Hotărârea nr. 73/2018

Hotãrârea nr. 73 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploieşti


RCMÂNIA

JUDEȚUL PRAHOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI


HOTĂRÂREA NR. 73 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești

Consiliul Local al municipiului Ploiești:

Văzând Expunerea de motive a Primarului Municipiului Ploiești - domnul Adrian Florin Dobre și Raportul de specialitate nr. 132/07.03.2018 al Direcției Relații Internaționale prin care se propune aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești;

Ținând cont de Raportul Comisiei de specialitate nr. 3 - Comisia pentru utilități publice, calitatea vieții și protecția mediului, din data de 16.03.2018;

Având în vedere Ghidul „Cum se elaborează un Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă”, realizat de Comisia Europeană prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC), Institutului pentru Energie (IE) și a Institutului pentru Mediu și Durabilitate (IES);

Ținând cont de prevederile Cap. IV din Legea nr. 121/2014, privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;

în temeiul prevederile art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. b) lit. d), alin. (4) lit. a), alin. (6) lit. a) pct. 14, și în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare;

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Se aprobă Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești, conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Municipiul Ploiești, prin Consiliul Local al Municipiului Ploiești, se angajează să contribuie la implementarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești, inclusiv prin asigurarea tuturor resurselor materiale, umane și financiare necesare.

Art. 3 Se împuternicește Primarul Municipiului Ploiești să efectueze modificările/actualizările Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești, prevăzute la art. 1 din prezenta hotărâre, ce pot interveni ulterior aprobării acestora.

Art. 4 Direcția Relații Internaționale și Direcția Tehnic Investiții vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 5 Direcția Administrație Publică, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, Contracte va aduce la cunoștința celor interesați prezenta hotărâre.

Dată în Ploiești, astăzi, 29 martie 2018

PRESEI^]

-


NTE DE ȘEDINȚĂ, George Sbrin N^culae BOTEZ


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

FEBRUARIE 2018


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Cuprins

1. REZUMAT PAED............................................................................................................


  • 2. STRATEGIA GENERALĂ

    • 2.1 Introducere

    • 2.2   Obiective

    • 2.3   Ținta de reducere a emisiilor de CO2 pentru municipiul Ploiești

    • 2.4   Domeniul de aplicare a PAED

  • 3. CADRUL CURENT ȘI VIZIUNEA PENTRU VIITOR. DATE GENERALE PRIVIND

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

  • 3.1    Așezare geografică și relief

  • 3.2    Climă și precipitații

  • 3.3   Suprafața

  • 3.4   Populația și structura populației

  • 3.5   Evoluția teritorială a municipiului

  • 3.6   Funcțiile urbane ale municipiului

  • 3.7   Sectorul REZIDENȚIAL

  • 3.8   Sector INSTITUȚIONAL

  • 3.9   Economia Municipiului Ploiești

  • 3.10  Infrastructura de TRANSPORT

    • 3.10.1   Infrastructura rutieră

    • 3.10.2  Transportul aerian

    • 3.10.3  Rețeaua feroviară

    • 3.10.4  Transportul public

    • 3.10.5  Transportul de marfa

  • 3.11  Infrastructura de alimentare cu ENERGIE

    • 3.11.1  Alimentarea cu energie termică

    • 3.11.2  Alimentarea cu energie electrică

  • 3.12  Infrastructura pentru alimentarea cu GAZE NATURALE

  • 3.13  Infrastructura pentru APĂ - CANAL

  • 3.14 Managementul DEȘEURILOR

  • 3.15  Calitatea mediului

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

  • 3.15.1 Calitatea apelor....................................................................................................... ..........

  • 3.15.2 Calitatea aerului

  • 3.15.3 Calitatea solurilor

  • 3.15.4 Poluarea fonică

  • 4. ASPECTE DE ORGANIZARE ȘI FINANCIARE

    • 4.1 Structuri de coordonare și organizare create/ desemnate

    • 4.2 Capacitatea atribuită personalului

    • 4.3 Implicarea actorilor locali și a cetățenilor

    • 4.4 Buget

    • 4.5 Măsuri planificate pentru monitorizare și continuare

  • 5. INVENTARUL DE REFERINȚĂ AL EMISIILOR ȘI INFORMAȚIILE AFERENTE

    • 5.1   Introducere, concepte cheie, colectare date, metodologia de calcul

    • 5.2   Evaluarea sectoarelor prioritare generatoare de emisii de CO2

      • 5.2.1 Clădiri, echipamente/instalații și industrii

      • 5.2.2 Transport

      • 5.2.3 Sector Servicii

    • 5.3 Consumul final de energie electrică în municipiul Ploiești în anul 2013

    • 5.4 Consumul final de gaze naturale în municipiul Ploiești în anul 2013

    • 5.5 Consumul final de combustibil pentru transport în municipiul Ploiești în anul 2013

    • 5.6 Consumul final de energie termică în municipiul Ploiești în anul 2013

    • 5.7 Consumul final de energie în municipiul Ploiești în anul 2013

    • 5.8 Emisii de CChîn municipiul Ploiești în anul 2013

  • 6. ACȚIUNI ȘI MĂSURI PLANIFICATE PE TOATĂ DURATA PLANULUI (2020)

    • 6.1    Sectorul clădiri (municipale/ terțiare/ rezidențiale)

    • 6.2   Sectorul iluminat public

    • 6.3   Sectorul transport public

    • 6.4   Achiziții publice de servicii și produse

    • 6.5   Planificarea teritoriului

    • 6.6 Canale de comunicare (lucrul cu cetățenii și părțile interesate)

  • 7.  CONCLUZII


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


1. REZUMAT PAED

Municipiul Ploiești este un oraș aflat în plin proces de dezvoltare economică, imaginea lui fiind cunoscută și apreciată atât pe plan național, cât și european. Municipiul Ploiești, prin documentele stategice asumate: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Ploiești (SIDU-Ploiești), Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de Creștere Ploiești (PMUD-Ploiești), are o abordare integrată a politicilor de dezvoltare urbană durabilă, de creștere a eficienței energetice a sectoarelor gestionate și de scădere a emisiilor de CO2 generate. Unul din obietivele sectoriale asumate este cel de MEDIU care prin acțiunile conturate urmărește transformarea într-un oraș eficient energetic, verde, sustenabil și nepoluant.

Planul de Acțiune privind Energia Durabilă al Municipiului Ploiești (PAED Ploiești) se bazează pe rezultatele Inventarului de Referință al Emisiilor de CO2 (IRE CO2), care facilitează identificarea celor mai bune domenii de acțiune și oportunități pentru atingerea țintei de reducere a emisiilor de CO2.

IRE CO2 cuantifică cantitatea de CO2 emisă ca urmare a consumului de energie pe teritoriul municipalității în anul de referință. Anul de referință este anul ce va sta la baza evaluărilor viitoare ale rezultatelor reducerilor emisiilor de CO2 în 2020, pentru domeniile identificate.

în PAED sunt definite măsurile concrete de reducere a emisiilor de CO2, dar și calendarul și responsabilitățile atribuite, care transpun strategia pe termen lung în acțiune.

Cantitatea totală de emisii de CO2 în anul 2013, ales ca an de referință, aferentă sectoarelor luate în considerare în cadrul PAED pentru municipiul Ploiești, este de 459.912,061CO2.

Obiectivul general asumat este reducerea cu cel puțin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020, respectiv cu cel puțin 40% până în anul 2030; această reducere a emisiilor de CO2 este raportată ca valoare absolută la totalul emisiilor determinate și este de 91.984,411 CO2 / an dacă ne raportam la anul 2020, respectiv 183.964,82 t CO2/ an dacă ne raportam la anul 2030.

Conform IRE CO2/2013 realizat se observă că cele mai mari emisii sunt generate de consumul energetic din sectorul clădiri (echipamente/ instalații) din municipiul Ploiești - 88,31% și de consumul de motorină în transportul rutier pe teritoriul municipiului Ploiești -11,69%. Prin urmare, principalele măsuri de reducere trebuie să vizeze reabilitarea termică a sectorului clădiri și diminuarea traficului auto.

Astfel un număr de 82 de acțiuni bine definite, care vizează în special cele două sectoare vor conduce la diminuarea consumurilor de energie cu aproximativ 356.353 MWh, respectiv reducerea cantității de CO2 până în anul 2020 cu 91.119 t CO2 față de anul de referință ales 2013. Implementarea acțiunilor din PAED se va realiza cu finanțare de la bugetul local, din fonduri nerambursabile europene și din fondurile companiilor/ instituțiilor direct implicate în realizarea măsurilor propuse.

Dincolo de economiile de energie și scăderea emisiilor de CO2 printre rezultatele PAED mai pot fi menționate: crearea de locuri de muncă stabile care nu depind de localizare; protejarea mediu înconjurător și îmbunătățirea calității vieții; creșterea competitivității economice și independenței energetice.

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

  • 2. STRATEGIA GENERALĂ

2.1 Introducere

Uniunea Europeană prin Strategia „Europa 20-20-20” și-a propus să asigure o creștere economică: inteligentă, prin investiții mai eficiente în educație, cercetare și inovare, durabilă, prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, favorabilă incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă și pe reducerea sărăciei.

Pentru a realiza acest lucru până la sfârșitul anului 2020, Uniunea Europeană și-a fixat cinci obiective esențiale referitoare la: ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, energie/ climă, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei.

Prin Obiectivul referitor la schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei se urmărește: o reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990;

o creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;

o creșterea cu 20% a eficienței energetice.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, și-a stabilit în cadrul Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice următoarele ținte pentru anul 2020:

o reducerea consumului de energie primară de 10 Mtep (19%) - eficiență energetică;

o reducerea emisiilor de CO2 cu 20%, raportat la anul de referință 1990 - schimbări climatice;

o creșterea energiei din surse regenerabile (SER) la 24% din consumul final brut de energie - surse regenerabile de energie.

Transpunerea Directivei 2012/27/EU privind eficiența energetică în legislația națională s-a realizat prin Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică cu scopul de a stabili un cadru legislativ coerent pentru dezvoltarea și aplicarea politicii naționale de eficiență energetică, în vederea atingerii obiectivului național pentru creșterea eficienței energetice.

în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, autoritățile publice trebuie să aibă în vedere prioritățile naționale. Pentru realizarea cadrului necesar dezvoltării durabile municipalitățile transpun obiectivele și măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice, identificate în documentele strategice locale, în Planuri de Acțiune pentru Energie Durabilă.

Instituirea unei Convenții a Primarilor a devenit o prioritate în Planul de acțiune al Uniunii Europene privind eficiența energetică. Convenția Primarilor reprezintă principala mișcare europeană în care sunt implicate autoritățile locale și regionale care se angajează în mod voluntar pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile pe care le administrează. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenției își propun atingerea și depășirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020.

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) este un document strategic ce are ca scop consolidarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune stabilite prin “Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Ploiești (SIDU)” pentru perioada 2014-2020.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ j Ș

MUNICIPIUL PLOIEȘTI                    ;

PAED constă în realizarea documentelor de planificare energetică localâ^^îc^^T^âte' cu asigurarea implementării pe termen scurt și mediu a politicilor locale formulate prin apfbbâreâțs,Stfâtegiei

Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului de Creștere Ploiești” și cu respectarea cadrului legislativ aprobat în România prin Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, prin care organismele publice la nivel regional și local „sunt încurajate, potrivit competențelor și structurilor administrative ale acestora":

să adopte un plan de eficiență energetică;

să pună în aplicare un sistem de gestionare eficientă a energiei;

să dețină un sistem de management al energiei.

De asemenea, prezentul plan are ca scop informarea și motivarea cetățenilor, a companiilor și a altor părți interesate la nivel local cu privire la acțiunile din cadrul PAED, dar și cu privire la modul eficient de utilizare a energiei.

Continuând succesul Convenției Primarilor, în 2014 a fost lansată inițiativa Mayors Adapt, care are la bază același model de guvemanță și invită orașele semnatare să își asume angajamente politice, să acționeze în așa fel încât să anticipeze și să se pregătească pentru impactul inevitabil al schimbărilor climatice.

La sfârșitul anului 2015, inițiativele au fuzionat sub egida noii instituții - Convenția Primarilor privind Clima și Energia - adoptând obiectivele Uniunii Europene pentru anul 2030, precum și o abordare integrată în ceea ce privește atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Astfel, orașele semnatare s-au angajat să sprijine atingerea obiectivului UE de reducere a gazelor cu efect de seră cu 40% până în 2030 și adoptarea unui demers comun în vederea integrării strategiilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Conform celor prezentate mai sus, PAED se trasformă în PAEDC - Plan de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima - din care Strategia de adaptare la schimbările climatice poate să facă parte și/ sau să fie elaborată și integrată într-un document separat de planificare.

Pornind de la cele prezentate mai sus se impune actualizarea PAED, respectiv completarea lui cu partea de adaptare și atenuare a efectelor schimbărilor climatice (transformare în PAEDC) ca măsură viitoare, obiectiv pe care autoritatea locală îl are în vedere până la următorul raport (peste 2 ani). Această măsură presupune:

  • •  stabilirea unei noi ținte de cel puțin 40% a reducerii emisiilor de CO2 până în anul 2030;

  • •  elaborarea unui Raport de Evaluare a Vulnerabilităților și Riscurilor legate de schimbările climatice;

  • •  adoptarea unei strategii de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

2.2 Obiective

Obiectivele prioritare ale PAED sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea investițiilor derulate pe raza municipiului Ploiești care conduc la utilizarea eficientă a energiei (din surse naturale), precum și la creșterea cantității de energie produsă din surse regenerabile, în vederea îmbunătățirii performanțelor energetice existente sau dezvoltării de construcții, instalații, echipamente și tehnologii cu eficiență energetică, incluzând sursele viabile de energie regenerabilă.

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Printr-o abordare integrată a politicilor de dezvoltare urbană durabilă, de creștere‘a/ eficienței energetice a sectoarelor gestionate și de scădere a emisiilor de CO2 generate se vizează consolidarea unui oraș eficient energetic, verde, sustenabil și nepoluant.

2.3 Ținta de reducere a emisiilor de CO2 pentru municipiul Ploiești

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă reprezintă un document programatic, care definește acțiunile și măsurile ce vor fi întreprinse la nivelul municipiului Ploiești, în vederea atingerii obiectivului general de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% până în anul 2020, respectiv cu 40% până în anul 2030 raportat la anul de referință 2013. Anul de referință pentru IRE CO2 și pentru PAED este anul 2013, anul pentru care au fost disponibile cele mai cuprinzătoare date privind consumurile energetice în municipiul Ploiești.

2.4 Domeniul de aplicare a PAED

Pentru întocmirea PAED a fost utilizată metodologia recomandată în ghidul „Cum se elaborează un Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă”, realizat de Comisia Europeană prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC), Institutului pentru Energie (IE) și Institutului pentru Mediu și Durabilitate (IES).

Prin Convenția Primarilor sunt vizate acțiunile autorității locale prin măsuri directe sau indirecte de încurajare a acțiunilor din sectorul privat, măsuri ce pot susține politica locală de mediu și energie.

Angajamentele PAED acoperă aria administrativ teritorială a municipiului Ploiești. Metoda aplicată se va concentra pe sectoarele de activitate care pot influența calitatea vieții și pot contribui la dezvoltarea durabilă a municipiului Ploiești și anume:

Sectorul Transport;

Sectorul Energie;

Sectorul Rezidențial;

Sectorul Instituțional;

Sectorul Spații verzi;

Sectorul Apă-Canal.

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești se concentrează pe următoarele domenii de intervenție:

  • •  Clădiri, echipamente/ instalații și industrii (clădiri municipale, clădiri din sectorul terțiar, clădiri rezidențiale, iluminat public municipal).

  • •  Transport (flotă municipală, transport public local, transport privat și comercial).

  • •  Planificarea teritoriului (planificarea urbană strategică, planificarea transporturilor/ mobilității, standarde pentru renovări și noi construcții).

  • •  Achiziții publice de produse și servicii (reglementări locale de eficiență energetică, reglementări locale de utilizare surse de energie regenerabilă).

  • •  Lucrul cu cetățenii și părțile interesate (servicii de asistență tehnică și consultare, sprijin financiar și subvenții, campanii de sensibilizare și educare)


Municipiul PLOIEȘTI

Adresa: PALATUL ADMINISTRATIV Bd. Republicii nr. 2, cod postai 100066 Județ: Prahova

Țară: România

Regiune de dezvoltare: Sud-Muntenia

Coordonate:O E44°56'24,,N 26°T48"

Atestare documentară: 1503

Suprafața: 58,26 km2

Populație: 237.117 locuitori (anul 2013)


Fax: +40/0244/513829



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


  • 3. CADRUL CURENT ȘI VIZIUNEA PENTRU VIITOR. DATE GENERALE PRIVIND MUNICIPIUL PLOIEȘTI

3.1 Așezare geografică și relief

Municipiul Ploiești, reședința județului Prahova, este situat la 60 km de municipiul București, în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Municipiul Ploiești este străbătut de două mari râuri: primul dintre ele, Prahova, străbate municipiul în partea de sud-vest prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, străbate muncipiul în partea de nord-est prin comunele suburbane Blejoi, Bucov și Berceni. Municipiul este străbătut și de râul Dâmbu care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, vărsându-se în râul Teleajen.

Localitățile cu care se învecinează: la nord - orașul Băicoi și comuna Blejoi, la sud - comunele Bărcănești și Brazi, la est - comunele Bucov și Berceni, la vest - satul Negoiești și comuna Târgșoru Vechi.


Altitudinea medie a așezării este de 150 m, municipiul fiind plasat într-o zonă de câmpie.

Municipiul face parte din Regiunea de Dezvoltare - Sud Muntenia, regiune care include șapte județe: Prahova, Argeș, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița.

Municipiul Ploiești are o suprafață de peste 58 km2 și o populație de 237.117 locuitori (anul 2013), fiind al nouălea oraș ca mărime din România. La nivelul municipiului Ploiești, suprafața intravilană este de 5.190 ha. Acesta este localizat la intersecția principalelor coridoare de transport din România situându-se pe drumurile care leagă municipiul București de Transilvania și Moldova.



Municipiul Ploiești, în comparație cu capitala, beneficiază de o '.accesibilitatey * sporita, '■•Â ,.f.             ‘.....*”           i . ’w

principalele artere rutiere fiind asigurate de două drumuri naționale: DN1 (4 benzi),jI3t$l,Aj(2^dfizi), dar și de autostrada A3.


Figura 2 Rețeaua de drumuri naționale, județene și comunale

Sursa:Municipiul Ploiești - P.M. UD

3.2 Climă și precipitații

Municipiului Ploiești este străbătut de meridianul de 26 de grade care împarte continentul european în aproximativ două părți egale, iar în partea de nord se întinde până aproape de paralela de 45 de grade, ceea ce determină aspectul temperat-continental al climei.

Temperatura medie anuală este de 10,5° C, iar valorile minime și maxime în ultimii 100 de ani au fost de -30° C la data de 25 ianuarie 1942, respectiv de 43° C la data de 19 iulie 2007. în medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 zile reci, 99 zile calde, 30 zile tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Analiza temperaturii suprafețelor scoate în evidență faptul că părțile central-nordică și nord-vestică ale municipiului sunt mai calde (30-32 °C), în timp ce suprafețele de la extremitățile municipiului, caracterizate în general de spații neacoperite cu construcții, sunt mai reci (22-24 °C).

Cele mai ridicate temperaturi ale suprafețelor, de peste 36° C, sunt specifice arealelor industriale, localizate în vestul municipiului, respectiv sudul municipiului, între Bd. București și Str. Lupeni. Temperaturi ridicate (34—36° C) s-au înregistrat și între Bd. Petrolului, Str. Mimiului și Str. Mărfurilor, precum și în zona industrială estică, localizată la sud de Bd. Mihai Bravu.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 20-30 mm în luna ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


305,3 mm. în medie, într-un an sunt 104 zile cu precipitații lichide, 26 zile cu ninsoare, 112 zile cu cer senin, 131 zile cu cer noros și 122 zile cu cer acoperit.                                      ’         '

Municipiul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40%) și de sud-est (23%), cu o viteză medie de 3,1 m/ s. în medie, într-un an sunt 11 zile cu vânt cu o viteză de peste 11 m/ s și numai 2 zile cu vânt cu o viteză de peste 16 m/ s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

3.3 Suprafața

Teritoriul administrativ al municipiului Ploiești are o suprafață totală de 58,26 km2 reprezentând aproximativ 1,2% din suprafața județului Prahova (4.715,87 km2).

Din suprafața totală de 5.826 ha, terenurile agricole ocupă 1.475 ha, pădurile și vegetația forestieră 281 ha, apele și bălțile 30 ha. Diferența de 4040 ha intră la capitolul alte suprafețe conform Anuarului Statistic al Județului Prahova (ediția 2015). Conform aceleiași publicații, din suprafața agricolă de 1.475 ha, 8 ha sunt ocupate de livezi și pepiniere pomicole, iar diferența o reprezintă terenurile arabile (1.467 ha).

Zonele verzi și de agrement ocupă o suprafață destul de restrânsă (doar 2% din suprafața intravilană de 5.190 ha a municipiului). Suprafața medie de spațiu verde/ locuitor este de aproximativ 7 m2/ locuitor, mai mică decât media de aproximativ 20 m2/ locuitor a celorlalți poli de creștere din România și decât este prevăzut în standardele internaționale, respectiv de 25-30 m2/ locuitor. Dintre acestea:

  • •  15,4 ha sunt grădini publice,

  • •  55,7 ha sunt parcuri de agrement,

  • •  10,4 ha sunt alte spații verzi,

  • •  16,2 ha sunt zone sportive.

Cel mai mare parc din municipiul este Parcul Tineretului, la care se adaugă alte parcuri de dimensiuni mai mici: lângă Gara de Vest, lângă Gara de Sud, de-a lungul Bd. Independenței, de-a lungul Bd. Republicii, în cartierul Ploiești Nord, Parcul Mihai Viteazu, Parcul I. G. Duca, Parcul Nichita Stănescu, parcul din fața Casei Sindicatelor, parcul din zona Halelor Centrale, parcul din zona Palatului Administrativ etc. Recent au fost finalizate, cu fonduri europene de peste 20 de mii. euro, lucrările de amenajare a Parcului Municipal Vest, care are o suprafață de 58 ha și care va spori suprafața medie de spații verzi la peste 9 m2/ locuitor.

3.4 Populația și structura populației

Populația municipiului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. în anul 1810 erau 2.024 locuitori, în anul 1837 erau 3.000 locuitori, în anul 1859 erau 26.468 locuitori, iar în anul 1884 erau 32.000 locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate în anul 1899 (45.107 locuitori), în anul 1912 (56.460 locuitori) și în anul 1930 (79.149 locuitori), constatăm că sporul populației municipiului Ploiești a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția municipiilor București și Constanța, lucru explicabil prin extinderea extracției de petrol. După cel de-al doilea război mondial populația municipiului Ploiești s-a refăcut rapid ajungând la 95.632 locuitori.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Ploiești se ridică la 209.945 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 232.527 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,64%), cu o minoritate de romi (2,4%).


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


----------------- ----------------------------------- ~ ...... .• i|oc;:    , /f .7

Pentru 6,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de veder^cdnfesiohal, /' majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,7%). Pentru 6,7% din populație, nu est0'fpbndscută> apartenența confesională.                                                                       T'tîT

Densitatea populației la nivelul anului 2011 a fost de 3.603,5 locuitori/ km2, raportat la suprafața totală de 58.26 km2 a teritoriului administrativ al municipiului Ploiești.

Pentru anul de referință 2013 avem 237.117 locuitori, cu o densitatea de 4.069,98 locuitori/ km2.

La recensământul din 2011, populația municipiului Ploiești avea o structură demografică preponderent formată din femei, respectiv 111.230 femei și 98.715 bărbați. Ponderea de 53% a femeilor este mai mare comparativ cu ponderea de la nivel național de 51,3% femei, însă similară celei din mediul urban din județul Prahova, respectv de 52,7% femei.

Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea nivelului de îmbătrânire a populației. Conform clasificării folosite de Institutul Național de Statistică, populația tânără a fost considerată între 0-14 ani, cea adultă între 15-64 ani și cea îmbătrânită peste 65 ani. Astfel, datele ultimului recensământ sunt prezentate în graficul următor:

Structura pe grupe de vârstă a populației din municipiului Ploiești în anul 2011


Figura 3 Structura pe grupe de vârste a populației municipiului Ploiești în anul 2011 Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova

3.5 Evoluția teritorială a municipiului

De-a lungul dezvoltării sale, municipiul Ploiești a cunoscut un proces continuu de extindere teritorială. Zona centrală a municipiului Ploiești ocupă o suprafață de 114,39 ha. în această zonă sunt situate principalele dotări social-culturale ale municipiului, sediile administrative de la nivel județean și municipal, muzeele, teatrele, spațiile și galeriile comerciale, unitățile de cazare cele mai reprezentative, dotările pentru învățământ (universitățile, colegiile naționale), sediile unor companii și sediile unor bănci.

Zona de locuit este dezvoltată în jurul unui nucleu central. în paralel cu procesul de industrializare a orașului, zonele de locuit s-au extins în lungul arterelor de circulație care leagă orașul cu noile zone industriale.

Extinderile realizate în perioada 1990-2009, completează profilul spațial și funcțional al municipiului după cum urmează:

  • •  Zona N - dotări comerciale, servicii și locuințe;

  • •  Zona E - dotări comerciale, producție de dimensiuni medii;

  • •  Zona S - servicii, dotări comerciale, producție de dimensiuni medii și locuințe;

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


  • •  Zona V - platforme industriale, parc industrial, parc de activități, servicii, dotări comerciale.

Barierele care au limitat extinderea excesivă a orașului sunt:

  • •  Pârâul Dâmbu,

  • •  Calea ferată,

  • •  Tronsoanele de centură de V și de E,

  • •  Zonele industriale.

Zona de locuințe și servicii s-a dezvoltat organic, radial în jurul nucleului central, cu precădere de-a lungul arterelor de penetrație care fac legătura cu platformele industriale ale orașului. Așa au apărut cartierele cu țesut de locuire individuală (case), construite în secolul al XlX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea (Cantacuzino, Ana Ipătescu, Gheorghe Doja, Transilvaniei etc.). în perioada comunistă s-au ridicat mari ansambluri de locuințe, mai ales în partea de nord și de vest a zonei centrale, corespunzând cartierelor Găgeni, Nord, Andrei Mureșanu, Republicii Vest I, Malu Roșu, Ienăchiță Văcărescu, Peneș Curcanul, Vest I, Vest II, 9 Mai. După 1989, zonele de locuit s-au dezvoltat cu precădere către nord (cartierele Eden, Carino etc.). în total, municipiul dispune, conform PUG, de 19 cartiere de locuințe și 5 unități de locuit (Calea București, CFR Depou, Rafinorilor, Mihai Bravu-Teleajen, Vega).

Principalele cartiere care compun municipiul Ploiești sunt ilustrate în figura următoare:


Figura 4 Cartierele municipiului Ploiești

Sursa: PUG municipiul Ploiești

3.6 Funcțiile urbane ale municipiului

Având în vedere necesitatea utilizării eficiente a energiei, Municipiul Ploiești acționează în mod direct și indirect pentru realizarea acestui deziderat îndeplinind următoarele funcții:

  • •  producător de energie;

  • •  consumator energie;

  • •   inițiator legislativ;

  • •  reprezentant al populației.

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Funcția de producător de energie se manifestă prin:

• un singur sistem centralizat de cogenerare pentru alimentarea cu energie electrică'și termică;

  • •  sisteme individuale de încălzire și preparare a apei calde de consum în clădirile publice;

  • •  instalațiile ce utilizează energii regenerabile montate în spațiile domeniului public.

Funcția de consumator de energie se manifestă prin utilizarea energiei în:

  • •  clădirile publice: clădiri administrative, unități de învățământ, unități sanitare, muzee, teatre etc.;

  • •  iluminatul public;

  • •  transportul public de călători;

  • •  semnalizările rutiere.

Funcția de inițiator de reglementări locale se manifestă prin:

  • •  regulamente locale care încurajează implementarea măsurilor de eficiență energetică în clădiri;

  • •  reglementări privind evaluarea proiectelor municipale ținând seama de eficiența energetică și de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru achiziții verzi;

  • •  planificarea urbană (plan de mobilitate urbană durabilă, plan de dezvoltare a spațiilor verzi, realizarea pistelor pentru bicicliști, reglementări locale în sprijinul realizării construcțiilor durabile);

  • •  reglementarea sistemului de circulație în zone pietonale, zone cu acces limitat pentru trafic, zone cu restricții de viteză, zone cu parcări cu plată și încurajarea folosirii transportului în comun prin îmbunătățirea serviciilor și prin oferirea de tarife rezonabile, determinând populația să reducă utilizarea autoturismului personal.

Municipalitatea se manifestă ca factor motivator prin:

  • •  aplicarea politicilor fiscale pentru încurajarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică în condițiile legii (ex. reabilitarea termică a locuințelor de domiciliu);

  • •  organizarea de campanii de informare pe teme de energie și mediu, seminarii, conferințe pe teme de energie și mediu;

  • •  promovarea rezultatelor la nivel local, național și european.

3.7 Sectorul REZIDENȚIAL

Zonele rezidențiale (colective și individuale), împreună cu dotările aferente necesare (învățământ, sănătate, comerț, lăcașe de cult etc.), au cea mai mare pondere în structura orașului. Acestea s-au extins în general în lungul arterelor de circulație care legau orașul de noile zone industriale.

Din punctul de vedere al calității locuirii, se disting două categorii de locuințe:

• locuințele din zonele centrale și adiacente (ex. Centru, Traian, Ploiești Sud, Democrației, Dorobanți, Mihai Bravu, Văleni), caracterizate printr-o tipologie urbană în care în general partiurile sunt mai funcționale, clădirile sunt mai generos dimensionate și sunt racordate la toate utilitățile existente în zonă: energie electrică, apă, canalizare, gaze, telefonie;



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

• locuințele individuale din cartierele din afara centrului: multe sunt de tip rural, cu probleme • c de infrastructură și lipsă a dotărilor (fără canalizare, gaze, uneori fără apă) și care au fost și sunt locuite de o populație cu venituri medii spre mici (ex. Bereasca, Bărcănești, Moțoi, Râfov, Mimiu, Pictor Rosenthal, Buda).

In ceea ce privește zona periurbană, aceasta are un caracter rural, cu zone rezidențiale preponderent constituite din locuințe individuale, destul de omogene ca aspect și conformare. în ceea ce privește sistematizarea localităților rurale, intervențiile din perioada anilor 1960-1990 au fost puține, apărând punctual zone de locuințe colective, cu regim mic și mediu de înălțime în comunele Bărcănești și Brazi.

După 1990, din cauza faptului că municipiul Ploiești nu dispunea de rezerve foarte mari de terenuri libere, tendința de extindere a zonelor rezidențiale s-a materializat în ansambluri de locuințe individuale, amplasate în zona periurbană, prin extinderea intravilanului comunelor adiacente, cu preponderență în zona de nord, în comunele Blejoi, Păulești și Bucov. în perioada boom-ului imobiliar, de după anul 2004, în zonele de învecinare teritorial-administrativă cu municipiul Ploiești, ansamblurile rezidențiale au fost destinate locuirii colective și mai puțin celei individuale. Caracterul noilor construcții este unul urban, cu o calitate a locuirii în general superioară celei existente și cu un grad de ocupare care în general nu depășește 40-45% pentru locuințele individuale.

La nivelul anului 2013, în municipiul Ploiești erau 90.487 locuințe (98,73% proprietate privată), respectiv 4.365.859 m2 de suprafață locuibilă. Evoluția din ultimii patru ani indică o creștere mică a numărului de locuințe, suprafața locuibilă ce îi revine unei persoane fiind de aproximativ 18,74 m2/ locuitor.


Figura 5 Evoluția numărului de locuințe în municipiul Ploiești Sursa: prelucrare date INSSE

  • 3.8 Sector INSTITUȚIONAL

3.8.1 Educație și învățământ

în municipiul Ploiești funcționează 73 de unități de învățământ publice distribuite după cum

urmează:

• 29 unități de învățământ preșcolar în sistem public (grădinițe) din care: o 14 grădinițe cu program normal;


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


o 15 grădinițe cu program prelungit;

  • •  25 școli generale;

  • •  6 licee tehnologice;

  • •   11 colegii.


Distribuția acestor unități pe teritoriul municipiului Ploiești este redată în figura următoare:


Figura 6 Distribuția unităților de învățământ pe teritoriul municipiului Ploiești Sursa: PMUD-Ploiești

Atât școlile generale, cât și unitățile de învățământ preșcolar sunt distribuite uniform la nivelul orașului, pentru a asigura o acoperire cât mai bună.

Principalii indicatori ai acestui sector (conform datelor statistice TNSSE) pentru județ și pentru municipiu sunt evidențiați în tabelul următor:

Tabel nr. 1


Indicator/ an

Jud. PRAHOVA

Mun. PLOIEȘTI

2013

Unități școlare (nr.)

240

67

Populație școlară (pers.)

123518

48428

Cadre didactice ( pers.)

7400

2700

Săli de clasă (nr.)

3390

1027

Laboratoare (nr.)

697

294

Săli de gimnastică (nr.)

165

47

Ateliere (nr.)

203

96

Teren sport (nr.)

169

44

Calculatoare PC (nr.)

9820

3742

Sursa: Institutul Național de Statistică (INSSE)

Municipiul Ploiești este un centru medical important în cadrul județului și în regiune ce dispune de un număr mare de spitale, policlinici, cămine de bătrâni, centre de îngrijire a copiilor și alte instituții din domeniul sănătății. Astfel, în municipiu există:

  • •  Spitalul județean cu un număr de 1.160 paturi, organizat în 21 de secții, o spitalizare de zi cu 19 paturi și o unitate de primire urgențe, trei blocuri operatorii, un centru de hemodializâ cu 19 aparate, 5 laboratoare specializate pentru spital și ambulatoriu, un ambulatoriu de specialitate cu 19 cabinete și 4 farmacii;

  • •  Spitalul municipal Schuller cu o capacitate de 267 de paturi, cu 4 secții și 3 compartimente specializate, o spitalizare de zi oncologie cu 8 paturi, o farmacie, 6 laboratoare și 5 cabinete specializate, precum și un ambulatoriu de specialitate al spitalului cu 12 cabinete și 3 laboratoare;

  • •  Spitalul de pediatrie cu o capacitate de 135 de paturi și organizat pe trei secții, un compartiment de primire urgențe, un bloc operator, un ambulatoriu de specialitate constituit din 9 cabinete și o farmacie;

  • •  Spitalul de obstetrică și ginecologie cu 300 paturi și organizat pe 6 secții și o unitate de spitalizare de zi cu 10 paturi, un bloc operator, 3 laboratoare, o farmacie, precum și un ambulatoriu de specialitate cu trei cabinete;

  • •  Spitalul de boli infecțioase cu un număr de 80 de paturi cu 2 secții și o spitalizare de zi HIV/ SIDA cu 10 paturi, 2 cabinete, 2 laboratoare și o farmacie.

Problemele cu care sistemul de sănătate se confruntă la nivel național au avut repercusiuni directe și asupra dotărilor din oraș, instituțiile având de înfruntat o serie de probleme legate de calitatea clădirilor sau dotarea cu aparatură medicală. în ultimii ani s-au demarat ample procese de reabilitare a clădirilor existente, pentru alinierea la standardele europene.

Per ansamblu, numărul total de internări în spitalele din municipiul Ploiești a fost de 74.285 în anul 2014, în scădere cu 19,6% față de 2007, pe fondul creșterii accentului pus pe tratamentul în regim ambulatoriu.

Pentru anul 2013, conform datelor INSSE, personalul medico-sanitar pe categorii și forme de proprietate la nivelul municipiului Ploiești se prezenta astfel:

  • •  în mediul public: 493 medici, din care 98 medici de familie; 15 medici stomatologi; 10 farmaciști; 1.938 personal sanitar-mediu;

  • •  în mediul privat: 108 medici, din care 41 medici de familie; 265 stomatologi; 285 farmaciști; 961 personal sanitar-mediu.

3.9 Economia Municipiului Ploiești

Datorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se în 1856 prima rafinărie din România și una din primele din lume. Deoarece municipiul Ploiești era principalul producător de petrol al țării în România a fost supranumit „Capitala aurului negru” sau „Orașul aurului negru”. Deși în prezent cantitatea de petrol extrasă în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantități însemnate provenind din importuri, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre municipiile București, Constanța și Giurgiu.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Orașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă,/.îM: 7 prelucrare a petrolului și în industriile legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere etc.). Această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6% șTeșțe urnjâtă, la mare distanță, cu doar 17,7% de industria alimentară, a băuturilor și tutunului, cu 14,5% de energia electrică și termică, gaze și apă, iar apoi de industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile.

Structura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punctul de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5%, în timp ce industria și construcțiile au o pendere de 22,5%. La nivelul județului Prahova din punctul de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50%, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8% și apoi de celelalte orașe mai mici și comune.

în România structura economiilor locale variază semnificativ de la un pol de creștere la altul. Astfel, orașele care au fost cele mai dinamice din punct de vedere economic în ultimii 10 ani (București și Cluj-Napoca) au o economie dominată de sectorul terțiar (al serviciilor), care are în mod tradițional cea mai mare valoare adăugată, cel mai înalt nivel de salarizare și oferă cele mai bune perspective de dezvoltare. La polul opus regăsim o serie de orașe cu performanțe economice mai scăzute și mai puțin dinamice, precum Crai ova și Ploiești, în care sectorul industrial continuă să genereze peste jumătate din producția economiei locale. Excepție de la această regulă fac orașele: Timișoara, cu o pondere ridicată a industriei, dar cu o reorientare către ramuri mai tehnologizate (componente auto, echipamente electrice și electronice etc.) și cu un nivel foarte ridicat de investiții străine, care a continuat să performeze economic și în ultimii ani, respectiv Constanța, cu un sector al serviciilor bine reprezentat, mai ales în domeniul transporturilor, dar cu performanțe economice mai scăzute.

Prin urmare, municipiul Ploiești trebuie ca, pe lângă reorientarea sectorului său industrial către ramuri care înglobează un nivel mai înalt de tehnologie și care să fie mai competitive la nivel global, să-și diversifice profilul local prin susținerea sectorului serviciilor.

Din perspectiva dinamicii antreprenoriale, exprimată în număr de întreprinderi active la 1000 de locuitori, municipiul Ploiești înregistrează cele mai slabe performanțe dintre toți cei 8 poli de creștere din România, economia locală fiind dominată de companii mari, cu capital străin, în detrimentul unei clase locale solide de întreprinzători. în acest context, se impun măsuri de sprijinire a inițiativelor de afaceri ale localnicilor, care se pot dovedi mai benefice pe termen mediu și lung pentru economia locală.

In prezent principalele domenii de activitate sunt:

• Industria petrolieră:

o rafinare la: Rafinăria PETROBRAZI - PETROM S.A. membru OMV Group, PETROTEL LUKOIL S.A. - compania LUKOIL România S.R.L., Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A. Ploiești, Rafinăria VEGA Ploiești - ROMPETROL; transport petrol și produse petroliere finite prin conducte: CONPET S.A Ploiești, PETROTRANS S.A. Ploiești;



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

o utilaje de extracție, foraj chimic și petrochimic: UPETROM S.A. Ploiești, UZTEL /„■ S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești;                                    ''L.     >

o construcție de pompe și conducte de petrol: CIPROM S.A. Ploiești, INSPEȚ

Ploiești;

o cercetare și proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploiești, ICERP S.A. Ploiești, PETROSTAR S.A. Ploiești, IPCUP Ploiești; industriile constructoare de mașini și unelte: SUPETROM S.A. Ploiești;

o rulmenți: T1MKEN S.A. Ploiești;

o echipament tehnologic, de ridicat, echipament de construcție: UBEMAR S.A. Ploiești, "24 IANUARIE" S.A Ploiești, TROMET S.A. Ploiești, UZINA MECANICĂ Ploiești;

o echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploiești;

  • •  Industria constructoare de mașini și componente (UPETROM S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești, CIPROM S.A. Ploiești, UBEMAR S.A. Ploiești, AMPLO S.A. Ploiești, UZTEL S.A. Ploiești, TIMKEN România S.A., YAZAKI România, CABLUL ROMÂNESC S.A.);

  • •  Industria chimică : ROOL S.R.L.; detergenți: UNILEVER ROMANIA; materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov; alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești;

  • •  Industria alimentară (COCA-COLA, EFES PILSENER, UNILEVER, EXTRAPAN S.A., DI APOLLO București S.R.L.);

  • •  Industria tutunului (BAT INVESTMENT S.R.L.);

  • •  Industria construcțiilor (INSPET S.A., CONTRASIMEX S.A., CONSTIL S.A., NOVA-CONS S.R.L., MONTICOR S.R.L., TIAB S.A.);

. Industria IT (ASESOFT S.A.);

  • •  Industria materialelor de construcție (FEROEMAIL S.A.);

  • •  Industria textilă (DOROBANȚUL PLOIEȘTI, MODEXIM);

  • •  Industria ceramică (CERAMICĂ BIANCA S.R.L.);

. Industria mobilei (ANTECO S.A., INCONCEPT);

  • •  Industria ambalajelor (MAYR-MELNHOF PACKAGING România, Politeh S.A.).

In ceea ce privește rețeaua comercială, locuitorii municipiului Ploiești își pot face cumpărăturile alimentare și nealimentare din piețe, galerii comerciale și supermarketuri: Mall Ploiești Shopping Center, Winmarkt Grand Center, Afi Palace și Ploiești Shoping City, Auchan, Real, Practiker, Mobexpert, Jumbo, Penny Market, Lidl, Carrefour, Jysk, Brico Depot, Selgros, Billa, Metro, Dedeman, Profi, 3G etc. De asemenea, la nivel local funcționează 13 piețe agroalimentare.

Rețeaua bancară - în municipiu se află sucursale și agenții ale principalelor bănci de pe piața națională: Alpha Bank, BRCI, Garanti Bank, UniCredit Bank, Libra Bank, OTP Bank, Reiffeisen Bank, ING Bank, HVB Bank România, CEC Bank, Banca Comercială Română, Banca Românească, Alpha Bank, Bancpost, Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale etc.

Rețeaua de telecomunicații din municipiul Ploiești este bine dezvoltată, existând activi furnizori de telefonie fixă și mobilă, internet și cablu TV (RCS-RDS, Telekom, Orange, UPC, Vodafone).

  • 3.10 Infrastructura de TRANSPORT

3.10.1 Infrastructura rutieră


Rețeaua stradală a municipiului Ploiești are o lungime de 326 km și este o rețea de tip radial polarizată în centrul orașului. Conform statisticii INSSE aceasta a fost modernizată pe o lungime de 301 km.

Rețeaua stradală a municipiului Ploiești, clasificată conform prescripțiilor tehnice în vigoare este ilustrată grafic în figura de mai jos:


Figura 7 Rețeaua stradală a municipiului Ploiești. Clasificare pe categorii de străzi conform STAS Sursă: PMUD Ploiești

Evoluția istorică a localității a influențat trama stradală actuală a municipiului. Astfel, zona locuințelor individuale, foarte bine reprezentată în zona centrală și cea estică, prezintă o tramă tradițională, de capacitate redusă - categoria a IlI-a (2 benzi), cu străzi sinuoase. Cartierele de locuințe colective au fost dezvoltate și concentrate în zona vestică a orașului și au fost prevăzute cu artere generoase de categoria I și a Il-a. Cartierele de locuințe periferice: Bereasca, Râfov, Mitică Apostol, deși au o tramă bine conturată, aceasta este parțial modernizată, având uneori aspect rural.

La nivelul rețelei majore cea mai importantă este axa nord-sud prevăzută cu prospecte largi de categoria I și categoria a II-a. Din păcate pe sectorul nordic al Bd. Republicii, parcările neregulamentare reduc capacitatea de circulație în ciuda prospectului reglementat. Pe sectorul central-sudic, această axă este dublată de str. Gh. Doja - N. Bălcescu - Democrației, deservită inclusiv de tramvai, dar având în general un prospect îngust, de categoria a IlI-a.


persoane. Acestea sunt operate atât de companii de profil (328 de autorizații), cât și de persoane fizice autorizate (275 de autorizații). în municipiul Ploiești există un număr de 455 de locuri de așteptare a clienților sau de staționare a taxiurilor și 30 de locuri pentru marfa, distribuite pe toată suprafața orașului.

Principala zonă pietonală a municipiului Ploiești este reprezentată de o arie de 0,12 km2 din centrul municipiului. Zona comercială și zona pietonală sunt separate de Bd. Republicii, principala axă de circulație din partea de nord către partea de sud a municipiului. Legătura celor două fronturi ale bulevardului se face atât prin treceri de pietoni amplasate la intersecții, cât și printr-un pasaj subteran pietonal.

In anul 2006, în cadrul proiectului CIVITAS - SUCCES a fost elaborat Planul strategic de trafic pentru transport alternativ în municipiul Ploiești care a furnizat primul cadru strategic privind transportul alternativ (mersul pe jos și cu bicicleta). în urma acestui proiect au fost amenajate trasee de piste pentru biciclete pe Bd. București, Bd. Independenței și str. Poștei, în total aproximativ 3 km. De la acel moment rețeaua pistelor pentru biciclete nu a mai fost extinsă. în figura de mai jos este prezentată instructura pistelor pentru biciclete din municipiu:


Figura 8 Infrastructura pistelor pentru biciclete în municipiul Ploiești

Sursa: PMUD Ploiești

S.C. Servicii de Gospodărire Urbană Ploiești S.R.L. este operatorul de servicii de utilitate publică care gestionează un număr de 1.377 de locuri de parcare, din care 39 de locuri de parcare sunt destinate persoanelor cu dizabilități locomotorii, concentrate în zona centrală. Parcările stradale, parcările colective supraetajate și parcările la domiciliu nu constituie obiectul activității SGU Ploiești.

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

3.10.2 Transportul aerian


în ceea ce privește transportul aerian, municipiul Ploiești nu dispune de un aeroport propriu, dar se află la doar 45 de km de Aeroportul Internațional Henri Coandă București-Otopeni, cel mai important din România, cu un număr mediu anual de peste 7 milioane de pasageri și cu curse interne și internaționale către cele mai importante orașe din Europa și din Orientul Apropiat și Mijlociu.

3.10.3 Rețeaua feroviară

în ceea ce privește rețeaua de cale ferată, aceasta este una densă, municipiul Ploiești fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România, aflat la întretăierea magistralelor care leagă Transilvania de Muntenia, București și Moldova. De altfel, rutele București - Ploiești - Brașov și București - Ploiești - Buzău sunt cele mai circulate din România, cu peste 8.000 de pasageri pe zi (Louis Berger SAS, 2009). Astfel, municipiul Ploiești și Polul de Creștere sunt străbătute de magistralele CFR 300 București - Ploiești - Brașov - Teiuș - Cluj - Oradea, respectiv 500 București

  • - Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani - Suceava - Vicșani, precum și de liniile secundare 302 (Ploiești - Târgoviște), 306 (Ploiești - Slănic), 304 (Ploiești -Măneciu) și 701 (Ploiești - Urziceni

  • - Slobozia - Țăndărei).

Dintre acestea, cele două magistrale dispun de linii duble electrificate, iar liniile secundare sunt simple și neelectrificate. Infrastructura feroviară este una uzată fizic și moral, permițând viteze comerciale ale trenurilor de persoane și marfa cel mai adesea între 40 și 50 km/h, ceea ce le face necompetitive în raport cu transportul rutier. în acest context, transportul pe calea ferată a înregistrat un recul în volum de peste 50% față de începutul anilor 1990.

Municipiul Ploiești dispune de 4 gări și 2 halte funcționale, amplasate în toate punctele cardinale ale orașului, după cum urmează:

  • •  Gara Ploiești Sud;

  • •  Gara Ploiești Vest;

  • •  Gara Ploiești Est;

  • •  Gara Ploiești Nord;

  • •  Halta Ploiești Triaj;

  • •  Halta Ploiești Est Post 1.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


3.10.4 Transportul public



Transportul public în comun din municipiul Ploiești este asigurat de S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești.


