.

Deșeuri municipale (deșeuri menajere si asimilabile din comerț, industrie, instituții, din care:

'' ? * •>

906,460

913,701

921,010

928,378

936,806

943,291

960,837

968,623

966,191

973,920

981,711

1.1

Deșeuri menajere (colectate in amestec si separat)    >■

'173,812,

,»> i ț- »*■

175,202

176,603

178,015

179,439

175,874

177,281

178,699

180,098

181,538

182,990

1.2

+

1.3

Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, institut!! (colectate in amestec si separat)

'"£■ ir

' r 635^673

u" "

640,758

645,884

651,051

656,260

661,510

666,802

672,136

677,513

682,933

688,397





EXPLICAȚII


închide


PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR BIODEGRADABILE



Cantitate de deșeuri (tone)    -

2003

2004

2006

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2oia<

1.

Total deșeuri biodegradabile din deșeuri municipale, din care:

648,563

548,220

662,606

656,227

661,483

565,974

670,060

675,114

679,714

"684,362

689,026

1.1

Deșeuri biodegradabile din deseuriie menajere

119,930

120,889

121,856

122,830

123,812

124,802

125,800

126,806

127,820

128,842

129^7^;

Urban

119,930

120,889

121,856

122,830

123,812

124,802

125,800

126,806

127,820

128,842

/129.872

deșeuri alimentare si de gradina

106,025

106,873

107,728

108,589

109,457

110,332

111,215

112,104

113,000

113,904

Tă STȘs

14,85^

hartie+carton, lemn, textile

13,905

14,016

14,128

14,241

14,355

14,470

14,585

14,702

14,820

■14,938

\15,O57;'

.Rural

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0




deșeuri alimentare si de gradina

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

hartie+carton, lemn, textile

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1.2

+

1.3

Deșeuri biodegradabile din deseurile asimilabile din comerț, industrie, instituții

381,404

384,455

387,530

390,631

393,756

396,906

400,081

403,282

406,508

409,760

413,038

1.5

Deșeuri biodegradabile din deseurile din grădini si parcuri

4,109

4,142

4,175

4,209

4,242

4,276

4,311

4,345

4,380

4,415

4,450

1.6

Deșeuri biodegradabile din deseurile dih piețe ___________

7,698

7,759

7,821

7,884

7,947

8,010

8,075

8,139

8,204

8,270

8,336

1.7

Desj^iViodegțad'âbiî^Tdin deseurile

36,422

36,713

37,007

37,303

37,601

37,902

38,205

38,511

38,819

39,130

39,443

Cantitatea    de    deșeuri

b iod eg rad abile    municipale

generata in Romania in 1996 (tone)

4,800,000

deșeuri

bipd'egradabijk municipale zdprțe_raîejk rjOune in anul

\ o |

iMr’",,——i î» î,-

610,182

2010

2013

Canfftățgjde decari biodegradabile municipale generate

575,114

589,026

Cantitate maxima de deșeuri biodegradabile municipale ce pot fi depozitate (tone)

291,583

188,488

Cantitate de deșeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare (tone)

287,572

400,537

III. G^ANTÎlftM'^TINTE

lODEGRADABlLE MUNICIPALE


EXPLICAȚII


închide


Populația României in anul 1996

22,680,951

Populația Regiunii in anul 1996

' 2,883,233








ANEXA Nr. 4 - PROGNOZA DE GENERARE SI CUANTIFICAREA ȚINTELOR PRIVIND DESEURILE DE AMBALAJE

I. DATE DE INTRARE



Structura deșeurilor de ambalaje (%)0

26.50

Hârtie si carton

Plastic

30.00

Sticla

20.00

Metale

11.75

Lemn

11.75

Ponderea deșeurilor de ambalaje in funcție de sursa de generare (%)

40.00

Industrie, comerț, instituții

'populație

60.00




/reciclare/valonficare

-'(/o)    V-

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

"Aartie-sKdarton

49.8

52

53.3

53.8

55.7

60

60

60

60

60

60

Plastic

3.77

6

7

8

10

11

12

14

16

18

22.5

Sticla

12.8

15.9

18.6

21

22

32

38

44

48

54

60

Metale

32

33.2

35.7

37.8

39.2

50

50

50

50

50

50

Lemn

0

0

1.7

4

5

7

9

12

15

15

■    15

Total reciclare

21

23

24.7

26

28

33

38

42

46

50

56

Total valorificare

21

25

30

32

34

40

45

48

53

57

60

// -    ;-2Sf


CONFORM CU ORIGINALUL

^PROGNOZA

GENERARE

DEȘEURI

AMBALAJE


EXPLICAȚII


Închide



Total ambalaje

Cantitate de deșeuri de ambalaje (tone)

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

163,168

179,485

197,433

217,177

238,894

255,617

273,510

292,656

307,289

322,653

338,786

355,725



Hârtie si carton

43,240

47,563

52,320

57,552

63,307

67,738

72,480

77,554

81,431

85,503

89,778

94,267

Plastic

48,950

53,845

59,230

65,153

71,668

76,685

82,053

87,797

92,187

96,796

101,636

106,717

Sticla

32,634

35,897

39,487

43,435

47,779

51,123

54,702

58,531

61,458

64,531

67,757

71,145

Metale

19,172

21,089

23,198

25,518

28,070

30,035

32,137

34,387

36,106

37,912

39,807

41,798

Lemn

19,172

21,089

23,198

25,518

28,070

30,035

32,137

34,387

36,106

37,912

39,807

41,798


Cantitate de deșeuri de ambalaje

tone)

Y©\

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

) -

97,901

107,691

118,460

130,306

143,337

153,370

164,106

175,593

184,373

193,592

203,271

213,435

'•HartiOt

21,636

23,800

26,180

28,798

31,677

33,895

36,267

38,806

40,746

42,784

44,923

47,169

47,501

52,252

57,477

63,224

69,547

74,415

79,624

85,198

89,458

93,931

98,627

103,559

Sticla , V    '

20,060

22,066

24,272

26,700

29,370

31,426

33,625

35,979

37,778

39,667

41,650

43,733

8,703

9,574

10,531

11,584

12,743

13,635

14,589

15,610

16,391

17,210

18,071

18,974

Lemn

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Industrie, comerț, instituții

Cantitate de deșeuri de ambalaje

tone)

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

65,267

71,794

78,973

86,871

95,558

102,247

109,404

117,062

122,915

129,061

135,514

142,290

Hârtie si carton

21,603

23,764

26,140

28,754

31,630

33,844

36,213

38,748

40,685

42,719

44,855

47,098

Plastic

1,449

1,594

1,753

1,929

2,121

2,270

2,429

2,599

2,729

2,865

3,008

3,159

Sticla

12,574

13,831

15,214

16,736

18,409

19,698

21,077

22,552

23,680

24,864

26,107

27,412

Metale

10,469

11,516

12,667

13,934

15,327

16,400

17,548

18,777

19,716

20,701

21,736

22,823

Lemn

19,172

21,089

23,198

25,518

28,070

30,035

32,137

34,387

36,106

37,912

39,807

41,798

r

CONFORM CU ORîGîNALUL


III. CUANTIFICARE TINTE DEȘEURI DE AMBALAJE


ANEXA Nr. 5

MASURILE DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI


Obiective Principale


Obiective Specifice


Tinta/T ermen Limita


Masuri


Responsabilități


ezvoltarea unei ici regionale

11 Siborarea de ;    _ ntari specifice

r&gjdMle/locale in concordanta cu .„politica naționala de gestionare a deșeurilor si cu legislația, pentru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic si ecologic



1.1.1 Elaborarea unui ghid pentru înființarea si dezvoltarea unei organizații privind gestionarea deșeurilor bazate pe principiile proximității si subsidiaritatii


Proces

continuu


Cosiliul General va lua decizia implementării obiectivelor si țintelor descrise in PMGD


MMDD

ANPM

ARPM Bucuresti-llfov

APM București Consiliul General al MB


1.1.2 încurajarea autoritatilor locale din București si din județul Ilfov in elaborarea unei strategii in vederea organizării împreuna a gestionarii deșeurilor, pe lanțul colectare, colectare selectiva in cooperare in ceea ce privește colectarea, eliminarea si separarea deșeurilor in colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)


Proces

continuu


Numirea unui grup de lucru pentru elaborarea ghidurilor pentru implemantarea PMGD


Garda de Mediu ARPM, APM Consiliul General al MB


CONFORM CU ORIGINALUL


Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

Responsabilități

hU    ■

; ț . j -•••■

1.1.3 Conștientizarea populației de faptul ca gestionarea calificata a deșeurilor este de cea mai mare importanta    pentru    sanatatea

publicului (protejarea solului, apei si apei freatice)

Proces

continuu

Planificarea si derularea de campanii de conștientizare de către Consiliile Locale

MMDD    ;

ARPM

APM

Consiliul General al MB    '

1.2 Creșterea importantei aplicării efective a legislației privind gestionarea deșeurilor

1.2.1 Creșterea importantei aplicării legislației si a controlului la nivelul autoritatilor de mediu care au responsabilități in gestionarea deșeurilor

Proces

continuu

Pregătirea unui program pentru inspecție

MMDD

Ministerele

Implicate

ANPM.ARPM,

APM

Garda de M,edo^M ?

Consiliul GbrteraLL

is

‘    j-SS!

,    o -

"M;

1.2.2 întărirea cooperării intre instituții in vederea aplicării legislației - ARPM, Garda Naționala de Mediu si Consiliul General al Municipiului București

Proces

continuu

Definirea

responsabilităților in conformitate cu legislația

1.2.3 Creșterea eficientei structurilor instituționale    la    nivel

regional/judetean/ local, printr-o definire clara a responsabilităților

Proces

continuu

Vezi 1.2.2


CONFORM CU ORIGINALUL


Obiective Principale

Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

Responsabilități

1.3 Creșterea

^eficientei

implementării

Mjislatiei in domeniul ^gestionarii deșeurilor

►/'    ■

1.3.1 Informarea intensiva a tuturor factorilor interesati/implicati referitor la legislația de proiecție a mediului

Proces

continuu

Pregătirea de seminarii periodice

MMDD

Ministerele

Implicate

ANPM, ARPM, APM

Garda de Mediu Consiliul General al MB

k

1.3.2    Creșterea    importantei

activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritatile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naționala de Mediu in concordanta cu responsabilitățile acestora.

Proces

continuu

Pregătirea planurilor de monitorizare

2. Aspecte instituționale si organizatorice

2.1 Dezvoltarea instituțiilor regionale si locale si organizarea structurilor instituționale in

2.1.1 Crearea de condiții pentru o structura instituționala mai eficienta in ceea ce piveste aspectele de management al deșeurilor.

Proces

continuu

Definirea țintelor si implementarea unei organizări eficiente si calificate    ,

X

/' o' '* *    \

//    h C c? o z

's, “’eăs \

MMDD, ANPM


CONFORM CU ORIGINALUL


Obiective Principale

Obiective Specifice

TintaZTermen

Limita

Masuri

Responsabilități

vederea conformării „ cu cerințele naționale

''■x

X

2.1.2    întărirea    capacitatii

administrative    a    instituțiilor

guvernamentale la nivel de instituții regionale, județene si locale cu competente si responsabilități pentru implementarea    legislației    si

controlului in domeniul gestionarii deșeurilor

Proces

continuu

Organizarea de training-uri la toate nivelele

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr si pregătire profesionala

3.1.1 Asigurarea de personal suficient de bine instruit si care sa dispună de logistica necesara la nivelul PMB si a primăriilor de sector

Proces

continuu

Vezi 2.1.2

MMDD, ANPM, \ aRpm, apm r Consiliul Gener<gKT al MB

X*    f?'

■    // '' X X’ "■*

»/\j    •    mo

is

ii>- si *8

* w

3.1.2 Proiectarea unui program de instruire pentru instituții regionale si locale in:

-    Domeniul administrativ

-    Domeniul juridic

-    Controlul tehnic al instalațiilor înregistrarea de date

Proces

continuu

Pregătirea de cursuri pentru training: Administrație

Probleme Juridice Control si inspecție tehnica

înregistrarea datelor Raportarea datelor Licitații





Finanțarea ii'de ionare a jrilor


itabilirea si tjjjfarea sistemelor si lecanismelor economico-financiare


si a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plătește” si a principiului subsidiaritatii



Obiective Specifice

TintaZTermen

Limita

Masuri

Responsabilități

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deșeurilor care sa cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si pana la eliminare finala

Proces

continuu

Numirea unui grup de lucru alcătuit din membrii ai Consiliului județean si din sectorul privat

Consiliul General al MB

Sectorul privat Asociații profesioniste ANRSC

4.1.2 Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel național si internațional pentru investiții (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si altele) si pregătirea unei liste de investiții prioritare adaptata nevoilor orașului București si județului Ilfov

Proces

continuu

Organizară de seminarii privind utilizarea fondurilor si a celor de după aderare.

Alocarea de sponsorizări pentru -pregătirea proiectului

-    studii de fezabilitate

-    co-finantare

MMDD

ANPM,ARPM,

APM

Consiliul General al MB

iii*

4.1.3 Imbunatatirea gestionarii deșeurilor municipale si dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care sa permită organizarea unei gestionari integrate bazata pe taxe covenabile pentru cetateni si care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare si depozitare controlata efectuate    de    o    maniera

profesionista.

Proces

continuu

Elaborarea unui plan de investiții care sa implementeze colectarea separata a deșeurilor de ambalaje si biodegradabile si a fluxului deșeurilor periculoase provenit din menaje, DEEE, matini scoase din uz

Consilidi^es%gâj3 al MB ¥,

Sectorul pfc^a^o^ Asociații    —~

profesioniste ANRSC




Obiective Principale





5. Conștientizarea factorilor implicat

5.1. Promovarea unor sisteme de informare, conștientizare si motivare pentru toti factorii implicați


Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

Responsabilități

Calcularea costurilor de investiții si de operare

-1

4.1.4 încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare in vederea colectării selective a bateriilor si acumulatorilor, a deșeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz.

Proces

continuu

Alcătuirea unui grup consultativ

MMDD

Consiliul General al,MB    ■

Asociații profesioniste

Entitati care sa dezvolte strategia pentru furnizori si importatori

4.1.5 Inițierea unui grup de planificare format din ARPM si Consiliul General al MB - in vederea implementării unor sisteme de colectare in amestec sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de locuințe.

Proces

continuu

Alcătuirea unui grup consultativ

Consiliul General al MB

ARPM, APM    ;

Sectorul privat

5.1.1 Creșterea comunicării intre toti factorii implicați

Proces

continuu

Organizarea periodica de inalniri antre

Consiliile

Judetene/Locale,

Agenții de Dezvoltarea regionala, ARPM,

ALPM, Garda de

---jy? ?

lis Ofcgs

ARPM, APjyi-®2|E Garda de

Consiliul GenSraT^ al MB :

Sectorul privat
CONFORM CU ORIGINALUL


Obiective Specifice

Tinta/Termen

Limita

Masuri

Responsabilități

Mediu

5.1.2 Organizarea si supervizarea

Proces

Inițierea de campanii

Asociații

programelor de educație si conștientizare la toate nivelele.

Ghiduri școlare speciale pentru profesori si pentru informarea elevilor.

continuu

de informare la nivelul intregii populații

profesioniste

Ministerul

Educației

AFM

5.1.3 Utilizarea tuturor canalelor de

Proces

Inițierea de campanii

Administrația

comunicație (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru conștientizarea anumitor grupuri tinta ale populației (copii, tineri, adulti, varsta a treia) si sprijinirea campaniilor de conștientizare finanțate din fonduri private.

continuu

de informare la nivelul intregii populații

Fondului pentru^ Mediu

Consiliul Generat,

Sector^riv^^ Asociath'^,, * profesioniWâ^s^ Ministerul

Educației


>
r*
c
r

23

<*

o



Tinta/Termen

Limita


Masuri



lectarea si rea datelor si iilor e la



rea rlor

J^p6btinerea de date si informații corecte si complete, adecvate cerințelor de raportare naționala si europana.


6.1.1 Introducerea, la nivelul Municipiului București, a sistemului <je înregistrare si raportare de date privind gestionarea deșeurilor, furnizat de ANPM


Proces

continuu


Introducerea unui sistem de inregistrarea si raportare oferit de ANPM. Numirea unei structuri profesioniste din cadul ARPM,

ALPM care sa organizeze colectarea, analizarea si validarea datelor


7. Prevenirea generării deșeurilor

7.1 Minimizarea generării deșeurilor


7.1.1 Promovarea, incurajarea si implementarea principiilor de prevenire


Proces

continuu


Pregătirea de ghiduri pentru industrie



ARPM,APM Agenti Economici Instituții

Consiliul General al MB coordonat de ANPM


MMDD, Ministeri Economie'ksi, Finanțelor


Pentru următorii 20 de ani, este nevoie de un spațiu de eliminare, pentru aproximativ 5 milioane m3, ceea ce inseamna o suprafața de 3-4 ha. Aceasta instalație necesita o statie de sortare si un zdrobitor, pentru a recupera ~ 30-50% % din deseurile depuse.

In concluzie, cumulat, in Tabelul nr. 74 se prezintă tehnicile si volumele de deșeuri care trebuie gestionate in perioada 2008 - 2013.

Tabelul nr. 74 - Tehnicile si volumele de deșeuri care trebuie gestionate in perioada 2008 -2013

Anul

2007 (t/an)

2010 (t/an)

2013 (t/an)

Colectare selectiva Capacitatea    minima

necesara

-Total - 100.000 -Deșeuri de ambalaje -78.000

-Deșeuri verzi - 22.000

-Total - 170.000 -Deșeuri de ambalaje -140.000

-Deșeuri verzi - 35.000

-Total - 240.000 -Deșeuri de ambalaje -180.000

-Deșeuri verzi - 55.000

Compostare    deșeuri

verzi si alimentare Capacitatea    minima

necesara pe fiecare instalație    de

compostare in parte

Statie    compostare

deșeuri verzi

20.000

20.000

20.000

Statie tratare deșeuri alimentare

-

10.000

35.000

Total

20.000

30.000

55.000

Statii de sortare Capacitatea    minima

necesara

140.000

(Statia de sortare ROSAL are capacitatea^

de 140.000    '

(Statia de sortare%

URBAN are ca$acita$^ de 11.000 f^n) - c.a?

280.000

580.000

<s\.

CONF

ORIG

3RM CU ÎNALUL

StatH    de    tratare

mecano-biologica Capacitatea    minima

necesara

- x..,..

^65h00

‘ / /

200.000

Statie de procesare si depozit pentru deșeuri inerte rezultate din activitatile    de

construcții! si demolări

80.000 total din care 12.000 periculoase

L~J

Nota : instalațiile de compostare si stațiile de tratare mecano-biologica vor fi deservi atat Municipiul București cat si județul ilfov.

Anexa 2



Primăria Municipiului București

PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

8. EVALUAREA COSTURILOR

8.1 Fundamentarea costurilor

CONFORM CU ORIGINALUL


Costurile unitare pentru investiții si de operare si intretinere sunt ®@/e


fJlRKTIA O» ’ MTA rE'Hms';


Anexele nr. 8.4.2.si8.4.3B din Ordinul nr. 951/2007.


8.2 Costurile investițiilor de gestiune a deșeurilor

Propunerile pentru investițiile gestionarii deșeurilor sunt detaliate in Capitolul 7.

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanțare pentru regiune si

ghidurile costurilor unitare menționate anterior, au fost estimate costurile pentru investiții si exploatare prezentate in continuare.

Ipoteze de calcul:

1.    toate europubele vor fi schimbate pana in anul 2013 si inlocuite cu europubele noi care sa nu permită scoaterea deșeurilor după depunere;

2.    autovehiculele compactoare vor fi toate inlocuite cu utilaje noi si conforme (Euro...), compartimentate pentru colectarea selectiva, etc.la nivel de 30%, ceea ce reprezintă 26 de utilaje;

3.    cantitatile de deșeuri generate de populație vor suferi modificări care vor fi acoperite prin prevederea de europubele si autovehicule compactoare la nivelul a 10%, respectiv 20%.

Rezultatele obținute sunt prezentate in Tabelul nr. 75.





abelul nr. 75 - Rezumatul costurilor investițiilor pentru Municipiul București - etapa 2013

Elemente componente

Comentariu

Unitati

Prețul unitar Euro

TOTAL (Mii €)

/. Colectare/transport

39.571

6.328

Containere/recipienti

39.544

1.838

Puncte de Colectare

Containere

> 120 dm3

12.648

35

442,68

> 240 dm3

25.896

45

1.165,32

> 110 dm3 - necesar extindere

1.000

230

230

Echipament Colectare

27

4.490

Vehicule Compactoare

14 m3

26

165.000

4.290

Vehicul de colectare cu ridicător

1

200.000

200

II.Alte investiții in Infrastructura

11

32.253,65

Sortare

8.704

Statii de sortare

580.000 t/an in total Existent - 155.000 t/an

Diferența - 425.000

3

20,48 E/t

8704

Tratare mecano-biologica

16.000

Instalație TMB

200.000 t/an

2

80 E/t

16.000

Compostare\

L-

1.849,65

Statii compost

-    statie compostare deșeuri verzi -20.000 t/an

-    statie tratare deșeuri alimentare -35.000 t/an

2 statii

Deșeuri verzi -20.000 t/an Deșeuri alimentare - 35.000 t/an Total - 55.000 Van

2

33,63 E/t

1.849,65

Depozitare

3

4.500

Noi celule la depozitele existente*

Celule noi de 1 hectar pe an

3

500.000

4.500

Statie    procesare-depozitare

deșeuri din construcții si demolări

1

1.200

TOTAL COST INVESTIȚII (l+ll)

38.581,65

* extinderea cu cate un hectar de pamant la fiecare celula, pentru toate cele trei depozite de deșeuri, in flecare an din 2010 si mai departe.

Programul total se ridica la investiții de 38.581,65 EURO distribuite intre anii 2007 si

2013.

Suplimentar la aceste costuri trebuie avuta in vedere construcția de noi celule pentru depozitele existente de 1,5 milioane €Zan, după anul 2013.

Instalația pentru gestionarea deseuhlor din construcții si demolări a fost evaluata după cum urmeaza.

Instalație cu capacitatea minima de procesare de 80.000 t/an, alcatuita din :

-    linie de separare a deșeurilor periculoase -12.000 t/an;

-    doua module de concasare de cate 35.000 t/an;

-    un depozit pentru o perioada de 5 ani (volum total - 51.000 m3).

Investiții:

CONFORM CL .ORIGINALUL


Instalație de concasare si anexe 70.000 t x 7 Euro/t = 490.000 Euro Depozit pentru 5 ani


51.000 mc x 10 Euro/mc = 510.000 Euro

Anexe (pod bascula, buldozer, corp administrativ, etc) - 200.000 Euro

Total- 1.200.000 Euro

8.3 Costurile de intretinere si operare

Costurile luate in considerare sunt următoarele :

-    activitati de colectare si transport - 22 Euro/t;

-    sortare - 30,72 Euro/t;

-    compostare - 33,36 Euro/t;

-    tratare mecano-biologica - 32,02 euro/tona;

-    depozitare - 3 Euro/t;

-    , depozitare deșeuri in.ei^ew^î^Euro/t;

-    închidere / reabilitare^de^^ite -^.500 Euro/hectar;

-    transport de la stafia de'transîec-^,53 Euro/t.

,/ ,    '-3

Costurile de intretinere si operare jȘunt calculate la nivelul anului 2013 si rezultatele obținute sunt prezentateun Tabelul nț> 76 J;

Primăria Municipiului București PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIU

cu!

ORIGINALUL i

Tabelul nr. 76 - Costuri de intretinere si operare - 2013

Nr.crt

Instalația

Capacitatea

(t/an)

Costuri unitare (Euro/t)

Costuri anuale de l&O (Euro)

1

Colectare si transport

885.000

22

19.470.000 /U

2

Sortare

580.000

30,72

17.817.60Qfc?

3

Compostare deșeuri verzi

20.000

33,36

667.200 O ■

4

Tratare    deșeuri

alimentare

35.000

33,36

1.167.600 >•

4

T ratare    mecano-

biologica

200.000

32,02

6.404.000

5

Depozitare

345.000

3

1.035.000

6

Depozitare deșeuri din construcții si demolări

20.400

2

40.800

TOTAL ANUAL

46.602.200

8.4 Implicațiile investițiilor propuse prin prisma disponibilității de plata a populației

Gestionarea deșeurilor va avea implicații tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare si programe de investiții (ținând cont de caracterul particular al instalațiilor pentru tratare/depozitare si transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate in cadrul regiunii reprezintă o funcție a unui număr de factori, incluzând dar nelimitandu-se la următorii:

•    Structuri existente de cost apartinand furnizorului de servicii;

•    Nivelul tarifelor existente aplicat in cadrul regiunii si adaptate la costuri;

•    Caracteristicile deșeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii si separarea deșeurilor generate/colectate in menajere si ne-menajere;

•    Amortizarea-activelor existente si a investițiilor propuse;

•    Nevoia de înlocuire anuala a activelor uzate (depinde de durata de exploatare si vechimea acestora);

•    Structura de finanțare pentru noi active si nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

•    Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilități de creditare avantajoase, intarzierea plăților);

•    Planuri detaliate de investiții (detalierea costurilor pe fiecare componenta de investiții, bazandu-se pe nevoia specifica de instalații si pe costul total ținând cont de finanțarea locala si internaționala, neprevăzute, inflația etc.);

•    Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referința structura deja existenta a costurilor, adaptarea Ia impactul investițiilor propuse si schimbările operationale./procedurale.

Se poate întâmpla sa apara mici fluctuații ale tarifelor in cadrul municipiului, întrucât prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activitatile

locale de colectare, pentru^par^costurile vor varia in funcție de metodele locale de colectare folosite, densitatea popu^tfe^îfcecvehta de colectare, distantele de transport către depozit e*c-)-    /fe».    .    ...    ..

e asupra tarifelor pentru obținerea investițiilor tegiunii nu se regăsește in obiectivele prezentului


Evaluarea


consepiptelor pății cQj| necesare gestionarii afeșelîrilor in cadrul

Plan. Scopul analizei curente este sa identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliata a fezabilitatii/sustenabilitatii financiare si a consecințelor tarifare trebuiesc abordate intr-un studiu separat de fezabilitate care sa prevada evaluări tehnice detaliate ale sistemelor si amplasamentului instalațiilor precum si evaluări financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deșeurilor.

In cadrul prezentului Plan este posibil numai sa se comenteze la modul general asupra implicațiilor tarifare asupra sistemului, privit ca inj'^ONFORM C 1

ORiGîNALUL


8.4.1 Disponibilitatea de plata la nivel macro

Prezentul capitol este preluat din Planul Regional de Gestionare a/Qd^eu'd^-Regiunea 8 si adaptat ia condițiile Municipiului București.    pf . . t^ctsa

Preocuparea generala fata de sistemele de gestionare a deșeurilor festei^â^^^ acestea sa ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales con^imătbrfte dțp/ gospodarii. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicațiile părtippl^rer^îe aplicării tarifelor in cadrul regiunii deservite. Este posibil sa se realizeze o^evâfuare generala a disponibilității globale de plata, per ansamblu înainte si după implementarea sistemelor propuse pentru investiții.

