Hotărârea nr. 380/2019

Hotãrârea nr. 380 privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici și a documentației tehnico-economice - faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul “Cresterea mobilitãtii traficului prin realizarea terminalului multimodal incluzând si spatii de parcare pentru moduri de transport auto si biciclete (zona Spital Judetean), în municipiul Ploiesti”, aprobați prin Hotărârea Consiliului Local nr. 494/16.11.2018


ROMÂNIA

JUDEȚUL PRAHOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

HOTĂRÂREA NR. 380

privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici și a documentației tehnico-economice - faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul “CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND ȘI SPAȚII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO ȘI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) ÎN MUNICIPIUL PLOIEȘTI”, aprobați prin Hotărârea Consiliului Local nr. 494/16.11.2018

Consiliul Local al Municipiului Ploiești:

Văzând Referatul de aprobare nr. 485/27.09.2019 a domnului Primar Adrian Florin DOBRE și Raportul de specialitate comun înregistrat sub nr. 9583/26.09.2019 la Direcția Tehnic-Investiții, subnr. 300/26.09.2019 la Direcția Economică și subnr. 316/27.09.2019 la Direcția Administrație Publică, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, Contracte prin care se propune actualizarea indicatorilor tehnico-economici și a documentației tehnico-economice - faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul “CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI” aprobați prin Hotărârea Consiliului Local nr. 494/16.11.2018;

Luând în considerare Avizul comisiei de specialitate nr. 1 - comisia de buget finanțe, control, administrarea domeniului public și privat, studii, strategii și prognoze din data de 27.09.2019;

Având în vedere:

  • - prevederile Programului Operațional Regional 2014 - 2020, Axa Prioritară 4 -Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții 4 e - Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, Obiectivul specific 4.1 - Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă.

  • - Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Ploiești 2014 — 2020, aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 163/30 mai 2016,

  • - Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Ploiești (P.M.U.D. Ploiești),

  • - Documentul Justificativ pentru Finanțarea din Fonduri Europene Structurale și de Investiții 2014 - 2020 a Municipiului Ploiești,

- Hotărârea Consiliului Local nr. 494/16.11.2018 privind aprobarea documentației tehnico-economice pentru obiectivul de investiție “CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND ȘI SPAȚII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO ȘI BICICLETE (ZONĂ SPITAL JUDEȚEAN) ÎN MUNICIPIUL PLOIEȘTI”;

  • - art. 7 alin 6) din Hotărârea de Guvern nr. 907/29.11.2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;

  • - Instrucțiunea AMPOR nr. 112/08.03.2019 privind aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul instituțiilor publice și a unor măsuri fiscal/bugetare, cu modificările și completările ulterioare;

Luând în considerare prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată;

în temeiul prevederilor art. 129 alin. 2), pct. 4), lit. d) și art. 196 alin. 1), lit. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se modifică anexa nr. 1 din Hotărârea Consiliului Local nr. 494/16.11.2018, conform Anexei care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2 Se modifică art. 3 din Hotărârea Consiliului Local nr. 494/16.11.2018 si va

5 avea următorul conținut “Se aprobă valoarea totală a proiectului în cuantum de 46.302.674,97 lei inclusiv TVA, din care C+Meste 24.844.640,42 lei inclusiv TVA ”.

Art. 3 Se modifică art. 4 din Hotărârea Consiliului Local nr. 494/16.11.2018 si va

5 avea următorul conținut: Se aprobă contribuția proprie în proiect a Municipiului Ploiești reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2% din valoarea eligibilă a proiectului în cuantum de 3.068.915,67 lei, conform Anexei la prezenta hotărâre.

Art. 4 Celelalte prevederi ale Hotărârii Consiliului Local nr. 494/2018 rămân neschimbate.

Art. 5 Direcția Tehnic-Investiții și Direcția Economică vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 6 Direcția Administrație Publică, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, }      ,7         7   9    7

Contracte va aduce la cunoștința celor interesați prezenta hotărâre.

Dată în Ploiești, astăzi, 27 septembrie 2019.

PREȘEDINȚI

9             L T

George Sori



Contrasemnează: SECRETAR GENERAL, Ioana Geanina SERBINOV


ANEXA la HCL

DESCRIEREA SUMARĂ A INVESTIȚIEI ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI aferenți proiectului “CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE

PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI”

  • 1. DESCRIEREA SUMARA A INVESTIȚIEI

Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor

In zona de nord a municipiului Ploiești, la intersecția dintre strada Gageni si Șoseaua Nordului, la adresa strada Gageni nr. 8 8A, exista o platforma betonata denumita impropriu „autogara Gageni”, unde parchează autocare si microbuze pentru curse extraorasenesti spre localitățile limitrofe din zona de nord. In cadrul acestui amplasament este prezent un trafic mare de calatori (conform studiu de trafic anexat, circa 17.0000 pasageri/ zi).

Biletele se achiziționează de la un chioșc amenajat pentru aceasta activitate sau de la șoferii autocarelor/ microbuzelor la momentul plecării in cursa. Calatorii asteapta plecarea in cursa pe platforma sau lângă autocar/ microbuz, fiind nevoiți sa petreacă uneori chiar câteva ore in picioare in aer liber. Pe teren sunt amplasate doua toalete ecologice

Datorita faptului ca in intersecție traficul auto este intens (conform studiu de trafic anexat, cap. Caracterizarea sectorului de drum Șoseaua Nordului - Strada Gageni si Strada Gageni - Șoseaua Nordului) si a faptului ca tramvaiele traversează platforma autogării, intrarea si ieșirea autocarelor/ microbuzelor din cadrul autogării se desfasoara greoi, timpii de semaforizare sunt mari, de aprox. 70 de secunde

Necesitatea promovării investiției

In raport cu obiectivele municipiul Ploiești, asumate prin PMUD si SIDU mobilitatea in zona intrării de Nord in municipiul prezintă următoarele disfunctionalitati majore:

  • •  Nu exista un nod de transfer modal inclusiv o statie de așteptare capat de linie, prin care sa se efectueze in mod civilizat transferul intre modurile de transfer urbane si cele extraurbane.

  • •  Traficul in intersecția Strada Gageni cu Șoseaua Nordului este intens, accesele si ieșirile din zona autogarii se desfasoara cu greutate datorita faptului ca se subordonează celorlalți curenți de trafic de pe strada Gageni si Șoseaua Nordului. Prin urmare mijloacele de transport public înregistrează timpi de călătorie considerabili pe aceasta porțiune.

  • •  Nu exista amenajari care sa favorizeze utilizarea bicicletelor.

Mijloacele de transport urban au vechime însemnata, ofermd^'de.-.mplt0°âji condiții de călătorie improprii                                    / I        -\ C

XT                           ,      .                .                  ,                      a«- i p‘;* 'v

Nu exista sisteme de asigurare a siguranței calatorilor. V* \          /â?*

Nu exista sisteme de informare a calatorilor

Calatorii ce au ca destinație Spitalul Județean Prahova au de pablurș o distanta

destul de mare de la autogara rudimentara organizata la intersecția Gageni -Șoseaua Nordului.


• Atât intrarea in municipiu cat si intersecția cu Șoseaua Nordului sunt defectuos organizate din punct de vedere al traficului, rezultând valori mari ale acestuia in perioadele de vârf si numai.

Aspectele enumerate mai sus descurajează cetățenii sa utilizeze mijloacele de transport public, iar persoanele care au posibilitatea opteaza in general pentru utilizarea mijloacelor de transport private pentru a calatori inspre municipiu, contribuind astfel la menținerea unui nivel ridicat al traficului in interiorul municipiului si al zonei de Nord a acestuia.

Având in vedere ca unul din obiectivele majore ale UE este reducerea emisiilor de GES generate de traficul motorizat, obiectiv asumat de către toate statele membre, este necesar ca municipiul Ploiești sa acționeze in acest sens, acest proiect de investiții fiind printre primele din cele propuse ca prioritare prin PMUD si SIDU.

Unul din principalele mecanisme prin care pot fi scăzute emisiile de GES generate de traficul motorizat este de a „convinge” un număr din ce in ce mai mare de cetateni sa utilizeze fie mijloacele de transport public fie modurile de transport nemotorizate (pietonal, velo, etc) in detrimentul utilizării mijloacelor de transport motorizate proprii.

Pentru ca acest mecanism sa funcționeze este necesara implementarea unei serii de masuri integrate, atat de natura tehnica cat si financiara, la nivelul intregii zone funcționale:

  • •  Asigurarea unor condiții decente de confort si siguranța a utilizatorilor sistemului de transport public

  • •  Asigurarea circulației in condiții optime pentru transportul public prin crearea de benzi dedicate si managementul traficului in scopul prioritizarii circulației acestora.

  • •  Asigurarea unor condiții de utilizare in siguranța a mijloacelor de transport nemotorizat, inclusiv puncte de parcare a acestora

  • •  Construcția de parcari tip park&ride la limita administrativa a municipiului

  • •  Modificarea strategiei parcărilor astfel incat sa fie descurajata parcarea vehiculelor proprietate privata pe domeniul public, in principal in zona centrala.

Având in vedere politica europeana in materie de mobilitate urbana si sprijinul financiar alocat statelor membre in vederea implementării de proiecte ce au ca efect scăderea emisiilor de GES generate de traficul rutier, materializat in Romania prin posibilitatea accesării de finanțări nerambursabile prin POR 2014-2020, Axa 4.1, municipiul are oportunitatea temporala a demarării imediate a unei serii de investiții in acest sector.

■■■ j—' "'$“’ V *• ■               y5^ v

Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

?            7           ----------------— |Sâi' fjSL u

Proiectul de investiții are ca obiectiv general reducerea emisiilodde\affeh^dpferate de traficul motorizat în municipiul Ploiești.

Pentru realizarea obiectivului general, proiectul de investiții are in vederea Atingerea următoarelor obiective specifice:

O.S.l: Creșterea calitatii si siguranței transportului public prin construirea terminalului multimodal si implementarea sistemului de management de trafic integrat cu sisteme de monitorizare, informare si e-ticketing.

O.S.2: Determinarea unui număr cat mai mare de calatori sa renunțe la modurile de transport motorizate, personale, in favoarea mijloacelor de transport public sau a modurilor nemotorizate de deplasare, prin crearea de facilitați park and ride, bike sharing si piste de biciclete.

O.S.3: Reglementarea circulației mijloacelor de transport rutiere si a circulațiilor velo si pietonale in zona de Nord a Municipiului prin reconfigurarea străzii Gageni.

Particularitati ale amplasamentului:

Proiectul de investiții se va realiza in intravilanul Municipiului Ploiești, pe strada Gageni in imediata proximitate a Spitalului Județean de Urgenta Prahova, la limita administrativa a municipiului, pe imobilul cu numărul cadastral 136182

Amplasamentul este o zona importanta de tranzit rutier (intrarea in orașul Ploiești pe DJ102 dinspre Centura de Nord Ploiești, respectiv DN1), dar si pietonal, având in vedere obiectivele socio-economice din zona. In imediata apropiere a amplasamentului se afla punctul de întoarcere al tramvaiului 102, cat si stații de troleibuz, autobuz, maxi-taxi si taxi.

De asemenea, se vor realiza lucrări punctuale asupra următoarelor imobile:

Nr.crt.

Denumire amplasament

Număr cadastral atribuit

Linie

1

Str. Gageni

144104

102

2

Sos. Vestului tronson II

144232

102

3

Sos. Vestului tronson I

144242

102

4

Sos. Nordului

144241

102

5

Str. Dominisori tronson I

144231

102

6

DJ 102 -Str. Gageni (intersecție cu Sos. Nordului)

144290

102

7

DJ 129-Str. Marasesti (intersecție cu Sos. Vestului si Str. Libertății)

144273

102

8

DJ 156-Str. Gh.Grigore Cantacuzino (intersecție cu Sos. Vestului)

144271

101

Nr.crt.

Denumire amplasament

Număr cadastral V atribuit

9

DJ 1011-Bdul Republicii Tronson 1 (intre Sos. Vestului si Piața Mihai Viteazul)

144282

102/101

10

DJ102-Ghe. Doja

144285

101

11

DJ 102E-Str. Ștefan

Greceanu

144280

101

12

DJ 139

144284

101

13

DJ 101-Bdul Republicii

Tronson 2

144279

101

14

Parcare Vestului

144287

101

15

P-ta Mihai Viteazu tronson

1

144289

101

16

P-ta Mihai Viteazu tronson

2

144288

101

17

P-ta Mihai Viteazu tronson

3

144281

101

18

P-ta Mihai Viteazu tronson

4

144291

101

19

P-ta Mihai Viteazu tronson

5

144274

101

20

Str. Nicolae Balcescu

144276

101

21

Str. Ștefan Greceanu

144296

101

22

Str. George Cosbuc

144275

101

23

Str. Gh. Doja tronson 1

101

24

Str. Gh. Doja tronson 2

144283

101

25

Democrației tronson 1

144265

101

Descrierea investiției:

Terminalul multimodal va avea in componenta din următoarele elemente principale:

  • •   Statie capat de linie pentru mijloacele de transport urban;

  • •  Peroane de incarcare/ descărcare pasageri pentru mijloacele de transport urban si interurban;

  • •  Zone de așteptare pentru mijloacele de transport urban;

  • •   Parcare biciclete;

  • •  Parcare autoturisme tip „park&ride”.

In scopul facilitării transferului intermodal de pasageri se va amenaja si zona cuprinsa intre bucla de intoarcere a tramvaielor (traseele 101 si 102) in scopul intergrarii peroanelor tramvaielor in zona de transfer multimodal.

De asemenea proiectul de investiții include si creerea unui dispecerat ce va gestiona funcționarea sistemului integrat de management al traficulilij. AcestjsîșMn va include următoarele subsisteme:                                    ";

  • •   subsistemul de management al traficului pentru mijloacele de tranșport public;

  • •   subsistemul de informare al calatorilor;

  • •   subsistemul de monitorizare video;

  • •   subsistemul de monitorizare a poziției mijloacelor de transport.

Din punct de vedere constructiv, prin proiectul de investii se propun următoarele masuri principale:

  • •  Amenajarea de platforme rutiere pentru accese, zone de imbarcare/debarcare parcari cu sistem rigic cu imbracaminte din beton

  • •  Amenajarea peroanelor de sosire/plecare cu sistem rigid cu imbracaminte din beton

  • •  Extinderea carosabilului zonei ce include bucla caii de rulare a tramvaiului si intrarea spitalului județean cu sistem bituminos.

  • •  Amenajarea trotuarelor si pistelor de biciclete cu sistem bituminos

  • •  Construcția clădirii statiei capat de linie. Aceasta va fi dezvoltata pe parter si etaj pe structura mixta din metal - beton armat, cu fațade mixte cărămidă - perete cortina, cu accese pe toate cele patru laturi

  • •  Realizarea dispeceratului pentru sistemul de management al traficului si e-ticketing ce include hardware-ul si sofware-ul necesare

  • •  Instalarea de senzori de senzori de detecție a traficului, de module de comunicație cu elementele de semaforizare, de module de detecție a poziției in trafic

  • •  Instalarea panourilor de afișare electronice in stațiile de așteptare si in mijloacele TPU

  • •  Instalarea elementelor de e-ticketing in mijloacele TPU

Din punct de vedere funcțional, proiectul de investii are in vedere următoarele obiective:

  • •  Asigurarea siguranței si transferului optim al fluxului de calatori intre TPU si TPEU

  • •  Asigurarea unei stafii de așteptare pentru transferul calatorilor

  • •  Asigurarea fluxurilor mijloacelor TPU si TPEU in condiții de prioritate si reducere a situatilor conflictuale de trafic

  • • Asigurarea condițiilor de siguranța pentru modurile de transport nemotorizate spre/dinspre alte zone ale municipiului

  • •  Asigurarea unei zone de parcare tip park&ride

  • •  Asigurarea funcționarii sistemului de management al traficului

Zyr

£•"< I |

  • 2. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI \h LRENTL^ f Ș

INVESTIȚIEI                                \o

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului+d|’fi^v^tiții, exprimată în iei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcfii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;

1 Valori art.l din HCL

UM

Valoare

Valoare totala inclusiv TVA

Lei

46.302.674,97

C+M inclusiv TVA

Lei

24.844.640,42

Contribuție beneficiar la cheltuieli neeligibile

Lei

2.186.594,05

Contribuție beneficiar la cheltuieli eligibile

Lei

882.321,62

VALOAREA TOTALA A INVESTIȚIEI (INV) II inclusiv TVA

Valoarea totala a investiției (INV) inclusiv TVA

Lei

46.302.674,97

(1 euro = 4,5744 lei)

Euro

10.122.130,76

din care:

Lei

24.844.640,42

Construcții - montaj (C+M) inclusiv TVA

Euro

5.431.234,79

III DURATA DE REALIZARE A INVESTIȚIEI

DURATA DE REALIZARE A INVESTIȚIEI: 24 luni de la semnarea contractului de finanțare


vineenutâ/



STUDIUL DE FEZABILITATE

“CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI”

BENEFICIAR MUNICIPIUL PLOIEȘTI

întocmit 2013

Revizia 1.3 - Noiembrie 2019

LISTA DE SEMNATURI

COORDONATOR PROIECT

SEF PROIECT:

PROIECTANTI SISTEMATIZARE VERTICALA, DRUMURI SI PLATFORME:



ING. SILVIU NOVAC




PROIECTANTI REȚELE EDILITARE:


ING. MIHAELA LUPU


ING. ALEXANDRU DAUS


PROIECTANTI REȚELE ELECTRICE EXTERIOARE:

ING. GEANI AMAXIMOAEI /I

A

PROIECTANTI ARHITECTURA:

ARH. ANA MARIA URSACHE

PROIECTANTI MOBILIER URBAN, AMENAJARE PEISAGISTICA, ÎMPREJMUIRE:

ARH. ANA MARIA URSACHE

PROIECTANTI STRUCTURA:

ING. IONUT ȘTEFAN



<7 /-A

ING. MIHAELA SCUTELNICU^ V^'



PROIECTANTI INSTALAȚII INTERIOARE.

ING. GENI MANOLACHI

ING. GEANI AMAXIMOAEI

EXPERT MEDIU:

ING. MIRCEA POPESCU

COLECTIV ELABORARE ANALIZA COST BENEFICIU.

EC- MARIA VERUZI

DEVIZE

ING. MARIUS POPESCU

î

i



Studiu de fezabilitate


CUPRINS

  • 1  DATE GENERALE....................................

    • 1.1    Denumirea obiectivului de investiții

    • 1.2    Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul)

    • 1.3     Titularul investiției

    • 1.4    Beneficiarul investiției

    • 1.5    Elaboratorul studiului

  • 2  INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

    • 2.1    Situația actuala

    • 2.2    Informații despre entitatea responsabila

    • 2.3    Descrierea investiției

      • 2.3.1  Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiții pe

termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situația actuala, necesitatea si oportunitatea promovării investiției, precum si scenariul tehnico-economic selectat

  • 2.3.2  Scenarii tehnico-economice

  • 2.3.3  Descrierea constructiva, funcționala si tehnologica, după caz

  • 3    Date tehnice ale investiției

    • 3.1    Zona si amplasamentul

    • 3.2    Statutul juridic al terenului

    • 3.3    Situația ocupărilor definitive de teren

    • 3.4    Studii de teren

      • 3.4.1  Studii topografice

      • 3.4.2  Studii geologice si geotehnice

      • 3.4.3  Studii hidrologice

      • 3.4.4  Studii de trafic si emisii de gaze cu efect de sera

    • 3.5    Caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivelor de investiții,

specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investiției, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare

  • 3.5.1  Sistematizare verticala, drumuri si platforme.......

    • 3.5.1.1    Sistematizarea verticala

    • 3.5.1.2    Drumuri si platforme

      • 3.5.1.2.1  Trasee in plan

      • 3.5.1.2.2  Profilul in lung

      • 3.5.1.2.3  Profilul transversal tip ......

      • 3.5.1.2.4  Structura rutiera

      • 3.5.1.2.5  Lungimi si suprafețe

      • 3.5.1.2.6  Variante constructive

    • 3.5.1.3    Preluarea apelor meteorice

Apele meteorice colectate de gurile de scurgere vor fi dirijate către rețeaua de canalizare prin intermediul unui bazin de retentie

  • 3.5.1.4    Indicatoare, panouri si marcaje rutiere sau de orientare

  • 3.5.1.5    Spatii verzi

  • 3.5.2  Rețele de alimentare cu apa in incinta

    • 3.5.2.1    Branșamentul de apa potabila

    • 3.5.2.2    Rețea de alimentare cu apa pentru incendiu exterior si interior

    • 3.5.2.3    Rețea de alimentare apa potabila

Rețeaua de alimentare cu apa potabila este compusa din conducte PEID PE100 SDR17 PN10 cu diametre De 110x6,6 mm, De 63x3,8 mm si De 25x2,0 mm

  • 3.5.2.4    Rețea de alimentare cu apa pentru racordarea cișmelelor

  • 3.5.2.5    Variante constructive analizate.....................................

  • 3.5.3 Rețele canalizare menajera si pluviala in incinta. Colectare Gageni31

    • 3.5.3.1    Modul de racordare la rețeaua de canalizare publica a

  • 3.5.3 2 Rețeaua de canalizare pentru ape menajere uzate.......

  • 3.5.3.3    Rețeaua de canalizare pluviala....

  • 3.5.3.4    Bazinul de retentie ape meteorice


    3.5.4 Rețea termoficare de incinta


  • 3.5.5 Instalații electrice de curenti tari in incinta........................................................

  • 3.5.5.1    Branșamentul pentru alimentare cu energie electrica

  • 3.5.5.2    Alimentarea de rezerva cu energie electrica

  • 3.5.5.3     Linii electrice curenti tari in incinta

  • 3.5.5.4    Instalația de iluminat exterior

  • 3.5.6  Sistem supraveghere video si control acces

  • 3.5.7  Mobilier urban, amenajare peisagistica, împrejmuire

  • 3.5.7.1 Mobilier urban

In cadrul complexului terminalului la exterior se vor amplasa următoarele obiecte de

mobilier urban:

  • 3.5.7.2    împrejmuire

  • 3.5.8  Gestiunea deșeurilor

  • 3.5.9  Clădire statie capat de linie

  • 3.5.9.1    Arhitectura

  • 3.5.9.2    Structura

  • 3.5.9.3     Instalații electrice

  • 3.5.9.3.1 Instalații de curenti tari

  • 3.5.9.3.2 Instalații de curenti slabi

  • 3.5.9.4     Instalații sanitare

  • 3.5.9.4.1       Branșamentul de apa

  • 3.5.9.4.2       Distribuția de apa rece si calda

  • 3.5.9.4.3       Instalații de evacuare a apelor uzate menajere si a condensului ..61

  • 3.5.9.4.4       Instalații de evacuare a apelor pluviale

  • 3.5.9.4.5      Obiecte sanitare

  • 3.5.9.4.6       Instalații de stingerea a incendiilor cu hidranti

  • 3.5.9.4.7    Pregătirea apei calde menajere

  • 3.5.9.5    Instalații HVAC

Variante constructive

  • 3.5.9.5.1  Prepararea agentului de răcire si încălzire

  • 3.5.9.5.2  Instalația de pompa de căldură

  • 3.5.9.5.3  Instalația de încălzire, ventilare si climatizare cu centrale de tratare

complexa a aerului

  • 3.5.9.5.4  Instalația de incalzire cu radiatoare si perdele de aer cald

  • 3.5.9.5.5  Instalația de climatizare cu ventiloconvectoare

  • 3.5.9.5.6  Instalația de răcire camera servere

  • 3.5.9.5.7  Instalația de desfumare

  • 3.5.9.5.8  Instalația de evacuare aer viciat

  • 3.5.9.6    Dispeceratul central pentru managementul transportului public

  • 3.5.9.6.1  Subsistemul de management al utilizatorilor si interfața de comunicare 69

  • 3.5.9.6.2  Subsistemul pentru managementul traficului

  • 3.5.9.6.3  Subsistem pentru managementul flotei si resurselor

  • 3.5.9.6.4  Subsistem pentru informarea călătorilor

  • 3.5.9.6.5  Subsistem de supraveghere video

  • 3.5.9.6.6  Subsistem de vânzare și rezervare bilete / e-ticketing

  • 3.5.9.6.7  Dispeceratul sistemului de management al traficului

3.6 Situația existenta a utilităților si analiza de consum

  • 3.6.1  Situația actuala..................................................................77

  • 3.6.2  Consumuri estimate clădire.............................................

  • 3.6.3  Concluziile evaluării impactului asupra mediului..............XX?.. V '.^9

    • 3.7 Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a-investitiei\.A..?.l..lX^2 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIȚIEI.............................................

  • 4.1    Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

  • 4.2    Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a invesfHie.Lgj?,X^... 105

    ANALIZA COST - BENEFICIU


    109


  • 5.1    Identificarea investiției si definirea obiectivelor

  • 5.2    Analiza opțiunilor

  • 5.3    Analiza financiara

In cadrul devizului general al investiției a fost calculata Taxa pe valoarea adaugata de 19%

In ceea ce privește creșterea preturilor, s-a considerat o creștere egala cu variația evoluției PIB-ului. Variația evoluției este in conformitate cu previziunile Comisiei Naționale de Prognoza "Proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru


perioada 2017-2020" - Prognoza de primavara - Aprilie 2017

  • 5.4   Analiza economica

  • 5.5    Analiza de senzitivitate

  • 5.6    Analiza de risc.................................................,

  • 6 SURSELE DE FINANȚARE ALE INVESTIȚIEI

  • 7 ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI

125

  • 7.1    Număr de locuri de munca create in faza de execuție

  • 7.2   Număr de locuri de munca create in faza de operare

  • 8   PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Al INVESTIȚIEI

    • 8.1    Valoarea totala a investiției

    • 8.2    Eșalonarea investiției

    • 8.3    Durata de realizare.

    • 8.4    Capacitati (in unitati fizice si valorice)

    • 8.5    Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investiția .. 131

  • 9  AVIZE SI ACORDURI

  • 10 ACTE NORMATIVE AVUTE IN VEDERE

    132


Anexe

  • 1. Certificatul de Urbanism si avize/acorduri

  • 2. Studiu topografic

  • 3. Studiul geotehnic

  • 4. Studiu hidrogeologic

  • 5. Studiu de trafic

  • 6. Expertiza tehnica drum

  • 7. Analiza economico-financiara

  • 8. Memoriu tehnic organizare de șantier

  • 9. Piese desenate

ABREVIERI

PMUD       Planu[de Mobilitate Urbana Durabila

SIDU         Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana

GES       i Gaze cu efect de sera__

ȚPU         Transport public urban_____

TPEU        Transport public extra-urban

SMT         Sistem de management al traficului

1 DATE GENERALE

  • 1.1 Denumirea obiectivului de investiții


“CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA VeRMINA: 1llK: MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI’

  • 1.2 Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul)

Lucrarea se va executa in județul Prahova, in cadrul intravilanului Municipiului Ploiești, in zona de nord, pe Șoseaua Gageni, FN, număr cadastral 136.182, in imediata proximitate a Spitalului Județean de Urgenta Prahova.



Proiectant general:

INTERGROUP ENGINEERING S.R.L. Splaiul

Independentei nr. 294, Sector 6 București, Romania

Telefon:

+40 (021) 319.48.54, 55,

Fax:

+40(021) 319.48.58

E-mail:

consu 11@ i nterg rou p. ro

Reg. Com.

J 40/6798/2000,

C.U.I.

RO 13215737

Cod CAEN

7112 - Activitati de inginerie si consultanta tehnica legata de acestea

2 INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Prin prezentul studiu de fezabilitate s-a analizat oportunitatea si necesitatea dezvoltării unui terminal multimodal in zona de nord a municipiului in contextul abordării strategice la nivel municipal a problematicii scăderii emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) generate de traficul rutier.

Proiectul de investiții propus se integrează cu alte proiecte prioritare de infrastructura (si nu numai) ale municipiului prin a căror realizare se urmărește atingerea următoarelor obiective:

  • •   Creșterea numărului de utilizatori ai transportului public in defavoarea mijloacelor motorizate individuale de transport;

  • •   Creșterea numărului de utilizatori de moduri de transport nemotorizate;

  • •   Scăderea emisiilor de GES generate de utilizarea autovehiculelor.

Obținerea unor valori cat mai mari ai indicatorilor aferenti obiectivelor descrise mai sus este strâns legata de abordarea integrata, la nivel de municipiu / pol de creștere, a problematicii mobilității.

Astfel masurile ce vor avea ca efect indeplinirea obiectivelor descrise vor trebui sa fie aplicate la nivel municipal/ pol de creștere, fiecare proiect de investiție urmând sa includă componente ale acestor masuri.

Terminalul multimodal va avea in componenta următoarele elemente principale:

  • •   Statie capat de linie pentru mijloacele de transport urban;

  • •   Peroane de incarnare/ descărcare pasageri pentru mijloacele de transport urban si interurban;

  • •   Zone de așteptare pentru mijloacele de transport urban;

  • •    Parcare biciclete;

,.^S %            .  •> \

In scopul facilitării transferului intermodal de pasageri se va amenaja cu marcajp rutiere si zona cuprinsa intre bucla de întoarcere a tramvaielor (traseele 101 si 102 )f.'înȚ scopul integrării j peroanelor tramvaielor in zona de transfer multimodal.                   | v            />■. ,7

W ■" ■■ z ' c'?/ De asemenea proiectul de investiții include si crearea unui dispecera’t^peytya>.geșțio.n,a funcționarea sistemului integrat de management al transportului public. Âî^&t'zsiștbm^va include următoarele subsisteme:

  • •   subsistemul de management al traficului pentru mijloacele de transport public;

  • •   subsistemul de informare a calatorilor;

  • •   subsistemul de monitorizare video;

  • •   subsistemul de management al flotei

  • •   subsistemul de e-ticketing

  • •   subsistemul de management al utilizatorilor si interfața de comunicații.

Tot in proiect sunt incluse panourile de informare si camerele CCTV ce vor fi montate in toate stațiile de calatori pentru tramvaie, troleibuze sau autobuze de pe traseele tramvaielor 101 si 102. (In proiect au fost incluse doar aceste statii in vederea modernizării avand in vedere ca prin Ghidul Solicitantului se solicita prezentarea extrasului de carte funciara din care sa reiasa înscrierea provizorie sau intabularea, iar tronsoanele de străzi pe care se desfasoara traseele 101 si 102 sunt singurele pentru care se pot prezenta aceste documente.)

După realizarea operațiunilor de cadastru pe celelalte străzi aferente tuturor celorlalte trasee se va continua cu modernizarea tuturor stațiilor de așteptare.

Dispeceratul va comunica cu echipamentele montate in intersecții (bucle inductive, semafoare, camere CCTV), cu cele montate in stafiile de așteptare (panouri de informare, camere CCTV, terminale e-ticketing) si cu cele montate in mijloacele de transport (GPS, panouri de informare, camere CCTV, terminale e-ticketing).

In proiectul de investiții este inclusa de asemenea amenajarea pistei de biciclete dublu sens, pe partea dreapta a străzii Gageni dinspre intrarea in municipiu către Șoseaua Nordului precum si crearea unor platforme pentru parcările de tip bike-sharing / bike&ride.

Proiectul de fata este unul prioritar pentru municipiul Ploiești in raport cu obiectivele locale de reducere a emisiilor de GES generate de utilizarea autovehiculelor, inscriindu-se printre proiectele ce urmăresc creșterea gradului de utilizare a transportului public si a modurilor de transport nemotorizate in paralel cu scăderea gradului de utilizare al mijloacelor de transport motorizate individuale.

Prezentul proiect de investiții se regăsește in lista proiectelor prioritare in următoarele documente strategice ale municipiului:

  • •   Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana;

  • •   Planul de Mobilitate Urbana Durabila;

  • •   Documentul Justificativ FESI.

Prezentul studiu de fezabilitate a fost intocmit in mai 2015 si revizuit in iunie 2018. Motivele reviziei au fost schimbările legislative atat de natura tehnica cat si financiara.

Prezentul proiect de investii face parte dintr-o serie de proiecte prioritare, ce vor conduce in mod integrat la scăderea emisiilor de GES, dintre care enumerăm:

• Proiect de modernizarea a flotei auto - contract cadru cu BMC pentru livrarea intre 2019 si 2020 a 50 de autobuze diesel euro 6


/

Proiect de modernizare a flotei auto electrice - parteneriat cu M.DR achiziția a 20 de tramvaie, 20 de troleibuze si 9 autobuze electrice. /

Proiect de modernizare a intersecțiilor semaforizate - contract sem “  1

Proiect de construire a unui terminal multimodal in zona benzi a străzii Cantacuzino cu creerea de banda dedicata park&ride si bike&ride.

Proiect de realizare a legăturii rutiere intre Gara de Sud si Gara de Vest, cu banda

dedicata transportului public, realizarea unui terminal multimodal si parcari park&ride si bike&ride.


  • •  Proiect de modernizare a străzii Ștrandului, cu crearea de benzi dedicate pentru transportul public.

  • •  Proiecte de modernizare a bazei materiale pentru întreținerea si repararea mijloacelor electrice.

Pentru finanțarea proiectului se vor accesa fonduri prin POR/2017/4/4.1/1 (Cod nr. POR/182/4) - Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiții 4e: Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, Obiectivul specific 4.1: Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020.

  • 2.1 Situația actuala

In zona de nord a municipiului Ploiești, la intersecția dintre strada Gageni si Șoseaua Nordului, la adresa strada Gageni nr. 88A, exista o platforma betonata denumita impropriu „autogara Gageni”, unde parchează autocare si microbuze pentru curse extraorasenesti spre localitățile limitrofe din zona de nord. In cadrul acestui amplasament este prezent un trafic mare de calatori (conform studiu de trafic anexat, circa 17.0000 pasageri/zi).

Biletele se achiziționează de la un chioșc amenajat pentru aceasta activitate sau de la șoferii autocarelor/ microbuzelor in momentul plecării in cursa. Calatorii asteapta plecarea in cursa pe platforma sau lângă autocar/ microbuz, fiind nevoiți sa petreacă uneori chiar câteva ore in picioare in aer liber. Pe teren sunt amplasate doua toalete ecologice.

Un număr mare de calatori ce utilizează autogara Gageni au ca destinație Spitalul Județean. Distanta mare dintre platforma unde parchează cursele si clădirea spitalului ingreuneaza accesul spre Spitalul județean.

Datorita faptului ca in intersecție traficul auto este intens (conform studiului de trafic anexat, cap. Caracterizarea sectorului de drum Șoseaua Nordului - Strada Gageni si Strada Gageni - Șoseaua Nordului) si a faptului ca tramvaiele traversează platforma autogării, intrarea si ieșirea autocarelor/ microbuzelor din cadrul autogării se desfasoara greoi, timpii de semaforizare fiind mari, de aprox. 70 de secunde.

Din punct de vedere al managementului de trafic la nivel de municipiu, in prezent sunt echipate cu echipamente noi de trafic un număr de 19 intersecții din Municipiul Ploiești, iar 13 sunt in curs de modernizare. Pentru fiecare intersecție echiparea presupune următoarele:

Semafoare cu LED

Automat de semaforizare - tip Swarco

Sisteme de măsurare a traficului pentru toate ramurile intersecției

Camera video instalată pentru monitorizarea traficului

ERGRQUP

In prezent semaforizarea intersecțiilor funcționează in modul „local”, nefi/nW/wh§Gtăte,-la-un


,• conectate la un dispecerat de trafic. Pe baza măsurătorilor efectuate de senzorii inducti^iMjonțști pe flecâreb

ramura a unei intersecții se iau decizii locale privind fludizarea traficului infiecaredintre aceste’

■   .              ,                                                                                                                                                                                                      / ?,C*j f;

intersecții.                                                                  A        xv.,)


\

€ O

In mijloacele de transport sunt montate echipamente GPS de generație vecher ce-transmit poziția vehiculului către centrala operatorului de transport.

Nu exista sisteme de informare electronice a calatorilor, nici in statii, nici in mijloacele de transport.

Este implementat un sistem de plata al biletului de călătorie prin SMS pentru o parte dintre traseele de transport existente.

Nu sunt implementate camere de monitorizare video, astfel incat se raportează frecvent infracțiunea de furt in stațiile de așteptare si in mijoacele de transport.

Mijloacele de transport in funcțiune sunt invechite moral si fizic, fiind necesara înlocuirea lor


  • 2.2 Informații despre entitatea responsabila

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Municipiul Ploiești.

Municipiul Ploiești a fost fondat la 29 ianuarie 1993 si funcționează in baza Legii nr. 215/2001 (Legea administrației publice locale) si a altor acte normative in vigoare.

Municipiul Ploiești, unul din orașele mari ale României, reședința a județului Prahova, este situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 25°2'48" longitudine estica si 44°56'24" latitudine nordica. Suprafața actuala a Ploiesti-ului este de aproape 60 km2. Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Barcanesti si Brazi, la vest cu comuna Targsoru Vechi, la est cu comuna Bucov.

Echipa tehnica de la nivelul primăriei Ploiești are capacitatea necesara pentru a gestiona astfel de proiecte complexe, avand o bogata experiența similara.

  • 2.3 Descrierea investiției

(2.3.1 Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale pianului detaliat de investiții pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situația actuala, necesitatea si oportunitatea promovării investiției, precum si scenariul^ tehnicp-economic selectat.

Nu s-a întocmit un studiu de prefezabilitate privind situația actuala, necesitatea si oportunitatea investiției. Proiectul a fost analizat si este inclus in lista prioritara de investiții din Planul de Mobilitate Urbana Durabila si in Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana.

Necesitatea promovării investiției

In raport cu obiectivele municipiul Ploiești, asumate prin PMUD si SIDU mobilitatea in zona intrării de Nord in municipiul prezintă următoarele disfunctionalitati majore:

  • •  Nu exista un nod de transfer modal inclusiv o statie de așteptare capat de linie, prin care sa se efectueze in mod civilizat transferul intre modurile de transfer urbane si cele extraurbane.

  • •  Traficul in intersecția Strada Gageni cu Șoseaua Nordului este intens, accesele si ieșirile din zona autogarii se desfasoara cu greutate datorita faptului ca se subordonează celorlalți curenți de trafic de pe strada Gageni si Șoseaua Nordului. Prin urmare mijloacele de transport public inregistreaza timpi de călătorie considerabili pe aceasta porțiune.

  • •  Nu exista amenajari care sa favorizeze utilizarea bicicletelor.

  • •  Mijloacele de transport urban au vechime insemnata, oferind de multe ori condiții de călătorie improprii

  • •  Nu exista sisteme de asigurare a siguranței calatorilor.

  • •  Nu exista sisteme de informare a calatorilor

  • •  Calatorii ce au ca destinație Spitalul Județean Prahova au de parcurs o distanta destul de mare de la autogara rudimentar organizata la intersecția Gageni -Șoseaua Nordului.

  • •  Atât intrarea in municipiu cat si intersecția cu Șoseaua Nordului sunt defectuos organizate din punct de vedere al traficului, rezultând valori mari ale acestuia in perioadele de vârf si nu numai.

Aspectele enumerate mai sus descurajează cetățenii sa utilizeze mijloacele de transport public, iar persoanele care au posibilitatea opteaza in general pentru utilizarea mijloacelor de transport private pentru a calatori inspre/dinspre municipiu, contribuind astfel la menținerea unui nivel ridicat al traficului in interiorul municipiului si in zona de Nord a acestuia.

Având in vedere ca unul din obiectivele majore ale UE este reducerea emisiilor de GES generate de traficul motorizat, obiectiv asumat de către toate statele membre, este necesar ca municipiul Ploiești sa acționeze in acest sens, acest proiect de investiții fiind printre primele dintre cele propuse ca prioritare prin PMUD si SIDU.

Unul din principalele mecanisme prin care pot fi scăzute emisiile de GES generate de traficul motorizat este de a „convinge” un număr din ce in ce mai mare de cetateni sa utilizeze fie mijloacele de transport public, fie modurile de transport nemotorizate (pietonal, velo, etc) in detrimentul utilizării mijloacelor de transport motorizate proprii.

Pentru ca acest mecanism sa funcționeze este necesara implementarea unei serii de masuri integrate, atat de natura tehnica cat si financiara, la nivelul intregii zone functionaje:^._^^^/V/O

• Asigurarea unor condiții decente de confort si siguranța a utilizatcpșij: transport public Asigurarea circulației in condiții optime pentru transportul public primercațeaW

____ ,_______________

dedicate si managementul traficului in scopul prioritizarii circulației acestol^faEȚut^ • Asigurarea unor condiții de utilizare in siguranța a mijloacelor de transport n£m< inclusiv puncte de parcare a acestora


îffcat,


  • •   Construcția de parcari tip park&ride la limita administrativa a municipiului

  • •  Modificarea strategiei parcărilor astfel incat sa fie descurajata parcarea vehiculelor proprietate privata pe domeniul public, in principal in zona centrala.

Având in vedere politica europeana in materie de mobilitate urbana si sprijinul financiar alocat statelor membre in vederea implementării de proiecte ce au ca efect scăderea emisiilor de GES generate de traficul rutier, materializat in Romania prin posibilitatea accesării de finanțări nerambursabile prin POR 2014-2020, Axa 4.1, municipiul are oportunitatea temporala a demarării imediate a unei serii de investiții in acest sector.

  • 2.3.2 Scenarii tehnico-economice

In vederea realizării masurilor necesare au fost analizate trei scenarii:

Scenariul I: Varianta tara investiție.

Scenariul l:_ Varianta fara investiție.______

Acest scenariu presupune ca primăria municipiului Ploiești sa nu inițieze nici o investiție si sa implementeze numai masuri de tip soft, cum ar fi modificarea strategiei parcărilor, intarirea politicilor de interzicere a parcărilor in zonele neamenajate, corelarea orarului mijloacelor de transport public urban cu cele de transport extraurban, demarcarea pistelor de biciclete.       _______ _____

Avantaje majore: Costuri de investiții reduse in contextul unui buget slăbit atat de schimbări legislative cat si de nevoile financiare considerabile pentru asigurarea funcționarii instituțiilor subordonate. Dezavantaje majore: Nu se asigura condiitile de a schimbare a deciziei calatorilor de a utiliza mijloace TPU sau moduri nemotorizate in defavoarea utilizării mijloacelor motorizate proprii. Nu se obține nici un rezultat notabil in raport cu obiectivul de reducere a emisiilor de GES.

Scenariul II: Extindere, reabilitare/ modernizare autogara Gageni si conversie in Terminal Multimodal.__________________________________________________________________________

Scenariul presupune organizarea terenului actualei autogări pentru amenajarea circulațiilor pietonale si auto din cadrul platformei, peroanelor de sosiri-plecări, construirea unei statii de așteptare si funcțiune anexe, demarcarea pistelor de biciclete. ________ ________ _________ ________ _____

Avantaje majore: Se pot rezolva parțial deficientele identificate. _______ _____ ______

Dezavantaje majore: Distanta fata de un punct de interes important, Spitalul Județean. Suprafața este insuficienta pentru realizarea tuturor obiectelor necesare: statie de așteptare, peroane de calatori pentru sosiri-plecări, parcare pentru biciclete, parcare tip park&ride, etc. Traseele TPU si TPUE se suprapun pe secțiunea străzii Gageni dintre limita administrativa si interesectia cu Soseau Nordului.

Scenariul III: Realizare Terminal Multimodal in zona Spitalului Județean de Urgenta Prahova incluzând si spatii de parcare pentru moduri de transport auto si biciclete pe noul amplasament din vecinătatea Spitalului Județean de Urgenta Prahova.___

Scenariul presupune organizarea unei zone tip terminal multimodal in vecinătatea Spitalului Județean, ce include construirea unei statii de așteptare capat de linie, construirea de peroane de sosiri-plecări, amenajarea zonei buclei tramvaielor, amenajarea parcărilor pentru autoturisme si bicicletete, implementarea unui sistem de management al traficului, demarcarea pistelor de biciclete.


Scenariul III: Realizare Terminal Multimodal in zona Spitalului Județean de Urgenta Prahova incluzând si spatii de parcare pentru moduri de transport auto si biciclete pe-noul am plasamentdinvecinătatea Spitalului Județean de Urgenta Prahova.


Avantaje majore: Se asigura condițiile maximale pentru un transfer modal civilizat, in condiții dej siguranța. Se asigura distanta optima fata de punctul de interes Spitalul Județean* Ip conjuncție cif alte masuri de ti.' soft sau alte investiții se asigura reduceri semnificative ale emiăijlprdfe~Wfe--jz/j

Dezavantaje majore: Nu este identificat nici un dezavantaj major.


Analiza scenariilor propuse:

Pentru selectarea opțiunilor propuse s-au luat in calcul criterii de tipul:

  • •  Social;

  • •  Mediu si sănătate;

  • •  Tehnic;

  • •   Financiar;

  • •   Instituțional.

Fiecare din scenariile propuse a fost evaluat comparativ, ținând cont de criteriile susmenționate. Pentru fiecare din criteriile de evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin punctarea acestora de la 1 la 3 puncte (3 - răspunde integral criteriului; 2 - răspunde parțial criteriului; 1 - nu răspunde criteriului); s-a folosit o medie ponderata intre ponderea individuala a fiecărui criteriu si subcriteriu de evaluare si valoarea data pentru cotarea variantelor

Criteriu

Pondere individuala propunere (%)

Scenarii propuse

1

H

r iu

Social

Calitatea serviciilor (transport)

18

1

2

3

Crearea de locuri de munca

2

1

2

3

Mediu si sănătate

Impactul pozitiv asupra mediului

10

1

2

3

Impactul pozitiv asupra sanatatii populației

10

1

3

3

Tehnic

Măsura in care amplasamentul răspunde cerințelor temei de proiect

10

1

2

3

Impact pozitiv asupra traficului in zona de Nord

10

1

3

3

Siguranța in exploatare

5

1

3

3

Financiar

Cost de investiție

20

3

1

2

Instituțional

Respectarea cerințelor legislative

10

1

3

3

Total

100%

1,5

2,05

2,75

Decizia

Scenariul III

CONCLUZIILE ANALIZEI DE OPȚIUNI:

In urma analizei efectuate, scenariul recomandat este scenariul III.

Având un singur dezavantaj, si anume al costului de investiție mai ridicat, avantajele scenariului recomandat sunt:

• prin amenajarea zonei de terminal multimodal se facilitează accesul calatorilor la mijloacele de transport public urban, in condiții de confort si siguranța

prin organizarea traficului in zona studiata se elimina problemele actuaie^cresca'rid'^ ^<4 astfel predictibilitatea plecărilor - sosirilor mijloacelor de transport publi ® / A1" ‘ r'j terminalul multimodal devine un punct de interes urban, atractiv, care imbunatăii^t^Ș/ funcționalitatea si imaginea la nivelul bulevardului in zona de nord a AiR^ipiuî^pAyA^-' Ploiești.

terenul liber propus nu este condiționat de existenta unor alte construcții ca re ar putea influenta negativ soluția aleasa.

2.3.3 1 Descrierea constructiva, funcționala si tehnologica, după caz

Pentru realizarea acestei zone a fost propus un teren situat intre Spitalul Județean si limita administrativa a municipiului.

Zona de transfer multimodal va fi astfel constituita din acest teren si zona buclei tramvaielor

In scopul amenajării acesteia s-au avut in vedere următoarele considerente:

  • •  Calatorii ce utilizează tramvaiul sa aiba un acces facil către / dinspre zona peroanelor de imbarcare - debarcare pentru mijloacele de transport extraurban

  • •  Sala de așteptare capat de linie sa fie localizata la o apropriere convenabila de peroanele de imbarcare ale tramvaielor, autobuzelor si mijloacelor de transport extraurban

  • •  Zona sa fie reglementata astfel incat sa permită accesul si traficul neconflictual al mijloacelor de transport public

  • •  In zona sa fie inclusa o parcare pentru biciclete

  • •  Peroanele de imbarcare - debarcare sa fie distincte pentru transportul public urban si cel extraurban

  • •  Zona sa includă o parcare tip park&ride pentru a facilita transferul intre mijloacele de transport proprii motorizate si mijloace de transport publice sau nemotorizate.