Figura 9 Rețeaua de transport public a S.C. TCE S.A. Ploiești

în anul 2013, transportul public din municipiul Ploiești:

  • •  dispunea de:

o 41 trasee de autobuz, 2 trasee de tramvai și 2 trasee de troleibuz, care însumează aproximativ 663 km;

o 328 stații din care:

  • ■  34 stații pe traseul de troleibuz;

  • ■  37 stații pe traseul de tramvai;

  • ■  257 stații pe traseele de autobuz;

  • •  numărul călătorilor trasportați era de 85,99 milioane;

  • •  parcul auto era format din: 183 de autobuze, 42 de troleibuze, 33 de tramvaie, așa cum este prezentat în tabelul și graficul de mai jos;

  • •  pentru trasportul electric se foloseau următoarele patru stații de redresare:

o Stația de redresare SI - str. Găgeni nr. 88;

o Stația de redresare S2 - str. Dr. Bagdazar nr. 2;

o Stația de redresare S3 - str. Mihai Bravu;

o Stația de redresare S4 - str. Carol Davila.

LIGHT1Ă!

®COMPAN


//« O    Ap

...............

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ //  / Ci'?;.........; \'

MUNICIPIUL PLOIEȘTI                      'p\

Tabel nr. 2


Categorie mijloc de transport

Caracteristici

Buc.

Nr. de locuri fără șofer

Anul fabricației

Nonna.de poluare

Autobuze

DAC 112 UDM

3

297

1989- 1995

EURO O

IKARUS280

29

4117

1975 - 1986

EURO O

IKARUS 280

9

1241

1976 - 1986

EURO O

IKARUS 260

21

1858

1979- 1989

EURO O

ISUZU MD 22B

20

866

1998

EURO O

KAROSAB931

1

94

1998

EURO II

MANSL222

15

1500

2000

EURO II

MANSL283

5

473

2002

EURO III

MANSL223

30

2851

2002 - 2003

EURO III

BMC PROBUS 215

50

3500

2004 - 2005

EURO III

TOTAL

183

16797

Troleibuze

ROCARE312

2

188

1996- 1997

BERLIET RENAULT

1

96

1979

FBW91GTS

15

2385

1975

NEOPLANN6121

24

2952

2001

EURO II

TOTAL

42

5621

Tramvaie

V3 A

1

300

1988

KT4DTW

32

5408

1997- 1985

TOTAL

33  |      5708


Din analiza datelor furnizate de operatorul regional de transport în cadrul „Chestionarului de transport” se poate constata vechimea parcului auto: 134 mijloace de transport sunt fabricate înainte de anul 2000, majoritatea non-euro, respectiv 124 mijloace de trasport au fost fabricate în perioada 2000-2005, euro II și III.

Conform noului Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru municipiul Ploiești aprobat recent, scenariul recomandat pentru dezvoltarea rețelei de transport public urban presupune:

  • •  pentru rețeaua de tramvai:

o îmbunătățirea serviciilor pe axa nord - sud. Acest lucru se realizează prin două acțiuni strategice:

  • ■  crearea unui traseu pentru tramvai care să conecteze Gara de Sud cu Hipodromul;

  • ■  modificarea traseelor troleibuzelor 44 și 202 din centrul municipiului, dintre stațiile Nicolae Titulescu, Logofăt Tăutu și Palatul Culturii. Trebuie să se realizeze un traseu pentru troleibuz cu dublu sens pe str. Podul înalt, str. Gheorghe Gr. Cantacuzino, str. I. L. Caragiale și str. Tache lonescu;

o realizarea:

  • ■  unei legături cu o altă zonă densă a municipiului Ploiești, respectiv cartierul Mihai Bravu.

  • ■  unei noi legături între Gările de vest și de sud.

  • •  pentru rețeaua de troilebuz:

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


o prelungirea liniei de troleibuz spre zona industrială de vest (Parcul Industrial Ploiești) , /X»"-/ pentru a încuraja folosirea transportului public spre această zonă de lucru.        \


Figura 10 Măsuri de infrastructură propuse pentru transportul public

Sursa: PMUD Ploiești

Măsurile menționate constituie priorități majore ale municipalității pentru perioada 2016-2020, în scopul creșterii mobilității și nivelului de confort al cetățenilor.

3.10.5 Transportul de marfă

In ceea ce privește accesul vehiculelor de marfa pe rețeaua stradală a orașului, în anul 2006 Consiliul Local a aprobat Planul Strategic de Logistică (pentru deplasarea mărfurilor).

Ca urmare a acestei strategii, în prezent, prin HCL 131/2011 cu completările ulterioare este reglementată circulația autovehiculelor cu masă maximă autorizată de peste 3,5 tone prin definirea a trei zone:

  • •  Zona A din municipiul Ploiești în care este interzisă circulația autovehiculelor cu masă maximă autorizată mai mare de 3,5 tone;

  • •  Zona restricționată vehiculelor peste 3,5 tone în intervalul orar 6:00-22:00, accesul fiind permis pe baza unei autorizații obținute în urma achitării taxelor;

  • •  Zona B din municipiul Ploiești în care este permisă circulația autovehiculelor cu masă maximă autorizată peste 3,5 tone, fără obținerea prealabilă a autorizației de acces.

Figura 11 Municipiul Ploiești. Zone de acces pentru vehiculele de marfa

Sursa: PMUD Ploiești

Din punct de vedere al tranzitului vehiculelor de marfa, rețeaua rutieră a municipiul Ploiești cuprinde un inel complet de centură, care asigură circulația vehiculelor de marfa fără utilizarea rețelei stradale a orașului.

  • 3.11 Infrastructura de alimentare cu ENERGIE

3.11.1 Alimentarea cu energie termică

Sistemul de termoficare din Ploiești este gestionat de Veolia Energie Prahova S.R.L., fosta Dalkia Termo Prahova, o societate privată care deține 87,2% din acțiunile Dalkia România, parte a grupului francez Veolia. Restul de 12,8% din acțiuni este distribuit în mod egal între Municipiul Ploiești și Consiliul Județean Prahova. Dalkia Termo Prahova este responsabilă de gestionarea sistemului de termoficare din oraș încă din 2004, când societatea a semnat un contract de concesiune pe 15 ani cu cele două instituții mai sus menționate. Societatea este responsabilă de întregul proces, de la producția la distribuția agentului termic prin sistemul mixt de energie electrică și energie termică. Centrala se află la Brazi, la 10 km distanță de Ploiești și este, alături de rețeaua primară centrală, în proprietatea administrației județene; rețeaua secundară este în proprietatea municipalității.

Conform contractului semnat în 2004 cu administrația publică locală, Dalkia Termo Prahova trebuie să investească 25 de milioane euro în modernizarea rețelei și în echipamente care să ducă la creșterea eficienței sistemului. Până în 2015, compania investise deja 27 de milioane euro în acest sens. De exemplu, noua turbină pe gaz de la centrala de la Brazi a fost pusă în funcțiune în 2010, ca parte a unor proiecte în valoare de 53 de milioane lei și care au avut drept obiectiv creșterea eficienței producției de căldură.

In cele ce urmează, prezentăm valorile unor astfel de investiții pe obiective:

  • •  14 mii. lei pentru investiții în rețeaua secundară;

  • •  16 mii. lei pentru investiții în rețeaua primară;

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ

MUNICIPIUL PLOIEȘTI


  • •  2 mii. lei pentru investiții de conformitate mediu;

  • •  20 mii, lei pentru investiții de ameliorare;

  • •  30 mii. lei pentru investiții de securitate.

La momentul actual serviciul public de alimentare cu energie termică în municipiul Ploiești este concesionat operatorului Veolia Energie Prahova S.R.L. prin „Contractul de delegare prin concesiune a gestiunii serviciului public al județului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem producție-transport-distribuție pentru municipiul Ploiești” nr. 2776/ 5246 /29.04.2017, pe o perioada de 15 ani. Consiliul Local al Municipiului Ploiești a mandatat RASP Ploiești pentru a monitoriza contractul mai sus amintit prin Biroul încălzire Urbană (tel. 0244-541071/112).

La nivelul anului de referință 2013 Dalkia Termo S.R.L. alimenta cu căldură și apă caldă:

  • •  aproximativ 57.800 de apartamente din blocuri (85% din totalul apartamentelor din Ploiești) printr-un număr de 2.260 de branșamente și deservea peste 100.000 de persoane, adică aproape jumătate din populația orașului;

  • •  peste 30 de clădiri municipale și aproximativ 700 de agenți economici.

Capacitatea termică instalată în cele 86 puncte termice și 34 module termice este de 3,4 Gcal/h. Randamentul sistemului (rețea secundară) este de 92.3%. Gradul de contorizare este de 100%.

Printre consumatorii industriali ai companiei se numără companii majore precum OMV Petrom și Timken.

Centrala de la Brazi dispune de 2 turbine pe abur de 105 MW, o turbină pe abur de 50 MW, o turbină pe gaz de 25 MW+29 MW, un motor pe gaz de 1 MW și o turbină pe abur de 2 MW. De obicei, turbinele funcționează în medie 9 luni pe an și folosesc 600.000 m3 de gaze naturale pentru producția de apă caldă. în plus, punctele termice (centralele secundare) din Ploiești pot produce 475 MW energie termică. Centralele folosesc atât gaze naturale, cât și cărbune și pot utiliza o tehnică mixtă, dat fiind faptul că au capacitatea de a trece foarte simplu de la un tip de combustibil la altul. Pe timpul iernii, consumul de gaze naturale este de trei ori mai mare decât vara. Trebuie menționat și faptul că centrala de la Brazi este conectată direct la infrastructura de transport a Transgaz și are propria stație de reglare și măsurare a gazelor.

Lungimea rețelei primare este de 62 km, din care 62% este subterană și 38% se află la suprafață. Lungimea rețelei secundare este de 93,1 km. O mare parte a rețelei a fost construită în anii 1960. Până în prezent, jumătate din cele 86 de puncte termice din oraș au fost modernizate printr-o finanțare BERD. înlocuirea a opt kilometri de conducte în 2004 a contribuit la îmbunătățirea semnificativă a eficienței sistemului, cantitatea de gaze naturale necesară fiind mai mică cu 30%. înainte de finalizarea programului de creștere a eficienței sistemului erau necesari 300 m3 pentru producerea unei gicacalorii de căldură, față de numai 200 m3 cât sunt necesari în prezent. De asemenea, s-a redus și consumul de apă și electricitate. Din 2005 până în 2010, consumul de apă caldă a scăzut cu peste 50%, de la aproape 250.000 t/an la puțin peste 100.000 t/an. în mod similar, consumul de electricitate s-a redus semnificativ, de la 100.000 MWhe în 2005 la 60.000 MWhe în 2010.

Economia de energie și consumul scăzut de combustibil au contribuit la îmbunătățirea performanței sistemului de termoficare, inclusiv a boilerelor și a turbinelor. De exemplu, performanța turbinelor în sezonul rece a crescut de la 36,8% în 2004 la peste 43% în 2010, în timp ce alimentarea cu energie termică de la 94,02% în 2004 la aproape 100% în 2011. în prezent, centrala termică poate ajunge la o eficiență de 75% atunci când afară se înregistrează o temperatură de 0°C și la 76% atunci

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


când temperatura crește la 4°C. Temperatura maximă a apei calde este de 110°C.

în acest context, sistemul de termoficare al municipiului Ploiești este unul atractiv, 'care a reușit să se mențină competitiv în raport cu tendința din alți poli de creștere (Cluj-Napoca, Brașov, Iași) de debranșare de la sistemul centralizat și de instalare de centrale termice individuale pe bază de gaze naturale.

Evoluția numărului de apartamente branșate la Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică (SACET) în perioada 2013-2016 este redată în graficul următor:

Evoluția numărului de apartamente branșate la SACET Ploiești


Energia termică distribuită principalelor categorii de consumatori pentru perioada 2013-2016 este redată în graficele următoare:

Energie termică (Gcal)

Clădiri publice


Energie termică (Gcal) Sector terțiar




Energie termică (Gcal) Sector rezidențial


Figura 13 Energia termică distribuită consumatorilor din municipiul Ploiești


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

Totuși, în pofida eforturilor depuse pentru îmbunătățirea eficienței și menținerea prețului la căldură la cel mai mic nivel din România, rețeaua de termofîcare din Ploiești se confruntă cu b serie-, de greutăți. Principala problemă o constituie pierderile de căldură din cauza scurgerilor de apă caldă din rețea. în prezent, pierderile tehnice și cele comerciale pe rețea se ridică la 25%.

în acest context, a fost elaborat un plan de investiții pentru rețeaua de termofîcare din municipiul Ploiești pentru orizontul 2025, care vizează proiecte de peste 100 mii. euro pentru modernizarea rețelei termice primare și secundare. La acestea s-ar putea adăuga soluții de utilizare a biomasei și a altor resurse regenerabile pentru producerea de energie termică și electrică.

3.11.2 Alimentarea cu energie electrică

Transportul energiei electrice în zona Ploiești este asigurat de CNTEE Transelectrica, prin:

  • •  LEA 400 kV Domnești-Brazi Vest-Dârste, care asigură și conexiunea noii centrale electrice în cogenerare a PETROM, cea mai mare de acest tip din România;

  • •  LEA 220 kV Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu;

  • •  LEA 220 kV Fundeni-Brazi Vest;

  • •  LEA 220 kV Brazi Vest-Târgoviște-Bradu.

De asemenea, există stații de transformare 400/220/110 kV la Brazi Vest și PETROM, respectiv de 220/110 kV la Teleajen. Zona Ploiești este inclusă și în inelul de 400 kV al municipiului București. Producerea de energie electrică de la nivelul Polului de creștere Ploiești este asigurată de:

  • •  Termocentrala Brazi, aflată în proprietatea OMV Petrom. Aceasta funcționează pe bază de gaze naturale și a fost inaugurată în 2011, în urma unei investiții de peste 530 mii. de euro, având o putere instalată de 860 MW, capabilă să asigure 10% din energia produsă în România. întrucât este extrem de flexibilă și poate fi pornită și oprită rapid, centrala Petrom va fi folosită și pentru a echilibra producția de energie eoliană a țării atunci când vântul nu bate. Centrala a produs 1,86 TWh de energie electrică în 2012, respectiv 2,86 TWh în 2013;

  • •  Unitatea de cogenerare deținută de compania Coca-Cola, inaugurată în anul 2009, la fabrica sa din Ploiești;

  • •  Centrala de cogenerare cu o capacitate de 107 MW deținuta de Dalkia Termo Prahova, operatorul de termofîcare;

  • •  Lukoil România care deține o centrală de cogenerare cu o capacitate de 45 MW.

Din perspectiva puterii instalate a centralelor de cogenerare, județul Prahova se situează pe primul loc la nivel național.

în ceea ce privește rețeaua de distribuție a energiei electrice, aceasta este operată în prezent de Sucursala de Distribuție din Ploiești a S.C. Electrica Distribuție Muntenia Nord S.A. Sucursala de Distribuție din Ploiești are ca obiect principal de activitate distribuția energiei electrice precum și exploatarea, dezvoltarea sistemelor de distribuție, PRAM, telecomunicații și tehnologia informației. Sucursala deține instalații electrice de distribuție în zona de S-E a României, pe raza județului Prahova, după cum urmează:

  • •  834,84 km linii 110 kV (circuit);

  • •  3.397,15 km linii medie tensiune (circuit);

  • •  10.583,82 km linii joasă tensiune (circuit);

  • •  46 de stații de transformare (dintre care 30 de 110 kV și 16 de medie tensiune);

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

•  2.088 de posturi de transformare.

Din totalul liniilor, doar 16,6% sunt subterane (LES), restul fiind aeriene (LEA); Lipsa unui sistem de canalizație subterană pentru liniile aeriene de toate tipurile este una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă municipiul Ploiești, care afectează și fațadele blocurilor de locuințe și ale unor clădiri cu certă valoare arhitecturală, imprimând un aspect urban inestetic. în plus, unele stații și posturi de transformare din municipiu sunt subdimensionate și învechite, fiind necesară înlocuirea acestora pentru a evita problemele în asigurarea continuității furnizării către consumatori.

3.12 Infrastructura pentru alimentarea cu GAZE NATURALE

Având în vedere avantajele pe care le are gazul metan ca sursă de energie, se observă o extindere continuă a infrastructurii de transport și distribuție a acestuia, precum și conectarea la rețelele regionale și zonale ale unor localități noi.

Distribuția de gaze naturale este asigurată în municipiu de către S.C. Distrigaz Sud Rețele S.R.L, membră a grupului GDF SUEZ/ Engie România.

Furnizorul de gaze este GDF SUEZ/ Engie România.

în pofida investițiilor semnificative realizate în ultimii ani de distribuitorul de gaze naturale, o parte a rețelei este uzată fizic și moral, fiind necesară înlocuirea conductelor și a branșamentelor cu unele modeme, pentru îmbunătățirea continuă a siguranței în alimentare pentru clienți. Pentru atingerea acestui obiectiv, în perioada 2013-2014, a fost inițiat în municipiul Ploiești un amplu program de înlocuire a rețelei de gaze cu o vechime de exploatare de peste 50 ani. Proiectul prevede reabilitarea a 94 km de rețea, reprezentând aproximativ 40% din rețeaua de oțel existentă în Ploiești, iar efortul presupus de această investiție se cifrează la 29 milioane de lei. Lucrările au fost concentrate în următoarele zone: Cartierul Mihai Bravu, Centrul Civic I, Centrul Civic II, Lupeni - Hașdeu, Buna Vestire, Nicolae Titulescu și Andrei Mureșanu.

Evoluția consumului de gaze naturale în perioada 2013-2015 arată că cel mai mare consum total de gaze în municipiu a fost înregistrat în anul 2014, iar cel mai mare consum de gaze pentru uz casnic în anul 2013.

VOLUMUL DE GAZE NATURALE DISTRIBUITE ÎN MUNICIPIUL PLOIEȘTI (MII M3)

2015

2014

2013

"---------------

42383

58304

r

43364

58741

43612

58372

______________________J

■ uz casnic "uz non-casnic

Figura 14 Volumul total de gaze naturale distribuite

Sursa: INSSE -Tempo Online

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Conform datelor statistice la nivelul anului 2015, rețeaua de distribuție a gazelor naturale '' totalizează 403,6 km, fiind mai mică față de anul 2013, așa cum se poate observa și în figura următoare:


Figura 15 Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale în municipiul Ploiești

Sursa: INSSE - Tempo Online

  • 3.13 Infrastructura pentru APĂ - CANAL

A. Alimentarea cu apă potabilă

Municipiul Ploiești deține o rețea de distribuție a apei potabile, în lungime totală de aproximativ 417 km, din care 20 km sunt pentru rețeaua de aducțiune a apei. Din totalul celor 882 de străzi din municipiul Ploiești, 817 dispun de rețea de alimentare cu apă în totalitate, 43 parțial, iar 22 deloc. De asemenea, unele zone din municipiu, precum coloniile Vega și Teleajen sunt conectate la rețelele de utilități ale agenților economici din zonă, care au propriile foraje și nu la rețeaua publică, aici neputând fi realizate investiții ale municipalității din cauza restricțiilor de proprietate asupra terenurilor.

Operatorul furnizează apă locuitorilor municipiului din două tipuri de surse:

  • •   surse subterane (fronturile de captare Crângul lui Bot, Nord-Est și Nord-Vest (aproximativ 82% din consumul total de apă de la nivelul municipiului);

  • •  surse de suprafață - lacul de acumulare Paltinul (18%).

Lunar se efectuează aproximativ 1.000 de probe pentru calitatea apei, acestea indicând încadrarea acesteia în normele de potabilitate de la nivel național.


în tabelul următor sunt perezentați principalii indicatori ai sectorului pentru anul 2013:

Tabel nr. 3

Indicator/an

2013

Lungimea rețelei simple de distribuție a apei (km)

416,5

Capacitatea de producerea a apei potabile (m3/zi)

91.248

Volumul de apă distribuită (m3)

11.465.636

din care uz casnici m3)

9.128.696

Sursa: INSSE-Tempo Online

30


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


B. Colectarea și epurarea apelor uzate, transportul și descărcarea apelor meteorice

Rețeaua de canalizare din municipiul Ploiești măsoară aproximativ 328 km. Din cele 882 de străzi din municipiu, 664 au un sistem de canalizare în proporție de 100%, 60 parțial, iar 158 nu au un sistem de canalizare.

în ceea ce privește serviciul de canalizare, compania colectează anual aproximativ 15-16 mii. m3 de ape uzate și epurează peste 20 mii. m3. Sistemul de canalizare al municipiului este unul de tip mixt, apele uzate menajere, industriale și meteorice fiind preluate de două colectoare prinicipale. în perioadele cu precipitații foarte bogate, există posibilitatea eliminării surplusului de ape direct în pârâul Dâmbu. Sistemul divizor de canalizare ocupă o suprafață mică a municipiului (de ex. cartierele Ploiești Nord și Bereasca). Stația de epurare a municipiului Ploiești este situată în partea de sud-est a orașului și are o capacitate de 1.200 1/s, emisar fiind pârâul Dâmbu.

3.14 Managementul DEȘEURILOR

Sistemul de management integrat al deșeurilor Prahova este un proiect complex de aproximativ 36 de mii. euro (fără TVA), finanțat din fonduri UE prin POS MEDIU 2007-2013. Contractul pentru planul de deșeuri solide a fost semnat în anul 2013 și are următoarele componente:

  • •  închiderea depozitului de deșeuri neconforme din Ploiești, cu o suprafață de 31 ha și construirea stațiilor de transfer a deșeurilor de la Bușteni/ Sinaia și Urlați;

  • •  construirea stației de sortare a deșeurilor reciclabile Boldești-Scăeni, cu o capacitate de aproximativ 45.0001/ an;

  • •  construirea stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile din Ploiești, lângă fostul depozit neconform;

  • •  achiziția de echipamente aferente SM1D, în vederea dotării UAT membre ale ADI cu pubele cu 2 fracții, containere pentru colectare selectivă, compostoare etc.;

  • •  achiziția de servicii de asistență tehnică privind managementul proiectului, de supervizare și de verificare a lucrărilor, de audit financiar, de publicitate.

Sistemul va include și componentele care au fost realizate anterior din alte surse de finanțare, precum stația de presortare de la Drăgănești. Aceste lucrări au început în anul 2014 și vor fi finalizate în perioada 2016-2017. Investițiile realizate prin proiect vor fi acompaniate de investiții din fonduri proprii ale operatorilor de salubritate, care să vizeze cu precădere achiziția echipamentelor de colectare și a restului de pubele (20-30% din total).

Colectarea deșeurilor în municipiul Ploiești este organizată de o firmă privată - S.C. Rosal Grup S.A. Groapa de gunoi de la Boldești-Scăeni (pe teritoriul Polului de Creștere Ploiești) este administrată de o altă firmă privată - S.C. Vitalia Servicii pentru Mediu S.A. în anul 2012, cantitatea de deșeuri colectată în municipiul Ploiești a fost de aproximativ 300 kg/ persoană.

Rampa de gunoi Vitalia are capacitatea de a produce biogaz, în acest sens fiind deja implementat un proiect de 2 milioane de euro, pentru o capacitatea instalată de 0,6 MW, care ulterior va crește la 1 MW. Vitalia intenționează să investească alte câteva milioane de euro pentru a produce între 6 și 8 MW de energie electrică și termică printr-un proces de gazeificare. Producția unui kWh de biogaz este mai ieftină decât a energiei din alte surse regenerabile.

începând cu anul 2012, colectarea selectivă a deșeurilor a fost introdusă în municipiul Ploiești. Colectarea selectivă se face direct la sursă, nu la groapa de gunoi, fiind astfel înregistrate rezultate

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

impresionante. în anul 2013, de exemplu, dej a un sfert din gunoiul menaj er colectat era reciclat. Pentru clădirile rezidențiale, colectarea selectivă se face în două feluri; locuitorilor municipiului distribuie saci speciali pentru colectarea materialului reciclabil separat de deșeurile organice, dar și suporturi pentru aceștia, iar operatorul de salubritate strânge acești saci direct de la rezidenți.

în clădirile rezidențiale etajate, deșeurile sunt reciclate în pungi disponibile la fiecare etaj. Aceste pungi sunt apoi colectate în containere speciale, amplasate în diferite locuri. Majoritatea containerelor se află în apropierea clădirilor rezidențiale. în municipiu există 260 de puncte de colectare selectivă, unde pot fi depozitate deșeuri sub formă de hârtie, sticlă și plastic. în plus, există 39 de platforme subterane, îngropate în pământ, care au doar capacul în afară.