Scopul analizei disponibilității de plata la acest nivel ai Planului Regional este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populație.

Disponibilitatea de plata se refera la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare al deșeurilor de a plăti aceste servicii fara a pune in pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-si satisface nevoile personale. Este important sa se identifice abilitatea de plata a beneficiarilor, in cadrul evaluării capacitatii economice de plata a serviciilor pentru gestiunea deșeurilor (solvabilitatea clientului). In aceasta analiza s-a folosit un indicator al solvabilității pentru a aprecia daca veniturile populației sunt suficiente pentru a putea suporta creșterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deșeurilor, fara a prejudicia in mod serios bugetul familiei. O gospodărie se considera a fi incapabila de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativa a bugetului dedicat altor bunuri si servicii cum ar fi: hrana, locuirea, sanatatea, incalzirea.

Conform standardelor pentru gestionarea deșeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deșeurilor este de ~ 1,5% din venitul mediu al fiecărei gospodarii - ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deșeurilor nu ar trebui sa depaseasca 1,5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere intregul ciclu al serviciilor pentru deșeuri - colectare, transport, sortare, tratare si eliminare). Se specifica faptul ca deși un asemenea criteriu este util in dezvoltarea strategiei de gestionare a deșeurilor, in formularea politicii de tarifare trebuie sa se tina cont de faptul ca venitul multor gospodarii este sub medie. Cu privire la dificultatea financiara in care se găsesc unele gospodarii cu venituri sub medie, de a suporta aceste costuri in raport cu veniturile proprii, se impune sa se prevada masuri de protejare.

Evaluarea abilitatii globale de plata este realizata in funcție de venitul mediu pe gospodărie din cadrul municipiului. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu in Romania si pentru regiunile importante, estimat prin studii de venit al gospodăriilor. Cele mai recente date sunj^e^^anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichiditățile si diiMdfee prop^ in natura (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate si a bunurilor produse in gospodărie, etc.).

Primăria Municipiului București
_PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘT^g^r^

fli\, w&ctx !j'5r    ȚBHm

In scopul prezentei analize se presupune ca nivelul viitor al veniturilor va^Creșt^yț1 rata de creștere a PIB-ului pentru Minicîpiului București. Previziuni ale ratelor de Creștere a , PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naționala peintrU Prognoze si sunt prezentate in tabelul de mai jos. In tabel mai apare si faptul ca rata anuala de creștere a PIB după 2009 va scadea la 5%, si va ramșno-conpțanțqjjltorior-p^itru toate regiunile.

nc-eon3tanta ultorior-t

CONFORM CI ORIGINALUL



Tabelul nr. 77 - Evoluția PIB, modificarea % anuala

Actual

Actual

Actual

Corn

pent

sia Naționala ru Prognoza

Estimările^

consultantului, 2009 & mai departe

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Romania

5,2

8,4

4,1

6,0

6,2

6,3

6,0

5,5

5,0

BUCUREȘTI

-1,9

8,7

7,3

6,6

7,1

6,8

6,0

5,5

5,0

Sursa datelor: Comisia Naționala pentru Prognoza (www.cnp.ro) si es

imarile consultantului

Luând ca punct de referința nivelul veniturilor din anul 2004 si ajustandu-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deșeurilor pe fiecare regiune in parte, in acest caz Municipiul București.

Pentru Municipiul București, abilitatea lunara de susținere a creșterii costurilor este de 2,40 Euro pana la 3,29 Euro intre anii 2007 si 2013. Nivelurile abilitatii lunare de plata in Municipiul București sunt din cele mai ridicate din Romania; plățile maxime lunare acceptate depasesc media naționala cu 30%.

8.4.2 Nivelurile tarifelor deja existente

Tarifele aplicate populației Municipiului București in anul 2007 au fost in medie de 5,99 lei pe persoana/luna (1, 7 -1,8 Euro). Acest nivel reprezintă 76 - 81 % din estimările nivelului abilitatii de plata a tarifelor de gestiune a deșeurilor pentru 2006 (2,22 Euro pe persoana/luna pentru gospodăriile cu venit mediu).

Pentru anul 2008 se estimează o creștere a tarifului pentru populație cu cca. 5%, ceea ce va reprezintă 6,28 lei pe persoana/luna.

8.4.3 Impactul investițiilor propuse asupra tarifelor

Predictii primare a fluxurilor financiare a investițiilor in serviciul pentru gestionarea deșeurilor din Municipiul București au fost elaborate, avand in vedere creșterea incrementala a costurilor pentru investiții si impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice definite in capitolul 7.

Consecințele tarifare ale investițiilor propuse pentru Municipiul București se incadreaza in anumite limite posibil acceptabile. Ar trebui subliniat faptul ca aceste calculele reprezintă doar costurile investițiilor propuse pe cap de locuitor si nu iau in considerare partea reala de cheltuieli alocata familiilor sau consecințele subvențiilor încrucișate dintre grupurile de consumatori. In Municipiul București, un procent de 60% din deseurile colectate este datorat populației si daca costurile ar fi distribuite proporțional intre grupurile de generatori (inclusiv societ^fjlBs^merciale), atunci \populatja ar trebui sa plateasca suplimentar intre 0,44 sif^CkEuro/perșoana/luna.    ’



După cum se poate observa din figura de mai jos, tarifele corespunzătoare investițiilor propuse pentru gestionarea deșeurilor din Municipiul București vor ramane in continuare sub limita de suportabilitate, care este de 1,5% din venituri.


Figura nr. 3 - Disponibilitatea de plata si evoluția tarifelor de gestiune a deșeurilor in Municipiul București, in doua variante de finanțare


9. MASURI DE IMPLEMENTARE


CONFORM CU ORIGINALUL


•5>\\


_    Y'-    ...

Masurile de implementare sunt legate de obiectivele specifice si de gyaficph^

Atât tintele pentru reducererea cantitatii de deșeuri biodegradabile cat si peffe^âucerea

cantitatii de deșeuri de ambalaje sunt foarte ambițioase si trebuie îndeplinite intr-un interval scurt de 5 ani.

Având in vedere ca sectorul de gestionare a deșeurilor este privatizat complet,

atingerea țintelor depinde de abilitatea sectorului privat de a aloca budgete pentru investițiile

necesare ținând cont ca încasările realizate de agenții de salubritate din tarife trebuie sa

acopere costurile.

In Anexa nr. 6 se prezintă, tabelar, masurile de implementare a Planului de Gestionare a Deșeurilor pentru Municipiul București.

10. MONITORIZAREA PLANULUI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR PENTRU MUNICIPIUL BUCUREȘTI (PMGD)

Monitorizarea planului municipal de gestionare a deșeurilor se realizează in faza de implementare si are ca scop urmărirea progresului in realizarea țintelor si masurilor cuprinse in plan, pe etape.

Monitorizarea implementării Planului de Gestionare a Deșeurilor a Municipiului București (PMGD) se realizează prin:

-    monitorizarea anuala a obiectivelor si țintelor din PMGD;

-    evaluări asupra progresului înregistrat in atingerea obiectivelor si țintelor cuantificabile din PMGD;

-    identificarea întârzierilor, piedicilor si deficientelor din calea implementării PMGD;

-    stabilirea cadrului instituțional prin formarea grupului de monitorizare responsabil de evaluarea indicatorilor urmăriți si intocmirea raportului anual de monitorizare;

-    monitorizarea factorilor relevanți pentru prognoza.

Tehnicile potrivite de monitorizare, insotite de „feedback" de la sectoarele Municipiului București către Primăria Municipiului București, pot influenta planurile viitoare si indeplinirea eficienta a țintelor.

Tehnicile neadecvate de monitorizare pot conduce in mod clar la o direcționare greșita a investițiilor si la creșterea costurilor, la toate nivelele, pentru gestionarea deșeurilor.    ____

OP,',


CONFORM CU ORIGINALUL



Z/''' o 1 r (0

Monitorizarea implementării Planului de Gestionare a Deșeurilor va fi realj^ta.^p.țjal,^ de către Primăria Municipiului București.    0 '

Indicatorii care vor fi monitorizați sunt prezentați in Anexa nr. 6.    ut$//

In scopul monitorizării planului, Primăria Municipiului București va forma un Comite^ de coordonare care va desemna un Grup de monitorizare care va cuprindă reprezCntănifX persoane de decizie si persoane tehnice) ai:

-    Consiliului General al Muncipiului București;

-    Agenția Regionala de Protecție a Mediului București;

-    Agenția de Protecție a Mediului București;

-    Garda de Mediu;

-    Agenția Regionala de Dezvoltare

Grupul de monitorizare va avea ca sarcini elaborarea Raportului AnuaP de Monitorizare (RM).

Continutul-cadru al RM este următorul:

® Prezentarea rezultatelor monitorizării in indeplinirea masurilor de implementare;

•    Prezentarea rezultatelor monitorizării factorilor relevanți pentru prognoza;

•    Prezentarea rezultatelor evaluări asupra progresului înregistrat in indeplinirea

•    masurilor deimplementare;

•    Identificarea întârzierilor, piedicilor si deficientelor in procesul de implementare;

•    Concluzii si recomandări.

Comitetul de coordonare va decide masurile care trebuie luate pentru implementarea PMGD, va Șpaliza si aproba RM. i




RM se va transmite Agenției Regionale de Protecție a Mediului, Agenției, pentru Protecția Mediului București si tuturor factorilor interesați (consiliile locale ale sectoarelor, societăți economice implicate in gestionarea deșeurilor).

Grupul de monitorizare va analiza raspunsurile/propunerile/opiniile factorilor implicați definitivează RM si il publica pe paginile de internet al Primăriei Muncipiului București si a APM București si ARPM București.

Pentru monitorizarea moduiui de implementare a Planului de Gestionare a Deșeurilor a Municipiului București vor fi urmăriți factorii relevanți pentru prognoza-?..............i

•    Evoluția populației;    CONFORM CU)

•    Evoluția indicelui de generare a deșeurilor municipale;    QRICSNAH!!

•    Ponderea deșeurilor biodegradabile in deseurile municipale; *

•    Evoluția indicelui de generare a deșeurilor de ambalaje;



•    Ponderea deșeurilor de ambalaje in funcție de sursa de generare de la populație, din comerț, instituții si industrie);

•    Compoziția deșeurilor de ambalaje pe tip de material;

•    Ponderea pe tip de material a deșeurilor de ambalaje conținute iredeș^r^

la populație.    \v; " '

In cazul in care la monitorizarea PMGD se constata ca uniSl. sș.u m^rjp’fulti factori relevanți prezintă o alta evoluție decât cea luata in considerare la calcutulprbgnozei, se va decide revizuirea PMGD.

Rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru:

•    determinarea progresului de indeplinire a obiectivelor;

•    determinarea deficientelor si a zonelor care necesita atentie;

•    ghidarea sau redirectionarea investițiilor viitoare, revizuirea calendarului de planificare;

•    informarea si raportarea către public si persoane oficiale despre implementarea planului si despre realizări cuantificate pentru atingerea țintelor.

Pentru fiecare indicator va trebui specificata valoarea si tendința. Tendința reprezintă variația indicatorului, comparativ cu anul precedent si poate fi prezentata utilizând simbolurile lui „Chernoff”, după cum urmeza:

©- Variație pozitiva comparativ cu intențiile

©- Variație negativa comparativ cu intențiile

©- Nicio variație

Pe baza Raportului de monitorizare se vor iua deciziile privind revizuirea planului.

In Anexa nr. 7 se prezintă tabelele specifice propuse pentru monitorizarea planului de

gestionare a deșeurilor a Municipiului București.

REVIZUIREA PRGD

Procedura de revizuire a PRGD se va declanșa :

•    înainte de expirarea perioadei de planificare;

•    Atunci când Raportul de monitorizare stabilește revizuirea    .    ■

Raportul de monitorizare poate stabili revizuirea atunci când unul sau mai multi factori

relevanți pentru prognoza prezintă o alta evoluție decât cea considerata in PRGD, evoluție


care poate determjpă";hîpdificarea semnificativa a cantitatii de deșeuri municipale si/sau de ambalaje prognqzafeja se-gân^r^(creștere de peste 10 %).

Revizuirea spva realiza la ivtervale de maxim 5 ani.

Atunci qșnd se decide revizuirea, se va relua procesul de planificare pentru o noua perioadâyte tirfâA ///»    / / f    ,

l    T / ■    150



TERMENE PROPUSE PENTRU REALIZAREA PROCESULUI DE MONITORIZARE

1.    2009 - aprobarea Planului de Gestionare a Deșeurilor din Muncîpiul București pe perioada 2007 - 2011;

2.    2009 - formarea Comitetului de coordonare prin decizie a Consiliului Local al Muncipiului București;

2009 - formarea Comitetului de Monitorizare si prima intalnire de lucru;

2009 - prima analiza a etapelor de implementare pe anul 2008;

2009 - aprobarea RM pe anul 2008;

CONFORM CIJ ORIGINALUL


2009    - prima analiza a etapelor de implementare pe anul 2009;

2010    - aprobarea RM pe anul 2009;


2011    - aprobarea RM pe anul 2010;

2011 - elaborarea Planului de Gestionare a Deșeurilor din Mi perioada 2012 - 2016;

10.2012 - aprobarea RM pe anul 2011.

Pentru implementarea tuturor obiectivelor si țintelor specifice g^tiunipu^s^Sj^or in

Municipiul București se considera necesara realizarea in perioada următoare alAon&îbdii de fezabilitate/evaluare a impactului asupra mediului, a căror tematica este^pyeztentata in


continuare:

■    Studiu de fezabilitate pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje;

= Studiu de fezabilitate pentru gestionarea deșeurilor biodegrabile;

•    Studiu de fezabilitate gestionarea deșeurilor voluminoase;

•    Studiu de fezabilitate pentru gestionarea deșeurilor din construcții si demolări;

•    Studiu de fezabilitate pentru gestionarea DEEE;

■    Studiu de fezabilitate pentru gestionarea VSU;

•    Studiu de fezabilitate pentru gestionarea deșeurilor periculoase din DSM;

■    Studiu de fezabilitate pentru valorificarea termica a DSM.

Planul de Gestionare a Deșeurilor a Municipiului București a fost realizat cu luarea in considerație a tuturor datelor de baza prezentate in Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 8, pian elaborat in anul 2006 si aprobat de Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile.

Nu au fost introduse informații majore la nivelul anului 2007, asa cum se specifica in metodologia de lucru, pentru a nu modifica substanțial prevederile din Planul Regional deja aprobat




ANEXA NR. 1
SITUAȚIA LEGISLAȚIEI DE MEDIU SI CONEXA IN DOMENIUL GESTIUNII DEȘEURILOR (OCTOMBRIE 2007)

irecji,\janr 2006/12/CE privind ijfe

et^ivanr. 91/689/EEC prjvirid deseurile periculoase


Reglementari naționale


Sumarul prevederilor


-    Ordonanța de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor (Monitorul Oficial Nr. 283 din 22. 06.2000) aprobata cu modificări si completări de Legea nr. 426/ (Monitorul Oficial Partea I Nr.411 dîn25.07. 2001)

-    Ordonanța de Guvern nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonanței de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 din 19. 08. 2006), aprobata cu modificări si completări de Legea 27/2007.


Toate reglementează cadrul activitaitilor de gestionare a deșeurilor care trebuie sa asigure un nivel înalt de protecție pentru sanatatea umana si pentru mediu.

Responsabilitățile pentru elaborarea si aprobarea Planurilor la toate nivelele-national, regional., județean si pentru București - au fost soluționate prin noua Ordonanța de Guvern nr. 61/2006.

Au fost stabilite sancțiuni clare pentru autoritățile care nu elaborează si revizuiesc planurile lor de gestionare a deșeurilor



Directive/Decizii


Reglementari naționale


Sumarul prevederilor


Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului si Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor.

(Monitorul Oficial nr. 954 / 18.10.2004).

- Ordinul comun al ministrului mediului si gospodarii apelor si al ministrului integrării europene nr. 1.364/1.499/2006 pentru aprobarea Plenurilor Regionale de gestionare a deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 232/4.04.2007)


Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)


Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 ce definește criteriile ce trebuie îndeplinite de deșeuri pentru a putea fi incluse pe lista specifica de deșeuri a unui depozit si pe lista naționala de deșeuri acceptate în fiecare clasa de depozit de deșeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)


Se refera la aprobarea Strategiei si Planului National de Gestionare a Deșeurilor conținând o prognoza, obiective si tinte, un plan de acțiune si alternative pentru atingerea obiectivelor si țintelor propuse, în ceea ce privește deseurile municipale, inclusiv deseurile de ambalaje si deseurile biodegrad abile.

Planul National conține* de asemenea, si o parte distincta pentru deseurile din producție inclusiv deseurile periculoase


Stabilește cadrul legal pentru desfasurarea activitatii de depozitarea a deșeurilor, atat pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea si urmărirea postinchidere a depozitelor noi cit si pentru exploatarea, inchiderea si urmărirea postinchiderea a depozitelor existente


Aproba normele tehnice privind procedurile preliminare de acceptare a deșeurilor, criteriile de acceptare a deșeurilor si lista naționala de deșeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit




DirectiveZDecizii

Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

1 .

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completata si modificata prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005)

Aproba normele tehnice privind depozitarea deșeurilor, construcția, exploatarea, monitorizarea si închiderea depozitelor de deșeuri

OM nr. 1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea levigatului de la depozitele de deșeuri în concordanta cu actele juridice în vigo are privind calitatea ap ei

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităților de eliminare a deșeurilor, respectiv depozitare si incinerare deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Reglementează condițiile pentru închiderea depozitelor de deșeuri, a incineratoarelor spitalicești si eliberarea permiselor pentru închiderea acestor instalații



Directive/Decizii



_Reglementari naționale_

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localităților izolate care pot depozita deseurile municipale în acele depozite cu condiția sa îndeplinească unele din prevederile HGnr. 349/ 2005 privind depozitarea deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)


_Sumarul prevederilor _

Aproba o lista a localităților izolate care pot depune deseurile la anumite depozite de deșeuri care nu sunt în totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor




CONFORM CUI

ORIGINALUL 1


Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor


Hotararea Guvernului nr. 128/ 2002 privind incinerarea deșeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)


Reglementează activi tarile de incinerară si co-incinerare, masurile de control si monitorizare a incineratoarelor si co-incineratoarelor





Directive/Decizii

Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

-,O s"    X.„

Hotararea Guvernului nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005) care completează si modifica HG nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor

Completează si modifica HG128/2002 si asigura transpunerea totala a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor, dând de asemenea si lista graficelor de închidere a incineratoarelor.

Ar trebui întocmită o noua HG pentru a putea fi corelata cu legislația actuala în vigoare (ex. HG 856/2002 si procedura de obținere a permiselor) si pentru a avea un singur act juridic, complet si clar

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005)

Aproba normele tehnice privind incinerarea deșeurilor

Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele si deseurile din ambalaje cu modificările ulterioare

Hotararea Guvernului nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor si a deșeurilor de ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005) , modificata si compeltata prin HG 1872/2006.

Reglementează gestionarea ambalajelor si deșeurilor din ambalaje, stabilind obiective si tinte naționale privind valorificarea/reciclarea deșeurilor din ambalaje

Ordonanța de Urgenta nr. 196/2005 aprobata si modificata de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006)

Aproba nivelul taxelor plătite de catfg^j producătorii si importatorii de bunuri ambalate daca aceștia nu îndeplineș^tinteib/ -stabilite de HG nr. 621/ 200^* privind gestionarea ambalajelor si desfenriloji/riiti ambalaje    uf

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005)

Aproba procedura de raportare a irifâ'rmatiî^r

privind ambalajele si deșeuri din amm^ășuM^


CONFORM CU

ORIGiNALUL



DirectiveZDecizii



Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deșeurilor de ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01.    2006), (care abroga OM Nr

338/13.08.2004 al MMGA si Nr 625/31.08.2004 al MEC)

Reglementează procedurile si criteriile de acordare a permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua responsabilitățile privind atingerea țintelor de reciclare si valorificare a bunurilor ambalate

Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completează si modifica Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deșeurilor de ambalaje (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006)

Completează si modifica procedura si criteriile pentru autorizarea entităților juridice care preiau responsabilitatea în ceea ce privește atingerea tintelelor privind reciclarea si valorificarea

Ordin comun nr. 968/665/1462/2006 privind modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodăririi apelor, al ministrului economiei si comerțului si al ministrului administrației si internelor nr. 1.229/731/1.095/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deșeurilor de ambalaje (M.Of. 836/11.10.2006)

Aproba componenta Comisiei de evaluare sL' autorizare a operatorilor economici în vederga preluării responsabilității privind ..reall^a?^-obiectivelor anuale de valorificar^/si reciclare a deșeurilor de ambalaje, prevăzute lațdBS'fî?

1)    C” ’ * *

din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005.,'    • <

//. '    B ?

v ‘    J -■■ț


CONFORM CU ORIGINALUL




Directive/Decizii

Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

-z

\'r’'" -X

Ordin nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deșeurilor de ambalaje (M.Of. 456 din 25 mai 2006)

Aproba componenta nominala a Comisiei de evaluare si autorizare a operatorilor economici    în    vederea    preluării

responsabilității    privind    realizarea

obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deșeurilor de ambalaje, prevăzute la art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 621/2005,

Ordin nr. 1140/2006 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a deșeurilor de ambalaje (M.Of. 888 din

31 octombrie 2006)

Modifica componenta nominala a Comisie aprobata prin Ordinul nr.493/2006.

Decizia nr.

200Q/532/EC, modificata prin Decizia nr. 2001/119 privind lista deșeurilor

Hotararea Guvernului 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor si aprobarea listei cuprinzând deserile, inclusiv deseurile periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Reglementează pastrarea de informații privind gestionarea deșeurilor, inclusiv colectarea, transportul, depozitarea temporara, refolosirea si eliminarea de către agenții economici




r. °

2 o

33 2 O T


> r*

<= °

I /“**


Directive/Decizii



Directivanr. 86/278/CEE privind protecția mediului, si în particular, a solului, atunci când nămolul de la stațiile de epurare este utilizat în


safir;


ra


w ț

I.Mî/J fi    &

/

k O


Directivanr. 75/439/EECprivind eliminarea uleiurilor uzate, modificata prin Directivanr. 87/101/EEC si Directivanr. 91 /692/EEC


Directivanr. 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii ce conțin anumite substanțe periculoase


_Reglementari naționale_

Ordinul MMGA si al Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecția mediului, în special, a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultura (Monitorul Oficial nr. 959 din 19.10.2004)


Hotărârea Guvernului Nr.

235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 22.03. 2007)


Hotărârea Guvernului nr.

1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce conțin substanțe periculoase


_Sumarul prevederilor_

Aproba normele tehnice pentru protecția mediului si în special a solului, atunci când nămolul provenit de la stațiile de epurare este folosit în agricultura



pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sanatatii umane si asupra mediului.    '

Se stabilesc responsabilități pentru producători, stafiile de distribuție, operatori economici care gestionează uleiurile uzate. Se stabilesc ogligatii de raportare a datelor.


Se refera la condițiile pentru colectarea anumitor tipuri de uleiuri uzate


CONFORM CU ORIGINALUL


Stabilește condițiile pentru etichetarea bateriilor si acumulatorilor ce conțin anumite substanțe periculoase, ca si pentru eliminarea


Directive/Decizii

Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

(înlocuita prin Directiva 2006/66/EC) si Directiva

nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

(Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

bateriilor si acumulatorilor uzați. •

Directiva nr. 96/59/CE privind

^eliminarea bifenilului policlorurati si a juvenilului policlorurati (PCB si PCT)

a

Hotărârea Guvernului 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorinati si ale altor compuși similari (Monitorul Oficial nr.

131 din 28.03.2000)

Reglementează condițiile speciale pentru gestionarea si controlul bifenililor policlorinati si a altor compuși similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei CE

Hotărârea Guvernului 291/ 2005 pentru modificarea HG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04. 2005)

Completează si modifica HG nr. 173/2000 pentru a fi în concordanta cu Directiva.UE privind termenele limita si depozitarea echipamentelor contaminate si a uleiurilor uzate

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenilului policlorurati si a trifenilului policlorurati (PCB si PCT)

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 privind înființarea în cadrul Direcției Deșeuri si Substanțe Chimice

Periculoase a Secretariatul Tehnic pentru compuși desemnați (Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11

2005)

Aproba înființarea Secretariatului Tehnic pentru Gestionarea si Controlul PCB si PCT în cadrul Direcției pentru Gestionarea Deșeurilor si Substanțelor Chimice

Periculoase din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 257/2006 pentru completarea anexei Ordinului de Ministru nr. 1018/2005 privind înființarea în cadrul Direcției Deșeuri si Substanțe Chimice Periculoase a Secretariatul Tehnic pentru compuși desemnați (Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. 2006)

Stabilește condițiile pentru inventarul echipamentelor ce conțin compușii numiți sub 50 ppm si prin adaugarea unor definiții si prevederi asigura transpunerea totala a Directivei nr. 96/59/EC

< • L ’WXC

_Directive/Decizii_

Regulamentul Consiliului nr. 259/93 privind supravegherea si controlul transporturilor deșeurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana.


Regulamentul Consiliului nț. 259/93 privind supravegherea si controlul transporturilor deșeurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana.


Reglementari naționale

S umărul prevederilor

Hotărârea Guvernului nr. 1357/2002 ce pentru stabilesteirea autoritatilortile publice responsabile cu de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului si controlul transporturilor de deșeuri între tari, în tara si în afara tarii (Monitorul Oficial nr. 893 din 10.12.20025)

Reglementează supeivizarea si controlul transporturilor de deșeuri între tari, în tara si în afara tarii

Hotărârea Guvernului HGnr. 228/2004 privind controlul introducerii în tara a deșeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecționării active si a tranzitului privind supravegherea si controlul transporturilor de deșeuri nepericuloase destinate importului, procesării în interiorul tarii si tranzitului (Monitorul Oficial Nr. 189 din 04.03.2004) completata cu HG nr. 514/2005 (Monitorul

Oficial nr. 505 din 14.06.2005)

Reglementează supravegherea si controlul transporturilor de deșeuri nepericuloase    <

destinate importului, procesării în interiorul tarii si tranzitului    ;

Iii:    rȘv.