Din punct de vedere constructiv, prin proiectul de investii se propun următoarele masuri principale:

  • •   Construcția clădirii statiei capat de linie. Aceasta va fi dezvoltata pe parter si etaj pe

structura mixta din metal - beton armat, cu fațade mixte cărămidă - perete cortina, cu accese pe toate cele patru laturi                                  x

  • •  Realizarea dispeceratului pentru sistemul de management al transportului.. publfc'Șe

include hardware-ul si software-ul necesare

  • •   Instalarea panourilor de afișare electronice in stațiile de așteptare] » i

V A

Din punct de vedere funcțional, proiectul de investii are in vedere urmatoarereaobjedtiVe'A'J

? d* s -

  • •  Asigurarea siguranței si transferului optim al fluxului de calatori intre TPu sî’TPEU

  • •  Asigurarea unei statii de așteptare pentru transferul calatorilor in zona multimodala din nordul municipiului

  • •  Asigurarea fluxurilor mijloacelor TPU si TPEU in condiții de prioritate si reducere a situațiilor conflictuale de trafic

  • •  Asigurarea condițiilor de siguranța pentru modurile de transport nemotorizate spre/dinspre alte zone ale municipiului

  • •  Asigurarea unei zone de parcare tip park&ride

  • •  Asigurarea funcționarii sistemului de management al transportului public

  • •  Asigurarea unor puncte de parcare biciclete pentru sisteme de tip bike&ride and bike-sharing.

  • •  Asigurarea unor fluxuri de circulație optime si eliminarea conflictelor de trafic in zona intrării in terminalul multimodal.

  • •  Asigurarea siguranței calatorilor prin monitorizarea video a stațiilor de așteptare

3 DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

  • 3.1 Zona si amplasamentul

Proiectul de investiții se va realiza in intravilanul Municipiului Ploiești, pe strada Gageni in imediata proximitate a Spitalului Județean de Urgenta Prahova, la limita administrativa a municipiului.

Amplasamentul este o zona importanta de tranzit rutier (intrarea in orașul Ploiești pe DJ102 dinspre Centura de Nord Ploiești, respectiv DN1), dar si pietonal, având in vedere obiectivele socio-economice din zona. In imediata apropiere a amplasamentului se afla punctul de întoarcere al tramvaiului 102, cat si stații de troleibuz, autobuz, maxi-taxi si taxi.

  • 3.2 Statutul juridic al terenului

Terenul total ocupat de obiectivul de investiție este situat in zona de nord a municipiului Ploiești, are suprafața de 17.878 mp. Din punct de vedere juridic, pentru realizarea lucrării nu sunt necesare exproprieri, lucrarea realizându-se in totalitate pe domeniul public si privat al municipiului Ploiești.

  • 3.3 Situația ocupărilor definitive de teren

Suprafața totala 17.878 mp:

  • •  Teren Terminal Multimodal - 13.828 mp.

  • •  Teren strada Gageni - 4.050mp.

  • 3.4 Studii de teren

3.4.1 Studii topografice

Au fost efectuate de către INTERGROUP ENGINEERING S.R.L. si au cuprins zona terenului Terminalului Multimodal. Pentru întocmirea proiectului s-a ridicat suprafața terenului in plan, profilul in lung si s-au întocmit profile transversale.

Ridicările topografice efectuate pentru proiect s-au efectuat in

coordonate STEREO 70. i A se punctele caract^'nMi6e..if^^n, fost materializate |^n


Pe teren s-a materializat axul drumului existent, urmărindu-profil longitudinal si profil transversal. Stațiile de ridicare au martori.

Aceste măsurători s-au materializat in:                                          v

  • -  plan de situație, scara 1:1000;                                             ojys'-

  • -   profil longitudinal, scara 1:1000, 1:100;

profiluri transversale curente, scara 1:100.

Ridicările topografice au fost recepționate tehnic de către OCPI Prahova.

3A2 Studii geologice si geotehnice

In vederea determinării stratificației terenului si a proprietăților geomecanice ale pământurilor, in zona clădirii Terminalului Multimodal si a parcărilor supraterane, s-au executat 4 foraje de cate 6 m adâncime, iar pe traseul aleilor pietonale 3 foraje de 2 m adâncime.

Forajele au fost executate astfel incat sa se depaseasca zona activa a viitoarelor obiective.

Pozițiile lucrărilor cu foraje sunt marcate pe planul de amplasament sc. 1:500 (pl. nr. 2) din Studiul geotehnic atașat.

In profilele geotehnice unitare ale forajelor anexate sunt prezentate stratificația terenului si proprietățile fizico-mecanice ale pământurilor interceptate.

Simbolurile si unitățile de măsura sunt conform prevederilor SREN ISO 14688-1/2004, SREN ISO 14688-2/2005 si STAS 1243-88.

Stratificația de ansamblu este următoarea :

  • •  0,00 - 0,20 m pamant vegetal negricios;

  • •  0,20 -1,10 m praf argilos cafeniu, plastic vârtos;

  • •   1,10 - 6,00 m pietriș mic-mare cu nisip mic-mare cenușiu si bolovanis, îndesat.

Starea de îndesare a materialelor macrogranulare se încadrează preponderent in categoria 'îndesate" si pe alocuri in categoria "medii îndesate".

Apa subterana nu a fost interceptata pana la adâncimea forata de 6,0 m.

Date geomorfologice

Clima din zona amplasamentului este continentala si se caracterizează prin veri călduroase cu precipitații nu prea bogate si prin ierni relativ reci, punctate uneori cu viscole puternice, dar si cu frecvente intervale de încălzire care provoacă topirea si implicit discontinuitatea stratului de zăpada.

Temperatura aerului. Valoarea temperaturii medii anuale este cuprinsa intre 10 -11’C. Mediile lunii cele mai reci (ianuarie) prezintă valori intre -3°C si 0°C, iar temperatura medie a lunii cele mai calde (iulie) urca pana la 23°C.

Precipitațiile atmosferice. Cantitatile medii anuale ale precipitațiilor variază intre 800 si 1000mm. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in luna februarie si însumează valori cuprinse intre 30 - 40 mm, iar cantitatile medii cele mai mari cad in luna in iunie totalizând intre 80- 100 mm. Grosimea medie a stratului de zăpada se cifrează la cca 10-15 cm.

Harta privind repartizarea tipurilor climaterice după indicele de umezeala Thorhth^âjțepgowa' studiata se încadrează la tipul climatic II, caracterizat printr-un indice de umiditate

In conformitate cu prevederile Normativ NP 074/2007 obiectivul se încadrează in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus.

  • 3.4.3 Studii» hidrologice

Apa subterana nu a fost interceptata pana la adâncimea forata de 6 m.

Seismicitatea zonei

Conform Normativ P100 - 1/2006 amplasamentul cercetat este situat din punct de vedere al valorilor de vârf ale accelerației terenului ag=0.28g, iar din punct de vedere al perioadei de colt Tc, in zona cu Tc=1.0s. Conform standard SR11100/1-1993, terenul este in macrozona de intensitate 8.1 (grade MSK), in care probabilitatea producerii unui seism de gradul 8 sau mai mare este de minim o data la 50 de ani.

Adâncimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de 80 - 90 cm.

3.4.4 Studii de trafic si emisii de gaze cu efect de sera

Proiectul de investiții cuprinde in fapt doua componente: una cu efecte locale, pe zona de Nord a municipiului (zona terminal multimodal, amenajarea străzii Gageni) si una cu efect global la nivelul municipiului (dispeceratul pentru managementul transportului public). Prin urmare au fost realizate doua studii de trafic, si respectiv doua evaluării asupra impactului emisiilor de GES cauzate de modurile de transport motorizate.

Studiul de trafic pentru infrastructura străzii Gageni si a zonei multimodale a avut in vedere date de trafic extrase din studii anterioare de referința, precum si din efectuarea de investigații de circulație de tipul recensamintelor de trafic, desfășurate de către proiectant in perioada 8-11 iulie 2018.

Studiul a analizat volumele de trafic care in prezent se desfasoara pe drumul județean DJ102, sectorul Strada Gageni intersecția cu Șoseaua Nordului pana la intersecția cu Strada Alba lulia, sectoarele de recensământ analizate fiind:

  • •      DJ 102, intersecția Strada Gageni cu Șoseaua Nordului

  • •      DJ 102, intersecția Strada Gageni cu Strada Alba lulia

  • •      DJ 102, intersecția Strada Gageni cu Strada Cameliei

Au fost de asemenea efectuate anchete cu pasagerii autobuzelor in statia existenta de pe Strada Gageni intersecție cu Șoseaua Nordului.

Evaluarea fluxurilor de calatorii s-a realizat cu ajutorul programului de planificare a transporturilor VISUM produs de PTV.

Valorile de trafic, exprimate ca valori medii zilnice anuale (MZA), determinate după prelucrarea datelor de recensământ, au fost prognozate conform Scenariului de Creștere considerat.

De menționat ca abordarea a fost minimala in privința schimbării deciziei de a utiliza modurile de transport publice sau nemotorizate in defavoarea mijloacele de transport motorizate proprii avand in vedere ca responsivitatea a fost minima in cadrul interviurilor realizate.

Explicația rezida in faptul ca rezidentii si non-rezidentii nu cunosc azi avantajele unui tranport in condiții de confort, timp scăzut si siguranța, si nici dezavantajele unor tarife de parcare descurajante.

Având in vedere aspectele menționate mai sus, rezultate evaluării analitice sunt prezentate . mai jos:                                                                                                  '.i?          '

Creșterea estimata a numărului de pasageri transportați icalatorii) in cadrul sistemelor de S/ trans ort public de calatori construite/modernizate/extinse nr. ; asageri)

Rezultat așteptat

Valoare estimata pentru 2018fara proiect

Valoare estimata pentru primul an de implementare a proiectului (anul de baza 2021) [11

Valoarea estimata pentru 2026 după finalizarea proiectului

Valoarea ești mata pentru 2041, ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare

Scenariul "fara proiect"

3369600

3403296

3471362

3849671

5cenariul "cu proiect"

-

3504873

3672563

4403428

Creșterea estimata

-

2,9%

5,5%

12,6%

Creșterea estimata a numărului de persoane (deplasări) care utilizează pistele/traseele pentru biciclete construite/modernizate/extinse;

Rezultat așteptat

Valoare estimata pentru 2018fara proiect

Valoare estimata pentru primul an de implementare a proiectului (anul de baza 2021) [1]

Valoarea estimata pentru 2026 după finalizarea proiectului

Valoarea estimata pentru 2041, ultimul an ai perioadei de durabilitate a contractului de finanțare

Scenariul "fara proiect"

67736

85348

98218

151729

Scenariul "cu proiect"

-

96595

132369

288291

Creșterea anuala estimata

-

11,6%

25,8%

47,4%

Scăderea MZA estimata a traficului după imp lementarea terminalului

Rezultat așteptat

Valoare estimata pentru 2018fara proiect

Valoare estimata pentru primul an de implementare a proiectului (anul de baza 20211[1]

Valoarea estimata pentru 2026 după finalizarea proiectului

Valoarea estimata pentru 2041, ultimul an al perioadei de durabilitate a contractului de finanțare

Scenariul "fara proiect"

13178

16600

20420

34652

Scenariul "cu proiect"

-

16119

19813

33561

Scăderea anuala estimata a traficului MM

-

2,9%

3,0%

3,1%

Studiul de trafic pentru determinarea impactului implementării sistemului pentru managementul transportului public asupra emisiilor de GES a avut in vedere efectul global asupra emisiilor agregate in tot municipiul.

Dintre ipotezele prinicipale de lucru pentru scenariul de baza se pot retine următoarele:

  • •  Prin prezentul proiect de investiții se realizează dispeceratul si se modernizează un număr de 75 de statii de calatori

  • •  Prin contractul cu UTI se finalizează modernizarea intersecțiilor semaforizate

  • •  Prin contractul cu BMC se livrează un număr de 50 de autobuze Diesel Euro 6

  • •  Prin parteneriatul cu MDRAPFE se achiziționează un număr de 20 de troleibuze, 20 de tramvaie si 9 autobuze electrice.

  • •  In perioada 2021-2026 se vor inlocui ultimele 75 mijloace de transport necesare pentru asigurarea traseelor din municipiul.

  • •  Deținătorii de mijloace de transport motorizate proprii realizează o medie de 18.500 km / an, din care circa 60% in interiorul municipiului.


Din calculul analitic a rezultat ca fata de scenariul de baza, implementa aferente sistemului de management al transportului public va duce la emisiilor de GES cu cca. 200.000 tone / an.

3.5 Caracteristicile principale ale construcțiilor din cadrul obiectivelor de investiții, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investiției, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare

  • 3.5.1 Sistematizare verticala, drumuri si platforme

3.5.1.1 Sistematizarea verticala

Masurile de sistematizare verticala generala prevăzute prin proiect au in vedere realizarea de pante longitudinale si transversale in scopul preluării apei meteorice de pe amplasament si limitarea cantitatilor de pamant necesar a fi transportate.

Pentru realizarea sistematizării verticale sunt necesare următoarele operațiuni

  • •  decapare strat vegetal pe o adâncime de 10 - 20 cm, pe o suprafața de cca. 13.894 mp

  • •  desfacere structura rutiera existenta pe o suprafața de cca. 1.904 mp

  • •  desfacere trotuare existente pe o suprafața de cca. 341 mp

  • 3.5.1.2 Drumuri si platforme

3.5.1.2.1      Trasee in plan

Elementele geometrice ale drumurilor sunt dimensionate conform reglementarilor aflate in vigoare sau sunt calculate in baza unor elemente si parametri rezultate din acestea.

Reteau rutiera interioara este asimilata străzilor de categoria a 11 l-a, fiind încadrata in categoria de importanta „C" pentru lucrări de construcții. Viteza de proiectare este de 25 km/h.

Strada Gageni va fi reamenajata in zona terminalului multimodal astfel incat sa se încadreze in parametrii clasei tehnice de importanta II.

Din analiza situației din teren si a datelor culese a rezultat necesitarea amenajării unui sens giratoriu la intersecția străzii Gageni cu accesul in Terminalul Multimodal si in Spitalul Județean Prahova. Acest sens giratoriu este necesar sa reglementeze accesul in Terminalul Multimodal, in Spitalul Județean Prahova cat si in zonele rezidențiale din zona aflate in plin proces de construcție. Aceasta intersecție va fi semaforizata avand in vedere amploarea traficului din zona străzii Gageni si necesitățile de transport multimodal ale zonei. Parametrii geometrici ai acestei amenajari se regăsesc in detaliu in planurile de situație prezentate.

La amenajarea sensului giratoriu este prevăzut un spațiu de siguranța de 1,00 m lățime pe latura dinspre Terminalul Multimodal pavat cu pavele autoblocante si încadrat cu borduri de beton 20x25 cu inaltime libera de maxim 2 cm.

Se vor amenaja racordările cu drumurile laterale, pe o distanta de cca. 15 m.

Drumurile vor fi incadrate de borduri 20x25 din beton. Pentru delimitarea altor zone funcționale (ex. parcari) se vor folosi borduri 10x15 din beton.

In interiorul zonei terminalului este prevăzută o zona de parcare de tip park&ride, cu o capacitate de 78 locuri.

A ' X

In incinta sunt prevăzute platforme de beton rutier pentru gararea mijloace^pr/de.Irahs’pjpr^ urban si extraurban in dreptul peroanelor de calatori. Sunt de asemenea prevăzute platforme de garare pentru autocare.                                              ■ £' •|M

Prin proiect sunt prevăzute piste de biciclete in interiorul si in proximitatea^Țeîi^ihâltirQj Multimodal cu latimea de 1,00 m. Acestea sunt realizate sub forma de marcaj.piifca^pî'dptat (197 mp) si marcaje longitudinale (258 ml) pe partea carosabila si pe trotuare. Esle^i^azuta deasemenea si amenajarea unui loc special de parcare si preluare a bicicletelor de tip bike-sharing / bike - rentai. Aceasta locație se va afla in fata intrării principale in zona multimodala si cuprinde cca. 80 de locuri speciale de parcare a bicicletelor.

De asemenea sunt prevăzute piste de biciclete pe strada Gageni, cu latimea de 2,00 m pe trotuarul drept existent al străzii Gageni. Acestea sunt realizate sub forma de marcaj plin amprentat (1.139 mp) si marcaje longitudinale (cca. 3.321 ml) pe trotuare. S-au prevăzut deasemenea si 3 locații amenajate special de parcare si preluare a bicicletelor pe strada Gageni de tip bike-sharing / bike- rentai cu rastel. Aceste locații se afla in proximitatea străzii Cameliei, Cramele Halewood si Șoseaua Nordului si cuprind fiecare 30 de locuri speciale de parcare a bicicletelor.

3.5.1.2.2      Profilul in lung

Declivitatea este cuprinsa intre 0.50 - 1.50%. In plan vertical nu sunt prevăzute raze de racordare.

3.5.1.2.3      Profilul transversal tip

In concordanta cu normele tehnice actuale si ținând cont de clasa tehnica III in care se incadreaza rețeaua de drumuri din incinta Terminalului Multimodal, se va adopta următorul profil transversal tip, avand partea carosabila cu doua benzi de circulație (o banda pe sens):

lățime carosabil

3,00-9,90 m;

trotuare

1,50 m minim lățime, lățimi variabile preponderent de circa 2,00 - 3,00 m. Lățime maxima trotuar 8,00 m (in zona peronului adiacent clădirii).

pista de biciclisti

1,50 m lățime si 129 ml lungime;

panta transversala carosabil

2,5% - dubla stanga - dreapta la structura rutiera flexibila (asfalt) - pe zona afectata din strada Gageni de sensul giratoriu;

panta transversala carosabil

2,0% - dubla stanga - dreapta la structura rutiera rigida (beton rutier);

panta transversala pe trotuare

1,0%;

3.5.1.2.4      Structura rutiera

Structura rutiera a fost dimensionata considerând ca factori principali traficul si ciclurile repetate de inghet - dezgheț.

Benzi de acces si sensul giratoriu - structura rutiera elastica:
  • •  4 cm strat de uzura EB 16 rul 50/70 (BA 16)

  • •  6 cm strat de legătură EB 20 leg 50/70 cu aditiv de adezivitate (BAD 22.4)

  • •  8 cm strat de baza EB 31.5 baza 50/70 (AB 31.5)

  • •  25 cm strat de balast stabilizat cu ciment 6%

  • •  25 cm fundație de balast

  • •  20 cm strat de forma din balast


Drumurile din incinta - structura rutiera rigida tip 2:
  • •  23 cm beton de ciment BCR 4,5

  • •  2 cm strat de nisip

  • •  25 cm strat de fundație de balast

  • •  7 cm strat de forma din nisip


Parcările din incinta - structura rutiera rigida 1:
  • •  22 cm beton de ciment BCR 4,5

  • •  2 cm strat de nisip

  • •  15 cm agregate naturale stabilizate cu ciment 6%

  • •  20 cm strat de fundație de balast

  • •  7 cm strat de forma din nisip



Trotuare si platforma depozitare containere deșeuri:
  • •   4 cm beton asfaltic EB 8 rul 50/70 (BA 8)

  • •  12 cm balast stabilizat cu ciment 4%

  • •  10 cm balast

  • •  variabil umplutura pamant compactat


Parcari biciclete
  • •  18 cm beton de ciment C16/20

  • •  5 cm strat de nisip

  • •  20 cm strat de fundație de balast


Platforme exterioare statie ca pat de linie
  • •  20 cm beton de ciment C16/20

  • •  2 cm strat de nisip

  • •  15 cm strat de fundație de balast


Spațiu de siguranța giratie
  • •  8 cm pavele autoblocante carosabile

  • •  12 cm balast stabilizat cu ciment 4%

  • •   10 cm strat de fundație din balast

3.5.1.2.5      Lungimi si suprafețe


lungimea drumurilor din incinta

845 m

suprafața drumuri incinta

4.468 mp

parcari in incinta

3.180 mp

trotuare lângă clădire Terminal Multimodal

413mp

trotuare in cadrul terminalului, cu excepția celui de lângă clădirea terminalului

2.604 mp

Suprafața drumuri in afara incintei

3. 548 mp

spațiu de siguranța sens giratoriu (pavele)

53 mp

borduri 20x25 din beton

2.707 ml

borduri 10x15 din beton

831 ml

pista de biciclete Terminal

129 ml/197 mp

pista de biciclete strada Gageni

1.107 ml/1.139 mp

statii bike-sharing

540mp (90 locuri)


3.5.1.2.6

Variante constructive

Pentru alegerea soluției constructive au fost fost studiate următoarele variante.

a) Structura rutiera pentru strada Gageni


V

Varianta 1: Structura rutiera elastica cu următoarele caracteristici <, • 4 cm strat de uzura EB 16 rul 50/70 (BA 16)               F


...      ••     ••4’-

W ''. . .

''A  % •••

  • 5 cm strat de legătură EB 20 leg 50/70 cu aditiv de adezivitate (BAD 20)...

  • 6 cm strat de baza EB 31.5 baza 50/70 (AB 31.5)

20 cm strat de fundație balast stabilizat cu ciment 6%;

30 cm strat de fundație din balast;

  • 7 cm strat de forma din nisip, anticapilar si antigeliv.

Varianta 2: Structura rutiera elastica cu următoarele caracteristici

  • • 4 cm strat de uzura EB 16 rul 50/70 (BA 16)

  • • 6 cm strat de legătură EB 20 leg 50/70 cu aditiv de adezivitate (BAD 20)

  • • 8 cm strat de baza EB 31.5 baza 50/70 (AB 31.5)

  • • 25 cm strat de balast stabilizat cu ciment 6%

  • • 25 cm fundație de balast

  • • 20 cm strat de forma din balast

Este recomandata varianta 2, structura rutiera propusa fiind mai rezistenta, cu perioada de viata mai lunga si costuri de execuție sensibil apropiate
  • b) Structura rutiera pentru drumurile din incinta terminalului

Varianta 1: Structura rutiera elastica cu următoarele caracteristici

  • • 4 cm beton asfaltic BA16;

  • • 6 cm binder BAD22.4;

  • • 15 cm balast stabilizat cu ciment 6%;

  • • 20 cm fundație de balast amestec optimal;

  • • 7 cm strat de forma din nisip.

Varianta 2: Structura rutiera rigida cu următoarele caracteristici

  • • 23 cm beton de ciment BCR 4,5

  • • 2 cm strat de nisip

  • • 25 cm strat de fundație de balast

  • • 7 cm strat de forma din nisip

Este recomandata varianta 2, structura rutiera propusa fiind mai rezistenta, cu perioada de viata mai lunga si costuri de execuție sensibil apropiate
  • c)  Structura rutiera pentru parcările din incinta terminalului

Varianta 1: Structura rutiera elastica cu următoarele caracteristici

  • • 4 cm beton asfaltic BA16;

  • • 6 cm binder BAD22.4;

  • • 25 cm balast stabilizat cu ciment 6%;

  • • 20 cm fundație de balast amestec optimal;

  • • 7 cm strat de forma din nisip.

Varianta 2: Structura rutiera rigida cu următoarele caracteristici

  • • 22 cm beton de ciment BCR 4,5

  • • 2 cm strat de nisip

  • • 15 cm agregate naturale stabilizate cu ciment 6%


  • • 20 cm strat de fundație de balast

  • • 7 cm strat de forma din nisip


Este recomandata varianta 2, structura rutiera propusa fiind măi rezistenta, cu perioada de viata mai lunga si costuri de execuție sensibil apropiate
  • d) Structura rutiera pentru trotuare / piste de biciclete

Varianta 1: Structura rutiera elastica cu următoarele caracteristici

  • • 3 cm beton asfaltic EB 8 rul 50/70

  • • 10 cm beton de ciment C8/10;

  • •  10 cm balast;

  • • variabil umplutura pamant compactat.

Varianta 2: Structura rutiera elastica cu următoarele caracteristici

  • • 4 cm beton asfaltic EB 8 rul 50/70

  • • 12 cm balast stabilizat cu ciment 4%

  • • 10 cm balast

  • • variabil umplutura pamant compactat

Este recomandata varianta 2, structura rutiera propusa fiind mai rezistenta, cu perioada de viata mai lunga si costuri de execuție sensibil apropiate

3.5.1.3 Preluarea apelor meteorice

Pantele transversale si longitudinale ale drumurilor si platformelor vor asigura scurgerea apelor pluviale către guri de scurgere existente de pe strada Gageni si către guri de scurgere proiectate in incinta amenajata.

Apele meteorice colectate de gurile de scurgere vor fi dirijate către rețeaua de canalizare prin intermediul unui bazin de retentie.

3.5.1.4 Indicatoare, panouri si marcaje rutiere sau de orientare

Indicatoarele prevăzute răspund cerințelor de avertizare, de reglementare (prioritate, restricție si obligație) si de orientare - informare.

Prin proiect sunt prevăzute următoarele lucrări de semnalizare:

a) Marcaje

  • •  marcaje orizontale longitudinale demarcare benzi de circulație

  • •  marcaje orizontale longitudinale pentru demarcarea pistelor de biciclete

  • •  marcaje orizontale pentru delimitară locurilor de parcare

  • •  marcaje orizontale transversale

  • •  marcaje orizontale de ghidare

  • •  marcaje orizontale de orientare - informare

  • •  marcaje orizontale amprentate pline pentru nr. locurilor de parcare amenajate

  • •  marcaje orizontale amprentate pentru semnalizarea pistelor de biciclete

Marcajele vor fi permanente, realizate cu vopsea alba sau galbena după caz.

Lungimile totale sau numărul de marcaje orizontale sunt prezentate in tabelor de mai jos:

marcaje orizontale longitudinale benzi de circulație                  1.716 ml;

marcaje orizontale longitudinale pentru demarcarea pistelor de biciclete

3.579,m.l..

marcaje orizontale pentru delimitare locuri de parcare

!

1

marcaje orizontale transversale (treceri de pietoni)

1.175W^

marcaje orizontale de ghidare

’i

45.                   .<

marcaje orizontale de orientare - informare

6^lbuc:'K-OV

marcaje orizontale amprentate pline pentru numărul locurilor de parcare

98,mp.^p

marcaje orizontale amprentate pentru semnalizarea pistelor de biciclete

84 buc.

b) Indicatoare rutiere

  • •  Indicatoare semnalizare banda de mers

  • •   Indicatoare direcție

  • •   Indicatoare treceri de pietoni

  • •  Indicatoare parcare

  • •  Indicatoare diverse

In total sunt prevăzute un număr de 187 indicatoare de diverse tipuri (vezi planul cu semnalizările propuse).

c) Semafoare

  • •  semafoare vehicule

  • •  semafoare pietoni

Semafoarele vor fi montate pe stâlpi de metal, cu sau fara consola, amplasați in zona de protecție a drumului.

Descriere

Incinta terminal

Strada Gageni

Total

1

Stâlp simplu pentru semafoare

6

6

12

2

Semafor vehicule

9

18

27

3

Semafor pietoni

0

4

4

4

Semafor verde intermitent

3

3

6

5

Semafor galben intermitent

0

0

0

6

Semafor pietonal cu buton

4

2

6

7

Consola stâlp pentru 2 semafoare

1

2

3

8

Consola stâlp pentru 3 semafoare

1

3

4

3.5.1.5 Spatii verzi

Prin proiect sunt prevăzute amenajarea de spatii verzi (vezi planul de situație) astfel:

  • • spatii verzi inierbate -1.713,52 mp

  • •  arbuști decorativi (tip 1) - 25 bucăți

  • •  arbori mari (tip 2) - 20 bucăți

  • •  arbuști tip tufa (tip 3) - 30 bucăți

  • • arbori talie mica-medie (tip 4) - 24 bucăți

In zonele marcate in planul de amenajare se prevăd a se planta arbori de tipul CATALPA BIGNONIDES NANA. Acest arbore cu un singur trunchi, care infloreste in lunile iunie - iulie, are coroana globulara, altoita, ce creste rotunda, fara a necesita taiere. Frunzele sunt galben-auriu toamna. Datorita faptului ca poate creste in înălțime pana la 12 -18 m, acesta poate crea o bariera impotriva poluării, protejând zona spitalului si a cartierului residential aflate in vecinătatea terminalului intermodal.

In zona parcărilor amenajate este prevăzut a se planta arbori de tip ELAEAGNJJS ANGUSIFOLIA (salcia mirositoare, sau salcioara). Acesta este un arbore ornamental de miâi^ dimensiuni (inaltimi de pana la 5 - 6 m). Frunzele sunt simple, cu marginea/intreaga, argintii?^, dispuse altern. Florile sunt mici, alb-tomentoase, cu miros plăcut. Fructele sunt-sferice sau ; ovale, deschise la culoare, cu un invelis cărnos, persistente peste iama. Salcioara rezista.bine? la seceta si se dezvolta bine si in condițiile unor soluri mai sarace in

Frunzele si lujerii argintii tomentosi, precum si florile plăcut mirositoare, ofera’iO^^âilo^re ornamentala ridicata acestei specii.

Pe langa salcioara, pe spatiile verzi vor fi plantați si arbori de tipul PRUNUS PADUS (mălin). Mălinul este un arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe mirositoare si cu fructe drupe mici, negre.

Pentru un aspect decorativ deosebit se vor planta si exemplare de ACER RUBRUM. Acest arbore cu un foliaj ce va oferi o coloristica superba, va decora spațiu in care se afla cu variații de nuanțe in fiecare anotimp. Acer rubrum are ramuri foarte dense si poate atinge inaltimi de 20-30 m cu o coroana rotunda bogata, are o creștere lenta, se dezvolta bine la soare si in semiumbra. Acer rubrum este un arbore cu lemn tare, cu scoarța gri-verzui, neteda la copacii tineri devenind parțial crestată la maturitate.

  • 3,6,2 Rețele de alimentare cu apa in incinta

3.5.2.1 Branșamentul de apa potabila

Zona studiata este echipata din punct de vedere edilitar, în imediata vecinătate a acestuia fiind prezente rețele de apa potabila. Prin urmare, rețelele interne de apa de incinta vor fi branșate la rețeaua de alimentare cu apa a municipiului.

Branșamentul proiectat este din PEID De 110 mm cu o lungime de aproximativ 30 ml prevăzut cu un contor combinat Dn 80/20; branșamentul este proiectat pentru un debit maxim nominal Qn=40 mc/h. Căminul de brasament se va amplasa în spațiul verde conform planului de situație anexat. Dimensiunile utile ale căminului de brasament sunt: 2,00 m x 1,50 m, H=2,0 m.

Din evaluarea tuturor consumatorilor a rezultat necesitatea asigurării unui debit maxim de Q=10,5 l/s, la presiunea de 3,5 bari, după cum urmeaza:

  • •  Clădire Terminal Multimodal + anexe (consum menajer): Q= 0,905 mc/h = 0,251 l/s

  • •  Cișmele publice : Q=0,035 l/s / cișmea x 4 buc = 0,14 l/s

  • •  Instalație stingere incendiu exterior si interior: Q=10 l/s, conform anexei 7 din P118-2/2013

Pentru refacerea rezervei de incendiu este necesar un debit orar Q=4,5 mc/h (pentru exterior) + 0,63 mc/h (pentru interior) = 5,13 mc/h, adica Q=1,425 l/s.

Debitul de calcul al instalației de incendiu s-a calculat conform si anume:

  • -   Nivelul de stabilitate la incediu al clădirii Terminalului Multimodal - II

  • -  Volumul compartimentului de incendiu: 6,042 mc

Din căminul de branșament, apa va fi distribuita prin conducte PEID PE100 PN10 SDR17 ca apa potabila menajera pentru alimentarea clădirii terminalului si pentru cișmele exterioare cat si către rezervorul de inmagazinare apa pentru incendiu exterior si interior.

Asa cum se poate observa, pentru alimentarea cu apa potabila si pentru stingerea incendiilor exterioare/interioare din incinta terminalului multimodal sunt prevăzute rețele de incinta separate, dimensionate pentru debitul si presiunea necesara.



Pentru dimensionarea instalațiilor de stingere a incendiilor a fost con clasificare a clădirii Terminalului Multimodal;

categoria de importanta este C normala conform HGR nr. 766/1\ clasa de importanta - II                                         V

risc mic de incendiu - incaperile cu risc mijlociu nu depasesc 30%^&irr totalul construcției


gradul de rezistenta la foc a construcției protejate - gradul II clădirea constituie compartiment unic de incendiu, cu o suprafața construita la sol de 758,50mp si un volum total de 6,042 mc.

In conformitate cu prevederile incidente privind securitatea la incediu clădirea este considerate sala aglomerata, fiind astfel necesar a fi prevăzută instalația de stingere a incendiilor cu hidranti exteriori.

Rețeaua de distribuție apa pentru incendiu exterior si interior este compusa din conducte din PEID cu diametrul De 110x6,6 mm si De 75x4,5 mm cu o lungime totala de 412 ml.

Lungimea rețelei pentru incediu exterior si interior se imparte astfel:

  • ■  Rețea PEID PE 100 PN10 SDR 17 De 110 mm, L=400 ml - rețea distribuție apa incendiu exterior;

  • ■  Rețea PEID PE 100 PN10 SDR 17 De 75 mm, L=12 ml - racord rețea distribuție apa incendiu interior.

La lungimea rețelei de distribuție se adauga si lungimea conductei pentru probe la rezervorul subteran de înmagazinare apa pentru incendiu (posibilitatea întoarcerii apei în rezervor), lungimea conductei care realizează legătură între rezervor si camera pompelor si lungimea conductei pentru realizarea racordului de aspirație pentru mașina de pompieri. Aceasta lungime este de cca. 20 ml.

Golirea si sectorizarea rețelei de distribuitie apa pentru incediu exterior se va realiza în același cămin prevăzut pe rețeaua de apa potabila menajera, întrucât cele doua conducte, de alimentare cu apa potabila menajera si apa pentru incendiu, sunt amplasate pe acel tronson, în sânt comun.

Apa rezultata din golirea rețelei pentru incendiu exterior se va evacua prin pompare în rețeaua de canalizare pluviala din zona căminului de vane/golire (CVG).

în căminul de golire/vane se prevăd vane cu sertar cauciucat montaj cu flanse, iar pe traseul conductei de incendiu exterior si interior vane simple de sectorizare îngropate, necesare pentru o buna funcționare a rețelelor. Prin montarea acestor vane, în caz de avarie pe o bucata de rețea, se pot închide doar acele tronsoane de rețea pe care sunt avarii, fara a afecta restul rețelelor. Vanele îngropate vor fi dotate cu cutii din fonta carosabile pentru robineti si tijele de acționare.

Pe rețeaua de incendiu exterior, în căminul de golire, s-au prevăzut fitinguri si armaturi (sa de bransare, vana de golire, stut de racordare) necesare realizării golirii tronsoanelor de rețea de apa pentru incendiu.

Intre conducta de alimentare cu apa menajera si conducta de alimentare pentru incendiu exterior-interior se va realiza o legătura cu o conducta de PEID De 110 mm, iar in apropierea punctului de injecție in rețeaua de incendiu (nod caracteristic AP20) se va executa un cămin STAS circular cu D=1,50 m si H=2,00 m.

. -    ** > X

Aceasta legătură va fi prevăzută cu vane de sectorizare montate in pamanțsi in caminiPe^. langa vana tip sertar din căminul nou se va monta si un clapet de sens.

Pe rețeaua de incediu exterior, s-au prevăzut 4 hidranti supraterani DnW) ddt^ț^u do^ capete TIP B (Dn 65).                                              T vk           /

Hidrantii se amplaseaza lateral fata de conducta rețelei, in afara spațiului carosabil intre conducta si limita proprietății sau clădirile din zona, in locuri ușor accesibile. Racordarea hidrantilor la conducta rețelei se face prin intermediul unui tronson de țeava PEID Pn 10 PE100 SDR17 cu De=110x6,6 mm (L=40 ml), țeava pozata cu generatoarea superioara la limita de inghet.

Pe conducta de racord se prevede si robinet de concesie Dn 100 prevăzut cu cutie din fonta carosabila pentru tije robineti si tija de manevra.

Hidrantii se amplaseaza la o distanta de maxim 100 m intre ei si sunt ingraditi de un ansamblu de protecție conform planșei de detaliu

In urma discuțiilor purtate cu reprezentanții societății SC APA NOVA Ploiești s-a ajuns la concluzia ca operatorul de apa nu poate asigura debitul de 10 l/s pentru incendiu exterior si interior timp de 3 ore neîntrerupt (conform Normativ P118/2-2013).

Astfel pentru asigurarea rezervei intangibile de incendiu exterior si interior se prevede în incinta Terminalului Multimodal un rezervor subteran de înmagazinare din beton cu un volum util de aproximativ 150 mc (Vu=146,3 mc), din care 123,12 mc reprezintă volumul rezervei intangibile pentru stingerea incendiului exterior si incendiului interior. In cazul in care nu se poate asigura debitul pentru stins incendiu exterior si interior de la rețeaua oraseneasca se va folosi gospodăria de apa compusa din rezervorul de înmagazinare V=150 mc si grupul de pompare aferent.

Dimensiunile utile in plan ale rezervorului subteran din beton sunt de: 11 m x 3,5 m cu inaltimea de 3,8 m (vezi partea de structura)

In privința izolării rezervorului se vor adopta masuri constructive pentru:

  • -   asigurarea izolației rezervorului împotriva infiltrațiilor si/sau exfiltratiilor;

  • -   asigurarea izolației termice a cuvei rezervorului;

  • -  asigurarea ventilației naturale a cuvei rezervorului prin prevederea sistemelor care sa permită aspiratia/evacuarea aerului datorita variației nivelului apei in cuva;

  • -  asigurarea accesului personalului de operare in cuva pentru spalarea periodica si inspecție.

Rezervorul îngropat de înmagazinare apa pentru incendiu se prevede cu țevi de ventilație, care sunt ridicate cu 0,80 m deasupra pământului de umplutura si prevăzute cu site de protecție avand ochiuri de maximum 1 mm.

La interiorul rezervorului, pereții si radierul se prevăd cu tencuiala hidrofuga, executata conform prescripțiilor tehnice specifice.

Pastrarea rezervei pentru incendiu se va face prin instalații hidraulice adecvate si prin sisteme automate de control a nivelului apei. Rezervorul va fi echipat cu toate instalațiile hidraulice necesare funcționarii în condiții normale de exploatare-

  • •  conducta alimentare cu apa;

  • •  conducta prea plin;

  • •  conducta de golire cu vana de golire;

  • •  racord de aspirație tip “A” Dn 100 la cămin PSI tip B (pentru alimentare pompe

mobile conform P118/2-2013);                               '


  • •  doua sorburi Dn 100 mm pentru grupul de pompare;       A

  • •  instalație de detecție si semnalizare nivele;

  • •  robinet de închidere cu plutitor electric.

Rezervorul este alimentat printr-o conducta de aductiune ce se racordează la rețeaua de apa potabila menajera din incinta cu asigurarea debitului si presiunii pentru umplerea rezervorului de stocare apa pentru incendiu exterior si interior.

în scopul supravegherii permanente a alimentarii normale cu apa a rezervorului se prevăd instalații pentru semnalizarea optica si acustica a nivelului rezervei de incendiu, care sa permită în caz de necesitate luarea masurilor de utilizare a rezervei de incendiu în regim de avarii stabilite prin instrucțiunile de exploatare. Rezevorul se prevede cu traductoare de nivel pentru comanda automata a pompelor si indicatoare de nivel montate pe rezervorul subteran (conform Normativului P118/2-2013).

Pentru iluminarea in camera pompelor sunt prevăzute prize si lămpi portative cu cablu flexibil la tensiuni nepericuloase.

Apa din rezervorul de înmagazinare este pompata în rețeaua pentru incendiu exterior si interior prin intermediul unui grup de pompare. Grupul de pompare are următoarele caracteristici:

  • •  2 pompe centrifuge (1A+1R) de înalta presiune, de înalta eficienta, cu aspirație normala, model vertical cu racorduri inline; pentru cele 2 pompe centrifuge rotoarele, rotile conducătoare, carcasa etajelor sunt din otel inoxidabil. Cuplajul demontabil permite înlocuirea rapida si simpla a etansarii mecanice fara demontarea motorului. Cutia de borne este dispusa în linie cu stutul de aspirație.

Grupul de pompare (1A+1R) va avea următoarele caracteristici:

  • -  debit per pompa Q=10 l/s

  • - înălțimea de pompare H=45 mCA

  • -  putere instalata P=7,5 kW /per pompa

  • •  1 pompa pilot; pentru pompa pilot compartimentele etajelor, rotoarele si rotile conducătoare sunt din otel inoxidabil. Carcasa este din fonta cenușie acoperita prin cataforeza. Racordurile sunt realizate cu flansa ovala. Pompa este cu arbore continuu pompa-motor si etansare mecanica independenta de direcția de rotatie. Motor trifazat IE2 de înalta eficienta, fixat direct cu flansa.

Pompa pilot va avea următoarele caracteristici:

  • -  debit total Q=1 l/s

  • - înălțimea de pompare H=55 mCA

  • -  putere instalata P=0,5 kW

  • •  tablou de protecție si automatizare pentru 3 pompe, prevăzut cu rotirea pompelor în funcționare

  • •  colector, distribuitor din otel galvanizat DN50;

  • •  1 clapeta de reținere pentru fiecare pompa

  • •  2 robinete pentru fiecare pompa

  • •  traductor de presiune si vas de hidrofor avand un voium de 8 litri

  • •  vas pentru menținerea presiunii capacitate 150 litri

Pompa pilot este prevăzută pentru acoperierea eventualelor pierderi în rețea si menținerea presiunii în instalație.

1

Grupul de electropompe se montează într-o camera a pompelor realizata subterahîn-ime^iata^ * apropierea a bazinului subteran de înmagazinare, din beton armat, si va fi echteWa'c^oș^c^’ si rama carosabila, conform STAS 2448/1992. Fundația camerei pompelor vafi^feaiUata d^ beton simplu si are dimensiunile în plan 4,50x4,50 m cu înălțimea de 4,50 m. A \        s /

1 o.


r A W


Pompele de incendiu se vor monta “înecat” iar conductele de legătură între pompe s'R^e se montează sub nivelul rezervei de apa pentru incendiu. Funcționarea auto '___

electropompelor se realizează prin intermediul hidroforului care asigura menținerea sub presiune a rețelei. Pompele sunt prevăzute si cu butoane pentru pornirea si oprirea manuala local, în statia de pompe. Montajul echipamentelor si a instalației de conducte se va face respectandu-se prevederile normativelor în vigoare conform planului de montaj, echipament si conducte. Fiecare pompa din grupul de electropompe (1A+1R) este prevăzută cu conducta proprie de aspirație din rezervorul de inmagazinare apa pentru incendiu.

Camera pompelor se prevede si cu iluminat de siguranța pentru continuarea lucrului conform Normativului P118/2-2013 si Normativului I7.

Pompele pentru incendiu vor fi alimentate cu energie electrica prin doua circuite electrice distincte, unul ce asigura legătură la rețeaua de distribuție a energiei electrice si altul ce asigura legătură către generatorul de rezerva prevăzut in proiect.

3.5.2.3 Rețea de alimentare apa potabila

Rețeaua de alimentare cu apa potabila este compusa din conducte PEID PE100 SDR17 PN10 cu diametre De 110x6,6 mm, De 63x3,8 mm si De 25x2,0 mm.

Rețeaua de distribuție apa potabila menajera are următoarele diametre si lungimi:

  • ■  Rețea PEID PE 100 PN10 De 110 mm, L=66 m

  • ■  Rețea PEID PE 100 PN10 De 63 mm, L=164 m, din care:

  • -  7 m - racordul rezervorului subteran de inmagazinare din beton pentru rezerva incendiu exterior si interior, Vu=150 mc

  • -  12 m - racordul pentru branșamentul la clădirea Terminalului

  • ■  Rețea PEID PE 100 PN10 SDR17 De 25 mm, L=15 m

Lungimea totala a rețelei de apa potabila este de 245 m.

Pe rețeaua de alimentare cu apa potabila sunt prevăzute următoarele elemente montate subteran:

  • •  un cămin de golire din beton armat echipat cu capac, rama carosabila si cu vane tip sertar cu flanse. Dimensiunile utile in plan sunt 2,00x1,50 m cu inaltimea de 2,0 m, fiind executat cu basa de golire.

  • •  vane simple de sectorizare, necesare pentru o buna funcționare a rețelelor din incinta in cazul avariilor. Vanele ingropate vorfi dotate cu cutii din fonta carosabile in care sunt prevăzute tijele de acționare a robinetilor.

Apa rezultata din golirea rețelei pentru apa potabila menajera se va evacua prin pompare in rețeaua de canalizare pluviala din zona căminului de vane/golire (CVG).

3.5.2.4 Rețea de alimentare cu apa pentru racordarea cișmelelor

Din rețeaua de distribuție apa potabila menajera se realizează racorduri din țeava PEID PE 80 De 25x2 mm (cca. 20 m) pentru cele 4 cișmelele din inox ce se amplaseaza in incinta terminalului.


Pentru golirea surplusului de apa este prevăzută o conducta cu

ml). Apa este evacuata la rețeaua de canalizare din incinta.

Instalațiile din cămine vor permite acces ușor si posibilitatea de i De asemena căminele vor fi prevăzute cu scări de acces.

Montajul conductelor din PEID se va face în „anvelopa de nisip" conform detaliului de pozare, înainte de astuparea sântului se va executa proba de presiune Pp=1,5*Pr, maxim 9 bar.

3.5.2.5 Variante constructive analizate

Pentru realizarea conductelor de alimentare cu apa au fost analizate următoarele materiale posibile pentru conducte:

Varianta 1: Conducte de polietilena de inalta densitate PEID
  • •  Avantaje: Datorita sudurilor care sunt realizate din același material ca si conducta se asigura o etansare sigura si ușor de realizat; au o greutate mica; Rugozitate foarte scăzută; Protecție ridicata la raze ultraviolete, substanțe chimice;

  • •  Dezavantaje: In comparație cu alte tipuri de conducte de alimentare cu apa nu se cunosc dezavantaje.

Varianta 2: Conducte din fonta ductila
  • •  Avantaje: Rezistenta foarte buna la rupere si șocuri; Ușurința la îmbinare; Timp redus de pozare; Fara suduri sau protecții catodice, fara personal specializat;

  • •  Dezavantaje: Tuburile din fonta ductila sunt mai grele decât tuburile din polietilena de inalta densitate; Preț unitar pe metru liniar mai mare;

Se recomanda varianta 1, avand in vedere complexitatea redusa a instalației corelata cu prețul unitar mai mic.

Î3.5.3 Rețele canalizare menajera si pluviala in incinta. Colectare ape pluviale strada; Gageni

3.5.3.1 Modul de racordare la rețeaua de canalizare publica a municipiului

Evacuarea apei uzate menajere se va face in rețeaua publica a municipiului Ploiești, conform aviz Apa Nova Ploiești nr. 430/2017 si adresa DE/SP/MP 0044.2018.

Pe granița incintei cu strada Gageni este prevăzut un cămin de vizitare in care se intersectează conducta de descărcare ape uzate menajere de la clădirea terminalului si conducta de evacuare dinspre bazinul de retentie a apelor pluviale.

Din acest cămin (CM11) apa uzata este evacuata gravitațional printr-o conducta PVC Dn 315 mm SN8 (L=135 ml) intr-un cămin existent (CEX) amplasat in dreptul Spitalului Județean, pe colectorul B500 existent.

Pe aceasta conducta mai sunt amplasate inca doua cămine de vizitare, CM13 si CM14, care la fel ca si CM 11 sunt realizate din beton, prefabricate conform STAS 2448/82.