Rata de colectare selectivă este mai mare la nivelul gospodăriilor individuale decât la nivelul clădirilor rezidențiale. Primăria oferă stimulente pentru a încuraja populația din clădirile rezidențiale să separe deșeurile reciclabile de cele organice, oferind o reducere de 20% din taxa de colectare dacă se atinge baremul minim de 3,6 kg de deșeuri/ persoană/ lună.

Din anul 2012, în municipiul Ploiești se derulează campanii de informare a populației cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor și la separarea sticlelor de plastic, a cutiilor de conserve și a hârtiei de gunoaiele organice. Populația a reacționat pozitiv la aceste inițiative, dovadă stând procentul de colectare selectivă din oraș. Tariful pentru colectarea deșeurilor solide este de 6 RON/ persoană/ lună.

Administrația municipală va lua măsuri pentru a soluționa problema deșeurilor din construcții, provenite de pe șantiere, din demolări și alte activități conexe. în prezent, nu există reglementări cu privire la deșeurile din construcții și nicio indicație privind locurile în care acestea ar trebui depozitate sau privind tarifele conexe. Consiliul local dorește să adopte o hotărâre care să impună constructorului sau societăților de construcții să specifice în mod clar, înainte de începerea activităților legate de construcții, ce intenționează să facă cu deșeurile rezultate din construcții/ demolări și unde urmează să le depoziteze.

3.15 Calitatea mediului

Pe raza județului Prahova există un număr de 14 operatori care dețin autorizații privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru activități ale instalațiilor aflate sub incidența prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Procedura de emitere a autorizațiilor privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020 se regăsește în Ordinul nr. 1897/2007, modificat și completat cu Ordinul nr. 2069/2010 și Ordinul nr. 3420/2012.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI




O activități industriale eub incidența Legii nr. 273/2013 privind emisiile industriale (iPPC)

O alte unitâțl Industriale care intri sub Incidențe Legii nr. 278/2013

O alte unitati cu un impact semnificativ asupra calitâții aerului

Figura 16 Poluarea aerului

Sursa: SIDU

3.15.1 Calitatea apelor

în anul 2013, în județul Prahova, corpurile de ape subterane au fost monitorizate în 8 izvoare, 32 foraje și 6 fântâni. Numai 3 dintre acestea au înregistrat depășiri la indicatorul azotați, reprezentând un procent de 6,52%. Urmărirea calității apei de suprafață destinate potabilizării s-a realizat printr-un număr de 17 secțiuni în sub-bazinul hidrografic Prahova.

Secțiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apă pentru prizele situate pe apele curgătoare de suprafață și în secțiunea de priză (baraj, mal), în cazul acumulărilor. Conform Legii Apelor nr. 107/ 1996, cu modificările și completările ulterioare, au fost stabilite ca puncte de monitorizare acele corpuri de apă desemnate pentru captarea apei pentru consumul uman care asigură în medie mai mult de 100 m3 apă/ zi. Secțiunile de potabilizare s-au încadrat în categoriile de calitate după valoarea medie anuală a indicatorilor fizico-chimici și microbiologici, îndeplinind condițiile de potabilizare impuse de NTPA 013/ 2002, conform HG 100/ 2002 cu modificările și completările ulterioare.

în anul 2013, dintre cele 25 de corpuri de apă monitorizate, 71 % au avut o stare ecologică bună, iar 29% o stare ecologică moderată. De asemenea, acumulările de la Paltinu și Măneciu, care asigură o bună parte din necesarul de apă potabilă al aglomerării urbane Ploiești, au un potențial ecologic bun.

De remarcat este faptul că doar 31,4% din apele uzate care necesită epurare au fost epurate corespunzător în anul 2013, procent care ajunge la 12,2% în cazul apelor menajere, la 40,5% pentru cele din industria alimentară, la 42% pentru învățământ și sănătate, la 52,7% în sectorul de comerț și servicii. Cauzele au rezultat din echiparea insuficientă a stațiilor de epurare cu treaptă terțiară în cazul


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


stațiilor orășenești și chiar cu treaptă biologică în cazul stațiilor industriale. în anul 2013, în zona / Ploiești au fost evacuate substanțe organice, nutrienți (de la aglomerările urbane, fermele zootehnice, industria alimentară și a băuturilor, industria chimică), metale grele, micropoluanți organici periculoșiT- ™ (industria chimică) etc.

în anul 2013 s-a înregistrat o poluare accidentală în sub-bazinul Prahova, pe pârâul Dâmbu, produsă de OMV PETROM SA ASSET VII Muntenia Est, Sector 23, Ploiești Vest. Au fost prezente irizații de petrol pe cursul de apă, precum și petrol cantonat în vegetația de pe malurile pârâului. A fost monitorizată evoluția fenomenului de poluare și s-a ecologizat zona afectată.

3.15.2 Calitatea aerului

Calitatea aerului în municipiul Ploiești este monitorizată de Agenția de Protecția Mediului Prahova (APM Prahova), fiind apreciată pe baza datelor provenite din Rețeaua Locală de Monitorizare a Calității Aerului din aglomerarea Ploiești. Există 6 stații automate și 6 stații manuale prin care se realizează monitorizarea calității aerului.

Din punctul de vedere al presiunii asupra stării de calitate a aerului din județul Prahova, activitățile responsabile pentru poluarea aerului în anul 2013 au fost următoarele:

  • •  activitățile de arderi în industrii energetice: producerea de energie electrică și termică; rafinarea petrolului (rafinare/ stocare) reprezintă principala sursă a emisiilor de SOx și NOx;

  • •  creșterea animalelor și managementul deșeurilor reprezintă principala sursă a emisiilor de NH3;

Petrolul (rafinare+stocare) și gazele naturale, respectiv arderile în surse staționare de mică putere (instituționale / comerciale și rezidențiale) reprezintă principala sursă a emisiilor de compuși organici volatili.

Emisiile provenite din producerea energiei electrice și termice au scăzut semnificativ prin îmbunătățirea echipamentelor de reținere a poluanților, trecerea la combustibili mai curați și îmbunătățirea eficienței energetice. Cu toate acestea, producția de energie și sectorul distribuției rămân o sursă importantă de poluare a aerului și sunt responsabile pentru emisiile de NOx și SOx.

Sectorul transportului rutier este si el o sursă majoră de poluare a aerului.

Două dintre stațiile de monitorizare a calității aerului din municipiu sunt folosite pentru urmărirea poluării provocate de traficul rutier:

  • •  stațiile PH-1 (APM sediu) și PH-5 (Bd. București) sunt stații care monitorizează impactul traficului asupra mediului. Poluanții monitorizați sunt cei specifici activității de transport și anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m+p - xilen și

  • •  stația ICERP amplasată în zona de nord a municipiului Ploiești care monitorizează activitatea unităților DERO-LEVER, BIANCA INTERNAȚIONAL, FRIGORIFER Ploiești și traficul rutier (DN 1), prin analiza indicatorilor: NH3, HCHO, H2S, fenol, pulberi în suspensie.

Conform datelor prezentate în Raportul anual privind starea mediului în județul Prahova, pe parcursul anului 2013 au fost înregistrate depășiri la stațiile de monitorizare a calității aerului aferente traficului rutier: puleri în suspensie la stațiile APM Prahova (9 depășiri) și ICERP (19 depășiri); NH3 la stația ICERP (14 depășiri), H2S la Stația ICERP (o depășire).

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

în cele ce urmează prezentăm un centralizator privind indicatorii de :alitate a APM Prahova ianuarie - decembrie 2013:

Tabel nr. 4


Stația

PoWttut

prelev

Sir

total

hi

prut»

step

ptGQ»

TendiH ăepâțifii

CM A

cane

medie»

tuna mtare i > kw cg.     maț»

misuraU (C M A tf SÎM

12574/8?»

0

1

2

3

4

5

6

7

8

10

11

Ap M

Franova-

KCNO

24 h

250

0

0

0

0.012

0.0033

0.9428

0.0117

Decembrie        (

NH3

24 h

250

0

0

0

0.1

0.03

0X289

0.0952

ianuarie

H2S

24 n

250

0

0

0

0.008

00025

0.8064

00076

Aprilie

1 Sediy

1 ZcA3

PicseștiV

Pufben in

suspensie

24 h

250

9

3.6

4.5

0.15

0.1469

0.9912

0152

Mai

Sîat«a i.CER.P

Zâna Pkriețtt N

HCNO

24 h

250

32

12.8

18.69

0.012

0.0071

13.148

0.0156

Ianuarie

NH3

24 h

250

14

5.6

34.78

0.1

0.0435

10,875

0 149

Mat

H2S

24 h

2SO

1

0.4

0

0.008

0.0031

10.333

00088

Septembrie

Pulberi în suspensie

24 h

250

19

76

0.273

015

0147

0.9839

0.152

Aprilie, Mat

Sursa: PMUD

Vehiculele grele reprezintă cea mai importantă sursă de NOx, PM10/PM2.5 și metale grele în timp ce autoturismele sunt surse importante pentru CO, NH3 și NMVOC . în figura de mai jos sunt prezentate emisiile de poluanți pe tipuri de autovehicule:

Variația emisiilor de CO, NMWK, NH3 pe tipuri de autovehicule - 2013


Figura 16 Variația emisiilor/ tipuri de autovehicule în anul 2013 - municipiul Ploiești Sursa: PMUD

3.15.3 Calitatea solurilor

în urma monitorizării calității solului din punct de vedere al conținutului de metale grele, în cele 7 puncte din municipiul Ploiești, valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii nichel și cupru,

35




LIGHT^G ;


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


în anumite puncte de monitorizare, depășesc foarte puțin valorile normale în sol. Pentru indicatorii cadmiu, plumb și zinc valorile medii anuale măsurate se încadrează în valorile admise (conform Ordinului Ministerului Mediului 756/ 1997).

Zonele critice sub aspectul deteriorării solurilor însumează la nivelul județului o suprafață de 132,13 ha, din care aproximativ 100 ha sunt contaminate de activități ale industriei extractive a petrolului și depozitări de reziduuri petroliere. La acestea se adaugă suprafețe mult mai extinse de situri industriale total sau parțial abandonate (ca urmare a sistării sau restrângerii activității unor întreprinderi industriale), ridicate mai ales în perioada comunistă sau chiar în perioada interbelică (rafinăria Astra Română, fabrica de postav Dorobanțul, uzina de utilaj petrolier 1 Mai etc.); acestea prezintă la rândul lor riscuri de mediu, chiar dacă nu critice și ar trebui monitorizate atent. Astfel de situri se găsesc în zona PC la Brazi, Boldești-Scăeni și în municipiul Ploiești.


zone poluate (depozitare reziduuri petroliere, batal depozitare slam)

suprafața sitarilor afectate pe UAT - brownfields [mp]

Figura 17 Zone poluate (soluri deteriorate)

Sursa: SIDU



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


tg/ ZfMZ'' 3/ Z'-'Z-T =i Z                 . I

n \ y- '

W V

O altă problemă majoră la nivel local o reprezintă deficitul de suprafețe împădurite; .tpai aies-Zv/' în partea de sud a teritoriului (zona de câmpie). In plus, asupra pădurilor existente se manîreștă pfesîuni^F antropice majore, mai ales sub forma tăierilor ilegale; zonele cele mai problematice sunt Dămbii și Plopeni-Sat.


intre 1% si 51


intre 5% si 15%



suprafețe împădurite (ha)


Figura 18 Suprafețe împădurite

Sursa: SIDU

3.15.4 Poluarea fonică

La nivelul municipiului Ploiești principalele surse de zgomot sunt:

  • •  traficul rutier, care provoacă și cea mai mare parte a poluării cu particule;

  • •  traficul feroviar (tramvaie sau trenuri);


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


  • •  activitatea industrială.                                                                     ; <

La nivelul județului Prahova, monitorizarea nivelului de zgomot se efectuează în punctele stabilite prin programul de activitate de la laboratorului APM Prahova. în urma acestor monitorizări pe parcursul anului 2013, s-a constatat că în 70.66% din numărul determinărilor, valorile înregistrate sunt mai mari decât limitele impuse de STAS 10009/88. Măsurătorile de zgomot au vizat zonele care pot prezenta riscuri de afecțiuni pentru populația expusă.

Pentru aceste surse de zgomot există valori maxime permise în prezent, precum și ținte ale acestor valori care trebuie atinse la nivelul anului 2014, în funcție de indicatorii Lzsn (zi, seară și noapte) și Lnoapte. Pentru primul indicator, valorile maxime permise în cazul traficului rutier, feroviar și aerian sunt de 65dB. în cazul activității industriale, valorile maxime permise pentru Lzsn sunt de 65dB. Pentru zgomotul pe timp de noapte, valoarea maximă permisă în cazul traficului rutier, feroviar și aerian, precum și pentru activitatea industrială este de 50dB.

La nivelul municipiului Ploiești au fost elaborate hărți strategice de zgomot pentru evidențierea surselor de poluare.

Astfel, în anul 2013 Municipiul Ploiești a demarat proiectul “Harta strategică de zgomot -cartarea zgomotului și reactualizarea (revizuirea) hărților strategice de zgomot unitare și a planurilor de acțiune pentru reducerea nivelului de zgomot emis de traficul rutier, feroviar și industrie pentru aglomerarea urbană Ploiești” privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental.

Ca urmare a acestui contract au fost elaborate hărți acustice strategice globale și individuale pentru următoarele surse de zgomot:

  • •  trafic rutier: străzi principale și alte străzi care provoacă o poluare acustică notabilă;

  • •  activități industriale.

Rezultatele evidențiate în hărțile de zgomot sunt prezentate în cele ce urmează:

  • •  trafic rutier: s-au constatat depășiri ale valorilor limită pentru Lzsn și Ln. Rezultatele trasării hărții strategice de zgomot pentru traficul motorizat arată că cele mai mari nivele sonore se înregistrează pe principalele căi de comunicare ale localităților: mari bulevarde, drumuri județene și drumuri naționale;

  • •  trafic feroviar - CFR + tramvai: nu se constată depășirea valorii limită pentru Lzsn și Ln;

  • •  activități industriale: nu se constată depășirea valorii limită pentru Lzsn și Ln.







Figura 20 Aglomerarea urbană Ploiești - sursa căi ferate tren, indicatorul Lzsn (stânga) și Lnoapte (dreapta)

Sursa: PMUD

UGHTjhv

® COMPAN'



Conceperea și implementarea unei politici energetice durabile este un proces dificil și îndelungat, care trebuie planificat sistematic și gestionat permanent. Acesta necesită colaborarea și coordonarea dintre diverse departamente ale administrației locale, cum ar fi: protecția mediului, utilizarea terenurilor și planificarea spațiului; economie și probleme sociale; managementul construcțiilor și infrastructurii; mobilitate și transport; buget și finanțe; achiziții etc. în plus, una dintre provocările majore în calea succesului este faptul că procesul de elaborare a PAED nu ar trebui să fie perceput de diferitele departamente ale administrației locale ca fiind o problemă externă, ci trebuie integrat în rutina acestora: mobilitatea și planificarea urbană, managementul activelor autorității locale (clădiri, flota municipală, iluminatul public), comunicarea internă și externă, achizițiile publice.

Pentru a integra toate domeniile care pot avea impact asupra procesului de planificare a PAED, Municipiul Ploiești își va adapta și optimiza structurile administrative interne.

în acest sens, elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea implementării PAED presupune colaborarea și implicarea mai multor entități, atât publice cât și private. Acest proces va fi asigurat prin intermediul unui Comitet de implementare și monitorizare a PAED (denumit Comitetul PAED), compus din:

  • •  Municipiul și structurile subordonate;

  • •  Operatorii de servicii publice locale (termoficare, iluminat public, transport public, salubritate, administrarea domeniului public etc.);

  • •  Operatorii de servicii publice generale (energia electrică, furnizarea de gaze naturale);

  • •  Mediul de afaceri;

  • •  Structurile asociative de reprezentare a cetățenilor (Asociații de proprietari, alte ONG-uri);

  • •  Cetățenii.



Operatorii de servicii publice locale (termoficare, iluminat public, transport public, salubritate, administrarea domeniului public etc.);

Operatorii de servicii publice generale (energia electrică, furnizarea de gaze naturale) ;

Mediul de afaceri;

Structurile asociative de reprezentare a cetățenilor (Asociații de proprietari, alte ONG-uri);

Cetățenii.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

• Comitetul PAED va avea în componență:

o Reprezentanți ai Direcției Economice;

o Reprezentanți ai Direcției Relații Internaționale;

o Reprezentanți ai Direcției Tehnice-Investiții;

o Reprezentanți ai Direcției Gestiune Patrimoniu;

o Reprezentanți ai Direcției Generale de Dezvoltare Urbană; o Reprezentanți ai Direcției Comunicare, Relații Publice;

o Administratorul Public.

Direcția

Gf D

merală < ezvoltar

î ]

Urbană


Direcția

Economică


F^^Directia

Relații k Internaționale J


Direcția Comunicare, Relații Publice


Comitet

PAED


uirecția Tehnică-1 m/octit îî

1.

11 ivtJoiiyi


Administrator Public


Direcția^^^

Gestiune

Datrimoniu Â


în funcție de natura și complexitatea acțiunilor derulate, Coordonatorul Comitetului PAED va putea convoca, la ședințele privind stadiul implementării PAED, reprezentanți din cadrul:

  • •  operatorilor de servicii publice locale (apă-canalizare, transport public local, energie termică, gestionarea deșeurilor);

  • •  instituțiilor publice (APM, DJS Prahova, AE3R Ploiești);

  • •  operatorilor de servicii publice generale (energie electrică, furnizare de gaze naturale);

  • •  ONG-urilor (Zona Metropolitană etc.);

  • •  Reprezentanților instituțiilor de învățământ preuniversitar.

Principalele funcții pe care le va îndeplini Comitetul PAED sunt de:

  • •  Management;

  • •  Monitorizare;

  • •  Raportare.

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

4.2 Capacitatea atribuită personalului

în ceea ce privește principalele responsabilități ale membrilor Comitetului PAED, acestea vor consta în:

  • •   gestionarea comunicării interne și externe, inclusiv informarea și publicitatea măsurilor și acțiunilor întreprinse, la nivelul tuturor categoriilor de public: beneficiari direcți sau indirecți;

  • •   monitorizarea progresului implementării PAED prin colectarea datelor;

  • •   prelucrarea și interpretarea rezultatelor și elaborarea rapoartelor tehnice și financiare, odată la doi ani de la depunerea PAED în cadrul Convenției Primarilor;

  • •   culegerea și evaluarea datelor relevante în vederea realizării inventarului de emisii de CO2;

  • •   controlul și ajustarea PAED, dacă este necesar, în vederea atingerii obiectivelor.

Comitetul PAED va răspunde de următoarele activități:

  • •   Coordonarea și implementarea proiectului;

  • •   Crearea echipei de management și a celei de implementare;

  • •   Achiziții publice și management financiar;

  • •   Managementul riscului și al resurselor umane;

  • •   Monitorizarea proiectului și raportarea.

4.3 Implicarea actorilor locali și a cetățenilor

Actorii locali în domeniul politicii energetice au fost consultați atât în timpul realizării bazei de date, cât și în faza elaborării formei finale a PAED. Acesta a fost transmis spre consultare:

  • •  Serviciilor tehnice din cadrul Municipiului Ploiești;

  • •  Serviciilor Publice aflate sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Ploiești;

  • •  Companiilor publice și private.

în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/ 2003, republicată, privind transparența decizională în administrația publică locală, Municipiul Ploiești va urma procesul de consultare publică pe tema elaborării PAED Ploiești, draftul final fiind disponibil spre consultare și completare pe pagina de web: www.ploiesti.ro. la secțiunea: http://www.nloiesti.ro /dezbatere-paed. Propunerile de completare trimise în scris din partea persoanelor fizice și juridice se vor primi pe adresa de e-mail: comunicaretĂnloiesti.ro. la tel./fax: 0244/ 513829 sau la secretariatul instituției din Bd. Republicii nr. 2, Ploiești.

Documentul actualizat prin implicarea și contribuția tuturor celor interesați - persoane fizice, departamente și structuri din cadrul Municipiului Ploiești, regii, alte instituții publice, structuri asociative, organizații patronale, va fi supus aprobării de către Consiliul Local al Municipiului Ploiești.



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ.

MUNICIPIUL PLOIEȘTI              ;



  • 4.4 Buget

Proiecția bugetară 2014 - 2023


Un pas important în analiza sumelor ce pot fi atrase de Municipiul Ploiești din fonduri structurale, de coeziune și naționale, pe orizontul de timp 2017 - 2020 este de a determina capacitatea administrației publice locale de a asigura cofinanțarea proiectelor de investiții propuse.

în prezent plafonul maxim de îndatorare este reglementat la 30% din veniturile proprii, fapt ce permite luarea în considerare și pentru perioada de programare 2014 - 2023 a posibilității accesării de fonduri rambursabile (credite bancare) pentru asigurarea cofinanțării proprii la proiectele europene.

Surse de finanțare prevăzute pentru investițiile din PAED

în ceea ce privește cadrul financiar în susținerea implementării politicii locale de energie și mediu, Municipiul Ploiești utilizează următoarele surse de finanțare:

  • •  Bugetul local;

  • •  Fondurile guvernamentale cu destinație specială pentru susținerea de proiecte privind: reabilitarea blocurilor de locuințe, introducerea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea de proiecte de infrastructură;

  • •  Fondurile structurale;

  • •  Programele comunitare (ex: Inteligent Energy Europe, CIVITAS II, JESSICA etc.);

  • •  Acordurile Interguvernamentale (ex: Programul de Cooperare Elvețiano - Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse);

  • •  Parteneriatele public privat.

Activitățile și proiectele sunt prezentate, de asemenea, din punctul de vedere al celor patru funcții îndeplinite de municipalitate pe probleme de energie, respectiv:

  • •  Consumator;

  • •  Producător;

  • •  Reglementator;

  • •  factor motivator.

Pentru implementarea acțiunilor cuprinse în PAED Ploiești (Tabel nr. 24) s-a estimat următorul buget:

Tabel nr. 5

Buget prevăzut pentru implementarea PAED (€)

Sursă

Costuri investiționale (f}

Costuri neinvestiționale (f)

Resursele proprii ale autorității locale

58.698.717

o

Alți actori

- Fonduri și programe naționale

36.695.798

0

- Fonduri și programe UE

201.514.583

0

- Privați

0

0

Total

296.909.098


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


SURSE BUGET PAED PLOIEȘTI


68%

Figura 21 Surse Buget PAED Ploiești

Bugetul prezentat în tabelul și graficul de mai sus este unul estimativ și va fi actualizat pe măsura elaborării documentațiilor tehnico-ecomonice pentru fiecare acțiune a PAED Ploiești.

4.5 Măsuri planificate pentru monitorizare și continuare

în calitate de structură de monitorizare a rezultatelor implementării activităților prevăzute de Convenția Primarilor, Municipiul Ploiești urmărește proiectele, individual sau pe sarcini comune, în conformitate cu metodologia de implementare a managementului de proiect:

o Stabilirea etapelor și termenelor pentru fiecare obiectiv aprobat prin PAED;

o Stabilirea responsabilităților în derularea proiectelor, în funcție de modalitatea de finanțare și de atribuțiile departamentelor de specialitate din administrația locală;

o Monitorizarea respectării termenelor de îndeplinire a sarcinilor pe baza unei metodologii de tip Gantt;

o Monitorizarea implementării și rezultatelor după finalizarea obiectivelor;

o Prezentarea rapoartelor anuale privind stadiul de implementare a sarcinilor alocate și a termenelor de îndeplinire către Consiliul Local al Municipiului Ploiești.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


'• ‘  ......?        X/

5. INVENTARUL DE REFERINȚĂ AL EMISIILOR ȘI LNFO1UMAȚIILE AFERENTE; >

____k-2-

5.1 Introducere, concepte cheie, colectare date, metodologia de calcul

în Inventarul de Referință al Emisiilor (IRE) sunt evaluate consumurile de energie ale diferitelor sectoare de pe teritoriul administrativ al municipiului Ploiești și impactul asociat consumului de energie exprimat în emisii de CO2. Datele centralizate evidențiază aportul și impactul fiecărui sector în parte. Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoașterea realității prin analiza datelor disponibile și înțelegerea semnificației acestora. Totodată, prin coroborarea datelor și interpretarea rezultatelor, se pot stabili obiective realiste și măsuri concrete de îndeplinire a obiectivelor.