7, ra p e’ fefc' //

V    -

Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Convenția de laBasel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase si al eliminării acestora (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)

Reglementează mișcările trăî^dât^ler^ ale

deșeurilor periculoase si eliminarea acestora


CONFORM CU _QB1G1NALUL



Directive/Decizii



_Reglementari naționale_

Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase si al eliminării acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din 27,05,2002)_

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deșeurilor pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 324 din 15,04, 2004)_

Hotărârea Guvernului nr. 895/2006 pentru întărirea Regulamentul nr. 259/93/CEE privind supravegherea transportului de deșeuri în, dinspre si înspre Comunitatea Europeana, adoptata la 1.02.1993, începând cu data la care România va adera la Comunitatea Europeana (Monitorul Oficial nr. 638, din 25.07.2006)

_Sumarul prevederilor

Adopta amendamentele Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase si al eliminării acestora

Stabilește Procedura pentru reglementarea si controlul transporturilor deșeurilor de orice tip pe teritoriul României

Stabilește cadrul legal pentru importul, exportul si tranzitul deșeurilor în, prin si între tarile UE. Aceasta HG va intra în vigoare în momentul în care Romania va deveni stat membru al UE. La aceeași data, celelalte HG cum ar fi 1357/2002 si 228/204 vor fi abrogate



Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 1371/15.12.2006 si al ministrului finanțelor publice nr. 2225/22.12.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93 (CEE) privind supravegherea si controlul transporturilor de deșeuri în, înspre si dinspre Comunitatea Europeana cu modificările si completările ulterioare si ale Convenției de la

Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase si al eliminării acestora

Stabilește Normele Metodologice de aplicare a Regulamentului 259/93

Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din 11.01.2005.)

Reglementează gestionarea Vehiculelor scoase din uz, stabilind tintele pentru valorificare si reciclare, si cerințele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce privește instalațiile de colectare si de dezmembrare a VSU.    _

Aproba lista materialelor si coniponentâbr fce' ,' fac excepție de 1a. aplicarea articolului 4,    §

paragrafril (1) al HGnr. 2406/200^4)rivirâ§s gestionarea vehiculelor scoase d.in(jjz s 3 '    'V -A'l

■*    o <■

Hotararea de Guvern nr. 1313/2006 pentru completarea si modificarea HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.829/09.10.2006 )

Aproba lista materialelor si componefi^fâfljțe^ fac excepție de la aplicarea articolului 4, paragraful (1) al HGnr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz


O

o

~n

O

23



Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

Ordinul comun al MMGA, MAPA si MTCT nr. 87/527/411/2005 privind aprobarea modelul si a condițiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea si condițiile pentru eliberarea acestuia pentru vehiculeleor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din 8.04.2005)

Aproba modelul de certificat de distrugere pentru vehiculele scoase din uz precum si condițiile de eliberare a acestui certificat

- Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 1224/2005 pentru aprobarea Procedurii si condițiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare si valorificare energetica a vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 1178 din 27.12.2005)

Aproba procedura si condițiile pentru eliberarea permisului către entitățile juridice pentru ca acestea sa-si asume

responsabilitățile pentru îndeplinirea țintelor anuale privind valorificarea si reciclarea de la producătorii si importatorii de vehicule



>

r*

C

r-


23


Directive/Decizii


Reglementari naționale


-    Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru înființarea comisiei pentru constituirea Comisiei de evaluarea si autorizare a persoanelor juridice in vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare si valorificare energetica a VSU (Monitorul Oficial nr. 724 din

24.08.2006)

-    ORDIN al MMGA nr. 979/2006 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodarii apelor nr. 816/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a persoanelor juridice, în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare si valorificare energetica a vehiculelor scoase din uz (M.Of. nr. 806/26.09.2006)

Sumarul prevederilor

Stabilește competentele Comisiei, în ceea ce privește emiterea permiselor pentru entitățile juridice care asi asuma responsabilitatea pentru îndeplinirea țintelor anuale de valorificare/reciclare

O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost înlocuite si OM a fost modificat în concordanta cu noile schimbări si nominalizări din Minister


Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile din echipamente electrice si electronice (DEEE)


Hotărârea Guvernului nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)


Transpune cerințele Directivelor Europene, Y obiectivele si tintele ce trebuie atinse gradual Responsabilitatea finanțării colectării/

transportului si eliminării DEEE din ___ , _

gospodarii si de la ceilalți utilizatori r^V-ine ' producătorilor care introduc EEE pe/piata;„ după 31.12.2006    "




Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice si electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalul din punctele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12.10.2005)

Aproba masurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate si contaminate în condiții de siguranța pentru sanatatea personalului ce deservește punctele de colectare

Ordinul comun al MMGA si MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizațiilor colective în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deșeurilor de echipamente electrice si electronice (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005, modificat prin Ordin comun al

MMGA si MEC 1269/2006 (Monitorul Oficial nr. 1012 din 20.12.2006)

Reglementează procedura si criteriile de evaluare si autorizare a entităților colective ce preiau responsabilitatea de atingere a țintelor anuale de la producătorii si importatorii de echipamente electrice si electronice.

Ordinul comun al MMGA si MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice (Monitorul Oficial nr. 1 din 3.01.2006)

Este aprobata o procedura clara de

înregistrare a producătorilor si a formelor    '

specifice de raportare a datelor privind EEE , produse si introduse pe piața, precum si dațeS^ referitoare la DEEE

Hotărârea Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice si electronice (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează regimul de introducerile S/Ș/ piața a EEE ce conțin substanțe periculoase;, după 1.01.2007 va fi interzisa mtroducereâ pei piața a EEE ce conțin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB si DEPB


O

5

g

z

>

r*

c

r*


'q..


CONFORM C!J



Directive/Decizii

Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

Mh JM

Hotărârea Guvernului nr. 816/2006 pentru completarea si modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice si electronice (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează nivelul admis al

concentrațiilor de anumite metale grele si alti compuși toxici în echipamentele electrice si electronice

ISgiUimti 2002/96/EC

pSvma fie&eurile din echipamente

Ordinul MMGA nr. 556/2006 privind marcajul specific aplicat EEE introduse pe piața după data de 31 decembrie 2006.

(Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)

Reglementează tipul si masurile etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe piața dup< 31 Dec 2006, precum si identificarea producătorului    .

i

<

r

Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01. 2006 privind constituirea Comisiei de Evaluare si Autorizare a organizațiilor colective in vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a DEEE

Nominalizează persoanele din cadrul Comisiei de Evaluare si Autorizare a entităților colective ce preiau responsabilitatea atingerii țintelor anuale de refolosire, valorificare si reciclare a DEEE

Ml

M

3

r

c

r

Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deseurile provenite din industria de Ti02, Directiva nr. 82/883/EEC** si Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordinul comun al MMGA si MEC nr.

751/870/2004 privind gestionarea deșeurilor din industria de dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr.10 din 5.01.2005)

Aproba condițiile necesare pentru autorizarea proiectelor si/sau a activităților din industrig~^2 dioxidului de titaniu precum si gestionarea^-^ deșeurilor din aceasta industrie

//»    râ

ZC <■ * jl o ț'i c s

_


O

o

z

m

O

□3


Reglementari naționale

Sumarul prevederilor

Hotărârea Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea reducerea si controlul poluării mediului cu azbest (Monitorul Oficial nr.109 din 20.02.2003)

Reglementează prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului cu azbest; restricționează folosirea si comercializarea azbestului si a produselor ce conțin azbest si Stabilește reguli pentru etichetarea produselor cu conținut de azbest

Hotărârea Guvernului nr. 1875/20035 privind protecția sanatatii si securității lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest personalului împotriva poluării cu azbest (Monitorul Oficial nr.64 din 24.01.2006)

Reglementează condițiile de lucru pentru protecția personalului împotriva poluării cu azbest

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 privind metodele de prelevare a probelor si de determinare a cantitatilor de azbest în mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005)

Stabilește metodele de reglare si metodele analitice ce vor fi folosite pentru a determina concentratia/cantitatile de poluanti




• Decizianr. 2000/532/EC, modificata de Decizianr. 2001/119 ce stabilește o lista de deșeuri- înlocuiește Decizianr. 94/3/EC ce stabilește o lista de deșeuri si Decizia nr. 94/904/EC ce stabilește o lista de deșeuri periculoase.

**Directivanr. 82/883/EEC privind procedurile pentru supravegherea si monitorizarea mediilor afectate de deseurile din industria de dioxid de titaniu.    .

***Directivanr. 92/112/CEE privind procedurile de armonizare a programelor pentru reducerea si eventuala eliminare a poluării cauși deseurile din industria de TiO2.    X

Legislație conexa

Legi si reglementari

Hotărârea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind accelarea dezvoltării serviciilor comunitare a de utilitati publice (Monitorul Oficial nr. 2995 din 3,4.2005)


^negea nr. 326/2001 (Monitorul Oficial nr. 359 din 4.07.2001.) serviciilor publice de gospodărie comunala, modificata de OUG nr. 9/2002 (Monitorul Oficial nr 120 din 14.02.2002) si OUGnr. 197/2002 (Monitorul Oficial nr, 956 din 27,12.2002)

Legea nr. 139/2002 (Monitorul Oficial nr. 233 din 1.09.2001) pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice salubrizare a localităților (Monitorul Oficial nr.543 din 1.09.2001)

Legea nr. 515/2002 (Monitorul Oficial nr.578 din 5.08.2002) pentru aprobarea Ordonatei Guvernamentale nr. 21/2002 privind administrarea așezărilor urbane si rurale (Monitorul Oficial nr 86 din 1,02,2002)

Ordinul Ministrului Eeconomiei si Comerțului nr. 128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adopta standardele europene armonizate ale căror prevederi se refera la ambalaje si deșeuri de ambalaje (Monitorul Oficial nr. 224 din 19.03.2004)

Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea programului de stimulare a înnoirii Parcului National

Principalele prevederi

Stabilește: Unitatea Centrala de Monitorizare responsabila cu monitorizarea si evaluarea stadiului de implementare a “Strategiei Naționale privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru utilitățile publice”;

-responsabilități clare pentru Ministerul Afacerilor si Internelor si pentru autoritățile județene si locale privind elaborarea Planurilor Municipale de Gestionare a Deșeurilor.

- Fondurile HD (fonduri pentru dezvoltare, întreținere si reabilitare) pentru agenții economici care dezvolta proiecte de servicii publice comunitare privind infrastructura cu fonduri europene nerambursabile

Stabilește un cadm legal unitar pentru înființarea, organizarea, monitorizarea si controlul serviciilor de administrație publica în localitati, orașe si comune


Stabilește un cadru legal unitar pentru organizarea, gestionarea, reglementarea si monitorizarea serviciilor publice de salubritate în localitati

Stabilește obligațiile si responsabilitățile ce revin autorităților publice locale, instituțiilor publice, intreprinderilor si publicului pentru crearea'' unui mediu curat în așezările urbane si rurale

Aproba lista ce include standardele românești ce aproba standap europene armonizate referitoare la ambalaje si la deseurile din anțbalâje

Aproba programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto National/șr stimularea colectării vehiculelor scoase din uz



Legi si reglementari

Principalele prevederi

.» Auto (Monitorul Oficial nr, 1106 din 26.11.2004)

Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto (Monitorul Oficial nr 474 din 1.06.2006)

Aproba programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto National si stimularea colectării vehiculelor scoase din uz

ORDIN nr. 698/940/2005 privind aprobarea Criteriilor de sWaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica ^vdeseurilor rezultate din activitatea medicala (M.Of. nr. OT3.09.2005)

Aproba „Criteriile de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deșeurilor rezultate din activitatea medicala”

0Rf|lN nr. 1248/1426/2005 pentru modificarea anexei Ordinului

^omjin al ministrului mediului si gospodăririi apelor si ministrului (sanitarii nr. 698/940/2005 privind aprobarea Criteriilor de //evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deșeurilor rezultate din activitatea medicala (M.Of. nr. 21/10.01.2006).

Aproba „Criteriile de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deșeurilor rezultate din activitatea medicala”

ORDIN nr. 456/ 618/ 2006 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor si al ministrului sanatatii nr. 698/940/2005 privind aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deșeurilor rezultate din activitatea medicala (M.Of. 499/08.06.2006)

Aproba „Criteriile de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deșeurilor rezultate din activitatea medicala”

ORDIN nr. 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităților de eliminare a deșeurilor, respectiv depozitare si incinerare (M.Of. nr. 1180/28.12.2005)

Stabilește condițiile tehnice si de monitorizare după încetarea! activitatilor de eliminare a deșeurilor

Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitari publice

Asigura cadrul legislativ in domeniul serviciilor publice din Romanța^. , înființarea, organizarea, gestionarea si controlul serviciilor corpurr^î^s; de utilitari publice

Legea nr. 101/2006

Sabileste cadrul juridic unitar privind înființarea, organizare^ gestionarea, finanțarea, exploatarea, monitorizarea sințco^^îiâR funcționarii serviciului public de salubrizare al localitatilor;\Ase ^îiiâ serviciului public de salubrizare al comunelor, orașelor si munr&ipii)gț,o; indiferent de marimea acestora.

ORIGiNALUL



Legi si reglementari

Principalele prevederi

Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 110/2007 pentru aprobarea Regulamentului - cadru al serviciului de salubrizare a localităților;

Publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 550 din 13.08.2007, Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 110/2007 aproba Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare a localităților. Acesta Stabilește cadrul juridic unitar privind desfasurarea serviciului de salubrizare, definind modalitățile si condițiile - cadru ce trebuie indeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de performanta, condițiile tehnice, raporturile dintre operator si utilizator.

Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 111/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini - cadru al serviciului de salubrizare a ^localităților;

Caietul de sarcini-cadru stabilește condițiile de desfășurare a activităților specifice serviciului de salubrizare, stabilind nivelurile de calitate si condițiile tehnice necesare funcționarii acestui serviciu în condiții de eficienta si siguranța.

Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților;

Stabilirea, ajustarea sau modificarea tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților

Ordinul Președintelui A.N.R.S.C. nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului- cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților;

Contractul-cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților constituie modelul contractului de prestări servicii care reglementează, alaturi de Regulamentul serviciului, relațiile dintre operatori si utilizatori.


CONFORM ClT!



Anexa nr. 2.5


Domeniu


Obiective si tinte pentru gestionarea deșeurilor la nivelul Municipiului București

Obiective

principale


Obiective secundare

Ținte/

Termene limita


Responsabilități

1.1. Elaborarea de reglementari specifice regionale/locale în concordanta cu politica naționala de gestionare a deșeurilor si cu legislația, ppntru a implementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic si ecologic.


1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înființarea si dezvoltarea unei organizații privind gestionarea deșeurilor bazate pe principiile proximității si subsidiaritatii


1.1.2. încurajarea autorităților locale din București în elaborarea unei strategii în vederea organizării împreuna a gestionarii deșeurilor, pe lanțul colectare, colectare selectiva în cooperare în ceea ce privește colectarea, eliminarea si separarea deșeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)


1.1.3. Conștientizarea populației de faptul ca gestionarea calificata a deșeurilor este de cea mai mare importanta pentru sanatatea publicului (protejarea solului, apei si apei freatice)


Proces continuu


MMDD

ANPM

ARPM Bucuresti-llfov APM București Consiliul General al Municipiului București


1.2. Creșterea importantei aplicării efective a legislației privind gestionarea deșeurilor


1.2.1. Creșterea importantei aplicării legislației si a controlului la nivelul autorităților de mediu care au responsabilități în gestionarea deșeurilor.


1.2.2. întărirea cooperării între instituții în vederea aplicării legislației - ARPM Bucuresti-llfov, Garda Naționala de Mediu si Consiliul General al MB


Proces continuu


Garda de Mediu, ARPM Bucuresti-llfo APM București Consiliul Geneja^^ MB




Domeniu

Bssaei^.

Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

Responsabilități

, 'î

1 1

i / /

1.2.3. Creșterea eficientei structurilor instituționale la nivel regional/judetean/ local, printr-o definire clara a responsabilităților

Proces continuu

ARPM Bucuresti-llfov APM București, Consiliul General al

MB

1.3. Creșterea

eficientei

implementării

legislației în

domeniul

gestionarii

deșeurilor

1.3.1.Informarea intensiva a tuturor factorilor interesati/implicati referitor la legislația de protecție a mediului

Proces continuu

ANPM

ARPM Bucuresti-llfov APM București

1.3.2. Creșterea importantei activitatilor de monitorizare si control efectuate de autoritățile competente ca ARPM Bucuresti-llfov, APM București, Garda Naționala de Mediu în concordanta cu responsabilitățile acestora.

uaraa ae iviearu, Consiliul General al MB

2. Aspecte instituționale si organizatorice

2.1 Dezvoltarea instituțiilor regionale si locale si organizarea structurilor instituționale în vederea conformării cu cerințele naționale

2.1.1 Crearea de condiții pentru o structura instituționala mai eficienta in ceea ce piveste aspectele de management al deșeurilor.

Proces continuu

MMDD

ANPM

•P

2.1.2. întărirea capacitatii administrative a instituțiilor guvernamentale la nivel de instituții regionale, județene si locale cu competente si responsabilități pentru implementarea legislației si controlului în domeniul gestionarii deșeurilor

Proces continuu

MMDD

ANPM

C

r

OK

Ml

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea

necesarului de resurse umane ca număr si pregătire

3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit si care sa dispună de logistica necesara la toate nivelele în sectorul public. Proiectarea unui program de instruire pentru instituții regionale si locale în:

Proces continuu

MMDD

ANPM fi,

ARPM Bufâureșt|f|f^/ APM BucircestP^l Consiliul Gerit^gfha^


CONFOR


Domeniu

Obiective

principale


Obiective secundare

Ținte/

Termene limita


Responsabilități

profesionala


-    Domeniul administrativ

-    Domeniul juridic

-    Controlul tehnic al instalațiilor

-    înregistrarea de date


MB


Finanțarea [ului de ire a >r



4.1. Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare si a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plătește” si a principiului subsidiaritatii.


4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deșeurilor care sa cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare si până la eliminare finala.


4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel național si internațional pentru investiții (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale si altele) si pregătirea unei liste de investiții prioritare adaptata nevoilor Municipiului București


4.1.3. Imbunatatirea gestionarii deșeurilor municipale si dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care sa permită organizarea unei gestionari integrate bazata pe taxe covenabile pentru cetateni si care sa poata acoperi costurile de colectare, tratare si depozitare controlata efectuate de o maniera profesionista


4.1.4.lncurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor si acumulatorilor, a deșeurilor periculoasă menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice si electronice si a vehiculelor scoase diin uz. ii Ș.


Proces continuu


Proces continuu


Permanent



O o O "A


Consiliul General al MB, sectorul privat, asociații profesionale


ANPM

ARPM Bucuresti-llfov Consiliul General al MB

MMDD


Consiliul General al MB, sectorul privat, asociații profesionale


MMDD

Consiliul General al MB

asociații profesionale specifice, entitati



Obiective

principale


5.1. Promovarea unor sisteme de informare, conștientizare si motivare pentru toti factorii implicați.


Obiective secundare

4.1.5. inițierea unor grupuri de planificare formate din ARPM si Consiliul General al Municipiului București - în vederea implementării unor sisteme de colectare în amestec sau de colectare selectiva adaptate tipurilor de locuințe.


5.1.1. Creșterea implicați


comunicării între toti factorii


5.1.2. Organizarea si supervizarea programelor de educație si conștientizare la toate nivelele.

Ghiduri școlare speciale pentru profesori si pentru informarea elevilor.


5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicație (mass-media, web site-uri, seminalii, evenimente) pentru informarea publicului si pentru conștientizarea anumitor grupuri tinta ale populației (copii, tineri, adulti, vârsta a treia) si sprijinirea campaniilor de conștientizare finanțate din fonduri private.


Ținte/

Termene limita


Proces continuu


Proces continuu


Proces continuu



Responsabilități

juridice care preiau responsabilitatea de la producători/ importatori


MMDD

ANPM

ARPM Bucuresti-llfov APM București Garda de Mediu Consiliul General al MB

sectorul privat, asociații profesionale, scoli, universități


ANPM

ARPM Bucuresti-llfov APM București Garda de Mediu Consiliul General al MB

sectorul privat, asociații profesionale, scoli, universitari



Domeniu

Obiective

principale


Obiective secundare

Ținte/

Termene limita


Responsabilități

6„Colectarea si raportarea ^fȘtor si



6.1. Obținerea de date si informații corecte si complete, adecvate cerințelor de raportare naționala si europana.


7.1. Minimizarea

generării

deșeurilor



6.1.1. Introducerea la nivelul Municipiului București a sistemului de înregistrare si raportare de date privind gestionarea deșeurilor, furnizat de ANPM


7.1.1. Promovarea, încurajarea si implementarea principiilor de prevenire


7.1.2. încurajarea consumatorilor sa implementeze principiul prevenirii generării deșeurilor.


Proces continuu


Proces continuu


Proces continuu


8.Sisteme eficiente gestionare deșeurilor


de

a


8.1. Utilizarea eficienta a tuturor instalațiilor tehnice si a


8.1.1. Susținerea dezvoltării unei piețe viabile de materii prime secundare si promovarea fabri^ajlrsi^ utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile.


Proces continuu



O ti O


23


ARPM Bucuresti-llfov APM București Garda de Mediu agenti economici si instituții

Consiliul General al MB sub coordonarea ANPM


Ministerul Economiei si Finanțelor


ANPM

ARPM Bucuresti-llfov APM București Garda de Mediu Consiliul General al MB

sectorul privat, asociații profesionale, scoli, universități, ONG-uri


Asociații profesionale, universități, sectorul de cercetare, companii private



Domeniu

Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

. Responsabilități

A

V    î |

' N XX

mijloacelor economice de valorificare a deșeurilor.

8.1.2. Reducerea cantitatilor totale de deșeuri eliminate printr-o buna alegere a instalațiilor de colectare si tratare.

Termen limita

2013

Operatorii de salubritate, administrația depozitelor de deșeuri

8.2. Sprijinirea dezvoltării activitatilor de valorificare materiala si energetica.

8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din deseurile menajere

Promovarea valorificării energetice a 10% din deseurile municipale

Termen limita

2010

Termen limita

2020

Companii private în cooperare    cu

consiliile locale

9.Colectarea si

transportul

deșeurilor

9.1. Asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori si cantitatilor de deșeuri generate.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor municipale în toate zonele

Colectare: 100% Termen    limita:

2007

Consiliul local, Operatori de salubritate coordonați de ARPM Bucuresti-llfov

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor municipale în mediul rural

Nu este cazul

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare si transport.

Proces continuu

Consiliul local,

Operatori de salubritate

9.2. Asigurarea celor mai bune opțiuni de

9.2.1 Organizarea colectării separate a deșeurilor municipale periculoase si nepericuloase i\

Termen:

Până în 2017

Consiliul local,

Operatori de salubritate




(CONFORM Cui LORiGiNALUL


Domeniu

Obiective

principale

Obiective secundare

TinteZ

Termene limita

Responsabilități

fi ' 7

Mm

'' -M/

colectare si transport al deșeurilor corelate cu activitatile de reciclare si depozitare finala

9.2.2. Implementarea si extinderea colectării selective în toate zonele municipiului București

Termen:

Până în 2017

Consiliul General al

MB

Operatori de salubritate

deșeurilor

10.1. Promovarea tratării deșeurilor

10.1.1. Imbunatatirea tratării deșeurilor pentru:

-    valorificare;

-facilitarea manipulării;

-    diminuarea caracterului periculos;

-    diminuarea cantitatii finale depozitate

Proces continuu

Agenti economici, asociații profesionale, Consiliul General al

MB

11. Deșeuri biodegradabile

11.1. Reducerea cantitatii de deșeuri

biodegradabile, din grădini, parcuri si piețe prin colectarea selectiva

11.1.1. Reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile prin compostare fata de anul de referința 1995

Reducerea la 75% până în 2010

Reducerea la 50% până în 2013

Reducerea at 35% până în 2020

Consiliul General al

MB

Operatorii de depozite de deșeuri

11.1.2. Direcționarea investițiilor în statii de compostare si tratare pentru a reduce cantitatea de deșeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii avansate daca acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.

începând cu 2011

Consiliul General al

MB

Operatorii de depozite de deșeuri

12.Deșeuri de ambalaje

12.1. Reducerea cantitatii generate

12.1.1. Sprijinirea campaniilor'• de ’tiWsmare

referitoare la problematica deșeurilor deș, arritșalW/î

Proces continuu

ARPM Bucuresti-llfov APM București


Obiective

principale


de deșeuri de ambalaje


12.2.

Valorificarea si reciclarea deșeurilor de ambalaje raportate la cantitatile de amalaje introduse pe piața


Obiective secundare

12.1.2 Crearea de condiții necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.


12.2.1 Valorificare totala 34%

Reciclare totala 28% din care pe tip de

material:

-15% sticla -15% hârtie si carton -15% metal


12.2.2 Valorificare totala 40%

Reciclare totala 33% din care pe tip de

material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal


12.2.3 Valorificare totala 45%

Reciclare totala 38% din care pe tip de

material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal


12.2.4 Valorificare totala 48%

Reciclare totala 42% din care pe tip de

material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal


Ținte/

Termene limita


Proces continuu


Termen:

2007


Termen:

2008


Termen:

2009


Termen:

2010


Responsabilități

Consiliul General al MB    :

agenti economici, ARAM


ARPM Bucuresti-llfov APM București Consiliul General al MB

agenti economici, ARAM




Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

12.2.5 Valorificare totala 53%

Reciclare totala 46% din care pe tip de

material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:

2011

12.2.6. Valorificare totala 57%

Reciclare totala 50% din care pe tip de

material:

-15% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:

2012

12.2.7 Valorificare totala 60%

Reciclare totala 55% din care pe tip de

material:

-    60% sticla

-    60% hârtie si carton

-    50% metal

-    22,5% plastic -15% lemn

Termen:

2013

X

/7

// ’

1 \\•>._

\\

%

Responsabilități



Domeniu

Obiective

principale

Obiective secundare

Ținte/

Termene limita

Responsabilități

/ 2 î/

12.3. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare deșeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate

12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deseurile de ambalaje

Termen:

2022

Consiliul General al

MB

Asociații profesionale Operatori

........■ \ >

vi

12.4. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare materiala a deșeurilor

12.4.1 Organizare de sisteme de colectare si de valorificare materiala pentru aproximativ 50% din deseurile de ambalaje

Termen:

2013

Agenti economici Ecorom Ambalaje, ARAM

13. Deșeuri din construcții si demolări

13.1. Separarea pe fracții a deșeurilor din

13.1.1. Tratarea deșeurilor contaminate din construcții si demolări în vederea valorificării (materiale sau energetice) si/sau eliminare finala

începând cu 2008

Industria

responsabila,

Consiliul General al

construcții si demolări

13.1.2 Tratarea deșeurilor contaminate provenite din construcția de drumuri, clădiri si din excavatii în vederea valorificării sau/si eliminării finale

MB

Operatori

13.1.3. Refolosirea si reciclarea deșeurilor din construcții si demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

începând cu 2008

Industria

responsabila

ARPM Bucuresti-llfov

o o o 2 2

APM București

Consiliul General al

MB

//,'

O H

o

13.1.4 Refolosirea si reciclarea solului din excavatii, daca nu este contaminat

începând cu 2008

' 1

I;    - i

• •'    C •;    a -    4

. .    -    "A t?