  • 3.5.3.2 Rețeaua de canalizare pentru ape menajere uzate


  • > Dn 160 mm - L=29 m;

  • > Dn 200 mm - L=96 m

Apa uzata menajera provenita de la grupurile sanitare din clădire este evacuata prin conducte de PVC Dn 110 mm in căminele MM1, CM1, CM2, CM3, CM4, CM5 (conform planului de situație).

Legătură intre căminele MM1, CM1 - CM5 este realizata din țeava PVC Dn 160 mm.

De la căminul CM5 pana la căminul CM 11 legătură este realizata cu țeava PVC Dn 200 mm, pe traseu fiind amplasate alte 5 cămine din beton de schimbare de direcție în plan orizontal sau vertical.

Căminele MM1, CM1-CM5 sunt prefabricate din PVC dintre care 5 cămine, avand diametrul 600 mm si baza echipata cu 2 intrari/1 ieșire 160/160 mm dispuse la 90° si 1 cămin, avand diametrul 600 mm si baza echipata cu 2 intrari/1 ieșire 160/200 mm dispuse la 90°, fiind amplasate in imediata apropiere a clădirii.

Componenta căminelor este următoarea

Baza cămin

600mm, H=646mm, cu 3 intrari/1 ieșire la 90°;

Coloana cămin

600mm, H=variabil;

Tub telescop aducere la cota H

variabil;

Placa beton susținere capac si rama H

250mm;

Capac carosabil

din fonta;

Căminele din beton sunt alcătuite din fundație executata din beton simplu, clasa C4/5 (Bc 5), cos de acces cu diametrul de 800 mm, elemente de aducere la cota, placa superioara la capac si rama, rama si capac carosabil. Toate elementele componente ale căminelor au prevăzute scări metalice de acces.

Capacele și ramele căminelor de vizitare sunt conform SR EN 124, de tip carosabil pentru trafic greu. La trecerile prin căminele de vizitare a conductelor de canalizare au fost prevăzute piese de trecere etanșa speciale, în funcție de locul de racordare a conductelor din PVC (fie la nivelul pereților căminelor, fie la nivelul fundației acestora).

3.5.3.3 Rețeaua de canalizare pluviala

Rețeaua de canalizare pluviala este de tip gravitațional, totalizează o lungime de 759 m și este realizata din tuburi de PVC, SN8, cu diametre nominale cuprinse in gama 200-500 mm, repartizate astfel:            ______________________

Dn 200mm

L=382 m;

Dn 250mm

L=99 m;

Dn 315 mm

L=90 m;

Dn 400 mm

L=180m;

Dn 500 mm

L=8m.

Colectoarele de canalizare sunt impartite in funcție de zona după care colectează apa meteorica si anume zona sud-vest si zona nord-vest.

Colectorul din zona Sud-Vest asigura preluarea și transportul apelor pluviale provenite din zona drumului și a parcărilor aferente carosabilului, având în componenta tronsonul PP1-PP2.


Pe traseu, acest colector preia apele meteorice provenite de la colectoarei^șieMhd^je aferente celor 5 parcări:                                                            **


  • > 2 parcari auto - colector PP3-PP1, PP4-PP5 ;

  • >  1 parcare autobuze-microbuze - colector PP6-PP7;             |

  • >  1 parcare taxi - colector PP8-PP9, PP24-PP25;

  • >  1 parcare autobuze - colector PP18-PP19.

  • >  precum si apele meteorice aferente drumului de acces auxiliar -

PP21.

Pentru fiecare parcare este prevăzut cate un separator de uleiuri și hidrocarburi (SH1, SH2, SH3, SH4, SH5) pentru separarea si reținerea uleiurilor si produselor petroliere, înainte de descărcarea în colectorul principal.

Colectorul din zona Nord-Vest preia și transporta apele pluviale provenite din zona drumului si a parcărilor aferente acestuia fiind alcătuit din tronsonul PP10-PP11, descărnând în căminul PP11 situat pe colectorul principal Sud-Vest.

Acest colector aduna pe traseul sau către descărcarea in colectorul principal si apele pluviale provenite din parcarea microbuzelor (colector PP16-PP17), parcare autobuze (colector PP14-PP15), precum si apele pluviale colectate de pe acoperișul clădirii.

Pe rețeaua de canalizare pluviala sunt prevăzute 49 cămine de vizitare situate în aliniamentul traseului, precum și la fiecare intersecție sau schimbare de direcție în plan orizontal sau vertical al acesteia.

Acestea vor fi realizate din elemente prefabricate din beton, conform STAS 2448/82, fiind alcătuite din fundație executata din beton simplu sau prefabricata, clasa C8/10 (Bc10), cos de acces cu diametrul de 800 mm si o placa din beton armat superioara la capac si rama acestuia. Toate elementele componente ale căminelor vor fi prevăzute cu scări metalice de acces. Capacele și ramele căminelor de vizitare vor fi de tip carosabil pentru trafic greu, conform SR EN124/1996. La trecerile prin căminele de vizitare ale conductelor de canalizare au fost prevăzute piese de trecere etanșa speciale, în funcție de locul de racordare a conductelor din PVC (fie în pereții căminelor, fie în fundația acestora).

Gurile de scurgere in număr de 36 buc. sunt realizate din elemente prefabricate din beton, conform STAS 6701-82. Acestea sunt de tip carosabil, avand un singur gratar din fonta, de tip A1 si se compun din următoarele elemente prefabricate:

  • -  corpul gurii de scurgere din beton simplu cu diametrul de 50 cm;

  • -  gratar din fonta cu rama din fonta, carosabil tip A1 (conform STAS 3272/80);

  • -  beton de egalizare de 10 cm grosime, cu rol de fundație pentru construcție;

conducta de racord a gurii de scurgere cu colectorul de canalizare, din tuburi PVC cu mufe si etansare cu inel, avand diametrul 200 mm.

Lungimea totala a racordurilor gurilor de scurgere este de cca. 125 ml.

In zona de acces in incinta, pe str. Gageni, sunt prevăzută 4 guri de scurgere, racordate cu țeava PVC 200 mm cu o lungime totala de cca. 15 ml care evacueaza apele pluviale in colectorul existent B300.

Separatoarele de hidrocarburi sunt construcții verticale realizate din polipropilena de inalta densitate fabricata conform DIN EN ISO 9001 cu obturator din otel inoxidabil, montate în pământ, prevăzute cu filtru coalescent, având în componenta:

■ Bazin din materiale compozite alcătuit din 2 compartimente:

  • -  compartiment pentru separarea sedimentelor,

  • -   compartiment pentru separarea uleiurilor si produselor petroliere echipat cu filtru coalescent;


Capac din fontă inclusiv rama $800 mm; Mufe/ra cord uri.


Separatoarele de hidrocarburi ce echipează parcările mai sus menționate si sunt impartite in doua categorii in funcție de debitul vehiculat si anume:

A Tip 1: separatoarele SH1, SH3, SH4, SH6, SH7, avand un debit capabil df [O-^șțgj^

  • •  Debit: Q=10 l/s;                                                                       '

  • •  Diametru: D=1400 mm;

  • •   Hutiiadmisie= 1684 mm, Hutiievacuare=1659 mm, Hbazin=2480 mm;

  • •  Extensie la capetele de acces D=800 mm; H~1000mm;

  • •  Capacitate decantor: 1000 I;

  • •  Greutate: 120 kg.

Pentru conectarea separatoarelor de hidrocarburi la colectoarele de canalizare se adauga extensie suplimentara la capetele de acces ale separatoarelor astfel incat stuturile de intrare in separatoare sa corespunda cu cota radiera colectorului de canalizare. Adâncimile rețelei in punctele de amplasare a separatoarelor impune achiziționarea unor extensii suplimentare de cca 1,5 m adâncime, adâncimile totale ale separatoarelor fiind:

Cota admisie

Cota evacuare

Hextensi e

Htotal

SH1

1,87 m

1,89 m

1,07 m

3,55 m

SH3

1,76 m

1,78 m

0,96 m

3,44 m

SH4

1,83 m

1,85 m

1,03 m

3,51 m

SH6

1,96 m

1,98 m

1,16 m

3,64 m

SH7

1,90 m

1,92 m

1,10 m

3,58 m

B Tip 2: separatoarele SH2, SH5 avand un debit capabil de 15 l/s._______

  • •  Debit: Q= 15 l/s;

  • •  Diametru: D=1800 mm;

  • •  Hutii admisie=1908 mm, Hutii evacuare=1883 mm, Hbazin=2704 mm;

  • •  Extensie la capetele de acces D=800 mm, H~1100 mm;

  • •  Capacitate decantor: 1500 I;

  • •  Greutate: 230 kg.

Adâncimile rețelei in punctele de amplasare a separatoarelor impun achiziționarea unor extensii suplimentare de cca 1,40 m adâncime, adancimea totala a separatoarelor fiind:

Cota admisie

Cota evacuare

Hextensle

Htotal

SH2

2,00m

2,03m

1,21m

3,91m

SH5

1,88m

1,91m

1,09m

3,79m

3.5.3.4 Bazinul de retentie ape meteorice

Apa pluviala colectata de pe întreaga suprafața a terminalului va fi stocata temporar intr-un bazin de retentie (BR) dotat cu doua electropompe submersibile (1A+1R) ce evacuează apa in mod controlat (Q=50 l/s) prin intermediul conductei de refulare realizata din PEID PE100 SDR27.6 PN6 avand diametrul De 225x8,2 mm si lungimea de 30 m in căminul proiectat CM12.

Bazinul de retentie este o construcție rectangulara subterana din beton, cu dimensiunile utile in plan de 18mx6m, iar inaltimea totala este de 4 m, adancimea utila cca. 1,70 m (volum Construcții Anexe).

Rolul tehnologic al bazinului este acela de a stoca apa meteorica colectata de către rețeaua, de canalizare pluviala pe perioada ploii si imediat ulterioara acesteia. Acesta îndeplinește doua funcții principale, una de rezervor tampon in vederea evacuării de debite plafonate la valoare de 50 l/s si cealalta de reținere a suspensiilor grosiere.

-.

Suspensiile reținute din apa de ploaie stocata temporar in bazin se constituie in strat aluvionar de fund ce necesita radare si îndepărtare sistematica, pe perioada de timp uscat. In vederea; recuperării capacitatii de stocare a bazinului se prevăd in planseul acestuia ferestre de acceș-tehnologic prin care se admite accesul personalului si utilajelor specializate.

Cele doua electropompe submersibile ce vor echipa bazinul au următorii parametrii funcționali: Q=180 mc/h; Hp=9 m; P=10 kW.

Refulările individuale ale celor doua pompe (conducte PEID, PE100, SDR27.6 PN6 avand diametrul De 225x8,2 mm) sunt echipate hidromecanic corespunzător pe traseul lor (bazin retentie - camera de vane) către evacuarea apelor pluviale.

In bazinul de retentie s-au prevăzut pe fiecare dintre refulările individuale următoarele fitinguri:

  • >  adaptor cu flansa 160 mm;

  • >  manșon electrosudabil 160

  • >  reducție 225/160 mm;

  • >  manșon electrosudabil 225

  • >  manșon electrosudabil 225

  • >  cot la 90°- 225 mm.

Din bazinul cu retentie refulările individuale ajung in camera de vane, construcție subterana, din beton, avand dimensiuni utile in plan (2,5x3,0) m si H=2,0 m, aceasta fiind amplasata in imediata apropiere a bazinului de retentie.

Instalațiile hidromecanice din camera de vane pentru fiecare din cele 2 linii (refulările individuale ale pompelor) constau in:

  • > clapeta de sens Dn 225 mm;

  • > vana cu sertar pana corp plat Dn 200 mm;

  • > compensator de montaj Dn 200 mm;

îmbinarea dintre aceste elemente se face cu mansoane electrosudabile, adaptoare cu flansa si flanse avand diametrul 225 mm.

La ieșirea din camera de vane, refulările individuale se unesc prin intermediului unui teu egal la 90°/225 mm astfel incat conducta de refulare comuna (PEID, PE100, SDR27.6 PN6, De 225x8,2 mm, lungimea de 30 m) evacueaza debitul pluvial vehiculat in căminul proiectat CM12 de unde efluentul pluvial este descărcat gravitațional in rețeaua publica de canalizare in căminul existent de pe str. Gageni prin intermediul unei conducte din PVC, SN8, Dn 315 mm, L=162 m.

3.5.4 Rețea termoficare de incinta

Apa calda necesara încălzirii spatiilor din clădirea terminal va fi asigurata din rețeaua de termoficare municipala, după ce este tratata intr-un punct termic propriu.

Punctul termic va fi racordat la rețea prin conducte preizolate termic din țeava neagra 2xDn 65 mm, cu manta de protecție din polietilena, ce vor fi amplasate subteran, sub limita de inghet. Pentru racord se va realiza un cămin din beton armat, rectangular, cu dimensiunile in plan de 3x3 m si inaltimea utila de 2 m.

Punctul termic va asigura temperatura agentului termic necesar incalzirii (80/6Q,^f|^s^>^ intermediul unui schimbător de căldură ce primește agent termic primardin rețeaua rțiuhicipala^ (120°c/75°c>-

instalații ejectrtag de gurenti tari to incinta

3.5.5.1 Branșamentul pentru alimentare cu energie electrica               %

PR Pentru alimentarea cu energie electrica se propune realizarea unui post trafo in vecife^hâ^ caii de circulație dinspre Str. Gageni, postul de transformare avand o putere estimata de 500 KVA.

Racordul la rețeaua electrica va fi echipat cu bloc de măsură pentru contorizarea consumului energetic precum si pentru măsurarea energie injectate în rețeaua energetica naționala de propria rețea de panouri fotovoltaice. Blocul de măsura va constitui limita contractuala de separare intre instalațiile furnizorului si instalațiile consumatorului. Blocul de măsura va fi echipat cu contor electronic trifazat, omologat si agrementat tehnic de către furnizorul de energie electrica.

3.5.5.2 Alimentarea de rezerva cu energie electrica

Alimentarea de rezerva cu energie electrica asigura preluarea consumatorilor vitali în cazul căderii rețelei electrice de alimentare. Preluarea se asigura dintr-o sursa energetica de intervenție tip grup electrogen automat GE precum si dintr-un UPS. Preluarea consumatorilor pe sursele de intervenție se realizează automat prin intermediul unui inversor de sursa automat de tip AAR (Anclansarea Automata a Rezervei)

Grupul electrogen va avea o autonomie de 8 ore asigurata din rezervorul propriu.

Grupul electrogen va prelua prin secțiunea salvata pe GE, a TEG următorii consumatori vitali, de rang II:

Iluminat interior/ exterior;

Instalație de prize;

  • -  statia de pompe de incendiu;

  • -   centrale termice de tratare aer (CTA);

UPS-ul imobilului, cu o autonomie de 20 min., va prelua prin secțiunea salvata pe UPS, a TEG următorii consumatori vitali, de rang I:

  • -  alimentare control acces

  • -  alimentare supraveghere video

  • -  alimentare rack si echipamente de comunicație, voce-date si TV

Grupul electrogen se va amplasa in proximitatea spațiului rezervat pentru postul trafo, pe o platforma din beton armat cu dimensiunile de 1,7x3,8 m.

3.5.5.3 Linii electrice curenti tari in incinta

Traseele electrice exterioare se realizează ingropate in pamant, cu cablu de cupru armat tip CYABY. Pozarea cablurilor se face in sânt cu adincimea de 80 cm, intre doua straturi de nisip, cu grosimea de minim 10 cm. Acestea, după o acoperire parțiala cu pamant, se vor marca cu folie avertizoare pe toata lungimea lor la o distanta de 30-40 cm de cabluri.

Trecerea pe sub caile de circulație auto si/sau aleile de circulație pietonala se va proteja suplimentar cu tub dublu gofrat cu diametru de 110 mm.

Traseele principale ce racordează postul trafo si grupul electrogen de imobil ,rpanalârfațȘgul electric general, se vor realiza in tuburi PVC-KG 0=110 mm, care vor ur^camineMde-trager«\ pe întregul traseu. Căminele vor fi amplasate la distante de cel mult 30-m'uAelede alțejșq acestea vor deservi ca baza si pentru traseele principale pentru comunicatii de curenti slăbi/ realizate cu cabluri de fibra optica - in special datorita interferențelor nule cu rețeaua-de -alimentare si acoperiri de comunicații cu banda de trecere mare.

3.5.5.4 Instalația de iluminat exterior

Instalația electrica de iluminat exterior se compune din: Iluminatul cailor de circulație auto si parcărilor; Iluminatul cailor de circulație pietonala;

Toate corpurile de iluminat sunt cu sursa LED. Corpurile de iluminat s-au ales in funcție de destinație si de nivelul de iluminare cerut astfel:

Pentru caile de circulație auto si iluminatul parcărilor s-au folosit corpuri de iluminat cu 60-80 LED-uri, corpul de iluminat va fi in construcție etanșa, IP66, iar inaltimea stâlpului va fi de 8+9 m, pentru a nu deranja conducătorii auto;

Pentru caile de circulație pietonala se vor folosi corpuri de iluminat cu 40-60 LED-uri, corpul de iluminat va fi in construcție etanșa, IP66, iar inaltimea stâlpului va fi de minim 4+6 m;

In zona străzii Gageni se va folosi un ansamblu de 4 stâlpi cu brațe larg inclinate la 40 grade prevăzute in centru cu un ansamblu de iluminat tip “țepușa” care are la extremitatea superioara o camera de supraveghere integrata;

Alimentarea circuitelor de iluminat exterior se realizează dintr-un tablou electric propriu. Traseele electrice pentru iluminat exterior se realizează ingropate in pamant cu cablu de cupru armat tip CYABY. Pozarea cablurilor se face in sânt cu adancimea de 80 cm, intre doua straturi de nisip cu grosimea de minim 10 cm, acestea după o acoperire parțiala cu pamant se vor marca cu folie avertizoare pe toata lungimea lor la o distanta de 30+40 cm de cabluri.

Trecerea pe sub caile de circulație auto si/ sau aleile de circulație pietonala se va proteja suplimentar cu tub dublu gofrat cu diametru de 50 mm.

Comanda iluminatului exterior se face centralizat de la dispeceratul imobilului, acesta putând funcționa si automat in funcție de un program calendaristic si al activitatilor zilnice.

Fiecare stâlp de iluminat exterior va fi prevăzut la baza, încastrat, in propria construcție metalica, cu disjunctor de protecție individual, acest spațiu putând adăposti si alte elemente destinate alimentarii camerelor de supraveghere video montate pe stâlpi - circuite de protecție a alimentarii sau media convertor FO-Cupru cablu de date/coaxial (a se vedea instalația de supraveghere video).

3.5.6 Sisțem supraveghere video si control acces

Pentru supravegherea video a intregului complex sunt prevăzute camere exterioare de luat vederi cu luminator infrarosu, montate înglobat in stâlpii de iluminat.

Datorita distantelor mari dintre acestea si dispeceratul complexului, s-a adoptat o soluție de centralizare locala a semnalelor video si de transmitere a acestora pana intr-o camera dedicata cu rol de camera de comunicații.


Pentru centralizarea comunicațiilor locale de la camerele de supraveghere exterioare se yor: realiza cutii centralizatoare ce au la baza un switch media converter. Acestea se alimentează prin intermediul circuitelor vitale realizate din ieșirea UPS-ului amplasat in tabloul electric general.

Cutiile sunt realizate in anvelopa metalica in construcție etanșa, IP56 si vor fi climatizate (acestea vor adăposti echipamente active), se vor amplasa pe postamente de beton cu acces pe la partea inferioara prin tuburi de protecție.

Accesul la acestea se va face cu cheie si va fi monitorizat (tampere pe ușile de acces ce vor semnaliza dechiderea acestora).

Elementele de conectica de patch-paneluri vor fi securizate cu cheie speciala de acces, nepermitand accesul persoanelor neavizate la circuitele de date.

Traseele de la stâlpii de iluminat, pe care se montează camerele de supraveghere si pana la cutiile centralizatoare, se vor executa:

  • -  cu cablu de date SFTP 4*2*0,5 mm, tras in tub de protecție PEHD cu 0min=32 mm, insotit pe tot parcursul de un cablu de alimentare electrica, sau folosind o pereche din cablul de date pentru alimentarea electrica, alimentare over IP;

  • -  pentru distante lungi peste 100 m, cu fibra optica multimode, armata, montata ingropat in pamant alaturi de un cablu de alimentare electrica. In acest caz conectarea la camera de supraveghere se realizează prin intermediul unui media convertor montat in structura stâlpului de iluminat, la baza sa, alaturi de circuitele de protecție a iluminatului

Folosirea camerelor de supraveghere IP permite servicii de supraveghere superioare, camerele de supraveghere putând fi IP de tip dome, cu PTZ, cu sau fara tun de iluminare IR, in funcție de locul exact de amplasament.

Amplasarea exacta a camerelor de luat vederi se va face tinandu-se cont de acoperirea intregului spațiu, după terminarea construcțiilor si analiza tuturor structurilor complexului.

In principal, camerele video exterioare supraveghează caile de acces auto, intrările si ieșirile din complex, precum si parcările.

  • 3.5.7 Mobilier urban, amenajare peisagistica, împrejmuire

3.5.7.1 Mobilier urban

In cadrul complexului terminalului la exterior se vor amplasa următoarele obiecte de mobilier urban:

  • a) Statie de autobuz:

Linia designului este data de plăcile de otel indoit, elementele de lemn amplasate in zona de acoperire sporesc confortul si creeaza o imagine “calda”. Băncile cu cadrul metalic au șezutul din placi de lemn masiv. Panourile din spate sunt din sticla securizata. Construcția se ancoreaza in asfalt sau pavaj cu fundații de beton armat si se fixeaza cu ancore chimice. Dimensiuni minime: 1,95x4,00x2,60 m.


  • b) Banca de exterior: banca cu scaune individuale, ce nu permit persoanelor sa se intinda pe ele. Cadrul din otel masiv susține scaunele individuale din otel masiv, decorate cu perforații. Dimensiuni minime: 1,75x0,42x0,45 m.


c) Coșuri de gunoi de exterior:

Au fost prevăzute coșuri de gunoi cilindrice, multiscop, precum si coșuri de gunoi pentru colectare selectiva, cu cadru de otel si invelis din tabla de otel cu fante. Coșul din interior este galvanizat. Este prevăzut cu capac si scrumiera. Pentru colectarea selectiva au fost prevăzute 11 coșuri de gunoi. Acestea vor fi amplasate in zona stațiilor precum si in jurul clădirii terminalului, pe peroanele exterioare. Dimensiuni minime: diametru: 0,39 m, înălțime 0,90 m.

d)

  • e) Suport pentru biciclete: realizat din cadru de otel galvanizat cu inserții de cauciuc rezistent, care protejează impotriva zgârieturilor vopseaua bicicletelor parcate. Dimensiuni minime: 0,90x0,05x0,58 m.


Cișmea din inox:


f)

Cișmea cu bol pentru colectarea apei nefolosite. Jetul de apa pornește dintr-un con, iar excesul de apa se prelinge in jos spre pătratul de colectare de la baza. Dimensiuni minime: h= 0,8 m.

  • 3.5.7.2 împrejmuire

a) Gard fonoizolant:

Având in vedere distanta redusa dintre complexul terminalului multimodal si vecinătățile'^ apropiate (Spitalul Județean si cartierul rezidențial Eden), pentru a asigură' o buna izolare-a fonica, pe laturile terenului spre spital si complexul rezidențial a fost prevăzut gard forioizblarit.Tf ' •- , 7

împrejmuirea cu panouri fonoizolante se va face pe laturile de sud-est pe o liingime de 188 ml, si nord-est pe o lungime de 50 ml, totalizând o lungime de 238 ml. Inaltimea gardului cu panouri fonoizolante este de 3,20 m.

b) Gard viu

Cu excepția zonelor unde va fi amplasat gardul fonoizolant imprejmuirea terenului se va realiza cu gard viu, cu inaltimea de maxim 1,20 m. Gardul viu se va realiza din arbuști de conifer cu frunze persistente, va fi compact, dens, cu o culoare verde care se va păstră tot timpul anului. Acest tip de gard va funcționa ca o bariera vizuala de mica inaltime, cu scopul de a delimita complexul terminalului de vecintatati, insa nu va obtura vizibilitatea către terminal, pastrand deschisa invitația către oraș de a participa la acest spațiu urban.

3.5.8 Gestiunea deșeurilor

Odata cu intrarea in funcțiune a terminalului multimodal, după realizarea tuturor obiectivelor, se estimează producerea următoarelor tipuri de deșeuri, identificate cu codurile corespunzătoare conform HG 856/2002:

  • •  deșeuri municipale amestecate (cod 20 03 01);

  • •  deșeuri colectate selectiv (materiale plastice 20 01 39, hârtie cod 200101, sticla 20 01 02, metal 20 01 40);

  • •  deșeuri stradale (cod 20 03 03);

  • •  deșeuri biodegradabile (cod 20 02 01)

  • •  deșeuri de la curatarea canalizării ( 20 03 06)

Deșeuri menajere si asimilabile cu cele menajere

Atât in spatiile interioare cat si in cele exterioare vor fi amplasate coșuri de gunoi, de unde deseurile vor fi transportate si depozitate temporar pe platforma proiectata a se realiza in extremitatea de NE a amplasamentului. Pe zona de plaforma se vor poziționa containere de 11001 care vor fi golite periodic.

Deseurile reciclabile vor fi colectate selectiv in coșuri de gunoi marcate corespunzător, situate atat in clădire cat si in exteriorul ei. Precolectarea lor se va face in containere de 1100 I, separate pentru cele 3 tipuri majore de deșeuri reciclabile, respectând marcajele standard conform Ordinului 1281/1121/2005:

  • •  pentru deșeuri de hârtie, carton - albastru;

  • •  pentru deșeuri de metal si plastic - galben;

  • •  pentru deșeuri de sticla - verde;

Pe baza standardelor in vigorare - ținând cont de cantitatile de deșeuri estimate, dar si de suprafețe, de funcțiile locației - la nivelul Memoriului de prezentare s-a estimat numărul recipientilor necesari astfel:


TIP DESEU

TIP RECIPIENT

NR RECIPIENTI (INTERIOR)

NR RECIPIENTI

(EXTERIOR) ®,

Deșeuri asimilabile cu cele menajere

Coșuri de 401

14

Container 11001

-

Deșeuri     reciclabile

(hârtie si carton, sticla, plastic si metal)

Coșuri de 401

6

i a \ x     “

Coșuri de 40   1

compartimentate in 3

-

-

Voir.

Container 11001

-

2  ****>■•—




Cantitatile de deșeuri asimilabile cu cele menajere, estimate a fi produse pe amplasament: total deșeuri asimilabile cu cele menajere (inclusiv stradale): 428 kg/zi, din care 102 kg deșeuri recicla bile

Deseurile biodegradabile provenite de la curatarea/ intretinerea spatiilor verzi vor fi gestionate de societatea care va asigura intretinerea spatiilor verzi; nu se prevăd spatii/ recipienti de colectare, fiind transportate imediat după producere către statia MBT Ploiești

Deseurile de la curatarea canalizării - curatarea canalizării intra in atribuțiile societății de apa- canal care activeaza in municipiul Ploiești.

Transportul deșeurilor asimilabile cu cele menajere se va face de 2 ori pe saptamana iar deseurile selective vor fi transportate in funcție de necesitați. Societatea de salubritate care va prelua deseurile produse pe amplasament va fi autorizata pentru desfasurarea acestui serviciu si va elimina deseurile in mod similar cu cele produse pe teritoriul municipiului Ploiești, la depozitul ecologic Boldești - Scaeni.

  • 3.5.9 Clădire stație capat de linie

3.5.9.1 Arhitectura

Clădirea are o compoziție volumetrica formata din doua corpuri, unul principal, cu inaltimea de 10 m, cu suprafețe mari vitrate, in care este adapostita funcțiunea principala - sala de așteptare si unul secundar, inalt de 8,20 m, dezvoltat pe doua niveluri.

La parterul clădirii este amplasata sala de așteptare, iar in directa legătură cu aceasta sunt poziționate casele de bilete, grupurile sanitare pentru femei, barbati si persoane cu dizabilitati, punctul sanitar, camera pentru mama si copil, zona destinata șoferilor si camere tehnice.

La etaj, in volumul secundar este o alta zona a sălii de așteptare, care comunica cu spațiul sălii din parter prin doua scări fixe si un lift, pentru un acces cat mai facil pentru calatori. Tot aici sunt amplasate un spațiu interior de joaca pentru copii, si o camera tehnica pentru servere. Datorita faptului ca cele doua zone ale sălii de așteptare nu sunt separate de pereți, ci doar de parapetul aferent etajului, spațiul rezultat este unul vast, amplu, luminat generos prin vitrajele mari.

La etaj este de asemenea amenajat un spațiu pentru dispeceratul sistemului de management al traficului, in care vor fi instalate echipamentele hardware pentru comanda si monitorizarea acestuia (servere, monitoare, etc). Accesul in aceasta zona va fi restricționat.

In exterior, in loc de volume pline cu ochiuri de ferestre cu dimensiuni reduse, s-a optat pentru vitraje generoase, fațade tip pereti-cortina care permit luminii sa pătrundă in interior.

Pentru controlul insoririi excesive a fost prevăzută sticla performanta cu protecție ridicata impotriva efectului de sera, precum si sisteme de parasolare verticale, amplasate in partea superioara a fațadei.

^TERGROUP

Corpul de acces dinspre soseaua Gageni, avand regimul de înălțime parter, este atașat volumului principal, marcand fațada către oraș, cu intenția de a scoate in eviden'ța clădirea terminalului, ca fiind portalul prin care intri si parasesti orașul.            /

- '.o'"—

/-


Volumul secundar, orientat către nord-est, dezvoltat pe parter si etaj este un volum opac^gui excepția ferestrelor orizontale care marcheaza orizontalitatea si lașa, pe timp de iarna, soarele sa pătrundă in spațiul sălii de așteptare. Prin consola dezvoltata peste 'parter? volumul-opac devine un element care asigura protecție peronului de plecări, amplasat pâ-latura de nord-vest a clădirii.                                         XîMX închiderile exterioare sunt realizate din pereți cortina, pereți de beton/zidarie de cărămidă, termoizolati cu termosistem compact lipit cu vata minerala bazaltica. Fațadele vor fi finisate cu placari ventilate din MDF, lemn sau materiale similare.

Tamplaria exterioara se va realiza din profile de aluminiu de exterior cu rupere de punte termica, cu geam termopan cu tratament low-e, cu control al insoririi. Suplimentar, pe fațada tip perete-cortina se vor monta parasolare verticale. In încăperile unde este necesar sunt prevăzute trape de fum montate in tamplaria de aluminiu, cu acționare automata si manuala.

Invelitoarea corpului principal va fi realizata folosindu-se sisteme eficiente, alcătuite din panouri tip sandwich cu miez din vata minerala bazaltica, 15 de cm grosime, si fete din tabla zincata, si hidroizolatii.

Terasa necirculabila a volumului secundar va fi izolata folosindu-se sisteme performante cu spuma poliuretanica rigida si membrane hidroizolante bituminoase.


La exterior, clădirea este înconjurata de peroane de imbarcare/debarcare pentru calatori, care fac legătură cu zonele unde sosesc si de unde pleaca mijloacele de transport in comun. Zonele de așteptare pe peron vor fi protejate împotriva intemperiilor de copertine avand structura metalica si inchideri din material compozit si lemn.

La interior pereții de compartimentare vor fi realizați cu structura metalica si placari din gipscarton, cu fonoizolatie din vata minerala bazaltica.

In spatiile umede se vor monta placari din faianța si gresie antiderapanta. In zona grupurilor sanitare, compartimentările camerelor WC se vor face cu panouri HPL.

Plafoanele vorfi placate cu gipscarton pe structura metalica, finisate cu zugrăveli lavabile albe, de interior. In toate grupurile sanitare si in camerele de curățenie zugrăvelile si placările de gipscarton vorfi rezistente la umezeala.

^TER<3R0.UP




Pereții din zidărie si structura de beton vor fi placați la interior cu gipscarton pe structura metalica, cu vata minerala la interior. Acest tip de placare sporește confortul termic prin suplimentarea termoizolatiei exterioare, permite mascarea tuturor circuitelor electrice, sanitare, termice etc., precum si intervenții ulterioare mult mai facile la acestea. Finisajul placărilor se va realiza cu vopsitorie lavabila de interior, in incaperile unde este necesar se va aplica vopsitorie speciala pentru spatii umede. In grupurile sanitare si spațiul de curățenie pereții se vor placa cu faianța pana la h=2,20 m inaltime (cota superioara a ușii).

Plafonul volumului principal va fi realizat din lamele decorative de lemn natural montate pe structura metalica, care va ingloba si corpurile de iluminat. In celelalte spatii, plafoanele sunt realizate din gipscarton normal sau casetat, pe structura metalica si înglobează corpurile de iluminat, circuitele electrice, sistemele de ventilație.

In birouri, zona caselor de bilete se vor monta finisaje rezistente la uzura, igienice si ușor de intretinut, cum ar fi pardoseli din covor PVC, zugrăveli lavabile la pereți si tavane. In sălile de așteptare amplasate la parter si etaj se vor monta pardoseli cu grad inaltde rezistenta la uzura, antiderapante, cu un aspect estetic plăcut, din piatra naturala-granit.

Accesele in zona etajului se vor realiza prin doua scări fixe si un lift de 8 persoane. Prin amenajările si dotările prevăzute este asigurat accesul persoanelor cu dizabilitati la toate nivelurile clădirii.

Legătură interior-exterior se face prin zona vitrata a volumului principal, precum si prin coridoare spațioase amplasate in volumul secundar. Nu exista diferența de nivel intre pardoseala finita de la parterul clădirii si peroanele din exterior. S-a urmărit ca toate spatiile publice ale clădirii sa fie accesibile si persoanelor cu dizabilitati.

Clădirea se incadreaza astfel:

  • •  Categoria C normala de importanta conform HGR nr. 766/1997;

  • •   grad II de rezistenta la foc;

  • •  risc mic de incendiu - incaperile cu risc mijlociu nu depasesc 30% din totalul construcției.

In clădirea statiei de capat de linie se vor amplasa următoarele dotări:

Banei cu 4 scaune pentru sala de așteptare

In sălile de așteptare vor fi amplasate banei cu cate 4 scaune si banei cu cate 3 scaune si o masuta. Aceste banei au următoarele caracteristici:

iM-

J J J

Scaun bancheta de 3 locuri format dintr-un cadru din inox satinat, 3 scoici din plywood si un placaj compact alb sau negru.

Finisaje scoica: natur, wenge.

Dimensiuni orientative:

lățime: 224 cm; inaltime: 80 cm; adâncime; 52 cm;

Scaun bancheta de 4 locuri format dintr-un cadru din inox satinat si 4 scoici (scaune) din plywood.

Finisaje scoica: natur, wenge. Dimensiuni orientative:

  • -   lățime: 224 cm;

  • -   inaltime: 80 cm;

  • -  adâncime: 52 cm;

  • -   inaltime șezut: 45 cm;


inaltime șezut: 45 cm; dimensiuni baze: 40x40 cm; greutate: 48 kg.

dimensiuni baze: 40x40 crrj; greutate: 50 kg.



Totem pentru afisaj:

In sala de așteptare se vor amplasa totemuri decorative de afișare pehfr^qrteriog avea doua fete pentru afisaj, structura din aluminiu, cu partea inferioara difr poflș galvanizat cu model simplu. Ramele care incadreaza mesajul publicitar printat trebuie sa permită deschiderea cu ușurința si schimbarea acestuia in orice moment. Protecția prințului va fi asigurata de o folie din PVC cu grad mare de transparenta.

Dimensiuni zona de afisaj: 700x1000 mm.

Coșuri de gunoi de interior:

- Se vor amplasa coșuri de gunoi din inox, cilindrice, cu capac oscilant, cu pedala cu manevrare ușoara, capacitate 40 litri. La parter si etaj, in spatiile sălilor așteptare se vor amplasa doua zone cu cate 3 coșuri de gunoi pentru colectare selectiva.

Scaun birou ( se va amplasa in zona de birouri administrație, dispecerat, case de bilete) Caracteristici: scaun de birou cu rotile, cu baza in X din aluminiu, cu strat din pudra epoxidica/poliesterica pigmentata, cu elemente din spuma poliuretanica cu grad inalt de elasticitate 35 kg/mc. Cadru spatar: otel cu strat anticoroziv. Componente din plastic polipropilenic, componente din piele artificiala. Cu sistem de reglare a inaltimii pentru o poziție confortabila, cu sistem de reglare si blocare a unghiului de înclinare pentru mai multa stabilitate si control.

Greutate suportata: 110 Kg.

Dimensiuni orientative:

  • •  Inaltime minima: 133 cm;

  • •  Lățime: 62 cm;

  • •  Adâncime: 60 cm;

Scaun vizitator

Caracteristici: Scaun cu cadru din otel, cu șezut cu spatar realizate din spuma poliuretanica cu grad inalt de elasticitate 60 kg/mc, picioare din otel cu strat anticoroziv, cu tălpi din plastic poliamidic. Șezutul si spătarul sunt imbracate cu material textil culoare gri.

Dimensiuni orientative:

  • •  Greutate suportata: 110 kg;

  • •  Lățime: 60 cm;

  • •  Adâncime: 55 cm;

  • •  Inaltime: 83 cm;

  • •  Lățime șezut: 40 cm;

  • •  Adâncime șezut: 40 cm;

  • •  Inaltime șezut: 41 cm.

Birou:

- Birou realizat din PAL cu canturi ABS, culoare alb. Cu orificiu pentru cabluri, cu unitate de depozitare, cu sertare amplasate sub blatul de lucru, cu glisiere cu opritoare. Dimensiuni:

  • •  Lățime: 120 cm;

  • •  Adâncime: 60 cm;

  • •  Inaltime: 75 cm;

Dulap depozitare birouri

Dulap biblioraft cu 2 usi realizat din PAL melaminat de 18 mm grosime,'prevăzut cu, spate din PFL melaminat de 4 mm grosime. Dulapul conține 5 spatii de depozitare bibliorafturi si 2 usi.

Dimensiuni: 700x350x1840 mm



Etajera metalica camera bagaje:

Etajera cu cadru din otel protejat cu strat anticoroziv din pudra poliesterica.

  • -   Dimensiuni:

  • •  Lățime: 120 cm;

  • •  Adâncime: 34 cm;

  • •  înălțime: 162 cm;

  • -   Sarcina maxima/ polița: 50 kg.

Masa consultații cabinet medical:

- Cadru din inox, șezut din spuma poliuretanica cu grad înalt de elasticitate 60 kg/mc, cu husa executata din piele ecologica.

Dimensiuni: 190x60x60 cm.

Masa camera mama si copilul:
  • -  Componente principale: Lemn masiv de fag.

Panou inferior: MDF, melamină, vopsea pe baza de acrii.

  • -   Saltea cu tapiserie din plastic si umplutura spuma poliuretanica, 25 kg/mc. Dimensiuni:

  • •  Lungime: 72 cm;

  • •  Lățime: 53 cm;

  • •  înălțime: 87 cm;

Mobilier casa bilete:
  • -   Mobilier realizat din PAL melaminat cu canturi ABS, cu blatdin piatra artificiala, cu sticla securizata in partea superioara, cu orificii pentru vanzare bilete.

Dimensiuni:

  • •  Lungime: 8,40 m (6 ghișee pentru vanzare bilete);

  • •   înălțime: 1,20 m;

  • •  Lățime: 80 cm;

Tejghea camera bagaje
  • -   Mobilier realizat din PAL melaminat, cu canturi ABS, cu sticla securizata in partea superioara.

Dimensiuni:

  • •  Lungime: 1,20 m;

  • •   înălțime: 1,20 m;

  • •  Lățime: 60 cm;

Dulap depozitare camera șoferi
  • -  Dulap cu 2 usi realizat din PAL melaminat de 18 mm grosime, prevăzut cu spate din PFL melaminat de 4 mm grosime. Dulapul conține 5 spatii de depozitare si 2 usi.

  • -  Dimensiuni: 700x550x1800 mm

Masa camera șoferi
  • -  Masa cu cadru din lemn de fag, blat din PAL dublu aparent si picioare demontabile. înălțime: 78 cm

  • -  Lungime: 80 cm

  • -  Lățime: 80 cm.

Scaune camera șoferi
  • -  Carcasă șezut:

  • -   Plăci de furnir, Laminat (folie de melamină),

  • -  Lac transparent pe bază de acrii

  • -   Cadru scaun: Oțel, Strat anticoroziv (pudră epoxidică/poliesterică)


VARIANTE CONSTRUCTIVE DE TERMOIZOLARE A FAȚADELOR

Pentru termoizolarea exterioara a fațadelor clădirii s-au studiat următoarele variante:

Varianta I: Se va utiliza vata minerală bazaltica pentru termo si fonoizolarea pârtii opace a fațadelor, parte a termosistemului compact lipit.

Varianta 1: termosistem compact lipit cu element termoizolant vata minerala bazaltica

ECONOMIE DE ENERGIE -IZOLARE TERMICĂ

Coeficient de conductivitate termica pentru temperaturi de 4-10°C, în funcție de sortiment A=0,035-0,039 W/mK). transfer termic între interiorul și exteriorul redus pentru valori mici

COMPORTAMENT LA FOC

Complet ignifugă și rezistă până la temperaturi de 1000°C.

Neinflamabila, conform standardelor olandeze NEN 6064 și a standardelor franceze, clasa MO a CECMI.

IZOLAȚIE FONICĂ

Vata minerală are o greutate specifică ce îndeplinește această cerință în mod corespunzător. Pentru a asigura absorbția sunetelor într-o zonă zgomotoasă, cum este cea a peroanelor terminalului multimodal, se va monta pereți cu o structura deschisă a suprafeței.

DURABILITATE

Reducerea pe termen lung a grosimii raportată la o perioadă de 10 ani este de maxim 2,5 mm.

Fiind un produs din rocă bazaltică, este inert chimic și biologic: nu este atacat de alcalii sau acizi, nu corodează și nu este corodată, nu conține săruri solubile în apă, stabilitatea hidrolitică este remarcabilă, nu este atacată de ciuperci și microorganisme, nu constituie hrană pentru insecte sau rozătoare, nu putrezește.

IMPACTUL ASUPRA SANATATII SI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Are o structură vitroasă-amorfă, nu conține material cristalizat sub formațiuni de tip azbest, nu este dăunătoare sănătății, nu poluează mediul, nu degajă gaze sub acțiunea focului și nu are emisii de substanțe periculoase.

Este complet reciclabila fiind un material complet natural si inert;

In condiții atmosferice tipice pentru Europa de nord-vest, un kilogram de vată minerală va duce la economisirea a 5 până la 10 mJ de energie lunar.

Avantaje Varianta I

Dezavantaje Varianta I

• Raport bun cost/performata termica;

• Rezistenta scăzută la factorii mecanici

• Non combustibil;

  • •  Absoarbe apa in imersie/ difuzie

  • •   Deși impermeabila la apa pe toata secțiunea, vata minerala bazaltica are capacitatea de permeabilitate ia vaporii de apa, datorita structurii fibroase si poroase cu pori deschiși, vaporii de apa circulând liber in vata minerala bazaltica,

AINTERGROUP

Avantaje Varianta I

Dezavantaje Varianta I ;             z

• Nu creeaza condensatie la structuri^' prin.^^asta\ asigura respirația structurilor, circulația, vaporilor de apă si ajuta la evaporarea umidității contractuale skde/ utilizare.                                           x

-

ii

o*

• Stabilitate dimensionala

• Lucrabilitate greoaie.                    ' <

• Rezistenta la raze UV

; .

• Performante acustice ridicate

Varianta II: Se va utiliza polistirenul expandat pentru termo si fonoizolarea pârtii opace a fațadelor, parte a termosistemului compact lipit.

Varianta II: termosisteme compact lipite cu element termoizolant polistiren expandat

ECONOMIE DE ENERGIE - IZOLARE TERMICA

Coeficientul de conductivitate termică este între 0,033-0,045 W/mK.

COMPORTAMENT LA FOC

Individual, polistirenul expandat este inflamabil. Termosistemul de fațada care are in alcătuirea lui polistiren expandat se incadreaza in clasa de reacție la foc B, s3, d0.- echivalentul unei rezistente la foc de maxim 15 minute.

IZOLAȚIE FONICA-

Nu are proprietăți fonoizolante.

DURABILITATE

Este un material neabsorbant, imputrescibil, cu dimensiune stabilă în timp, fără valori nutriționale care să susțină dezvoltarea de bacterii și ciuperci.

IMPACTUL ASUPRA SANATATII SI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Este un material netoxic, inert si reciclabil.

Avantaje Varianta II

Dezavantaje Varianta II

Ușor de manipulat

Coeficient de combustibilitate

Nu putrezește

Rezistenta la compresiune redusa

Buna capacitate de difuzie;

Temperatura scăzută de lucru impusa

Stabilitate dimensionala

Rezistenta UV scăzută

Performante acustice reduse

CONCLUZII:

In urma analizei celor doua variante, s-a optat pentru Varianta I - termosisteme compact lipite cu element termoizolant vata minerala bazaltica, considerandu-se ca din punct de vedere al siguranței la incendiu si al izolării termice si fonice, vata minerala bazaltica răspunde mai bine cerințelor esențiale.

3.5.9.2 Structura

Din punct de vedere constructiv, structura clădirii terminalului va fi o structura mixta (beton si metal).

Se propune o structura de rezistenta metalica, alcatuita din stâlpi, grinzi si pane din profile laminate. Planseul peste parter este realizat din beton armat turnat pe tabla cutata.

  • a) Fundarea clădirii propuse se realizează printr-un sistem de fundații izolate, legate cu grinzi de fundare. Sub casa liftului se realizează un radier din beton armat. Adâncimea de fundare este la 1,50 m sub cota terenului natural.

Pentru a atinge cota de fundare se realizează blocuri de beton simplu cu grosimea de ~80 cm. Peste blocurile de beton simplu se realizează fundațiile din beton armat.

  • b) Suprastructura este alcatuita din elemente din otel laminat, stâlpi, grinzi, pane si contravantuiri.

_                                                                                                              X ț-rtlQlsI ’A'o'

Structura este contravantuita atat pe verticala cat si pe orizontala. Contra,yairțaîrile^x dispun pe ambele direcții, atat in zona de clădire etajata cat si pe cadrele^ de Contravantuirile verticale se dispun intre stâlpii structurii etajate, pe ambele etăjer .!

'R V

■\ * \ \ -■■■ ■ ■< '■ Planseele sunt din beton armat, cu grosime de 10 cm, turnate pe tabla cutate ."Planseele sprijină pe panele intermediare ce transmit eforturile la structura principala.         ?

<< Acoperișul peste zona înalta a clădirii este metalic, cu grinzi principale HEB400, pane IPE220 si contravantuiri din tiranti 025. Acoperișul metalic a fost dimensionat pentru a permite montarea de panouri fotovoltaice.

VARIANTE CONSTRUCTIVE

In vederea realizării unei structuri care sa răspundă cat mai eficient temei de arhitectura s-au studiat doua variante constructive:

Varianta I - Structura din beton armat cu acoperiș metalic.

Structura clădirii

In aceasta varianta, structura clădirii este una mixta, din beton armat, cu cadre si diafragme din beton armat. Exista o zona, intre axele A’ - B' mai mica, realizata integral din beton armat, cu nivel de inaltime Parter si Parter+1Etaj, cu cota superioara de +8,25 m si un volum mai mare, realizat din cadre de beton armat si acoperiș realizat din grinzi si pane metalice din profile laminate, cu cota superioara +10,00 m.