Inventarul emisiilor de CO2 s-a realizat conform normele metodologice și ghidului recomandat de Convenția Primarilor, disponibil pe www.conventiaimmarilor.eu .

Ca și an de referință pentru cuantificarea emisiilor de CO2 a fost ales anul 2013, an pentru care sunt identificate cele mai cuprinzătoare și fiabile date.

Pentru cuantificarea emisiilor de CO2 s-au utilizat în principal factori de conversie standard IPCC; consumurile finale de energie au fost analizate în următoarele domenii de activitate:

Tabel nr. 6 - Sectoare incluse în IRE Ploiești

SECTOARE ȘI DOMENII EVALUATE (an de referință 2013)

INCLUS

OBSERVAȚII

CLĂDIRI,

ECHIPAMENTE/ INSTALAȚII

CLĂDIRI MUNICIPALE echipamente/facilități

DA

inclusiv serviciile de utilități publice gestionate de municipalitate (sectorul apă-canal, salubrizare, energie termică locală, administrarea domeniului public)

CLĂDIRI TERȚIARE echipamente/ facilități (nemunicipale)

DA

CLĂDIRI REZIDENȚIALE

DA

ILUMINAT PUBLIC

DA

TRANSPORT

PARC MUNICIPAL

DA

flota proprie a municipalității și a companiilor subordonate

TRANSPORT PUBLIC (municipal)

DA

TRANSPORT PRIVAT ȘI COMERCIAL

DA

ALTE SURSE DE EMISII (neasociate consumului de energie)

TRATAREA APEI REZIDUALE

NU

stația de epurare (nămol-biogaz)

TRATAREA DEȘEURILOR SOLIDE

NU

este gestionată în privat

PRODUCEREA DE ENERGIE

PRODUCEREA DE ELECTRICITATE

NU

face parte din Schema Europeană de Comercializare a Certificatelor de Emisii (EU-ETS)

PRODUCEREA DE ENERGIE TERMICĂ

DA


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Utilizarea factorilor de emisie „standard” în conformitate cu (Intergovernmental Panel on Climate Change - grupul interguvernamental de experți privind schimbaăile climatice), acoperă toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe teritoriul autorității locale, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de emisie standard se bazează pe conținutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul inventarelor naționale de emisii de gaze cu efect de seră elaborate în contextul protocolului de la Kyoto.

Tabel nr. 7

Combustibil

Factori de conversie utilizați t COz/MWh

Sursă

Electricitate

0,701

Factor de emisie Standard IPPC

Motorină

0,267

Factor de emisie Standard IPPC

Benzină

0,249

Factor de emisie Standard IPPC

GPL

0. 231

Factor de emisie Standard IPPC

Gaz natural

0,202

Factor de emisie Standard IPPC

Lemn

0,101

Factor de emisie LCA

Deșeuri municipale

0,330

Factor de emisie Standard IPPC

Factori utilizați în cuantificarea consumurilor pe diferite sectoare de activitate.

Pentru conversia combustibililor din unități de masă în unități de energie s-au utilizat puterile calorifice nete din Ghidul IPCC 2006 (2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories) redate în tabelul următor:

Tabel nr. 7*

Combustibil

Putere calorică netă [MWb/t]

Gaz natural lichid

12.3

Benzină

12.3

Motorină

11.9

Gaz petrolier lichefiat

13.1

Gaz natural

13.3

Deșeuri municipale (fracțiunea care nu ține de biomasă)

2.8

Putere calorică netă /tip de combustibili

Contabilizarea emisiilor de CO2 din municipiu s-a efectuat prin înmulțirea cantității de energie consumată în fiecare sector de activitate (exprimata în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru partea de energie termică produsă prin cogenerare s-a calculat factorul de emisie corespunzător. Pentru emisiile directe s-au transformat în unități de energie cantitățile de combustibil consumate.

Pentru administrația locală sectorul industrial este considerat ca fiind unul dintre sectoarele care nu pot fi influențate direct, dar are un impact semnificativ din punct de vedere al consumurilor energetice la nivel local. Deoarece autoritatea publică locală nu are instrumentele de influențare directă și control asupra companiilor din sectorul industrial, consumul de energie și evaluarea emisiilor din acest sector nu

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

au fost luate în considerare în evaluarea generală și au fost exclusa din Inventarul de referință al emisiilor. Legat de acest aspect se cunoaște implicarea multor companii private în acțiuni și programe proprii de eficientizare energetică, legate strict de strategia de dezvoltare a companiei, doar că monitorizarea și controlul implementării acestor măsuri sunt în directa responsabilitate a managementului companiilor. Aceste inițiative private sunt apreciate și încurajate de către primărie pentru că ele aduc plusvaloare efortului local de eficientizare energetică.

Colectarea datelor de bază referitoare la consumul de energie la nivel local s-a realizat prin cereri de date de la furnizorii de energie la nivel local:

  • •  Energie electrică: S.C. Electrica S.A. - S.D.E.E Muntenia Nord S.A;

  • •  Gaze naturale: S.C. Distrigaz Sud Rețele S.R.L. / Engie România;

  • •  Energie termică: S.C Veolia Energie Prahova S.R.L.

Datele prezentate de către acești furnizori de energie au fost prezentate pe categorii de utilizatori, în funcție de modul de înregistrare în bazele proprii de evidență.

Pentru evaluarea consumurilor din sectorul transport au fost utilizate datele privind:

  • •  vehiculele înregistrate în municipiul Ploiești, furnizate de SPFL Ploiești;

  • •  inventarul și consumul de carburanți pentru sistemul public de transport operat de TCE Ploiești S.A., aflat în subordinea Consiliului Local Ploiești;

  • •  parcul auto municipal și al unităților subordonate.

Pentru detalierea consumurilor pentru utilizatorii publici aparținând Municipiului Ploiești a fost utilizată baza proprie de date, respective evidențele contabile din care s-au extras date relevante de consum pe diferiți ani. De asemenea, au fost furnizate de către unitățile subordonate consiliului local date de consum energetic (electric și termic).

Colectarea și evaluarea datelor a vizat și sectoarele deșeuri și apă, prin identificarea cantităților de deșeuri generate la nivel local, inclusiv a cantității de nămol generat la stația de epurare. Aceste date au fost obținute de la societățile comerciale care gestionează aceste sectoare.

Colectarea datelor pentru evaluarea consumurilor energetice a însemnat inițierea unui proiect de realizare a unei baze de date electronice în domeniul energetic care urmează să se implementeze la nivelul administrației publice locale a municipiului Ploiești. Această bază de date se va actualiza permanent fiind o măsură a PAED de realizare a managementului energetic. De asemenea, această bază de date va servi ca instrument de bază în faza de monitorizare a implementării PAED.

Având în vedere problemele deosebite puse de colectarea unor date de consumuri semnificative în domeniul clădirilor din sectorul terțiar, precum și în domeniul transportului privat și comercial s-ar impune următoarele măsuri:

• la nivel local să fie emise reglementări privind obligativitatea înregistrării principalilor indicatori de consumuri energetice în domeniul administrațiilor publice și firmelor private;

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


• impunerea obligativității furnizorilor de energie (energie electrică, gaz) de a inventăriași comunica livrările de energic pe categorii de consumatori și pe unități administrative.

5.2 Evaluarea sectoarelor prioritare generatoare de emisii de CO2

Evaluarea sectorială are drept scop o analiză în detaliu a principalelor sectoare de activitate, prin identificarea consumurilor de energie și cuantificarea emisiile anuale dc CO2 și impactului acestora asupra mediului.

Aceasta analiză sectorială evidențiază situația dezvoltării economice, de mediu și sociale la nivelul anului 2013 a localității, identifică punctele sensibile și orientează acțiunile în sensul îmbunătățirii situației la nivelul sectoarelor; se urmărește definirea obiectivelor clare de diminuare a consumului de energie la nivel de sector și promovarea de acțiuni de atenuare a situației și impactului social și de mediu local.

  • 5.2.1 Clădiri, echipamente/instalații și industrii

5.2.1.1 Clădiri publice municipale

Municipiul Ploiești are în administrare următoarele categorii de clădiri:

  • •  grădinițe de stat: 29 (14 cu program normal, 15 cu program prelungit);

  • •  școli: 25;

  • •   licee și colegii: 17;

  • •  centre sociale: 3;

  • •  sedii administrative: 3;

  • •   unități sanitare: 2;

  • •  case de cultură: 1;

  • •  teatre: 1;

  • •  filarmonici: 1;

  • •  cluburi și baze sportive: 1.

Datele privind consumurile de energie electrică, energie termică și gaze naturale în clădirile publice municipale au fost obținute de la direcțiile și serviciile care coordonează și monitorizează direct aceste sectoare din cadrul Municipiului Ploiești. Aceste date pentru anul 2013 ales ca referință sunt evidențiate în tabelul de mai jos:


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


l ip clădire

Nr. clădiri in grup

Fotal arie utilă

Indicatori

Consum energie electrică

(MWh/an)

Consum energie termică (1) (Gcal/ an)

Consum carburant tt)

Motorină

Benzină

Spitale, dispensare, policlinici etc.

23

13021.00

461.52

3293.35

0.63

2.61

Centre sociale (ASSC)

3

12531.00

53.56

237.92

2.01

2.14

Clădiri social-culturale (teatru, casa de cultură, filarmonica etc.)

3

2777.29

164.00

653.89

4.11

1.11

Clădiri administrative (SPFL, SPCLEP, Poliția Locală)

8

2670.74

242.77

1466.71

11.82

20.94

Altele (Hale și Piețe S.A., Gradina Zoologică, SGU Ploiești)

34

30179.00

3757.03

65467.08

128.41

13.54

Baze sportive (CSM)

3

11634.50

292.77

342.22

3.72

0.18

TOTAL

74

72813.53

4971.65

71461.16

150.70

40.52

TABEL nr. 8 Dale consum energetic sector clădiri publice

NOTĂ:

Pentru clădirile care nu sunt racordate Ia sistemul centralizat de încălzire (SACET) s-a luat în considerare consumul de gaze naturale aferent acestora în unități echivalente (Gcal/ an).

Sediul în care își desfășoară activitatea Primara Municipiului Ploiești, situat în Bd. Republicii nr. 2, aparține Consiliului Județean Prahova, în consecință responsabilitatea pentru implementarea eventualelor măsuri de eficiență energetică pentru această clădire revine Consiliului Județean Prahova.

Pentru sectorul clădiri publice administrative am luat în calcul datele furnizare de către: SPFL, SPCLEP și Poliția Locală Ploiești.



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


ENERGIE ELECTRICĂ (MWH)


ENERGIE TERMICĂ (GCAL)


Figura 23 Energia termică (Gcal) sector clădiri publice

După cum se poate observa în graficele de mai sus, atât în ceea ce privește consumul de energie electrică cât și cel de energie termică, sectoarele care înregistrează cele mai mari consumuri sunt serviciile (SGU Ploiești), urmate de sectoarele sănătate și sport, în condițiile în care conform notei de mai sus pentru sectorul învățământ nu au fost obținute datele de consumuri energetice.

8 0

/    /x]

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

/.


5.2.1.2 Sector terțiar și rezidențial


V- **'5' £■

/A

■' ;s-     ;


Conform studiilor de specialitate energia consumată în prezent în clădiri reprezintă, :^&țăS la 40% din consumul energetic total. Ponderea cea mai mare a consumului energetic este dată de asigurarea confortului termic (55%), urmat de prepararea apei calde (21%), iluminat (14%), restul fiind reprezentat de consumul pentru gătit, spălat, relaxare, instalații anexe etc. Pe de altă parte se știe că un consum energetic mare atârnă greu în balanța economică a unei țări precum și în buzunarele locatarilor care achită facturi mari la întreținere. Mai mult decât atât, folosirea unor sisteme învechite sau neeficiente de producere a energiei pentru consumul casnic reprezintă și o importantă sursă de poluare care afectează sănătatea și diminuează confortul.

Acest sector rezidențial alături de cel al clădirilor publice este sectorul cu cele mai mari disponibilități pentru economii de energie și îmbunătățirea performanței energetice. Conform „Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice” potențialul de reducere a consumului final energetic al acestor sectoare este de 41.5%.

în ceea ce privește blocurile de locuințe, există în municipiu blocuri care au beneficiat de lucrări de reabilitare termică prin programele naționale de creștere a eficienței energetice (OUG nr. 18/ 04.03.2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu modificările și completările ulterioare).

Astfel, în perioada 2011-2013, printr-un program al MDRAP (co-finanțare 50%), au fost reabilitate 26 de blocuri, cu un total de 3.221 apartamente având o suprafață de 224.514 m2. în perioada 2015-2016, au beneficiat de astfel de lucrări 11 scări de blocuri, 426 apartamente cu o suprafață utilă reabilitată termic de 26.770,77 m2 (co-finanțare din fonduri europene POR 2007-2013).

în ultimii ani au fost înregistrate și investiții ale proprietarilor în domeniul termoizolării (anvelopării termice) locuințelor. Eficientizarea energetică a locuințelor a fost înțeleasă ca o investiție utilă de către proprietari, dar a fost implementată în mod individual, rezumându-se la anveloparea exterioară a apartamentelor proprietate personală, care a generat un aspect haotic al fațadelor blocurilor de locuințe. Observația în teren a permis constatarea faptului că există și o serie de locuințe individuale ale căror fațade au fost reabilitate în vederea eficientizării energetice, însă un recensământ oficial al acestora nu este disponibil pentru a evalua ponderea lor reală. Inexistența unui astfel de inventar al locuințelor reabilitate termic de către prorietari se datorează în special faptului că aceste lucrări au fost executate fără obținerea Autorizației de construire (obligatorie conform Legii nr. 50/ 1991). Acesta autorizație, dacă ar fi fost obținută, ar fi impus respectarea unor minime standarde dictate de legislația și normativele tehnice în vigoare. Consecința neobținerii autorizației de construire a fost realizarea unor lucrări de o calitate inadecvată (deja în unele zone se constată degradări ale suprafețelor „reabilitate”, microfisuri în straturile superioare, exfolieri pe suprafețe însemnate ale finisajelor etc.), din cauză că Inspectoratul de Stat în Construcții - ISC, instituția care ar fi trebuit să gestioneze din punct de vedere tehnic și calitativ lucrările, nu a avut nici un control asupra acestora. Lipsa autorizației de construire și a implicării ISC în realizarea acestor lucrări va îngreuna foarte mult orice inițiativă viitoare a municipalității de a realiza lucrări de eficientizare energetică a unor clădiri (blocuri) aflate în situațiă prezentată.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Consumurile energetice ale acestui sector sunt evidențiate grafic în cele ce urmează; datele fiind furnizate de:


  • •  Energie electrică: S.C. Electrica S.A. - S.D.E.E Muntenia Nord S.A,

  • •  Gaze naturale: S.C. Distrigaz Sud Rețele S.R.L. / Engie România,

  • •  Energie termică: S.C Veolia Energie Prahova S.R.L.

Consum energie electrică sector rezidențial (MWh/an) Ploiești


Consum gaze naturale sector rezidențial (MWh/an)


Figura 25 Evoluția consumului de gaze naturale sector rezidențial

Consum energie termică sector rezidențial

(MWh/an)


Figura 26 Evoluția consumului de energie termică sector rezidențial


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


5.2.1.3 Iluminatul Public

Iluminatul public este inclus ca și componentă instituțională în evaluarea energetică a municipiului Ploiești. Datele energetice ale acestui sector au fost obținute de la Regia Autonomă — de Servicii Publice - RASP Ploiești.

Iluminatul public este asigurat prin aproximativ 16.862 corpuri de iluminat cu lămpi, majoritatea pe bază de vapori de sodiu, dar și fluorescente, montate pe stâlpi de beton, metalici și de tip lampadar (în total 15.284 bucăți). Atât stâlpii, cât și corpurile de iluminat au o uzură ridicată, ceea ce generează o eficiență energetică scăzută și costuri ridicate pentru municipalitate.

Mai mult, o parte din sistemul de iluminat public (stâlpii, rețelele și punctele de aprindere) este în proprietatea S.C. Electrica SA - Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Muntenia Nord SA - S.D.E.E. Ploiești, aceasta nefiind predată municipalității.

în prezent infrastructura din proprietatea S.C. Electrica S.A. este folosită cu titlu gratuit de către municipalitate, aceasta având în administrare doar corpurile de iluminat.

întregul Sistem de Iluminat Public (SLP) a consumat în anul 2013 o cantitate de energie electrică activă de 8.981,36 MWh/ an.

Evoluția consumul energetic al sistemului de iluminat public pentru perioada 2013-2016 este redată în graficele următoare:

Consum energie electrică (KWh/an) - Iluminat public Municipiul Ploiești


Figura 27 Evoluția consumurilor totale în perioada 2013-2016 - iluminat public


Figura 28 Evoluția consumurilor lunare în perioada 2013-2016

Sursa: date Municipiul Ploiești


în zona II, cu 3.952,36 h de funcționare a iluminatului public) rezultă o putere instalată în sisteriîul ' de iluminat public al municipiului Ploiești de aproximativ 2.340 kW, în timp ce puterea medie/ punct luminos este de 139 w/ punct luminos.

  • 5.2.2 Transport

    • 5.2.2.1 Transport Public

Calculul emisiilor de CO2 generate de transportul public în municipiul Ploiești s-a făcut pe baza datelor de consum de combustibil si energie electrica transmise de operatorul local S.C. Transport Călători Express S.A.(SC TCE Ploiești SA).


Tabel nr. 9

Nr. crt

INDICATOR

TROLEIBUZ

TRAMVAI

AUTOBUZ

2013

2014

2015

2016

2013

2014

2015

2016

2013

2014

2015

2016

1

Nr. trasee

2

2

2

2

2

0

0

2

41

48

45

43

2

Lungimea traseeloiț km)

23,8

23,8

23,8

23,8

23,1

0

0

23,1

609,6

672,6

640,1

6163

3

Nr. stafiilor

34

34

34

34

37

0

0

41

257

260

260

269

4

Km parcurși

(km /an)

731.537

721.27

723.594

728.63

1.039.044

265.158

739.973

5.465.710

6.399.515

6.600.628

5.929.065

5

Nr. călători

(pasageri/an)

16.197.600

50.950.810

56.901.707

30.103.248

24.296.400

5.900.481

-

45.154.873

40.494.000

203.754.051

227.606.829

75.258.121

Figura 29 Evoluția consumurilor energetice în perioada 2013-2016 - S.C. TCE S.A. Ploiești

în tabelul următor sunt prezentate consumurile de gaze naturale și energie termică ale Regiei pentru cele două sedii administrative.

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

Tabel nr. 10

Consum energetic/ Anul

2013

2014

2015

2016

Gaze naturale (MWh)

M94

6843

5788

6745

Energie termică (Gcal)

2604

2235

3186

3058

Total (tep)

818.91

812,01

816,43

885,93

5.2.2.2. Parcul municipal (flotă proprie)

în tabelul următor este prezentat parcul auto municipal, respectiv vehiculele deținute și utilizate de administrația locală, precum și consumul de carburant din anul 2013:

Tabel nr. 11

Nr. crt.

Tip mașină

An fabricație

Capacitate

(cm3)

Km efectuați/an

Motorină (1)

Benzină

(1)

1

SKODA OCTAVIA TOUR

2007

1896

16341

1500

-

2

SKODA OCTAVIA TOUR

2007

1896

16540

1500

-

3

SKODA OCTAVIA TOUR

2007

1896

16238

1497

-

4

SKODA ROOMSTER

2008

1896

7432

824

-

5

SKODA ROOMSTER

2008

1896

13702

1500

-

6

SKODA ROOMSTER

2008

1896

10389

1109

-

7

SKODA ROOMSTER

2008

1896

11643

1391

-

8

FORD FUSION

2008

1388

14434

1470

9

FORD FUSION

2008

1388

9128

880

10

DACIA LOGAN

2004

1390

14709

1467

11

DACIA LOGAN

2008

1461

15244

1464

-

12

DACIA 1307

2000

1557

2607

320

TOTAL

148407

10785

4137

Total (tep)

12.54

Evoluția consumului de carburant al flotei proprii municipale pentru perioada 2013-2016 este prezentată in graficul următor:

Consumuri carburant (tep)/ an -parc auto PMP





Figura 30 Evoluția consumului de carburant pentru parcul auto propriu al Municipiului Ploiești



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


5.2.23 Transport privat și comerț

Pentru determinarea emisiilor de CO2 rezultate din transportul privat și comercial s-au utilizat ca date de calcul:

  • •  evidența mijloacelor de transport (persoane fizice și juridice) existente în municipiul Ploiești, date obținute de la Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești;

  • •   informațiile din Planul de Mobilitate Urbană pentru polul de creștere Ploiești.

Tabel nr. 12

Categorie

Capacitate cilindrică cm3

Persoane fizice

Persoane juridice

Nr. autovehicule

Nr. autovehicule

Autoturism

< 1400

32154

3804

1400-2000

26614

6317

>2000

2115

1502

Autobuze, Microbuze, Autocare

<2500

69

127

2500-5000

7

167

5001-10000

0

180

>10001

3

145

Autovehicule transport marfa

<2500

1484

4121

2500-5000

209

778

5001-10000

24

151

>10001

8

22

Tractoare înmatriculate

<2000

1

4

2000-4000

30

36

>4000

43

158

Motociclete Motorete, Scutere

<50

84

5

50-250

557

55

>250

958

128

Bărci cu motor Scutere de apă

24

2

Mijloace auto municipiul Ploiești


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

Categorie

Total

Tip combustibil

Consum specific VIOOkm

Distanta parcursa pe zi (km)

Nr.de zile de utilizare

Consum annuaf (l) '/■,

Benzina

Motorina

Benzina

w- :

■ .ș. /

Motorina

Autoturism

72506

50%

50%

9%

10

180

5866263

5866263

Autobuze Microbuze

Autocare

698

0%

100%

25%

10

150

0

237750

Autovehicule transport marfă

6592

0%

100%

30%

10

150

0

2931300

205

0%

100%

35%

10

150

0

101850

Tractoare înmatriculate

272

0%

100%

68%

8

150

0

221952

Motociclete Motorete Scutere

1787

100%

0%

5%

5

100

44550

0

Barei cu motor Scutere de apa

26

100%

0%

5%

5

100

650

0

TOTAL combustibil, litri carburant

5911463.00

9359115.00


Estimări consum de combustibil - sector transport privat și comerț

  • 5.2.3 Sector Servicii

5.2.3.1 Serviciu Apă-Canal

Infrastructura acestui sector a fost descrisă la punctul 3.14 al prezentei documentații.

Din punctul de vedere al consumurilor energetice înregistrate în acest sector confom chestionarelor primite de la operator (fără a lua în calcul consumurile sediilor, arhivei și parcului auto) avem:

Tabel nr. 14

A.

APA POTABILA

2013

2014

2015

2016

Nr.

DENUMIREA

en.electrica

en .termica

en.electrica

en.termica

en.electrica

en.termica

en.electrica

en.termica

crt.

PUNCTULUI

[kwh]

[Gcal]

[kwh]

[Gcal]

[kwh]

[Gcal]

[kwh]

[Gcal]

1.

CAPTARI

1

Captare Crângul lui Bot

861,069

787,255

686,039

704,117

2

Captare Nord-Vest

314,987

262,080

285,543

272,662

3

Captare Nord-Est

909,616

893,363

838,302

770,317

Total captari

2,085,672

1,942,698

1,809,884

1,747,096

II.

STATII REPOMPARE

1

Crângul lui Bot

39,965

0.00

34,120

0.00

43,760

0.00

48,887

0.00

2

23-Aug

755,317

65.80

658,847

51.59

651,424

54.42

647,079

58.82

3

Nord-Gageni

446,914

34.23

375,885

23.83

463,340

20.43

527,769

23.33

Total repompare

1,242,196

100.03

1.068,852

75.42

1,158,524

74.85

1,223,735

82.15

III

HIDROFOARE

1

Gioconda

38,960

9,551

1,493

1,411

Total hidrofoare

38,960

9,551

1,493

1,411

B.

APA UZATA

I

SECTOR CANALIZARE

1

Pompe ape uz......

3,740

5,846

6,964

7,348

II

STATIA DE EPURARE

Statia de epurare

108,360

105,600

96,560

93,720

Total canal-epurare

112,100

111,446

103,524

101,068

Total General

3,478.928

100.03

3,132,547

75.42

3,073,425

74.85

3.073,310

82.15


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Consum energie electrică S.C. Apa



Consum energie termică S.C. Apă

Nova Ploiești S.R.L. (tep)




Figura 31 Consumurile energetice S.C. Apa Nova Ploiești S.R.L. în perioada 2013-2016

Conform declarației de consum anual pentru anul 2013 valoarea carburantului consumat de flota auto a acestei regii a fost de 216 tep/ an.