Hi

d r.v

r~

Acestea sunt europubele necesare in situația asigurării serviciilor de colectare a deșeurilor de la toata populația Municipiului București.    '

Din experiența operatorilor de salubritate anual se deteriorează cca. 10%, ceea ce reprezintă 1.150 europubele de 120 dm3si 2.354 europubeie de 240 dm3.

In total pentru Municipiul București sunt necesare 12.648 europubele de 120 dm3 si 25.896 europubele de 240 dm3

Numărul populației din Municipiul București pana in anul 2013 se considera, conform metodologiei folosite la elaborarea Planului Regional, ca va scadea cu cca. 25.000 de locuitori. Din punct de vedere a colectării aceasta inseamna 90 m3/zi, respectiv 750 de europubele de 120 dm3 sau 375 europubele de 240 dm3.

Aceasta diferența va putea fi asigurata prin diferența intre europubele totale necesare si cele deteriorate in prezent.

In concluzie la nivelul anului 2013 necesarul de europubele pentru colectarea deșeurilor de la populația din Muncipiul București va fi de 12.648 europubele de 120

dm si 25.896 europubele de 240 dm

CONFORM CU ORIGINALUL



Necesarul de autogunoiere
Condiții de calcul

In planurile regionale este luata in calcul o cantitate de 0,9 kg deseur^/loâbritprcLc^

In cazul Municipiului București consideram necesara luarea unui indice de generare de 1,0 kg deseuri/locuitorxzi.

CALCULUL NECESARULUI DE AUTOGUNOIERE

Condiții de caicul

A fost luata in considerare populația la 1 ianuarie 2007-1.940.486 locuitori Pentru transportul deșeurilor menajere au fost luate in considerare urmatoareie : Capacitate de transport:

o autocompactor de 16 m3- 3 curse/zi la depozit, cu cate 10 t/cursa; total/zi - 30 t/masina

o autocompactor de 14 m3 - 3 curse/zi la depozit cu cate 8,75 t/cursa; total/zi -26,25 t/masina

Rezultatele pentru fiecare sector in parte si pe total sunt prezentate in Tabelul nr. 57.



Tabelul nr. 57 - Calcul necesar autogunoiere

Sectorul

Populația

Cantitatea de deșeuri generata (kg/locxzi)

Cantitate a de deșeuri

generata

(t/zî)

Colectare si Transport

Autocompactor de

16 m3- 3 curse/zi la depozit, cu cate

10t/cursa total 30

t/zi/utilaj

Colectare si Transport

Autocompactor de 14 m3- 3 curse/zi la depozit, cu cate 8,75t/cursa total

26,25 t/zi/utilaj

Sector 1

230592

1,0 .....„

231

8

9

Sector 2

s 360938

1,<M5

12

14

Sector 3

|    396051

“7-3^7

13

15

Sector 4

302431

'•    302A

10

12

Sector 5

288361

1,0

288

10

11

Sector 6

362113

1,0

362

12

14

TOTAL

1940486

-

1.746,330

65

75

Din experiența operatorilor de salubritate este necesara prevederea suplimentara a 20% din parcul operațional pentru asigurarea serviciului de salubritate in ceie mai dificile condiții tehnice.

In Tabelul nr. 58 se prezintă necesarul pe sectoare, inclusiv cu utilajele de rezerva.

Tabelul nr. 58 - Necesarul pe sectoare, inclusiv cu utilajele de rezerva

Sectorul

Colectare si Transport

Autocompactor de 16 m3- 3 curse/zi la

depozit, cu cate

10t/cursa total

30 t/zi/utilaj

Colectare si Transport

Autocompactor de 14 m3- 3 curse/zi la

depozit, cu cate 8,75t/cursa total 26,25 t/zi/utilaj

Sector 1

10

11

Sector 2

15

17

Sector 3

16

18

Sector 4

12

15

Sector 5

12

14

Sector 6

15

17

TOTAL

80

92


O

ș

CC

o

ll

z

o

o


z

o

o:

O


Nota : toate valorile au fost majorate la unitatea superioara (ex. 8,3 sau 8,7-



In concluzie pentru colectarea si transportul deșeurilor generate de populație este necesar numărul de autogunoiere compactoare prezentate in Tabelul nr. 58.

Evoluția populației Municipiului București in perioada 2007 - 2013 este regresiv redusa si diferentele de populație si implicit a cantitatilor de deșeuri colectate si transportate se va asigura din diferența de 20%.

Necesarul de utilaje de salubrizare stradala

Necesarul de utilaje de salubrizare stradala se caiculeaza conform prevederilor si

anexelor din Ordinul ANRSC nr. 111/2007.



Tabelul nr. 59 - Necesarul de utilaje pe sectoare

Sector 1

Tip utilaj

Dotări

Maturat

mecanizat

Stropit

Spalat

8

Depozite

ilegale

2

Auto

gunoie

re

Totai

(bucat

0

10

Lama

10ii

Sa rărită

'10

Cisterna

8 \

MAN, HUK 26 to    A

MAN IjjtJK 12 to

10^ >

10

6

' -

6

4

T '' ' "

10

Autoperii mari

6

6

-

, -

-

6

Autoperii mici

10

-

-

10

-

-

-

10

Steyr

4

-

-

-

-

4

-

4

Autogunoiere

6 mc

-

-

-

• “

-

2

2

Autogunoiere

16 mc

-

-

-

-

-

-

6

6

Auto

turisme

control

z^;fprut'7

|coi>

4FORÎV

1 cu

15

„ . ,    g    1 ORIGINALUL

Sector 2    & y    X    --

Tip utilaj

% Dătarî ,</

Maturat

mecanizat

Stropit

Spalat

Depozite

ilegale

Auto

gunoie

re

Total

(buc

ati)

Lama

Sararita

Cisterna

MAN, HUK 26 to

6

6

4

-

4

1

-

6

MAN HUK12to

6

6

3

-

6

2

-

6

Autoperii mari

4

-

-

4

-

-

-

4

Autoperii mici

5

-

-

5

-

-

-

5

Steyr

2

-

-

-

-

2

-

2

Autogunoiere

6 mc

-

-

-

-

-

2

2

Autogunoiere

16 mc

-

-

-

-

-

3

3

Auto

turisme

control

8

Sector 3

Tip utilaj

Dotări

Maturat

mecanizat

Stropit

Spalat

Depozite

ilegale

Auto gunoie re

Total

(bucăți)

Lama

Sararita

Cisterna

MAN, HUK 26 to

6

6

4

-

4

2

6

MAN HUK 12 to

6

6

3

-

6

3

-

9

Autoperii mari

4

-

-

4

-

-

-

6

Autoperii mici

6

-

-

6

-

-

-

5

Steyr

3

-

-

-

-

3

-

3

Autogunoiere

6 mc    .

-

-

-

-

-

-

2

2

Autogunoiere

16 mc

-

-

-

-

-

-

4

4

Auto

turisme

control    ,

10

Tip utilaj

Dotări

Maturat

mecanizat

Stropit

Spălat

Depozite

ilegale

Auto

gunoiere

Total

(bucăți)

Lama

Sararita

Cisterna

MAN, HUK 26 to

5

5

3

-

3

1

-

5

MAN HUK 12 to

5

5

3

-

3

2

-

5

Autoperii mari

3

-

-

3

-

-

-

3

Autoperii mici

5

-

-

5

-

-

-

5

Steyr

2

-

-

-

-

2

-

2

Autogunoiere

6 mc

-

-

-

-

-

-

1

1

Autogunoiere

16 mc

-

-

-

-

-

-

3

3

Auto

turisme

control

CONF

:6rm

Uf    >;■>•>&$ I'TIA

8

X",

_

Sector 5

wni van 1MML.UL |

Tip utilaj

Dotări

Maturat

mecanizat

Stropit

Spalat

Depozite

ilegale

/ ^uto . . gunoiere

-z'Total "' (bucăți)

Lama

Sararita

Cisterna

MAN, HUK 26 to

4

4

3

-

3

1

-

4

MAN HUK 12 to

4

4

3

-

3

1

-

4

Autoperii mari

3

-

-

3

-

-

-

3

Autoperii mici

5

-

-

5

-

-

-

5

Steyr

2

-

-

-

-

2

-

2

Autogunoiere

6 mc

-

-

-

-

-

1

1

Autogunoiere

16 mc

-

-

-

-

3

3

Auto

turisme

control

8

Sector 6


Tip utilaj

Dotări

Maturat

mecanizat

Stropit

Spalat

Depozite

îiegale

Auto

gunoiere

Total

(bucăți)

Lama

Sararita

Cisterna

MAN, HUK 26 to

5

5

4

-

4

1

-

5

MAN HUK 12 to .....

5

5

3

-

3

2

-

5

Autoperii mari

3

-

-

3

-

-

-

3

Autoperii mici

5

-

-

5

-

-

-

5

Steyr

2

-

-

-

-

2

-

2

Autogunoiere^

6 mc    |

12*- —- j

%

X

-

-

1

1

Autogunoiere

-

-

-

-

-

-

3

3

16 mc

CONFORM CsTf ORiGiNALUL |

Recipient de 1,1 m3 destinat-, precolectarii gunoiului rezultat din maturatul manual

Cpstîri

“stradale

Sectorul 1

420

8500

Sectorul 2

190

3800

Sectorul 3

200

4000

Sectorul 4

190

3800

Sectorul 5

180

3500

Sectorul 6

240

4800

TOTAL

1420

28400

Nota : costurile de investiție pentru utilaje si echipamente nu vor fi luate in calcul la estimarea costurilor pentru ca vor fi asigurate de operatorii de salubritate pentru fiecare sector in parte.

Statii de transfer

Nu este cazul.

Statii de colectare

Nu este cazul.

Vehicule de colectare

In Municipiul București, colectarea deșeurilor este privatizata. Vehiculele de colectare sunt in mare parte, vehicule de 16-19 t cu 2 osii cu un container de compactare cu o capacitate de 10-15.5 m3. Aceste autogunoiere compactoare sunt echipate cu mecanisme de descărcare automata a pubelelor, cu 2 sau 4 roti.

Este important ca operatorii de servicii de salubritate sa includă in tarifele lor fonduri pentru cumpărarea regulata de vehicule si pentru reinnoirea parcului de mașini. In mod normal, fiecare vehicul costa aproximativ 120. 000 Euro si poate fi exploatat 15-20 de ani, in funcție de intretinere. Fiecare camion poate fi exploatat 8 sau 16 ore pe zi, in funcție de strategia de exploatare a comunității/ companiei. Totuși, nu este recomandata menținerea unui parc auto prea vechi. Aceste vehicule sunt ineficiente, necesita des reparații si implica costuri mai mari de exploatare. Multe din ele sunt nesigure.

Municipiul București are drumuri in condiții bune, este suficienta utilizarea vehiculelor obișnuite, gunoiere auotcompactoare.

Containere de colectare

Municipiul București utili^eăj^3ejas?or^inerele cele mai comune pentru colectarea deșeurilor. Acestea includ eurotăObefede^lă^c de 120 si 240 I pentru cele mai multe gospodarii sd pentru afaceriedropubele sunt de obicei in proprietatea gospodariilor/sau a .afacerilor fkgr '<<<?■‘

Primăria Municipiului București


CONFORM CI


PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL! bPAI^WALUL


Pentru afacerile mai mari, zone comerciale si pietșfe



joși pubele mai mari, de


1,1 m-5 (fie din metal fie din plastic, deși cele din^etafâfebfcA^ai robuste). In sfarsit, instituțiile, supermarket-urile si fabricile folosesc de obicer .f^fi^inerb de metal de 5-10 mpe care le pot închiria de la un operator de colectare a^deseurilo^si pentru care pot plăti o suma adiționala pentru fiecare golire (de obicei, pe bâ^a;Wui'''contract cu operatorul de


servicii de salubritate). Supermarket-urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi de asemenea echipate cu containere de compactare care sunt colectate prin ridicarea cu un cârlig.


In București, majoritatea blocurilor sunt echipate cu ghene. Deseurile sunt colectate in pubele sau containere aflate la subsolul blocului. Fiecare container poate avea o dimensiune de 1,1; 5 sau 10 m3 iar pubelele sunt in general cele de 240 I. Deseurile sunt colectate periodic, la blocurile cu mai mult de 4 nivele, în general de 3 ori pe saptamana.


Colectare selectiva, valorificarea deșeurilor din ambalaje


Ambalaje reprezintă un procent important (aproximativ 20%) din totalul de deșeuri menajere si asimilabile acestora provenite din comerț si industrie. O mare parte din ambalaje/deseuri din ambalaje este valorificabila atunci când este stabilit si organizat un sistem eficient de sortare. Adevărată provocare o reprezintă colectarea si valorificarea, in mod economic, a deșeurilor din ambalaje - date fiind abilitatea regiunii de a plăti si faptul ca majoritatea schemelor de colectare si sortare nu isi acopera costurile de exploatare. O a doua problema ce trebuie luata in calcul o reprezintă tehnologia ce urmeaza a fi folosita, avand in vedere ca exista multe soluții (gradul de automatizare, procentul colectat, sortarea in gospodărie vs. sortarea in centre etc.)

- Strategia de colectare a DMS si a fracțiunilor separate

Exista cateva scheme obișnuite de colectare si sortare pentru a atinge tintele privind valorificarea deșeurilor din ambalaje. La o extrema se gaseste furnizarea de containere de colectare pentru majoritatea fracțiunilor de deșeuri pentru fiecare gospodărie, afacere, insitutie sau fabrica, la cealalta extrema se gaseste soluția in care deseurile sunt colectate mixt si duse la o statie de sortare, pentru o sortare ulterioara manuala sau automatizata.


- Sortarea pe fracțiuni in gospodarii

Prima metoda, care furnizează europubele de sortare pentru fiecare tip de deseu prezintă avantajul scăderii costului de sortare intr-o instalație specializata, cu toate ca sistemul necesita multe europubele si mai multe vehicule specializate pe colectare. Ca atare, colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, se facilitează sortarea ulterioara, deși nu este posibila vanzarea din nou a fracțiunilor colectate fara o sortare sau separare adiționala. Fracțiunile colectate, in mod normal, separat includ:

1.    hârtie (poate fi sortata ulterior in hârtie si carton, pe tipuri de hârtie);

2.    sticla (sortata ulterior după culoare);    .    . .    .

3.    sticle de plastic (care trebuie sortate ulterior pe tipuri de plastic, trebuie indepartate capacele);

4.    metale (ce necesita sortare^iene^a in cutii de conserve, din aluminiu, folii de aluminiu, tuburi de spray


- n E 'f r

.. . .

kjp^'pot fQ dB asemenea, sortate similar, poate in pungi de plastic galbene pentiKtfe&burile din* grădini si parcuri si deșeuri alimentare daca sunt împachetate in hartfej-l 7    ’

/ÎYMW * \ V    .


Deșeuri din grădini si pe n. ■




■//' z&p


CONFORM CU


Primăria Municipiului București


PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL âgIBlWJL

Problema cu cele de mai sus este ca procesul de sortare^run^țr eseurilor este oneros si tracasant pentru gospodarii, si sortarea pana la ultimul grad poșifene^esita multe containere de colectare si vigilenta extrema din partea producătorilor dă

Adoptarea sortării extreme in gospodarii este in general scazuta, cu/o problema adiționala in București, unde puține case au spațiu pentru toate containerele separate necesare, Pentru a reduce costurile, se poate recurge la containere colective pentru fracțiile de deșeuri colectate separat, dar adoptarea acestui sistem se știe ca este dificila fara stimulente de ordin financiar.

Sistem de reciclare prin europubele pentru fracție umeda/pubele fracție uscata

Pe baza constrângerilor de mai sus, a fost dezvoltat un sistem hibrid, denumit uneori sistemul cu europubele umede/europubele uscate, care a fost folosit cu succes si a devenit in multe zone sistemul preferat.

Sistemul consta in 2 europubele principale, plus, uneori, o europubela mai mica pentru sticla si posibil saci galbeni pentru deșeuri din gradina si deșeuri alimentare (învelite in hârtie). In cadrul acestei scheme, pubela umeda este containerul pe care cele mai multe gospodarii il foloseau deja pentru deseurile mixte nesortate si pubela uscata pentru materiale reciclabile, in general, ambalaje. Pentru colectarea sticlei se folosește, in general, o europubela mica sau un container comun. Este importanta abordarea colectării separate a deșeurilor din gradina si a celor alimentare pentru a fi atinse tintele privind reducerea cantitatilor de deșeuri biodegradabile.

Sistemul consta in:

-    europubela umeda: pentru DMS mixte;

-    europubela uscata : pentru deșeuri din hârtie, carton, metale, plastic, (unele permit si

DEEE mici), cutii tetra pack, conserve, saci, baterii,

-    un cos mic sau un container comun pentru sticla,

Avantajul sistemului il reprezintă faptul ca sunt necesare mai puține europubele si mai puține drumuri efectuate de utilaje pentru a colecta fracțiunile de deșeuri.

Fracțiunile colectate sunt trimise apoi la un centru de sortare manuala, unde angajați instruiti sunt invatati sa sorteze deseuriie in containere de colectare, de exemplu: sticlele sunt separate in PET, PP, PE, PVC, plastic PS, hartia e separata de carton.

Dat fiind faptul ca forța de munca este relativ ieftina in Romania, un sistem de sortare manuala s-ar dovedi cel mai economic.

Sistemul poate fi perfecționat in timp, pe măsură ce apar strategii mai avansate si echipamente maiperformante.

In plus, studiile au aratat ca pana la 70% din gospodarii s-ar putea sa adere la acest sistem, data fiind simplicitatea lui in raport cu schemele mai complicate, de sortare in gospodarii.

Statii de sortare- sortarea fracțiunilor separate in instalații automate si manuale

Cealalta .extrema o reprezintă o instalație de sortare a deșeurilor mixte.

Acest sistem nu necesita cooperare din partea gospodăriilor, nici colectare separata sau pubele de colectare.

Cu toate acestea, in practica, acest sistem are multe dezavantaje:

-    deseurile reciclabile sunt amestecate cu deșeuri putrede, degradând astfel multe

fracțiuni reciclabile, .    . C-v

-    este mult mai grea separarea ulterioara a fracțiilor,    - -    - -

-    instalația poate emana mirosuri'nfepfecuie,    ■

sistemul automat de sortare nu funcționează întotdeauna bine si are nevoie de investiții de capital semnificative,

sortarea manuala a DMS prezintă pericole pentru sanatate, este neplăcută si periculoasa.

In consecința, multe centre de sortare se concentrează acum deșeurilor si pe sortarea acestora după mo^îpftșzpntat mai sus.

ORIGINALUL



- Aplicabilitate    i'T

Sortarea fracțiunilor separate dfe-iDMS este âpli

este realizata înaintea depozitarii, incinerării sau a.ȚlOlB buna metoda de îndeplinire a țintelor privindl^^eurile din ambalaje, avand in vedere ca sortarea DMS mixte s-a dovedit dificila si dezamăgitoare.

a aproape in toata UE. Aceasta Procedura s-a dovedit a fi cea mai


- Tendințe in sortare

Tendința in tehnologia de sortare este aceea de a maximiza pre-tratarea meterialelor separate anterior din DMS prin procese de scanare pentru a creste capacitatile de colectare a sortării manuale.

Procesul poate atinge 220 kg/h pentru hârtie si carton si 145 kg/h pentru fracțiuni ușoare cum ar fi sticlele PET sau alte produse din plastic.

Metalele feroase si neferoase sunt indeparate in general prin separatori magnetici.

- Investiții si costuri de exploatare

In ceea ce privește investiția, stafiile de sortare manuala au nevoie doar de echipament simplu (benzi transportoare, tobogane pentru alimentare), un hangar încălzit si pubele pentru depozitarea fracțiunilor sortate in vederea vanzarii, balotarii si cântăririi, in prima faza.

O instalație de dimensiuni acceptabile poate fi construita inițial pentru valori intre 500 000 si 2 mii Euro.

In mod ideal, deseurile din grădini si parcuri si-ar găsi locul in statia de compostare aflata alaturi.

Centrul de sortare manuala, bazat pe costul forței de munca din Romania, ar trebui sa se apropie de veniturile obținute, de cei 15 parteneri din UE, din fracțiunile valorificate prin colectarea si sortarea realizata precum si din taxele de depozitare.

Multe tari din UE au raportat un cost de sortare si colectare de la 80 pana la 120 Euro/ tona, cu toate acestea se recomanda efectuarea unui studiu de fezabilitate un studiu de fezabilitate înainte de a trage concluzia in ceea ce privește pragul minim de rentabilitate.

Rezultatele proiectelor ISPA anterioare indica faptul ca in Romania este mult mai economica sortarea manuala, avand in vedere costul forței de munca, (multe stafii de separare includ sortarea manuala cel puțin pentru o parte a procesului de separare).

S-a demonstrat de asemena ca centrele de sortare ar trebui sa fie plasate langa depozitele de deșeuri sau statii de tratare, unde infrastructura exista ajuta la reducerea costurilor de exploatare si transport.

Asemena instalații aduc importante economii, reducând costurile de exploatare la 50-60 Euro/t intrata, pentru statii cu o gapagitate de exploatare de 4-6000 t/an (excluzând costurile de transport). Acestea repr^ihtâ_5p-i60% din costurile ce trebuie calculate pentru o statie de sortare independenta.

Ca o comparație, sunt ^zer^^e ^stdrM medii privind sortarea in Franța, pentru statii cu o capacitate „de 15.000 fț/arj, pentru diferite bombinatii de fracțiuni sortate.

1/    i



Cu cat sunt sortate mai multe componente ale ambalajelor si hârtiei, cu atat sunt mai mici costurile privind materialul care intra in statii.

Fracțiuni

din

containere

goale


Fracțiuni


Cost

Brut


Plastic

Metale


Ziare

Reviste

Hârtie

Carton


114-139 €/t Intrare


Obiecte

goale:

Sticle

Plastic

Metale


Obiecte

plate

Hârtie

Carton

Ziare

Imprimat

e

Daviota


Hârtie

Carton

Plastic

Metale

Ziare

Imprima

te

Reviste

Sticlă


Hârtie

Carton

Plastic

Metale

Ziare

Imprima

te

Reviste


113-162

€/tlntrar

171-216

€/tlntrar

183-229

€/tlntrar



Privire de ansamblu asupra costurilor de sortare

(NB: deși costurile cresc pe măsură ce fracțiunile sunt sortate mai bine, veniturile cresc pe măsură ce materiale

sunt sortate mai bine)


Toate stațiile de sortare existente in Romania sunt statii de sortare manuala completate cu sistem magnetic de sorater a metalelor feroase.

Tratarea si depozitarea deșeurilor biodegradabile

Pentru a atinge tintele pe termen scurt privind reducerea cantitatii de deșeuri biodegrdabile (25% in 2010) cu implicarea unor investiții minime, este necesara concentrarea asupra cantitatilor de deșeuri biodegradabile care pot fi colectate ușor si tratate.

Acestea includ in general hartia, cartonul, lemnul si ambalajele pentru reciclare, deseurile din grădini si parcuri si deseurile alimentare pentru compostare.

Pentru compostare, deseurile din parcuri, curți .grădini si piețe trebuie colectate separat. Deseurile alimentare (exclusiv carnea si oasele) din gospodarii pot fi compostate alaiuri de deseurile din grădini si parcuri sau folosite ca hrana pentru animale.

Aceasta se refera in special la restaurante sau insitutii unde cantitatile generate de deșeuri alimentare ^unt suficient de mari pentru a jusiifica valorificarea zilnica si folosirea lor

ca hrana pentru porci.

In general, deseurile din grădini si parcuri sunt colectate fie in pubele speciale (maro in Romania) sau in saci de plastic inscripționați. Sacii sunt populari in rândul gospodăriilor, avand in vedere ca cea mai mare cantitate de deșeuri din grădini si parcuri se generează spre sfârșitul primăverii si in toamna.

Avand in vedere ca sortarea in gospodarii si tehnicile mecanice de sortare reduc pe cat de mult posibil cantitatile de hârtie, carton, femn si deșeuri din grădini si parcuri, vor fi

explorate, pe rând, trei tipuri de tehnici de reducere a cantitatii de deșeuri biodegradabile.




2.    Tratarea mecano-biologica (TMB)

3.    Incinerarea


CONFORM CU ORIGINALUL



Compostarea DMS mixte

Importanta separării deșeurilor din grădini si parcuri („deșeuri verzi’^si a deșeurilor biodegradabile (deșeuri organice din gospodarii) din DMS mixte, pentru compoșt^e^Cete foarte importanta. .

Concluzia generala este ca numai deseurile din grădini si parcuri si deseurile biodegradabile pre-sortate sunt potrivite pentru compostare, in timp ce DMS mixte sunt contaminate peste limitele admise. Aceasta descoperire reduce semificativ cantitatea de compost care poate fi produsa din fluxurile de deșeuri din grădini si parcuri si deșeuri biodegradabile relativ curate. In consecința, compostarea DMS mixte, fara alta tratare, nu e o opțiune viabila in UE.

Scopul compostării este :

-    respectarea legislației in domeniul reciclarii-revalorificarii;

-    reducerea fluxurilor de deșeuri spre depozitare;

-    obținerea unui material valorificabil, in funcție de caracteristici, in agricultura sau lucrări de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului);

In principiu, compostarea implica doua faze principale si anume:

•    tratarea mecanica;

•    tratarea biologica (fermentarea).

Fermentarea

a. Factorii principali care favorizează fermentarea aeroba.

Oxigenul din aer

In mod teoretic cantitatea de aer care asigura oxigenul necesar pentru fermentarea deșeurilor menajere tratate mecanic este de 4,5 - 5 litri aer pe Kg de materie uscata (la deseurile cu umiditate de 45%) si pe ora.

Acolo unde este posibil, este preferabil ca aceasta cantitate de aer sa fie sporita.

Aerarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procedeului de compostare

adaptat, astfel:

•    aerare simpla, prin răsturnarea grămezilor de compost, in cazul compostării pe platforme in aer liber;

•    introducerea aerului prin conducte perforate in cazul unor compostări in grămezi;

•    introducerea de aer rece sau cald in camerele de fermentare;

•    prin realizarea unei ușoare depresiuni in camera de fermentare;

•    prin amestecarea continua cu ajutorul unor utilaje speciale.

Aceste sisteme pot fi combinate.