Fundarea clădirii

Este realizata dintr-o rețea de fundații continue tip talpa si cuzinet, cu lățimile de 1,20 m si 1,60 m, si inaltimea de 1,95 m. Sub casa liftului se realizează un radier din beton armat cu grosimea de 40 cm. Tălpile fundațiilor au grosimea de 50 cm, iar elevațiile fundațiilor au grosimea de 60 cm. Fundațiile si radierele sunt realizate din beton de clasa C25/30, armatura fiind din otel beton S500, categoria de ductilitate C.

Sub tălpile fundațiilor si sub radier se toarna un beton de egalizare clasa C8/10, cu o grosime de cca. 20 cm, așezat pe stratul natural din pietriș mic-mare cu nisip mic-mare cenușiu si bolovanis, indesat. Adâncimea de fundare este la 1,50 m de la cota terenului natural.

La nivelul pardoselii, se toarna o placa de beton C25/30, cu grosimea de 20 cm, armata cu plase STPB 06/100x100, sus si jos.

Suprastructura

Este realizata in sistem dual, cu diafragme de beton armat si cadre de beton armat.

Clădirea are o zona cu regim de inaltime Parter si Etaj, cu cota superioara de +8,25m, compartimentata mai des, si o zona libera cu regim de inaltime Parter înalt, cu cota superioara de +10,00m.

Diafragmele din beton armat au grosimi de 25 - 30 cm si sunt prezente pe toata inaltimea construcției. Stâlpii cadrelor de beton armat au secțiuni cuprinse intre 40x40 cm si 50x50 cm. Grinzile cadrelor de beton armat au secțiuni cuprinse intre 20x50..30x45 pana la 30x60.

Parterul are o inaltime de 3,60 m, iar etajul 1 are o inaltime de 4,20 m. Fațada principala, cu inaltimea de 10,00 m, va fi alcatuita dintr-un cadru plan, din beton armat, format din stâlpi 50x50 si grinzi 30x60.

Planseele sunt din beton armat si au grosimea de 15 cm. Cadrele si plăcile sunt realizate din beton de clasa C25/30, armatura fiind din otel beton S500, categoria de ductilitate C.

Varianta 1 - Structura din beton armat cu acoperiș metalic.

Figura 16. Reprezentări grafice ale elementelor structurale metalice

Pe fațada din axul 11 se prevăd doi stâlpi metalici tip HEA260, rigidizați pe orizontala cu grinzi metalice din Tv 200x100x10, la nivelul cotei +3,50 si la nivelul acoperișului metalic, cu rol de sprijin pentru peretele cortina si de inchidere a aticului si a plafonului fals.

Circulațiile pe verticala se fac cu ajutorul liftului si pe cele doua scări, una din beton armat si una metalica.

Acoperișul

Este metalic, cu grinzi principale HEB400, pane IPE220 si contravantuiri din tiranti <|>25. Acoperișul metalic a fost dimensionat pentru a permite montarea de panouri fotovoltaice.

Confecțiile metalice ale acoperișului si ale copertinelor exterioare sunt din otel laminat S235J2 si S235JR si buloane Gr8.8 zincate.

Varianta II - Structura metalica integrala

Structura clădirii

Se propune o structura de rezistenta metalica, alcatuita din stâlpi, grinzi si pane din profile laminate. Planseul peste parter este realizat din beton armat turnat pe tabla cutata.

Fundarea clădirii

propuse se realizează printr-un sistem de fundații izolate, legate cu grinzi de fundare. Sub casa liftului se realizează un radier din beton armat. Adâncimea de fundare este la 1,50 m sub cota terenului natural.

Pentru a atinge cota de fundare se realizează blocuri de beton simplu cu grosimea de ~60cm. Peste blocurile de beton simplu se realizează fundațiile din beton armat.

Suprastructura

este alcatuita din elemente din otel laminat, stâlpi, grinzi, pane si contravantuiri. Structura este contravantuita atat pe verticala cat si pe orizontala. Contravantuirile se dispun pe ambele direcții, atat in zona de clădire etajata cat si pe cadrele de fațada. Contravantuirile verticale se dispun intre stâlpii structurii etajate, pe ambele etaje.

Planseele sunt din beton armat, cu grosime de 10cm, turnate pe tabla cutata. Planseele sprijină pe paneie intermediare ce transmit eforturile la structura principala.

Acoperișul

peste zona inalta a clădirii este metalic, cu grinzi principale HEB400, pane IPE220 si contravantuiri din tiranti 025. Acoperișul metalic a fost dimensionat pentru a permite montarea de panouri fotovoltaice.



CONCLUZII:

Varianta pentru care se opteaza este Varianta I - Structura din beton armat cu acoperiș metalic, deoarece cea de-a doua varianta nu oferă spatiile libere necesare cerute prin proiectul de arhitectura. Fațada laterala libera, cu inaltimea pana la 10,0 m, ar avea contravantuiri in plan vertical, lucru ce împiedica circulația. Zonele de sub console .nu ar mai putea fi folosite ca spațiu util in sala de așteptare, deoarece ar exista aceleași contravantuiri" verticale, prin urmare nu s-ar respecta cerințele de funcționalitate ale spatiilor clădirii. Datorita necesității utilajelor grele pe acoperiș, elementele verticale si orizontale, in zona cu regim de inaltime parter + etaj ar avea dimensiuni mai mari decât la o clădire tipica, fara acele sarcini.

  • 3.5.9.3 Instalații electrice

  • 3.5.9.3.1 Instalații de curenti tari

a)   Alimentarea cu energie electrică a clădirii

Alimentarea clădirii centrale si a instalațiilor ce deservesc terminalul intermodal se realizează din postul trafo amplasat în incinta terminalului.

Tabloul electric general se amenajeaza intr-un spațiu tehnic la parterul clădirii. Tabloul electric general, TEG este realizat modular dintr-un ansamblu de dulapuri metalice, intre acestea intercalandu-se nise de racord si acces pentru cabluri.

Datorita importantei obiectivului se prevede dotarea cu o sursa de alimentare de rezerva constând intr-un grup electrogen exterior, amplasat in proximitatea postului trafo, in construcție insonorizata si carcasat cu protecție contra intemperiilor, cu o putere de 250 KVA

Pentru realizarea selectivitatilor la nivel de imobil se vor realiza tablouri de distribuție secundare funcție de natura consumatorilor, astfel:

  • •  instalația de pompe de incendiu se va prevedea cu propriul tablou de distribuție, alimentat din doua surse diferite de alimentare (GE si rețea);

  • •  instalația de iluminat exterior va fi alimentata separat din propriul tablou de distribuție;

  • •  cele doua etaje ale imobilului se vor alimenta fiecare din propriul tablou electric de distribuție;

Parti din aceste imobile pot fi alimentate din circuite destinate consumatorilor importanți (din GE) sau consumatorilor vitali (din UPS), acestea avand propriul tablou electric de siguranța.

b)   Instalația de panouri fotovoltaice

Pentru compensarea parțiala a consumurilor de energie electrică din complex se va instala un sistem de panouri fotovoltaice amplasat pe terasa principala a clădirii statie de așteptare.

Cele 220 de panouri fotovoltaice prevăzute sunt de tip monocristalin cu o putere produsa de 250 W fiecare. Acestea se vor monta inclinat fată de orizontală la 30 grade pe un sistem de suporți amplasat pe terasa si vor fi orientate spre sud.

Panourile vor fi conectate la un ansamblu de 3 invertoare trifazice cu o putere de 20 KW fiecare.

f          •*......

Controlul si supravegherea întregului sistem se asigură prin interco^feStafeaj^lob'trei invertoare la rețeaua locala tip Ethernet, iar aplicația software va/ f^irisj^lâ^hpe uri£ calculator amplasat in clădirea terminalului.                         I© ( /     4


c)   Trasee electrice de forța

Proiectul asigura distribuția energiei electrice în incinta obiectivului prinț?2 cabluri de joasa tensiune care asigura alimentarea consumatorilor menționați. Traseele electrice aferente se executa cu cabluri de cupru cu întârziere la propagarea flăcării tip CyyF. Traseele se stabilesc în afara zonelor care ar periclita integritatea sau buna funcționare a cablurilor prin lovire, coroziune, supraîncălzire, curenti vagabonzi, etc. Când evitarea acestor zone nu este posibilă se iau măsuri corespunzătoare de protecție.

In principal distribuția electrica de forța se face pe pat metalic de cablu, iar acolo unde nu e posibil montajul paturilor de cablu, cablurile se vor proteja suplimentar în tub de protecție adecvat.

Din TEG se vor asigura electroalimentări distincte pentru echipamente de climatizare conform tehnologiilor precizate de furnizorul de echipamente.

In spatiile prevăzute cu ventiloconvectori se are în vedere racordarea electrică cu racord fix a fiecărui aparat, pe tablourile de distribuție aferente. Cablajele aferente controlerelor pentru comanda si reglaj ventiloconvectori si amplasamentul acestora vor fi precizate de furnizorul de echipamente.

Se vor lua în considerare electroalimentări specifice pentru echipamentele din centrala termica, pentru pompe submersibile destinate evacuării de ape uzate. Instalația va asigura electroalimentări distincte pentru echipamente, electroalimentările se asigura în regim de consumator vital.

Automatizarea centralei termice si a circuitelor de agent termic asociate se va furniza de furnizorul centralei termice si va fi avizata si omologata ISCIR

Se vor lua în considerare electroalimentări specifice pentru echipamentele de semnalizare si avertizare incendiu, echipamentele de paza si securitate, echipamente de control acces, echipamente de transmitere date-voce. Electroalimentările sunt realizate în regim de consumator vital de rang I (din UPS), conform precizărilor furnizorilor de echipamente.

Pentru executarea tuturor instalațiilor de electroalimentare se vor folosi aparate si materiale omologate.

d) Instalații de iluminat interior

Instalațiile de iluminat interior vor fi realizate conform specificului funcțional si cerințelor de confort ambiental impuse de arhitectura imobilului. Iluminatul interior va avea valențe de iluminat de lucru, asigurând cerințele conceptului de iluminat:

  • -   utilizarea unor surse luminoase cu performante luminotehnice ridicate;

  • -  distribuția controlata a luminantelor în câmpul vizual prin sisteme de dispersie si dirijare a fluxului luminos

  • -  dimensionarea iluminatului conform normelor luminotehnice care impun niveluri de iluminare optima de confort si siguranța

  • -   corelarea soluției luminotehnice cu contrastele de culori ale decorurilor si ale mobilierului


v ..........^X

Corpurile de iluminat alese vor fi de tip LED si vor avea caracteristici adecvate funcțiunii-^ si ambientului arhitectural. Comanda iluminatului se asigura prin aparâtâj adedVăț difi.0^ zone si trepte de iluminare. Aparatele de comanda iluminat se vor mod^rla o îh^hțimș’dș.

punct de vedere tehnic si estetic cu spațiul deservit. Comanda se vâ1 asigura local p6'":

Traseele electrice aferente instalației de iluminat se executa conform cerintelbrfellhice


1 m fata de nivelul pardoselii finite.                                         X,

impuse de specificul funcțional si de finisajele arhitecturale. Traseele electrice aferente iluminatului se executa cu cabluri de cupru cu protecție sporita la propagarea flăcării tip CyyF, trase prin tuburi de protecție tip IPEY.

e) Instalații de iluminat de siguranța

Instalațiile de iluminat de siguranța marchează fluxurile de evacuare din incinta, precum si hidrantii, asigura continuitatea lucrului în spatiile de birouri si în zonele de acces la instalațiile de intervenții în caz de necesitate.

Corpurile de iluminat alese vor fi inscripționate conform funcțiunii asigurate. Corpurile de iluminat de siguranța pentru marcarea fluxurilor de evacuare vor fi echipate cu acumulatori care permit o independenta de funcționare de 1,5 ore. Corpurile de iluminat de siguranța pentru continuarea lucrului vor fi integrate în sistemul de iluminat normal, ele puțind fi folosite în ambele variante de funcționare.

Se va proiecta un sistem de iluminat de siguranță pentru continuarea lucrului cu alimentare prin intermediul invertoarelor cu acumulatori incluse în corpurile de iluminat.

Traseele electrice si dozele aferente iluminatului de siguranță se vor amplasa distinct fată de restul instalațiilor electrice.

f) Instalații de prize

Instalația de prize va asigura electroalimentări specifice pentru echipamentele de birotica uzuală si pentru echipamente de curățenie. Prizele se vor distribui perimetral pe pereții birourilor si circulațiilor. Prizele se vor monta la cota de 0,40 m fata de nivelul pardoselii finite.

In preajma posturilor de lucru se vor prevedea trei prize uzuale (una alimentată din rețeaua normala, iar celelalte doua alimentate din UPS) si doua prize de voce-date RJ45. Aparatajul utilizat va avea caracteristici adecvate funcțiunii si ambientului arhitectural. Pentru executarea instalației se vor folosi aparate si materiale omologate.

Traseele electrice se executa conform cerințelor tehnice impuse de finisajele arhitecturale. Toate traseele de prize se executa cu cabluri de cupru cu protecție sporita la propagarea flăcării tip CyyF, trase prin tuburi de protecție tip IPEY.

g) Instalație de protecție împotriva descărcărilor atmosferice

Instalația contracarează efectele trăsnetului asupra construcției: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistenta datorita temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descărcare, inducerea în elementele metalice a unor potențiale periculoase. Instalația are de asemenea rolul de a capta si scurge spre pământ sarcinile electrice din atmosfera pe măsura apariției lor, preîntâmpinând apariția trăsnetului.

La proiectarea si executarea instalației de protecție împotriva trăsnetului (IPT) se’âîrîn^ș, vedere montarea descărcătoarelor de supratensiuni atmosferice pe fiecare tablou electric.                                                                                            ?

Obiectivul va fi dotat cu o instalație de paratrăsnet tip rețea.

h)   Instalații de protecție împotriva electrocutărilor accidentale

Protecția prin legare la nulul de protecție se va folosi ca măsura principală de protecție pentru aparatele si echipamentele care în caz de defect al izolației pot capta potențialul fazei defecte. Prin aceasta măsură de protecție se formează un scurtcircuit monofazat, curentul de scurtcircuit declanșând întrerupătorul automat cel mai apropiat de receptorul defect. Conductorul de nul de protecție se executa în varianta similară cu conductorii activi. Pentru evitarea unor întreruperi accidentale ale rețelei de nul de protecție aceasta va fi inscripționată distinct (culoarea izolației de regula verde-galben alternativ) si va fi legată la pământ în apropierea sursei de alimentare.

i)    Protecția prin deconectare automata

Protecția prin deconectare automată asigură întreruperea automată a alimentării cu energie electrică a circuitelor aferente consumatorilor cu pericol ridicat de electrocutare precum si a tablourilor electrice în cazul apariției unor curenti de defect. Protecția se asigură prin blocuri diferențiale care acționează la apariția unei diferente de curent ce rezulta din compararea curentului inițial cu cel din momentul defectului.

j)    Protecția prin legare la pământ

Protecția prin legare la pământ consta în racordarea elementelor metalice conductoare care nu fac parte din circuitul de lucru la priza de pământ. Rezistenta de dispersie va avea o valoare suficient de mica incit în cazul unui defect sa se stabilească un curent suficient de mare pentru declanșarea echipamentelor de protecție la suprasarcina. Protecția prin legare la pământ se realizează printr-o centura din banda OL Zn 25x4.

k)   Instalații de priza de pământ

Pentru întregul imobil se va realiza o priză de pământ separata, amplasata în exteriorul clădirii. Priza de pământ va fi prelungită pana la o bară de împământare echipotentială amplasată în camera TEG, care va lega carcasele metalice ale tablourilor electrice, ale dulapurilor de climatizare, precum si alte echipamente prin sufe flexibile prevăzute cu papuci la ambele capete, montati vizibil.

Elementele realizate prin sudură între elementele prizei de pământ se vor proteja împotriva coroziunii (prin vopsire anticorozivă).

Din punct de vedere al protecției la trăsnet se recomandă realizarea unei prize de pământ unice pentru instalația de paratrăsnet si instalația electrică interioară. Rezistenta prizei de pământ folosită în comun poate fi cel mult egala cu 1 ohm, valoare impusă de STAS 12604. Pentru fiecare tip de instalație se folosesc conductoare distincte pentru legarea la priza comună. Pentru instalația de paratrăsnet forma si dimensiunile prizei de pământ au o importanta deosebita pentru asigurarea disipării în pământ a curentului de trăsnet, fără provocarea unor supratensiuni periculoase de pas.

Proiectul ia în considerare executarea unei prize de pământ cu electrozi verticali dispusi în linie cu înălțimea de 2,5 m, îngropati la 0,8 m si legați intre ei cu un conductor din banda OLZn 40x4 mm. Electrozii se instalează în exteriorul spațiului de protejat, la cel puțin un metru fata de fundația construcției.

  • 3.5.9.3.2 Instalații de curenti slabi

a)   Instalații de voce-date si TV

Se va prevedea o rețea exterioară de curenti slabi realizată cu fibră optică sau cupru care centralizează comunicațiile de la camerele de supraveghere video.

întreaga distribuție are o topologie stelară către camera de comunicații amplasată la etajul clădirii.

Totodată prin intermediul rețelei de date se vor centraliza informații destinate mentenantei de la grupul electrogen, statia de pompare de incendiu.

Pentru comunicațiile de voce din complex se va integra o centrală telefonică digitală cu pană la 32 numere interioare si maxim 6 exterioare, peste rețeaua de cablare structurată realizată în întreg imobilul.

în camera de comunicație de la etaj se prevăd două rack-uri pentru centralizarea comunicațiilor locale de date-voce, Tv, control acces si supraveghere video. Acestea au si rol de backbone pentru o comunicație de voce-date a unuia sau mai multor furnizori externi.

Spre strada Găgeni, de unde se face accesul spre complex se va prevedea o cutie de conexiune FO pentru furnizorii externi de date.

Toate elementele de conexiune din cutiile centralizatoare, rack-urile de clădire, rack-urile din camera de comunicații vor avea elemente de securitate ce permit accesul cu cheie specială, astfel se preîntâmpină accesul la canale de comunicație a persoanelor neavizate, iar tipul de comunicație: voce, date, video HD, video supraveghere, date tehnice se vor marca cu o cheie de culoare amplasată de mufele / porturile de racord de pe fiecare patch-panel în parte.

Local în imobilul din complex se realizează o cablare structurată ce urmează să deservească în principal comunicații de voce sau date, circuite de supraveghere video, mentenantă/BMS sau control acces. Cablarea structurată din clădire se va realiza cu cablu de date tip SFTP 4*2*0,5 mmp, ctg. 6.

b)   Instalație afișare video

Pentru difuzarea informațiilor video se va realiza o cablare cu cablu coaxial in spatiile de așteptare, precum si in camera de odihna si dispecerat a imobilului.

In sălile de așteptare se prevăd doua ecrane de minim 2 mp fiecare pe care se afiseaza informații de transport, programul orar, starea vremii, etc.

Din camera de comunicații se pot alege sursele de semnal pentru afișare selectiva pe ecranele TV din incinta.

Pentru aceasta, in toate aceste spatii, s-au amplasat televizoare LED sau proiectoare cu lămpi LED si ecrane aferente.

c)   Camere supraveghere video

Clădirea terminal va fi echipata cu camere interioare de luat vederi cu IR, montate in spatiile interioare.


la camerele video din complex si din imobil, acestea putând fi inmag stocare (rack cu server de stocare dedicat) si păstrate minim șCM©


In camera de comunicații amplasata la etajul clădirii se vor centraliza toate semnalele de ' a^fe-medii de nunicatie către o matrice'-vldlo’fce va supraveghere im timp reaf       pe

Din instalația de supraveghere se va prelua o comunicație către o riaatrice'^<j^< proiecta pentru dispecer, imagini din instalația de i serverele de stocare din camera de comunicații.


Din sistem vor putea fi conectate prin rețeaua de date, orice persbafW cu drepturi corespunzătoare de acces la sistemul de supraveghere oriunde in complex sau chiar in afara acestuia, daca necesitățile o cer (supraveghere firma de paza intr-o locație la distanta, post politie, etc).

d) Control acces

In spațiul casieriilor din incinta accesul se face securizat cu cititoare de cartela.

De asemenea holul de acces spre casierii este prevăzut cu cartele de acces, accesul în aceasta zona blocându-se temporar pentru publicul larg pentru momentul de timp când se ridica încasările din incinta.

Toate punctele de control acces se vor conecta între ele, se vor semnaliza în dispecerat, iar toate disfunctionalitătile se vor trata de personal specializat.

întregul sistem va fi centralizat, cârdurile vor avea siguranță mărită, de tip smart-card sau similar, soluțiile de implementare vor prevedea anti-passback, ieșirile de siguranță vor fi integrate în sistem.

Alimentarea întregului sistem se va face din sursa de alimentare vitală de rang I, prin intermediul UPS-ului.

e)   Detecție incendiu

întregul spațiu se va monitoriza în vederea detecției de incendiu.

Centrala detecție incendiu se va monta la dispecerat, spațiu ce este deservit pe parcursul întregii zile de personal de specialitate.

Centrala de detecție incendiu se va interconecta cu sistemul de public address (sonorizare), cu sistemul de trape de fum, amplasat în fațada clădirii, precum si cu pompele de incendiu si cu divizia de pompieri cea mai apropiata.

Toate cablurile sistemului de detecție de incendiu se prevăd cu rezistenta la foc E90.

Sistemul de detecție de incendiu este realizat în tehnologie adresabila, si include pe lângă detectorii de fum & temperatura, butoane de avertizare incendiu si module de comanda intrări/ ieșiri montate în proximitatea trapelor de fum, si a stafiei de pompare.

f)    Instalații de sonorizare

Sistemul de adresare publica (sonorizare) va permite difuzarea de mesaje în toate zonele obiectivului, precum si de mesaje specifice vocale pentru evacuarea spațiului conform unui scenariu prestabilit. Sistemul va prevedea realizarea unui mixer amplificator cu doua puncte de comanda, amplasate la informații si respectiv la dispecerat.

De asemenea comanda va integra semnale de la sistemul de avertizare la incendiu, sursa de semnal audio DVD player, radio, etc prin intermediul unor module dedică^eM^-interior vor fi prevăzute difuzoare de interior cu o putere de 10-15 W iar pentru zona'de/M parcare exterioara se vor monta difuzoare cu grad de protecție corespunzător si o putere. de 20-30 W.                                                 >

--.....

Cablurile folosite în cablarea liniilor de sonorizare vor fi rezistente la foc cu 90 minijte rezistenta la foc pentru clădirile speciale.

Alimentarea cu energie electrica a sistemului adresare publica se va realiza din UPS-ul clădirii ce are rol sa mențină sistemul funcțional în cazul lipsei tensiunii de la rețea timp de min. 10 minute, pana la intrarea în regim de funcționare a grupului electrogen.

  • 3.5.9.4 Instalații sanitare

3.5.9.4.1 Branșamentul de apa

Alimentarea cu apa rece a obiectivului se va efectua printr-un branșament la rețeaua de alimentare cu apa potabila a municipiului Ploiești.

Branșamentul de apa va fi astfel dimensionat incat sa asigure necesarul orar de apa al obiectivului si refacerea rezervei de incendiu. Debitul orar de apa necesar este calculat in Breviarul de calcul, parte a acestui proiect.

3.5.9.4.2 Distribuția de apa rece si calda

Sistemul de distribuție a apei reci se compune din:

  • •  Branșamentul de apa;

  • •  Rețeaua de distribuție apa rece din incinta;

  • •  Rezerva de apa rece pentru instalația de stingere a incendiilor cu hidranti interiori;

  • •   Instalația de distribuție apa rece la obiecte sanitare, boilerele electrice pentru prepararea apei calde si la rezervorul de stocare a apei pentru instalația de stingere a incendiilor cu hidranti interiori.

S-a considerat ca rețeaua publica de alimentare cu apa rece poate sa furnizeze apa rece la debitul si presiunea necesare, astfel ca nu a fost prevăzut rezervor de stocare si nici instalație de hidrofor pentru ridicarea presiunii in instalația de alimentare cu apa rece si calda.

Determinarea diametreleor conductelor, care formează instalația de distribuție a apei reci, au fost determinate conform STAS 1478/1990, in funcție de debitul vehiculat de acestea, de regimul de furnizare a apei, de coeficientul de simultaneitate, de vitezele economice si de presiunea necesara a punctelor de consum.

Materiale propuse pentru execuția instalațiilor de alimentare cu apa rece si calda

Se propune realizarea instalațiilor de alimentare cu apa rece si țevi din polietilena reticulara (PP-R) îmbinate prin polifuziune cu fitinguri specifice.

Toate conductele de apa rece si calda se vor izola astfel:

  • -  Izolație anticondens la conductele de apa rece se vor executa cu cauciuc elastomeric de 9 mm grosime;

  • -  Izolațiile termice la conductele de apa calda montate in ghene inchise si plafoane false vor fi executate cu cauciuc elastomeric de 13 mm grosime.

Toate bratarile de susținere a conductelor de apa rece si calda vor fi galvanizate.

La execuția instalației de alimentare cu apa rece si calda se vor respecta cu stricțete toate condițiile de execuție indicate de furnizor in ceea ce privește preluarea dilatărilor.

3.5.9.4.3 Instalații de evacuare a apelor uzate menajere si a condensului

Determinarea diametrelor conductelor instalației de evacuare a apelor uzate menajere s-a făcut in conformitate cu STAS 1795/1987.

Canalizarea pentru camera mama si copilul, grup sanitar barbati si grup sanitar femei se va poza intr-un canivou de beton realizat sub pardoseala pe sol.

Ventilarea conductelor de canalizare se realizează prin:

  • -  Ventilația primara - prelungirea coloanelor peste acoperișul clădirii;

  • -  Ventilația suplimentara.

Pe coloanele de evacuare a apelor uzate menajere vor fi prevăzute piese de curățire.

Materialele propuse pentru realizarea instalației interioare de evacuare a apelor uzate menajere sunt:

  • -  Pentru legaturile la obiectele sanitare montate aparent, in interiorul pereților de gips carton sau in plafoane false - tubulatura din polipropilena ignifugată cu mufe si garnituri din cauciuc (PP);

  • -  Coloane si devieri ale acestora - tubulatura din polipropilena ignifugată cu mufe si garnituri din cauciuc (PP);

  • -  Colectoare montate in canivou si racordurile la căminele rețelei de evacuare a apelor uzate din incinta - tubulatura din PVC-KG cu mufe si garnituri din cauciuc sau polietilena de inalta densitate (PEHD).

La execuția instalației de canalizare cu tuburi din PP, PVC-KG sau PEHD se vor respecta cu strictete toate condițiile de execuție indicate de furnizor in ceea ce privește preluarea dilatărilor.

3.5.9.4.4 Instalații de evacuare a apelor pluviale

Apele pluviale provenite de pe terasele construcției vor fi evacuate gravitațional in rețeaua exterioara de canalizare din incinta obiectivului.

Instalația de evacuare a apelor pluviale se compune din:

  • -  Receptor de terasa;

  • -  Coloane;

  • -  Colectoare orizontale.

Determinarea diametrelor conductelor instalației de evacuare a apelor pluviale s-a făcut in conformitate cu STAS 1795/1987.

Debitul de calcul al instalației de evacuare a apelor pluviale s-a calculat luandu-se in considerare o frecventa normata a ploii de 1/1 si o durata de 5 minute. Astfel a rezultat un debit de 260 l/s*ha.

Pe coloanele de evacuare a apelor uzate menajere vor fi prevăzute piese de curățire.

Materiale propuse pentru execuția instalațiilor de evacuare a apelor pluviale

Materialele propuse pentru realizarea instalației interioare de evacuare a apelor uzate menajere sunt:

  • -  Coloane si devieri ale acestora - tubulatura din polipropilena ignifugată cu mufe si garnituri din cauciuc (PP);

Racordurile la căminele rețelei de evacuare a apelor uzate din incintă din PVC-KG cu mufe si garnituri din cauciuc sau polietilena de j (PEHD)


La execuția instalației de canalizare cu tuburi din PP, PVC-KG sau PEH

cu strictete toate condițiile de execuție indicate de furnizor in ceea ce priveștedpreluș-rea. dilatărilor.                                                                                         c' o *

3.5.9.4.5 Obiecte sanitare

Grupurile sanitare sunt prevăzute cu obiecte sanitare după cum urmeaza:

  • -  Vas W.C. montat pe pardoseala cu ieșire laterala si cu rezervor montat la semiinaltime;

Lavoar din porțelan cu montaj pe blat sau suspendat, cu baterie de amestec automata cu celula fotoelectrica;

Lavoar din porțelan montat suspendat pe console rabatabile echipat cu baterie de comanda cu braț de manevra lung si oglinda rabatabila (pentru grupul sanitar destinat persoanelor cu dizabilitati);

Pisoar cu robinet de spalare temporizat automat;

Cada de dus din acryl complet echipata, avand baterie de amestec monocomandata manuala.

  • -   Toate obiectele sanitare vor fi dotate, după caz, cu:

  • ■  Ventile de scurgere;

  • ■  Sifoane de evacuare;

  • ■  Baterii amestecatoare compatibile cu obiectul achiziționat;

  • ■  Accesorii de montaj specifice.

Accesoriile sanitare (oglinzi, distribuitor hârtie, etc.) vor fi stabilite prin proiectul de arhitectura.

3.5.9.4.6 Instalații de stingerea a incendiilor cu hidranti

Conform prevederilor normativului P118/2-2013 s-a prevăzut o instalație de stingere a incendiilor cu hidranti interiori si exteriori formata din:

Rezervor de stocare a apei pentru hidrantii interiori si exteriori avand Vu=123,12 mc; Grup de pompare comun pentru hidrantii interiori si exteriori;

Rețeaua de alimentare a hidrantilor exteriori si interiori;

Hidranti interiori;

Hidranti exteriori.

Caracteristicile instalației de stingere a incendiilor cu hidranti interiori sunt: Număr de jeturi in funcțiune simultana: 2;

  • -   Debitul de calcul pentru instalația de alimentare: 2x2,1 l/s= 4,2 l/s; Presiune minima de utilizare: 2,19 bar;

  • -   Presiune maxima de utilizare: 4 bar;

  • -   Timp de funcționare neîntrerupt: 60 minute;

  • -  Hidranti prevazuti: conform SR EN 671-2;

  • -   Caracteristici hidranti:

  • ■ Robinet pentru hidrant STAS 2501 avand diametrul 2”;

  • ■ Cutie de hidrant montata aparent sau in zidărie si avand geam inscripționat conform reglementarilor in vigoare;

  • ■ Tambur rabatabil;

  • ■ Racord fix STAS 701;

  • ■ Furtun plat L=20 m, tip „C”, Dn 50 mm;

  • ■ Țeava de refulare universala, cu robinet de închidere si comutator pentru pulverizare.

Poziția hidrantilor de incendiu va fi semnalizata cu lămpi alimentate sisț^HiJ^ siguranța conform proiectului de instalații electrice.                                        Y

Rețeaua de alimentare cu apa a hidrantilor interiori se va executa obligatorid.c'uconducte^o din otel zincat, montate prin insurubare sau sudobrazare.

din otel zincat, montate prin insurubare sau sudobrazare.


Rezerva intangibila de apa pentru hidrantii interiori va fi de minim 3 mc Si va^fi paștratâ.. impreuna cu rezerva de apa pentru hidrantii exteriori.

Alimentarea cu apa a rezervei de apa se va face de la rețeaua exterioara de incinta obiectivului.

Rețeaua de alimentare cu apa a hidrantilor exteriori se va executa din conducte de polietilena de înalta densitate (PEHD) montata ingropat.

Rezerva intangibila de apa pentru hidrantii interiori va fi de minim 108 mc si se va amplasa ingropat in incinta obiectivului. împreuna cu rezerva de apa necesara pentru hidrantii exteriori se pastreaza si rezerva pentru hidrantii interiori de 3 mc.

Rezervorul de apa de incendiu va fi echipat cu:

Prea plin;

- Vana de golire;

Racord de aspirație pentru mașina de pompieri format din sorb de aspirație Dn 100 mm, conducta de aspirație Dn 100 mm si un racord de aspirație cu dop, tip A - Dn 100 mm, amplasat la o inaltime de 1,50 m fata de cota terenului sistematizat;

Doua sorburi Dn 100 mm pentru grupul de pompare;

Instalație de detecție si semnalizare nivele.

Alimentarea cu apa a rezervei de apa se va face de la rețeaua exterioara de incinta obiectivului.

Grupul de pompare care deservește instalația de stingere a incendiilor cu hidranti va fi amplasat in camera tehnica subterana, in vecinătatea rezervorului de apa pentru hidrantii exteriori si va fi format din:

O pompa in funcțiune avand debitul de 10 l/s si h=4,5 bar;

  • -  O pompa de rezerva avand debitul de 10 l/s si h=4,5 bar;

  • -   O pompa pilot avand debitul de 1 l/s si h=4,5 bar;

Distribuitor, respectiv colector comun;

  • -   Armaturi de închidere si control;

Recipient de menținere a presiunii cu membrana de cauciuc;

  • -  Tablou electric de alimentare si control.

  • -  Toate componentele grupului de pompare vor fi galvanizate.

3.5.9.4.7 Pregătirea apei calde menajere

Pentru a putea stabili o varianta constructiva necesara pentru stabilirea soluției de preparare si alimentare cu apa calda menajera, in conformitate cu condițiile impuse prin reglementările romane in vigoare, s-au analizat următoarele variante;

Varianta 1 - Prepararea apei calde menajere cu boiler cu serpentina si acumulare amplasat in camera tehnica.

Prepararea apei calde pentru consum menajer

se prepara cu boiler cu serpentina si acumulare, amplasat in camera tehnica, alaturi de echipamentele care prepara apa calda pentru incalzire.

Agentul termic primar apa calda

(80/60°C) necesar pentru producerea apei calde menajere, va fi furnizat de un cazan funcționând cu gaze naturale.

A *

ar o amnlacat in 'V

Varianta 1 - Prepararea apei calde menajere cu boiler cu serpentina si acumulare amplasat in,

camera tehnica.

Distribuția rețelei de apa calda

este de tip ramificat incepand din camera tehnica către. consumatorii din grupurile sanitare. Reteâuâ de distribuție a’. apei calde pentru consum menajer este formata din. conducte izolate termic cu mantale din ’ .polietilenă-expandata.

Datorita lungimii mari de conducta intre boiler si ultimul consumator, instalația de alimentare cu apa calda va fi prevăzută cu circuit de recirculare a apei calde menajere, pe care se va monta o pompa de circulație si robineti de trecere.

Avantaje Varianta 1

Dezavantaje Varianta 1

Consum scăzut de energie electrica;

necesitatea unei pompe de recirculare a apei; lungimi mari de conducte de alimentare cu apa calda;

Varianta II - Prepararea apei calde menajere cu boilere electrice amplasate local in apropierea consumatorilor.

Prepararea apei calde pentru consum menajer

se prepara local in grupurile sanitare cu boilere cu acumulare prevăzute cu rezistente electrice si.

Distribuția rețelei de apa rece

este de tip ramificat incepand de la fiecare boiler către confumatorii aferenti. Rețeaua de distribuție a apei calde pentru consum menajer este formata din conducte izolate termic cu mantale din polietilena expandata.

Instalația de alimentare cu apa

Datorita distantelor mici intre boilere si consumatori, instalația de alimentare cu apa calda nu necesita circuit de recirculare a apei calde menajere

Avantaje Varianta II

Dezavantaje Varianta II

Lipsa rețelei de recirculare a apei calde menajere;

Consum ridicat de energie electrica;

Trasee foarte scurte de conducte;

CONCLUZII:

Având în vedere analiza comparativă de la punctul anterior, elaboratorul propune adoptarea soluției de preparare si alimentare cu apa calda menajera cu boilere electrice amplasate local in grupurile sanitare - Varianta II.

3.5.9.5 Instalații HVAC

Variante constructive

Au fost analizate doua variante sub formă de scenarii pentru evidențierea unei soluții de referință și identificarea celei mai bune soluții.

Varianta 1 - Prepararea apei calde pentru incalzire cu cazane funcționând cu gaze naturale, si climatizarea realizata cu sisteme centralizate t p VRF (debit variabil de agent frigorific)

Pentru producerea agentului termic apa calda

(80/60°C), necesara instalației de incalzire, se propune echiparea cu cazane de incalzire, sursa de energie o constituie gazul natural. Evacuarea gazelor de ardere se va face prin tiraj natural, prin cos din tronsoane prefabricate, metalice, termoizolate cu pereți dubli din inox, montăt§,pe peretele exterior al clădirii.

Climatizarea spatiilor

se face cu sisteme centralizate tip VRF (debit variabil de agent frigorific), care sunt sisteme de răcire ce utilizează drept agent de răcire un freon. Unitățile terminale folosesc evaporarea freonului pentru preluarea căldurii degajate la interior și conducerea acesteia către unitățile exterioare care o elimină în atmosferă. Unitățile exterioare pot fi amplasate fie pe terasa clădirii, fie pe sol, pe platforme special amenajate și sunt special concepute pentru a face față acțiunii factorilor externi.

Avantaje Varianta 1

Dezavantaje Varianta 1

control permanent al instalației de incalzire indiferent de temperatura exteriora.

elesticitate în funcționare a sistemului VRF-numărul maxim de unități interioare, aferenta unei unitati exterioare, este de pana la 40 unitati de interior;

exista riscul de producere a exploziilor si a incendiilor

degajări de noxe in atmosfera; branșament la rețeaua de gaze naturale; prețul mai ridicat al echipamentelor;

Varianta II - Prepararea apei calde pentru incalzire cu bransare la rețeaua de termoficare si prepararea apei răcite cu chiller, suplimentate cu energie termica de incalzire/racire de la o pompa de căldură tip sol-apa

Pentru producerea agentului termic apa calda

(80/60°C), necesara instalației de incalzire, se propune bransarea la rețeaua de termoficare oraseneasca existenta in zona si o pompa de căldură tip sol-apa, care va aduce un aport de energie acumulata din sol si cedata, cu ajutorul energiei electrice, către circuitul de incalzire

Agentul frigorific necesar pentru răcire apa rece

(7-12°C), este realizat de un agregat de răcire a apei (Chiller) si pompa de căldură tip sol-apa, care va aduce un aport de energie acumulata din sol si cedata, cu ajutorul energiei electrice, către circuitul de răcire.

Avantaje Varianta II

Dezavantaje Varianta II

  • •   siguranța in exploatare este ridicata;

  • •   sistem de incalzire total nepoluant.

  • •   nu este nevoie de cos de fum;

  • •   nu este nevoie de rezervor de combustibil sau bransare la gaze;

  • •   nu exista pericol de explozie sau incendiu.

• dezavantajul pompelor de căldură il reprezintă capacitatea limitata de funcționare pe timp de inghet.

CONCLUZII:

Având în vedere analiza comparativă de la punctul anterior, elaboratorul propune adoptarea soluției de prepararea apei calde pentru încălzire cu bransare la rețeaua de termoficare si prepararea apei răcite cu chiller, suplimentate cu energie termica de incalzire/racire de la o pompa de căldură tip sol-apa.

Prepararea agentului termic de incalzire si răcire necesar pentru instalația de incalzire si climatizare, se realizează in camera tehnica, amplasata la parterul clădirii terminal.

Apa răcită (7/12°C) necesara pentru instalația de climatizare, se prepara cu ajutorul unui chiller si o pompa de căldură tip sol-apa, care va aduce un aport de energie acumulata din sol si ’ cedata cu ajutorul energiei electrice, către circuitul de răcire.

Chillerul va fi amplasat pe terasa clădirii si va fi dotat cu modul hidraulic, kit funcționare temperaturi scăzute, suporți antivibranti, grup de pompare complet, rezervor tampon de apă, pompa electrica cu presiune inalta, vas de expansiune si supapa de siguranța.

Apa calda (80/60°C) necesara încălzirii spatiilor din clădirea terminal, o constituie rețeaua de termodicare oraseneasca, preparata cu ajutorul unui modul termic si o pompa de căldură tip sol-apa.

Modulul termic - produce agent termic de incalzire apa calda (80/60°C) cu agent termic primar apa fierbinte (120°C/75°C) preluata din rețeaua de termoficare. Modulul termic este complet echipat si automatizat, echipat cu schimbător de căldură in placi, pompe de circulație pe circuitul primar si secundar, vas de expasiune, supape de siguranța, robineti, etc

3.5.9.5.2  Instalația de pompa de căldură

Pentru a aduce un aport de energie pentru instalația de incalzire si răcire necesara clădirii terminal, s-a prevăzut o instalație cu pompa de căldură tip sol-apa. Pompa de căldură va fi amplasata in camera tehnica de la parterul clădirii terminal si va fi racordata atat la instalația de răcire pentru perioada calda a anului, cat si la instalația de incalzire.

Pompa de căldură primește energia acumulata in sol si o cedeaza, cu ajutorul energiei electrice, către circuitul de incalzire/ răcire.

Pentru preluarea energiei din sol au fost prevăzute sondele termice verticale, care se vor introduce in sol pana la adancimea de 100 m. Acestea sunt compuse dintr-un capat de sonda si din țevi confecționate din material plastic, prin care circula agentul termic primar.

Agentul rezultat de la sondele termice va fi preluat de un distribuitor/colector amplasat intr-un cămin îngropat in exteriorul clădirii si directionat printr-un circuit, către pompa de căldură din camera tehnica. Se va realiza un cămin distribuitor - colector destinat forajelor, din beton armat, cu dimensiunile in plan de 3x3 m si inaltimea utila de 2 m.

Pentru eficientizarea funcționarii pompei de căldură, instalația a fost echipata cu acumulatoare de apa rece si apa calda.

3.5.9.5.3  Instalația de incalzire, ventilare si climatizare cu centrale de tratare complexa a aerului

Ventilarea si climatizarea aerului in sălile de așteptare de la parter si de la etaj se va face prin intermediul centralelor de tratare a aerului. Instalația de ventilare si climatizare cu centrale de tratare a aerului, realizează procese de tratare complexă a aerului tot timpul anului, constând din încălzirea, răcirea, umidificarea și uscarea aerului de ventilare. Centralele sunt echipate cu recuperator de căldură, cameră de amestec, baterie de încălzire, baterie de răcire, cameră de umidificare cu abur (furnizat de un generator propriu de abur pe cale electrică, ventilatoare de introducere și evacuare și atenuatoare de zgomot pe canalele de refulare și evacuare. întregul

sistem de climatizare este automatizat, funcționarea acestuia realizandu-se in parametrii -impuși de condițiile tehnologice.                                                                '

Se vor prevedea trei centrale de tratare a aerului după cum urmeaza: pentru zona sălii de așteptare de la parter se prevăd doua centrale de tratare complexa a aerului, iar pentru zona sălii de așteptare de la etaj se prevede o singura centrala de tratare a aerului.                  y

Instalația este alcătuită din centrale montate în aer liber, pe terasa clădirii, canale de distribuție a aerului tratat, canale de colectare a aerului viciat, grile de refulare și aspirare.

3.5.9.5.4  Instalația de incalzire cu radiatoare si perdele de aer cald

Pentru incalzirea spatiilor secundare din clădire, se va folosi sistemul cu corpuri statice amplasate in fata suprafețelor vitrate. Agentul termic pentru incalzirea cu radiatoare este furnizat de către un modul termic ce prepara apa calda pentru incalzire.

Pentru echilibrarea instalației fiecare radiator va fi echipat cu robinet de reglaj pe tur si retur existând astfel si posibilitatea separării radiatoarelor. Fiecare radiator se va echipa cu ventil manual de aerisire iar pentru golirea instalației radiatorul va fi prevăzut cu robinet de golire.

Pentru crearea unei bariere invizibile de aer intre interior si exterior, la intrările principale in clădire s-au folosit perdele de aer, cate una pentru fiecare intrare. Acestea sunt folosite pentru a impiedica formarea curentilorde aer, intrarea particulelor de praf sau a insectelor, precum si de a păstră clima in interiorul incaperilor.

Perdelele de aer cald funcționează cu apa calda furnizata de modulul termic, iar pe racordul de alimentare cu agent termic sunt prevăzute robinete de trecere si robinet de reglare a presiunii.

3.5.9.5.5  Instalația de climatizare cu ventiloconvectoare

Spatiile anexe de la parter care necesita climatizare (casa de bilete, dispecerat si camera de șoferi), sunt prevăzute cu instalație de ventiloconvectoare. Ventiloconvectoarele vor fi de tip caseta pentru montaj la nivelul plafonului fals si sunt prevăzute cu o singura baterie care va funcționa ori pentru incalzire, ori pentru răcire. Ventiloconvectoarele vor fi alimentate cu agent termic de incalzire de la modulul termic si cu agent de răcire de la instalația de producere apa racita.

Vara, la trecerea prin bateria de incalzire/ răcire, aerul din încăpere este „dezumidificat”, adică i se extrage o parte din vaporii de apă pe care îi conține în exces, umiditatea sa relativa scăzând la valori normale (în jurul a 50%), care pot asigura confortul ocupanților.

Ventiloconvectoarele sunt dotate fiecare cu ventilator cu trei viteze de funcționare, conducta de golire a condensului, pompa de condens, dispozitive de aerisire automata, robinet de separație pentru tur si retur, micropanou de comanda, vana cu 3 cai si tavita pentru colectarea condensului. Ventiloconvectoarele vor fi prevăzute fiecare cu comanda electromecanica, la distanta, care permite pornirea/ oprirea ventiloconvectorului si selectarea vitezei acestuia. Unitatea de comanda a ventiloconvectorului se va monta langa intrerupatorul de lumina al incaperii deservite.

Conductele prin care circula condensul se vor izola cu izolație din cauciuc sintetic.

3.5.9.5.6  Instalația de răcire camera servere

Pentru racirea camerei server se vor prevedea aparate de aer condiționat de tip monosplit, funcționând doar pe răcire.

^jNȚERGROUP -------------------------------------------------------------““7“N

'   V** . ........<

Sistemul se bazează în acest caz pe o circulație a freonului prin conducte,de cupru,«o evaporare în unitatea interioară și o condensare în cea exterioară.

Unitățile interioare ale aparatelor sunt carcasate, pentru montaj pe perete. IntrodijWrea ăeruluj în încăpere se face prin partea inferioară a aparatului cu ajutorul unor jaluzele reglabile atât; pe orizontală cât și pe verticală, iar aspirația aerului prin partea frontală a unității^^ip'Wtal^-; de reglare a direcției jetului de aer permite distribuția aerului în toată încăpereâ^g^gurrân^ astfel confortul pe toată suprafața acesteia. Unitățile sunt prevăzute cu filtre lavabilO^fr^ antibacteriene.

Pentru comanda aparatelor de aer condiționat se vor folosi telecomenzi individuale în infraroșu, cu ajutorul cărora se pot seta parametrii de funcționare al aparatelor

3.5.9.5.7 Instalația de desfumare

Evacuarea fumului din sălile de așteptare, atat la parter cat si la etaj, se face natural-organizat, prin trape cu deschidere manuala si automata, aflate in treimea suprerioara a fațadelor. Admisia de aer se face similar, prin goluri aflate in treimea inferioara, in suprafața libera de min 60% din cea a evacuării fumului.

3.5.9.5.8 Instalația de evacuare aer viciat

In grupurile sanitare s-a prevăzut o instalație mecanica de evacuare a aerului viciat, format din valve de extracție, tubulatura si ventilatoare axiale montate pe tubulaturi. Pentru aerul de compensare s-au prevăzut grile de admisie aer in ușile de la intrare in grupurile sanitare.