  • 5.3 Consumul final de energie electrică în municipiul Ploiești în anul 2013

Tabel nr. 15


£ w

Sector

Consum energie electrică (MWh)

Sursa datelor

1

Clădiri, echipamente/ instalații municipale

8450.58

Tabelele nr. 8 și 14

2

Clădiri, echipamente/ instalații terțiare (nemunicipale)

31135.52

Electrica S.A.

3

Clădiri rezidențiale

131304.66

Figura 24

4

Iluminat public

8981.36

Figura 27

5

Transport public

9104.86

Figura 29

Total

188976.98

Structura consumului final de energie electrică în Ploiești în anul 2013

58


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

STRUCTURA CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN ANUL 2013


Iluminat public

5%



Clădiri publice

4%


Clădiri rezidențiale 70%



Figura 32 Structura consumului final de energie electrică în anul 2013

  • 5.4 Consumul final de gaze naturale în municipiul Ploiești în anul 2013


    59



Tabel nr. 16

Sector

Consum gaze naturale (MWh)

Sursa datelor

1

Clădiri, echipamente/ instalații municipale

86177.18

Tabelele nr. 8 și 10

2

Clădiri, echipamente/ instalații terțiare (nemunicipale)

311445.08

Distrigaz Sud

3

Clădiri rezidențiale

450485.22

Figura 25

Total

848107.48

Structura consumului final de gaze naturale în municipiului Ploiești în anul 2013


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


STRUCTURA CONSUMULUI FINAL DE GAZE NATURALE ÎN ANUL 2013


Figura 33 Structura consumului final de gaze naturale în municipiul Ploiești în anul 2013


5.5 Consumul final de combustibil pentru transport în municipiul Ploiești în anul 2013 Tabel nr. 17


£ c

Sector

Motorină (MWh)

Benzină (MWh)

Total (MWh)

Sursa datelor

1

Transport public

22038.80

49.20

22088.00

Figura 29

2

Parc auto municipal

3200.15

1181.78

4381.93

Tabelele nr. 8 și

11

3

Transport privat și comerț

93553.75

57441.74

150995.49

Tabel nr.13

Total

177465.42

Structura consumului final de carburanți în municipiul Ploiești în anul 2013


STRUCTURA CONSUMULUI FINAL DE CARBURANT ÎN ANUL 2013



Figura 34 Structura consumului final de carburanți în municipiul Ploiești în anul 2013



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI



  • 5.6 Consumul final de energie termică în municipiul Ploiești în anul 2013

Tabel nr. 18


Nr. Crt.

Sector

Consum energie termică (Gcal)

Sursa datelor

1

Clădiri, echipamente/ instalații municipale

35934.00

Figura 25

2

Clădiri, echipamente/ instalații terțiare (nemunicipale)

47626.00

Figura 25

3

Clădiri rezidențiale

413770.00

Figura 25

Total

497330.00

Structura consumului final de energie termică în municipiul Ploiești în anul 2013


STRUCTURA CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE TERMICĂ ÎN ANUL 2013



Figura 35 Structura consumului final de energie termică în municipiul Ploiești în anul 2013

  • 5.7 Consumul final de energie în municipiul Ploiești în anul 2013

Tabel nr. 19

Categorie

Energie electrică

Gaze naturale

Energie termică

Carburant

Total

Valoare (MWh)

188976.98

848107.479

578394.79

177465.42

1792944.67

Structura consumului final de energie în anul 2013, în funcție de combustibil (în MWh)


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


PONDERE A COMBUSTIBILILOR ÎN CONSUMUL FINAL DE ENERGIE ÎN ANUL 2013


Figura 36 Structura consumului final de energie în anul 2013, în funcție de combustibil

Tabel nr. 20



Nr. Crt.

Sector

Valoare (MWh)

1

Clădiri, echipamente/ instalații municipale

136419.00

2

Clădiri, echipamente/ instalații terțiare (nemunicipale)

397969.63

3

Clădiri rezidențiale

1063004.39

4

Iluminat public

8981.36

5

Transport public

31192.86

6

Parc auto municipal

4381.93

7

Transport privat și comerț

150995.49

Total

1792944.67

Structura consumurilor de energie în municipiul Ploiești în anul 2013, în funcție de sectorul de activitate

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Transport privat+comert 8.42%


4^- ■

4-9;

CONSUM FINAL DE ENERGIE / SECTOR ÎN ANUL 201$* f

--------------- V-? -■ V


Clădiri publice 7.61%


| Clădiri terțiare

22.20%


Parc auto


municipal

0.24%


Transport public

1.74%


0.50%


Clădiri rezidențiale

59.29%

Figura 37 Structura consumurilor de energie în municipiul Ploiești/ sector de activitate în anul 2013

5.8 Emisii de CChîn municipiul Ploiești în anul 2013

Pe baza evaluării sectoriale detaliată în capitolele anterioare și folosind factorii de emisie standard în conformitate cu IPCC se pot evidenția impactul asociat fiecărui sector în parte (exprimat prin cantitatea de emisii de CO2/ sector) și emisiile pentru fiecare tip de combustibil (exprimate prin consumul final de energie aferent anului de referință 2013).

Factorii standard de emisie se bazează pe conținutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în inventarele naționale de gaze cu efect de seră din cadrul UNFCCC (Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice) și Protocolului de la Kyoto. în această abordare, dioxidul de carbon (CO2)este gazul cu efect de seră cel mai important, iar emisiile de CH4 și N2O nu trebuie să fie calculate.

Conform ghidului “Cum să pregătești un Plan de Acțiune privind Energia Durabilă (PAED) - Ghid” recomandat de Convenția Primarilor (disponibil pe www.conventiaprimarilor.eu) și așa cum a fost prezentat la punctul 3.12.1 - Infrastructura de alimentare cu energie termică, s-a evaluat impactul asociat energiei termice vândută/ distribuită ca marfa consumatorilor finali din cadrul teritoriului autorității locale.

Deoarece întregul volum de căldură folosit pe teritoriul autorității locale este generat într-o stație de cogenerare (CHP) este esențial ca emisiile derivate din stația de cogenerare să fie împărțite între cele aferente căldurii și cele aferente electricității. Astfel, căldura folosită la nivel local este introdusă în IRE, iar electricitatea vândută rețelei regionale nu este introdusă direct în IRE.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Atâta vreme cât căldura este comercializată/ distribuită ca marfa către consumatorii finali din teritoriul municipiului, este necesar să se stabilească factorul de emisie corespunzător.

Consumul de combustibil și emisiile au fost alocate între producerea de căldură și energie'* electrică prin utilizarea următoarei ecuații:                                                      ’

p

cum

p----------- ‘CO2=-

*CHPE

^O2CHf - CO2CHf>T CC

Unde:

CO2 CHPH reprezintă emisiile de CO2 în urma producerii căldurii (tCO)

CO2 CHPE reprezintă emisiile de CO2 în urma producerii electricității (tCO)

CO2 CHPT reprezintă suma emisiilor de CO2 de la centrala de cogenerare calculată pe baza consumului de combustibili și factorilor de emisie în relație cu combustibilii (tCO2P CHPH reprezintă cantitatea de căldură produsă [MWh căldură] P CHPE reprezintă electricitatea produsă [MWh electricitate]

  • □ h reprezintă gradul de eficiență standard în cazul producerii căldurii separat; valoarea recomandată a se folosi este 90%

  • □ e reprezintă gradul de eficiență standard în cazul producerii electricității separat; valoarea recomandată a se folosi este 40%

Astfel, pornind de la datele puse la dispoziție de către Veolia Energie Prahova S.R.L. pentru cantitatea de energie electrică produsă (438.754 MWh/ anul 2013), cantitatea de energie termică produsă (654.540 Gcal/ anul 2013), cantitatea totală a emisiilor de CO2 (328.961 1CO2) și folosind formula de mai sus am detreminat emisiile de CO2 aferente părții de producere a căldurii (în CHP) ca fiind: 143.223,04 t CO2.

Rezultatul calculului ne dă o valoare ridicată și pentru factorul de emisie local asociat producției de energie termică:

CO2 CHPH = 0,188 [t/MWh], factor folosit în continuare în calcule.

Luând în considerare toate aceste aspecte de mai sus am evidențiat emisiile de CO2 în tabelele și graficele următoare:

Tabel nr. 21

Categorie

Energie electrică

Gaze naturale

Energie termică

Carburant

Total

Emisii CO2 (t)

132472.86

171317.71

108738.22

47383.27

459912.06

Structura emisiilor de CO2 în Ploiești / anul 2013 funcție de combustibil

Observație: S-a luat în calcul emisia de CO2 pentru cantitatea de energie termică furnizată de către Dalkia Termo Prahova S.R.L, nu pentru întreaga cantitate produsă de către acesta.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI





Figura 38 Structura emisiilor de CO2 în municipiul Ploiești/ tip de combustibil în anul 2013

Tabel nr. 22

SECTOARE si domenii evaluate, an referința 2013

Energia consumata [MWh]

Emisii de CO2 [tone CO2]

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/ INSTALAU!

CLĂDIRI MUNICIPALE

136419.00

31188.40

CLĂDIRI TERȚIARE

ecliipamente/făcilitati (nemunicipale 1

397969.63

95151.04

CLĂDIRI REZIDENȚIALE

1063004.39

273510.91

ILUMINAT PUBLIC

8981.36

6295.93

Subtotal SECTOR

1606374.39

406146.29

TRANSPORT

PARC AUTO MUNICIPAL

4381.93

1169.98

TRANSPORT PUBLIC municipal

31192.86

12280.00

TRANSPORT PRIVAT SI CIMERCIAL

150995.49

40315.80

Subtotal SECTOR

186570.28

53765.77

TOTAL

1792944.67

459912.06

Structura emisiilor de CO2(t) în municipiul Ploiești în anul 2013, în funcție de sectorul de activitate


Figura 39 Structura emisiilor de CO2H) în municipiul Ploiești/ sector de activitate în anul 2013


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Cantitatea totală de emisii de CO2 emisă în anul 2013, aferentă senarelor4uaie în, ' ’>■' ! considerare în cadrul PAED pentru municipiul Ploiești, este de 459.912,

Emisia de CO2 pe cap de locuitor, indicator care se mai numește - „Amprentă <ie carbon”, ■?/ în anul 2013, este de 1,940 t CO2/ capita/ 2013.                              9        x

Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 până în anul 2020 trebuie să fie de minimum

91.984,411CO2/ an, respectiv 183.964,82 t CO2/ an până în 2030.

Se observă că cele mai mari emisii sunt generate de consumul energetic din secorul clădiri (echipamente/ instalații) din municipiul Ploiești - 88,31% și de consumul de motorină în transportul rutier pe teritoriul municipiului Ploiești - 11,69%. Prin urmare, principalele măsuri de reducere trebuie să vizeze reabilitarea termică a sectorului clădiri și diminuarea

traficului auto.

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 trebuie să fie de cel puțin 20% până în anul 2020, respectiv 40% până în 2030, acesta putând fi raportat atât ca valoare absolută la totalul emisiilor determinate în anul de referință, cât și ca reducere a emisiilor/ capita, aceasta impunând determinarea amprentei de carbon la nivelul localității exprimată ca total tone CO2/ an/ capita.

Ținta de reducere se definește procentual în raport cu anul de referință (2013), obiectiv care se bazează pe o evaluare preliminară cantitativă a măsurilor de reducere prevăzute în planul de acțiune.

Planul de acțiune care conține o evidențiere clară a aportului pe care măsurile le aduc la diminuarea consumurilor totale, respectiv a emisiilor totale de CO2 la nivel local, va fi aprobat prin angajament politic, iar PAED-ul devine un document strategic orientat spre eficientizarea energetică la nivel local și scăderea impactului asupra mediului la nivelul municipiului.



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

6. ACȚIUNI ȘI MĂSURI PLANIFICATE PE TOATĂ DURATA PLANULUI (2020)

Convenția Primarilor vizează acțiunile și măsurile de la nivel local care intră în competența autorităților locale. Prin urmare, semnatarii Convenției iau măsuri ce vizează exercitarea-fiincțiilor lor:

  • •  Consumator și prestator de servicii;

  • •  Planificator, investitor și autoritate de reglementare;

  • •  Consultant, factor motivator și model;

  • •  Producător și furnizor.

în cadrul planului de acțiune sunt enumerate acțiunile pe termen scurt și mediu care au fost aprobate de autoritatea locală și pentru care a fost alocat un buget (orizont temporal de 1-5 ani) împreună cu acțiunile strategice pe termen lung pe care municipiul Ploiești intenționează să le implementeze până în anul 2020.

în continuare, este prezentată planificarea măsurilor pe sectoare/ domenii de acțiune în care municipiul Ploiești va interveni:

  • •  clădiri și instalații aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terțiar, clădiri rezidențiale, iluminat public);

  • •  transport (flota municipală, transport public, transport privat și comercial);

  • •  sistem centralizat de termoficare;

  • •  producție de energie locală (geotermal, instalații termice solare și fotovoltaice solare, co-generare de înaltă eficiență, instalații termice cu combustibil biomasă);

  • •  planificare urbană (planificare urbană strategică, plan urban de mobilitate durabilă, dezvoltarea de reglementări locale în sprijinul construcțiilor durabile);

  • •  achiziții (reglementări locale de eficiență energetică, reglementări locale de utilizare surse de energie regenerabilă, cu respectarea principiilor cuprinse în Directiva EcoDesign);

  • •  comunicare (servicii de asistență tehnică și consultare, suport financiar și subvenții, campanii de informare și conștientizare, sesiuni de instruire).

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă urmărește utilizarea eficientă a energiei în sectoarele în care se aplică decizii și măsuri administrative ale Consiliului Local al Municipiului Ploiești.

Pentru a facilita alegerea măsurilor, municipiului Ploiești a clasificat măsurile posibile, în funcție de sectorul analizat, în tabele care să rezume principalele caracteristici ale fiecărei acțiuni: durata, nivelul resurselor necesare, rezultatele așteptate, riscurile asociate etc.

în ceea ce privește trasarea acțiunilor, acolo unde nu au existat date concrete privind economia de energie realizată sau cantitatea emisiilor reduse (documentații tehnice), s-a luat ca referință statistica națională privind potențialul sectorial de reducere a consumului energetic în estimarea acestora sau nu au fost determinate urmând ca acestea sa fie trecute în reviziile următoare ale PAED, pe măsură ce documentațiile tehnice vor fi finalizate. Acest potențial este preluat din “Planul Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice — 2020” și redat în tabelul următor:


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Tabel nr. 23

Sector

Ponderea consumului sectorului în consumul energetic final al anului 2010 |%]

Potențialul de reducere al consumului final energetic |%|

Industrie

31

13

Clădiri

36

41,5

(până la 60% în iluminat public)

Transport

22

31,5

Servicii

11

14

Sursa: BERD, ANRE

6.1 Sectorul clădiri (municipale/ terțiare/ rezidențiale)

Conform concluziilor rezultate din analiza consumurilor energetice municipale identificate în „Inventarul emisiilor de bază” - cap. 5 (în anul de referință 2013), sectorul clădirilor este sectorul cu cele mai mari consumuri energetice și deci sectorul cu cele mai mari emisii de CO2.

Având în vedere atât starea actuală a clădirilor din municipiul Ploiești cât și vechimea lor, se impun măsuri agregate de reducere a consumurilor energetice prin acționarea asupra tuturor elementelor care le compun:

  • •  îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirilor (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpante și învelitoare, inclusiv măsuri de consolidare a clădirilor;

  • •  reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă;

  • •  reabilitarea și modernizarea instalațiilor electrice, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescente și incandescente cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

  • •  utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie;

  • •  implementarea sistemelor de management energetic în vederea eficientizării și monitorizării consumurilor energetice;

  • •  înlocuirea lifturilor, unde este cazul.

Astfel au fost stabilite măsuri pentru toate tipurile de clădiri din municipiu:

  • •  Reabilitarea, modernizarea și eficientizarea instituțiilor publice de învățământ:

o Grădiniță cu program prelungit nr. 23;

o Grădiniță cu program prelungit Sfântul Mucenic Mina;

o Liceul Tehnologic de Servicii Sfântul Apostol Andrei;

o Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza;

o Școala Gimnazială George Coșbuc;

o Liceul Tehnologic 1 Mai;

o Colegiul Național Jean Monnet;

o Liceul Tehnologic Elie Radu;

o Colegiul Spiru Haret, Ploiești.

  • •  Construirea unor unități noi de învățământ și dotarea cu obiecte de inventar și/ sau mijloace fixe necesare desfășurării etapelor procesului educațional cum ar fi:

68


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


o

o

o o


Grădiniță cu program prelungit Bd. Petrolului;

Grădiniță cu program prelungit str. Poștei nr.23;

Grădiniță cu program normal str. Trestioara nr.27; Grădiniță cu program normal Aleea Strunga.


Obiectivul general al acestor acțiuni vizează creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educație timpurie și sprijinirea participării părinților pe piața forței de muncă.

  • •  Reabilitarea și modernizarea clădirilor publice - centre sociale:

o Modernizarea și extinderea infrastructurii de servicii sociale existente: căminul de bătrâni de pe strada Cosminele, cantinele sociale, casele de copii abandonați, rețelele de servicii sociale la domiciliu, centrul de zi pentru persoane aflate în dificultate, atelierele protejate, centrul de găzduire temporară, centrul pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;

o Blocuri de locuințe sociale pentru persoanele evacuate din casele naționalizate, Cartierul Libertății;

  • •   Reabilitarea și modernizarea bazelor sportive:

o Reabilitarea și consolidarea bazinului de înot Vega;

o Proiectarea și montarea de panouri solare pentru apa caldă menajeră de la Sala Sporturilor Olimpia;

  • •  Reabilitarea și modernizarea clădirilor publice - sector sănătate:

o Extinderea/ modernizarea clădirilor Spitalului de Pediatrie;

  • •  Reabilitarea și modernizarea clădirilor din sectorul rezidențial:

o Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe în municipiul Ploiești, desfășurată în mai multe etape și cu finanțare din diferite surse: bugetul local, bugetul de stat, POR 2007-2013, asociații de proprietari;

o Realizarea auditului energetic al clădirilor rezidențiale, în vederea etichetării energetice;

o Sprijinirea și încurajarea aplicării pentru programe privind efectuarea de lucrări destinate eficienței energetice (beneficiari persoane fizice), ex: "Casa Verde Plus";

o Eliminarea surselor de iluminat cu incandescență, utilizarea surselor fluorescente compacte și a surselor LED, achiziționare de electrocasnice din clasa A+, A++.

  • •  Reabilitarea și modernizarea clădirilor din sectorul terțiar:

o Sprijinirea și încurajarea implementării sistemelor de contorizare inteligentă a energiei electrice și termice pentru clădiri - spații comerciale, birouri, sedii agenți economici;

o Sprijinirea și încurajarea aplicării la programe privind efectuarea de lucrări destinate eficienței energetice (beneficiari persoane juridice), ex: " Casa Verde Plus";

o Reabilitarea termică a sediilor agenților economici, birourilor și parterelor comerciale situate în blocuri de locuințe.

Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, sectorul rezidențial dar și sectorul terțiar va duce cu siguranță la atingerea obiectivului stabilit.



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

As./ ■

6.2 Sectorul iluminat public                                                     7 - ' ' .

Acțiunile prevăzute pentru acest sector vizează extinderea, modernizarea și cficicntizarea sistemului de iluminat public din municipiul Ploiești. în acest sens se vor avea în vedere:^ ■   -

  • •  Realizare unui audit energetic al sistemului de iluminat public al municipiului: o măsură a 11 indispensabilă care da o evaluare a stării prezente a acestui sistem (potențialul lui de asigurare a nivelului necesar de iluminat public) și a măsurilor de eficientizare energetică necesare;

  • •  Redimensionarea instalațiilor de iluminat la nivelul stadardelor europene, acolo unde este necesar;

  • •  Reducerea puterii/ punct luminos prin implementarea unor tehnologii de ultimă generație (tehnologie LED), cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

  • •  Extinderea sistemului de iluminat în zonele pietonale și în noile zone ale municipiului, cu utilizarea aparatelor de iluminat cu tehnologie LED;

  • •  Respectare programului de aprindere iluminat public conform PE 136;

  • •  Delimitarea proprietății publice de cea a distribuitorului local de energie;

  • •  Implementarea sistemului de telegestiune, în vederea realizării sistemului automat de comandă și monitorizării stării rețelei de iluminat public.

Toate aceste măsuri contribuie la scăderea consumului de energie electrică, la reducerea emisiilor de CO2, la reducerea costurilor operaționale și consumurilor indirecte accidentale, precum și la asigurarea confortului cetățenilor.

6.3 Sectorul transport public

Al doilea sector ca potențial de obținere a economiilor de energie și de reducere a emisiilor de CO2 este transportul public din municipiul Ploiești. Sunt necesare acțiuni ferme din partea municipalității pentru a-1 transforma într-un sistem modem, puțin poluant și care să asigure funcția de accesibilitate și mobilitate.

Acest sector este subiectul unui pachet integrat de măsuri lansate prin „Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Ploiești” (P.M.U.D. Ploiești).

Conform acestui document, la nivelul municipiului Ploiești:

  • •  se înregistrează una din cele mai scăzute ponderi de deplasări cu mijloacele de transport în comun (30%) dintre toți polii de creștere și raportat la orașe similare din Europa de Est, motivele fiind infrastructura insuficient dezvoltată precum și parcul învechit de mijloace de transport, care generează costuri ridicate cu mentenanța vehiculelor și pune în pericol siguranța pasagerilor și a celorlalți participanți la trafic;

  • •  flota vehiculelor operată de TCE numără 33 tramvaie, cu o vechime de peste 25 de ani. Acestea nu corespund standardelor actuale privind egalitatea de șanse (acces persoane cu dizabilități) sau privind confortul pasagerilor;

  • •  nu există un management al sosirilor/ plecărilor, pasagerii fiind nevoiți să aștepte în stradă timpi îndelungați schimbarea/ sosirea/ plecarea mijlocului de transport dorit. Nu există sistem de e-ticketing și de informare a pasagerilor. Din aceste motive transportul public nu este atractiv pentru populație;



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


  • •  nu sunt amenajate zone de parcare de tip park&ride astfel încât utilizatori^ ddiînijipace de

transport motorizate private să ia în considere utilizarea mijloacelor publmdd^ti'aii^Port urban;                                                                                X’-

  • •  nu există infrastructura necesară pentru un sistem de tipul bike rentai sau bike sharing; '

Aceste deficiențe vor fi rezolvate prin:

  • •  achiziționarea unor mijloace de transport cu nivel ridicat de performanță;

  • •  modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public;

  • •  modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructurii tehnice aferente, inclusiv construirea de depouri noi pentru transportul electric;

  • •  îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun;

  • •  realizarea de sisteme de e-ticketing pentru călători;

  • •  realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public;

  • •  înlocuirea mijloacelor de transport clasic actuale cu tehnologii de ultimă generație hibride sau electrice.

Principalele acțiuni ale acestui sector conform Tabel nr.24 sunt:

CREȘTEREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN REALIZAREA TERMINALULUI MULTIMODAL NORD-VEST, INCLUZÂND ȘI SPAȚII DE PARCARE PENTRU MODURI DE TRANSPORT AUTO ȘI BICICLETE (ZONA SPITAL JUDEȚEAN)

Prin realizarea proiectului se vor îmbunătăți condițiile de transfer modal între diferitele moduri de transport, astfel încât persoanele ce tranzitează acest punct de graniță al municipiului să fie dispuse să utilizeze mijloacele de transport public sau nemotorizate în detrimentul utilizării mijloacelor de transport motorizate private.

Prin sistematizare se va realiza fluidizarea traficului, creându-se astfel premisele circulației în condiții optime a mijloacelor de transport public.