Apa. In funcție de cantitatea de materii organice, existente in deșeuri, procentul de umiditate optim pentru fermentare trebuie sa fie următorul:

când conținutul de materii organice al reziduurilor este <50% umiditatea trebuie sa fie de circa 45%;


^andlcontinutul de materii organice >50^0 umiditatea trebuie sa fie de circa 50 55%/    -



Pentru a controla procesul de fermentare, este necesar ca materialul de compostat sa fie ferit de ploaie, deoarece o umidlțăie^Drfia^jgre.p fermentării anaerobe.

duce la fenomene specifice



Compoziția deșeurilor

ii-    f.

ui de fermentare^/ Daca


Este unul dintre factorii importanți in declanșarea procesL deseurile au o incarcare mare in materii fermentabile si temperatura rft^diu|ui.4pșt4 mare procesul de compostare se declansaza rapid si se poate desfasura corespunzător, daca este condus bine prin introducerea cantitatii necesare de aer. Dimpotrivă, daca deseurile au o incarcare redusa in substanțe organice, in special in perioadele de iarna, fermentarea este intarziata si introducerea de aer suplimentar, nu face decât sa dăuneze procesului de fermentare (apariția si dezvoltarea de mirosuri neplăcute).

b. Factorii auxiliari care favorizează fermentarea aeroba.

In afara factorilor principali menționați mai sus, fermentarea aeroba mai este

influențată si de o serie de factori auxiliari, printre care:

•    omogenitatea amestecului;

® granulatia deșeurilor supuse fermentării;

•    modul de așezare a deșeurilor măcinate in grămezi sau in recipienti de fermentare;

•    incetinire vitezei de creștere a temperaturii.

c. Fazele procesului de fermentare aeroba.

Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decât in stare finita (maturat). Deseurile proaspăt măcinate sunt foarte active si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru culturile de iarna, sau primavara.

Deseurile prefermentate pot fi satisfacatoare din punct de vedere igienic, insa utilizarea lor imediata este ingradita de considerațiile de mai sus.

Deseurile transformate in compost maturat sunt apte din punct de vedere igienic si numai acestea pot fi utilizate in agricultura fara inconveniente de ordin sanitar. Un compost poate fi considerat matur in momentul când activitatea microorganismelor este redusa la minimum. Determinarea maturitatii se face prin determinarea consumului de O2 (sau a producției de CO2) prin încercări pe plante, prin analiza structurii fizice, etc.

In procesul de compostare se urmărește obținerea unei temperaturi ridicate pentru distrugerea microbilor patogeni si producerea materiilor coloide de natura termica. Aceste doua procese se datorase acțiunii microorganismelor asupra materiilor organice din deșeuri in condițiile optime ale mediului de temperatura, de aer, apa.

Principalele faze care apar in procesul de fermentare al deșeurilor sunt următoarele:

•    faza latenta: corespunde perioadei de timp necesar colonizării microorganismelor in noul mediu creat; aceasta faza începe practic din perioada de depozitare in recipienti de precolectare si colectare si dureaza pana la începerea creșterii , temperaturii;

•    faza de creștere: este cea de mărire a temperaturii si depinde de compoziția deșeurilor, umiditate, aer;

corespunzătoare celei mai înalte temperaturi; mai lungi sau mai scurte, după cum se


• faza termofila: reprezintă^ aceastafaza poate duțatp

actioneaza asupra mediului" cuCaerreaU apa, in funcție de cantitatea de substanțe

/    îl { A 1



organice fermentabile si de gradul de izolare termica realizat. In faza termofila se poate acționa mai eficient asupra fermentării.

• faza de maturizare sau de creștere: corespunde unei fermentări secundare, lente, favorabila umezelii, respectiv transformării unor compuși organici in humus sub acțiunea microorganismelor.

Compostul este bine sa fie utilizat in agricultura la sfârșitul fazei termofile când produsul este-mai bogat in substanțe organice. Maturizarea excesiva in depozit, duce la o mineralizare prea avansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale favorabile solului. De aceea se admite in general un timp de maximum 3 luni pentru menținerea compostului in depozit.

In cursul fermentării, materiile organice din deșeuri facilitează doua acțiuni simultane si antagoniste in care intra carbonul si azotul si care duce la mineralizarea substanțelor biodegradabile, ducând pe de o parte la producerea de bioxid de carbon si amoniac tar pe de alta parte la formarea humusului, al cărui rol este foarte important pentru menținerea proprietăților fizice, chimice si biologice ale solului.

d. Compoziția medie a unui eșantion de compost

Determinarea compoziției compostului constând din stabilirea proprietăților fizico -

chimice se face in scopul cunoașterii posibilităților de utilizare a acestora in agricultura.

Raportul carbon / azot este un factor care reflecta stadiul evoluției fermentării

deșeurilor. Compostul obtinut poate fi considerat bun pentru agricultura daca prezintă, in medie, următoarele caracteristici:    cXn    <

•    granulometrie: 90% din compost sa fie cernut cu ciurul de 35 rrmf    ™ r<Jr< !VI ,

•    procentul de carbon sa fie > 5% din materiile uscate;    | QRiGiNALUL

•    procentul de azot > 0,3% din materiile uscate;

•    raportul carbon / azot cuprins intre 20 - 30 in deseurile,jnitjale, poate duce după compostare la un raport de 10 -15.


Tehnicile de compostare trebuie sa asigure elirpinârMi^ procesului prin:    :


-    accelerarea proceselor prin optimizarea condițiilor de alterata

-    direcționarea procesului aerob;    '''

-    verificarea emisiilor.

Tehnicile se bazeaza pe doua procedee de baza :

-    procedeul static (compostare in stoguri, compostare in celule);

-    procedeul dinamic (compostarea cu tambururi de alterare, compostarea in turnuri de alterare).

Operațiile si echipamentele.pentru porppoștare depind de tipul deșeurilor ce. urmeaza., a fi compostate:

-    fracția biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;

-    deșeuri din grădini, parcuri, piețe, resturi biodegrababile din industria alimentara;

Fracția biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile

Etape de realizare..:    _ ,    ~ |

a) colectarea, transportul, recepția, depdzit^rea;

b)    tratarea mecanica pentru compostarea materialelor valorificabile in cadrul unei statii de compostare (plastic, hârtie si carton, metale);

c)    tratarea speciala pentru compostare - sfaramare, maruntire, separare;

d)    tratare biologica - compostare si finisare - cu controlarea temperaturii, oxigenului si a umidității;

e)    prepararea finala a compostului - maruntire, sitare, ambalare.

Echipamentele si instalațiile sunt identice, cu cele dintr-o statie de compostare, mai puțin in treapta de tratare biologica (compostare).

Deșeuri din grădini, parcuri, piețe, resturi biodegrababile din indus

Etape de realizare :    *

colectarea, transportul, recepția, depozitarea;

0

g)

h)

i)



tratarea mecanica manuala (eliminare metale) si sfaramare (opțional); tratare biologica - compostare si finisare - numai cu controlarea umidit^ prepararea finala a compostului - maruntire, sitare (opțional), ambalețref In cazul compostului obtinut din astfel de deșeuri gradul de sigpranîll^.J verifica simplu prin introducerea compostului intr-un sac de plastic, inc^îdere^^etan^' si deschiderea după 48 de ore. Daca după 48 de ore compostul miroase neplăcut inseâmpă ca etapa de finisare nu este terminata.

Echipamentele si instalațiile sunt identice cu cele dintr-o statie de compostare (vezi ghidul tehnic pentru compostarea deșeurilor urbane reciclabile), mai puțin in treapta de tratare biologica (compostare).

CERINȚE CONSTRUCTIVE MINIME

O serie de factori tehnici, sociali, economici si politici trebuie luati in considerare la alegerea unui amplasament si anume :

-    distanta maxima economica de transport;

-    existenta unei „zone tampon” intre statia de compostare si zonele locuite din vecinătatea imediata;

-    condiții topografice optime si caracteristici hidrogeologice optime pentru turnarea fundațiilor;

-    existenta posibilității de extindere in viitor.

Amplasamentul statiei de compostare

Posibile amplasamente optime pentru statii de compostare sunt considerate cele din vecinătatea, depozitelor de deșeuri si stafiilor de epurare orășenești.

Amplasamentele posibile trebuie evaluate din punct de vedere a impactul construcțiilor asupra mediului. Unele lucrări de amenajare sunt necesare dar este preferabila minimizarea lor pentru reducerea investițiilor si menținerea unei „zone - tampon” naturale (ex, copaci in lungul drumul de accces si la limita dinspre zona locuita invecinata, zone deluroase, etc). '    '    '    -    - -    ., . •    ;

Amplasamentul unei statii de compostare trebuie sa nu fie in zone inundabile (ape de suprafața si pluviale), sa nu permită acumularea de ape in incinta si sa fie ferit de fenomene de eroziune. Se considera optim p^tm-p-Țsfatie de compostare un teren cu o panta minima de 1% si optima de 2 - 4% (se așîguga-ssec^^ea apelor pluviale si a levigatului din incinta spre instalațiile de preepurare).X^/>

Pentru; o statie de com^o^ărâ^este;\(o^te|important sistemul de alimentare ;cu apa. Cantitatea de apa .necesara intr-o\ statie de’cdmppstare depinde de tipul deseurile care se



Î20


te/ c/Z/Zec?


Levigatul trebuie colectat si evacuat/dih ipcinta



-    folosita este de colectare,

stocare si pompare in rețeaua de canalizară drase^g§^, Mar pentru fiecare caz in parte trebuie verificata necesitatea sau nu de intrpduce^|fâain^ de stocare, a unui separator.

Marimea zonei de compostare depinde de cahj^tea tratata, tehnologia de tratare, densitatea inițiala si finala a compostului si. umiditatea compostului. Echipamentele

mecanice de amestecare pentru introducerea de aer influențează de asemenea marimea zonei de compostare. Se considera eficienta o distanta de 1,5 m intre zonele de compostare pentru asigurarea accesului echipamentelor de amestecare.

Asigurarea unei ventilații proprii in spatiile de compostare inchise este necesara datorita faptului ca aerul din incinetele inchise de compostare conține bioaerosoli, pulberi, mirosuri neplăcute si umiditate in exces.

Instalațiile de ventilație pentru evacuarea aerului din spatiile de compostare inchise trebuie sa includă biofiltre pentru eliminarea mirosurilor neplăcute.

Zona de finisare a compostului (zona de staționare in care se asigura stabilizarea compostului) trebuie dimensionata in funcție de perioada de staționare. In cazul deșeurilor verzi se poate considera ca reprezintă 25% din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul fracției biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentări.

Zona de posttratare (finisare)

Zona de posttratare este folosita pentru tratarea mecanica finala a compostului (maruntire, sitare), depozitarea sau depozitarea/ambalarea compostului expedierii.

In cazul deșeurilor verzi se poate considera ca reprezintă 20% din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul fracției biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentări.

Daca compostul nu se ambaleaza in saci de plastic si se depozitează in grămezi, grămezile trebuie acoperite cu folii de plastic pentru a nu se degrada.

Daca compostul se ambaleaza in saci de plastic, trebuie prevăzute spatii inchise de depozitare a sacilor pe calitati si cerințe cantitative sezonale.

Zona de depozitare trebuie dimensionata la o capacitate de depozitare de maxim 3


luni.

Zona-tampon

Suprafața zonei-tampon trebuie sa fie de cateva ori mai mare ca suprafața totala a statie de compostare, mai ales daca statia este amplasata in vecinătatea unei zone locuite.

In faza de proiectare trebuie evaluate viteza predominanta si viteza minima a vântului in zona propusa de amplasare a statiei de compostare.

Pe baza acestei analize proiectul trebuie sa prevada extinderea zonei-tampon pe direcția vântului predominant din zona de amplasare, in acest fel asigurandu-se minimizarea transportului bioaerosolilor si mirosurilor neplăcute spre zonele locuite.

Distanta de la statia de compostare pana la zona locuita trebuie sa fie de minim 1.000 m, daca prin studiul de evaluare a Impactului nu s-a stabilit o distanta mai mare. •    ■

Sistemul de asigurare a calitatii pentru compost trebuie sa conțină următoarele :

* calitatea materialului brut;

-    controlul accesului si identificarea ;

-    limite pentru substanțe nocive ;

-    criterii de calitate pentru constituentii valoroși din compost;

-    producerea compostului;    r V '

contra? extern (produs si/sau producție)


CONFORM CU ORIGINALUL


-    monitorizare interna ;

-    nivel (eticheta) de calitate pentru produs ;

-    certificat pentru tehnologie si/sau produs ;

-    declararea proprietăților compostului;

„o


-    recomandări privind utilizarea si aplicarea ;

-    instruiri si calificări ale operatorilor;

•'    'y    •■L/j/;    U'\\-

-    managementul si operarea tehnologiilor (evaluare tehnologie); {'?

-    certificate de calitate anuale.

Un element important din punct de vedere al calitatii compostului^in, re^rezînta cotinutul de metale grele. Tabelul nr. 60 se prezintă valorile pragurilor categorii\dr de metale


grele in unele tari din UE.

Tabelul nr. 60 - Valori limita pentru metale grele in Europa

Tara

Standarde de calitate

[mg/kg de substanța uscata]

Cd

Cr

Cu

Ni

Pb

Zn

Austria

Biodeseu Clasa A

1

70

150

0,7

60

120

500

Belgia

Ministerul Agriculturii

1,5

70

90

1

20

120

300

Danemarca

Ministerul Agriculturii

0,4

-

1000

0,8

30

120

4000

Germania

Biodeseu Tip II

1,5

100

100

1

50

150

400

Luxembourg

Ministerul Mediului

1,5

100

100

1

50

150

400

Olanda

Clasa “Compost Standard”

1

50

60

0,3

20

100

200

ES (Cata.)

Clasa A (Draft)

2

100

100

1

60

150

400

Suedia

RVF cerințe de calitate

1

100

100

1

50

100

300

Marea

Britanie

TCA indicator de calitate

1,5

100

200

1

50

150

400

EU

Propuneri de studii1J

1,3

60

110

0,45

40

130

400

Germania

Amestec compost deseu

5,5

71,4

274

-

44,9

513

1570

Datorita faptului ca este necesara acordarea unei atentii deosebite la introducerea sistemului de tratare biologica a deșeurilor la nivel național si folosirea compostului indiferent daca provine din fracția biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile sau deșeuri din grădini, parcuri, piețe, resturi biodegrababile din industria alimentara, in prima etapa se considera necesara obținerea de compost care sa poata fi folosit la închiderea gropilor de deșeuri existente si abia după certificarea tehnologiilor de compostare conform standardului EN ISO 9002 folosirea compostului in agricultura.

Rezidurile (refuzurile), cu excepția deșeurilor feroase si neferoase, rezultate din activitatea de compostare sunt deșeuri cu putere calorifica mare si este preferabila incinerarea acestora. Daca in zona nu este in funcțiune un incinerator, este posibila depozitarea controlata la un depozit de deșeuri nepericuloase definit conform O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deșeurilor.

Deseurile feroase si neferoase pot fi reciclate in industria metalurgica.

ELEMENTE DE DIMENSIONARE SPECIFICE PENTRU MUNCIPIUL BUCUREȘTI
- Compostarea in aer liber

o aerare suficienta, inaltimea grame^jja^gre se realizează compostarea trebuie sa nu fie mai mare dpd ,5 m si trebuie    densitatea materialului. Grarhâdâ in care

< "ărâcteristica de trapezoid. Presupunând o


Compostarea deșeurilor din parcuri si grădini, care sunt nu sunt poluate, poate fi făcută in spatii deschise, fara alimentare cu aer in procesul de compostare. Pentru a asigura se realizeâza compostarea va^dâ'

- ? iluzii    ș Yf?,



densitate de 0,5 t/m3, aproximativ 1800 t pot fi compostate la un hectar de teren la fiecare 6 luni.

Pentru Muncipiul București, o suprafața de aproximativ 4 ha va fi suficienta pentru compostarea deșeurilor verzi din grădini si parcuri generate in 2003. In general, la o rata de colectare de 20% a deșeurilor verzi din gospodarii, este necesar 1 ha pentru compostare pentru 100.000 locuitori. Statiiie trebuie situate la o distanta suficienta de așezările din apropiere pentru a evita mirosurile neplăcute pentru cetateni.

Procesul de compostare prin fermentație poate fi accelerat prin aspirarea adiționala de aer. Sistemele deschise necesita aspirari de aer de la fundul grămezii in care se realizează compostarea. Aerul trebuie tratat după aceea in filtre de compost pentru a evita mirosurile neplăcute. Sub forța ventilației, timpul de compost poate fi redus de 2-2,5 ori când exista materiale omogenizate in procesul de compostare. In general, procesul este acoperit si are Ioc pe o platforma betonata.

- Sisteme închise

Sistemele de compostare inchise sunt folosite pentru a accelera si mai mult compostarea si pentru a îndeplini condițiile climaterice, pentru a evita mirosurile neplăcute si pentru a obține un control asupra ratelor de compostare. Procesele de compostare avansate utilizează maruntirea in prealabil, cernerea si omogenizarea materialelor care vor intra pentru a imbunatati compoziția compostului. Este prezentata mai jos o schema tipica de compostare.    __________

Deșeuri organice


CONFORM CU ORIGINALUL


Clasificare


Shredder


Separare

~100mm


Omogenizare,

Tambur

(~60mm)


-> Rebuturi


-~60 mni





CONFORM CU

Compostarea deșeurilor verzi / a deșeurilor din     țn

-    Capacitati uzuale

■J/


Cantitatiie stațiilor de compostare variaza de la^OQO t/an^d0.000 t/an, in funcție de cantitatea disponibila de deșeuri verzi si zonele de cWeețar^b ^jfieral, stațiile simple sunt folosite acolo unde pamantul este ieftin, in timp !\pe    compostare accelerate,

complexe sunt amplasate in zone unde pamntul este si^ump.

-    Limitele aplicării:    '

Procesul este proiectat sa primească material organic din puncte de colectare separate din parcuri, grădini, curți si piețe. In general, deseurile din piețe sunt sortate anterior compostării. Asa cum s-a precizat anterior, DMS mixte si nămolul de la stațiile de epurare municipale nu sunt compostate din cauza problemelor legate de contaminare. Deseurile alimentare pot fi compostate, ghidurile trebuie urmate strict, daca nu, caliatea compostului va fi slaba sau compostul nu va putea fi utilizat.

-Emisiile de mirosuri neplăcute

Stafiile de compostare cu o capacitate mai mare de 10.000 t/an (25 t/zi) trebuie sa fie inchise pentru a evita protestul celor ce locuiesc in vecinătate, in legătură cu mirosurile neplăcute. In Europa, majoritatea stațiilor de compostare din apropierea marilor orașe sunt de tip închis. In plus, levigatul trebuie tratat înainte de a fi eliminat.

-    Reziduuri

Rezultatul procesului de compostare este un material uscat care poate fi cernut. Intre 3-10% din material vor fi eliminate.

-    Avantajul aplicării compostării

Compostul poate fi folosit ca baza pentru amestecarea diferitelor tipuri de fertilizatori, imbunatatind structura solului prin creșterea capacitatii de absorbție a apei si a proprietăților solului in general.



Compostare in aer liber

Compostare închisa

Descriere

Compostarea aeroba in aer liber. Timpul de compostare: 4-6 luni, in funcție de condițiile climaterice, structura pilonilor si frecventa de întoarcere.

Stațiile inchise elimina, in special in timpul fazei ntensive de compostare (primele 4 saptamani), mirosuri neplăcute prin colectarea aerului si prin tratare.

-aza de maturitate are loc normal in spatii deschise. 3rocesul de compostare are nevoie de 2-3 luni de aerare fortata si de întoarcere continua a pilonilor.

Capacitatile existente ale stațiilor

Pana la 400 t/zi

3ana la 400 t/zi

Producție

Intre 400-450 kg de compost pe tona de deșeuri organice.

Intre 400-450 kg de compost pe tona de deșeuri organice.

Emisii

Emisii de. mirosuri necontrolate, in special atunci când sunt compostate deșeuri domestice si nămol provenit din epurarea apelor uzate municipale. Emisiile rezultate in urma?,CQropggarii deșeurilor verzi sunt

Emisiile mirosurilor neplăcute sunt bio-filtrate.

Cerințe    de

îndeplinit la amplasament

Instalații la o distant^&SficieTTt§’fatâ>>O<

zonele rezidențiale/^roai^gutin^entfu1 deseurile verzi.    |    i*

Pot fi amplasate in apropiere de zonele rezidențiale.

••■5/    ............. '    .......... -

Primăria Municipiului București

_planul de GESTIONARE a DEȘEU|L<^N municipiul

4’ . „«as,

Capacitatile stafiilor variaza mult, de la stâ^r^ieic^j^QO t/an pana la intrări de 70.0Q0 t/an. Costul pe tona de deșeuri intrate variază intre' 15 si [75 Euro/t sau 30-15 Euro/t de compost produs. Ar trebui notat faptul ca este,.cufcmuli peste costurile din Romania. In consecința, sunt recomandate statii de compostarein spatii deschise, mai ieftine, in zone

unde terenul nu este asa scump.

Tabelul nr. 62 - Costul producției de compost (compostare inchisa)

Capacitate

(t/an)

Investiție €

Costul capitalului  (€)

Costuri

fixe

(€)

Costuri

variabile

(€)

Costuri pe tona de intrări (€/t)

Cost /1 de compost (€/t)

20.000

11.000.000

1.210.000

390.000

310.000

95

190

40.000

14.000.000

1.345.000

611.000

513.000

62

124

60.000

18.000.000

1.960.000

810.000

720.000

56

112

Instalații de tratare mecano-biologica (TMB)

Tratarea mecano-biologica, TMB, este un nume generic atribuit proceselor ce tratateaza biologic DMS. In mod normal, procesul de tratare consta intr-o parte in care se realizează sortarea mecanica, o tratarea anaeroba a fracțiunilor organice, urmate de depozitarea sau tratarea ulterioara a reziduurilor.

In prezent, exista 80 de asemenea statii de TMB in Europa, variind de la 20.000 la 480.000 de tone pe an (Madrid, Spania). Marea majoritate a stafiilor mari sunt situate in Spania, cateva in Germania, Austria, Franța si Italia. In prezent, se procesează in aceste instalații aproximativ 13 milioane tone/an (estimate pentru 2006) in UE (Jupiter Research, 2005). Studiul estimează de asemenea ca, costul de ansamblu al TMB este puțin mai mare decât cel al incinerării, dar legislațiile si taxele distorsioneaza semnificativ economiile (datorita cantitatii mari de deșeuri ce trebuie depozitata sau incinerata, economiile stafiilor de tratare sunt scăzute in zonele unde costurile pentru depozitare si incinerare sunt ridicate).

TMB a fost promovata inițial ca o alternativa la incinerare, nedaunatoare mediului (bio friendly) in ceea ce privește reducerea cantitatilor de deșeuri biodegradabile, dar mai are pana sa ajunga la nivelul metodei de tratare folosita in Europa de Vest fata de incinerarea directa a DMS (cu o posibila excepție a Spaniei, care nu si-a încheiat planurile de implementare privind reducerea cantitatilor de deșeuri biodegradabile depuse la depozitele de deșeuri). Obiectivul inițial era acela de a converti eficient DMS in compost si CO2, dar acest obiectiv nu a fost îndeplinit, datorita prezentei plasticului si a altor contaminatori. In consecința, anumite procese au fost dezvoltate pentru a transforma reziduurile rezultate, in, spre exemplu, pelete de combustibil, printr-un proces adițional (combustibili din reziduuri derivate). Ulterior, aceste pelete sunt folosite ca un substitut pentru combustibili in uzine ce funcționează pe baza de cărbuni, (scepticii susțin ca este mai ieftin si mai eficient sa se incinereze DMS in instalații ce corespund directivei UE privind Incinerarea (2000). Acestui lucru, cei care se opun, răspund, ca noii catalizatori si noile enzime ar putea evolua, pentru a transforma mai eficient deseurile organice in combustibili derivați).

Pe ansamblu, Agenția Federala pentftr Protecția Mediului din Germania a ajuns-la concluzia, ca in ceea ce privește procesele de tratare mecano-biologica de ultima generație, acestea:

reduc volumul ce urmeaza a fi depozitat si cantitatea de deșeuri biodegradabile depozitate (cu aproape 50%),    ; ■ Lh

trebuie sa fie in combinație cui;.înbiherâ^re moderne pentru aproape 35-40% din deseurile ramase si cu cea mai buna praptica de depozitare (umplerea depozitului de



deșeuri in straturi subțiri, o rata mare de compactare in z^fâeÂJspa.țe doar pentru a evita descompunerea biologica si emisiile de gaze),

-    duc la economii minore in ceea ce privește tratarea levi^ătulpjfjEt^ lâi&epozitele de

deșeuri colectarea gazului, dar acestea nu compensează iny^^^șâhcosturile de exploatare, si    ,

-    este necesara incinerarea ulterioara pentru tratarea deșeurilor pregt jfiari ce au fost inlaturate in timpul procesului de cernere.

Descrierea procesului de TMB

Deseurile ce intra in depozitele de deșeuri sunt in general separate in 3 fracțiuni:

1.    fracțiune:

2.    fracțiune

3.    fracțiune


>80mm

<80mm >40mm <40mm


reprezintă cca. 30% din cantitatile intrate; reprezintă cca. 50% din cantitatile intrate; reprezintă cca. 20% din cantitatile intrate.

Prima fracțiune este incinerata.

Cea de-a doua fracțiune este supusa fermentării anaerobe si ulterior tratării mecanice, cu majoritatea reziduurilor depozitate,

Cea de-a treia fracțiune poate fi opțional fermentarea anaeroba pentru producerea bio-gazului, consumat in interior, cu resturile trimise pentru tratare ulterioara si depozitare, cu o anumita eliberare de CO2.

Altfel spus, aproximativ 35% din deseurile primite sunt incinerate, 21% sunt emise sub forma de CO2, 3% convertite in biogaz, convertit la rândul lui in CO2, 1 % este valorificat sub forma de metal, iar 40% depozitat. Fracțiunea depozitata conține aproximativ 50% din fracțiunea originala de deșeuri biodegradabile.

Tabelul nr. 63 - Investiții teoretice si costuri de exploatare

Capacitate

Costul investiției

Costuri de exploatare

Costuri fixe

Costul

procesului de tratare

t/an

Milioane €

Milioane €/an

%

€/t

100.000

22

4,3

80

45,-

150.000

30

6,3

79

43,-

200.000

38

8,0

78

40,-

Pe langa tratarea directa si costurile de exploatare, componentele reziduale trebuie transportate la o statie de incinerare (100 Euro pe tona) si la un depozit de deșeuri 40 euro/tona (80 euro/tona cu taxe incluse). Per total, aceasta duce la un cost final in ceea ce privește tratarea de 105-110 euro/tona intrata de DMS mixte. In ceea ce privește reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile, cifra ar trebui sa fie dublata avand in vedere ca numai 50% din fracțiunea inițiala de deșeuri biodegradabile este redusa.