3.5.9.6 Dispeceratul central pentru managementul transportului public

Dispeceratul central inclus in proiectare in componenta următoarele subsisteme:

  • a.  Subsistem de management al utilizatorilor si interfața de comunicații

  • b. Subsistem de management al traficului

  • c.  Subsistem de management al flotei și al programului de circulație

  • d.  Subsistem pentru informarea călătorilor

  • e. Subsistem pentru monitorizarea video

  • f.  Subsistem pentru e-ticketing si automate vanzare bilete

Dispeceratul va comunica cu celelalte componente ale sistemului de management al transportului public:

  • •  Componente montate in intersecțiile semaforizate; bucle inductive, semafoare automatizate, camere CCTV

  • •  Componente montate in stațiile de așteptare: panouri electronice de informare, sisteme audio de informare, camere CCTV, terminale e-ticketing

  • •  Componente montate in mijloacele de transport: GPS, panouri electronice de informare, sistem audio, camere CCTV, terminale e-ticketing.

în diagrama următoare (figura 17) este prezentată structura sistemului de management al transportului public.

Dispecerat central


Subsistem pentru monitorizarea video




0“ 1 . Sistem ", Camere-! monitorizare informare rr-rv vehicul | audio/video [ v


Mijloace de transport public urban




O           ti

I ț b


Interfața comunicații


Sistem GPS


Mijloace de transport public extraurban



3.5.9.6.1 Subsistemul de management al utilizatorilor si interfața de comunicare

Această componentă software trebuie să asigure managementul tuturor conturilor de utilizatori. Prin cont de utilizator se înțelege un set de credentiale, un nume de utilizator și o parola, cu ajutorul cărora o persoană / componenta este autorizată în sistem. Fiecare utilizator trebuie să aibă asociat un rol de sistem pentru a putea exploata sistemul.

Aceasta componenta trebuie să ofere următoarele funcționalități:

  • •   să definească un cont de utilizator

  • •   să blocheze un cont de utilizator

  • •   să reactiveze un cont de utilizator

  • •   să asocieze drepturi de utilizare a sistemului unui cont de utilizator

  • •   sa definească drepturile de acces ale fiecărui utilizator către celelalte subsisteme

Utilizatorii sistemului vor fi: operatorul transportului public din municipiu, operatorii de transport extraurban, reprezentanții municipiului Ploiești, Politia Rutiera, Politia locala, eventual calatori.

Prin interfața de comunicare se va asigura legătură intre dispecerat si celelalte componente ale sistemului de management al transportului public. Principalele medii de comunicare vor fi fibra optica si una din rețelele de comunicații mobile 4G.

Intre punctele fixe legătură se va face prin intermediul fibrei optice (componenta nu este inclusa in proiect, se va inchiria canal de la unul de operatorii de comunicații internet). Daca unele din stafiile de așteptare nu pot fi deservite de o rețea de comunicații fixa se va utiliza o soluție de comunicare via o rețea mobila.

Legătură cu punctele mobile (mijloacele de transport) se va face prin intermediul unei rețele mobile de comunicații, preferabil 4G.

Toate componentele sistemului de management al traficului vor fi incluse intr-un VPN.

Soluția de comunicare, inclusiv protocoalele folosite vor fi stabilite de către integratorul soluției hardware - software care va castiga contractul de achiziție publica. Acesta va avea in vedere realizarea interfețelor hardware si software pentru a asigura interoperabilitatea diferitelor tipuri de subsisteme/componente ce vor fi livrate de către furnizorii de vehicule de trănșportjȘau s. vr executantul lucrărilor de modernizare a intersecțiilor semaforizate.

3.5.9.6.2     Subsistemul pentru managementul traficului

Acest subsistem are in vedere atingerea următoarelor obiective:

  • A. Prioritizarea in trafic a circulației mijloacelor TPU de transport public sau a autovehiculelor speciale (ambulante, pompieri, politie, etc).

  • B. Descongestionarea arterelor centrale ale municipiului prin fluidizarea traficului și sporirea siguranței circulației

Subsistemul de management al traficului va fi implementat astfel încât să asigure.

  • •    Prioritizarea în intersecții pentru vehiculele TPU sau de intervenție (Politie, Pompieri, Ambulanta)

  • •   Fluidizarea circulației în zonele controlate de sistem, prin adaptarea parametrilor de semaforizare în mod dinamic și prin informarea privind condițiile de trafic

  • •    Rutarea vehiculelor pe rute alternative în situațiile în care traficul este restricționat pe anumite artere (din cauza unor lucrări, accidente, condiții meteo severe, congestie trafic, etc.)

Acest subsistem va primi informații de la GPS-urile montate in mijloacele de transport public sau cele de intervenție si de la buclele inductive si va comanda in consecința semafoarele din intersecții, astfel incat timpul de călătorie pentru vehiculele menționate sa fie minim.

In perioadele in care nu este necesara asigurarea priorității mijloacelor TPU, sistemul va funcționa preemptiv in sensul menținerii unor valori de trafic normale pe traseele vehiculelor TPU si in același timp va rezolva in modul „local” situațiile de trafic congestionat.

De asemenea, automatele de dirijare a circulației vor monitoriza permanent starea tuturor echipamentelor și modulelor conectate ce vor fi stocate într-un jurnal intern evenimentele apărute în timpul funcționării (defecțiuni, modificări ale parametrilor, etc.).

Integratorul care va castiga contractul de achiziție publica va trebui sa aiba in vedere crearea strategiilor de trafic pentru diverse situații si sa verifice prin simulare modul de aplicabilitate. In primii 2-3 ani de operare aceste strategii vor fi verificate si adaptate sa corespunda realitatii din trafic.

Aplicația de management al traficului va asigura monitorizarea și controlul tuturor automatelor din sistem. Din Centrul de Control, operatorii vor putea vizualiza și modifica parametrii intersecțiilor, vor putea crea scenarii de trafic sau genera rapoarte pentru evaluarea comportamentului sistemului.

Nivelul central va include și o interfața pentru integrarea cu alte sisteme ale instituțiilor cu implicații asupra controlului sau monitorizării traficului: poliție, pompieri, salvare.

  • 3.5.9.6.3 Subsistem pentru managementul flotei si resurselor

Acest subsistem va gestiona mai multe aspecte, după cum urmeaza:


  • •  Monitorizarea poziției GPS a vehiculelor TPU si TPUE si actualizarea in timp real a

timpului de sosire in fiecare statie de așteptare / statie capat de'linie //statie multimodala.                                                                       .■ s

  • •  Gestionarea flotei de vehicule a operatorului de transport urban

  • •  Monitorizarea informațiilor tehnice primite in timp real de la vehiculele TPU

  • •   Gestionarea rutelor de transport urban: definirea, actualizare rutelor, statii deservite, etc.

  • •  Transmiterea informațiilor privind plecările / sosirile către subsistemul de informare a calatorilor

  • •  înregistrarea parcursului fiecărui vehicul TPU.

  • •  Arondarea in timp real a peroanelor de imbarcare debarcare din stațiile multimodale atat pentru vehiculele TPU cat si TPUE

  • •  Gestionarea operatorilor de transport extraurban avand in vedere cel puțin următorii parametrii: operator, vehicul, orar, categorie vehicul, plecare/destinație

Această componentă software va fi responsabilă de alocarea dinamică a vehiculelor la peroanele terminalului intermodal.

Alocarea implicită va funcționa pe baza planificării efectuate de operatorii de transport și dispecerul de terminal. Abaterile de la programul planificat vor fi semnalate dispecerului de terminal. Sistemul va propune o alocare automată pe baza regulilor de business specifice activității terminalului și dispecerul de terminal va valida sau invalida propunerea sistemului. în cazul invalidării propunerii automate acesta trebuie să efectueze manual alocarea vehiculelor la peroanele terminalului.

Acest subsistem va include si componenta de gestionare a locurilor de parcare. Informațiile actualizate privind locurile de parcare vor fi afișate la intrarea în terminal.

Arhitectura sistemului de management al parcării publice înglobează următoarele componente:

  • •      Sistem administrare

  • •      Sistem afișare număr de locuri libere

  • •      Sistem pentru recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare

Sistemul de administrare va controla, monitoriza și administra sistemul de parcare. Sistemul de administrare însumează componenta hardware și componenta software.

Sistemul pentru afișarea numărului de locuri disponibile va indica nivelul de ocupare al parcării. Va dispune de panou de afișare cu led pentru numere cu până la trei cifre. Amenajarea curentă a spațiului presupune montarea acestuia pe stâlp. Obținerea informației privind gradul de ocupare a parcării se face prin dotarea fiecărui loc de parcare cu un senzor de prezență wireless.

Sistemul va monitoriza și timpul de ocupare al locurilor de parcare. Administratorul terminalului va putea verifica în orice moment perioada de ocupare a tuturor locurilor de parcare ocupate. Sistemul va produce alarme în cazul în care un loc de parcare va fi ocupat pentru o perioada mai mare de timp decât o valoare predefinită.


Sistemul pentru recunoașterea numerelor de înmatriculare presupune instalarea de camere .. video pentru recunoașterea automată a numerelor de înmatriculare. Acestea se vor instala -pe® calea de acces și calea de ieșire din parcare. Camerele vor captura imaginile vjO^și le vor. transmite către modulul de software ANPR (Automatic Number Plate recognfition)/Care va^ realiza prelucrarea acestora și recunoașterea numerelor de înmatriculare. Se v ori n st ala douaj. camere pe calea de acces și două camere pentru calea de ieșire, câte o camera pânțri^flelaM banda de circulație. Sistemul va permite detectarea și identificarea în timp real ce intră sau ies din parcare. Sistemul trebuie să fie capabil să permită accesuRautovehicule, fără a mai fi necesară eliberarea unui tichet, prin utilizarea unei baze de date de tip “White list”.


Principalele funcționalități sunt:

  • •      Capturarea imaginii vehiculului și detectarea numărului de înmatriculare

  • •      Recunoașterea numerelor de înmatriculare, cu o rată de succes de minim 90% de la o distanță de minim 3 m

  • •      Recunoașterea numerelor de înmatriculare emise în orice țară

  • •   ‘ Funcționarea în orice condiții de iluminare.

’                                                                         s

Subsistemul va include si componentă software ce trebuie să urmărească statusul echipamentelor și să gestioneze planificarea și executarea intervențiilor preventive sau corective, precum și detectarea automată a defectelor.

Scopurile ce trebuiesc îndeplinite de acest sistem sunt:

  • •      detectarea în timp real a defectelor unui echipament

  • •       atingerea unor costuri minime ale reparațiilor și intervențiilor

  • •      creșterea timpului mediu de funcționare al echipamentului

  • •       controlul costurilor intervențiilor și a activităților de întreținere

  • •      înregistrarea și urmărirea evenimentelor privind funcționarea echipamentului

Funcționalitățile minime trebuie să cuprindă:

  • •      gestionarea peroanelor și a statusului acestora: închis, deschis.

  • •      gestionarea tuturor echipamentelor din terminalul intermodal împreună cu statusul de funcționare și toate atributele specifice:

  • >  Panouri de informare călători

  • > Automate de plată cu funcție de informare călători și vânzare bilete

  • > Puncte de vânzare bilete

Se vor realiza structuri arborescente care să prezinte legătura între echipamente și poziția geografică.

  • •       gestionarea diferitelor tipuri de intervenții: preventive sau corective

  • •      gestiunea resurselor umane angajate în procesul de întreținere;

  • •       planificarea lucrărilor de întreținere și reparații;

  • •       gestionarea comenzilor de reparații și întreținere;

  • •       gestionare stadiilor de lucrări: lansat, finalizat, închis;

  • •      mecanism de căutare echipamente cu filtre după: status echipament, denumire echipament, perioadă raportare, comanda de reparație, persoana tehnică, planificări intervenții, etc. Rezultatele căutării trebuie să poată fi exportate în MS Excel sau PDF.

Terminalul multimodal va avea o soluție dedicată prin care să se poată planifica și executa diferite tipuri de intervenții cum ar fi intervenții preventive, corective, planificarea intervențiilor asupra echipamentelor din sistem, urmărirea stării de funcționare a echipamentelor și detectarea automată a defectelor

Scopurile ce trebuiesc îndeplinite de acest sistem sunt:

  • •      detectarea în timp real a defectelor unui echipament;

  • •       atingerea unor costuri minime ale reparațiilor și intervențiilor;

  • •      creșterea timpului mediu de funcționare al echipamentului;


  • •       controlul costurilor intervențiilor și a activităților de întreținere;

  • •      înregistrarea și urmărirea evenimentelor privind funcționarea echipamentului Funcționalității minime ale acestui subsistem trebuie să cuprindă:

    /OCA

    Iptere (ștructuri •

    lwA^htfâți, /

    <......n. o c


  • •      crearea unei baze de date tehnice cu privire la echipamentele din dț arborescente, legături între echipamente, poziție geografică, marcare cu coduri^-

  • •      gestiunea pieselor de schimb și a uneltelor, repertoar al pieselor de scMm^.

furnizori);                                                                               ''CȘ

  • •       gestiunea utilizării echipamentelor;

    gestionarea diferitelor tipuri de întreținere, reparații:

    • >  prevenire pe baza unor reguli de planificare;

    • >  condiționate pe baza unor indicatori de funcționare;


    > accidentale


  • •      gestiunea resurselor umane angajate în procesul de întreținere;

  • •       gestiunea comenzilor de reparații, întreținere;

  • •       planificarea lucrărilor de întreținere și reparații:

  • •      se pot defini planuri de reparații periodice pe baza cărora se pot genera automat reparațiile planificate pentru toate echipamentele;

  • •       planificarea lucrărilor de întreținere și reparații se face pe baza unor reguli de planificare;

  • •      evaluarea materialelor pe mașini în lucru la final de lună;

  • •       situații de lucrări aflate în diverse stadii (lansat/finalizat/închis);

  • •       menținerea istoricului activității de întreținere;

  • •       urmărirea analitică și bugetară a intervențiilor (costuri);

  • •       rapoarte și statistici aferente proceselor (defecte cel mai des întâlnite, costul reparațiilor pe comenzi, alocarea de resurse).

  • •      colectarea datelor de intervenție cu ajutorul dispozitivelor mobile

Sistemul trebuie să permită înregistrarea documentelor referitoarea la activitățile de întreținere și reparații ale echipamentelor ajungând astfel la o analiză a costurilor

Sistemul trebuie să poată permite definirea unor parametri specifici precum:

  • •      perioada după care o alertă va fi ștearsă automat din sistem;

  • •      metoda de transmitere a alertelor generate de echipament;

  • •      limita de siguranță la care un echipament va genera o alertă.

în cazul defectării unui echipament sistemul trebuie să asigure detectarea automată a acestui defect și alertarea operatorului despre această defecțiune.

Sistemul de management al defecțiunilor va avea o componentă de monitorizare a rețelei de comunicații și echipamentelor IP. Aceasta va afișa grafic, în timp real, starea legăturilor de comunicații, starea echipamentelor de comunicații (routere, switch-uri, modemuri, terminale) și starea tuturor echipamentelor cu conectare IP instalate în cadrul proiectului.

Componenta de monitorizare a rețelei de comunicații și echipamentelor IP va afișa text, în timp real, alarmele (pozitive sau negative) generate de echipamente. Aceste alarme se vor stoca într-o baza de date și va exista posibilitatea căutării de mesaje după minim următoarele criterii:

  • •       Interval de timp

  • •      Tip echipament

  • •      Tip alarmă

  • •      Subsistem

  • •      Locație

Monitorizarea echipamentelor IP se va face folosind SNMP v2/v3 pentru echipamentele care suportă acest lucru. Acestea vor fi setate să trimită alarme de stare (,,trap”-uri) către sistemul de monitorizare.

3.5.9.6.4     Subsistem pentru informarea călătorilor

Această componentă software trebuie să transmită în timp real informațiile de interes peritrux călători către: panourile de informare, automatele de plată. Deasemenea această componentă « publică aceste informații în baza de date specifică website-ului de informare călători și aplicații mobile.                                                                                  >

-ll

■ ' 7

■■

Funcționalitățile minime trebuie să cuprindă:

  • •      Configurarea datelor afișate pe panourile de informare.

  • •       Publicarea în timp real către panouri a informațiilor specifice:

  • >  Panoul principal trebuie să afișeze toate cursele care urmează să plece sau să sosească în următoarea oră.

  • >  Panourile amplasate în dreptul ieșirilor trebuie să afișeze cursele care urmează să plece în următoarea oră de la peroanele din dreptul ieșirii respective.

  • >  Panourile amplasate în dreptul peroanelor vor afișa cursele care urmează să plece de la peronul respectiv.

  • •      Afișare listă panouri de informare, cu următoarele informații:

  • >  Localizare în terminal

  • >  Status curent: activ/inactiv.

  • >  Informații trimise către panou.

  • •      Configurarea datelor pentru automatele de plată:

  • >  Organizarea grafică a terminalului intermodal

  • >  Tarifele practicate de fiecare operator pe rutele sale

  • >  Programul de circulație actualizat în timp real

  • •      Publicarea către automatele de plată a informațiilor activate.

  • •      Publicarea în website a următoarelor informații:

5

  • >  Organizarea grafică a terminalului intermodal

  • >  Tarifele practicate de fiecare operator pe rutele sale

  • >  Informațiile actualizate în timp real despre programul de circulație activ. Călătorii vor putea obține informații despre cursele existente folosind un dispozitiv cu acces la Internet și care are un browser web: calculator, telefon inteligent, tabletă.

  • •      Transmiterea către fiecare vehicul a peronului alocat pentru sosire sau plecare.

  • •      Mecanism de căutare program de circulație cu filtre după: operator, destinație, categorie vehicul, peron, interval de timp și orar, status (întârziat sau nu), etc. Rezultatele căutării trebuie să poată fi exportate în MS Excel sau PDF.

  • •      Algoritm de management al timpului de sosire în stație corespunzător conectorului software prin care alte sisteme pot transmite informații privind întârzierile vehiculelor, în timp real.

Sistemul de management al flotei de transport public urban și de informare a călătorilor în stații și în vehicule oferă răspuns rapid în ceea ce privește localizarea vehiculelor, încadrarea în programul de circulație și actualizarea panourilor electronice de afișaj, a PDA-urilor (Personal Digital Assistant) și a altor mijloace de afișare a informației în timp real.

Sistemele de informare în timp real a călătorilor, cu opțiuni pentru controlul panourilor electronice de afișaj, monitorizarea traficului, comunicarea radio, stocarea de date statistice. Sistemul din vehicul are o interfața de comunicare integrata prin care se conectează componentele periferice, precum și modulele de comunicare radio cu celelalte componente ale sistemului. Daca este nevoie, pot fi adăugate și alte funcții.

Comunicarea cu panourile de informare, cu automatele de trafic și alți receptori/ transmitatori de informație se face fie prin radio, fie prin internet.

Acest sistem include următorul subsistem:

Subsistemul din vehicul va avea următoarele funcții:

  • •     Atribuirea unei curse vehiculului și logarea operatorului

  • •     Localizarea automată a vehiculelor (AVL)

  • •     Detectarea abaterii de la traseu

  • •     încadrarea în programul de circulație și în traseu

  • •     Evaluarea pauzelor și curselor fără călători

  • •     Controlul panourilor de informare

  • •     Anunțarea stafiei următoare

  • •     Alarmare silențioasa

  • •     Transmiterea mesajelor text

  • •     Numararea automata a calatorilor

  • •     Transmiterea datelor despre vehicul

In cadrul acestui subsistem va fi integrat sistemul de supraveghere video.

3.5.9.6.5 Subsistem de supraveghere video

Subsistemul propus îndeplinește următoarele obiective principale:

  • •      Monitorizarea video permanentă a unor zone de interes stradal: intersecții, artere principale, etc.

  • •      Asigurarea datelor video pentru informarea instituțiilor cu atribuții în asigurarea ordinii publice și asigurarea premiselor pentru reducerea timpului de intervenție

    în instanța, etc.

    • •      Creșterea gradului de securitate al cetățenilor

    • •       Determinarea unei conduite civilizate în trafic pentru șoferi

    • •      Poziționarea automată a camerelor video pe echipamentele monitorizate dintr-un areal, în cazul detectării unordisfuncționalități la aceste echipamente

    Subsistemul de supraveghere video se constituie într-o unealtă foarte importantă în determinarea măsurilor ce trebuie aplicate în teren atât din punct de vedere al circulației rutiere cât și din punct de vedere al securității persoanelor.

    Pentru conservarea investițiilor în infrastructură făcute de municipalitate, subsistemul de

    Subsistemul de supraveghere video este unul distribuit având o componentă locală, respectiv camerele video de supraveghere și o componentă centrală formată din echipamentele de i fidelitate atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopții furnizând în acest fel un serviciu de


    supraveghere video va integra soluțiile și sistemele deja instalate în Municipiul Ploiești.


    înregistrare și vizualizare a înregistrărilor. Subsistemul furnizează imagini color de înaltă


  • •       Stocarea clipurilor video în vederea utilizării acestora pentru analize ulterioare, probe cât și din punct de vedere al securității persoanelor.

Pentru conservarea investițiilor în infrastructură făcute de municipalitate, subsistemul de supraveghere video va integra soluțiile și sistemele deja instalate în Municipiul Ploiești. Subsistemul de supraveghere video este unul distribuit având o componentă locală, respectiv camerele video de supraveghere și o componentă centrală formată din echipamentele de înregistrare și vizualizare a înregistrărilor. Subsistemul furnizează imagini color de înaltă fidelitate atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopții furnizând în acest fel un serviciu de monitorizare non stop a zonelor de interes.

monitorizare non stop a zonelor de interes.




  • 3.5.9.6.6 Subsistem de vânzare și rezervare bilete / e-ticketing

fi©

Această componenta software gestionează unitar rezervările și vânzările tuturor gțpei^torilprx^ v. de transport înregistrați în sistem și asigură decontarea financiară dintre <— de ticketing. Călătorii pot efectua rezervări și pot cumpăra bilete prin:

aceștia ăfep^erqtimk VA

tsoZi»!

' O C, s>-


Case de bilete

Automate de vânzări bilete

Website

Aplicații mobile


Funcționalitățile minime trebuie să cuprindă:

  • •      Gestionarea casieriilor: website, aplicații mobile, case de bilete, automate de plată

  • •      Activarea mecanismului de rezervare sau vânzare bilete pentru curse care sunt disponibile peste două săptămâni. Numărul de zile trebuie să fie un parametru de sistem ce poate fi actualizat de administratorul sistemului.

  • •      Centralizarea rezervărilor sau a anulărilor de locuri de la toate casieriile și automatele de plată pentru locurile din vehicule

  • •      Centralizarea vânzărilor de la toate casieriile și automatele de plată

  • •      Gestionarea locurilor disponibile la vânzare la nivel de mașină

  • •      Anularea automată a rezervărilor neplătite cu zece minute înainte de plecare. Numărul de minute trebuie să fie un parametru de sistem ce poate fi actualizat de administratorul sistemului.

  • •       Transmiterea către fiecare vehicul a listei de călători care au plătit biletele și actualizarea acesteia la fiecare 30 de secunde în ultimele 10 minute de dinaintea plecării pe traseu. Frecvența și timpul de retransmitere al listei este parametrizabil.

Website

Funcționalitățile minime trebuie să cuprindă:

  • •       Gestionare conturi clienti:

  • >  Definire cont client: nume de utilizator și parole

  • > Actualizare informații personale: nume, telefon, email

  • >  Modificare parole

  • > Recuperare parolă

  • •      Mecanism de căutare rute cu filtre după: destinație, zi de plecare, număr pasageri. Pentru fiecare cursă se vor afișa operatorul, tipul de mașină, ora de plecare, ruta, numărul de locuri libere, peronul.

  • •       Rezervare bilet și export în fișier PDF pentru tipărire

  • •      Vizualizare istoric rezervări

  • •      Trimitere email de informare în cazul anulării unei rezervări:

  • > Atunci când a expirat timpul de rezervare

  • > Atunci când cursa a fost anulată

  • •       Plată bilet și export în fișier PDF pentru tipărire

  • •      Vizualizare istoric bilete cumpărate

  • •       Verificare informații actualizate privind plecarea vehiculului pentru care a fost achiziționat biletul.

Site-ul web trebuie proiectat astfel încât să permită funcționarea pe telefoane inteligente.

La proiectarea subsistemului se va avea in vedere acomodarea terminalelor de e-ticketing ce vor fi montate in vehiculele de TPU.

  • 3.5.9.6.7   Dispeceratul sistemului de management al traficului

Dispeceratul sistemului de management al traficului va fi organizat la etajul 1 al clădirii ce găzduiește si statia de așteptare.

Accesul in dispecerat va fi securizat, prin implementarea unui sistem de accesjȘartajat.

In dispecerat se vor regăsi echipamentele hardware necesare functionariilșistemului de management al traficului:

  • •  Serverele de date si de comunicație

  • •  Stațiile de lucru pentru operatori

  • •  Sistemul de afișare multimonitor

Dispeceratul va fi mobilat pentru lucrul simultan a 2-4 persoane.

3.6 Situația existenta a utilităților si analiza de consum

3.6.1 Situația actuala

In prezent terenul studiat este utilizat temporar ca parcare pentru persoanele ce au ca destinație Spitalul Județean de Urgenta; nu sunt inregistrate consumuri de utilitati. In imediata apropiere a locației sunt prezente următoarele rețele de utilitati:

a)   Rețele alimentare cu apa

Apa Nova Ploiești SRL are contract de concesiune încheiat cu Primăria Muncipiului Ploiești pentru realizarea proiectului tehnic și executării branșamentelor de apă pe întreg teritoriul Ploiești.

Pe strada Gageni exista conducta de OL Dn 300 m, conducta ce alimentează si clădirea Spitalului Județean.

Astfel branșamentul proiectat se va realiza din conducta existenta, folosindu-se conducta cu material PEID cu diametrul De 110 mm cu o lungime de aproximativ 30 ml prevăzut cu un contor combinat Dn 80/20 ce poate contoriza un debit nominal Qn=40 mc/h. Contorul cu armaturile si furniturile necesare se vor monta intr-un cămin de apometru amplasat in spațiul verde din incinta Terminalului.

b)   Rețele canalizare

Pe strada Gageni exista rețea publica de canalizare (B300) administrata de operatorul de apa-canal Apa Nova Ploiești. Apele uzate menajere si pluviale colectate din incinta terminalului vor fi evacuate in rețeaua publica existenta.

c)   Rețele energie electrica

In zona exista rețea de alimentare cu energe electrica LEA, si iluminat stradal, pe strada Gageni.

d)   Rețele termoficare

In zona exista rețea de termoficare oraseneasca.

e)   Rețele telefonie comunicații

In zona exista rețea de telefonie oraseneasca.

Mntergroup

i3,6.j Consumuri estimate clădire

Consum energie electrica incinta (este inclusa energia electrica consumata pentru tot ce este consumator de energie in cadrul clădirii), din care:

Nr.crt.

ENERGIE ELECTRICA

UM

Valoare

1

Puterea electrica ceruta conform proiect

kWh

318,10

2

Număr ore funcționare

ore/zi

24

3

Număr zile funcționare pe luna

zile/luna

30

Nr.crt.

CONSUM ENERGIE TERMICA

UM

Valoare

1

Energie termica consumata

Mwh/an

130,32

2

Număr luni pe an

luni/an

4

Consumuri rețea alimentare cu apa

Energie electrica

Nr.crt.

ENERGIE ELECTRICA

UM

Valoare

1

Consum    pompa/pompe

pentru ridicarea presiunii apei pentru incendiu

kWh

16

2

Număr ore funcționare pompa/ pompe per zi

ore/zi (h/zi)

7

3

Număr zile funcționare per luna

zile/luna

1

4

Număr luni funcționare pe an

nr.luni/an

4

Consum apa

Nr.crt.

APA RECE

UM

Valoare

1

Consum apa rece menajera pentru personal permanent conform STAS

l/pers./zi

30

2

Consum apa rece menajera pentru personal nepermanent conform STAS

l/pers./zi

8

Consumuri rețea canalizare

Energie electrica

Nr.crt.

ENERGIE ELECTRICA

UM

Valoare

1

Consum pompe

kWh

15

2

Număr ore funcționare pompe

ore/zi (h/zi)

9

3

Număr zile funcționare per luna

zile/luna

7

4

Număr luni funcționare pe an

nr.luni/an

5

Consum apa uzata

Nr.crt.

CANTITATE APA UZATA

UM

Valoare

1

Cantitate apa uzata menajera

mc/luna

11924

2

Număr luni pe an

luni/an

12

3

Cantitate apa pluviala

mc/luna

3302

4

Număr luni pe an

luni/an

5

CONSUM ILUMINAT AMBIENTAL - energie electrica

Nr.crt.

CONSUM ILUMINAT AMBIENTAL - energie electrica

UM

Valoare

1

Număr stâlpi

Buc.

39

2

Consum energie electrica specifica

Kwh/stalp

0,064

3

Număr ore funcționare per zi

Ore/zi

8

4

Număr zile funcționare per luna

Zile/luna

30

5

Număr luni funcționare

Luni/an

12

PRODUCȚIE PANOURI FOTOVOLTAICE - energie electrica

Nr.crt.

PRODUCȚIE PANOURI -energie electrica

UM

Valoare

1

Număr panouri

Buc

220

2

Energie electrica specifica produsa

Kwh/panou

0,25

3

Număr ore funcționare per zi

Ore/zi

8

4

Număr zile funcționare per luna

Zile/luna

30

5

Număr luni funcționare

Luni/an

12

3.6.3 Concluziile evaluării impactului asupra mediului

Procedura de mediu a fost inițiata prin prezentarea unei notificări in conformitate cu HG 445/ 2009 si Ordin 135/2010, depusa la Agenția pentru Protecția Mediului Prahova, urmata de prezentarea Memoriului de prezentare solicitat in urma Deciziei etapei de evaluare inițiala.

în toate etapele lucrării, de la proiectare până la execuție, se va avea în vedere protecția mediului și sănătatea oamenilor.

Lucrările proiectate nu introduc efecte negative majore asupra solului, vibrațiilor, nivelului de noxe, dar modifica in mare măsura drenajul, vegetația si fauna, peisajul in sensul unui impact pozitiv.

Pe de alta parte, se estimează ca nivelul de zgomot va creste, masurile de atenuare insa permit ca acesta sa ramana in limitele admise. Având in vedere amplasarea terminalului multimodal fata de clădirea spitalului județean si zona rezidențiala Eden, pentru a asigura o buna izolare fonica, pe latura de sud-est si nord-est se va amplasa un gard modular, format din panouri fonoizolante.

Conform proiectului, panourile vor fi realizate din material plastic. Pe langa o buna izolare fonica, acestea au o rezistenta mare la impact (extrem de importanta in cazul delimitării cailor de acces rutier), nu necesita intretinere, sunt foarte ușoare si au proprietăți ignifuge. Panourile nu au numai rol de bariera fonica, dar si rol de protecție impotriva vântului.

Se estimează ca in acest condiții, nivelul de zgomot in perioada operaționala se va incadra in limitele admise.

Conform STAS 10009-88 privind acustica urbana la limita terminalului nivelul de zgomot nu trebuie sa depaseasca următoarele valori:

0*9^ -

SPAȚIUL CONSIDERAT

NIVELUL DE ZGOMOT ECHIVALENT LeCh dB (A)

NUMĂRUL DE ORDINE AL CURBEICz CORESPUNZĂTOARE

- parcaj auto

90*

85

* timpul care se ia in considerație la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzător duratei de serviciu

In același timp, ținând cont ca spitalul aflat in imediata vecinătate a terminalului are statut de „clădire protejata,” in conformitate cu Normativul privind protecția la zgomot din 2003, limita admisibila a nivelului de zgomot echivalent LeCh exterior clădirii spitalului, masurat la 2,0 m de fațada si 1,30 m fata de sol trebuie sa nu depaseasca următoarele valori:

Clădire protejata

NIVELUL DE ZGOMOT ECHIVALENT LeCh dB (A)

NUMĂRUL DE ORDINE AL CURBEI Cz CORESPUNZĂTOARE

- spital

45*

40

Pentru respectarea acestor limite se vor lua următoarele masurile de atenuare a zgomotului:

restrictionarea vitezei de circulație in sensul giratoriu la 30 km/ora; plantarea de arbori/ arbuști la limita de SE (spre Spitalul Județean);

- plasarea unui gard fonoizolant pe latura de sud-est, si nord-est.

Realizarea terminalului va avea un impact evident pozitiv asupra populației si folosirii terenului.

Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.

întreaga lucrare va avea in vedere respectarea legislației specifice protecției mediului, reducerea si ameliorarea impactului asupra factorilor de mediu in toate etapele proiectului si realizarea unei investiții care sa răspundă cerințelor cetățenilor, dar in același timp sa reducă eventualele efectele negative asupra mediului inconjurator.

Cele mai importante masuri generale de reducere a impactului realizării Terminalului Multimodal in locația propusa vizeaza:

a) In perioada realizării construcției:

- restrângerea activitatii la spațiul strict necesar din cadrul amplasamentului, cu evitarea ocupării zonelor adiacente, ingradirea zonei de construcție;

colectarea deșeurilor in recipientii special amplasați pentru acest scop, golirea si transportul lor de către o firma specializata.

utilizarea unor utilaje si mijloace in stare buna de funcționare, a autovehiculelor dotate cu motoare de tip EURO IV, ale căror emisii respectă legislația în vigoare si a utilajelor care sa dețină declarație de conformitate EC conform HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor

evitarea mersului in gol a motoarelor si deplasarea cu viteza redusa a camioanelor si celorlalte vehicule utilizate pe-amplasament;

programarea activitatilor astfel incat sa se evite cumularea nivelului de zgomot produs de vehicule si echipamente, amplasarea de bariere acustice mobile in cazul in care aceasta măsură se impune;

planificarea livrărilor de materiale si a lucrărilor care presupun un nivel crescut de zgomot si vibrații cu respectarea orelor de odihna;

umectarea zonelor unde exista risc ridicat de antrenare a particulelor de praf șk-spalarea roților autovehiculelor la ieșirea din șantier, in măsură in care aceasta masura^b^țe necesara:                                                          i o

transportul materiilor prime fine (ex. nisip) cu remorci acoperite cu prelate# executarea lucrărilor de alimentare cu carburanți, a lucrărilor de repal^y [s^a44yîzziitdr > utilajelor în spații special amenajate si autorizate.                      \


b) In perioada operaționala:

colectarea deșeurilor numai in spatiile destinate acestui scop, pana la preluarea lor de către operatori autorizați;

restrictionarea vitezei de circulație in sensul giratoriu la 30 km/ora;

intretinerea spatiilor verzi nou create;

desfasurarea activitatilor de service numai in unitati specializate, in afara amplasamentului;

reducerea perioadelor de mers in gol a motoarelor;

monitorizarea nivelului de zgomot si menținerea acestuia in limitele admise

3.7 Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investiției


Durata proiectului este de 25 luni de la data semnării contractului de finanțare. Durata de execuție este de 18 luni. In continuare este prezentat graficul de desfășurare a activitatilor, atat anterior semnării contractului de finanțare cat si ulterior



Activitatea


Activ. 1.1


Activitatea de pregătire a proiectului de investiții in baza Contractului Subsecvent

nr. 010405 / 13.06.2013


Subactiv. 1.1.1


Elaborare si revizuire studii de teren cf HG 28, inclusiv studiu de trafic


Subactiv. 1.1.2


Elaborare si revizuire expertiza tehnica


Subactiv. 1.1.4


Obținerea Certificatului de urbanism, Obținerea de avize/acorduri/autorizatii faza SF cu TVA


Subactiv. 1.1.5


Obținerea Certificatului de urbanism, Obținerea de avize/acorduri/autorizatii faza SF fara TVA


Subactiv. 1.1.6


Elaborarea SF


Subactiv. 1.1.7


Elaborarea Cererii de finanțare


II. ActiviuU c« ia vor realiza după depunerea cererii de finanțare


A ctiv. II. 1


Asistenta tehnica in evaluarea proiectului si semnarea contractului de finanțare


Subactiv. 11.1.1


Activ. 11.2


Asistenta tehnica in evaluarea proiectului

Activitatea de pregătire a documentațiilor de atribuire si derularea procedurilor de achiziție


Subactiv. 11.2.1


Activ. 11.3


Elaborarea documentațiilor de atribuire, derularea procedurilor de atribuire si semnarea contractelor cu prestatori /furnizori pentru servicii si execuție lucrări si furnizare echipamente/dotari

Realizarea DTAC, PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării


Subactiv. 11.3.1


I ntocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizelor fara TVA


Subactiv. II.3.2


I ntocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizelor cu TVA


Subactiv. II.3.3


întocmirea DTAC si obținerea Autorizației de Construcție; Realizarea PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării


Activ. 11.4


Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului


Subactiv. 11.4.1


Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantulii


Activ. 11.5


Prestarea serviciilor de dirigentie de șantier


Subactiv. 11.5.1


Prestarea serviciiilor de dirigentie de șantier



Anul2018

April

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec


Activitatea

Nr Lini

Anul 2017

Anul 2018

lan

Feb

Mar

April

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

lan

Feb

Mar

April

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

Activ. 11.6

Activitatea de realizare a investiției de baza

18

Subactiv. 11.6.1

Construcții si instalații

18

Subactiv. II.6.2

Cheltuieli pentru infrastructura rutiera, poduri, pasaje

18

Subactiv. II.6.3

Racordarea la utilitati

3

Subactiv. II.6.4

Amenajare teren

3

Subactiv. il .6.5

Amenajare teren pentru protecția mediului si aducerea la starea inițiala

3

Subactiv. II.6.6

Livrare echipamente/dotari

14

Subactiv. II.6.9

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

18

Subactiv. 11.6.10

Organizare de șantier - cheltuieli conexe

18

Subactiv. 11.6.11

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

18

Subactiv. 11.6.12

Cheltuieli diverse si neprevăzute

18

Activ. 11.7

Management de trafic

’ 0

Subactiv. 11.7.1

Documentație tehnica managementultraficului

3

Subactiv. II.7.2

Livrare echipamente/dotari si instalații pentru managementultraficului

5

Subactiv. II.7.3

Livrare active necorporale pentru managementultraficului

3

Activ, li.8

Managementul proiectului

' 23

Subactiv. 11.8.1

Monitorizarea implementării proiectului si a contractelor de achiziție incheiate si activitatea de raportare in cadrul proiectului; Activitatea de solicitare cereri de plata si/sau rambursare a cheltuielilor proiectulji, inclisiv intocmirea si depunerea cererii de rambursare finale

24

Activ. 11.9

Derularea activitatilor de informare si publicitate in cadrul proiectulu, inclusiv promovarea proiectului

23

Subactiv. 11.9.1

Derularea activitatilor obligatorii de informare si publicitate in cadrul proiectului

23

I Subactiv. II.9.2

Activitati de promovare a obiectivului de investiții

4

Activ. 11.10

A uditarea proiectului

20

Subactiv. 11.10.1

Realizare rapoarte de audit intermediar si audit final

20

Activitatea

Nr luni

Anul

2019

Anul 2020

Anul 2021

lan

Feb

Mar

April

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov Dec

lan

Feb

Mar

April

Mai

Iun

Iul

AUg

Sept

Oct

Nov

Dec

1. AetMtatl re Alte

Ȕe inaknte de depunerea cerem de f^ianUre

•--------

Activ. 1.1

" ..•■'i T‘       '-st're a proiectu u: r- nvestitii in baza ontractu ut Subsecvent

nr. 010405 ! 13.06.2013

63

Subactiv. 1.1.1

Elaborare si revizuire studii de teren cf HG 28, inclusiv studiu de trafic

55

Subactiv. 1.1.2

Elaborare si revizuire expertiza tehnica

60

5ubactiv. 1.1.4

-întinerea ertif catubi de urbanism, '.întinerea >ie avize acorduri 'autorizații faza SFcu TVA

15

Subactiv. 1.1.5

Obținerea CertifrcatuLnk* urbanism, Obținerea avize acorduri autorizații faza 5F far a TVA

15

Subactiv. 1.1.6

Elaborarea SF

66

Subactiv. 1.1.7

Elaborarea Cererii de finanțare

6

IN. tMUtice m

rot r«*hui după depunerea cererii de finanțare

'-------------------1

A ctiv. II. 1

-—

Asistenta tehnica in evaluarea proiectului si semnarea contractului de finanțare

14

_

Subactiv. 11.1.1

Asistenta tehnica in evaluarea proiectului

14

Activ. 11.2

Activitatea de pregătire a cumentatnlor v: atrituire si derivarea procetiurilar de achiziție

5

Subactiv. 11.2.1

Elaborarea documentațiilor de atribuire, derularea procedurilor de atribuire si semnarea contractelor cu prestatori /furnizori pentru servicii si execuție lucrări si furnizare echipamente/dotări

5

Activ. 11.3

Realizarea DTĂC, PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării

” 2

Subactiv. 11.3.1

întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizelor fara TVA

2

Subactiv. II.3.2

întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizelor cu TVA

2

Subactiv. II.3.3

ntocmirea FTAC si obținerea Autorizației de Construcție; Realizarea PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării

2

Activ. 11.4

Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului

18

Subactiv. 11.4.1

Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului

18

■■■

■■

Activ. 11.5

Prestarea serviciilor de dirigentie de șantier

19

■i

5ubactiv. II.5.1

Prestarea serviciiilor de dirigentie de șantier

19

M

Activ. 11.6


Subactiv. II.6.1


Activftatea


Activitatea de realizare a investiției de baza


Construcții si instalații


Subactiv. II.6.2


Chettuieli pentru infrastructura rutiera, poduri, pasaje


Subactiv, II.6.3


Racordarea la utilitati


Subactiv. II.6.4


Amenajare teren


Subactiv. II.6.5


Amenajare teren pentru protecția mediului si aducerea la starea inițiala


Subactiv. II.6.6


Livrare echipamente/dotări


Subactiv. II.6.9


Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier


Subactiv. 11.6.10


Organizare de șantier - cheltuieli conexe


Subactiv. 11.6.11


Comisioane, cote, taxe, costul creditului


Subactiv. 11.6.12


Cheltuieli diverse si neprevăzute


Activ. 11.7


Management de trafic


Subactiv. 11.7.1


Documentație tehnica managementul trafic ului


Subactiv. II.7.2


Livrare echipamente/dotari si instalații pentru managementul traficului


Subactiv. II.7.3


Livrare active necorporale pentru managementul traficului


Activ. 11,8


Managementut proiectului


Subactiv. 11.8.1


A ctiv. II. 9


Monitorizarea implementării proiectului si a contractelor de achiziție încheiate si activitatea de raportare in cadrul proiectului; Activitatea de solicitare cereri de plata si/sau rambursare a cheltuielilor proiectului, inclusiv întocmirea si depunerea cererii de rambursare finale

Derutarea activitati\or âeTnformare si putu icitate in cadrul proiectau, inclus'V promovarea proiectului


Subactiv. 11.9.1


Derularea activitatilor obligatorii de informare si publicitate in cadrul proiectului


Subactiv. II.9.2


Activitati de promovare a obiectivului de investiții


Activ. II. 10


Subactiv. 11.10.1


Auditarea proiectului

Realizare rapoarte de audit intermediar si audit final




Etapele principale ale realizării investiției:                                   ,>

ilC;

Activitati care se desfasoara inainte de semnarea contracului de finanțare:

  • I.Faza de proiectare - inginerie: Elaborare si revizuire studii de teren cf HG^Ș'XjuW^iv ,^ iidiii rte trafic. Flahnrara si ravmiira AvnArtiya tehnica Dhtinaraa Ctertifinati iii ii

    studiu de trafic, Elaborare si revizuire expertiza tehnica, Obținerea Certificatului          .i i ; '

    Obținerea de avize/acorduri/autorizatii, Elaborarea SF                           *l o G


  • 3. Elaborarea si depunerea Cererii de finanțare

  • 4. Evaluarea Cererii de finanțare

B. Activitati care se desfasoara după semnarea contractului de finanțare nerambursabila

1.Activitati administrative: Asistenta tehnica in evaluarea proiectului si semnarea contractului de finanțare, Activitatea de pregătire a documentațiilor de atribuire si derularea procedurilor de achiziție,

  • 2. Activitati de proiectare: Realizarea DTAC, PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării

  • 4. Managementul proiectului

  • 5. Activitati de realizare a investiției de baza, care cuprind:

  • •  organizarea șantierului;

  • •  realizarea lucrărilor de construcție si dotare;

  • •  achiziționarea dotărilor si activelor necorporale de management al traficului

  • •  dirigentia de șantier si asistenta tehnica in timpul desfășurării activitatilor;

  • •   recepția lucrărilor;

  • •  realizarea auditului si a activitatilor de informare si publicitate

4 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIȚIEI

Costul estimativ al investiției s-a calculat pe baza soluțiilor tehnice ale proiectului urmărind fiecare categorie de lucrări care participa la realizarea obiectivului final.

  • 4.1 Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

Valoarea totala a investiției pentru proiectul propus “CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI” este de 46.302,675 mii LEI inclusiv TVA, respectiv 10.122,132 mii EURO inclusiv TVA.

Pentru valorile prezentate in moneda EURO s-a folosit cursul inforeuro din luna publicării Ghidului Solicitantului pentru Obiectivul Specific 4.1, respectiv luna iulie 2017; 1 euro = 4,5744 lei.

Costul total al obiectului de investiții propus este prezentat conform structurii devizului general dat de HG 28/2008:

DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizării investiției:          V1-,

“CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI”                                '

In mii iei/mii euro la cursul 4,5744 lei/euro din iulie 2017

iul.17

curs

4,5744

Lei/Euro

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

M// euro

1

2

3

4

5

6

7

CAP

ITOLUL 1: Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenu

ui

1.1

Obținerea terenului

-

-

-

1.2

Amenajarea terenului

2.011,09100

439,64039

382,10729

2.393,19829

523,17206

1.3

Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială

124,33200

27,17996

23,62308

147,95508

32,34415

TOTAL CAPITOL 1

2.135,42300

466,82035

405,73037

2.541,15337

555,51621

CAP

ITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilite

îților necesare obiectivului

2.

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare

612,50000

133,89734

116,37500

728,87500

159,33784

TOTAL CAPITOL 2

612,50000

133,89734

116,37500

728,87500

159,33784

CAPI

ITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare și asistența tehnică

3.1

Studii de teren

282,28100

61,70886

53,63339

335,91439

73,43354

3.2

Taxe pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații

25,26200

5,52247

0,62567

25,88767

5,65925

3.3

Proiectare și inginerie

1.408,90300

307,99733

267,69157

1.676,59457

366,51683

3.4

Organizarea procedurilor de achiziție

48,02100

10,49777

9,12399

57,14499

12,49235

3.5

Consultanță

381,71300

83,44548

72,52547

454,23847

99,30012

3.6

Asistența tehnică

604,55400

132,16028

114,86526

719,41926

157,27074

TOTAL CAPITOL 3

2.750,73400

601,33219

518,46535

3.269,19935

714,67300

CAPI

ȚOLUL 4: Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1

Construcții și instalații

15.977,33609

3.492,77197

3.035,69386

19.013,02995

4.156,39864

4.2

Montaj utilaje tehnologice

1.929,10900

421,71848

366,53071

2.295,63971

501,84499

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu montaj

9.661,71300

2.112,12684

1.835,72547

11.497,43847 ,

2.513,43094

DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizării investiției:                ; î    ®

“CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI”                             ""

In mii lei/mii euro la cursul 4,5744 lei/euro din iulie 2017

iul.17

curs

4,5744

Lei/Euro

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

4.4

Utilaje fără montaj și echipamente de transport

-

*

4.5

Dotări

572,23700

125,09553

108,72503

680,96203

148,86368

4.6

Active necorporale

3.714,41300

812,00004

705,73847

4.420,15147

966,28005

TOTAL CAPITOL 4

31.854,80809

6.963,71286

6.052,41354

37.907,22163

8.286,81830

CAPITO

LUL 5: Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

297,97500

65,13969

56,61525

354,59025

77,51700

5.1.1 Lucrări de construcții

223,48100

48,85471

42,46139

265,94239

58,13711

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării de șantier

74,49400

16,28498

14,15386

88,64786

19,37912

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

186,77700

40,83093

186,77700

40,83093

5.3

Cheltuieli diverse și neprevăzute

975,87800

213,33465

185,41682

1.161,29482

253,86823

TOTAL CAPITOL 5

1.460,63000

319,30527

242,03207

1.702,66207

372,21600

CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare ia beneficiar

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

---------- ‘ ----------

6.2

Probe tehnologice și teste

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL

38.814,09509

8.485,06800

7.335,01633

46.149,11142

10.088,56135

Din care C+M (1.2+1.3+2+4.1+4.2+5.1.1)

20.877,84909

4.564,06285

3.966,79133

24.844,64042

5.431,23479

I

Beneficiar,

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

Nr. crt.