Utilizarea preponderentă a mijloacelor de transport în comun, în detrimentul mijloacelor de transport personale are ca efect principal reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

MODERNIZAREA REȚELEI RUTIERE/ STRADALE: LĂRGIRE LA 4 BENZI str. GH. GR. CANTACUZINO ȘI PASAJ NOU CF ÎN ZONA PODUL ÎNALT, REABILITARE str. GH. GR. CANTACUZINO, TRONSON ȘOS. VESTULUI -LIMITĂ ORAȘ, INCLUSIV TERMINAL INTERMODAL

Proiectul are ca scop creșterea mobilității urbane la nivelul municipiului Ploiești acesta având un impact considerabil asupra diminuării traficului bazat pe mașini personale și utilizarea preponderentă a mijloacelor de transport în comun și implicit asupra reducerii emisiilor de CO2.

Prin crearea terminalului intermodal se așteaptă următoarele rezultate ce au un impact direct asupra scăderii emisiilor de GES generate de traficul motorizat din zona de vest a municipiului:



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

  • •  creșterea numărului de utilizatori ai mijloacelor de transport public în detrimentul celor .

motorizate personale prin transferul rapid de la transportul urban și interurban la transportul cu bicicleta și pietonal;                                                                    '■>

  • •  creșterea mobilității traficului în zona care va determina scăderea emisiilor de CO2;

  • •  amenaj area unui cap terminus pentru sistemele tip bike rentai / bike sharing, care împreună cu alte proiecte complementare vor duce la creșterea numărului utilizatorilor de mijloace de transport nemotorizate.

ASIGURAREA MOBILITĂȚII TRAFICULUI PRIN PRELUNGIREA LEGĂTURII RUTIERE ȘI DE TRANSPORT PUBLIC ÎNTRE GARA DE SUD ȘI GARA DE VEST (STR. LIBERTĂȚII), INCLUSIV LUCRĂRI DE REABILITARE A DOMENIULUI PUBLIC AL PIEȚELOR GĂRILOR

Activitățile propuse în cadrul acestui proiect sunt:

  • •  Modernizarea infrastructurii rutiere utilizate atât de mijloacele de transport în comun cât și de autoturisme;

  • •  Modernizarea trotuarelor destinate traficului pietonal;

  • •  Construirea pistelor de biciclete;

  • •  Modernizarea elementelor de îmbunătățire a siguranței rutiere, inclusiv adaptarea acestora pentru uzul persoanelor cu mobilitate redusă sau cu dizabilități;

  • •  Construirea unei stații de transfer intermodal pentru tramvaie, autobuze, troleibuze, microbuze și maxi-taxi în Piața 1 Decembrie 1918, incluzând:

o construire sală de așteptare pentru călători și vânzare bilete;

o construire platforme de îmbarcare/ debarcare pentru călători;

o implementare sisteme de informare în timp real a călătorilor;

o construire parcare de tip park & ride pentru autoturisme;

o construire punct de parcare biciclete/ bike rentai;

  • •  Construirea și modernizarea a 10 stații de așteptare călători pentru transportul public cu autobuze și troleibuze pe străzile Depoului și Libertății;

  • •  Construirea de puncte de închiriere biciclete la intersecțiile cu str. Bobâlna și Macazului;

  • •  Integrarea sistemului de management al traficului pentru mijloacele de transport public ce circulă pe străzile Depoului și Libertății, incluzând:

o implementarea unei aplicații software pentru informarea în timp real a utilizatorilor asupra programului mijloacelor de transport în comun;

o achiziționarea de sisteme de localizare a mijloacelor de transport public urban și de management al flotei (prin GPS);

o sisteme de semaforizare sincronizată pentru prioritizarea circulației mijloacelor de transport;

  • •  Plantarea de aliniamente de arbori/ arbuști de-a lungul pistelor de biciclete, a traseelor pietonale și în zona parcărilor de tip park & ride. Arborii și arbuștii plantați vor avea ca funcție principală absorbția emisiilor de CO2;

  • •  Construirea unei parcări „park & ride” în zona Pieței Gării de Vest;


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI



Prezentul proiect are ca scop îmbunătățirea mobilității urbane la nivelul municipiului Ploiești și are un impact considerabil asupra diminuării traficului bazat pe mașini personale și utilizarea preponderenta a mijloacelor de transport în comun și implicit asupra reducerii emisiilor

de CO2.

RECONFIGURARE INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ PE STRADA ȘTRANDULUI, CONSTRUIRE PISTE PENTRU BICICLETE ȘI PIETONI, CONSTRUIRE STAȚIE CAPĂT LINIE, INCLUSIV AMENAJARE SENS GIRATORIU PE STR. ȘTRANDULUI /DN 1B

Acest proiect propune realizarea următoarelor activități:

  • •  Reconfîgurarea profilului transversal la 4 benzi de circulație;

  • •  Realizarea și modernizarea stațiilor rețelei de transport public;

  • •  Realizarea de piste pentru biciclete în vederea extinderii pistelor pentru biciclete pe direcți a est-vest între zona centrală și cartierul Bereasca până la Centura de Est;

  • •  Construirea unei parcări de tip park & ride cu 40 locuri de parcare;

  • •  Construirea unei clădiri sală de așteptare capăt-de-linie;

  • •  Construirae unei parcăre capăt de linie pentru autobuze destinate transportului urban;

  • •  Amenajarea de peroane transport urban/ interurban;

  • •  Amenajarea unei stații bike sharing;

  • •  Achiziționarea de sisteme de localizare a mijloacelor de transport public urban și de management al flotei (prin GPS);

  • •  Implementarea de aplicații software și instalarea de afîșaje publice pentru informarea în timp real a utilizatorilor asupra programului mijloacelor de transport în comun.

ACHIZIȚIONARE DE MATERIAL RULANT - TRAMVAIE PENTRU TRASEUL 101 respectiv

ACHIZIȚIONARE DE MATERIAL RULANT - TRAMVAIE PENTRU TRASEUL 102

Proiectele presupun achiziționarea a câte 10 tramvaie modeme pentru fiecare traseu. Mijloacele de transport achiziționate vor îngloba tehnologii performante ce vor asigura un consum energetic redus, iar prin utilizarea software-ului pentru managementul traficului se va reduce consumul de energie electrică în zonă.

ACHIZIȚIA A 50 DE AUTOBUZE NOI DIESEL EURO VI ÎN MUNICIPIUL

PLOIEȘTI

Achiziția acestor mijloace de trasport modeme/ nepoluante vine în completarea acțiunilor de mai sus contribuind la realizarea unui trasport public în condiții de siguranță și calitate pentru călători, cu costuri reduse de întreținere și exploatare, protejând mediul înconjurător și viața în ansamblul ei.

I

ÎNNOIREA PARCULUI DE VEHICULE DESTINAT TRANSPORTULUI PUBLIC PRIN ACHIZIȚIONAREA A 10 AUTOBUZE ELECTRICE        \ ' X

Prin înnoirea flotei de autobuze se pot asigura condiții mai bune pentru realizarea unui transfer sustenabil al unei părți din ponderea utilizării autoturismelor personale, prin creșterea atractivității transportului public. în acest mod, se pot diminua semnificativ traficul rutier și emisiile de echivalent CO2 în municipiul Ploiești. Prin achiziția acestor autobuze, persoanele interesate de vizitarea unuia dintre cele două obiective o să aibă acces la transferul rapid, nepoluant din zonele Gărilor de Vest și de Sud, fiind astfel motivate să evite utilizarea autoturismelor personale.

Achiziția de mijloace modeme de transport va contribui la îndeplinirea următorilor indicatori ai priorității de investiții:

  • •  creșterea numărului de persoane care utilizează transportul public urban cu aproximativ 2%;

  • •   reducerea utilizării transportului privat cu autoturisme cu aproximativ 1%.

REABILITARE BAZĂ MATERIALĂ TRANSPORT AUTO (DEPOU TRAMVAIE ȘI AUTOBAZĂ TROLEIBUZE ȘI AUTOBUZE)

Acest proiect propune:

  • •  modernizarea depoului de tramvaie din strada Găgeni, nr. 88;

  • •  construirea unei autobaze pentru troleibuze și autobuze în strada Ghe. Gr. Cantacuzino, nr.

283A.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Modernizarea depoului de tramvaie include următoarele activități:

  • •  Modernizare clădire administrativă depou;                                                   .

  • •  Modernizare spații de garare/ parcare a tramvaielor în incinta depoului;

  • •  Modernizare hale reparații tramvaie;

  • •  Modernizare instalații automatizate de spălat tramvaie;

  • •  Modernizare fir contact Depou-Ieșire Castor;

  • •  Modernizare cale de rulare Depou-Ieșire Castor;

  • •  Modernizare 4 stații de redresare și rețea de alimentare;

  • •  Dotare cu mecanisme de ridicare (ridicătoare, poduri rulante), strung de bandaje, presă de bandaje, strung universal, freză universală;

  • •  Achiziție multifuncțional pentru tractare, deszăpezire, curățare linii și intervenții la rețeaua de contact;

  • •  Sisteme de încălzire și ventilație corespunzătoare.

Construirea autobazei pentru troleibuze și autobuze include următoarele activități:

  • •  Realizarea clădirii administrative a autobazei;

  • •  Construirea spațiilor de garare/ parcare a mijloacelor de transport din incinta autobazei, inclusiv parcări, rețea de contact pentru troleibuz;

  • •  Instalarea de stații de alimentare pentru autobuzele electrice;

  • •  Achiziționarea/ instalarea de mașini-unelte și echipamente de diagnostic pentru atelierele interne de reparații ale mijloacelor de transport public;

Pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă se vor lua următoarele măsuri specifice:

  • •  Utilizarea energiei regenerabile și producerea acesteia pentru consumul necesar: panouri fotovoltaice pentru încălzirea apei menajere;

  • •  Utilizarea materialelor și tehnologiilor performante care asigură un consum energetic redus pentru clădirile administrative aferente depoului pentru tramvaie și autobazei pentru troleibuze și autobuze (inclusiv halele de reparații tramvaie).

6.4 Achiziții publice de servicii și produse

Conform reglementărilor de la nivel european (Directiva 2010/30/UE, Directiva 2009/125/CE, Decizia 2006/1005/CE, Directiva 2006/32/CE, Directiva CE nr.33/2009) și național (Legea 121/2014 ) municipalitatea intenționează să introducă cerințe de achiziții „verzi” pentru cel puțin 35% din produsele și serviciile achiziționate.

în măsura în care sunt respectate raportul cost-eficacitate, fezabilitatea economică, viabilitatea sporită, conformitatea tehnică, un nivel suficient de concurență, municipiul Ploiești își propune să achiziționeze doar produse, servicii, lucrări sau clădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică. Astfel:

  • •  se vor achiziționa produse pe criteriul apartenenței la cea mai înaltă clasă de eficiență energetică posibilă și consumabile reciclabile atât de către Municipiul Ploiești cât și de către societățile subordonate;

  • •  lucrările publice vor fi achiziționate prin caiete de sarcini cu prevederi clare (cerințe și criterii) privind soluții propuse. Aceste soluții trebuie să:


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


o fie neagresive in raport cu mediul - achiziții ecologice;

o promoveze strategiile privind reducerea emisiilor de carbon pentru zonele urbane; o promoveze producția și distribuția de energie regenerabilă și rețele inteligente;

o prezinte un echilibru adecvat între cei trei piloni ai dezvoltării durabile - economic, social și mediul înconjurător - achiziții durabile;

o promoveze activitățile de învățare și de dezvoltare legate de problemele de mediu și sociale.

  • •  în cazul achiziționării sau închirierii de clădiri de către municipalitate se va avea în vedere îndeplinirea cerințelor minime privind performanța energetică a acestora - pe baza certificatelor de performanță energetică conform Directivei 2010/31/EU.

  • •  concesionarea serviciilor de utilități publice ca iluminatul public, gestiunea deșeurilor, serviciile de apă-canal se va face doar către furnizorii unor astfel de servicii care utilizează în cadrul furnizării serviciului în cauză produse care îndeplinesc cerințele minime privind eficiența energetică. în cazul în care se va achiziționa un serviciu cu un conținut energetic semnificativ se va analiza inclusiv posibilitatea încheierii de contracte de performanță energetică pe termen lung.

6.5 Planificarea teritoriului

O bună planificare a teritoriului care are în vedere principiile dezvoltării durabile duce implicit la reducerea emisiilor de CO2 și favorizează sustenabilitatea în utilizarea energiei.

Astfel, în domeniul Planificării urbane strategice se au în vedere măsuri care se referă la aspectele specifice de urbanism și performanță energetică, inclusiv legislația aplicabilă cum ar fi:

  • •  Actualizarea și revizuirea Planului Urbanistic General (PUG);

  • •  Realizarea Strategiei de Eficientizare Energetică a municipiului Ploiești;

  • •  Realizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD);

  • •  Realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a municipiului Ploiești (SIDU);

  • •  Includerea performanței energetice în activitățile de autorizare precum și în cele de vânzare-cumpărare-închiriere locuințe/ clădiri;

  • •  Realizarea unui raport optim între suprafețele construite și zonele verzi - creșterea suprafeței de spații verzi/ locuitor.

în elaborarea documentele mai sus menționate s-a făcut o analiza zonală a municipiului și s-a costatat că în afara zonei centrale, cu o suprafață de peste 110 ha și care concentrează majoritatea instituțiilor publice și a serviciilor de interes general din municipiu, bine utilată tehnico-edilitar, există și o serie de cartiere exterioare, părți din zone de locuințe relativ izolate de restul orașului, care beneficiază de dotări tehnico-edilitare și de echipamente publice încă deficitare (Bereasca, Bărcănești, Moțoi, Râfov, Mimiu, Pictor Rosenthal, Buda). Astfel pentru rezolvarea acestor discrepanțe și îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate, municipiul dorește să implementeze următoarele proiecte:

REGENERARE URBANĂ ÎN ZONA MARGINALIZATĂ A MUNICIPIULUI

PLOIEȘTI - CARTIER PICTOR ROSENTHAL

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


Obiectivul general al proiectului este de creștere a calității vieții locuitorilor din cartierul Pictor Rosenthal prin ridicarea gradului de confort urban, îmbunătățirea accesului la utilitățile de bază și a circulației rutiere, pietonale și cu bicicleta.

Activitățile principale prevăzute sunt:

  • •  Amenajarea unui parculeț de recreere și locuri dejoacă pentru copii la intersecția străzilor Pictor Rosenthal și Aleea Berceni;

  • •  Extinderea rețelelor pentru asigurarea utilităților de bază, incluzând:

o extinderea rețelei de canalizare pentru ape menajere și/ sau pluviale;

o extinderea rețelei de iluminat public;

  • •  Modernizarea străzilor de importanță secundară, inclusiv a aleilor pietonale și construirea de piste de biciclete, acolo unde este posibil, în scopul accesului către zonele de interes social.

REGENERARE URBANĂ ÎN ZONA MARGINALIZATĂ A MUNICIPIULUI PLOIEȘTI - CARTIER RÂFOV

Obiectivul general al proiectului este de creștere a calității vieții locuitorilor din cartierul Râfov prin ridicarea gradului de confort urban, îmbunătățirea accesului la utilitățile de bază și a circulației rutiere, pietonale și cu bicicleta.

Activitățile principale sunt:

  • •  Construcția unui centru multifuncțional de zi aferent tuturor categoriilor de vârstă la intersecția străzilor Traian Săvulescu și Râfov (intersecție situată în centrul de greutate al cartierului);

  • •  Amenajarea unui parculeț de recreere și locuri dejoacă pentru copii la intersecția străzilor Traian Săvulescu și Râfov;

  • •  Extinderea rețelelor pentru asigurarea utilităților de bază, incluzând:

o extinderea rețelei de canalizare pentru ape menajere și/ sau pluviale;

o extinderea rețelei de iluminat public;

  • •  Modernizarea străzilor de importanță secundară, inclusiv a aleilor pietonale și construirea de piste de biciclete, acolo unde este posibil, în scopul accesului către zona centrală a cartierului și punctele de interes social.

6.6 Canale de comunicare (lucrul cu cetățenii și părțile interesate)

Administrația publică lucrează în folosul cetățenilor și a entităților economice existente în perimetrul municipiului; de aceea toate acțiunile sale, inclusiv cele în domeniul promovării utilizării energiei durabile, trebuie să fie aduse la cunoștința publică și să fie dezbătute pentru o corectă evaluare a impactului lor.

Conștientizarea cetățenilor cu privire la problematica energiei și mediului, dezbaterea publică a principalelor proiecte și implicarea cetățenilor și a părților interesate în punerea în practică a PAED sunt foarte importante și pot conduce la rezultate notabile.

La nivel extern, instrumentele de comunicare de tipul conferințelor, atelierelor de lucru, evenimentelor destinate reprezentanților mass-media (conferințe de presă, comunicate și articole.


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


‘J' Ky -de presă) și canalele de comunicare (verbale și nonverbale, scrise pe suport hârtie și onlin^Sudio.’ video) care vor fi utilizate sunt necesare pentru obținerea unei reacții pozitive din partea factorilor cheie implicați și a publicului larg, asupra cărora implementarea PAED va avea impact.Lr \ în prezent, Municipiul Ploiești utilizează următoarele canale pentru comunicarea externă: pagina web proprie a instituției- www.ploiești.ro; Sistemul Informatic Integrat pentru Servicii" de . Plată Online; conferințe de presă adresate stațiilor locale de televiziune, operatorilor portalurilor de știri, presei locale; afișele/ broșurile și afișajele electronice.

Pentru comunicarea internă se utilizează adresele de e-mail ale angajaților sau notele interne scrise.

La nivelul cetățenilor, beneficiarii direcți ai implementării PAED, nivelul de cunoaștere și înțelegere trebuie îmbunătățit, iar gradul de implicare trebuie să crească.

Sub coordonarea Comitetului PAED se va dezvolta un proces de comunicare eficient, corect și constant cu părțile interesate. Informațiile, volumul acestora, vocabularul utilizat, gradul de detaliere și transparența vor fi alese în funcție de audiență, nivelul de cunoaștere, pregătirea profesională și nivelul de implicare. Mesajele vor fi clare, echilibrate (prezentând beneficiile asociate PAED) și personalizate în funcție de grupul țintă căruia îi sunt adresate.

Astfel, aceste măsuri implică realizarea următoarelor tipuri de activități:

o comunicarea și mediatizarea planului de acțiuni în vederea conștientizării cetățenilor asupra importanței acțiunilor și implicării acestora în realizarea obiectivelor asumate;

o informarea cu regularitate a mass-mediei locale cu privire la evoluția PAED, monitorizarea acțiunilor, constatărilor, rezultatelor, dezbaterilor, în scopul formării unei culturi a respectului față de mediul înconjurător;

o participarea la alte inițiative naționale, europene sau mondiale cu tematiciler protecția mediului, schimbări climatice, sustenabilitate și probleme de energie; Săptămâna mobilității, Săptămâna energiei, Ora Pământului și Săptămâna Regiunilor sunt doar câteva exemple de evenimente pentru conștientizarea cetățenilor privind importanța politicii energetice europene, informarea acestora cu privire la noile reglementări europene și pentru îmbunătățirea deciziilor la nivel local;

o organizarea de evenimente (campanii de informare, seminarii și workshop-uri) pentru: creșterea procentului de utilizare a energiei electrice și termice produse din surse regenerabile de energie; reducerea ponderii transportului cu autotorismul și promovarea vehiculelor de transport nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic; promovarea transportului în comun de călători și schimbarea comportamentului conducătorilor autotvehiculelor și cetățenilor raportat la mobilitate;

o organizarea de dezbateri publice, întâlniri între agenții economici, cetățeni și autorități locale care să conducă la mobilizarea în plan local a investițiilor pentru utilizarea rațională a energiei, creșterea performanței construcțiilor și instalațiilor, industriilor și tehnologiilor performante energetice;

o sprijinirea acțiunilor din domeniul educării tinerilor cu privire la protejarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor energetice și a energiei și combaterea schimbărilor climatice;


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI


promovarea educației ecologice în instituțiile de învățământ și în rândul operatorilor economici în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și reducerii poluării aerului;

promovarea acțiunilor de voluntariat, în cadru organizat, în activități care vizează îmbunătățirea stării factorilor de mediu.



Tabelul nr. 24 sintetizează Planul de măsuri și acțiuni prin care municipalitatea dorește să își transpună în practică obiectivul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

79



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI



Tabel nr. 24



Plan de măsuri si acțiuni - PAED PLOIEȘTI

t

z

B s

u r

Măsură/ Aețhuie-cheie PAED

Structura responsabilă

Perioada de

C«.«t implementar e estimat (E)

FAtimări pcntin nnni 2020

Anul

începerii

Anul finalizării

Economia de energie (MW an)

Producția de energie regenerabilă {MWh/an)

Reducere emisii de CO2(t/ ani)

1

CLĂDIRI (ECHIPAMENTE/ INSTALAȚII MUNICIPALE)

80.842,018)

57.296

istm 1

1

Eficientizare energetică - Grădiniță cu program prelungit nr. 23 Municipiul Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

920,000

269

43

2

F.ficientizare energetică - Grădiniță cu program prelungit Sfântul Mucenic Mina

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

955,000

270

44

3

Eficientizare energetică - Școala Gimnazială George Coșbuc, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

395,000

89

16

5

Eficientizare energetică - Colegiul Național Alexandru loan Cuza, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

1,010,000

385

65

6

Eficientizare energetică - Liceul Tehnologic 1 Mai, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

435,000

164

31

7

Eficientizare energetică - Liceul Tehnologic de Servicii Sfanțul Apostol Andrei. Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

1,010,000

71

15

8

Eficientizare energetică - Liceul Tehnologic Elie Radu, Ploiești, Prahova - Clădire cantină

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

-

-

-

9

Eficientizare energetică - Colegiul Spiru Haret, Ploiești, Prahova (Sală de sport și Ateliere)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

-

-

-

10

Eficientizare energetică - Colegiul Național Jean Monnet, Ploiești, Prahova

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

-

-

-

11

Reabilitarea, modernizarea și dotarea Liceului Tehnologic 1 MAI din Municipiul Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2019

2,600,000

-

100

70

12

Reabilitarea, modernizarea ș: dotarea Liceului Tehnologic de Servicii SF. APOSTOL ANDREI din Municipiul Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2019

1,000,000

-

100

70

13

Construire Grădiniță cu program normal Aleea Strunga, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

950,000

-

-

14

Construire Grădiniță cu program prelungit Bulevardul Petrolului, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

1,100,000

-

-

-

15

Construire Grădiniță cu program prelungit str. Poștei nr 23, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

1,220,000

-

-

-

16

Construire Grădiniță cu program normal str. Trestioara nr. 27, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

340,000

-

-

-

17

Modernizarea și extinderea infrastructurii de servicii sociale existente: Căminul de bătrâni de pe strada Cosminele, cantine sociale, case de copii abandonați, rețele de servicii sociale la domiciliu, Centrul de zi pentru persoane aflate în dificultate, ateliere protejate, Centrul de găzduire temporară, Centrul pentru prevenirea și combaterea violenței în familie

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

12,000,000

-

300

210

18

Reabilitarea și consolidarea bazinului de înot Vega, Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

2,000,000

-

-

19

Proiectarea și montarea de panouri solare pentru apă caldă menajeră - Sala Sporturilor Olimpia

UAT Municipiul Ploiești

2018

2018

12,000

-



80



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

20

Extinderea/ modernizarea clădirilor Spitalului de Pediatrie Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

35,000,000

-

-

-

21

Blocuri dc locuințe sociale pentru persoane evacuate din casc naționalizate, Cartierul Libertății

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

2,550,000

-

-

-

22

Actualizarea și revizuirea Planului Urbanistic General

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

23

Modernizarea/ extinderea funcțională a Hipodromului din Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2014

2016

17,325,000

-

-

-

25

Implementarea unui sistem de management energetic al clădirilor proprii

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

20,000

-

-

-

25

Achiziții publice de produse și servicii - Realizarea de caiete de sarcini tip pentru diferite tipuri de bunuri și servicii care să respecte criteriile achizițiilor verzi (cel puțin 35% din bunuri si servicii)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

-

-

-

-

26

Achiziții publice de produse și servicii - Introducerea la nivel local de indicatori care respectă principiile dezvoltării durabile, ecologice și eficiente energetic în achizițiile publice

UAT Municipiul Ploiești

2015

2020

-

-

-

-

27

Achiziții publice de produse și servicii - Concesionările și licitațiile publice pentru produse și servicii vor avea ca indicator de performanță principiile de eco-design

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

28

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Participarea angajaților municipali la diverse cursuri și ateliere cu teme de aplicare a principiilor de eficiență energetică

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

29

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Afișarea certificatului de performanță energetică în toate clădirile aflate în administrarea municipiului Ploiești care au o suprafață construită desfășurată mai mare de 500 m2

niriunpin dintre acțiunile rannr1«t«>

UAT Municipiul Ploiești

2014

2020

-

ca nJQ 1"

CLĂDIRI, ECHIPAMEMI’/lNSIALAITl TERȚIARE

0

79,594

2,000

19,030

30

Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienței energetice, beneficiari persoane juridice -"Casa Verde Plus"

Sector privat, Guvern

2016

2020

-

19,898

2,000

5,162

31

Reabilitarea termică a sediilor agențălor economici, birourilor, parterelor comerciale situate în blocuri de locuințe

Asociații de proprietari, Autoritatea locală, Guvern

2013

2020

-

23,878

-

5,709

32

Sprijinirea și încurajarea implcmetării sistemelor de contorizare inteligente a energiei electrice și termice pe clădiri - spații comerciale, birouri, sedii agenți economici

Consumator final

2013

2020

-

3,980

-

952

33

Eliminarea surselor de iluminat cu incandescență, utilizarea surselor fluorescente compacte, tuburi fluorescente TL5HO, surse LED, achiziționare de echipamente din clasa A+, A++

Societăți comerciale/

ANRE prin auditul energetic

2015

2020

-

CLĂDIRI RLZ1DLN 11 K1 1

9,145.000

159,450

3,000

41,027

34

Reabilitarea termică a 26 blocuri de locuințe în Municipiul Ploiești (MDRAP 2013-2015)

Asociații de proprietari, Guvern, U.A.T.