Tabelul nr. 64 - Compararea tehnologiilor de depozitare pentru deseurile tratate prin TMB

MAXIM

Reziduuri din TMB

Posibila generare de gaz

53 m3/t de deșeuri depozitate

<5m3/t de deșeuri depozitate

Componenta organica a levigatului

11,3gTOC/m3pa^

2,8 g TOC/m3. an

Scăderea in densitate a volumufui depozitului

mâx'    X-\

max4%

Anexa 3



Primăria Municipiului București

ORIGINALUL


PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Generarea de gaze va fi redusa semnificativ prin depozitarea materialelor ordăhice

pre-tratate si componenta organica a levigatului scade in acest fel de 4 ori. //


Tabelul nr. 65 - Compararea reziduurilor rezultate in urma procesării

TBM

Incinerar^^^i^s^

Reziduuri/tona intrata

~ 0,4 t

0,3 t

zgura, fum, reziduuri in urma curățării

Densitate

1,1-1,6 t/m3

2,0 t/m3

Reziduuri m3 /t intrata

0,25 m3

0,16 m3

Recuperare

Nici un fel

zgura 80% (construcția de drumuri)

Volumul de depozitare necesitat pentru o tona intrata

0,25 m3

0,03-0,05 m3

Incinerarea

Cu toate ca pe termen scurt si mediu principala opțiune de gestiune a deșeurilor in Romania va fi in continuare depozitarea, este necesara promovarea unor opțiuni superioare de gestiune a deșeurilor si asigurarea alinierii la practicile europene de implementare, pe cat posibil, si a altor soluții de eliminare finala (ex. tratarea termica).

In momentul de fata procedeele termice de tratare a deșeurilor la nivelul Uniunii Europene au o pondere de 30% din totalul filierelor de trare a deșeurilor. Astfel, la nivelul anului 2001, o cantitate de aproximativ 200 milioane tone de deșeuri au fost tratate cu ajutorul procedeelor termice. Principalele tipuri de deșeuri au fost deșeuri menajere (75%), deșeuri periculoase (15%) si nămoluri de la stațiile de epurare (10%).

Principalele procedee termice utilizate sunt incinerarea, gazeificarea si piroliza. Ponderea cea mai mare o reprezintă incinerarea si gazeificarea (95 %) in timp ce piroliza este inca la stadiul de instalații pilot. Se constata in ultimii ani o preocupare susținuta din partea specialiștilor privind trecerea de la faza pilot la cea industriala a procedeului de piroliza de joasa, medie si înalta temperatura datorita avantajelor oferite de acest procedeu.

Romania a solicitat o perioada de tranziție de 3 ani pana in anul 2010 privind aplicarea Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor.

Transpunerea prevederilor directivei europene in legislația romaneasca s-a făcut prin Hotararea de Guvern nr. 286/2005 privind incinerarea deșeurilor si Planul de implementare.

In Strategia naționala de gestionare a deșeurilor si Planul National de gestionare a deșeurilor, aprobate prin H.G. nr. 1470/2004, se accepta faptul ca (capitolul II.3.6.2):

In baza experienței internaționale, in special din statele membre UE, incinerarea este cea mai eficienta metoda de tratare a deșeurilor colectate in amestec din surse diferite, înainte de a fi depozitate final. Scopul incinerării este:

•    sa minimizeze volumul deșeurilor;

•    sa distrugă componentele periculoase biodegradabile;

•    sa inertizeze - trecerea intr-o forma inactiva/inerta;

•    sa reducă carbonul organic;

•    sa recupereze energia conținută in deseUrile incinerabile.

In consecința rezulta ca trebuie preferate opțiuni precum prevenirea deșeurilor, minimizarea cantit^iLobei recuperarea/valorificarea, inclusiv prin tratare termica.

PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

In principiu, tratarea termica se-poâtdf^phcă)

- cantitatea de deșeuri municipaleTdișppnibjM e:



ci când : de minim


CONFORM CU ORIGiNALUj.

150.000 tone/an.
-    nu exista teren disponibil pe o distanta"acceptabila pentru amplasarea unui depozit;

-    in regiunea respectiva exista o cerere foarte mare de căldură si energie si nicio alta metoda de tratare nu este mai eficienta decât incinerarea deșeurilor in ceea ce privește generarea de energie si căldură.

Taxele de tratare pentru incinerarea deșeurilor municipale solide variaza.

Taxele de tratare depind de rata de piața, capacitatea instalației, varsta si

valorificarea energetica. Pentru incineratoarele conforme cu cele din UE si cu o capacitate de la 100.000 pana la 300.000 t/an, taxele de tratare variaza intre 90-140 €/t.

Costurile de investiții pentru o instalație noua de 200.000 t/an cu valorificare energetica sunt de aproximativ 120 milioane €. Capitalul financiar al costurilor anuale si costurile fixe de exploatare reprezintă mai mult de 80% din totalul costurilor de incinerare.

In Romania, schimbările prognozate in gestionarea DSM, ca urmare a implementării Directivelor UE sunt evaluate in Tabelul nr. 66.
Tabelul nr. 66 - Schimbările prognozate in gestionarea deșeurilor solide municipale, din Romania ca urmare a implementării directivelor UE

V

z?

Gropi de deșeuri

înfinK'nt e Ol ps orlnrere de

energie

tncinernrp favq producere de

energie

Producere compost

Reciclare

Creșterea productiei si a PIS u noile obiceiuri de coasuno vor determini) creșterea cantităților de

deșeuri

Fonduri preaderare si cele comunitare drtuouibile ueniro ccustiuctia gropilor

Stimulate de politicile de recuperare, de directiva pentru

ăieincrarea deșeurilor, directiva oeiuru

Este preferata incinerarea cu producere de

«perete,

Unele fabrici trebuie

Interzicerea aruncării produselor

biodeeradabtle iu

Oîf^îtv^ rcfcRioarc ta ambalnre va stimula

erocile de gunoi ertisiâ o competiție pentru reciclarea si

producerea de

închise deoarece eforturile financiare pentru respectarea acestor directive suni

aopile (le gunoi va cieste cererea de compost

reciclarea. Nu suin inca uasaie noile rime.

tcmposi

pi ea suari.

Scăderea produselor biodearadsbite cu 75%

înlocuirea depozitarii

)

l Interzicerea aruncării

1

j

(2004). 50% (2007). 35%

î    produselor

1

(2014) fala de auui de

desen: ilci ca

î hiodeaiadatiile rit

î

referința în conformitate eti

produc ere a de

gropile de gunoi va

1

§

directivă pentru depozitarea

ccmposl

i    creste cererea de

deșeurilor, termenele pentru

f    compost

!

tarile candidate diferă

l

5

5

Atingerea tristelor de reciclare va determina scăderea cauți tatu de deșeuri depozitate in gropile de gunoi

înlocuirea depozi'ajii deșeurilor cit

producerea de compost

hdocuiie^    j

cu vtcdaceiei de ș

Diieciiva iefenloare < lă Sjiibâlâie Vâ Umlidâ ' îtcsclasea. Nu iuut ; Liica 'rasate noile tssite. i

■-V

Z

Atingerea tiarelor de reciclare va detennrna * scăderea canîitaM: de deșeuri depozitate în gropile de gunoi

AtinEetea țintelor de îecidare va determina scadeiea cantitatii de deșeuri incinerate

Atingerea țintelor de reciclare va determina scadeiea cantitatii de deșeuri incinerate

Directiva referitoare

la ambalaje va ilmiula reciclarea. Nu sunt încă Masate noile turte.

Atingerea țintelor de reciclare va determina scăderea cantitatii de deșeuri deooritate în sroeile de gunoi

AiinEtrea țintelor de reciclase va determina scadeiea cantitatii de deșeuri incinerate

Atingerea țintelor de reciclare va

determina scadeiea

cantitatii de deșeuri    .

incinerate    =

*

Directiva referitoare la ambalate va stimula reciclarea. Nu sunt urca Masate noile turte.

£

Atingerea țintelor de reciclare va determina scăderea cantitatii de deșeuri denontate in «iernile de gunoi

Ârinscrez țintelor de reciclare va detenniaî scadeiea cantitatii de deseun incinerate

Atingerea țintelor de    g

reciclare va

determina scăderea    £

cantitatii de deșeuri    £

incinerate    ~

Directiva referitoare la ambalate va stimula reciclarea. Nu suni tnca Masate noile turte.

l!

Multe din deseurile periculoase sunt inteiîise prin directiva pentru depozitarea deșeurilor.

interzise în incineratoarele de deservi menajere

interzise in incineratoarele de deșeuri menajere

*

Interzise cauciucurile, esc. Scăderea cantitatii de cenușa casnica datorita prcgrameloi rurale de

trecere la încălzirea cu gaze.

î

i

1


conform cu] ORIGINALUL I


Legenda culorilor:

Trebuie sa

LEGENDA:    Trebuie redus creasca    Neutra

Eliminarea Deșeurilor: Depozite Ecologice (Conforme)

Construcția, locația si cerințele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Ecologice.

In esența, un depozit ecologic este o locație care furnizează o protecție a mediului si a sanatatii adecvata pentru eliminarea deșeurilor municipale solide.

Un depozit ecologic este echipat in mod caracteristic cu :

-    zona intermediara,

-    drum de acces pentru utilaje,

-    pavilion administrativ;

-    cantar-bascula;

-    laborator pentru controlul deșeurilor;

-    sistem de impermeabilizare,

-    sistem de monitorizare,

-    stâtie de colectare si tratare â levigătulur (apa uzata din depozitul de deșeuri), '

-    celule speciale in care sunt depozitate deseurile (in fiecare zi), si

-    sistem de colectare-tratare-elirgjflare pentru gazul metan generat (cateodata colectat pentru generarea de electricitate).?.

Operațiile speciale desfășurate la un depozit ecologic includ:    /

controlul strict privind deșeurilor permise si nepermise, acoperirea zilnica a deșeurilor, compactarea suprafețelor de acoperire, asigurarea acoperirii si închiderii, controlul apei freatice

CONFORM CU ORIGINALUL


monitorizarea regulata in timpul exploatării si după închidere.



Valorificarea Energetica    ?

- A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru inca^âre centrala si a apei si pentru producerea de electricitate.    • - > /    ;

Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra medului" mult mai limitat

(fara mirosuri, fara animale, fara incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic și un control mult mai bun asupra deșeurilor decât la depozitele necontrolate de deșeuri.

Cele trei depozite existente au programe de conformare pentru colectarea si valorificarea energetica a gazului de depozit.

Exploatarea depozitelor de deșeuri, costuri de investiție si financiare

Depozitele de deșeuri acopera foarte mult pamant si din aceast punct de vedere sunt neconvingatoare. In plus, depozitele ecologice sunt mai puțin costisitoare in ceea ce privește construcția si exploatarea decât gropile necontrolate.

Dintr-o analiza de cost a unui depozit de deșeuri, se raportează ca in Germania, eliminarea unei tone de deșeuri costa 40 de euro (fara taxe incluse) si atat pentrun Craiova cat si pentru Arad, in Romania, 15 euro pe tona.

Aceste costuri nu includ costurile de colectare, deci distanta de la un depozit la un generator poate costa de la aproximativ 8 euro pe tona pana la 30 de euro pe tona, in funcție de distanta. Intr-un final, unele dintre depozitele de deșeuri valorifica gazul metan pentru generarea de electricitate. Investiția, costul de exploatare si câștigurile nu sunt incluse.

Cele 3 depozite ecologice unde sunt depozitate deseurile generate in Municipiul București isi taxeaza clientii cu o taxa de depozitare de mai puțin de 10 euro pe tona pentru deseurile livrate.

Ca o nota adiționala, este necesara o pre-sortare viguroasa a deșeurilor pentru a atinge Obiectivele privind Valorificarea Deșeurilor de Ambalaje si reducerea Deșeurilor Biodegradabile premise a fi depozitate potrivit țintelor intermediare. In final, depozitele de deșeuri care nu sunt echipate cu sisteme de colectare a gazelor si valorificare termica generează cantitati semnificative de gaz metan (aproximativ 50% din bio-masa depozitului), care daca nu sunt colectate vor avea o contribuitie semnificativa la încălzirea globala, dat fiind faptul ca puterea de încălzire a gazului metan este de 23 de ori mai mare decât cea a CO2.

In ceea ce privește costurile, tintele si obiectivele privind deseurile municipale solide, o strategie ce implica costuri mai mici, ar fi pentru Romania sa colecteze separat sau sa sorteze (sau o combinatie.^’^B^^doua) majoritatea deșeurilor verzi si deșeuri

Aceste politici ar extinde durata de viata a depozitelor de deșeuri si ar ajuta la atingerea unor tinte intermediare privind refolosirea si reciclarea materialelor pentru ambalat si tintele privind reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile depuse la depozite. Presupunând ca se implementează colectarea selectiva a fracțiilor de deșeuri, s-ar atinge o reducere de 33 pana la 50 % a cantitatilor depuse la depozite si a capacitatii necesare -aducand economii importante in ceea ce privește investițiile necesare pentru viitoarele capacitati.    ...    ,    .    ..

Prezentarea a 3 sisteme de gestionare a deșeurilor

Numărul schemelor se exploatare si tratare a deșeurilor municipale solide este limitat din cauza considerentelor actuale de ordin tehnic si economic precum si din cauza țintelor definte mai sus, in Secțiunea 3.

Tintele privesc colectarea separata a deșeurilor din ambalaje si reducerea cantitatii de deșeuri biodegradabile depuse la depozitele de deșeuri. Cele 3 scheme de exploatare sunt previzionate pentru anii 2007, 2010 si 2013.

1.    Anul 2007 reprezintă situația existenta.

2.    In 2010 tintele privind deseurile din ambalaje si cele biodegradabile vor fi in forța, trebuind redusa cantitatea depusa de deșeuri din ambalaje cu 140.000 t si cantitatea depusa de deșeuri biodegradabile cu 120.0001.

3.    In 2013 tintele vor fi mărite la colectarea separata a 214.000 t de deșeuri din ambalaje si reducerea cantitatii depuse de deșeuri cu 250.0001.

Situația existenta poate fi doar prezentata.

Pana in 2010, trebuie adaptate țintelor colectarea separata, capacitatile de sortare pentru deseurile mixte si activitatile de compostare.

începând cu 2013, din punct de vedere al țintelor este nevoie de o creștere a colectării separate, a capacitatilor de sortare si compostare.

Studiu de caz: Situația existenta in 2007


CONFORM CU ORIGINALUL


Acest existent sistem de gestionare a deșeurilor consista in: col^ctar^șeparata si mixta, compostarea deșeurilor din grădini si parcuri („green wastefy, depunerea la depozitele de deșeuri.    '

Pana in anul 2010 trebuie redusa cantitatea de deșeuri biodegradabile depuse la depozite cu 120 kg/an.Acest proces poate incepe cu colectarea separata a aproximativ 20.000 t de deșeuri din parcuri si piețe. Cantitatile colectate pot creste pana in 2010, atingând aproximativ 170.000 t/an.

Pentru anul 2007, este nevoie de o statie de compostare de 20.000 t/an sau 3 cu o capacitate de 7000 t/an, una pentru-fiecare depozit de deșeuri. Compostul poate fi vândut in București pentru imbunatatirea calitatii pământului din parcuri.




Sistem adaptat de gestionare a deșeurilor in 2010


CONFORM CU ORIGINALUL



Colectare separata intensa a ambalajelor si a deșeurilor alimentare, si colectare mixta, compostarea deșeurilor din grădini si parcuri, tratarea mecano-biologica a deșeurilor mixte, depunere la depozite

Sistemul avansat de gestionare a deșeurilor in 2010 include colectare separata, compostarea deșeurilor din grădini si parcuri si includerea tratării mecano-biologice pentru deseurile municipale solide mixte.

Pentru a atinge tintele privind deseurile biodegradabile, in 2010 trebuie redusa cantitatea de materiale organice depuse la depozite cu aproximativ 120.000 t/an. Pentru aceasta este nevoie de o capacitate suplimentara de compostare de aproximativ 85.000 t/an pentru deseurile verzi si cele mixte.

Deseurile mixte nu pot fi compostate direct. De obicei, acestea trec intai printr-o tratare mecano-biologica de selectare si sortare după cum a fost explicat mai sus. In jur de 60% din deseurile intrate au componente diferite si aproximativ ~40% pot fi compostate. In timp ce un proces mecanic de sortare nu poate separa intr-u totul fracțiile de deseurile de deseurile organice, mare cantitate din deseurile sortate vor fi, de asemenea, contaminate. Aceste deșeuri pot fi compostate mai târziu la intrarea la depozitele de deșeuri pentru a fi transformate in material de^apșare. In timpul procesului de compostare, materialul compostat va pierde 45% dif^Miîîate>.




Tratarea mecano-biologica (sortare mecanica si manuala) se estimează ca va elimina ~20 % din cantitatea de deșeuri din ambalaje ceea ce inseamna 26.0001.

O colectare separata intensa de ~140.000 t/an inseamna creșterea colectării separate cu 100 % pana in 2010.

Se estimează ca, cantitatea totala de deșeuri depozitate va scadea cu aproximativ ~260.000 t ceea ce inseamna o reducere a greutății cu aproximativ ~27%.

Sistem adaptat de gestionare a deșeurilor in 2013

Colectare separata intensa a deseuriior din grădini si parcuri si deșeuri alimentare si colectare in amestec, compostarea deșeurilor din grădini si parcuri, tratarea mecano-biologica a deseuriior mixte si depunere reziduurilor la depozite.


Aceasta schema are aceeași configurație ca si pentru anul 2010 dar, pentru a atinge tintele, trebuie mărită capacitatea de tratare mecano-biologica cu ~300 %.

Perspectiva

înainte de a lua o decizie in ceea ce privește marirea capacitatii de tratare mecano-biologica, ar fi utila luarea in considerare a unei alternative, de exemplu in viitor, ar putea reprezenta o problema spațiul adițional pentru depozitele de deșeuri.

Chiar daca Planul National de Gestionare a Deșeurilor va include valorificarea termica după 2017, acum ar trebui luata in considerare si daca incinerarea ar putea fi, in general, o alternativa mai rentabila, fata de tratarea mecano-biologica.

Aceasta alternativa ar putea constitui o soluție interesanta pentru București. Incinerarea deșeurilor poate furniza incalzire centrala si electricitate si poate minimiza spațiul necesar pentru depunerea deșeurilor.    -

Având in vedere ca preturile terenurilor din si in București sunt in creștere, reducerea volumului depozitelor de deșeuri ar putea sa duca la economii importante.

Valoarea calorica a deșeurilor mixte si cu reziduuri rezultate din procesul de sortare este acceptabila pentru incinerg^ftnpinerarea va reduce greutatea deșeurilor cu 50-60% si volumul cu 90%, ^astfel, aujat^Wâi^^a>lumul anual de depozitare cu mai mult de 50%.


■ wc\v

Pentru compararea acestei alternative va fi aplicata analiza comparativa care este o analiza Cost-beneficiu.

Propunem ca înainte de luarea unei decizii finale privind introducerea valorificării energetice a DSM din Muncipiul București sa fie elaborat un Studiu de prefezabilitate detaliat in anul 2009.

Concluzii si rezultate

- Ponderea criteriilor

“Analiza cost-beneficiu” ește^metoda ce ajuta la compararea alternativelor in ceea ce privește costurile si ber^^^lă^erițejor procese si tehnologii. Este utila in selectarea soluției celei mai bune. ^er^seS^nea^o metoda importanta de prezentare transparenta a procesului de luare de Gfecipe^^ra^^i^uâjl^r, publicului.

Ca parte a proceHuri c^^^^za^^Hjgheficiu, fiecărui criteriu ii este alocata o pondere in ceea ce priv^tgMos^^lle.flefelzb. Sunt incluse beneficii din punct de vedere social, ecologic, etc. care sunt evaluate in ceea ce privește costurile si tinteie. De obicei, sunt numiți experti care efectuează aceasta evaluare.

Având in vedere ca nu e ușor sa se ajunga la un răspuns simplu in ceea ce privește cost-beneficiul, e nevoie de mai multi experti ținând cont ca fiecare abordeaza diferit problema cost-beneficiu. Fiecare expert poate sa exprime o opienie diferita in ceea ce privește ponderea si importanta fiecărui criteriu enumerat, etc. Cu toate acestea, procesul are avantajul de a elimina soluțiile greșite si nerezonabile, si este ușor de folosit.

In următorul exemplu de Cost-Beneficiu, beneficiilor sociale le este alocata o pondere de 20%, 20% pentru ecologie si 60% costurilor de exploatare. Criteriile principale sunt impartite in sub-criterii care vor fi punctate cu puncte de la 1 la 10. Fiecare expert punctează cum crede de cuviința. Suma sub-criterii lor este apoi inmultita apoi cu ponderea. Punctajele cele mai mari dau cel mai mare cost-benefiu.

In acest exemplu, sub-criteriul "acceptare si tehnologie” primește cea mai mare pondere. Alte sub-criterii precum “calitatea serviciului de colectare”, “personal adițional” si “activitati comeriale adiționale” pot ajuta la creșterea, de exemplu, acceptării unei tehnologii datorita altor beneficii.

Criteriile ecologice cântăresc imbunatatirea condițiilor de mediu, sanatate si igiena a angajatilor ce desfasoara activitati de colectare, tratare si eliminare a deșeurilor. Un alt criteriu este reducerea cantitatii de deșeuri ce urmeaza a fi eliminate. De exemplu, cu cat cantitatea de deșeuri depozitata este mai mica, cu atat este mai lunga durata de viata a depozitului.

Criteriile economice sunt impartite in costuri de investiții si exploatare.

- Recomandări privind analiza cost-beneficiu

După cum se vede si din exemplul de mai sus, sunt mici diferentele intre opțiunile studiului de caz si alternativa 2. Acesta este un rezultat des întâlnit in probleme complexe de gestionare a deșeurilor. In acest caz, membrii comitetului pot sa opteze pentru o soluție care furnizează costuri scăzute pentru încălzirea centrala si electricitatea din zonele urbane in timp ce alții pot fi mai interesați in promovarea dezvoltării bio-jebaplogiilor. Sunt posibile ambele luări de poziții.

Propunem luarea in considerație a alternativei 2.

s


CONFORM CU ORIGiNALUL |





•a

Ponderea

criteriilor

principale

Critei

li principale

CONFORM CU ORIGINALUL

Punctare^

- -

Studiu de

caz

de la 1 la

Alternativa

1

10 a sub-

Alternativa

2

20 %

Beneficii sociale

Sub-criterii

Acceptarea tehnologiei

10

1

1

Imbunatatirea calitatii serviciilor de colectare

5

0

0

Crearea de locuri de munca

3

6

10

Implementarea    unor    afaceri

adiționale

Activitati prin reciclare

5

7

10

Sumai

23

14

21

Sumaix ponderea

4,6

2,8

4,2

20%

Beneficii ecologice

Sub-criterii

Reducerea poluării areului

3

6

9

Reducerea poluării solului

3

6

9

Reducerea poluării apei freatice

3

6

9

Siguranța in munca

4

4

4

Reducerea deșeurilor depozitate

3

6

9

Suma 2

16

28

40

Suma 2 x ponderea

3,2

5,6

8

60%

Impacte economice

Sub-criterii

Costurile    investiției    pentru

colectarea separata

9

4

1

Consturile investiției pentru tratare

10

5

1

Costurile    investiției    pentru

eliminare

2

5

10

Costurile de exploatare pentru colectare

9

4

1

Costurile de exploatare pentru tratare

9

4

2

Costurile de exploatare pentru eliminare    =

2

4

9

Suma 3    ’’

39

22

24

Suma 3 x ponderea

23,4

13,2

18,3

100 %

Total v    i<z    ;

-X-> h!1

31,2

21,6

30,5


7. CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU GESTIUNEA DEȘEURILOR GENERATE IN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

In cadrul acestui capitol se va realiza un calcul estimativ al capacitatilor principalelor instalații de gestionare a deșeurilor.

CONFORM CU ORiGfNALUL


Etapele de lucru au fost următoarele :

a)    analiza proiectelor existente privind gestionarea deșeurilor defalcate pe

•    colectare si transport

•    statii de sortare

•    statii de compostare

•    statii de tratare mecano-biologica

b)    detalierea etapelor de tratare a deșeurilor


Colectarea si transportul deșeurilor menajere    |    '    *

A fost luat in calcul progoza de evoluție a populației si a cantitatilor-de deșeuri generate in viitor si analizata capacitatea de precolectare si transport in funcție de condițiile-

specifice Municipiului București. Pașii realizați au fost următorii:    "

-    Determinarea cantitatilor de deșeuri de ambalaje colectate din industrie, comerț si instituții, precum si de la populație;

-    Determinarea indicatorului de generare a deșeurilor de ambalaje de la populație, pe tip de material;

-    Determinarea populației ideale care trebuie sa colecteze separat;

-    Determinarea populației reale care trebuie sa colecteze separat.

Tratarea si valorificarea

Determinarea capacitatii stațiilor de sortare a fost făcută ținând cont de:

-    numărul populației ideale care trebuie sa colecteze separat materialul/materialele de ambalaj;

-    indicatorilor de generare a materialelor de ambalaj colectate separat.

-    deșeuri le non-ambalaje care se colectează;

-    deseurile de alte tipuri care se regăsesc in recipientii pentru colectare separata; - deseurile provenind de la industrie, comerț, instituții.

Determinarea capacitatii stațiilor de tratare a deșeurilor biodegradabile a fost făcută ținând cont de sursele de materiale biodegradabile

-    deșeuri biodegradabile reciclate/valorificate;

-    deșeuri biodegradabile municipale care pot fi colectate separat: deseurile alimentare si de gradina, deseurile din grădini si parcuri, deșeuri din piețe, deșeuri alimentare de la cantine si restaurante.

« A* -w

Determinarea capa^tațilfientaj alte instalații de tratare a fost făcută prin deducerea \....... car,titatea de deșeuri

cantitatilor de deșeuri jWddegî^daBlie>/^stabilite anterior biodegradabile c^^r^bui^ftdusaXtff^a^câlciJlata anterior).