Specificație

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii ie i

Mmpi£jî:

:^Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

1

Publicitate proiect

39,54500

8,64485

7,51355

47,05855

10,28737

2

Realizare audit

14,00000

3,06051

2,66000

16,66000

3,64201

3

Cheltuieli de promovare

75,50000

16,50490

14,34500

89,84500

19,64083

TOTAL

129,04500

28,21026

24,51855

153,56355

33,57021

TOTAL GENERAL inclusiv cheltuieli pentru publicitate si audit

38.943,14009

8.513,27826

7.359,53488

46.302,67497

10.122,13156

Cotele ISC si CSC nu sunt purtătoare de TVA, fiind deja taxe, in consecința acestor sume nu li s-a aplicat cota de 19%.

Nota: Punctul reprezintă separator mii unitati, iar virgula reprezintă separator zecimale.

DEVIZUL OBIECT 1 - Amenajare teren - Cap 1.2 din DG

1 euro =     4,5744 lei


Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A)

TVA 19%

Văfoare i T.V.

inciusiv^,.’

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii fejv

Mii euro

1

2

3

4

5

6

.    7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasa mente

2.011,09100

439,64039

382,10729

2.393,19829

523,17206

1.1

Devieri rețele, demolări diverse

1.478,85000

323,28830

280,98150

1.759,83150

384,71278

1.4

Sistematizare verticală

532,24100

116,35209

101,12579

633,36679

138,45899

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

0

0

0

0

0

3

Izolații

0

0

0

0

0

4

Instalații electrice

0

0

0

0

0

5

Instalații sanitare

0

0

0

0

0

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTALI

2.011,09100

439,64039

382,10729

2.393,19829

523,17206

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

TOTAL II

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

2.011,09100

439,64039

382,10729

2.393,19829

523,17206

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 2 - Amenajare pentru protecția mediului - Cap 1.3 din DG        "

1 euro =    4,5744 lei

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

1

LUCRĂRI           AMENAJARE

PEISAGISTICĂ

124,33200

27,17996

23,62308

147,95508

32,34415

1.1

Plantații copaci

44,32800

9,69045

8,42232

52,75032

11,53164

1.2

Amenajare spații verzi

28,45000

6,21939

5,40550

33,85550

7,40108

1.3

Jardiniere si arbuști ornamentali

11,45400

2,50393

2,17626

13,63026

2,97968

1.4

împrejmuire gard viu

40,10000

8,76618

7,61900

47,71900

10,43175

TOTALI

103,714

22,673

19,706

123,420

26,981

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

TOTAL II

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

124,33200

27,17996

23,62308

147,95508

32,34415

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 3 - Racordare utilități - Cap 2 din DG

1 euro =     4,5744 lei

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasa mente

0

0

0

0

0

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

0

0

0

0

0

3

Izolații

0

0

0

0

0

4

Instalații electrice - Branșament

421,50000

92,14323

80,08500

501,58500

109,65045

5

Instalații sanitare Branșament apa + canal

165,30000

36,13589

31,40700

196,70700

43,00171

Branșament apa

39,20000

8,56943

7,44800

46,64800

10,19762

Branșament canal

127,64000

27,90311

24,25160

151,89160

33,20470

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI - Branșament DALKIA

18,50000

4,04425

3,51500

22,01500

4,81265

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

-

-

-

-

8

Instalații de telecomunicații -Branșament telefonie si internet

7,20000

1,57398

1,36800

8,56800

1,87303

TOTAL 1

612,50000

133,89734

116,37500

728,87500

159,33784

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

TOTAL II

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

0,00(

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III fl

612,50000

133,89734

116,37500

728,87500

159,33784

26.09.2019

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 4 - Drumuri, Trotuare, Parcări, Piste biciclete

1 euro =      4,5744 lei


Nn Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv T.V.A.)

Miilei

Mii euro

Miilei

Miilei

Miieuro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

187,01700

40,88339

35,53323

222,55023

48,65124

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri                  exterioare,

compartimentări, finisaje)

3.380,54309

739,01344

642,30319

4.022,84628

879,42600

2.1

Benzi de acces si sens giratoriu

1.174,16200

256,68109

223,09078

1.397,25278

305,45050

2.2

Parcări - zona staționare vehicule

794,47900

173,67939

150,95101

945,43001

206,67847

2.3

Drumuri in incinta

723,12400

158,08062

137,39356

860,51756

188,11594

2.4

Trotuare

284,82200

62,26434

54,11618

338,93818

74,09457

2.5

Spațiul de siguranța - pavele autoblocante

6,30300

1,37789

1,19757

7,50057

1,63968

2.6

Semnalizare verticală și orizontală, inclusiv amenajare piste de biciclete

2,10809

0,46085

0,40054

2,50863

0,54841

2.7

Semaforizare incinta+acces din bulevard Gageni

209,16000

45,72403

39,74040

248,90040

54,41159

2.8

Semaforizare incinta+acces din bulevard Gageni

186,38500

40,74523

35,41315

221,79815

48,48683

3

Izolații

0

0

0

0

0

4

Instalații electrice

0

0

0

0

0

5

Instalații sanitare

0

0

0

0

0

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTAL 1

3.567,56009

779,89684

677,83642

4.245,39651

928,07724

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

TOTAL II

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

3.567,56009

779,89684

677,83642

4.245,39651

928,07724

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

£. ^NTERGROUP

--------------;------------------

DEVIZUL OBIECT 5 - Clădire

1 euro =     4,5744 lei

JV* >

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fărăT.V.A.)

TVA 19%

Valoare (Inc

usîvT.V.A.)

Miilei

Mii euro

Miilei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

92,23400

20,16308

17,52446

109,75846

23,99407

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

2.867,86800

626,93891

544,89492

3.412,76292

746,05695

2.1

Arhitectură

1.785,27100

390,27435

339,20149

2.124,47249

464,42648

2.2

Structură

1.082,59700

236,66426

205,69343

1.288,29043

281,63047

3

Izolații

437,73300

95,69189

83,16927

520,90227

113,87335

4

Instalații electrice

1.379,29300

301,52435

262,06567

1.641,35867

358,81398

4.1

05 Instalații de iluminat

149,19200

32,61455

28,34648

177,53848

38,81132

4.2

06 Instal de prize

110,60900

24,18000

21,01571

131,62471

28,77420

4.3

07 Instalații de forța

103,76200

22,68319

19,71478

123,47678

26,99300

4.4

08 Instalații detecție incendiu+pompe incendiu

67,85300

14,83320

12,89207

80,74507

17,65151

4.5

09 Instalații curenti slabi

669,97900

146,46271

127,29601

797,27501

174,29062

4.6

10 Instalații panouri voltaice

229,59000

50,19019

43,62210

273,21210

59,72632

4.7

11 Inst priza pamant paratrăsnet

48,30800

10,56051

9,17852

57,48652

12,56701

5

Instalații sanitare si hidranți interiori

85,61100

18,71524

16,26609

101,87709

22,27114

5.1

Instalații sanitare

60,82600

13,29704

11,55694

72,38294

15,82348

5.2

Instalații hidranți interiori

24,78500

5,41820

4,70915

29,49415

6,44765

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

402,24300

87,93350

76,42617

478,66917

104,64086

6.1

Instalații încălzire

-

-

-

-

-

6.2

Instalații climatizare

-

-

-

-

-

6.3

Instalații HVAC

315,96000

69,07135

60,03240

375,99240

82,19491

6.4

Instalații in spațiu tehnic

86,28300

18,86215

16,39377

102,67677

22,44595

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

-

-

-

-

-

8

Instalații de telecomunicații

-

-

-

-

-

TOTAL I

5.264,98200

1.150,96698

1.000,34658

6.265,32858

1.369,65035

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

62,82500

13,73404

11,93675

74,76175

16,34351

1.1

Montaj Utilaje în clădire instalații

62,82500

13,73404

11,93675

74,76175

16,34351

18 Utilaj el. forța + montaj

-

-

-

-

-

19 Utilaj curenți slabi+montaj

-

-

-

-

-

20 Utilaj panouri fotovolt+montaj

12,10000

2,64516

2,29900

14,39900

3,14774

21 Utilaje sanitare cu montaj

8,50000

1,85817

1,61500

10,11500

2,21122

22 Utilaje HVAC+montaj

10,87500

2,37736

2,06625

12,94125

2,82906

23 Utilaj cladire+montaj lift

31,35000

6,85336

5,95650

37,30650

8,15550

1.3

Montaj Dotări clădire

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

DEVIZUL OBIECT 5 - Clădire

1 euro =     4,5744 lei


Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inc ușiv T.VA^

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

MII euro

1

2

3

4

5

6

7

24 Dotări clădire

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL II

62,82500

13,73404

11,93675

74,76175

16,34351

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

1.033,96300

226,03249

196,45297

1.230,41597

268,97866

3

Dotări

285,43600

62,39857

54,23284

339,66884

74,25429

3.1

Mobilier clădire

281,44600

61,52632

53,47474

334,92074

73,21632

3.2

Hidranti

3,99000

0,87225

0,75810

4,74810

1,03797

4

Active necorporale

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL III

1.319,39900

288,43105

250,68581

1.570,08481

343,23295

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

6.647,20600

1.453,13208

1.262,96914

7.910,17514

1.729,22681

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

A . • \ '

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

80,54400

17,60756

15,30336

95,84736

20,95299

1.1.

Terasamente alimentare cu apă potabilă si incendiu

80,54400

17,60756

15,30336

95,84736

20,95299

2

Construcții:   rezistență (fundații,

structura de rezistență) și arhitectura (închideri                 exterioare,

compartimentări, finisaje)

20,85900

4,55994

3,96321

24,82221

5,42633

3

Izolații

-

-

-

-

-

4

Instalații electrice

-

-

-

-

-

5

Instalații sanitare

248,99100

54,43140

47,30829

296,29929

64,77337

5.1.

Rețea apa potabila

58,57900

12,80583

11,13001

69,70901

15,23894

5.2.

Rețea apa incendiu interior si exterior

84,82300

18,54298

16,11637

100,93937

22,06614

5.3.

Instalații hidraulice rezervor 2 buc

29,86300

6,52829

5,67397

35,53697

7,76866

5.4.

Instalații hidraulice camera grup de pompare

64,29500

14,05540

12,21605

76,51105

16,72592

5.4.

Instalații hidraulice cămin golire

11,43100

2,49891

2,17189

13,60289

2,97370

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTALI

350,39400

76,59890

66,57486

416,96886

91,15299

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

6,50000

1,42095

1,23500

7,73500

1,69093

TOTAL II

6,50000

1,42095

1,23500

7,73500

1,69093

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

84,34200

18,43783

16,02498

100,36698

21,94062

2

Utilaje și echipamente de transport

-

-

-

-

-

3

Dotări (Incendiu si protecția muncii)

1,19700

0,26167

0,22743

1,42443

0,31139

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

85,53900

18,69950

16,25241

101,79141

22,25201

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL 11 + TOTAL III

J

442,43300

96,71935

84,06227

526,49527

115,09593


DEVIZUL OBIECT 6 - Alimentare cu apă


1 euro =    4,5744 lei


întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 7 - Canalizare menajeră ■, <

1 euro =    4,5744 lei

A

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv

T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

45,24400

9,89070

8,59636

53,84036

11,76993

1.1

Terasamente colectoare

36,49600

7,97831

6,93424

43,43024

9,49419

1.2

Terasamente cămine

8,74800

1,91238

1,66212

10,41012

2,27573

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri                  exterioare,

compartimentări, finisaje)

16,62800

3,63501

3,15932

19,78732

4,32566

3

Izolații

-

-

-

-

-

4

Instalații electrice

-

-

-

-

-

5

Instalații sanitare

37,18800

8,12929

7,06572

44,25372

9,67421

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTALI

99,06000

21,65500

18,82140

117,88140

25,76981

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

TOTAL II

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

99,06000

21,65500

18,82140

117,88140

25,76981

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 8 - Canalizare pluvială

1 euro =    4,5744 lei

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv

T.VLA.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

196,14200

42,87819

37,26698

233,40898

51,02535

1.1

Terasamente colectoare

79,86300

17,45868

15,17397

95,03697

20,77583

1.2

Terasamente cămine

57,36400

12,54022

10,89916

68,26316

14,92287

1.3

Terasamente guri de scurgere

37,09300

8,10882

7,04767

44,14067

9,64950

1.4

Terasamente separatoare hidrocarburi

15,47300

3,38252

2,93987

18,41287

4,02520

1.5

Terasamente conducta refulare

6,34900

1,38794

1,20631

7,55531

1,65165

2

Construcții:     rezistență     (fundații,

structura de rezistență) și arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

190,30100

41,60130

36,15719

226,45819

49,50555

2.1

Cămine pe rețea

140,06800

30,61997

26,61292

166,68092

36,43777

2.2

Guri de scurgere

44,13200

9,64760

8,38508

52,51708

11,48065

2.3

Construcții     pentru     separatoare

hidrocarburi

6,10100

1,33373

1,15919

7,26019

1,58713

3

Izolații

-

-

-

-

-

4

Instalații electrice

-

-

-

-

-

5

Instalații sanitare

173,69100

37,97023

33,00129

206,69229

45,18457

5.1

Rețea canalizare pluviala

81,50900

17,81851

15,48671

96,99571

21,20403

5.2

Conducta refulare

21,76100

4,75713

4,13459

25,89559

5,66098

5.3

Instalații hidraulice cămine vane

45,33300

9,91015

8,61327

53,94627

11,79308

5.4

Instalații hidraulice bazin retenție

25,08800

5,48444

4,76672

29,85472

6,52648

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTALI

560,13400

122,44972

106,42546

666,55946

145,71547

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

10,24000

2,23854

1,94560

12,18560

2,66387

TOTAL II

10,24000

2,23854

1,94560

12,18560

2,66387

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

122,855

26,857

23,342

146,197

31,960

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

122,855

26,857

23,342

146,197

31,960

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL Iii)

693,22900

151,54534

131,71351

824,94251

180,33925

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 9 - Rețea electrică, Iluminat ambiental, control ățîjâesO

1euro =    4,5744 lei                      '

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv

T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

43,56700

9,52409

8,27773

51,84473

11,33367

1.1

Terasamente rețea electrica

34,00900

7,43464

6,46171

40,47071

8,84722

1.2

Terasamente iluminat

9,55800

2,08945

1,81602

11,37402

2,48645

1.3

Terasamente control acces

-

-

-

-

-

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

-

-

-

-

-

3

Izolații

-

-

-

-

-

4

Instalații electrice

372,13700

81,35209

70,70603

442,84303

96,80899

4.1

Instalații electrice exterioare

294,25700

64,32691

55,90883

350,16583

76,54902

4.2

Iluminat exterior

77,88000

17,02518

14,79720

92,67720

20,25997

4.3

Control acces

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

5

Instalații sanitare

0

0

0

0

0

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio -tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTALI

415,70400

90,87618

78,98376

494,68776

108,14265

li.

MONTAJ

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

71,95800

15,73059

13,67202

85,63002

18,71940

TOTAL II

71,95800

15,73059

13,67202

85,63002

18,71940

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

103,71800

22,67357

19,70642

123,42442

26,98155

Utilaje electrice

103,71800

22,67357

19,70642

123,42442

26,98155

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

103,71800

22,67327

19,70642

123,42442

26,98155

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III

J 1

591,38000

129,28004

112,36220

703,74220

153,84361

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 10 - Rețea termică exterioară

1 euro =     4,5744 lei

Nr. Cri.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasa mente

1.103,59500

241,25459

209,68305

1.313,27805

287,09296

1.1

Terasamente rețea din Dalkia

9,96500

2,17843

1,89335

11,85835

2,59233

1.2

Terasamente pompe de căldura

1.093,63000

239,07616

207,78970

1.301,41970

284,50063

1.3

Terasamente rețele exterioare pompe de căldura

-

-

-

-

-

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri                 exterioare,

compartimentări, finisaje)

-

-

-

-

-

3

Izolații

-

-

-

-

-

4

Instalații electrice

-

-

-

-

-

5

Instalații sanitare

-

-

-

-

-

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

128,19800

28,02510

24,35762

152,55562

33,34986

6.1

Rețea termica din rețea Dalkia

86,92600

19,00271

16,51594

103,44194

22,61323

6.2

Pompe de căldura exterioare -Modul termic

-

-

-

-

6.3

Instalații interioare pompe de căldura

41,27200

9,02239

7,84168

49,11368

10,73664

6.4

Instalații camera tehnica pompe de căldura

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTAL 1

1.231,79300

269,27969

234,04067

1.465,83367

320,44283

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

40,44000

8,84050

7,68360

48,12360

10,52020

TOTAL II

40,44000

8,84050

7,68360

48,12360

10,52020

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

174,29000

38,10117

33,11510

207,40510

45,34039

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

174,29000

38,10117

33,11510

207,40510

45,34039

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III}

1.446,52300

316,22136

274,83937

1.721,36237

376,30342

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

DEVIZUL OBIECT 11 - Construcții anexe

1 euro =    4,5744 lei

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inclusiv T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

104,76800

22,90311

19,90592

124,67392

27,25470

01 Terasamente cămin apa

3,70000

0,80885

0,70300

4,40300

0,96253

02 Terasamente camera pompe

12,03000

2,62985

2,28570

14,31570

3,12953

03 Terasamente cămin canal

0,98700

0,21577

0,18753

1,17453

0,25676

04 Terasamente bazin retenție

65,13000

14,23793

12,37470

77,50470

16,94314

05 Teras platforma pct trafo

0,58100

0,12701

0,11039

0,69139

0,15114

06 Teras platf grup electrogen

0,40200

0,08788

0,07638

0,47838

0,10458

07 Teras cămin colector foraje

1,69400

0,37032

0,32186

2,01586

0,44068

08 Terasam cămin racord Dalkia

1,69400

0,37032

0,32186

2,01586

0,44068

09 Terasam rezervor apa incendiu

18,55000

4,05518

3,52450

22,07450

4,82566

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)

499,39100

109,17082

94,88429

594,27529

129,91328

10 Construcții cămin apa 2x1,5x2m

20,64800

4,51382

3,92312

24,57112

5,37144

11 Camera grup pomp inc 3,5 x 3,5 x

4,5

50,61800

11,06549

9,61742

60,23542

13,16794

12 Constr cămin canal 2,5x3,0x2

20,48300

4,47775

3,89177

24,37477

5,32852

13 Constr baz ret 6x18 m

249,04300

54,44277

47,31817

296,36117

64,78689

14 Constr platf pct trafo

12,40300

2,71139

2,35657

14,75957

3,22656

15 Constr platf grup electrogen

8,15300

1,78231

1,54907

9,70207

2,12095

16 Cămin distrib foraje 3x3x2 m

22,41300

4,89966

4,25847

26,67147

5,83059

17 Cămin racord Dalkia 3x3x2m

22,41300

4,89966

4,25847

26,67147

5,83059

18 Constr rezervor incendiu

93,21700

20,37797

17,71123

110,92823

24,24979

3

Izolații

0

0

0

0

0

4

Instalații electrice

0

0

0

0

0

5

Instalații sanitare

0

0

0

0

0

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTAL 1

604,15900

132,07393

114,79021

718,94921

157,16798

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

TOTAL II

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

604,15900

132,07393

114,79021

718,94921

157,16798

întocmit,

Intergroup Engineering SRL


DEVIZUL OBIECT 13 - împrejmuire

1 euro =    4,5744 lei



Nr. Cri.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

lusivT.VX)

Miile!

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

2,01900

0,44137

0,38361

2,40261

0,52523

2

Construcții: rezistență (fundații, structura de rezistență) și arhitectura (închideri                 exterioare,

compartimentări, finisaje)

460,72000

100,71703

87,53680

548,25680

119,85327

2.1

împrejmuire exterioară

460,72000

100,71703

87,53680

548,25680

119,85327

3

Izolații

0

0

0

0

0

4

Instalații electrice

0

0

0

0

0

5

Instalații sanitare

0

0

0

0

0

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTAL 1

462,73900

101,15840

87,92041

550,65941

120,37850

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL II

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări

0

0

0

0

0

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III )

462,73900

101,15840

87,92041

550,65941

120,37820

T


întocmit,

Intergroup Engineering SRL



DEVIZUL OBIECT 14 - Dotări - Mobilier urban și Amenajare cc

1 euro =   4,5744 lei



Nr. Crt

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

..Valoare

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

2

Construcții:    rezistență (fundații,

structura de rezistență) și arhitectura (închideri                   exterioare,

compartimentări, finisaje)

72,35000

15,81628

13,74650

86,09650

18,82138

2.1

încastrare mobilier urban

72,35000

15,81628

13,74650

86,09650

18,82138

3

Izolații

0

0

0

0

0

4

Instalații electrice

0

0

0

0

0

5

Instalații sanitare

0

0

0

0

0

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet

0

0

0

0

0

I 7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTAL 1

72,35000

15,81628

13,74650

86,09650

18,82138

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

83,50000

18,25376

15,86500

99,36500

21,72197

TOTAL li

83,50000

18,25376

15,86500

99,36500

21,72197

III.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

0

0

0

0

0

2

Utilaje și echipamente de transport

0

0

0

0

0

3

Dotări (mobilier urban + stații autobuz)

285,60400

62,43529

54,26476

339,86876

74,29770

3.1

Mobilier urban inclusiv stații autobuz

285,60400

62,43529

54,26476

339,86876

74,29800

4

Active necorporale

0

0

0

0

0

TOTAL III

285,60400

62,43529

54,26476

339,86876

74,29770

TOTAL (TOTAL 1 + TOTAL II + TOTAL III)

441,45400

96,50533

83,87626

525,33026

114,84105


întocmit,

Intergroup Engineering SRL


DEVIZUL OBIECT 12 - Infrastructura ITS

1 euro =      4,5744 lei               30.05.201

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără T.V.A.)

TVA 19%

Valoare (inc usiv T.V.A.)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

I.

LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII

1

Terasamente

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

2

Construcții:    rezistență (fundații,

structura de rezistență) și arhitectura (închideri                  exterioare,

compartimentări, finisaje)

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

3

Izolații

0

0

0

0

0

4

Instalații electrice

0

0

0

0

0

5

Instalații sanitare

0

0

0

0

0

6

Instalații de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, radio - tv, intranet, cabluri si amenajari ITS

3.348,46100

732,00004

636,20759

3.984,66859

871,08005

7

Instalații de alimentare cu gaze naturale

0

0

0

0

0

8

Instalații de telecomunicații

0

0

0

0

0

TOTAL 1

3.348,46100

732,00004

636,20759

3.984,66859

871,08005

II.

MONTAJ

1

Montaj utilaje și echipamente tehnologice

1.653,64600

361,50009

314,19274

1.967,83874

430,18510

TOTAL II

1.653,64600

361,50009

314,19274

1.967,83874

430,18510

Iii.

PROCURARE

1

Utilaje și echipamente tehnologice

8.142,54500

1.780,02470

1.547,08355

9.689,62855

2.118,22940

2

Utilaje și echipamente de transport

-

-

-

-

-

3

Dotări - Echipamente ITS

-

-

-

-

4

Active    necorporale    -    soft

implementare structura ITS

3.714,41300

812,00004

705,73847

4.420,15147

966,28005

TOTAL III

11.856,95800

2.592,02475

2.252,82202

14.109,78002

3.084,50945

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

16.859,06500

3.685,52488

3.203,22235

20.062,28735

4.385,77460

întocmit,

Intergroup Engineering SRL

V:'.

<?x.

„Creșterea mobilității traficului prin de transport auto

ealizarea terminal multimodal incluzând și sp și biciclete (zona Spital Județean)” în municip

ații de parcare pentru modâri ui Ploiești                    ți

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fără TVA)

TVA 19%

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

1

2

3

4

5

6

7

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

1

Obținere teren

-

-

-

-

2

DO1 - Amenajare teren

2.011,09100

439,64039

382,10729

2.393,19829

523,17206

1.

Devieri rețele, demolări diverse

1.478,85000

323,28830

280,98150

1.759,83150

384,71308

2.

Sistematizare verticală

532,24100

116,35209

101,12579

633,36679

138,45899

3

DO2 - Amenajare pentru protecția mediului

124,33200

27,17996

23,62308

147,95508

32,34415

1.

Plantații copaci

44,32800

9,69045

8,42232

52,75032

11,53164

2.

Amenajare spații verzi

28,45000

6,21939

5,40550

33,85550

7,40108

3.

Jardiniere      si      arbuști

ornamentali

11,45400

2,50393

2,17626

13,63026

2,97968

4.

împrejmuire gard viu

40,10000

8,76618

7,61900

47,71900

10,43175

CAPITOLUL 2 Racordare utilitati

2.1

DO3 - Racordare utilități

1.

Branșament electric

421,50000

92,14323

80,08500

501,58500

109,65045

2.

Branșament apa

39,20000

8,56943

7,44800

46,64800

10,19762

3.

Branșament canalizare

127,64000

27,90311

24,25160

151,89160

33,20470

4.

Branșament termoficare

18,50000

4,04425

3,51500

22,01500

4,81265

5.

Branșament telefonie internet

7,20000

1,57398

1,36800

8,56800

1,87303

CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiția de baza

1

DO4 - Drumuri, Trotuare, Parcări, Piste biciclete

3.567,56009

779,89684

677,83642

4.245,39651

928,07724

2

DO5 - Clădire

6.647,20600

1.453,13178

1.262,96914

7.910,17514

1.729,22681

3

DO6 - Alimentare cu apă

442,43300

96,71935

84,06227

526,49527

115,09603

4

DO7 - Canalizare menajeră

99,06000

21,65530

18,82140

117,88140

25,76981

5

DO8 - Canalizare pluvială

693,22900

151,54534

131,71351

824,94251

180,33895

6

DO9 - Rețea electrică, iluminat ambiental

591,38000

129,28034

112,36220

703,74220

153,84361

7

D10   - Rețea termică

exterioară

1.446,52300

316,22136

274,83937

1.721,36237

376,30342

8

D11 - Construcții anexe

604,15900

132,07393

114,79021

718,94921

157,16798

9

D12 ■ Infrastructura ITS

16.859,06500

3.685,52488

3.203,22235

20.062,28735

4.385,77460

10

D13 - împrejmuire

462,73900

101,15840

87,92041

550,65941

120,37850

11

DO14 - Dotări - Mobilier urban, Amenajare copertine stații

441,45400

96,50533

83,87626

525,33026

114,84135

Total devize pe obiect inclusiv cap 1.2 și 1.3 și cap. 2, cap. 4

34.60427109

7.564,76720

6.57A81151

41.179,08260

9.002,07297

/b-

Devize pe obiect detaliate

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

M>i lei

Mii euro

1

DO5 - Clădire

6.647,20600

1.453,13208

1.262,96914

7.910,17514

1.729;2268îi

Total I Lucrări de construcții

5.264,98200

1.150,96698

1.000,34658

6.265,32858

•^369,65035/

Total II Montaj utilaj

62,82500

13,73404

11,93675

74,76175

16,34351

Total III Utilaje echipamente

1.033,96300

226,03249

196,45297

1.230,41597

268,97866

Total III Dotări

285,43600

62,39857

54,23284

339,66884

74,25429

Active necorporale

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

2

DO6 - Alimentare cu apă

442,43300

96,71935

84,06227

526,49527

115,09593

Total I lucrări de construcții

350,39400

76,59890

66,57486

416,96886

91,15299

Total II Montaj utilaj

6,50000

1,42095

1,23500

7,73500

1,69093

Total III Utilaje echipamente

84,34200

18,43783

16,02498

100,36698

21,94062

Total III Dotări

1,19700

0,26167

0,22743

1,42443

0,31139

3

DO7 - Canalizare menajeră

99,06000

21,65500

18,82140

117,88140

25,76981

Total I Lucrări de construcții

99,06000

21,65500

18,82140

117,88140

25,76981

Total II Montaj utilaj

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

Total III Utilaje echipamente

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

4

DO8 - Canalizare pluvială

693,22900

151,54534

131,71351

824,94251

180,33925

Total I Lucrări de construcții

560,13400

122,44972

106,42546

666,55946

145,71547

Total II Montaj utilaj

10,24000

2,23854

1,94560

12,18560

2,66387

Total III Utilaje echipamente

122,85500

26,85707

23,34245

146,19745

31,95992

5

DO9 - Rețea electrică, iluminat ambiental

591,38000

129,28004

112,36220

703,74220

153,84361

Total I Lucrări de construcții

415,70400

90,87618

78,98376

494,68776

108,14265

Total II Montaj utilaj

71,95800

15,73059

13,67202

85,63002

18,71940

Total III Utilaje echipamente

103,71800

22,67327

19,70642

123,42442

26,98155

6

D10 - Rețea termică exterioară

1.446,52300

316,22136

274,83937

1.721,36237

376,30342

Total I Lucrări de construcții

1.231,79300

269,27969

234,04067

1.465,83367

320,44283

Total II Montaj utilaj

40,44000

8,84050

7,68360

48,12360

10,52020

Total III Utilaje echipamente

174,29000

38,10117

33,11510

207,40510

45,34039

7

D11 - Construcții anexe

604,15900

132,07393

114,79021

718,94921

157,16798

Total I Lucrări de construcții

604,15900

132,07393

114,79021

718,94921

157,16798

Total II Montaj utilaj

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

Total III Utilaje echipamente

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

8

D12 - Infrastructura ITS

16.859,06500

3.685,52488

3.203,22235

20.062,28735

4.385,77460

Total I Lucrări de construcții

3.348,46100

732,00004

636,20759

3.984,66859

871,08005

Total II Montaj utilaj

1.653,64600

361,50009

314,19274

1.967,83874

430,18510

Total III Utilaje echipamente

8.142,54500

1.780,02470

1.547,08355

9.689,62855

2.118,22940

Total III Dotări

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

Active necorporale

3.714,41300

812,00004

705,73847

4.420,15147

966,28005

9

D13 - împrejmuire

462,73900

101,15840

87,92041

550,65941

120,37850

Total I Lucrări de construcții

462,73900

101,15840

87,92041

550,65941

120,37850

Total II Montaj utilaj

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

0,00000

Devize pe obiect detaliate

Valoare (fără TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii !< ;

MII euro

Total III Utilaje echipamente

0,00000

0,00000

0,00000

o,oo6b^7f

A O.OOOOd^,

10

DO14 - Dotări - Mobilier urban, Amenajare copertine stații

441,45400

96,50533

83,87626

ț

525,33026'\

/ t

Cfe      /a

\114,841O5>

Total I Lucrări de construcții

72,35000

15,81628

13,74650

86,09650

rTl'SWSș/

Total II Montaj utilaj

83,50000

18,25376

15,86500

99,36500

2T;T3197

Total III Dotări

285,60400

62,43529

54,26476

339,86876

74,29770

Total I Lucrări de construcții

15.977,33609

3.492,77197

3.035,69386

19.013,02995

4.156,39924

Total II Montaj utilaj

1.929,10900

421,71848

366,53071

2.295,63971

501,84499

Total III Utilaje echipamente

9.661,71300

2.112,12654

1.835,72547

11.497,43847

2.513,43054

Total III Dotări

572,23700

125,09553

108,72503

680,96203

148,86338

Active necorporale

3.714,41300

812,00004

705,73847

4.420,15147

966,28005

TOTAL CAP 4

31.854,80809

6.963,71256

6.052,41354

37.907,22163

8.286,81820


4.2 Eșalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiției


Pentru a descrie valoarea totala a investiției pe categorii de activitatii ce propus, s-a realizat un tabel care cuprinde eșalonarea costurilor coroborș^ realizare a investiției, după cum se poate observa mai jos:



Activitatea

Va loa ne totala (Lei c u TVA)

Activ. 1.1

4rt>vitatndtpîe^atlr^^r^ieîtiMuid^^^Kinr^a^H:ontractutui lubsec»rnr

nr. 010405 ! 13.06.2013

Subactiv. 1.1.1

Elaborare si revizuire studii de teren cf HG 28, inclusiv studiu de trafic

-

-

335914,39

Subactiv. 1.1.2

Elaborare si revizuire expertiza tehnica

58313

-

-

6961,53

Subactiv. 1.1.4

Obținerea Certificaturi de urbanism, Obținerea de avize/acorduri/autorizații faza SF cu TVA

2711

-

816,31

Subactiv. 1.1.5

Obținerea Cer i-icatuiui ne urbanism,1 1 tinerea ih avize/acor un autorizații fa2a SF fara T/A

aaffljCD

-

2348900

Subactiv. 1,1.6

Elaborarea SF

106 672,3)

-

640035®

Subactiv. 1.1.7

Elaborarea Cererii de finanțare

357371

-

285729,71

Activ. 11.1 [Asistenta tehnica in evaluarea proiectului si semnarea contractului de finanțare

-

_

Subactiv. 11.1.1

Asistenta tehnica in evaluarea proiectubi

1.6326800

97960800

11.42376

Activ. 11.2

Activitatea de pregătire a documentațiilor de atribuire si derularea procedurilor de achiziție

-

Subactiv. II .2.1

Elaborarea documentațiilor de atribuire, derubrea procedurilor de atribuire si semnarea contractebr cu prestatori /furnizori pentru servicii si execuție berari si fur niza re echipa rrente/dotari

-

-

57.144,99

57.144,99

Activ. 11.3

Realizarea DTAC, PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării

-

Subactiv. 11.3.1

Întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizebr fara TVA

-

1.50003

1,503,CD

Subactiv. 11.3.2

întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizebr cu TVA

4.887,33

4.887,33

Subactiv. 11.3.3

întocmirea DTAC si obținerea Autorizației' de Construcție; Realizarea PT+CS+DDE, incbsiv verificarea proiectării

673362,68

673.98268

Activ. 11.4

Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului

-

-

Subactiv. 11.4.1

Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectant ulii

iiooeo.ce

17298290

28806292

4 ctiv. ii. 5

Prestarea serviciilor de dirigentie de șantier

Subactiv. 11.5.1

Prestarea serviciiilor de dirigentie de șantier

183728990

22627,35

436.356,34

Activ, ii.6

Activitatea de realizare a investiției de baza

-

-

Subactiv. 11.6.1

Construcții si instalații

5814.36375

918399861

15(28361,35

Subactiv. II.6.2

Cheltuieli pentru infrastructura rutiera, poduri, pasaje

-

-

Subactiv. II.6.3

Racordarea la utilitati

72887500

728875CD

Subactiv. II.6.4

Amenajare teren

236819823

238819829

Subactiv. II.6.5

Amenajare teren pentru protecția mediului si aducerea la starea Inițiala

147.955,08

147.95508

Subactiv. II.6.6

Livrare echipamente/dotări

-

2816572,92

281657292

5 ub ac tiv. II.6.9

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

10342201

162520,35

26591239

Subactiv. 11.6.10

Organizare de șantier - cheltuieli conexe

34.474,17

54173,60

88647,85

Subactiv. 11.6.11

Comisioane, cote, taxe, costulcreditukji

7263550

114141,50

185777,00

Subactiv. 11.6.12

Cheltuieti diverse si neprevăzute

451.614,66

709680,17

1.161.294,82

Activ. 11.7

(Management de trafic

-

-

-

Subactiv. II.7.1

Documentație tehnica mana gemen tul trafic ului

363829,81

-

358829,84

Subactiv. II .7.2

Livrare echiparrente/dotari si instalații pentru managementul traficului

-

1561213588

1564213588

Subactiv. II.7.3

Livrare active necorporale pentru managementul traficutii

4.420151,47

4.421151,47

Activ. 11.8

Managementul proiectului

*

Subactiv. 11.8.1

Monitorizarea implementării proiectului si a contractebr de achiziție încheiate si activitatea de raportare in cadrul proiectului; Activitatea de solicitare cereri de plata si/sau rambursare a chettuiebbr proiectului, inclusiv intocm'rea si depunerea cererii de rambursare finale

-

-

78546C0

785»,00

157.060,00

Activ, ti.9

Deruarea actrvitatilor de informare st pA licitate in cadrul proiectulu, inclusiv promovarea proiectuiui

-

Subactiv. 11.9.1

Derubrea activităților obligatorii de informare si publicitate in cadrul proiectului

24.5^29

22506,26

47.058®

Subactiv. II.9.2

Ac tivita ti de promovare a obiectivului de investiții

8984500

89845C0

Activ. 11.10

A uditarea proiectului

-

-

Subactiv. 11.10.1

Realizare rapoarte de a udit intermediar si audit final

7.497,CD

9163,00

16660,00

TOTAL GENERAL

889.848,95

401.710,22

9.796,03

11.124.325,54

33.876.994,18

46.302.674,97



Nota: Punctul reprezintă separator mii unitati, iar virgula reprezintă separator zecimale.


5 ANALIZA COST - BENEFICIU

jf'

Analiza financiara pentru proiectul de investiții propus a fost întocmită in baza Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficiu pentru Proiectele de investiții - Instrument de evaluare economică'pentru Politica de Coeziune 2014-2020 elaborat de Comisia Europeană, a Regulamentului (CE) nr.4^/2.014.1’ , *

MT O

Analiza Cost-Beneficiu este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punct de*vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic datorat implementării proiectului. Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu este acela de a identifica si cuantifica toate impacturile posibile ale proiectului luat in discuție, in vederea determinării costurilor si beneficiilor corespunzătoare.

Analiza Cost-Beneficiu este necesara pentru a justifica faptul ca proiectul propus, integrat in contextul obiectivelor politicii regionale a UE, este oportun din punct de vedere economic si necesita contribuția Fondurilor pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar. In mod tradițional, costurile si beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenței dintre scenariul „cu proiect” si alternativa acestui scenariu, scenariul „fara proiect” (asa numita „abordare incrementala”).

5.1 Identificarea investiției si definirea obiectivelor

IDENTIFICARE PROIECT DE INVESTIT I

Nume proiect

“CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI”

Denumire beneficiar

Primăria Municipiului Ploiești

Curs RON/EURO

4,4577

Data curs RON/EURO

07.2017

Proiectul de investiții are ca obiectiv general reducerea emisiilor de carbon generate de traficul motorizat în municipiul Ploiești.

Pentru realizarea obiectivului general, proiectul de investiții are in vederea atingerea următoarelor obiective specifice:

O.S.1: Creșterea calitatii si siguranței transportului public prin construirea terminalului multimodal si implementarea sistemului de management de trafic integrat cu sisteme de monitorizare, informare si e-ticketing.

O.S.2: Determinarea unui număr cat mai mare de calatori sa renunțe la modurile de transport motorizate, personale, in favoarea mijloacelor de transport public sau a modurilor nemotorizate de deplasare, prin crearea de facilitați park and ride, bike sharing si piste de biciclete.

O.S.3: Reglementarea circulației mijloacelor de transport rutiere si a circulațiilor velo si pietonale in zona de Nord a Municipiului prin re configura rea străzii Gageni.

Orizontul de analiza

Orizontul de analiza recomandat în cadrul Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficiu pentru Proiectele de investiții - Instrument de evaluare economică pentru Politica de Coeziune 2014-2020 elaborat de Comisia Europeană, a Regulamentului (CE) nr.480/201 este de 25 ani pentru analiza obiectivelor de investiții si a fost impartit în doua etape:

  • ■  etapa de implementare (anul 2018 - anul 2020)

  • ■  etapa de operare (anul 2021 - anul 2046)


Toate previziunile sunt realizate pe o perioada de 25 de ani, exclusiv perioada de implementare.

5.2 Analiza opțiunilor


___

Conform HG 28/2008, in cadrul acestui subcapitol se va realiza o analiza a opțiunilor poșieile pg^tru prezentul obiect de investiții si se va concluziona prin identificarea alternativei care asigura^atipQerea obiectivelor stabilite la un cost total minim pentru societate. Aceasta este alternativa care va fi evadata in cadrul ACB.

Pentru proiectul de investiții s-au luat in considerare doua variante:

  • 1. varianta zero (varianta fara investiție)

  • 2. varianta maxima (varianta cu investiție maxima)

Varianta zero (alternativa fara investiție)

Varianta zero sau alternativa fara investiție presupune ca primăria Municipiului Ploiești sa nu inițieze nicio investiție. Având în vedere necesitatea si oportunitatea de a imbunatati confortul si siguranța circulației in trafic in Municipiul Ploiești, varianta fara investiție nu asigura îndeplinirea obiectivelor acestui proiect. Drept urmare aceasta varianta nu este viabila.

Varianta cu investiție maxima

Alternativa cu investiție este acea opțiune care propune:

■ Realizarea Terminalului multimodal incluzând si spatii de parcare pentru moduri de transport auto si biciclete in Municipiul Ploiești

Varianta cu investiție, prin acțiunea care o propune spre implementare, este singura care asigura îndeplinirea obiectivelor propuse a se atinge prin implementarea acestui proiect.

Varianta cu investiție maxima prezintă următoarele costuri:

INVESTIȚIA TOTALĂ A PROIECTULUI

UM

Anii de preimplementare (2013-2018)

Anul 1 de implementare

Anul 2 de implementare

Cheltuieli pt proiectare si asistenta tehnica

Lei/an

646.997,05

1.323.406,53

425.610,25

Studii de teren

Lei/an

335.914,39

-

-

Cheltuieli pentru consultanta

Lei/an

297.158,47

135.684,99

78.540,00

Obținere avize acorduri, autorizații

Lei/an

Cheltuieli pentru investiția de baza

Lei/an

-

9.478.615,15

33.401.296,92

Alte cheltuieli

Lei/an

21.285,34

4.602,33

Cheltuieli pentru informare si publicitate

Lei/an

-

24.552,29

112.351,26

Cheltuieli cu auditul proiectului

Lei/an

-

7.497,00

9.163,00

Probe tehnologice si teste, pregătire personal de exploatare

Lei/an

646.997,05

1.323.406,53

425.610,25

Valoare totala inclusiv TVA

Lei/an

1.301.355,25

10.974.358,29

34.026.961,43

Ținând cont de necesitatea realizării investiției, de oportunitatea îmbunătățirii confortului si siguranței circulației in trafic, atat a locuitorilor Municipiului Ploiești cat si a celor care tranzitează orașul, si de faptul ca varianta cu investiție duce la atingerea obiectivelor proiectului, varianta aleasa este cea cu investiție maxima.

  • 5.3 Analiza financiara

Analiza financiara pentru proiectul de investiții propus a fost întocmită in baza Ghi^^î Cost-Beneficiu pentru Proiectele de investiții - Instrument de evaluare economică -^n^|iftp^|||ca ®e Coeziune 2014-2020 elaborat de Comisia Europeană, a Regulamentului (CE) nr.480fe014-r^W     ;

ti


£■..                 7

Analiza financiara are ca scop demonstrarea faptului ca proiectul de investiții este pe- ție^) sparte, necesar din punct de vedere economic si contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale ale Uniunii Europene, iar pe de alta parte pentru a arata necesitatea intervenției financiare nerambursabile pentru ca proiectul sa fie viabil din punct de vedere financiar.

Obiectivul Analizei Cost-Beneficiu este acela de a identifica si măsura din punct de vedere monetar impactul proiectului si de a determina costurile si beneficiile aduse de acesta. In acest sens, s-a alcătuit o serie de tabele incluse intr-un model Excel care furnizează informații cu privire la detalierea calculelor pentru costul investiției, sursele de finanțare ale acestora, cheltuielile si veniturile de operare ulterioare.

De asemenea, analiza financiara va evalua profitabilitatea financiara a investiției ce va fi determinata cu indicatorii de performanta financiara precum: fluxul de numerar cumulat, rata interna de rentabilitate a investiției, valoarea neta actualizata corespunzătoare si raportul cost/ beneficii. Acești indicatori se regăsesc calculați in cadrul modelului de calcul Excel. Acești indicatori sunt prezentați si in Anexa 5 -Analiza economico-financiara.

De menționat este faptul că, în conformitate cu Ghidul pentru Analiza Cost-Beneficiu pentru Proiectele de investiții - Instrument de evaluare economică pentru Politica de Coeziune 2014-2020 elaborat de Comisia Europeană, analiza financiară se impune a fi realizată prin includerea valorii TVA în cadrul costurilor și veniturilor operaționale dacă aceasta este nedeductibilă.

Beneficiarul investiției propuse nu este înregistrat că plătitor de TVA (mai exact, pentru care TVA-ul nu este recuperabil), în consecință în cadrul analizei financiare costurile și veniturile operaționale includ valoarea TVA.

De asemenea, valoarea TVA este luată în considerare pentru verificarea sustenabilității financiare a proiectului.

Perioada de referință aleasă este de 25 ani. Analiza este realizată incremental cu scopul de a evidenția efectul investiției asupra funcționării normale a sistemului de iluminat public.

Prin urmare, impactul total este negativ rezultând o valoare neta actualizata negativa.

Cursul valutar utilizat este cel precizat în cadrul Ghidului Specific -POR 2014-2020, Axa Prioritară 4, Prioritatea de Investiții 4.1, Obiectivul Specific 4.1, la subsecțiunea 2.4, respectiv cursul de 4,5744 lei/euro.

Analiza financiara este dezvoltata si din punctul de vedere al solicitantului (investitorului) si arata capacitatea veniturilor de a acoperi costurile de investiții, indiferent de sursa de finanțare.

Rata de actualizare utilizata este rata reala recomandata de Comisia Europeana de 4% pentru perioada de programare 2004-2020. Fiind o rata reala, pentru calculul indicatorilor de performanta calculați pe baza proiecției fluxului de numerar s-au utilizat preturi constante, determinate la momentul efectuării analizei.

Sustenabilitatea financiara a proiectului

Beneficiarul investiției trebuie să demonstreze că intervenția propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar și nu va periclita capacitatea sa de a îndeplini toate obligațiile financiare pe parcursul perioadei de referință.

Sustenabilitatea financiară implică existența unui flux de numerar cumulat pozitiv.

Din analiza fluxurilor de numerar înregistrate la sfârșitul fiecărui an reiese faptul că proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanțare pentru acoperirea costurilor proiectului.

Fluxul net de numerar este pozitiv pe întreaga perioada de analiză.

. ■ '

VAFN are o valoare negativă, datorită fluxului de numerar negativ în anii de implementare, care'prin metoda de actualizare, are un impact mult superior față de anii următori ai analizei financiare. In continuare se prezintă în detaliu principalele categorii de costuri si beneficii ale proiectului:

Investiția de capital

Pentru proiectul de investiții valoarea totala a investiției este prezentata în tabelul,următor? *  ,/•

If INVESTIT f TOTALĂ A PROIECTUL

I f K A UM

/zii 93

Cheltuieli pt proiectare si asistenta tehnica

Lei/an

2.396.013,83

Studii de teren

Lei/an

335.914,39

Cheltuieli pentru consultanta

Lei/an

511.383,46

Obținere avize acorduri, autorizații

Lei/an

-

Cheltuieli pentru investiția de baza

Lei/an

42.879.912,07

Alte cheltuieli

Lei/an

25.887,67

Cheltuieli pentru informare si publicitate

Lei/an

136.903,55

Cheltuieli cu auditul proiectului

Lei/an

16.660,00

Probe tehnologice si teste, pregătire personal de exploatare

Lei/an

Valoare totala inclusiv TVA

Lei/an

46.302.674,97

NOTA: Punctul reprezintă separator mii unitati, iar virgula reprezintă separator zecimale.

Proiectul prevede in cadrul analizei financiare sume alocate de la bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor cu intretinerea terminalului si rețelei de drumuri.