2013

2015

7,395,000

6,592

-

2,080

35

Reabilitarea termica a 11 scări de blocuri de locuințe în Municipiul Ploiești ( POR 207-2013)

Asociații de proprietari, Guvern, UAT.

2015

2016

1,750,000

3,690

-

1,164

36

Reabilitarea termică a Blocului 10 C1C2 str. Sinâii nr. IA, Ploiești

Asociații de proprietari, Guvern, UAT.

2018

2020

-

-

-

-

37

Reabilitare termică a Blocului 10D — StT. Sinăii nr.l, Ploiești

Asociații de proprietari, Guvern, U.A.T.

2018

2020

-

-

-

-

38

Reabilitare termică a Blocului 11 B1B2 - Piața M Viteazul nr. 4, Ploiești

Asociații de proprietari, Guvern, U.A.T.

2018

2020

-

-

39

Reabilitare termică a Blocului 11 D - Str. C. Brezeanu nr. 1 A, Ploiești

Asociații de proprietari, Guvern, U.A.T.

2018

2020

-

-

■ - •

-


PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ

MUNICIPIUL PLOIEȘTI


40

Reabilitare termică a Blocului 8 CI-B-dul Republicii nr. 183, Ploiești

Asociații de proprietari, Guvern, U.A.T.

2018

2020

-

-

-

-

41

Reabilitarea termică a Blocului 8 C2- B-dul Republicii nr.l 83, Ploiești

Asociații de proprietari, Guvern, U.A.T.

2018

2020

-

-

-

-

42

Reabilitarea termică a Blocului 17 C — B-dul Republicii nr. 195 A, Ploiești

Asociații de proprietari, Guvern, U.A.T.

2018

2020

-

-

-

43

Aplicarea programului de completare a sistemului de încălzire cu echipamente care utilizează resurse regenerabile la persoane fizice ” Casa Verde Clasic"

Guvern

2013

2020

-

23,920

1,500

6,457

44

Aplicarea programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienței energetice (beneficiari jK-rsoanc fizice)" Casa Verde Plus"

Guvern

2017

2020

-

31,890

1,500

8,508

45

Eliminarea surselor de iluminat cu incandescență, utilizarea surselor fluorescent compacte, surse LED, achiziționare de electrocasnice din clasa A+, A+~

Consumator final

2017

2020

-

-

-

-

46

Planificarea teritoriului - Certificatul de performanță energetică a clădirii, atașat la documentația de recepție, la terminarea lucrărilor, pentru clădirile nou construite

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

47

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Prezentarea celor mai modeme echipamente de producere a energie termică și a automatizărilor care pot fi aplicate la nivelul locuințelor pentru reducerea consumului de energie în condițiile atingerii confortului termic

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

Reducere         neasociatâ nici uncia dintre acțiunile raportate

9JJ58

0

22,818

ILUMINAT PUBLIC

27,968,021

4,042

0

2,833   1

48

Realizarea unui audit energetic al sistemului de iluminat public

UAT Municipiul Ploiești

2017

2020

25,000

-

-

49

Reabilitarea și modernizarea corpurilor de iluminat (LED)

UAT Municipiul Ploiești

2017

2020

9,888,021

3,638

2,550

50

Extemalizarea SIP și separarea rețelelor de iluminat public de rețelele operatorului de distribuție

UAT Municipiul Ploiești

2017

2020

16,750,000

-

-

51

Sistem de Iluminat Inteligent

UAT Municipiul Ploiești

2017

2020

1,305,000

404

283

__

INDUSTRIE

0

0

0

<>

-

-

-

-

-

-

-

-

-

I RAN SPOR I

149,064,000

55,971

0

16,130

52

Modernizarea rețelei rutieră' stradală: lărgire la 4 benzi sir Gh Gr. Cantacuzino și pasaj nou cf. celui din zona Podul înalt, reabilitare str. Gh.Gr. Cantacuzino, tronson sos.Vestului -limită oraș, inclusiv terminal intermodal

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

8,000,000

-

832

53

Asigurarea mobilității traficului prin prelungirea legăturii rutiere și de transport public între Gara de Sud și Gara de Vest (strada Libertății), inclusiv lucrări de reabilitare a domeniului public al piețelor gărilor

UAT Municipiul Ploiești

2018

2021

16,000,000

-

1,200

54

Modernizarea str. Ștrandului pe tronsonul: ieșire Pasaj Bucov - limita Ploiești corelare parte carosabilă cu piste biciclete, inclusiv amenajare sens giratoriu pe str. Ștrandului

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

8,100,000

-

1,200

55

Achiziția a 50 de autobuze noi Diesel Euro VI în municipiul Ploiești, proiect aprobat prin HCL nr .216/10.07.2017

UAT Municipiul Ploiești

2017

2018

215,000

-

-

56

Achiziționare de material rulant - TRAMVAIE PENTRU TRASEUL 101

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

15,000,000

-

-

57

Achiziționare de material rulant - TRAMVAIE PENTRU TRASEUL 102

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

15,000,000

-

-

58

Achiziționare de material rulant - TROLEIBUZE (20 buc)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

8,000,000

-

-

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI



59

Creșterea mobilității traficului prin realizarea Terminalului multimodal Nord-Vest, incluzând și spații dc parcare pentru moduri de transport auto și biciclete (zona Spital Județean)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

9,000,000

-

-

1,645

60

Modernizarea sistemului de semaforizare în intersecții

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

1,424,000

-

-

-

61

înnoirea parcului de vehicule destinat trasportului public prin achiziționarea de autobuze electrice (10 buc.)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

4,000,000

-

-

750

62

Reabilitare bază materială, trasport auto (depou tramvaie și autobază troleibuze și autobuze)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

7,000,000

-

-

-

63

Implementarea sistemului de management al traficului și ticketing pentru transportul local: achiziție de automate de bilete (min. 50 buc.); achiziție de validatoare cu montare în autovehicule (cca. 780 buc.); modernizarea centrelor de eliberare/ încărcare a cârdurilor (13 puncte)

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

8,000,000

-

-

-

64

Pictonizare și trafic controlat în zona centrală, inclusiv amenajarea de piste pentru biciclete pe traseele prioritare din planul de mobilitate (continuare implementare măsuri CIVTAS-SUCCESS)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

10,000,000

-

-

-

65

Modernizarea stațiilor de transport public local: copertine cu iluminare, Wi-Fi gratuit, panouri informative în timp real pentru călători etc. i aproximativ 200 buc.)

UAT Municipiul Ploiești

2017

2020

2,000,000

-

-

-

66

Planificarea teritoriului - Plan de Mobilitate Urbană Durabilă

UAT Municipiul Ploiești

2015

2016

-

-

-

-

67

Creșterea mobilității transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 101 cu lucrări vizând calea de rulare, stații cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilități, material rulant, elemente de semnalizare și automatizare - Etapa I

UAT Municipiul Ploiești

2013

2015

5.470.000

61

-

43

68

Creșterea mobilității transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 101 cu lucrări vizând calea de rulare, stații cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilități, material rulant, elemente de semnalizare și automatizare - Etapa II

UAT Municipiul Ploiești

2013

2015

14,355,000

109

-

76

69

Creșterea mobilității transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 102 cu lucrări vizând calea de rulare, stații cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilități, material rulant, elemente de semnalizare și automatizare - etapa I: Bucla Nord - intersecție Republicii

UAT Municipiul Ploiești

2013

2015

10,600,000

100

-

70

70

Creșterea mobilității transportului public prin reabilitarea traseului tramvaiului 102 cu lucrări vizând calea de rulare, stații cu peroane adaptate persoanelor cu dizabilități, material rulant, elemente de semnalizare si automatizare - etapa II: B-dul Republicii - Bucla Vest

UAT Municipiul Ploiești

2014

2016

12,370,000

740

-

519

71

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Training ECO-DRIVE pentru șoferii care operează flota municipală și transportul public

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

72

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Campanii de informare a cetățenilor pe tema utilizării transportului public local și a mijloacelor de transport nepoluante

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

PRODUCȚIE IOCAI Â Iii: 1 1 1 < IKK 11 Alt

0

n

0

0 1

73

Fotovoltaică - Realizarea de proiecte demonstrative de utilizare a panourilor fotovoltaice pentru asigurarea parțiala a consumului de energie electrică în clădiri administrative

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

74

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Training pentru instalatorii de panouri fotovoltaice

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

-

_

ÎNCĂLZIRE/ RA( IKK URBANĂ

0

0

<1

0

-

-

ALTELE

29,890,077

0

0

L 75

Modernizarea Cartierului PICTOR ROSENTHAL

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

5,000,000

-



PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ MUNICIPIUL PLOIEȘTI

76

Modernizarea Cartierului RAFOV

UAT Municipiul Ploiești

2018

2023

3,500,000

-

-

77

Reabilitarea/ modernizarea infrastructurii stăzilor: Verii, Vaslui, Intrarea Speranței, Cartier Eroilor, Cartier Albert, Cartier Mimiu, Cartier Bună Vestire, Cartier Mitica Apostol

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

15,120,873

-

-

78

Crearea pasajului de trecere între str. Depoului și str. Miniului (Podul de lemn)

UAT Municipiul Ploiești

2018

2020

6,269,204

-

-

79

Realizarea Strategiei de Eficientizare Energetică a Municipiului Ploiești

UAT Municipiul Ploiești

2016

2020

-

-

-

80

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Implicarea copiilor la acțiuni practice de implementare a diverse proiecte de eficient.; energetică sau de utilizare SRE

UAT Municipiul Ploiești

2015

2020

-

-

-

81

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Campanii de informare a cetățenilor pe tema economisirii de energie

UAT Municipiul Ploiești

2013

2020

-

-

-

82

Lucrul cu cetățenii și părțile interesate - Campanii de informare a cetățenilor pe tema reducerii cantității de deșeuri menajere și reciclare la nivelul consumatorului

UAT Municipiul Ploiești

2013

2020

-

-

-

total

296.009,098

356353

5,500

92,119


84



7. CONCLUZII

Obiectivele administrației locale sunt clar orientate în vederea îndeplinirii misiunii privind eficiența energetică locală, pe cele trei mari domenii de acțiune (economic, social și mediu) care vor conduce la o dezvoltare durabilă a municipiului și sunt în concordanță cu politicile naționale, europene și internaționale.

De asemenea, prezentul plan are ca scop informarea și motivarea cetățenilor, a companiilor și a altor părți interesate la nivel local cu privire la acțiunile din cadrul PAED, dar și cu privire la modul eficient de utilizare a energiei.

Dezvoltarea PAED-ului are următoarele rezultate:

• un număr de 82 de acțiuni bine definite care vor conduce la diminuarea consumurilor de energie cu aproximativ 356.353 MWh, respectiv reducerea cantității de CO2 până în anul 2020 cu 92.119 tone CO2 față de anul de referință ales 2013, conform următoarelor estimări pe sectoare de activitate:

Tabel nr. 25

SECTOARE

Economia de energie [MWh]

Economia de CO2 [tone CO2]

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE/ INSTALAU!

CLĂDIRI MUNICIPALE echîpamente/iacilitati

57295.98

13099.13

CLĂDIRI TERȚIARE echipamente/iacilitati (nemunicipale)

79593.93

19030.21

CLĂDIRI REZIDENȚIALE

159450.66

41026.64

ILUMINAT PUBLIC

4041.61

2833.17

Subtotal SECTOR

300382.18

75989.14

TRANSPORT

PARC AUTO MUNICIPAL

1314.58

350.99

TRANSPORT PUBLIC municipal

9357.86

3684.00

TRANSPORT PRIVAT SI COMERCIAL

45298.65

12094.74

Subtotal SECTOR

55971.08

16129.73

TOTAL

356353.26

92118.88

Centralizator estimativ al economiilor de CO2 ca urmare a aplicării măsurilor din PAED

Scenariu reducere emisii CO2 până în 2020


500000

400000

300000

200000

100000

0

Figura 41 Emisiile de CO2 în municipiul Ploiești în anii 2013 și 2020 85


  • îmbunătățirea calității vieții va fi principalul beneficiu al implementării măsurilor PAED, iar beneficiarii vor fi toți cetățenii municipiului Ploiești;

  • Implementarea acțiunilor din PAED se va realiza cu finanțare de la bugetul locâL din fondurile europene nerambursabile și din fondurile companiilor/ instituțiilor direct implicate în realizarea măsurilor propuse;

  • doar prin responsabilizarea direcțiile și serviciilor Municipiului Ploiești, a celorlalți actori locali implicați, a întregii comunități, atingerea țintelor asumate va fi posibilă;

  • prin măsurile/ acțiunile prevăzute în prezentul program se urmărește:

crearea un mediu favorabil pentru atragerea de noi investitori în municipiu; crearea unui cadru de dezvoltare economică, socială și de mediu a municipiului,

  • pentru implementarea măsurilor din PAED va fi necesară o serie de acțiuni concrete pe care municipalitatea și le va asuma odată cu aprobarea PAED de către Consiliul Local al Municipiului Ploiești și anume:

  • •  selectarea persoanelor responsabile la nivel intern și extern pentru urmărirea cu strictețe a implementării măsurilor;

  • •  instruirea persoanelor responsabile pentru implementarea PAED;

  • •  stabilirea indicatorilor de monitorizare și control al implementării măsurilor;

  • •  stabilirea modului de raportare internă și externă a gradului de implementare a măsurilor PAED;

  • •  implementarea PAED-ului printr-o abordare de management de proiect: planificare, controlul termenelor limită, controlul financiar, analiza abaterilor și managementul riscului;

  • •  revizuirea măsurile incluse în PAED sau adăugarea altelor noi, în funcție de fezabilitatea acestora, în urma monitorizării.

Bibliografie                                                                        (

  • 1. Ghidul „Cum se elaborează un Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă”, Publications Office of the European Union, 2010 ;

  • 2.  SIDU - Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Ploiești 2014-2020;

  • 3. PMUD - Plan de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Ploiești, 2015 ,

  • 4. Strategia de Eficientizare Energetică a municipiului Ploiești 2016-2021;

  • 5. Planul de Dezvoltare Durabilă a Județului Prahova în perioda 2014-2020;

  • 6. Strategia de Dezvoltare a municipiului Ploiești 2007-2025;

  • 7. PIEE - Program de îmbunătățire a Eficienței Energetice în municipiul Ploiești 2017-2020;

  • 8. Raport de mediu Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020;

  • 9. Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică;

  • 10. Legea nr. 121/ 2014 - Legea Eficienței energetice;

  • 11. http://www.ploiesti.ro

  • 12. http://www.insse.ro-Tempo online

  • 13. htip://www.conventiaprimarilor.eu Ihup://www.eumayors.eu )

ACRONIME ȘI ABREVIERI

PAED - Planul de Acțiune privind Energia Durabilă

IRE CO2 - Inventarul de Referință al Emisiilor de CO2

IPPC- Intergovemmental Panel on Climate Change - grupul interguvemamental de experți privind schimbaăile climatice

U.A.T. - Unitatea Administrativ Teritorială

UE - Uniunea Europeanaă

ADI - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

CJ - Consiliul Județean

PH - Prahova

DN - Drum Național

A3 - Autostrada A3

INSSE - Institutul Național de Statistică

DJS - Direcția Județeană de Statistică

MDRAP - Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

ANRE - Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

ISC - Inspectoratul de Stat în Construcții

PO - Program Operațional

AP - Axa Prioritară

POAPD - Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate

POC - Programul Operațional Competitivitate

POCU - Programul Operațional Capital Uman

POCA - Programul Operațional Capacitate Administrativă

POIM - Programul Operațional Infrastructură Mare

PODCA - Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

POR - Program Operațional Regional

POS - Program Operațional Sectorial

PPP - Parteneriat Public-Privat

PUG - Plan Urbanistic General

PUZ - Plan Urbanistic Zonal

SIDU - Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polului de Creștere Ploiești

PMUD - Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de Creștere Ploiești

SMID - Sistem de Management Integrat Deșeuri

TCE - SC Trasport Călători Expess SA Ploiești

SPFL - Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești

SGU - SC Servicii de Gospodărie Urbană Ploiești SRL

SPCLEP - Serviciul Public Local de Evidență a Populației

CSM - Club Sportiv Municipal Ploiești

ASSC - Administrația Serviciilor Sociale Comunitare Ploiești

tep - Tone echivalent petrol




ROMÂNIA

EXPUNERE DE MOTIVE



JUDEȚUL PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEȘTI

la proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie

Durabilă al Municipiului Ploiești


Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) este un document strategic ce are ca scop consolidarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune stabilite prin “Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Ploiești (SIDU Ploiești)” pentru orizontul de timp 2014-2020.

Obiectivul prioritar al PAED este de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de promovare a investițiilor derulate pe raza municipiului Ploiești care să conducă la utilizarea eficientă a energiei (din surse naturale), precum și creșterea cantității de energie produsă din surse regenerabile, în vederea îmbunătățirii performanțelor energetice existente sau dezvoltarea de construcții, instalații, echipamente și tehnologii cu eficiență energetică performantă, incluzând sursele regenerabile de energie viabile.

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă reprezintă un document programatic, care definește acțiunile și măsurile ce vor fi întreprinse la nivelul municipiului Ploiești, în vederea atingerii obiectivului general de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% până în anul 2020, respectiv 40% până în anul 2030 față de anul de referință 2013. Anul de referință pentru IRE CO2 și pentru PAED a fost stabilit anul 2013, an pentru care au fost disponibile cele mai cuprinzătoare date privind consumurile energetice în Municipiul Ploiești.

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești se concentrează pe următoarele domenii de intervenție:

  • •     Clădiri, echipamente/instalații și industrii (clădiri municipale, clădiri din sectorul terțiar, clădiri rezidențiale, iluminat public municipal).

  • •     Transport (flotă municipală, transport public local, transport privat și comercial).

  • •     Planificarea teritoriului (planificarea urbană strategică, planificarea transporturilor / mobilității, standarde pentru renovări și noi construcții).

  • •     Achiziții publice de produse și servicii (reglementări locale de eficiență energetică, reglementări locale de utilizare surse de energie regenerabilă).

  • •     Lucrul cu cetățenii și părțile interesate (servicii de asistență tehnică și consultare, sprijin financiar și subvenții, campanii de sensibilizare și educare).

Având in vedere cele de mai sus, supunem analizei si aprobării Consiliului Local proiectul de hotarare alaturat.


MUNICIPIUL PLOIEȘTI DIRECȚIA RELAȚII INTERNATIONALE


RAPORT DE SPECIALITATE

la proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) este un document strategic ce are ca scop consolidarea obiectivelor și direcțiilor de acțiune stabilite prin “Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Ploiești (SIDU Ploiești)” pentru orizontul de timp 2014-2020.

PAED constă în realizarea documentelor de planificare energetică locală, în conformitate cu asigurarea implementării pe termen scurt și mediu a politicilor locale formulate prin aprobarea „Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului de Creștere Ploiești” și cu respectarea cadrului legislativ aprobat de România prin Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, prin care organismele publice la nivel regional și local „sunt încurajate, potrivit competențelor și structurilor administrative ale acestora”:

să adopte un plan de eficiență energetică;

să pună în aplicare un sistem de gestionare de eficiență a energiei;

să dețină un sistem de management al energiei.

De asemenea, prezentul plan are ca scop informarea și motivarea cetățenilor, a companiilor și a altor părți interesate la nivel local cu privire la acțiunile din cadrul PAED, dar și cu privire la modul eficient de utilizare a energiei.

Obiectivul prioritar al PAED este de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de promovare a investițiilor derulate pe raza municipiului Ploiești care să conducă la utilizarea eficientă a energiei (din surse naturale), precum și creșterea cantității de energie produsă din surse regenerabile, în vederea îmbunătățirii performanțelor energetice existente sau dezvoltarea de construcții, instalații, echipamente și tehnologii cu eficiență energetică performantă, incluzând sursele regenerabile de energie viabile.

Prin Convenția Primarilor sunt vizate acțiunile la nivel local care țin de competența autorității locale prin măsuri directe sau acțiuni indirecte de încurajarea a acțiunilor din sectorul privat ce pot susține politica locală de mediu și energie.

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă reprezintă un document programatic, care definește acțiunile și măsurile ce vor fi întreprinse la nivelul municipiului Ploiești, în vederea atingerii obiectivului general de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% până în anul 2020, respectiv 40% până în anul 2030 față de anul de referință 2013. Anul de referință pentru IRE CO2 și pentru PAED a fost stabilit anul 2013, an pentru care au fost disponibile cele mai cuprinzătoare date privind consumurile energetice în Municipiul Ploiești.

Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești se concentrează pe următoarele domenii de intervenție:

• Clădiri, echipamente/instalații și industrii (clădiri municipale, clădiri din sectorul terțiar, clădiri rezidențiale, iluminat public municipal).

  • •     Transport (flotă municipală, transport public local, transport privat și cpn^rcișțl).;,

  • •     Planificarea teritoriului (planificarea urbană strategică, /p|âmficârWX transporturilor / mobilității, standarde pentru renovări și noi construcții).^

  • •     Achiziții publice de produse și servicii (reglementări localele eficiența J ’

energetică, reglementări locale de utilizare surse de energie regenerabilă):              .0$

  • •     Lucrul cu cetățenii și părțile interesate (servicii de asistență tehnică și consujtareș'C. sprijin financiar și subvenții, campanii de sensibilizare și educare).

Prin măsurile/acțiunile prevăzute in prezentul program se dorește:

Crearea un mediu favorabil pentru atragerea de noi investitori în municipiu

Crearea unui cadru de dezvoltare economică, socială și de mediu a municipiului.

Pentru implementarea măsurilor din PAED vor fi necesare o serie de acțiuni concrete pe care Municipalitatea și le va asuma odată cu aprobarea PAED de către Consiliul Local al Municipiului Ploiești și anume:

  • •     selectarea persoanelor responsabile la nivel intern și extern pentru urmărirea cu strictețe a implementării măsurilor,

    instruirea persoanelor responsabile pentru implementare PAED,

    stabilirea indicatorilor de monitorizare și control al implementării măsurilor, stabilirea modului de raportare interna și externa a gradului de implementare a masurilor PAED,

    • •     implementarea PAED-ului printr-o abordare de management de proiect: planificare, controlul termenelor limită, control financiar, analiza abaterilor și managementul riscului

    • •     revizuirea măsurile incluse în PAED sau adăugarea altelor noi, în funcție de fezabilitatea acestora, in urma monitorizării.

    In consecința propunem spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Ploiești prezentul proiect de hotarare.


Direcția Relații Internaționale

Director executiv

Nicoleta Crăciunoiu




Vizat

Direcția Administrație Publica, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, Contracte

Director executiv

Andreea Cristea

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI            ,Nr.'

COMISIA DE SPECIALITATE NR. 3                       fiĂ'

COMISIA PENTRU UTILITĂȚI PUBLICE, CALITATEA VIEȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

RAPORT

Comisia a luat în discuții proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Ploiești

și a emis:

X Z           Ăi /