CONFORM CU ORIGiNALUL ['


CAPACITATI NECESARE


Colectarea si transportul deșeurilor

Tabelul nr. 68 - Număr de containere si vehicule necesare (2010)



Articol

Volum specific

Număr    |

Europubele si containere de colectare

120 I

12.648

240 I

25.896

1,1 m3

1.000

Vehicule de colectare

14 m3

87( in prezent sunt mai multe doarece sunt de diferite I capacitati)    |

Colectare selectiva

Tabelul nr. 69 - Colecl

are selectiva

Anul

2007 (t/an)

2010 (t/an)

2013 (t/an)

Colectare selectiva Capacitatea    minima

necesara

-Total - 100.000 -Deșeuri de ambalaje -78.000

-Deșeuri verzi - 20.000

-Total - 170.000 -Deșeuri de ambalaje -140.000

-Deșeuri verzi - 20.000 -Deșeuri alimentare -10.000

-Total - 240.000 -Deșeuri de ambalaje -180.000

-Deșeuri verzi - 20.000 -Deșeuri alimentare -35.000

Compostarea deșeurilor verzi si alimentare

Tabelul nr. 70 - Compostarea deșeurilor verzi si alimentare

Anul

2007 (t/an)

2010 (t/an)

2013 (t/an)

Compostare    deșeuri

verzi si alimentare Capacitatea    minima

necesara pe fiecare instalație    de

compostare in parte

Statie    compostare

deșeuri verzi

20.000

20.000

20.000

Statie tratare deșeuri alimentare

-

10.000

35.000

Total

20.000

30.000

55.000

Statii de sortare Capacitatea    minima

necesara

140.000

(Statia de sortare ROSAL are capacitatea de 140.000 t/an) (Statia de sortare URBAN are capacitatea de 15.600 t/an)

280.000

580.000

Statii de tratare mecano-biologica

Tabelul nr. 72 - Statii d

e tratare mecano-biologica

Anul

2007 (t/an)

2010 (t/an)

2013 (t/an)

Statii    de    tratare

mecano-biologica Capacitatea    minima

necesara

65.000

200.000

Statie procesare si depozit deșeuri din construcții si demolări

Tabelul nr 73 - Statie

procesare si depozit deșeuri din construcții si demolări

Anul

2007 (t/an)

2010(Van)

2013 (Van) XX

Statie de procesare si depozit pentru deșeuri inerte rezultate din activitatile    de

constructiii si demolări

P

80.000 total din care 12.000 periculoase

JNFORWl CV) |

(.    M a a «WK

80.000'^btaJ^^atiS'X 12.000pericu1pase X;

f

- u

hiulNALuL i    X /

Depozitarea deșeurilor    fj

Depozitele existente au capacitatile necesare si proiecte de extindere si vor asigura preluarea cantitatilor de DSM eliminate prin depozitare finala, in toata perioada 2007 -2013.

Instalațiile de eliminare a deșeurilor din Regiunea 8 sunt pregătite pentru următorii 20-30 de ani pentru a elimina deseurile generate.

Cele 3 depozite de deșeuri

•    Chiajna Rudeni ( SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL )

•    Glina ( SC Ecorec SRL )

•    Vidra ( SC Eco Sud SRL )

sunt conforme cu cerințele legislației privind depozitarea deșeurilor municipale.

Pentru a atinge tintele din Directiva 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor, conținutul de materie organica trebuie minimizat după cum urmeaza:

•    reducerea cantitatii    de biodegradabile de    25%    pana    in 31 dec. 2010;

•    reducerea cantitatii    de biodegradabile de    50%    pana    in 31 dec. 2013;

•    reducerea cantitatii    de biodegradabile de    65%    pana    ia 31 dec. 2016.

Respectând aceasta Directiva s-au construit instalații pentru colectarea gazului si apei, pentru protejarea apei subterane si tratarea levigatului.

Noile zone de^eliminare sunt protejate de bariere de protecție, coform Directivei. Este necesgțaVcpnstructia unui depozit de deșeuri pentru deșeuri din construcții

si

a


demolări. Acesta v^ trebui sa; includă un dispozitiv pentru sortare si maruntire, pentru valorifica acest material in scopul construiriidrumurilor.



3. STABILIREA OBIECTIVELOR SI TINT^OX^WP DESEURILE IN MUNICIPIUL

'......


O7


BUCUREȘTI    ,

[CONFORM CI

Principiile definite in Strategia Naționala dea Deșeuri or^ace.șl^u la baza activitatilor de gestionare a deșeurilor sunt enumefâteiTiâi jos:

•    Principiul protecției resurselor primare - este formulat in contextul mai larg al dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.

•    Principiul masurilor preliminare se refera la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologica.

•    Principiul prevenirii stabilește o ierarhie a activitatilor de gestionare a deșeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deșeurilor, minimizarea cantitatilor eliminate si tratarea in vederea valorificării si in vederea eliminării in condiții de siguranța pentru mediu si sanatatea populației.

•    Principiul poluatorul plătește corelat cu principiul responsabilității producătorului si cel al responsabilității utilizatorului necesita un cadru legislativ si economic adecvat in asa fel incat costurile privind gestionarea deșeurilor sa poata fi acoperite de generatorii de deșeuri.

•    Principiul substituției subliniază nevoia de a inlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deșeurilor periculoase.

•    Principiul proximității stabilește ca deseurile trebuie tratate sau eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate.

•    Principiul subsidiaritatii stabilește ca responsabilitățile sa fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si național.

•    Principiul integrării stabilește ca activitatea de gestionare a deșeurilor este o parte integranta a activitatilor social-economice care le generează.

Principiile sunt parte integranta a obiectivelor si țintelor regionale.

In Municipiul București exista o situație specifica:

1. Arhitectura orașului, in special casele particulare vor complica introducerea colectării selective a deșeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deseurile mixte sunt colectate in containere amplasate la subsolul blocurilor.

Spațiul adițional necesar pentru containerele pentru colectarea selectiva nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici sa duca sticlele sau deseurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectiva poate fi reușita numai in căzui in care se va găsi o soluție pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere si locuitorii vor accepta sa duca deseurile de ambalaje ia puncte de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deșeuri trebuie adaptata pentru a atinge țintele.

2. Din fericire, capacitatea depo, pentru următorii 30 ani, care a fi eliminata prin depozitare




ologice va acoperi cantitatea de deșeuri generata rin reducerea continua a cantitatii ce urmeaza




Obiective si tinte regionale pentru gestionarea deșeurilor municipale din Municipiul București au fost stabilite in cadrul Planului Regional de Gestionarea a Deșeurilor din Regiunea 8 si sunt prezentate in Anexa nr. 2. si Tabelul nr. 24.

Tabelul nr. 24 - Obiectivele si țintele municipale pentru gestionarea deșeurilor


Domeniul/

Activitatea


1. Resursele umane



Obiective


Obiective subsidiare/Tinte


Termen


1.1 .Asigurarea    resurselor 1

umane ca număr si pregătire profesionala


.1.1 Asigurarea unui număr suficient de angajați calificați pentru sistemul de coordonare si control al gestionarii deșeurilor din Municipiul București


2.1.Crearea si utilizarea sisteme financiare s mecanisme economice pentru


gestionarea

condițiile

principiilor

precădere

poluatorul

privind


i producătorului


de2


1.1.2. Asigurarea pregătirii profesionale a personalului angajat■


deșeurilor

respectării u generale, cu

a pricipiului F< plătește si responsabilitatea^


ONFORM cu ORIGINALUL


3. Informarea populației


4. Dezvoltarea sistemului de colectare/ colectare separata a deșeurilor



2008


2008


.1.1 .Stimularea creării si idezvoltarii unei piețe viabile de deșeuri


Permanent


in2


.1.2.Optimizarea preluării si tilizarii fondurilor naționale disponibi!e(fonduri    naționale,

ondul de mediu, fonduri private, tc.)


.1.3.Optimizarea preluării si utilizării fondurilor europene si internaționale (ISPA, SAPARD, SAMTID, CES, fonduri structurale, etc.)


modului de organizare a si


Permanent


Permanent


3.1. Stabilirea si promovarea3 informării, costientizarii s motivării pentru toate partile3 implicate.


2.1.4. Analiza finanțare si asistemului de gestionare deșeurilor municipale (tarife taxe)


.1.1. Creșterea comunicării intre ițtoate părțile implicate.


.1.2. Organizarea si susținerea de programe de educare si conștientizare a populației.


Permanent


Permanent


Permanent


4.1. Extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor la nivelul intreaulul municipiu


4.1.1. Extinderea colectării deșeurilor in mediul urban.


2008


4.2.    Implementarea 4

sistemelor    de colectare

selectiva a deșeurilor.


.2.1. Separarea fluxurilor de deșeuri periculoase de cel nepericuloase din deseurile menajere.


4.2.2. Creșterea coeficientului de colectare'selectiva Coeficient de colectare selectiva: 50 %


2007


2012


4.3. Reducerea cantitatilof.de deșeuri biodegradabile depozitate

K uJsHt


4'3J. Coeficient de reducere 10 %/;■ baza de calcukcantitate depozjt.âta in 1995


2007





Domeniul/

Activitatea

Obiective

Obiective subsidiare/Tinte

Termen

COi

OF

<7 ’/

sIFORM CU ÎIGiNALUL

4.3.2. Coeficient de reducere de 25 %, baza de calcul: cantitate depozitata in 1995

2010

4.3.3. Coeficient de reducere de 42 %, bâza de calcul: cantitate depozitata in 1995

2012

/v.c'

;!;S:

ț, :'Q-‘

4.4. Reducerea cantitatii de (Jșșednfle amblaje depozitate

ta £!/

4.4.1. Recuperarea a 50 % din greutatea totala a deșeurilor de ambalaje generate.

2010

4.4.2. Recuperarea a 55 % din greutatea totala a deșeurilor de ambalaje generate

2012

4.5. Reciclarea ambalajelor si a deșeurilor de ambalaje

4.5.1. Reciclarea a 36 % din greutatea totala a deșeurilor de ambalaje generate

2010

4.5.2. Reciclarea a 44 % din greutatea totala a deșeurilor de ambalaje generate

2012

5.

Gestionarea

DEEE

5.1.Asigurarea cantitatilor colectate si reciclate

5.1.1. Colectarea a 4 kg/an

2008

6.

Gestionarea

VSU

5.1. Gestionarea vehiculelor scoase din uz fabricate după 1980 reutilizare si recuperare / reciclare cantitativa

5.1.1. Reutilizare si recuperare -95%

2015

5.2.1. Reciclare cantitativa - 85%

2015

7. Creșterea gradului de conștientizare a populației

7.1. Creșterea gradului de conștientizare a populației privind impactul depozitarii deșeurilor necotralate asupra sanatatii populației si a mediului

7.1.1. Creșterea conștientizării asupra consecințelor practicilor necorespunzatoare

Permanent

7.1.2. Creșterea conștientizării asupra bunelor practici

Permanent

CONFORM CU


4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE Sjl DEȘEURILOR DE AMBALAJE

OKI

4.1. Tendința factorilor relevanți privind gestionarea deșeurilor municipale, deșeurilor de ambalaje    -v.

Prognoza cantitati de deșeuri este nefesarâ^Wtru//aprecierea cat mai corecta a evoluției cantitatii totale de deșeuri, a diferitelor fluxdrf dedeseuri (ex. deșeuri menajere , deșeuri biodegradabilejcat si a compoziției deșeurilor?

Pentru prognoza cantitatilor de deșeuri se vor urmări următorii pași:

1.    Identificarea principalilor factori care influențează gestionarea deșeurilor (evoluția populației, aria de acoperire cu servicii de salubrizare, dezvoltarea economica reflectata in veniturile populației si creșterea economica)

2.    Cuantificarea factorilor identificați (pe baza analizei evoluției factorilor sus menționați in ultimii 5- 10 ani se vor stabili tendințele acestora, iar in cazul in care date referitoare la anii trecuti nu sunt disponibile se vor face presupuneri rezonabile si documentate)

3.    Prognoza cantitatilor de deșeuri luind in considerare factorii relevanți aleși

Factori care influențează gestionarea deșeurilor

Factori generali:

-    dezvoltarea demografica (evoluția populației)

-    dezvoltare economica (dezvoltarea industriei si a sectorului economic, evoluția venitului populației, evoluția ratei șomajului, evoluția PIB-ului)

-    dezvoltare infrastructura (gradul de acoperire cu infrastructura de transport

-    rutier, feroviar etc., gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu apa si canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de incalzire)

-    utilizarea terenului (zone rezidențiale, zone industriale, zone turistice, etc)

-    caracteristice fizice (relief)

-    caracteristici climatice (regimul precipitațiilor, temperatura)

-    zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protecție a resurselor de apa, etc.)

Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deșeurilor:

-    aria de acoperire cu servicii de salubritate

-    cantitati de deșeuri provenind de la populație, precum si cantitati de deșeuri asimilabile provenind din industrie, sectorul economic, cantitati de deșeuri din grădini, piețe, cantitati de deșeuri stradale, cantitati de nămol de la stafiile de epurare, cantitati de deșeuri din construcții si demolări,

-    cantitati de deșeuri colectate separat;

-    compoziția deșeurilor;

In urma evaluării si prioritizarii factorilor.de.mai sus pe baza relevantei in domeniul gestionarii deșeurilor pentru Regiunea 8-Bucuresti-llfov, cei mai importanți factori au fost identificați după cum urmeaza:

dezvoltare demografica - evoluția populației;


-    dezvoltare economica - numaj/in~;cgea.j^e>riveste dezvoltarea industriei si a sectorului

economic si evoluția venitului populației;    <

-    toti factorii menționați la „Factori specifici pentru sistemul de gestionare a deșeurilor”;

-    aria de acoperire cu servicii de salubritate:

Ă



- cantitatea de deșeuri colectate de la populație si de la agenti economici, cantitate de deșeuri din grădini, piețe, cantitate de deșeuri stradale,jcantitate de nămol de la stațiile de epurare, cantitate de deșeuri din construcții si denpQpCU


ORIGÎNALUL


Definirea situației existente in 2003

•    populație - 1.929.615 locuitori

•    acoperire cu serviciii de salubritate - 89% (număr de locuitori pentru q#e seasigufa

servicii de salubritate)    ■' x

•    cantitatea de deșeuri menajere colectata in amestec de la populație r Uș

Qm = 173812,92 t/an (deșeuri menajere)    %    <>/'

Qc = 1057,05t/an (deșeuri comerciale asimilabile celor municipale)

Evoluția istorica a factorilor relevanți pentru sistem

Pentru calcularea trend-ului istoric (evoluția istorica) a factorilor relevanți s-a pornit de la datele privind populația, aria de acoperire cu servicii de salubritate, cantitatea de deșeuri menajere si cantitatea de deșeuri asimilabile celor municipale provenind din sectorul economic, pentru perioada 1998-2002.

Tabelul nr. 25 - Evoluția istorica a factorilor relevanți pentru sistem pe perioada 2000—2004 si in anul 2007

Ipoteza

2000

2001

2002

2003

2004

2007

Populație

2.009.200

1.996.814

1.934.449

1.929.615

1.927.559

1.940.486

Arie de acoperire cu servicii de salubritate

89%

79.24%

Evoluția

economica    cu

efecte asupra:

Cantitate deșeuri menajere colectate in amestec de la populație

155402,64

176077,74

186281,95

173812,92

194405,16

481730

Cantitate deșeuri asimilabile celor municipale provenind    din

sectorul economic

2874,52

12276,58

9604,70

1057,05

1983,46

181940

Prognoza se va face luind in considerare varianta pozitiva in care se presupune o evoluție pozitiva a factorilor relevanți, deci cu un trend ascendent al acesora.

Evoluția factorilor relevanți este cuantificata prin coeficienții de creștere ai acestora ( %/ an) care sunt:

-    pentru populație- 0%( stagnare);

-    pentru aria de acoperire cu servicii de salubrizare- 3%/ an;

-    dezvoltare economica

■ creștere economica, 2% pe an - reprezintă o creștere a cantitatii de deșeuri asimilabile provenind^Sfntonted: datorita creșterii economice (pc.e. - procentul de creștere econcmică/^x






t>3 //-2ecj



■ venit populație, creștere 2% pe an - reprezintă o creștere a cantitatii de deșeuri menajere generate datorita creșterii venitului (pV,venit - procentul de creștere a venitului populației)

Datele pe baza carora se face prognoza sunt cele din ancheta statistica pilot asupra deșeurilor pe anul 2003.


Tabelu


nr. 26 - Tipurile principale de deșeuri generate in Municipiul București

Tipuri principale de deșeuri

Cod deseu

Anul

u.m.= tone

2003

1

Deșeuri municipale si asimilabile din comerț, industrie, instituții, din care:

20.

15.01

906.450,78

1.1

Deșeuri menajere colectate in amestec de la populație

20.03.01

173.812,92

1.2

Deșeuri asimilabile colectate in amestec din comerț, industrie, instituții

20.03.01

1.057,05

1.3

Deșeuri municipale si asimilabile colectate    separate(exclusive

deșeuri din construcții si demolări), din care:

20.01.

15.01

634.615,64

♦ hirtie si carton

20.01.01

15.01.01

190.669,28

• sticla

20.01.02

15.01.07

14.528,53    ’

• plastic

20.01.39

15.01.02

156.620,394    -■

in'. -    ■■

• metale

20.01.40

15.01.04

197.403,53    '

• lemn

20.01.38

15.01.03

-

• biodegradabile

20.01.08

4,94

• altele

20.01.

15.01.

753.88,97

1.4

Deșeuri voluminoase

20.03.07

-

1.5

Deșeuri din grădini si parcuri

20.02

4.566,6

1.6

Deșeuri din piețe

20.03.02

9.621,19

1.7

Deșeuri stradale

20.03.03

82.777,384

1.8

Deșeuri generate si necolectate

20.01.

15.01.

-

2

Nămoluri de la statii de epurare orășenești, din care:

19.08.05

-

2.1

Cantitatea valorificata (s.u.).

19.08.05

-

2.2

Cantitate depozitata (s.u)

19.08.05

-

3

Deșeuri din construcții si demolări, din care:

17.

23.577,57

3.1

Deșeuri inerte

-

3.2

Deșeuri in amestec

23.577,57

h

TOTAL deșeuri generate

a*.

930.028,35





Prognoza factorilor relevanți

4.2. Prognoza privind generarea deșeurilor municipale

Prognoza privind generarea deșeurilor municipale (deșeuri menajere si asimilabile din comerț, industrie si instituții) se realizează defalcat pe tipuri de deșeuri, in funcție de proveniența (asa cum au fost prezentate datele, si in Capitolul 2 - Situația existenta), si anume:

•    Deșeuri menajere;    _________________________

•    Deșeuri asimilabile din comerț, industrie, instituții;

CONFORM CU ORIGINALUL


•    Deșeuri din grădini si parcuri;


•    Deșeuri din piețe;

•    Deșeuri stradale;

•    Deșeuri menajere generate si necolectate.

Prognoza privind generarea deșeurilor menajere

Atât prognoza de generare a deșeurilor menajere colectate, cat’ si â cetor generate

si necolectate se realizează pe baza următorilor indicatori:

•    Evoluția populației;

•    Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubritate;

•    Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor menajere.

Evoluția populației

Tabelul nr. 27 - Prognoza populației

An

2003

2004

2005

2006

2007

Populație

(prognoza)

2.004.609

2.000.600

1.996.633

1.992.675

1.988.742

Populație

(INS)

1.931.236

1.940.486

An

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Populație

(prognoza)

1.987.481

1.980.846

1.976.919

1.972.965

1.969.019

1.965.081

Din acest tabel rezulta ca populația din Muncipiul București in anul 2006 a fost de 1.992.675 locuitori, situația la 01.01.2007 preluata de la INS este puțin diferita si anume de 1.931.236 locuitori.

Diferența reprezintă o cantitate de deșeuri menajere mai redusa cu 17.000 tone/an.


(A.C. - arie de acoperire cu servicii de salubritate)


CONFORM cu ORIGINALUL



Dezvoltarea economica

Cantitatea de deșeuri menajere si asimilabile din comerț, industrie,/'Șt influențată nu numai de evoluția populației, dar si de dezvoltarea economica^șț veniturile^ populației. Cantitatea de deșeuri menajere si asimilabile din comerț, industțjș, etq este r determinata de aria de acoperire cu servicii de salubritate.    -

Pornind de la numărul de locuitori ai municipiului si de la cantitatea''^e.^eș^u^ menajere generate in 2003, se va calcula indicele de generare a deșeurilor menajere^perftru anul 2003), in exprimat in kg/loc.an.

l.G. 2003“ Qmg2003/P2003

(P2003 - populație totala in 2003= 2.004.609 loc.

Qmg2003 - cantitatea totala de deșeuri menajere generate in 2003 (colectate separat si in amestec) - 554.582,3 t/an I.G.2003= 0,276 t/loc.an= 276 kg/ loc.an

Prognoza privind evoluția indicelui de generare a deșeurilor menajere de la populație va fi determinata aplicând o creștere cu 2% pe an, avand in vedere corelarea acestuia cu dezvoltarea economica (exprimata in acest caz funcție de evoluția venitului populației).

Tabelul nr 29 - Prognoza indicelui de deșeuri menajere generate (kg/loc.an)

An

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

l.G.

(prognoza)

(kg/loc.an)

276

281

286,62

292,35

298,19

304,15

310,23

316,43

322,76

329,21

335,7

l.G. 2004= l.G. 2003 (1+ pV,venit)

(l.G. - indice de deșeuri menajere generate)

Indice generat in anul 2007 conform (APM si INS) (kg/loc.an)

l.G. 2oo? = Qmg20o? / P200? = 481.730 / 1.931.838 = 0.2482522 t/loc.an =248,25 kg/loc.an

După determinarea indicelui de deșeuri menajere generate se calculează cantitatea de deșeuri colectate.



Tabelul nr. 30 - Prognoza cantităților de deșeuri menajere colectate

An

Factori relevanți

Cantitate

deșeuri

menajere

colectate

Populație

Arie de acoperire %

Indice de generare (conform evoluției venitului) (kg/loc.an)

2003

2.004.609

89

276

492.412,15

2004

2.000.600

92

281

517.195,11

2005

1.996.633

95

286,62

543.661,2

2006

1.992.675

98

292,35

570.907,36

2007

1.988.742

100

298,35

593.341,17

2008

1.987.481

100

304,15

604.492,34

2009

1.980.846

.100

310,23

614.517,85

2010

1.976.919 j

7T7S 100

316,43

625.556,48

2011

... 1.972.965 /

100 .

322,76

636.794,18

2012

| ) 1.969.019^

7 77^100 ‘ \ -7

329,21

648.220,74 ,

2013

1.965.081

100

335,79

659.854,55

Cantitățile de deșeuri menajere colectate conform APM si INS in 2007

An

Factori relevanți

Cantitate

deșeuri

menajere

colectate

Populație

Arie de acoperire %

Indice de generare (conform evoluției venitului) (kg/loc.an)

2007

1.940.486

79,24

248,25

481.724

In cazul deșeurilor municipale asimilabile provenind din comerț, industrie, etc. Prognoza de generare a deșeurilor este determinata, luând in considerare o creștere a cantitatii cu 2% pe an datorita evoluției economice, se poate calcula cu formula: Ex: Q c20o3 = Q c2oo2x (1+pc.e.)

tqtftin ^nul 2007,


Tabelul nr. 31 etc colectate

Prognoza cantitatilor de deșeuri municipale asimilabile din comerț, industrie,

An

2003

2004

2005

2006

2007

Cantitate

deșeuri

asimilabile

128447

131015,9

133636,2

136308,9

139035,1

An

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Cantitate deșeuri | asimilabile

141815,8

144652,1

147545,1

150496

153506

156576,1

1 ■

Cantitatea de deșeuri municipale asimilabile din ctornert, in iu conform APM, este de 708.9201    ' r>


YV--


La aceaste cantitati de deșeuri colectat^de/la populație si agenti economici se mai adauga deseurile provenind din grădini,' pFete, deșeuri stradale, nămolul de la stațiile de epurare orășenești, deseurile din construcții si demolări si deseurile colectate selectiv.

Pentru acestea s-a considerat o creștere a cantitatilor colectate care intra in sistem de 1 % /an. Pentru colectarea selectiva a deșeurilor municipale s-a considerat o creștere de 5% / an. Pentru a putea alege mai ușor soluțiile tehnice care urmeaza a fi implementate se va realiza:

-    identificarea fracțiilor de deșeuri din deseuriie menajere colectate in amestec;

-    identificarea conținutului biodegradabil in procente (%) si cantitativ (tone);

-    identificarea tipului de deseu care ajuta cei mai mult la atingerea tintei.

Tabelul nr. 32 - Compoziția deșeurilor menajere si asimilabile in Municipiul Bucuresti-2007

Compoziția deșeului

Procentaj % (procente de masa)

Hârtie si carton

8,5

Sticla

8,5

Metal

5

Plastic

2,5

Lemn

-

Textile    -

3,5

Biogegradabil

40

Altele

32

Total

100%

Sursa APM

4.3. Prognoza privind generarea deșeurilor blodegradabile municipale

Prognoza ia in considerare reducerea treptata a cantitatii de deșeuri eliminate prin depozitare cu introducerea tratării mecanobiologie si a compostării cu 25% in anul 2010 si 50% in anul 2013.

Prognoza este prezentata in Anexa nr. 3.    ------------------------

CONFORM cu ORIGiNALUL


2010

-    cantitatea generata de deșeuri biodegradabile - 575.114 t/an

-    cantitatea maxima care poate fi depozitata - 291.583 t/an

-    cantitatea care trebuie redusa de la eliminare - 287.572 t/an 2013


-    cantitatea generata de deșeuri biodegradabile - 589.026 t/an

-    cantitatea maxima care poate fi depozitata - 188.488 t/an

-    cantitatea care trebuie redusa de la eliminare - 400.537 t/an

4.4. Prognoza privind generarea deșeurilor de ambalaje

Generarea deșeurilor de ambalaje

Prognoza privind cantitatile de ambalaje introduse pe piața

Se considera o creștere a cantitatii de ambalaje introduse pe piața cu 5% pe an pana in 2011, apoi de 4% pe an pana in 2022.

Prognoza privind cantitatile de ambalaj introduse pe piața la nivel național, pe fiecare tip de material, este prezentata in Tabelul nr. 33.

Tabelul nr. 33 - Prognoza privind cantitatile de ambalaje introduse pe piața [Kt]

Hârtie si carton

Plastic

Sticla

Metal

Lemn

Total

2002

225

225

200

100

100

850

2003

236,250

236,250

210,000

105,000

105,000

892,500

2004

248,063

248,063

220,500

110,250

110,250

937,126

2005

260,466

260,466

231,525

115,763

115,763

983,983

2006

273,489

273,489

243,101

121,551

121,551

1,033,181

2007

287,163

287,163

255,256

127,629

127,629

1,084,840

2008

301,521

301,521

268,019

134,010

134,010

1,139,081

2009

316,597

316,597

281,420

140,710

140,710

1,196,034

2010

332,427

332,427

295,491

147,746

147,746

1,255,837

2011

349,048

349,048

310,266

155,133

155,133

1,318,628

2012

363,010

363,010

322,677

161,338

161,338

1,371,373

2013

377,530

377,530

335,584

167,792

167,792

1,426,228

2014

392,631

392,631

349,007

174,504

174,504

1,483,277

2015

408,336

408,336

362,967

181,484

181,484

1,542,607

2016

424,670

424,670

377,486

188,743

188,743

1,604,312

2017

441,657

441,657 z

196,293

196,293

1,668,485

2018

459,323

459,32^

^408^88'" >

'«04,145

204,145

1,735,224

2019

477,676

477,6^

’^12,310

212,310

1,804,592

2020

496,804

496,804?/

/>4i;€05,

£220,802

220,802

1,876,817





2021

516,676

516,676

459,269

229,634

229,634

1,951,889

2022

537,343

537,343

477,640

238,819

238,819

2,029,964

Populația României in 2002 - 21700000 loc.