Costuri de exploatare

Ipotezele care au stat la baza evaluării sunt prezentate in tabelul următor:

Element

Ipoteze

Perioada proiectului

Anul 2018 este considerat anul de referința al proiectului, analiza economico-financiara a proiectului avand punct de referința acest an. Toate ipotezele se refera la un orizont de timp de 25 de ani, respectiv perioada 2021 - 2046, iar 2018-2020 reprezintă perioada de implementare a proiectului.

TVA

In cadrul devizului general al investiției a fost calculata Taxa pe valoarea adaugata de 19%.

Costuri     de

operare

In ceea ce privește creșterea preturilor, s-a considerat o creștere egala cu variația evoluției PIB-ului. Variația evoluției este in conformitate cu previziunile Comisiei Naționale de Prognoza "Proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2017-2020" - Prognoza de primavara -Aprilie 2017

Rata       de

actualizare (%)

Pentru analiza financiara s-a folosit o rata de actualizare a fluxurilor anuale de numerar de 4%. Pentru analiza economica s-a folosit o rata de actualizare sociala de 5%.

Pe langa costurile de investiție, proiectul generează si cheltuieli pe termen lung, asociate intretinerii si operării tuturor obiectivelor propuse a se realiza.

Costurile de exploatare (de operare si intretinere) au fost prognozate pe perioada post-implementare a proiectului si constau din: cheltuieli privind refacerea si repararea rețelei de drumuri, precum si cheltuieli de operare si intretinere aferente clădirii.

Ipotezele tehnice care au stat la baza calculului costurilor de operare sunt


Refacere marcaje orizontale

Lungime marcaje orizontale longitudinale

ml

j 1.715,19,

Suprafața marcaje orizontale transversale

mp

Suprafața marcaje orizontale de ghidare

mp

Suprafața marcaje orizontale de orientare-informare

buc.

69'

Suprafața marcaje longitudinale piste biciclete

ml

258,09

Lungime marcaje orizontale pentru delimitarea locurilor de parcare

ml

686,00

Frecventa la care trebuie refăcute marcajele

ani

3

Personal necesar

pers.

5

Număr zile lucrate

zile

7

Inlocuire/intretinere marcaje verticale

Număr marcaje verticale

buc.

187

Frecventa la care trebuie inlocuite marcajele

ani

15

Personal necesar

pers.

4

Număr zile lucrate

zile

18

Frecventa la care trebuie intretinute marcajele

ani

3

Personal necesar

pers.

2

Număr zile lucrate

zile

4

Refacere marcaj plin amprentat piste biciclete si locuri de parcare

Suprafața marcaj plin amprentat piste biciclete

mp

196,64

Suprafața marcaj plin amprentat locuri de parcare

mp

95,3

Frecventa la care trebuie refăcut marcajul plin amprentat

ani

3

Personal necesar

pers.

4

Număr zile lucrate

zile

2

Refacere covor asfaltic

Suprafața covor asfaltic

mp

2.702,23

Frecventa la care trebuie refăcut covorul asfaltic

ani

15

Personal necesar

pers.

5

Număr zile lucrate

zile

2

Reparații drum - structura rutiera asfalt

Suprafața drum ce necesita reparații

mp

2.702,23

Frecventa la care trebuie realizate reparațiile

ani

5

Personal necesar

pers.

4

Număr zile lucrate

zile

2

înlocuire borduri beton

Lungime borduri beton 20x25

ml

2.706,91

Lungime borduri beton 10x15

ml

830,93

Frecventa la care trebuie inlocuite

ani

15

Personal necesar

pers.

5

Număr zile lucrate

zile

5

Refacere trotuare

Suprafața trotuare drum

mp

2.603,97

Suprafața trotuare clădire

mp

412,69




Frecventa la care trebuie realizate reparațiile

ani

Personal necesar

pers.

Număr zile lucrate

zile

Refacere drumuri incinta

Suprafața drumuri incinta beton rutier

mp

-I46/.31

Frecventa la care trebuie efectuata refacerea

ani

20

Personal necesar

pers.

10

Număr zile lucrate

zile

5

Refacere parcare in incinta

Suprafața parcare in incinta din beton rutier

mp

3.180,10

Frecventa la care trebuie realizata refacerea

ani

20

Personal necesar

pers.

10

Număr zile lucrate

zile

5

Refacere spațiu de siguranța sens giratoriu (pavele)

Suprafața spațiu de siguranța sens giratoriu (pavele)

mp

52,97

Frecventa la care trebuie realizata refacerea

ani

15

Personal necesar

pers.

2

Număr zile lucrate

zile

1

Reparații rosturi

Lungime rosturi

ml

2.123,73

Frecventa la care trebuie realizate reparațiile

ani

3

Personal necesar

pers.

10

Număr zile lucrate

zile

30

întreținere semafoare

Număr semafoare auto

buc.

10

Număr semafoare treceri pietoni

buc.

10

Frecventa la care trebuie realizate reparațiile

ani

1

Personal necesar

pers.

3

Număr zile lucrate

zile

4

Consum material antiderapant

Suprafața necesara a se aplica material antiderapant

mp

13.419

Frecventa la care trebuie efectuate aplicările

luni

3

Număr zile per luna de aplicare material antiderapant

zile

8

Personal necesar

pers.

3

Număr zile lucrate

zile

1


Cheltuielile cu salariile s-au actualizat cu creșterea salariului brut comparativ cu anul anterior. Restul cheltuielilor s-au actualizat cu variația evoluției PIB-ului.

Estimarea cheltuielilor pe ani este prezentata în detaliu în Anexa 5 - Analiza economico-financiara.

Venituri din exploatare

Veniturile asigurate pentru infrastructura nou creata sunt reprezentate de veniturile din taxele percepute pentru locurile de parcare, din taxarea operatorilor privați (microbuze, maxi-taxi) si venituri din sumele transferate din bugetul local al Primăriei Municipiului Ploiești (alocari de la bugetul local), venituri ce vor fi utilizate strict pentru susținerea cheltuielilor de exploatare.


Astfel, proiectul prevede in cadrul analizei financiare venituri din exploatare si

alocărilor de la bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor. De aceea, veniturile                       $

egale cu costurile de exploatare, in consecința fluxul de numerar este zero pe ^jșta'perioa'da de5 operare a proiectului.                                                                 x/ ’ W

De asemenea, alocările bugetare au menirea de a acoperi cheltuielile de mentenanta ale investiției si nu de a aduce venituri nete. Veniturile nete in cazul proiectului de fata sunt nule (diferența intre veniturile din exploatare si costurile din exploatare este nula).

Estimarea veniturilor pe surse si ani este prezentata în detaliu in Anexa 5 - Analiza economico-financiara.

Sustenabilitatea proiectului

Sustenabilitatea financiara a proiectului

Capacitatea beneficiarului de a gestiona implementarea investiției propuse este critica pentru succesul intervenției si, in final, pentru garantarea atingerii obiectivelor stabilite.

Sustenabilitatea financiara este verificata daca fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pe toata durata de analiza a investiției.

Din analiza fluxurilor de numerar inregistrate la sfârșitul fiecărui an reiese faptul ca proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanțare pentru acoperirea costurilor proiectului. Fluxul net de numerar este pozitiv pe intreaga perioada de analiza. Tabelul privind sustenabilitatea financiara poate fi regăsit in cadrul tabelelor de mai jos dar si in Anexa 5 - Analiza economico-financiara.

Costurile de intretinere si operare vor fi acoperite in totalitate de venituri de la bugetul local al Primăriei Municipiului Ploiești in funcție de necesitați.

NAAttJTATEA Fir. ANO AH A A PROECÎL


î: . <* i aferente veniturilor Of era iona le

Plîăl aferente cheltuielilor o^era1 tonale__

Flux de numerar din activitatea de exploatare (operațional)




I

iSurse de finanțare _______________________________________

Flux de numerar din activitatea de finanțare________________

Flux de numerar total____________________________________

Flux de numerar total cumulat

1

I DA

DA

DA p

1 DA

DA

Tabelul !ir. 5 - «USTENAbiliiATEA FINANCIARĂ A PROIECTULUI

in>„!

Anul ti

Anul 7

.AfHI! A

Anul 4

;      Anal li.

Amil 11       i

Inca&iri aferente wrniturdor opnratijnaJj

Lei an

4 $92 640.55

4.908.794 34

5 174 354.21

5 168 099.15

5 619 161 88

5 670.837.41

Pliu aferente chef tui eh loc operaționale

Lei an

4.692.640 55

4.908.794 34

•  5.174.354 21

5.168.099 15

5.619.16188

5.670.837 41

Fiu» de numerar din           de eiploetare (operațional)

Lei/ an

Investiție valoare cu TVA

Lei. an

Flux de numerar din activitatea de Investii!

Lei,an

Flux de numerar - activitatea de exploatare -i de investiții (cu TVA)

Lei/an

Surse de finamare

La a n

Flux de numerar din activitatea de finan'are

Lei/an

Flux de numerar total

Lei/an

Flua de numerar total cumulat

Lei/an

.. .............

d ::,i.....................

........■: ■ .

~ ::EI




IficatAri aferente v«n>Uiri!pr ooțraționalț

6 122 635.32

1316 052 96

6 524 921 87

6 837 927.14

7 368 234 52

7,459 247 85

1562 749.00

Pijți «fwcntechdtu.ef'lo' operaționale

L*/«n

6 in 635 32

1 316 052 96

6 137 927 14

7 368 2)4.52

7 459 247 85

9 56? 749.00

flux de numerar din «Wtataa Of oploaf r« loparațonal)

lei/an

Investiție valoare cu TVA*

lei/an

Flux de numerar din activitatea de investiții

Lei/an

Flux de numerar - activitatea de ex. loatare u* de investiții cu TVA)

Lei/an

-

Surse de finanțare

Lei/an

Flux de numerar din activitatea de finamare

Lei/an

Flux de numerar total

Lei/an

-

-

mfcix de numerar total cumulat

Lei/an

C-- .. ' ' '             ..... '

[>* fe

_

OA

DA

OA

OA

£M







Din analiza fluxurilor de numerar inregistrate la sfârșitul fiecărui an reiese faptul ca proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanțare pentru acoperirea costurilor proiectului. In calcul sustenabilitatii proiectului a fost luata in considerare taxa pe valoare adaugata.

Sustenabilitatea financiara a proiectului se regăsește detaliata in Anexa 5 - Analiza economico-financiara.

Profitabilitatea financiara a investiției

Profitabilitatea financiara a investiției se determinata prin estimarea ratei financiare de rentabilitate a investiției RIRF/C pe baza fluxului de numerar net actualizat cu rata de actualizare de 4% si prin calcularea valorii actualizate nete financaiare a investiției VANF/C.

Pentru prezentul proiect indicatorul RIR nu poate fi calculat, ramane in discuție indicatorul VNAF (venitul net actualizat financiar).

Indicatorii financiari arata capacitatea beneficiilor financiare ale proiectului de a susține costul total cu investiția indiferent de sursele de finanțare ale acestuia.

VANF/C = -112.659.474,56 Lei

VAFN are o valoare negativă, datorită fluxului de numerar negativ în anii de implementare, care prin metoda de actualizare, are un impact mult superior față de anii următori ai analizei financiare.

In calcul indicatorilor de rentabilitate nu a fost luata in considerare taxa pe valoare adaugata.

Acest lucru este puțin relevant deoarece proiectul este unul negenerator de profit, principalele sale beneficii fiind de ordin economico-social.

în domeniul abordat investiția aduce nenumărate beneficii pe termen lung, altele decât cele financiare.

Din punct de vedere al rentabilității capitalului investit, indicatorul reprezentând VAN / K este prezentat mai jos:

Venitul net actualizat al capitalului (VAFN / K) = -80.033.100,33 lei

In cadrul Anexei nr. 5 - Analiza economico-financiara pot fi găsite tabele detaliate ale calculelor de profitabilitate financiara realizate.

  • 5.4 Analiza economica

Obiectivul analizei economice este de a demonstra ca proiectul are o contribuție po^ijiva neta/pentru societate, si in consecința, merita sa fie cofinantat din fonduri ale UE. Pentru altefrfețiva'seiectata beneficiile proiectului trebuie sa depaseasca costurile proiectului, si mai specific, valoâre^a^stâgțjfeata a beneficiilor economice ale proiectului trebuie sa depaseasca valoarea actualizata a costurilor economice ale proiectului.

Plecând de la tabelele analizei financiare, analiza economica, prin intermediul definirii factorilor de conversie adecvați, pentru fiecare dintre articolele fluxurilor de intrare si de ieșire, schițează un tabel care include costurile si beneficiile sociale care nu au fost luate în considerare de către analiza financiara.

Metodologia folosita pentru evaluarea contribuției proiectului la bunăstarea economica si sociala a Municipiului Ploiești, ca urmare a implementării investiției, consta în transformarea preturilor pieței utilizate în analiza financiara în preturi contabile si luarea în considerare a extemalitatilor care conduc la costuri si beneficii sociale, care nu au fost avute în vedere în analiza financiara pentru ca nu generează cheltuieli sau venituri bănești pentru proiect.

Analiza socio-economica s-a efectuat pe baza corecțiilor fiscale privind impozitele directe si indirecte, plățile asigurărilor sociale si determinarea extemalitatilor.

Efectuarea corecțiilor fiscale

în evaluarea intrărilor si ieșirilor taxa pe valoarea adaugata precum si plățile asigurărilor sociale au fost excluse din calcul.

Corecții fiscale

Pentru a efectua o evaluare cat mai corecta a fluxurilor de numerar s-au folosit următorii factori de conversie.

Factori de conversie

Impozite si taxe

TVA

%

19%

Impozitul pe venit

%

10%

Contribuție angajator

%

2,25%

Contribuția asiguratorie pentru munca

%

2,25%

Contribuție angajat

%

35,0%

CAS

%

25,0%

Sanatate

%

10,0%

Valoarea Economica a costurilor este EV x Valoarea Financiara unde: Ev = F x Sf + L x SI + O x Scf

F = Procent în moneda străină

L = Procent forța de munca

O = Procent alte costuri în afara de cele cu forța de munca In cadrul analizei economice nu s-a aplică nicio corecție fiscală: aceasta înseamnă că n'u^^fstjrtc^Se transferuri, subvenții sau taxe indirecte în analiza financiară.

Evaluarea externalitatilor


■>

Transporturile influențează si la rândul lor, sunt influențate de caracteristicile dezvoltării econopiice^ Ele contribuie, în mod substanțial la formarea P.I.B., creeaza oportunități pentru angăj^o^^ijșk’ae munca si beneficii indirecte orientate către dezvoltarea regionala si globalizare.

Strategia municipalității in domeniul transporturilor vizeaza, în principal, acele acțiuni menite sa conducă la fluidizarea transportului rutier si creșterea siguranței circulației.

S-au luat in considerare costurile si beneficiile neluate in considerare la analiza financiara după cum urmeaza:

Beneficii economico- sociale directe - cuantificabile:

Principalul beneficiu socio-economic il reprezintă reducerea emisiilor poluante, prin masurile prezentate in diagrama de mai jos:



Diminuarea emisiilor de 3 NOx ca urmare a aducerii numărului de vehicule tn trafic (prin creșterea atractivitatii transportului public si cu bicicleta)

*



Alte beneficii socio-economice cuantificabile sunt prezentate mai jos:





Â

k

aducerea

i m ot j 11 j i

r



Diminuarea timpului petrecut pentru cautarea unui loc de parcare


o

Beneficii rezultate y din angajarea / suplimentara irî

operarea proiectului

Eliminarea taxelor care ar fi fost plătite pentru a parca in centrul orașului prin parcarea in cadrul terminalului si folosirea mijloacelor de transport in comun sau a bicicletelor

Reducerea mortalitatii datorate poluării aerului


O analiza detaliata a acestor beneficii economico-sociale se prezintă în Anexa 5 - Analiza economico-financiara.

Beneficii economico-sociale necuantificabile:

  • •  reducerea consumului de carburanți si scăderea costurilor lucrărilor de intretinere si reparații ale autovehiculelor deținute de locuitorii din zona;

  • •  fluidizarea traficului in zona de proiect prin diminuarea numărului de mașini si prin gestionarea cu ajutorul managementului de trafic;

  • •   creșterea accesibilității si atractivitatii zonei;

  • •  reducerea gradului de poluare prin scăderea emisiilor diverselor noxe si reducerea volumului de praf;

  • •  creșterea siguranței si confortului in trafic din punct de vedere funcțional;

  • •  Fluidizarea traficului in toata zona de gestiune a sistemului de management al traficului;

  • •  creșterea calitatii vieții / standardului de viata si a condițiilor sociale in comunitățile afectate de realizarea terminalului multimodal, pentru:

  • -   salariatii care fac naveta de acasa la serviciu cu autovehicule;

locuitorii din zona, care vor beneficia de aer mai curat, prin reducerea emisiilor de noxe si a volumului de praf;

pietonii, care vor beneficia de condiții imbunatatite de deplasare si siguranța; biciclistii care vor avea un spațiu special amenajat pentru circulație;

  • -   operatorii economici, turiștii si localnicii, care vor beneficia de o accesibilitate sporita si astfel de toate avantajele care deriva din aceasta.

  • •  imbunatatirea valorii timpului social;


  • •  creșterea numărului de persoane care vor utiliza mijloacele de transport'^^^rw,^^.. pentru deplasări in oraș ca urmare a creșterii accesibilității si mobilitatifj?Q>^ft^^rutienL de proiect;

  • •  creșterea siguranței circulației si a confortului optic pentru conducatoriț^to,

  • •  creșterea valorii terenurilor si a clădirilor din zona prin creșterea atractivkspij zonlei^

Prin implementarea'proiectului se preconizează o creștere a numărului de persoafie^Eă^ mijloace de transport in comun cu 209.935 de persoane in primul an de operare al proiectului (conform studiului de trafic) fata de varianta fara proeict, tinad cont de următoarele:

realizarea terminalului va constitui o mai mare flexibilitate (in același loc se găsesc taxiuri, tramvaie, autobuze, microbuze);

  • -   existenta a 78 de locuri de parcare care s-a estimat ca vor fi destinate persoanelor care utilizează mijloace de transport in comun sau biciclete;

  • -   253 de autoturisme zilnic (in primul an de operare al infrastructurii) care vor renunța in favoarea transportului public;

  • -   creșterea frecventei de circulație a mijloacelor de transport;

respectarea programului de transport;

creșterea confortului si siguranței cu mijloacele de transport in comun.

De asemenea, prin implementarea proiectului se preconizează o reducere a timpului de călătorie in oraș. Astfel, ipotezele de calcul avute in vedere pentru estimarea reducerii timpului de călătorie sunt următoarele:

  • -  estimam distanta medie parcursa in oraș de autovehicule de 3,5 km (distanta intre terminal si centrul orașului = 3,3 km)

  • -  viteza medie de deplasare in oraș = 30 km/h

  • -  timp mediu estimat pentru deplasarea in oraș (terminal - centrul orașului + parcare) = 14 minute

  • -  estimam timp mediu de cautare loc de parcare = 7 minute

  • -  estimam ca timpul necesar căutării unui loc de parcare se va reduce de la 7 minute la 0 minute (va fi eliminat)

  • -   se va realiza asigurarea flexibilității.

Astfel, rezulta o reducere a timpului de călătorie in oraș. De asemenea, la reducerea timpului de călătorie in oraș contribuie si creșterea frecventei de circulație a mijloacelor de transport, precum si respectarea programului de transport.

Costurile economico-sociale necuantificabile:

Extemalitatile negative pe care le aduce proiectul se refera la creșterea gradului de poluare pe parcursul executării lucrărilor de construcție.

Evaluarea intrărilor si ieșirilor în preturi contabile

în afara influentelor de ordin fiscal si al externalitatilor, preturile reale sunt distorsionate de mecanismele de piața. In cadrul analizei economice s-au aplicat s-au aplicat urm.atoarele corecții fiscale:

Factor de conversie

Valoare

Factori de conversie - Investiție

0,96

Factori de conversie - Venituri din operare

0,96

Factori de conversie - Costuri de înlocuire

0,82

Factor de conversie

Valoare^

Factori de conversie - Costuri de operare - SCF standard

0,96

Factori de conversie - Costuri salariate - forța de munca calificata

1,00

Verificarea rentabilității economice a proiectului



Rezultatele analizei economico-sociale sunt prezentate în tabelul ce urmeaza. Indicatorii economici arata ca proiectul de investiții are o rentabilitate sociala ridicata, depășind rata de actualizare de 5%:

Rata interna de rentabilitate economica (RIRE)

%

16,33%

Valoarea actualizata neta economica (VANE)

Mii lei

56.199.382

Raportul beneficii/cost

1,65

Analiza economica, are în vedere intrările si ieșirile economice ale proiectului obtinandu-se în final o valoarea totala a fluxului de numerar actualizat de aproximativ 56.199.382 lei pentru o rata de actualizare de 5%. Raportul beneficiu/cost releva efectul benefic al proiectului asupra economiei locale superior costurilor economice si sociale pe care acesta le implica. Rata interna de rentabilitate economica de 16,33% este superioara ratei de discontare de 5% ceea ce reflecta rentabilitatea ridicata din punct de vedere economic a proiectului. De asemenea, raportul beneficii/cost este supraunitar, respectiv 1,65.

O analiza detaliata a analizei socio-economica se prezintă in Anexa 5- Analiza economico-financiara a proiectului.

  • 5.5 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate isi propune sa stabilească cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificări ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatării sale viitoare si se concretizează in variații ale indicatorilor privind rentabilitatea financiara a proiectului respectiv VANF/C (valoarea actualizata neta).

Variabilele care influențează sustenabilitatea proiectului in perioada de exploatare

Analiza de senzitivitate isi propune sa stabilească cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificări ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatării sale viitoare si se concretizează in variații ale indicatorilor privind rentabilitatea financiara si economica a proiectului VFNA (venitul financiar net actualizat).

Procedura recomandata pentru evaluarea riscului se bazeaza pe :

  • • ca un prim pas, o analiza a senzitivitatii, care reprezintă impactul pe care schimbările presupuse ale variabilelor care determina costuri si beneficii le are asupra indicilor economici calculați (valoarea actuala neta);

  • • un al doilea pas va fi studierea distribuțiilor probabile ale variabilelor selectate si calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanta a proiectului.

Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta « variabilele critice » ai parametrilor modelului, care este acela ale cărui variații, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizata ca cea mai buna estimare in cazul de baza, au cel mai mare efect asupra ratei interne a rentabilității sau valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice diferă in funcție de proiectul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz.


Analiza de senzitivitate isi propune sa stabilească cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la~.u.Qele modificări ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatării sale viitoare si se'cbpMeîi?^^, in variații ale indicatorilor privind rentabilitatea financiara a proiectului VNA (venitul net actualizată y p                          .  .        ...... .                                       ..... . .  ,      .                                           \ “J

venituri nete, iar sursele de finanțare atrase au menirea de a acoperi cheltuielile de mentenahtâ'ale?


modificări ale variabilelor cheie, ce pot aparea in cursul exploatării sale viitoare si se'cbnMeîi?^^, in variații ale indicatorilor privind rentabilitatea financiara a proiectului VNA (venitul net actualizat^ Pentru prezentul proiect indicatorul RIR nu poate fi calculat intrucat infrastructura creata nu'aduce venituri nete, iar sursele de finanțare atrase au menirea de a acoperi cheltuielile investiției si nu de a aduce profit, ramane in discuție indicatorul VNAF (venitul net ac^(izâWlnărtâiaf). 7

Variabilele care influențează sustenabilitatea proiectului in perioada de exploatare^ Sustenabilitatea proiectului este data de valoarea cumulata a fluxului de numerar de la uWăn’lâ’akul. Pentru scenariul luat in considerare in Analiza financiara, proiectul isi demonstrează sustenabilitatea. Astfel, pentru determinarea riscurilor privind rentabilitatea investiției s-au avut in vedere elementele determinante ale fluxului de numerar anual.

----k .


Rezultatele Analizei financiare se bazeaza pe o serie de ipoteze de modificare pentru fiecare variabila. Valorile variabilelor utilizate in analiza pot suferi modificări si pot afecta situația preconizata. In acest sens, este necesar sa se testeze senzitivitatea valorilor actualizate la modificări ale variabilelor cheie.

Variabilele cheie identificate se refera la costurile si beneficiile generate de proiect in perioada post-implementare.

Pe langa scenariul de baza, s-a realizat următorul scenariu:

Scenariul I - modificarea costurilor cu investiția;

Scenariul I presupune modificarea costurilor cu investiția cu +-5% fata de scenariul de baza, drept urmare valoarea VANF/C devine:

Variație costuri investiție

VANF/C (Lei)

5%

-114.410.714,67

0%

-112.659.474,56

-5%

-110.908.234,44

După cum se poate observa variația cu pana la 5% a costurilor de investiție influențează, insa nu semnificativ, indicatorii financiari si cei economici al investiției.

Subliniem, totuși, faptul ca proiectul poate varia in ceea ce privește cheltuielile investitionale cu aproximativ 20%.

Scenariul II presupune creșterea costurilor de operare în intervalul +20% fata de scenariul de baza, si ca urmare creșterea sumelor alocate de la buget pentru acoperirea cheltuielilor. Aceste costuri suplimentare vor fi asigurate in mod cert de la bugetul local datorita beneficiilor economico-sociale ale proiectului.

De asemenea, variația cu pana la 20% nu influențează semnificativ indicatorii financiari ai investiției. Ținând cont ca investiția care face obiectul proiectului va fi susținuta de la bugetul local, o creșterea a cheltuielilor nu reprezintă o amenințare a sustenabilitatii proiectului.

Insa, avand in vedere evoluția pe piața a costurilor cu materialele si cu forța de munca, atat la nivel național cat si european, consideram ca valoarea costurilor investitionale se poate majora semnificativ in perioada de implementare a proiectului.

Aceasta afirmație are la baza si evoluția ascendenta in ultimii ani a costurilor cu forța de munca in domeniul construcțiilor (cf. INSSE s-a înregistrat o creștere de 52,3% in anul 2018 fata de 2016) si a materialelor de construcții pentru proiectele de investiții (cf. INSSE s-a inregistrat o creștere de 20,2% in anul 2018 fata de 2016).

Astfel, putem sublinia faptul ca proiectul poate varia in ceea ce privește cheltuielile investitionale cu aproximativ 20% in următorii ani.

Ținând cont de cele expuse mai sus, obiectivul de investiții nu este sensibil la eventualele schimbări ce pot surveni pe piața intrucat sustenabilitatea proiectului pe perioada de implementare si operare nu este afectata.

  • 5.6 Analiza de risc


In cadrul acestui capitol se va prezenta analiza calitativa de risc a proiectului

a) Identificarea riscurilor ce pot afecta proiectul

Riscuri interne:

Aceasta categorie de riscuri depinde direct de modul de desfășurare al activitatilor prevăzute in planul de acțiune al proiectului, in faza de proiectare sau in faza de execuție:

  • •  Slaba planificare a activitatilor din partea UIP

  • •  Comunicarea defectuoasa intre entitatile implicate in implementarea proiectului si furnizorii de servicii si de lucrări

  • •  Etapizarea eronata a lucrărilor

Riscuri externe:

Aceasta categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul proiectului:

  • •  Obligativitatea repetării procedurilor de achiziții datorita gradului redus de participare la licitații

  • •  Obligativitatea repetării procedurilor de achiziții datorita numărului mare de oferte neconforme primite in cadrul licitațiilor

  • •  Nerespectarea termenelor stabilite pentru terminarea lucrărilor de execuție

  • •  Nerespectarea prevederilor din caietele de sarcini privind calitatea lucrărilor

  • •  Costurile de investiție vor fi mai mari decât bugetul alocat

  • •  Creșterea peste limitele de 1% - 5% analizate in proiect a materialelor de construcție

  • •  Modificări majore ale cursului de schimb valutar

  • •   Instabilitate legislativa

Riscuri contractuale

• Nerespectarea contractelor

b) Estimarea riscului, adica determinarea importantei fiecărui risc pe baza unei evaluări a consecințelor sale asupra proiectului;

Estimarea gradului de importanta a fiecărui risc s-a făcut pe baza evaluării consecințelor sale asupra proiectului, după cum urmeaza:

Descriere risc

Consecințe

Estimare grad de importanta

RISCURI INTERNE

Slaba planificare a activitatilor din partea UIP

întârzieri in indeplinirea termenului de implementare a proiectului.

Scăzut

Comunicarea    defectuoasa    intre

entitatile implicate in implementarea proiectului si furnizorii de servicii si de lucrări

întârzieri in respectarea contractelor cu furnizorii si in indeplinirea termenului de implementare a proiectului.

Scăzut

Etapizarea eronata a lucrărilor

Erori a pa rute in realizarea lucrărilor necesare implementării proiectului

Scăzut

Descriere risc

Consecințe

Estimare grad de importanta

RISCURI EXTERNE

Obligativitatea repetării procedurilor de achiziții datorita gradului redus de participare la licitații

Nerespectarea     termenului     de

implementare prevăzut in contractul de finanțare

X^jScazut

Obligativitatea repetării procedurilor de achiziții datorita numărului mare de oferte neconforme primite in cadrul licitațiilor

Nerespectarea     termenului     de

implementare prevăzut in contractul de finanțare

Scăzut

Nerespectarea termenelor stabilite pentru terminarea lucrărilor de execuție

Nerespectarea     termenului     de

implementare prevăzut in contractul de finanțare

Scăzut

Nerespectarea prevederilor din caietele de sarcini privind calitatea lucrărilor

Calitate inferioara a lucrărilor de construcție achiziționate

Scăzut

Costurile de investiție vor fi mai mari decât bugetul alocat

Neimplementarea proiectului

Scăzut

Creșterea peste limitele de 1% - 5% analizate in proiect a materialelor de construcție

Depășirea bugetului alocat

Mediu

Modificări majore ale cursului de schimb valutar

Depășirea bugetului alocat

Mediu

Instabilitate legislativa

Neimplementarea proiectului

Mediu

RISCURI CONTRACTUALE

Nerespectarea contractelor

Prelungirea      termenului      de

implementare

Scăzut

c) Administrarea/ gestionarea riscului

Administrarea/gestionarea riscului presupune stabilirea celor mai bune acțiuni ce trebuie intreprinse pentru a preveni sau gestiona riscurile identificate.

  • -  Administrarea riscurilor interne - s-au luat următoarele masuri:

  • -   In planificarea logica si cronologica a activitatilor a fost intocmita o strategie de monitorizare a implementării proiectului;

Managerul de proiect se va ocupa direct de colaborarea in bune condiții cu părțile implicate in realizarea proiectului;

  • -   In planificarea logica si cronologica a activitatilor cuprinse in graficul Gantt au fost prevăzute marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;

  • -  Administrarea riscurilor externe - s-au luat următoarele masuri:

  • -   Asigurarea condițiilor pentru spijinirea liberei concurente pe piața, in vederea obținerii unui număr cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor de achiziție de lucrări;

  • -   Asigurarea condițiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piața, in vederea obținerii unui număr cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor de achiziție de servicii;

UIP va verifica constant stadiul realizării activitatilor;

  • -   Se vor elabora caiete de sarcini care prevăd nivelul mimim acceptabil pentru serviciile de construcție;

  • -   Monitorizarea continua a preturilor de piața;

Estimarea cat mai realista a creșterii preturilor pe piața;

- Includerea in proiect a unor sume pentru cheltuieli neprevăzute;

Monitorizarea continua a legislației in vigoare.

- Administrarea riscurilor contractuale - s-au luat următoarele masuri:


In scopul reducerii riscurilor contractuale, se vor institui reguli stricte pentru Ea asigura capacitatea de îndeplinire la timp a contractului de către furnizori, prin stabilirea unor prevederi clare in cadrul contractelor

  • 6 SURSELE DE FINANȚARE ALE INVESTIȚIEI

Conform Ghidului solicitantului - Ghidului Specific -POR 2014-2020, Axa Prioritară 4, Prioritatea de Investiții 4.1, Obiectivul Specific 4.1, in cazul solicitantilor care nu intra sub incidența ajutorului de stat, valoarea maxima a asistentei nerambursabile care poate fi acordata pentru un proiect, ca procent din cheltuielile eligibile, este de 98% din valoarea totala a costurilor eligibile.

Beneficiarul va suporta, pe langa contribuția proprie la costurile eligibile ale proiectului si costurile neeligibile.

Astfel, cuantumul surselor de finanțare ale proiectului de investiții se prezintă in tabelul următor:

Nr.crt.

SURSE DE FINANȚARE

Valoare (Lei)

1

Valoarea totala a cererii de finanțare, din care:

46.302.674,97

1.1

Valoarea totala neeligibila, inclusiv TVA aferent

2.186.594,05

1.2

Valoarea totala eligibila

44.116.080,92

2

Contribuția proprie, din care:

3.068.915,67

2.1

Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile, inclusiv TVA aferent

882.321,62

2.2

Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA aferent

2.186.594,05

3

ASISTENTA FINANCIARA NERAMBURSABILA SOLICITATA

43.233.759,30

Nota: Punctul reprezintă separator mii unitati, iar virgula reprezintă separator zecimale.

  • 7 ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI

7,1 Număr de locuri de munca create in faza de execuție

Constructorul care va castiga licitația va veni cu personal propriu.

  • 7.2 Număr de locuri de munca create in faza de operare

In faza de operare se vor crea 49 locuri de munca.

  • 8 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Al INVESTIȚIEI

In cadrul acestui capitol se vor detalia indicatori tehnico-economici ai investiției precum: valoarea totala a investiției esalonata pe luni si ani de realizare a proiectului, durata de realizare a proiectului exprimata in luni, capacitati prezentate in unitati fizice si valorice si alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investiția, după caz.

8.1 Valoarea totala a investiției

Valoarea totala a investiției este prezentata detaliat in continuare:

Centralizator

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

TOTAL GENERAL

38.943,14009

8.513,27826

7.359,53488

46.302,67497

10.122,13156

C+M (1.2+1.3+2+4.1+4.2+

5.1.1)

20.877,84909

4.564,06285

3.966,79133

24.844,64042

5.431,23479

8.2 Eșalonarea investiției

Eșalonarea investiției

Eșalonarea investiției totale pe ani de realizare a obiectului de investiții este prezentata mai jos:

Activitatea

TOTAL 2013-2017

(Lei fara TVA)

TOTAL AN 2018 (Lei fara TVA)

TOTAL AN 2019

(Lei fara TVA)

TOTAL AN 2O2tt>

(Lei fara TVA)/

ț&J'ALAH.ȘȘjl

1. ActtAutlie»tîr>w Itulhlc do           ceterNde faanur*

Activ. 1.1

4 c tivita tec de pregătire a proiectului de investirii in ban Contractului Subsecvent

nr. 010405 / 13.06.2013

-

Subactiv. 1.1.1

Elaborare si revizuire studii de teren cf HG28, inclusiv studiu de trafic

282.281,00

Subactiv. 1.1.2

Elaborare si revizuire expertiza tehnica

5.362,50

487,50

r /

c

Subactiv. 1.1.4

0' tinerea CertificatuLi de urbanism, O1 tinerea de avize/acorduri/autorizatii faza SF cu TVA

457,33

228,67

686,00

Subactiv. 1.1.5

Obținerea Certificaturi de urbanism, Obținerea de avize/acor iuri/autorizații faza SF fara TVA

13.646,00

6.823,00

20.469,00

Subactiv. 1.1.6

Elaborarea SF

448.204,17

89.640,83

537.845,00

Subactiv. 1.1.7

Elaborarea Cererii de finanțare

-

240.109,00

240.109,00

11 AxtTi^tic* oertf niaBia 4up« depunont»cer«rNd« Hnw«*r*

Activ. II. 1

Asistenta tehnica in evaluarea proiectului si semnarea contractului de finanțare

Subactiv. 11.1.1

Asistenta tehnica in evaluarea proiectului

1.372,00

8.232,00

9.604,00

A ctiv. Ii.2

Activitatea de pregătire a documentațiilor de atribuire si derularea procedurilor de achiziție

Subactiv. 11.2.1

Elaborarea documentațiilor de atribuire, derularea procedurilor de atribuire si semnarea contractelor cu prestatori /furnizori pentru servicii si execuție lucrări si furnizare echipamente/dotari

48.021,00

48.021,00

Activ. 11.3

Realizarea DTAC, PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării

Subactiv. 11.3.1

întocmirea documentațiilor de avize, obținerea avizebr fara TVA

1.500,00

1.500,00

Subactiv. II.3.2

întocmirea docunEntatiibr de avize, obținerea avizebr cu TVA

4.107,00

4.107,00

Subactiv. II.3.3

întocmirea DTAC si obținerea Autorizației de Construcție; Realizarea PT+CS+DDE, inclusiv verificarea proiectării

566.372,00

566.372,00

Activ. 11.4

Prestarea serviciilor de asistenta tehnica din partea proiectantului

Subactiv. 11.4.1

Prestarea serviciibr de asistenta tehnica din partea proiectantului

92.504,22

145.363,78

237.868,00

Activ. 11.5

Prestarea serviciilor de dlrlgentie de șantier

Subactiv. II.5.1

Prestarea serviciiitor de dirigentie de șantier

154.394,11

212.291,89

366.686,00

Activ. 11.6

A cttvitatea de realizare a investiției de baza

Subactiv. 11.6.1

Construcții si instalații

4.911.229,20

7.717.645,89

12.628.875,09

Subactiv. II.6.2

Cheltuieli pentru infrastructura rutiera, poduri, pasaje

Subactiv. II.6.3

Racordarea la utibtati

612.500,00

612.500,00

Subactiv. II.6.4

Amenajare teren

2.011-091,00

2.011.091,00

Subactiv. II.6.5

Amenajare teren pentru protecția mediului si aducerea la starea inițiala

124.332,00

124.332,00

Subactiv. II.6.6

Livrare echipamente/dotari

2.366.868,00

2.366.868,00 j

Subactiv. II.6.9

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

86.909,28

136.571,72

223.481,00

Subactiv. II.6.10

Organizare de șantier - cheltuieli conexe

28.969,89

45.524,11

74.494,00

5u bac tiv. 11.6.11

Comisioane, cote, taxe, costulcreditubi

72.635,50

114.141,50

186.777,00

Subactiv. 11.6.12

Cheltuieli diverse si neprevăzute

379.508,11

596.369,89

975.878,00

Activ. U.7

Management de trafic

Subactiv. II.7.1

DocuiTEntatie tehnica rranagementul traficului

297.336,00

297.336,00

Subactiv. II.7.2

Livrare echipamente/dotări si instalații pentru managementul traficului

13.144.652,00

13.144.652,00

Subactiv. II.7.3

Livrare active necorporale pentru managementul traficului

3.714.413,00

3.714.413,00

Activ. 11.8

Managementul proiectului

Subactiv. 11.8.1

Monitorizarea inplementării proiectului si a contractebr de achiziție incheiatesi activitatea de raportare in cadrul proiectului; Activitatea de solicitare cereri de plata si/sau rambursare a cheltuielilor proiectului, inclusiv intocmireasi depunerea cererii de ranfcursare finate

66.000,00

66.000,00

132.000,00

Activ. 11.9

Derularea actMtatiior dv informare si publicitate in cadrul proiectulu, inclusiv promovarea proiectului

Subactiv. 11.9.1

Derularea actîvitatibr obligatorii de informare si publicitate in cadrul proiectului

20.632,17

18.912,83

39.545,00

Subactiv. II .9.2

Activitati de promovare a obiectivulii de investiții

75.500,00

75.500,00

A ctiv. II. 10

uditarea proiectul ui

Subactiv. 11.10.1

Realizare rapoarte de audit intermediar si audit final

6.300,00

7.700,00

14.000,00

TOTAL GENERAL

749.951,00

338.661,00

8.232,00 ]

9.360.009,48

28.486.286,61

38.943.140,09

NOTA: Punctul reprezintă separator mii unitati, iar virgula reprezintă separator zecimale.

  • 8.3 Durata de realizare

Durata de realizare a proiectului de “ CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN) IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI” este de 25 luni de la semnarea contractului de finanțare, din care 18 luni de execuție.

8.4 Capacitati (in unitati fizice si valorice)

CARACTERISTICI FIZICE SI VALORICE

Nr. crt.

Denumire

Caracteristici tehnice

Valoare (Mii lei exclusiv TVA)

I

Amenajare teren

2.011,09100

1

Sistematizare verticală

14.169 mp

II

Amenajare protecția mediului

124,33200

2

Plantații copaci

81 buc

3

Amenajare spații verzi

1 .713,52 mp

4

Jardiniere și arbuști ornamentali

20 buc

5

împrejmuire gard viu

450 m, pe doua rânduri (900 m gard viu)

III

Racorduri utilități

612,50000

6

Branșament electric

1 buc

7

Branșament apă

1 buc

8

Branșament canal

1 buc

9

Branșament termoficare

1 buc

10

Branșament telefonie internet

1 buc

IV

Drumuri

3.567,56009

11

Drumuri din cadrul terminalului

845m

12

Benzi acces si sens giratoriu

structura rutiera flexibila (asfalt)

2.703 mp + borduri 20x25 din beton 2.707 ml

13

Parcări în incintă

parcare in incinta din beton rutier

3.180 mp

14

Drumuri în incintă

drumuri incinta din beton rutier 4.468mp

15

Trotuare

trotuare in cadrul terminalului, cu excepția

celui de lângă clădirea terminalului 2.604mp + borduri 10x15 din beton 831 ml

16

Spațiu de siguranță

spațiu de siguranța sens giratoriu (pavele) 53 mp

17

Marcaje și semafoare

marcaje orizontale longitudinale 1.715 ml

marcaje orizontale transversale

1.175 mp

marcaje verticale 187 bucăți, + pista de biciclete 197 mp

V

Clădire

6.647,20600

17

Construcții si arhitectura

inclusiv 1 buc lift persoane

CARACTERISTICI FIZICE SI VALORICE

Nr. crt.

Denumire

Caracteristici tehnice

Valoare (Mii iei exclusiv TVA)

trotuare lângă clădire Terminal Multimodal

413mp

Sconstruita la sol

750 mp

Sdesfasurata

1.141 mp

18

Instalații electrice+paratrasnet

Corpuri luminoase, fire, tuburi de protecție, prize, cabluri, instalații de forța, tablou electric, 1 buc instalație paratrăsnet

,,;y

19

Instalații incendiu, curenți slabi

Cabluri, sirena avertizare, tuburi protecție, doze, cămine de tragere, tablou electric

20

Instalații panouri voltaice

220 buc Panouri voltaice, 3 buc invertor

21

Instalații sanitare, hidranți interiori

Țevi, robineți, instalații sanitare 10 buc

22

Instalații încălzire, climatizare, HVAC, spațiu tehnic

Centrala de tratare aer 12.000mc - 1 buc, Centrala de tratare aer 20.000mc - 2 buc, Pompa de căldura 51 kw -1 Buc, radiatoare, țevi, robineți

23

Dotări clădire

Birouri, scaune, mese, totem afișaj publicitar, casete luminoase uși, ecran digital afișare

24

Dotări camera de joaca

Jocuri, masa joaca, scaune, labirint, tobogan

25

Softuri, programe

Programe pentru dirijarea si monitorizarea traficului

VI

Alimentare cu apa

442,43300

26

Rețea apă potabilă

Lungime rețea : 245 ml;

Cămin de apometru complet echipat din PE,

Conducta pentru cișmele 20 ml + 4 cișmele de inox

27

Rețea incendiu interior și exterior

Lungime rețea incendiu exterior +interiori L=412 ml,

4 hidranți de incendiu supraterani Dn 80 cu 2 capete prevazuti cu robineți de concesie

Lungime legătură la hidranți L=40 ml

28

Instalație hidraulica rezervor 1 buc

Conducte legatura= 52 ml;

29

Instalație hidraulica cameră grup pompare

Grup de pompare pentru incendiu exterior si i nterior (1A+1R+1P)

Distribuitor OL Zn

Debitmetru

Fitinguri si armaturi

VII

Canalizare menajera

99,06000

30

Colectoare

128m

CARACTERISTICI FIZICE SI VALORICE

Nr. crt.

Denumire

Caracteristici tehnice

Valoare (Mii lei exclusiv TVA)

31

Cămine

12 buc

VIII

Canalizare pluviala

693,22900

32

Rețea de canalizare

759m

33

Cămine

49buc

34

Guri de scurgere

36 buc

35

Separatoare hidrocarburi

7 buc

IX

Instalație electrica iluminat

591,38000

36

Rețea electrica

Cablu de forța, racordare, tablouri electrice

37

Iluminat

39 stâlpi, corpuri de iluminat, accesorii, camere de tragere

38

Post de transformare

X

Rețea termica exterioara

1.446,52300

39

Rețea termica exterioara din DALKIA

20 m, robineți cămine de racordare

40

Pompe de căldura, inclusiv modul termic instalații interioare

Țeava, racorduri, robineți

41

Modul termic

Instalații, țeava, racorduri

XI

Construcții anexe

604,15900

42

Construcții cămin apa 2x1,5x2m- 2 buc

Dimensiuni utile in plan (Lxlxh) 2x1,5x2m -2 buc

43

Camera grup pompare incendiu

Dimensiuni in plan (Lxlxh) 4,5x4,5x4,5 m

44

Constr cămin canal 2,5x3,0x2

2,5x3,0x2

45

Constr bazin retenție 4x12 m

4x12 m

46

Constr platforma punct trafo

3,0x6,5 m

47

Constr platforma grup electrogen

1,7x3,8 m

48

Cămin distribuție foraje 3x3x2 m

3x3x2 m

49

Cămin racord Dalkia 3x3x2m

3x3x2m

50

Constr rezervor incendiu

1    rezervor subteran    de

înmagazinare din beton. Vu= 150 mc (11 x 3,5 x h=3,8 m)

XII

Dotări mobilier urban stații

441,45400

51

Dotări mobilier urban, inclusiv montaj si fixare in beton

Tomberoane, coșuri de gunoi, suport biciclete, stație autobuz, bănci, pubela gunoi menajer, panou semnalizare peron

XIII

D13 - împrejmuire

462,73900

XIV

Infrastructura ITS

16.859,06500

8.5 Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investiția

Drum________________________:

lungimea drumurilor din cadrul terminalului

845m?          • /'£

structura rutiera flexibila (asfalt)

3548lnip\'       ’j?*

drumuri incinta din beton rutier

4.468'rdp

parcare in incinta din beton rutier

3.180 mp'^ k

trotuare in cadrul terminalului, cu excepția celui de lângă clădirea statiei de capat de linie

2.604mp

trotuare lângă clădire Terminal Multimodal

413mp

spațiu verde

1.714 mp

spațiu de siguranța sens giratoriu (pavele)

53 mp

suprafața clădire

750 mp

borduri 20x25 din beton

2.707 ml

borduri 10x15 din beton

831 ml

pista de biciclete Terminal

129ml/197 mp

pista de biciclete strada Gageni

1107ml/1139 mp

platforma terminal

24mp

statii bike-sharing

540mp (90 locuri)

sistem de iluminat public pentru pistele de bicicletețstâlpi)

15 buc

marcaje orizontale longitudinale

1.715 ml

marcaje orizontale transversale

1.175 mp

marcaje orizontale de ghidare

46 mp

marcaje orizontale de orientare - informare

69 bucăți

marcaje verticale

187 bucăți

marcaje orizontale amprentate pline pentru nr. locurilor de parcare amenajate

95 mp

semafoare vehicule

33 bucăți

semafoare pietoni

10 bucăți

Clădire:

Sconstruita la sol

758.50 mp

Sdesfasurata

1151.2 mp

Canalizare menajera:

Lungime rețea

287m

Cămine de vizitare

15 buc

Canalizare pluviala

Lungime rețea

759m

Cămine de vizitare

49buc

Guri de scurgere

36 buc

Separatoare hidrocarburi

7 buc

Alimentare cu apa

Conducta alimentare cu apa potabila'.