Populația Municipiului București in anul 2002 - 2100.000 loc.

Procent-10,26% (9,6)

Prognoza este prezentata in Anexa nr. 3.


Cuantificarea țintelor de deșeuri de ambalaje (tone/an).

Tabelul nr. 34 - Prognoza cantitatilor de deșeuri de ambalaje pe tipuri

Tip ambalaj

2003

2004

2005

2006

2007

Hârtie si carton

20.549

23.602

26.612

29.547

32.732

Plastic

1.761

3.083

3.957

4.974

6.653

Sticla

3.986

5.447

7.009

8.704

9.757

Metale

5.855

6.682

7.903

9.205

10.214

Lemn

0

0

376

974

1.303

Total reciclare

32.699

39,394

46,537

53,884

62.091

Total valorificare

32.699

42.820

56.522

66.319

75.397

Tip ambalaj

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Hârtie si carton

37.727

40.368

42.386

44.506

46.731

49.068

Plastic

7.830

9.140

11.196

13.436

15.871

20.831

Sticla

15.186

19.295

23.459

26.871

31.742

37.032

Metale

13.940

14.916

15.662

16.445

17.267

18.130

Lemn

1.952

2.685

3.759

4.933

5.180

5.439

Total reciclare

78,302

96,477

111.964

128,759

146.953

169,731

Total valorificare

94.911

114.249

127.959

148.353

167.527

185.161

4.5. Cuantificarea timteor privind deseuriie biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje

4.5.1. Cuantificarea țintelor privind deseuriie biodegradabile municipale

Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor prevede ca, statele membre care in anul 1995 an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT, au depozitat mai mult de 80% din cantitatea colectata de deșeuri municipale pot arnana atingerea țintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) si (c) ale art. 5(2) cu o perioada care nu trebuie sa depaseasca patru ani.

In Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor se menționează ca Romania nu solicita perioada de tranziție pentru îndeplinirea țintelor de reducere a deșeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea țintelor prevăzute la art. 5(2) lit. a si b din Directiva, Romania va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amanarii realizării țintelor prin acordarea unor perioade de gratie de 4 ani, pana lăj\ 16 iulie 2010 si-respectiv pana la 16 iulie 2013. Cea de-a treia tinta va fi atinsa la termdnul prevăzut in Directiva, respectiv 16 iulie 2016. ’

Astfel, tintele naționale privind deseurile biodegradabile municipale sunt următoarele:

-    16 iulie 2010 - cantitatea depozitata trebuie sa se reducă la 75% din cantitatea totala (exprimata gravimetric) produsa in anul 1995;

-    16 iulie 2013 - cantitatea depozitata trebuie sa se reducă la 50% dip&ârititatâăTptala

(exprimata gravimetric) produsa in anul 1995;    ,/f

-    cantitatea depozitata trebuie sa se reducă la 25% din cantitateaffotala (exprimata

gravimetric) produsa in anul 1995.    \


Pentru Municipiul București situația este prezentata in continuare :

-    populația in 1995 - 2.067.545 locuitori (9,11% din populația României)

-    cantitatea produsa in 1995 - 4.800.000 t x 0,0911 = 437.557 tone__

-    tinta pentru 2010 - 75% - 328.168 tone

-    tinta pentru 2013 - 50% - 218.778 tone

-    cantitatea generata in 2010 - prognoza - 575.114 t/an;

-    cantitatea generata in 2013 - prognoza - 589.026 t/an.


LCX

ORJGINALUL I

_-    ____J

In Tabelul nr. 35 se prezintă centralizat prognoza generării de deșeuri biodegradabile, cantitatea maxima de deșeuri biodegradabile care va putea fi depozitata si cantitatea de deșeuri biodegradabile care trebuie redusa de la depozitare.

Tabelul nr. 35 - Prognoza generării de deșeuri biodegradabile

Nr. crt.

Cantitati

2010

2013

1

Cantitatea generata de deșeuri biodegradabile (tone)

575.114

589.026

2

Cantitatea    maxima    de

deșeuri biodegradabile care poate fi depozitata (tone)

328.168

218.778

3

Cantitatea    de    deșeuri

biodegradabile ce trebuie redusa de la depozitare (tone)

246.946

370.248

Pe baza datelor prezentate in tabelul de mai sus se vor determina capacitatile instalațiilor necesare pentru a fi realizate in perioada 2008 - 2013.

4.5.2. Cuantificarea țintelor privind deseurile de ambalaje

Romania a obtinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC, cu excepția țintelor de reciclare pentru hârtie si carton si metale.

Țintele privind deseurile de ambalaje se raportează la cantitatea de deșeuri de ambalaje generate in anul respectiv si se impart in trei categorii:

•    Ținte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj;

•    Ținte globale de reciclare;

•    Ținte globale de valorificare sa^T^cinerafș'M instalații de incinerare cu recuperare de ©nergie.

^^UriloQg© ambalaje stabilite la nivel municipiului trebuie sa fie cel ^utin egale ^ufiin^^^^^ilit^prin Tratatul de aderare a RomanieijA respectiv prin legisla®^.    x*/



ur" y


In HG nr. 621/2005 cu modificările si completările ulterioare privind gestionarea ambalajelor, reciclarea si valorificarea deșeurilor de ambalaje sunt definite astfel:

•    "reciclarea deșeurilor de ambalaje reprezintă operațiunea de reprelucrare intr-un proces de producție a deșeurilor de ambalaje pentru a fi folosite in scopul inițial sau pentru alte scopuri. Termenul include reciclarea organica, dar exclude recuperarea de energie";

•    "valorificarea reprezintă orice operație aplicabila deșeurilor de ambalaje", prevăzută in anexa nr. II B la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001 modificata si completata prin OUG nr. 61/2006, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 27/2007.

Astfel, valorificarea include atat reciclarea, cat si valorificarea energetica. Cuantificarea țintelor privind ambalajele se calculează pe baza prognozei de

generare a deșeurilor de ambalaje si a țintelor de reciclare/valorificare si este prezentata in detaliu in Anexa nr. 4.

5. FLUXURI SPECIFICE DE DEȘEURI

In acest capitol vor fi analizate următoarele fluxuri speciale de deșeuri:

•    deșeuri periculoase din deșeuri municiple;

•    DEEE;

•    Vehicule scoase din uz;

•    Deșeuri din construcții si demolări;

•    Nămoluri rezultate de la stafiile de epurare;

•    Deșeuri stradale

5.1. Deșeuri periculoase din deșeuri municipale

In prezent, deseurile periculoase, ca parte din


CONFORM CUI

orîginalul I



asimilabile deșeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deșeuri pot i'ngr^fna procesul de descompunere in depozitele de deșeuri, precum si tratarea levigatdliif^si, in final, pot polua panza freatica.

In cadrul gospodăriilor sau al societăților comerciale se folosește un număr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, in final, eliminate impreuna cu deseurile municipale. Cele mai întâlnite deșeuri periculoase generate in zona Municipiului București sunt prezentate in Tabelul nr. 36.

Tabelul nr. 36 - Deșeuri municipale periculoase

Referința

UE

Categorie

20 01 13

Solventi

20 01 14

Acizi

20 01 15

Alcali

20 01 17

Fotochimice

20 01 19

Pesticide

20 01 21

Tuburi fluorescente si alte deșeuri care conțin mercur

20 01 23

Echipamente scoase din funcțiune, care conțin clorofluorcarburi

20 01 26

Uleiuri si grăsimi, altele decât cele menționate in 20 01 25

20 01 27

Vopseluri, cerneluri, adezivi, si rășini care conțin substanțe periculoase

20 01 29

Detergenti care conțin substanțe periculoase

20 01 31

Medicamente citotoxice si citostatice

20 01 33

Baterii si acumulatori incluși la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35

Echipamente electrice si electronice scoase din funcțiune, altele decât cele menționate la 20 01 21 si 20 01 23 conținând componente periculoase

20 01 37

Lemn conținând substanțe periculoase

Prognoza

Prognoza ia in considerație o cantitate maxima de deșeuri periculoase generate de 2,5/locutorxan, ceea ce va reprezenta :

-    2010 - 4.942 t/an;

-    2013-4.912 Van.    '    •

Trebuie inițiate doua activitati, in paralel, periculoase:

• Colectarea separata prin siste^w^da..,OTjebtare gospodarii, si A


pentru a reduce eliminarea deșeurilor

separata a deșeurilor periculoase din



A.

• Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, prin intermediul legislației, de exemplu, reducerea mercurului din baterii, sau inlocuirea, in lacuri si vopsele, a solventilor clorurati cu chimicale nepericuloase.

Preconditia pentru fiecare sistem este existenta instalațiilor pentru tratarea si eliminarea deșeurilor periculoase sau deseurile vor fi transportate pentru a fi tratate in alte instalații sigure. Ar trebui minimizata depozitarea temporara a deșeurilor periculoase colectate de la gospodarii, aceasta servind doar ca o pregătire pentru transportul deșeurilor. Schema pentru colectarea separata a deșeurilor periculoase

Colectarea poate fi incredintata companiilor de salubritate private si sistemul de colectare propus este de introducere a unor puncte de colectare si prin sisteme de returnare organizate de distribuitori sau producători. In Tabelul nr. 37 sunt prezentate si discutate pe scurt opțiunile principale.

Tabelul 37 - Principalele opțiuni de colectare a deșeurilor periculoase produse in gospodarii


OPȚIUNE


COMENTARIU


ESTIMARE


1) Colectare prin unitățile mobile


2) Colectare directa de la gospodarii


Acest sistem este des intalnit pentru ca este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deșeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau intr-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deseurile periculoase aduse de locuitorii care stau in apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 pana la 5 000 de persoane. Mașina de colectare poate deservi pana la 700 000 de persoane, cu o frecventa de colectare de 3 luni. Colectarea deșeurilor periculoase este gratuita pentru clienti, daca intreaga cantitate predata nu depășește 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse in taxa pentru colectarea deșeurilor cotidiene.

Sistemul necesita un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvata a diferitelor tipuri de deșeuri periculoase.

Se estimează ca prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deseurile periculoase provenite din gospodarii.


1) Colectarea deșeurilor periculoase provenite din gospodarii prin unitățile mobile


Deseurile periculoase sunt colectate de la gospodarii după ce s-a stabilit o data prin telefon.

In ceea ce privește cantitatile mici de deșeuri periculoase predate de o singura gospodărie, opțiunea este foarte costisitoare.

O J ij.

Pentru ca aceasta opțiune nu este foarte intalnița,fiu sunt disponibile date privind procentul de colectare. /Z


Aceasta opțiune este

recomandata datorita costurilor prea mari.


nu


- -WORM CU U, ORIGINALUL I



..... f



OPȚIUNE

COMENTARIU

ESTIMARE

3) Punctele de colectare    a

deșeurilor periculoase

Propunere de realizare in București

3unctele oficiale de colectare a materialelor rediclabile pot fi extinse si pentru colectarea deșeurilor periculoase din gospodarii si din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului il constituie durata permanenta de funcționare.

Comparativ cu cantitatile mici de deșeuri periculoase din gospodarii, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Insa, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea si pre-sortarea deșeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite sa primească deșeuri periculoase de la gospodarii, ar trebui limitate si poziționate atent, in raport cu structura așezărilor.

In unele Statele Membre aceste puncte de colectare sunt amplasate, spre exemplu, in incinta benzinăriilor

-.................

Se

recomanda trei sau patru ocatii    in

București in combinație cu puncte de colectare pentru

reciclare si in Ilfov    in

cooperare cu depozitele de deșeuri.

Pot    fi

colectate toate tipurile de deșeuri periculoase.

CONFORM cu ORIGINALUL

4) Containere pentru

colectarea pe categorii    a

deșeurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deșeurilor periculoase pe categorii, in spatii nesupravegheate este riscanta. Din experiența acumulata pana acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii si baterii de mașina, nu au avut succes in Europa Centrala. Vandalismul si folosirea neadecvata au fost cauzele principale pentru aceasta.

Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opțiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opțiunea 3).

Aceasta reprezintă o soluție numai in combinație cu opțiunile 3 sau 5.

5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Propunere de realizare    in

București

Acest sistem funcționează foarte bine pentru colectarea bateriilor de mașina folosite si a uleiurilor uzate, in colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole.

După testarea mai multor variante in mai multe tari, este aprobata colectarea bateriilor si a uleiurilor uzate de către ateliere si magazine specializate.

Aceasta reprezintă o soluție

recomandata pentru colectarea medicamente lor expirate, a uleiurilor uzate,    a

bateriilor auto si a bateriilor.

Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie, incorporate intr-o mixtura de ciment. Acestea vor fi eliminate sub forma de blocuri de ciment.

Sisteme private de retumare Baterii


Componentele principale baterii conțin o cantitate mar lor in instalațiile de topire a

Din acest motiv, in 1 conținutului de mercur cu reciclare. /I



sunt alcalii de magneziu si zinc-carbon. Aceste fre conduce la costuri ridicate pentru reciclarea feroa&V

^lafb^r^lun ghid, care solicita o reducere drastica a " ’ p$m pana la 0, pentru a inlesni procesul de

/    sr /

Se recomanda organizarea activitatii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial si trebuie susținute activitatile de reducere a conținutului de mercur.

Baterii auto folosite

Bateriile auto folosite pot fi reciclate fara mari complicații.

Sistemele de colectare validate se bazeaza pe depozite. In prețul unei baterii noi este inclusa si taxa de colectare si reciclare, din acest motiv putând fi colectate in mod gratuit la sfârșitul timpului de funcționare. Acidițjl va    topit si refolbSr^'îa^^lasticul

poate fi de asemenea reciclat. f


ORIGINAL! !i

Uleiurile uzate    _

'£t t>‘    tt‘i;

/>


Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor si statiildydebenziria.-ln anul 2003, numărul oficial de mașini din categoria M1 înregistrate in Regiunea tHă^fes^M.537. Presupunând ca o mașina generează aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate, prin schimbarea uleiului se presupune ca se va genera o cantitate de 3125 t de uleiuri uzate (greutate specifica: 0,9 ).

Medicamente expirate

Medicamentele care au depășit termenul de garanție nu sunt cu muit mai periculoase decât cele inca in termen. Ele nu trebuiesc lasate la indemana copiilor sau a persoanelor care le-ar putea folosi in mod necorespunzator. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezintă o practica obișnuita la nivel European.

Medicamentele nu sunt reciclate. In general, acestea sunt adaugate deșeurilor care sunt incinerate sau sunt depozitate in zone separate, protejate ale depozitelor. Adesea, medicamentele sunt depozitate împreuna cu deseurile municipale, in locuri unde nu pot afecta pe nimeni.

Reducerea cantitatii de substanțe periculoase

La nivel național trebuie întreprinse eforturi pentru reducerea conținutului de componente periculoase. Constituie o obigatie naționala organizarea cooperări continue intre sectorul de cercetare, industrie si importatori.

Exemple de limitare a componentelor periculoase:

•    Reducerea cantitatii de plumb din combustibil in ultimul deceniu,

•    Reducerea cantitatii de mercur din bateriile zinc-carbon si alcali-mangan,

•    Reducerea cantitatii de cadmiu si alte metale grele din plastic,

•    Reducerea cantitatii de metale grele din tonerele de imprimante si copiatoare.

Estimare privind cantitatea generata de deșeuri periculoase incluse in deseurile menajere

Prognoza ia in considerație o cantitate maxima de deșeuri periculoase generate de 2,5 kg/locutorxan, ceea ce va reprezenta :

-    2010-4.942 t/an;    -    , ...

-    2013-4.912 t/an.    '    " ' ' “

In prezent, eficienta de colectare a componentelor periculoase este destul de

scăzută. Sunt necesare campanii prelungite >de conștientizare a publicului in legătură cu riscurile. La inceput, eficienta de colectare separata a deșeurilor periculoase este destul de scăzută si va crește doar prin educație continua. ■

Estimând /o eficienta ele colectare, de 50%, ceea ce este. foarte optimișt,; vor. fi

Estimând ca 50% din aceasta cantitate sunt componente organice si restul sunt componente anorganice, este necesara o capacitate de incinerare de 1.250 t/sn. 1.250 t/an trebuie tratate si eliminate.

Se estimează o cantitate de 3.125 t/an de uleiuri uzate, ceea ce va necesita o capacitate adecvata de'distilare sau o capacitate de incinerare de cel puțin 4.375 t/an. In Municipiul București este in funcțiune o instalație de incinerare a deșeurilor periculoase cu capacitatea de 12.500 t/an. Instalația de incinerare este echipata cu unitati de eliminare a gazelor, in conformitate cu cerințele directivei UE privind incinerarea deșeurilor.

Tabel nr. 38 - Informații incinerator IRIDEX

Date de identificare operator/localitate

Capacitate proiectata (t/an)

Cod deșeuri periculoase municipale preluate

Instalații de el

minare

Incinerator

r-i î l •'

// '

; !

SC IRIDEX Group—Import

^prtSRL    ikUiMr

Sectorul 1 ,    .

CWL.PRIG

;    ,r/,‘ a A

12.800

ORM CU] ÎNALUL !

20 01 13, 20 01 17, 20 01 26, 20 01 27, 20 01 29, 20 01 31, 20 01 35, 20 01 37

In ^pul,^0țQ7^rfost dat in funcțiune un depozit de deșeuri periculoase la Slobozia, operator SC VIRANI SALUBRITATE SA si o parte din deseurile periculoase din Municipiul București sunt transportate si depozitate la acest depozit.

Numărul bateriilor auto este calculat in funcție de numărul de mașini al căror baterii ar trebui inlocuite din 5 in 5 ani. Acest lucru necesita o capacitate de colectare si reciclare anuala de aproximativ 140.000 baterii sau 1500 t plumb, 150 t de acid si aproximativ 140 t plastic.

5.2. DEEE

Tipurile de deșeuri de echipamente electrice si electronice care fac obiectul Planului sunt prezentate in Tabelul nr. 39.

Cod deseu (conform HG nr. 856/2002)

Tip deseu

20 01 21*

tuburi fluorescente si alte deșeuri cu conținut de

mercur

20 01 23*

echipamente abandonate cu conținut de CFC (clorofluorocarburi)

20 01 35*

echipamente electrice si electronice casate, altele depatTcefpssȘpecificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu Wțpponenti periculoși

20 01 36    £

4 - ■..... r

^laibamenW ejfeșctrice si electronice casate, altele

SdeSat cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 si 20





CONFORM CU ! ÎJ


In 2005, numărul locuitorilor din Municipiul București era de 1.929.00 echipamente electrice si electronice este luat din anuarul statistic pe 2005.

Tabelul nr. 40 - Numărul de echipamente in Municipiul București

Categorii

Numărul de

echipamente/1000 locuitori

Numariptal

Toate tipurile de radio si MP3 playere ..... '    ’

..... 380,9

733.232

Televizoare

292,2

563.654

Frigidere

223,6

431.324

Mașini de spalat

158,2

305.168

Aspiratoare

104,7

201.966

Mașini de cusut

79,7

153.741

Telefoane mobile

205,2

395.831

Tabelul nr. 41 - Durata de funcționare a echipamentelor

Categorii

Durata medie de funcționare (ani)

Greutate medie kg/articol

Frigider, congelator

15

62

Mașina de spalat

10

75

Electrice

10

50

Aspirator

8

15

Televizor

6

25

Calculator, monitor, tastatura

5

20

Tabelul nr. 42 - Greutate totala a echipamentelor autohtone si importate in Romania

Categorii

Autohtone sau importate

Cantitate

(tone)

Greutate medie

Nr.

T

Kg/articol,

Kg/loc.

Radio si casetofoane

879.879

10.558,6

1,2 kg/item

Televizoare

674.982

23.624,0

35 Kg/item

Frigidere

516.516

32.024,0

62 Kg

Mașini de spalat

365.442

18.272,0

50 Kg

Aspiratoare

241.857

2419,0

10 kg

Mașini de cusut

184.107

9205,0

50 Kg

Telefon mobil

474.012

47,0

0,1 Kg

Mașini de spalat vase

1.365

49,14

36 kg

Cuptoare

32.397

1749,0

54 Kg

Cuptoare cu microunde

33.745

455,0

13,5

Convectoare

283.148

1699,0

6 Kg

Aparate de aer condiționat

47.325

1514,0

32 Kg

Fax

17.257

86,0

5 Kg

Camera video    •    . * .

-    42,063    . .

r    . 35,7 .    .

0,850 Kg

Lămpi fluorescente

2.666.692

182,0

0,08 Kg

Combine frigorifice pentru spatii comerciale

2.201

286,0

130 kg

Frigidere mici    ?

" 7 1.100

77,0

70 kg

Boiler    ț

-19315. fi

1545,0

80 Kg

Calculator, monitor, tastatura    .

18.996 ii

266,0

14 kg

PLANUL DE GESTIONARE A DEȘE^RH^ÎN MUNICIPIUL    CU


ORIGINALUL

Categorii

Numărul de -echipamente/1    7'

locuitori

Nurpar tofșt

Greutatea medie (kg)

Total

(t)

Toate tipurile de radio si MP3 playere

380,9

733.232

1,2

879

Televizoare

292,2

563.654

35

19727

Frigidere

223,6

431.324

62

26742

Mașini de spalat

158,2

305.168

50

1525

Aspiratoare

104,7

201.966

10

2019

Mașini de cusut

79,7

153.741

50

7687

Telefoane mobile

205,2

395.831

0,1

40

TOTAL

58.619

Planul de Implementare

In Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantitati de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an după 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an după 31.12.2007 si incepand cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an după 31.12.2008.

Tabel nr. 43 - Cantitate de deșeuri din echipamente electrice si electronice generata anual care poate fi colectata

Date limita pentru tinte

31.12.2006

31.12.2007

31.12.2008

2 kg/locuitor pe an

3 kg/locuitor pe an

4 kg/locuitor pe an

An de referința

2007

2008

2009

Număr populație din Regiunea 8

2.081,941x

2.081.941x

2.081.941x

Cantitate    anuala

colectata de DEEE (t/an)

4.163,8

6.245,8

8.327,7

x) a fost luata in considerare a stagnare a numărului populației

Aceasta va necesita o capacitate de dezasamblare de minim 8.400 t/an din anul

2008.

Costul de dezasamblare variaza intre 175 si 350 €/t, in funcție de categoria de deșeuri din echipamente electrice si electronice care se dezasambleaza si a condițiilor impuse pe piața materiilor prime secundare.

Organizarea punctelor de colectare

In prezent, in Muncipiul București sunt in funcțiune 17 puncte de colectare a DEEE.

Tabelul nr. 44 - Amplasarea punctelor de colectare a DEEE





tUNHJRM Cl

ORIGINALUL




PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR IN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Amplasament/punct de colectare (date de identificare)

Punct/Puncte de sector/ peste 300.000 de locuitori

Societatea care administrează punctul de colectare stabilit

Autorizare

Cpîegpriț^ DEEE ppîectă^i^pnf^m ÂnexeL    G

nr. 448/2005

Sectorul 2

Str, Ion Heliade Radulescu nr. 33

>300.000

SC SUPERCOM SA

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Sectorul 3

Str. luliu Barasch nr. 4A,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Th. Sperantia -str. Cezar Bolliac,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21,20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Bd-ul Burebista nr. 1,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Aleea Banu Udrea nr. 10,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str.    Alexandru

Magatti    -    Gh.

Petrascu,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Liviu Rebreanu -parc IOR,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21,20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Rotunda nr. 4,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Fizicienilor nr. 21,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Sos. M. Bravu - str. Laborator,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Splaiul Unirii nr. 59,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21,20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Conacului nr. 2,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Bd.-ul 1 Decembrie 1918 nr. 8,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Codrii Neamțului nr. 15,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Industriilor statia de inalta tensiune,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Str. Gh. Tatarescu spate bloc D16,

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Bd.-ul 1 Decembrie 1918 parc poarta 4.

20.000

SC ROSAL GRUP SRL

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Sectorul 4

Sa    ■

Str. Niculitel nr. 4

>300.000

.i- ’    ■

SC REBU SA

In curs

20 01 21, 20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Sectorul 5    j

ORIGINALUL i

Primăria Munictpiuiui București    ~----------

PLANUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Aleea    Salaj

intersecție cu str. Soldat Pricopan si str. Dunavat

>300.000

ADP Sector 5

In curs

20 0T21,20 0T 2Ă, 20 01 35^20 01 36

ț;

'A    "V t;

v-    ''A

..............-'-A----------------------A'AA ....

Sectorul 6

’v'! A

B-dul luliu Maniu nr.15

>300.000

SC URBAN SA

In curs

20 01 21,20 01 23, 20 01 35, 20 01 36

Societățile economice care sunt autorizate sa desfasoare activitati de colectare/reciclare/tratare DEE sunt prezentate in Tabelul nr. 45.

Tabelul Nr. 45 - Societățile economice autorizate sa desfasoare activitati de colectare/reciclare/tratare DEE

Nr.crt

Nr.,    data    si

valabilitatea autorizației    de

mediu

Tipul activitatii

Adresa

Contact

1

194/11.05.2006 val.4 ani si 7 luni

SC REMAT BUCUREȘTI SUD SA

Centru colectare, valorificare deșeuri industriale reciclabile

Sos.Berceni Fort    nr.5,

sector 4

Tel.3345668,

334 53 89, fax: 334 52 94,

2

198/15.05.2006 val.30.12.2008

SC AS METAL COM SRL Centru de colectare si valorificare    deșeuri

industriale    reciclabile,

vehicule scoase din uz si echipamente electrice si electronice

Sos.Berceni

nr.104G,

sect.4

tel.3193957 fax:3193956 info@asmetal.ro

3

228/25.05.2006 val. 01.06.2007

SC REMAT VEST SA Centru de colectare si valorificare a deșeurilor industriale

Str.Barsanest i nr.23, sect.6

Tel.4340504 tel:4340509; 4341029

Prima experiența cu punctele de colectare organizate demonstrează ca va dura pana publicul va conștientiza existenta acestora si va aduce aparatele la aceste locații. In paralel, in unele cazuri, magazinele de aparatura electrica si electronica oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizații private mai mari care colectează aceste aparaturi si apoi le trateaza si vând diferite componente producătorilor.

Pentru a atinge tinta pana la 31.12.2008 trebuie instalata o capacitate de dezmembrare de cel puțin 8.400 t/an. Aceasta capacitate ar trebui sa se bazeze pe cifre

reale in ceea ce privește articolele cqlgctate.capacitate ce va fi atinsa la cel puțin 1-2 ani după începerea serviciului de colecte^



CU;

ORîGîNALUL

Tabelul nr. 46 - Ținte privind colectarea si tratarea vehiculelor scoase din uz •

16.1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare județ. (In prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru București si 1 punct de colectare pentru Ilfov)