Cămin de branșament incinta, cu dimensiunile

1 buc, dimensiuni: 2,0 m x 1,5 m; H=2,0 m, cu basa

Lungime

245 ml;

cămin de vane/ golire cu dimensiunile

1 buc, dimensiuni: 2,0 m x 1,5 m; H=2,0 m, cu basa

Cămin de apometru complet echipat din PE

1 buc

Conducta alimentare cu apa potabila cișmele incinta

Lungime

20 ml;

cișmele din inox conform fisa tehnica

4 buc

Conducta evacuare surplus de apa la canalizare,

L=24 ml

Conducta alimentare cu apa pentru incendiu exterior si interior

Lungime

412 ml;                           •>,

cămin golire/vane (identic cu cel prevăzut pe rețeaua de apa potabila)

1 buc

p . p: '     p

P-. ■ S .            J

hidranți de incendiu supraterani

4 buc, Dn 80 cu 2 capete prevazuti cu robineți dezconcesie

Lungime conducta legătură la hidrantii de incendiu,

L=40 ml    "<p.-

Conducte la gospodăria de apa pentru incendiu exterior - interior:

Lungime

52 ml;

1    rezervor    subteran    de

înmagazinare din beton.

1 buc, Vu= 150 mc (11 x 3,5 x h=3,8 m)

Camera pompe

1 buc, dimensiuni: 4,50 x 4,50, h=4,50 m

cămine golire - preaplin conform STAS

1 buc

Cămin PSI TIP B

1 buc

HVAC:

Centrala de tratare aer 12.000mc

1 buc

Centrala de tratare aer 20.000mc

2 buc

Pompa de căldura 51 kw

1 Buc

9 AVIZE SI ACORDURI

  • > Certificatul de Urbanism

  • > Aviz OCPI Prahova pentru planul topographic actualizat la zi

  • >  Notificare la Agenția de Protecția Mediului

  • > Aviz alimentare cu apa Apa Nova

  • > Aviz canalizare Apa Nova

  • >  Aviz alimentare cu energie electrica S.C. Electrica S.A.

  • > Aviz alimentare cu energie termica S.C. Dalkia Termo Prahova S.A.

  • > Aviz gaze naturale

  • > Avize telefonizare

  • > Aviz Regia Autonoma de Transport Ploiești

  • > Aviz Regia Autonoma de Servicii Publice

  • >  Aviz securitate la incendiu

  • > Aviz Direcția de Sanatate Publica Prahova

  • > Aviz Inspectoratul de Politie Județeană Prahova

  • > Aviz comisia municipala pentru transport si siguranța circulației

  • >  Aviz RASP privind planul de eliminare a deșeurilor provenite din lucrări de construire si demolări

  • >  Studiu geotehnic verificat pentru cerința Af

  • >  Certificat de performanta energetica a clădirii (conform Legii 372/2005, actualizata prin Legea 159/2013)

  • >  Raport de audit energetic (conform Legii 372/2005, actualizata prin legea 159/2013)

  • >  Punctul de vedere al Agenției de Protecția Mediului

10 ACTE NORMATIVE AVUTE IN VEDERE

Acte normative generale:

Instrucțiuni tehnice PD Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide 177/2001                (metoda analitică)

Regulament (B.C 5-6- Regulament privind protecția și igiena muncii în construcții.

7/1993)


Ordinul M.T. 45/1998

Ordinul M.T. 46/1998

Normativul P 130-99

Hotărâre 272/1994

Hotărâre 273/1994

Hotărâre 766/1997

Legea 10/1995

Legea 319/2006

Hotărârea 1425/2006

Ordin 462/01.06.1993


Legea 50/1991

Ordin 1430/2005

Ordonanța de urgență 195/2005

Ordinul 860/2002 publicat 2003

Ordin 31/N/1995

M.L.P.A.T.


pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea străzii

pentru aprobarea Normelor privind stabilirea clasei tehnice ă străzii ' < Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor (BC 2/2000) Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora

Regulamente privind calitatea în construcții

Calitatea în construcții (cu modificări și completări ulterioare)

Legea securității și sănătății în muncă (cu modificări^*^ompletări ulterioare)

Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.

Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare, modificat cu Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot și oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 și PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător

Autorizarea executării lucrărilor de construcții (republicată cu modificări și completări ulterioare)

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

Privind protecției mediului (cu modificări ulterioare) aprobată cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 - abrogă Legea 137/1995

Privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu cu modificări și completări ulterioare Privind Instrucțiuni privind autorizarea responsabililor cu urmărirea specială a construcțiilor

Lucrări de construcții civile:

SR EN 1990:2004

SR EN 1990:2004/

NA:2006

CR 0-2012

SR EN 1991-1-1:2004

SR EN 1991-1-

1:2004/AC:2009

SR EN 1991-1-

1:2004/NA:2006

SR EN 1991-1-3:2005

SR EN 1991-1-

3:2005/AC:2009

SREN 1991-1-

3:2005/NA:2006

SR EN 1991-1-4:2006

SR EN 1991-1-

4:2006/A1:2010


“Eurocod: Bazele proiectării structurilor”;

“Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexa națională”

“Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri - Erată”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acțiuni generale. Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri. Anexa națională”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni generale, încărcări date de zăpadă”

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni generale, încărcări date de zăpadă - Erată”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acțiuni generale, încărcări date de zăpadă. Anexa națională”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acțiuni generale. Acțiuni ale vântului”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acțiuni generale. Acțiuni ale vântului - Amendament”;



SR EN 1991-1-

4:2006/AC:2010

SR EN 1991-1-

4:2006/NB:2007

CR 1-1-3/2012

CR 1-1-4/2012

P100-1/2013

SREN 11100/1-93

SR EN 1992-1-1:2004

SR EN 1992-1-

1:2004/AC:2008

SR EN 1992-1-

1:2004/NB:2008

CR 2-1-1.1:2005

CP 012/1 -2007

NE 012/2-2010


“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acțiijfii^ generale. Acțiuni ale vântului - Erată”;

“Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1-4;'Acțiuni genejiaîe?| Acțiuni ale vântului. Anexa națională”;                >    ,       '' / \ |

“Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii

“Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asuprâ’^^ștruWiiop'^j “Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi dâwfiS^ar&peMru clădiri”;


ST 009-2011


“Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului României”;

“Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri”;

“Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri - Erată”

“Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru clădiri. Anexa națională”;

“Cod de proiectare a structurilor cu pereți structurali de beton armat”; “Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea I - Producerea betonului”; “Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea II - Executarea lucrărilor din beton”;

“Specificație tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerințe si criterii de performanta”;

SR 438-1:2012 - “Produse de oțel pentru armarea betonului. Partea 1: Oțel beton laminat la cald. Mărci și condiții tehnice de calitate”;

SR 438-2:2012

SR 438-3:2012

SR 438-4:2012

C28 - 83

P59 - 86

SR EN 10244-1:2009

SR EN 10244-2:2009

SREN 1993-1-1:2006

SR EN 1993-1-

1:2006/AC:2006

SR EN 1993-1-

1:2006/NA:2008

SR EN 1993-1-8:2006

SR EN 1993-1-

8:2006/AC:2009

SREN 1993-1-

8:2006/NB:2008

SR EN 1993-1-

10:2006

SR EN 1993-1-

10:2006/AC:2009


“Produse de oțel pentru armarea betonului. Partea 2: Sârmă rotundă trefilată”;

“Produse de oțel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate”;

“Produse de oțel pentru armarea betonului. Partea 4: Sârmă cu profil periodic obținută prin deformare plastică la rece”;

“Instrucțiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton” “Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton”;

“Sârme și produse trefilate din oțel. Acoperiri metalice neferoase pe sârmă de oțel. Partea 1: Principii generale”;

“Sârme și produse trefilate din oțel. Acoperiri metalice neferoase pe sârme de oțel. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri - Erată”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor - Erată”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor. Anexa națională”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oțelului”;

“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oțelului - Erată”;

SREN 1993-1-10:2006/NA:2008 SR EN 15048-1:2007

SREN 14399-1:2005

SREN 1090-

1+A1:2012

C150-99

SREN 1997-1:2004

SREN 1997-

1:2004/AC:2009

SR EN 1997-

1:2004/NB:2008

NP 112-2004

NP 114-2004

NP 124-2010

STAS 6054/1985


“Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oțel. Partea 1-10:;Âiege'rea^^ltM de calitate a oțelului. Anexa națională”;                               \

„Asamblări cu șuruburi nepretensionate pentru structdp^rpGtaîi^'ParteS 1: Cerințe generale”;                                    U

“Asamblări de înalta rezistență cu șuruburi pretensionâî^^entnă’siru Jui! metalice. Partea 1: Cerințe generale”;

“Executarea structurilor de oțel și structurilor de aluminiu. Parte|M^Cerințe pentru evaluarea conformității elementelor structurale”;

Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale construcțiilor industriale si agricole;

“Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale”; “Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale - Erată”;

“Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexa națională”;

“Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa”;

“Normativ privind proiectarea si execuția ancorajelor in teren”;

“Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere”; “Terenuri de fundare. Adâncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului României”.

Lucrări de drum:

STAS 1913/13/1983

STAS 6054-77

C25/1994


STAS 2914/1984

STAS 6400/1984

SR 667/2001

STAS 1709/1,2,3/1990

STAS 662/2002

C182/1987

NE 014-2002

NE 012-1999

NE 013-2002

INCERTRANS

București 2003

STAS 3789/1986

SR 1120/1995

SR 6978/1995

STAS 10144/1-1990

STAS 10144/2-1991

STAS 10144/3-1990

STAS 12253/1984

STAS 7970/2001


Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. încercări Proctor.

Terenul de fundare. Adâncimea de îngheț

Instrucțiuni tehnice pt. proiectarea, executarea, recepționarea lucrărilor de îmbunătățire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătățirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică.

Lucrări de străzi. Terasamente.

Lucrări de străzi. Straturi de bază și fundații.

Agregate naturale și piatră prelucrată pentru lucrări de străzi.

Acțiunea fenomenului îngheț dezgheț la lucrări de străzi.

Lucrări de străzi. Agregate naturale pentru străzi.

Normativ departamental privind executarea mecanizată a terasamentelor de străzi.

Normativ privind executarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment în sistemele cofraje fixe și glisante.

Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat.

Cod de practica pentru execuția elementelor prefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat.

Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide.

Hârtii superioare de ambalaj. Hârtie rezistentă.

Lucrări de străzi. Straturi de bază și îmbrăcăminții bituminoase de macadam semipenetrat și penetrat. Condiții tehnice de calitate.

Lucrări de străzi. Pavaje de piatră naturală, pavele normale, pavele abnorme și calupuri.

Străzi. Profiluri transversale. Prescripții de proiectare

Străzi. Trotuare, alei de pietoni și piste de cicliști. Prescripții de proiectare Elemente geometrice ale străzii. Prescripții de proiectare.

Lucrări de străzi. Straturi de formă. Condiții tehnice generale de calitate. Lucrări de străzi. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Condiții tehnice de calitate și prescripții generale de execuție.


SR 183-1/1995

SR 174-1/2002

SR 174-1/1997


STAS 10796/1/1977

STAS 10796/2/1979


ORDIN nr. 900/25-11-

2003

ORDIN nr. 305/16-09-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 310/16-09-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 478/08-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 479/08-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 480/08-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 482/08-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 603/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 604/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 605/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 606/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 607/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN nr. 608/23-10-

2003 (M.T.C.T.)


ORDIN nr. 609/23-10-

2003 (M.T.C.T.)


Lucrări de străzi. îmbrăcăminții de beton de ciment executate în cofraje fixe. Condiții tehnice de calitate.                          f

Lucrări de străzi. îmbrăcăminții bituminoase cilindrate ^executate la cald. Condiții tehnice de calitate.

Lucrări de străzi. îmbrăcăminții bituminoase cilindrate executate la cald./ Condiții tehnice pentru prepararea și punerea în operă a mixturilpfasfalți^ și recepția îmbrăcăminții executate.

Construcții anexe pentru colectarea și evacuarea apelor. Prescripții generale de proiectare.

Construcții anexe pentru colectarea și evacuarea apelor. Rigole, șanțuri, casiuri. Prescripții de proiectare și execuție.

Catalog pentru elemente de scurgerea apelor - IPTANA.

(M.T.C.T.) pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații aferente construcțiilor", indicativ C 56-02 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Ghid privind proiectarea și execuția consolidării structurilor în cadre din beton armat cu pereți turnați în situ", indicativ G.P. 079-03

pentru aprobarea Reglementării tehnice "Normativ privind adaptarea pe teren a proiectelor-tip de podețe pentru străzi" (revizuire P 19-86), indicativ P 19-03 pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind tehnologia de execuție a straturilor de fundație din balast" (revizuire CD 148-1985), indicativ CD 148-2003

pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind realizarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment cu cribluri de natură calcaroasă" (revizuire CD 170-1988), indicativ CD 170-2003

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind stabilirea cerințelor tehnice de calitate a străzii, legate de cerințele utilizatorilor", indicativ NE-021-2003 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind determinarea adezivității lianților bituminoși la agregate", indicativ NE-022-2003

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind proiectarea și execuția pietruirii străzii de pământ. Condiții tehnice de calitate", indicativ AND 582-2002

ORDIN al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind activitatea districtului de străzi" (revizuire DD 505-1988), indicativ DD 505-2001

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind condițiile de proiectare și tehnologia de execuție a lucrărilor de îmbrăcăminții asfaltice" (revizuire CD 16-1978), indicativ CD 16-2000

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind proiectarea și execuția de tratamente bituminoase duble inverse pe îmbrăcăminții cu lianți hidraulici" (revizuire PD 216-1982), indicativ PD 216-2001

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind protecția străzii publice pe timp de iarnă, combaterea lunecușului și a înzăpezirii" (revizuire AND 525-1995), indicativ AND 525-2000

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind repararea și întreținerea podurilor și podețelor de șosea din beton, beton armat, beton precomprimat și zidărie de piatră" (revizuire CD 99-1977), indicativ CD 99-2001 privind aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide (metoda analitică)" (revizuire PD 177-1976), indicativ PD 177-2001

^jNTERGROUP

ORDIN nr. 610/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru determinarea capacității de circulație a străzii publice" (revizuire PD 189 -1978), indicativ PD 189-2000                               /

ORDIN nr. 611/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind alcătuirea și calculul structurilor de poduri și de podețe de șosea-cu suprastructuri monolit și prefabricate" (revizuire PD 165 - 1983), indicativ ;165 7 2000

ORDIN nr. 612/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru • proiectarea și folosirea aparatelor de reazem din neopren pentru podurile de cale ferată și șosea" (revizuire CD 63 - 1984), indicativ CD 63 - 2000

ORDIN nr. 613/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

ORDIN al ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind executarea la cald a îmbrăcăminților bituminoase pentru calea pe pod" (revizuire AND 546 -1999), indicativ AND 546 - 2002

ORDIN nr. 614/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind condițiile tehnice și metodologia de testare a emulsiilor bituminoase cationice suprastabilizate", indicativ AND 581 - 2002

ORDIN nr. 617/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea străzii din punct de vedere al capacității portante și al capacității de circulație", indicativ AND 584 - 2002

ORDIN nr. 618/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru execuția betoanelor rutiere cu adaos de cenușă de termocentrală" (revizuire CD 147 - 1985), indicativ CD 147 - 2002

ORDIN nr. 619/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a străzii cu structuri rutiere suple și semirigide" (revizuire CD 31 - 1994), indicativ CD 31 -2002

ORDIN nr. 620/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru execuția terasamentelor rutiere din cenușă de termocentrală" (revizuire CD 129 -1979), indicativ CD 129 - 2002

ORDIN nr. 621/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru execuția tratamentelor din anrobate bituminoase cu granulozitate discontinuă" (revizuire DD 502 -1987), indicativ DD 502 - 2001

ORDIN nr. 623/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind realizarea îmbrăcăminților rutiere din beton de ciment cu granulozitate discontinuă" (revizuire CD 151-1985), indicativ CD 151-2002

ORDIN nr. 624/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru calculul plăcilor armate pe două direcții la podurile din beton armat" (revizuire PD 46-1979), indicativ PD 46-2001

ORDIN nr. 625/23-10-

2003 (M.T.C.T.)

pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind determinarea stării tehnice a străzii moderne" (revizuire CD 155-1985), indicativ CD 155-2001

Lucrări de alimentare cu apa:

SR 1343-1/2006

Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale.

STAS 1478/1990

SR 4163-1-1995

Alimentari cu apa la construcții civile si industriale.

Alimentari cu apa. Rețele de distribuție. Prescripții fundamentale de proiectare

SR 4163-2-1996

SR 4163-3-1996

Alimentari cu apa. Rețele de distribuție. Prescripții de calcul.

Alimentari cu apa. Rețele de distribuție. Prescripție de execuție si exploatare

STAS 11100/1-93

STAS 6054/77

Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului României

Teren de fundare. Adâncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului României


SR 8591-1997

SR EN 14384/2006

STAS 2914/84

SREN 124/2015

STAS 1913-1-82

SR EN 805:2000

STAS 9570/1-89

SR ISO 7005-1:2015

H.G. 766/1997

HG 273/1994

Legea 376/2006

OUG 195/2005

Legea nr 107/1996

HG 930/2005

NP 125/2010

I 9/2009

NP 133/2013

NP 120/2014

C 56/2002

C300

OMI 775/1998

C 169/1988

Legea nr. 458/2002

Ordinul ministrului dezvoltării regionale si administrației publice nr. 2436/2013

HG 51/1996


Rețele edilitare subterane. Condiții de deplasare. Hidranti supraterani de incendiu

Verificarea compactării umpluturilor si terasamentelor L


---------- ---------.. — r5,. >

Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru cămine dS^i^itarQiȘi gufP de scurgere in zone carosabile si pietonele

Teren de fundare. Determinarea umidității                   —""A

Alimentari cu apa. Condiții pentru sistemele si componentele exterioare clădirilor.

Marcarea si reperarea rețelelor de conducte si cabluri, in localitati.

Flanșe pentru conducte. Partea 1: Flanșe de oțel pentru sisteme de conducte industriale și de uz general

Regulamente privind calitatea in construcții

Regulament de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora.

privind regimul construcțiilor;

Privind protecției mediului (cu modificări si completări ulterioare) aprobata cu Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 - abroga Legea 137/1995

Legea apelor cu modificări si completări ulterioare

privind marimea zonelor de protecție sanitara

Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire

Normativ pentru proiectarea si executarea instalațiilor sanitare

Normativ privind proiectarea, execuția si exploatarea sistemelor de apa si canalizare a localităților

Normativ privind cerințele de proiectare si execuție a excavatiiloradanci in zone urbane

Normativ pentru verificarea calitatii lucrărilor de construcții si instalații aferente

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor

Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile si industriale privind calitatea apei potabile

privind aprobarea regelemenatrilor tehnice „Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor , Partea a II -a Instalații de stingere, Indicativ P118/2-2013” pentru aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalații tehnologice si a punerii in funcțiune a capacitatilor de producție.

Instalații electrice:

SR HD 21 (standard pe părți)

SR HD 22 (standard pe părți)

SR HD 384.3 S2:2004

SR HD 384.4.42

S 1:2004

+ A1:2004+A2:2004

SR HD 384.4.43

S2:2004


Conductoare si cabluri izolate cu policlorură de vinii de tensiune nominală până la 450/750 V

Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv

Instalații electrice în construcții. Partea 3: Determinarea caracteristicilor generale

Instalații electrice în construcții. Partea 4: Măsuri de protecție pentru asigurarea securității. Capitolul 42: Protecția împotriva efectelor termice

Instalații electrice în construcții. Partea 4: Protecție pentru asigurarea securității. Capitolul 43: Protecție împotriva supracurentilor


SR HD 384.4.482

S1:2003


SR HD 384.5.52

S1:2004

+ A1:2004

SR HD 384.5.523

S2:2003

+C91:2008

SR HD 384.5.537

S2:2003

SR HD 384.5.56

S1:2003

SR HD 384.5.551

S1:2003

SR HD 516 S2:2002

+ A1:2004

SR HD 603 S1:2001 +A1:2002+A2:2004 +A3:2007

STAS 2612-87

SR ISO 386-1

STAS 7944-79

SR EN 50085 (standard pe părți)

SR EN 50086 (standard pe părți) SR EN 50110-1:2005

SR EN 50274:2003


Instalații electrice în construcții. Partea 4: Protecția pentru, asigurarea securității. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de prot^|’^Wc0‘eide influentele externe. Secțiune 482: Protecția împo^f'iy^jn^n.d.iului^ amplasamente cu riscuri

Instalații electrice în construcții. Partea 5: Alege^^S^fcWiiitar echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de                    *


Instalații electrice în construcții. Partea 5: AlegerehCsP1^ echipamentelor electrice. Secțiunea 523: Curenti admisibili în sisteme de pozare

Instalații electrice în construcții. Partea 5: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Secțiunea 537: Dispozitive de secționare si comandă

Instalații electrice în construcții. Partea 5: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de securitate

Instalații electrice în construcții. Partea 5: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte echipamente. Secțiunea 551: Grupuri generatoare de joasă tensiune

Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate

Cabluri de distribuție de tensiune nominală 0,6/1 kV

SR EN 60204-1:2007

SR CEI 60227 (standard pe părți)

SR CEI 60245 (standard pe părți)

SR EN 60269 (standard pe părți)

SR CEI 60287-1-1 +

A1:2001

SR EN 60309-1:2001 + A1:2007 + A11:2005

SR EN 60309-2:2002 + A1:2007 + A11:2004

SRHD 60364-1:2009

SR HD 60364-4-

41:2007


Protecția împotriva electrocutărilor. Limite admise

Simboluri grafice. Culori si semne de securitate

Bare conductoare de curent. Curenti maximi admisibili de durată. Prescripții

Sisteme de jgheaburi si de tuburi profilate pentru instalații electrice

Sisteme de tuburi de protecție pentru instalații electrice

Exploatarea instalațiilor electrice

Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Protecția împotriva șocurilor electrice. Protecția împotriva contactului direct involuntar cu părți active periculoase

Securitatea mașinilor. Echipamentul electric al mașinilor. Partea I: Cerințe generale

Conductoare si cabluri izolate cu policlorura de vinii de tensiune nominală până la 450/750 V, inclusiv

Cabluri cu izolație de cauciuc. Tensiune nominală pana la 450/750 V, inclusiv

Siguranțe fuzibile de joasă tensiune

Cabluri electrice. Calculul intensității admisibile a curentului. Partea 1: Ecuațiile intensității admisibile a curentului (factor de încărcare 100%) si calculul pierderilor. Secțiunea 1: Generalități

Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale

Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescripții de interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu stifturi si teci Instalații electrice de joasă tensiune. Partea 1: Principii fundamentale, determinarea caracteristicilor generale, definiții

Instalații electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecție pentru asigurarea securității. Capitolul 41: Protecția împotriva șocurilor electrice


SR CEI 60364-4-44:2005

+A1:2005

SR HD 60364-5-

51:2006

SR CEI 60364-5-

53:2005

SR HD 60364-5-

534:2009

SR HD 60364-5-54:2007

SR CEI 60364-5-

55:2005

+ A1:2005

SR HD 60364-6:2007

SR EN 60423:2008


SR EN 60439 (standard pe părți) SREN 60529:1995

+ A1:2003

SR EN 60670-22:2007


SR EN 60695 (standard pe părți) SR EN 60702-1:2003

SR EN 60702-2:2003

CEI 60724:2008

SR EN 60947 (standard pe părți) SR EN 60950 (standard pe părți)

SR EN 61000 (standard pe părți)

SR EN 61034 (standard pe părți) SREN 61082 (standard pe părți) CEI 61084 (standard pe părți)

SR EN 61140:2002

+ A1:2007

SR CEI 61200-

53:2005

SR CEI 61200-413:2005

SR EN 61386 (standard pe părți)


Instalații electrice în construcții. Partea 4-44: Protecție pentru asigurarea securității. Protecție împotriva perturbatelor de tensiune-,Si perturba ti ilba electromagnetice                                     A}-'      -.

Instalații electrice în construcții. Partea 5-51: Alegerea și montarea5' ? echipamentelor electrice. Reguli generale                             \

Instalații electrice în construcții. Partea 5-53: Alegerea si instalarea, echipamentelor electrice. Secționare, întrerupere si comandă

Instalații electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea sbinstalarea echipamentelor electrice. Secționare, întrerupere si comandă. Articolul 534: Dispozitive de protecție împotriva supratensiunilor

Instalații electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea si montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ, conductoare de protecție si conductoare de echipotențializare

instalații electrice în construcții. Partea 5-55: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente

Instalații electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare

Sisteme de tuburi de protecție pentru sisteme de cablare. Diametre exterioare ale tuburilor de protecție pentru instalații electrice si filete pentru tuburi de protecție si accesorii

Ansambluri de aparataj de joasă tensiune

Grade de protecție asigurate prin carcase (Cod IP)

Cutii si carcase pentru aparate electrice pentru instalații electrice fixe de uz casnic si similar. Partea 22: Prescripții particulare pentru cutii si carcase de conexiune

încercări privind riscurile de foc

Cabluri cu izolație minerală si terminalelor lor de tensiune nominală până la 750 V. Partea 1: Cabluri

Cabluri cu izolație minerală si terminalele lor de tensiune nominală până la 750 V. Partea 2: Terminale

Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of 1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (t/m = 3,6 kV)

Aparataj de joasă tensiune

Echipamente pentru tehnologia informației. Securitate

Compatibilitate electromagnetică (CEM)

Măsurarea densității fumului degajat de cabluri care ard în condiții definite

Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică

Cable trunking and ducting systems for electrical installations

Protecție împotriva șocurilor electrice. Aspecte comune în instalații si echipamente electrice

Ghid pentru instalații electrice. Partea 53: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Aparataj

Ghid pentru instalații electrice. Partea 413: Protecția împotriva atingerilor indirecte. întreruperea automată a alimentării

Sisteme de tuburi de protecție pentru instalații electrice


SR EN 62040 (standard pe părți) SR CEI/TR 62066:2005

SR EN 62262:2004


Lucrările de curenti


Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)

X      V,.

Supratensiuni si protecția împotriva supratensiunilor în-rețelele de'joasă' tensiune alternativă. Informații generale de bază

Grade de protecție asigurate prin carcasele echipamentelor electrice i împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)                       ■

slabi, voce-date, se vor executa conform următoarelornormative,

prescripții, standarde si instrucțiuni:

TIA/EIA 568-A

TIA/EIA 568-B.1

ANSI/TIA/EIA-568-

B.2-1

ISO/IEC 11801 /2002,

CENELEC EN-50173,

EIA/TIA-569 (October 1990),

TIA/EIA-942,

TIA/EIA 606 (February 1993)

ANSI/TIA-854/2001

IEEE 802.3ab

IEEE 802.3z

Standard de cablare pentru telecomunicații publice;

Standard de cablare, cerințe generale;

Standard de cablare pentru cabluri de categoria 6

Sisteme de cablare structurate pentru clădiri comerciale,

Sisteme de cablare structurate;

Standard pentru căile de telecomunicații si spatiile comerciale;

Standard pentru căile de telecomunicații si centrele de date:

Standard de administrare a infrastructurii de telecomunicații si a centrelor de date;

Standard pentru Gigabit Ethernet pe cabluri de categoria 6

Specificații pentru 1000Mb/s pe 4 perechi de cupru Cat5. Dec. 1998 Parametri MAC, Nivel fizic, Parametrii de management pentru 1000Mb/s. Iunie 1998

TIA/EIA TSB 67

Buletin pentru sistemul de telecomunicații. Specificațiile de performante pentru testarea de câmp la cabluri torsadate neecranate. Oct. 1995

TIA/EIA TSB 72

Buletin pentru sistemul de telecomunicații. Specificații pentru sistemul de cablare optic.Oct. 1995

TIA/EIA TSB 75

Buletin pentru sistemul de telecomunicații. Specificații pentru sistemul de cablare orizontală în sisteme deschise. Aug. 1996

TIA/EIA TSB 95

Buletin pentru sistemul de telecomunicații. Specificații suplimentare pentru performantele cablării cu cablu de 4 perechi, 100 Q. Iunie 1998

Instalații sanitare:

STAS 1478/1990

SR 1343/1/2006

STAS 1795/1987

SR 1846/1/2006

SR 1846/2/2007

19/1994

11/2000

Alimentarea cu apă la construcții civile și industriale;

Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă pentru centre populate; Canalizări interioare. Prescripții fundamentale de proiectare;

Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare;

Determinarea debitelor de ape meteorice;

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare;

Normativ pentru executarea instalațiilor cu conducte din PVC (prin asimilare și la conducte din alte materiale plastice);

NTPA 002/2005

Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare;

144/1990

îndrumător privind soluții și măsuri în exploatarea instalațiilor sanitare în vederea reducerii pierderilor de apă;

C56/2002

Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații aferente construcțiilor;

P 118/2-2013

Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stingere a incendiilor;

P118/1999

C300/1994

Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;

Normativ pentru prevenirea și stingerea incendiilor pe durata execuției lucrărilor de construcții și instalații;

NP 003-96


/-


Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatatei,^alștiilițjr tehnico-sanitare si tehnologice cu țevi din polipropiloh^?             'p ■;

/3*;


Reglementari specifice HVAC:

’X,


SR 1907/1-1997

SR 11573-1998


SR 1797/1-1979 -


SR 1797/2-1988

SR 1797/3-1979


SR 6472/2-1983

SR 7132-1986


SR 4377-1976


SR 7335/3-1986


SR 7656-1990

STAS 530/1-1987

I 13-2002

I 5-2010


I 1-1978


I 14-1976


C 56-1975


C 107-1983


C 107/1-2002


* * ,■ '^O’VA

Instalații de incalzire. Calculul necesarului de căldură. Prescripții de calcul. Instalații de ventilare. Ventilarea naturala organizata a clădirilor. Prescripții de calcul si proiectare.

Instalații de incalzire centrala. Dimensionarea corpurilor de incalzire. Prescripții generale

Instalații de incalzire centrala. Dimensionarea radiatoarelor din fonta.

Instalații de incalzire centrala. Dimensionarea corpurilor de incalzire din țevi netede.

Fizica construcțiilor. Higrotermica. Parametrii climatici exteriori.

Instalații de incalzire centrala. Masuri de siguranța la instalațiile de incalzire centrala cu apa avand temperatura maxima de 115°C.

Compensatoare de dilatare. Compensatoare plane in forma de U, L si Z. Prescripții de calcul.

Protecția contra coroziunii a construcțiilor metalice îngropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.

Țevi din otel sudate longitudinal pentru instalații.

Țevi de otel, fara sudura, trase sau laminate la rece.

Normativ pentru proiectarea si executarea instalațiilor de incalzire centrala. Normativ pentru proiectarea si executarea instalațiilor de ventilare si climatizare.

Normativ pentru proiectarea si executarea instalațiilor tehnico-sanitare si tehnologie cu țevi din PVC.

Normativ pentru protecția contra coroziunii a construcțiilor metalice ingropate.

Normativ pentru verificarea calitatii lucrărilor de construcții si instalații aferente.

Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea izolațiilor termice in construcții.

Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termica la clădiri de locuit


P 118-1999

GP 063-2001

SR EN 54/17-2006


Normativ de siguranța la foc a construcțiilor.

Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor de evacuare a fumului si a gazelor firbinti din construcții in caz de incendiu Sisteme de detectare si alarma la incendiu


P 100-1992

Legea 10/1995

Legea 137/1995

NGPM-1996

Ordin 9/N/1993


Normativ pentru protecția antiseismica a clădirilor. Lege privind calitatea in construcții.

Legea protecției mediului

Norme generale de protecția muncii ale MMPS si MS Regulament "Protecția si igiena muncii in construcții"


Legea 307/2006

Legea 319/2006

Legea 608/2001

HG 1146/2006

HG 971/2006

HG 457/2003

modificat cu


Legea privind apărarea împotriva incendiilor

Legea securității si sănătății în muncă.

Legea privind evaluarea conformității produselor

Cerințele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Cerințele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de muncă

Asigurarea securității utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune.


HG 1514/2003

HG 622/2004

HG 1091/2006

HG 300/2006

NTE 006/06/00

NTE 007/08/00

C56

NP - 061 - 02

NP086-05

NP 099-04

P 100-1/2006

PE 102-86

PE 103/92

PE 106  -  2003

PE      111-4/1993

PE     111-7/1985

NTE002/03/2000

17/2011


O7

Privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcții                                             %v

Privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru i^bul'C^rrriuj^ă^ Privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru santiefele1. ' temporale si mobile

Normativ privind metodologia de calcul al cerințelor de scurtcircuit în rețelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.

Normativ pentru proiectarea si executarea rețelelor de cabluri electrice.

Normativ pentru verificarea calității lucrărilor de construcții si a instalațiilor aferente

Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri.

Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalațiilor de stingere a incendiilor.

Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozie

Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor.

Normativ pentru proiectarea si execuția instalațiilor de conexiuni si distribuție cu tensiunea până la 1000 V c.a. în unitățile energetice. Instrucțiuni pentru dimensionarea si verificarea instalațiilor electroenergetice la solicitări mecanice si termice în condițiile curentilorde scurtcircuit.

Normativ pentru construcția liniilor electrice aeriene

Instrucțiuni pentru proiectarea stafiilor de conexiuni si transformare. Conductoare neizolate rigide.

Instrucțiuni pentru proiectarea stațiilor de conexiuni si transformare. Reprezentarea si marcarea instalațiilor electrice

Normativ de încercări si măsurători la echipamentele si instalații electrice Normativ pentru proiectarea, execuția si exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor;

Lucrări de canalizare:

STAS 3051-91

SR 1846-1/2006

SR 1846-2/2007

STAS 816/80

STAS 2448/82

STAS 3061/1974

STAS 2308/81

STAS 6701/82

STAS 3272/80

STAS 9470/73

STAS 8591/1997

STAS 6054/1997

STAS 4273/83

SR 10898/2005

STAS 9570/1-1989

STAS 2250/1981


Sisteme de canalizare. Canale ale rețelelor exterioare de canalizare Prescripții fundamentale de proiectare

Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare

Canalizări exterioare. Prescripții de proiectare. Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice

Tuburi si piese de canalizare din beton simplu

Cămine de vizitare

Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de măsura

Alimentari cu apa si canalizări. Capace si rame pentru cămine de vizitare Canalizări. Guri de scurgere cu sifon si depozit

Canalizări. Gratare cu rama, din fonta, pentru guri de scurgere

Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensități, durate, frecvente

Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare

Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț

Construcții hidrotehnice. încadrarea in clase de importanta

Alimentari cu apa si canalizări. Terminologie

Marcarea si reperarea rețelelor de conducte si cabluri, in localitati

Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de încercare si presiuni de lucru maxim admisibile

P 118/1999

I 1-2000

19/1994

SR EN 752/2008

SREN 1610/2000 Nota: Prezenta lista normativ


nu


si Âf >.

Oi


Normativ de siguranța la foc a construcțiilor ,              K -

Normativ pentru executarea instalațiilor cu conducte din PVC / Normativ pentru proiectarea si executarea instalațiilor s^rți^re^ Rețele de canalizare in exteriorul clădirilor              '.O,

Execuția si încercarea racordurilor si rețelelor de canalizâ^^^^'



este restrictiva. Se ia in considerare întotdeauna ultima\'’ș>ditie a actului

O, "


ANEXA - ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA


Anexa - Analiza Financiara a proiectului CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMll^Wfâ^MULȚ^ MODAL NORD-VEST, INCLUZÂND SI SPATII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO SI BIQlâLETEjZPPfÂ^ SPITAL JUDEȚEAN) in Municipiul Ploiești                                                                    v

Oe uz sere

J Unit: te tv.a :i

'cari;

DATA fi: E>!A.:.A l E OLO'î: P: P’VJ .U MkAU !■> r IhWil'A

Perioada deanaliza (perioada de implementa re + perioada pentru operare)

ani

28

1 In/nvesi:- ia zificecEii

Costul total cu investiția (fara TVA} din care:

Mii Lei

46.302.674,970

Costuri eligibile

Mii Lei

44.116.080,920

Costuri neeligibile

Mii Lei

2.186.594,050

Costul total cu investiția (inclusiv TVA)

Mii Lei

46.302.674,968

Isur usii* ie; ,inzi?rc;

Costuri eligibile

împrumut nerambursabil

Mii Lei

43.233.759,300

%

98%

Contribuție Beneficiar

Mii Lei

882.321,618

%

2%

Costuri neeligibile

Contri buti e Benefi ci a r

Mii Lei

2.186.594,050

%

100%

Iitiiozoî se :a 12

TVA

%

19%

Impozitul pe venit

%

10%

Contribuție angajator

%

2,25%

Contribuția asiguratorie pentru munca

%

2,25%

Contribuție angajat

%

35,0%

CAS

%

25,0%

Sanatate

%

10,0%

Rata deactualizareanaliza financiara a proiectului

%

4,0%

Rata deactualizareanaliza socio-economica a proiectului

%

5,0%

c t.-j țe s cie-'O? cm rimneniu. i = sc .ivrivic

Refacere drumuri incinta

Suprafața drumuri incinta beton rutier

mp

4.467,31

Frecventa la care trebuie efectuata refacerea

ani

20

Personal necesar

pers.

10

Numarzile lucrate

zile

5

Refacere parcare in incinta

Suprafața parcare in incinta din beton rutier

mp

3.180,10

Frecventa la care trebuie realizata refacerea

ani

20

Personal necesar

pers.

10

Număr zile I ucrate

zile

5

Refacere spațiu de siguranța sens giratoriu (pavele)

Suprafața spațiu de siguranța sens giratoriu (pavele)

mp

52,97

Frecventa la care trebuie realizata refacerea

ani

15

Personal necesar

pers.

2

Număr zile lucrate

zile

1

Reparații rosturi

Lungime rosturi

ml

2.123,73

Frecventa la care trebuie realizate reparațiile

a nî

3

Personal necesar

pers.

10

Numarzile lucrate

zile

30

întreținere semafoare

Numarsemafoare auto

buc.

33

Numarsemafoare treceri pietoni

buc.

10

Frecventa la care trebuie realizate reparațiile

ani

1

Personal necesar

pers.

3

Număr zile lucrate

zile

4

Consum material antiderapant

Suprafața necesara a se aplica material antiderapant

mp

13.419

Frecventa la care trebuie efectuate aplicările

luni

3

Numarzile per luna de aplicare material antiderapant

zile

8

Personal necesar

pers.

3

Numarzile lucrate

zile

1

nur

S=“iu "rj ini’.i iu

|De se =.-i; n ;

;i s~iari

rsence

n ui: iu-

Administrator terminal multimodal

3

7.500,00

DisDecer

6

7.500,00

Cașier

12

3.500,00

Personal Camera de baaaie

3

2.500,00

Personal curățenie

7

2.500,00

Asistent medical

3

4.500,00

Personal paza

6

2.500,00

Mentenanta

3

4.500,00

Relații oublice

3

4.000,00

3

7.500,00

49

itarii proiectului

nr.

501

527

553

579

605

631

660

689

718

747

776

809

842

875

908

941

977

1013

1049

1085

1121

1121

1121

i proiectului

calat ori/an

209.935

219.997

230.059

240.121

250.183

260.245

271.104

281,963

292.822

303.681

314.542

326.883

339.224

351.565

363.906

376.246

389.690

403.134

416578

430.022

443.468

443.468

443.468

mașini/zi

248

253,20

258,40

263,60

268,80

274

276

278

280

282

286

288

290

292

294

298

301

304

307

310

312

312

312

transportului

nr./zi

253

273,80

294,60

315,40

336,20

357

384

411

438

465

490

521

552

583

614

643

676

709

742

775

809

809

809

tarii proiectului

mașini

-481

-506

-531

-556

-581

-607

-642

-677

-712

-747

-782

-817

-852

-887

-922

-957

-992

-1027

-1062

-1097

-1091

-1091

-1091

t/an

-26,30

-27,68

-29,06

-30,44

-31,82

-33,20

-34,78

-36,36

-37,94

-39,52

-41,10

-42,88

-44,66

-46,44

-48,22

-5000

-51,96

-53,92

-55,88

-57,84

59,80

-59,80

-59,80

t/an

-0,07

-0,07

-0,07

-0,08

-U08

-0,08

-0,09

-0,09

-0,10

-0,10

-0,11

-0,11

-0,12

-0,12

-0tl3

-0,13

-0,14

-0,14

-0,15

-0,15

-0,16

-0,16

-0,16

iii terminalului

l/an

-9680

-10183,60

-10687,20

-11190,80

-11694,40

-12198,00

-12775,00

-13352,00

-13929,00

-14506,00

-15083,00

-15742,60

-16402,20

-17061,80

-17721,40

-18381

-19092,20

-19803,40

-20514,60

-21225,80

-21937,00

-21937,00

-21937



135.684 99


78.540 00


33401296^92


112 351 26


36979,62


381.852 6

32,131 2


33.773,17


41.325 45

414.288 .9

35532 0


43.67043


431.784 48

37.413 17


46.159 64

450JOI 70


48.730 74

469.596,51


51.571,82

490.029 15


57.613:6


534.270 15


64 J 7428 58349- 24

5458


68 043 61

609.915 66

57.738 15


637.531 29

61.140 89


728.10946


36.979,62

381.85256


39.087 46


43.670.43

431.784,48

37.413 12


46.159,64 „450.201,70. "‘39.32^01’


51.571,82


41.45218


.490,029,15


43.805 85


54511,41


511564,06


46.19 > 89


57.618 6

534.270 15


48.819 ii


60.902.82


51582 54


64.374,28

583496,24


54586,58


.795.536,51


81.188,53


~831556;65


„869.207,.63


3.542.33 I 37


4'J7'36O,99


73.074.32


96.14417


3.782,860 69     4,003.724 55

1.125333 66      .170.629 66

4908.794      5.17435441


6.690^ 72,95     6.695061,44

89.284 39      1.859.376 64

8479457 S5 8.554428,"9


7032.998, 4_; 7,785.854.49

19314S2/S     2.005.572 41

8964451,39



rt*i.4rswAi


71 7RV.3»     1II./7J !P\,60

?4rt M45i       rDî.at.'fcî


l£J«J&SZî-


[140/6 W1,4U


lija^asșjți). [ia.H2a.n*29l____@402.6 951,43 }


ți 5 7,151,61     =.431 &6M?


/ 842 Cit0)


l J193J1,3£


<1449311,41


033 296 45

7.-D»i96,4Ș


7.150 1 70,37

7 150.170,37.


UIMIM#


4 311 a Mi,53


«322-7S5A4


5690.710.1A


5.755400,93


1447.53074     1,503.600


-7.SU Al 8 Al


8 094519.21


8.20367595

8.203675,95


8S96.9S7 23 =   9 342.9 5 7 27

8 496.967 J3 :......9-342.9Ș7


9.643068 86 9043068^)6.


-6.590.91848


^641474,57


•6.973.887,95.!    77.57.602,30


-7493456,98


•8678454/10


___ JI.Ș»___

-249102633    -2.919013,-3


0 Si.

•3038316 *9


0,51

•2.954874 1


0.39

3451-578 •





.045.068


391.862,41

756.273,24

1.7179 32,32


2366067/7


8054313?


2312249 /6

83838443

2 27 56 3,34

ZM.29 3,54

1SOC.39 3/7

î i

■ i

i

___________________!_______________________________1

..............................;________________________î______________________

------ț-----------------

232493.99 :     240 348,07

275.245/7

115.339,37

262 664.74

126.602,60:      25 7504,33;    1.579 364.01

146.233,40       153.466,53

349.926,33

186 463,76

1.398336.85

404 336/2      195366,12

205 029.52

488 963,90      391523,91

8 24 194.75      861096,33

900.054,24

941 358,71

985362,42

103147445     1.080.624,60 '   1.132.724/7

1187.619 79     1.245 4 65,70

1 24/547.63

1 30 7 5 5 2 33

1.370415,03

1.436352/7    140SSOS.38

1578 023.49

1653.9 26.68     1.733 611,52

1886311,94     1 97 / 378 91

2-072.29310

2.171.763 17

2.276 00/80

2 385 256,18     2.495.748 4? ■    2.619.734 40

2.745.483.75     2377266,9?

3C15.375 78

3.160 11382

3311 799 28

3-470-76$ 65     3.632362 40

3811 95580

3394.929 6 7     4.186.68» 30

2343.500 17     3.078323/3

3/47.592/6

3228.461.26

3.523334 96

3343333/2 !   33373?7.<M ■   5431325.79

4079336/5    4275899,19

431234925

4354.179,96

6081451,16

5311454.54    5338233 90

$.595008 81

6 4 3 7 8 70.7$    6311821.73

. 8)3.166,77 _________ 908316/ 3

.....944373(51.

982/70,04

1.022/62,04

........................

.......1063.111/2 ?   1405274/3 i   V148/12,ȘȘ

1                    j            ............

.......1493268,83    V?*®*-*?*®.7.

1288382/2

133 8.594,66

138962»,51

.....1*43-456/2 J........1.500001,33

... .1 558446,51

........1617.940,77 :    l*.<?*35,<tt.

1.74268668

____23698 344

1.817.185/9


336530


, autovehicule


22.193,56 .',UO

229.641W


4.11696040


229.641,00


229.641 ilt)


257,47


» 149299J0__4499299,0


27.346.835 -27346335


296,40


1390,80


2429,47


330934


23.1465


80.00


lia.'c


2093391/6


248847439


0.398 702


2268,000


.73438,10


11.190/0


77957/9

11694,40


94455/9

13.35100


13.92900.


.106/65,57.

14.506,00


1172,53


_ 5.7?


128410/2


135328(05


4.199299/6

24.883,00,


------------Ll.

22.193.562,00 >


229.64100


2866.068

5403257


4.199299/0

24 883 00


22.19   62


2812.250


5609954


4499299,70 j   4.199299 JO


243,83,00!


_24.883 .0


72.637.433,24 :   23.090,181,90

229 641.110 :


229 641,00


4.199/99/0

____24383,00

23,551,985-.4


_229.641.00


258,47


25847


.wi


4.19929910 i


1/0


4.19959920


24.883 00


24.023.02S,25 : 24903*85,76


229.64100 :


229.641,00


4499299/0 Ș 4.199299/0

_______________,___ 24.383,00?       -------

24993455,47 y~ 25.493426,58 î‘~~26.003.a5.12^


4499299/0 2488 100


229.641,00


258,47 :


25847


JM»


4,199299,10


.1^00.


4499299/0


24.883 DO


2438 IOD


5 331325

5379400


__________________24.88300

26523.361,02 f 27.053 8 28.2?

“..... 229.64 1 00


24383187

27.594,904 EQ


4499299/fl

24.88 500

28.146.802 90


______24,883,’.’O

28.70973t.96


4499299/0


____2438»,OO J

29283.933.74

229.641 00 i


4.198299/0


____24,883X11» ‘

29.869.612.41 ;

229.64 1 00 1


24.883'»J

T 30.467304,66

229.641110


__ 4.199299/11

24883,00 î      24.883170

31076.344,75 " 31.69787165

229.641 COi 229.641 00


4-199/99/0

24.883-00

32.331.829 '8 229-641 00


11955903

4.275.899

7683403


13.244436

6081451

2463685


11 720 101

5.311.455

3 40 8 641


1

 Amenajarea de platforme rutiere pentru acces, zone de imbarcare/debarcare parcari cu sistem rigid cu imbracaminte din beton

  • •  Amenajarea peroanelor de sosire/plecare cu sistem rigid cu imbracaminte din beton

  • •  Extinderea carosabilului zonei ce include bucla caii de rulare a tramvaiului si intrarea in spitalul județean cu sistem bituminos.

  • •  Amenajarea trotuarelor si a pistelor de biciclete cu sistem bituminos