Hotărârea nr. 604/2018

Hotãrârea nr. 604 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții Construire soclu si montare bust Alexandru Ioan Cuza


ROMÂNIA


JUDEȚUL PRAHOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

HOTĂRÂREA NR.604 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții

„ CONSTRUIRE SOCLU ȘI MONTARE BUST ALEXANDRU IOAN CUZA”

Consiliul Local al Municipiului Ploiești:

văzând Expunerea de motive nr. 500/19.12.2018 a domnului viceprimar Cristian Mihai GANEA și Raportul comun de specialitate al Direcției Tehnic -Investiții nr. 15050/17.12.2018 și al Direcției Economice nr. 420/19.12.2018 prin care se propune aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Construire soclu și montare bust Alexandru Ioan Cuza“;

ținând cont de Raportul Comisiei de specialitate nr. 1 - de buget finanțe, control, administrarea domeniului public și privat, studii, strategii și prognoze din data de 20.12,2018;

în conformitate cu Avizul Comisiei Tehnico-Economice de Avizare nr. 69/20.12.2018;

având în vedere prevederile art. 42 alin. (1) lit. b din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată și completată;

luând în considerare prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată;

în temeiul art. 36 alineat (4) litera d) din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, republicată și actualizată;

HOTĂRĂȘTE :

Art. 1 Aprobă indicatorii tehnico-economici și studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Construire soclu și montare bust Alexandru Ioan Cuza“ conform anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Direcția Tehnic-Investiții va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3 Direcția Administrație Publică, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, Contracte va aduce la cunoștință celor interesați prezenta hotărâre.

Dată în Ploiești, astăzi, 20 decembrie 2018

Contrasemnează:

p. SECRETAR, Mihaela ZAHARIA Sef Serviciu

*


PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

George-Sor in-Niculae BOTEZ

\\ fi \

Studiu de Fezabilitate

CONSTRUIRE SOCLU SI MONTARE BUST ALEXANDRU IOAN CUZA, MUNICIPIUL PLOIEȘTI, JUDEȚUL PRAHOVA

Contract:

Nr.-/-

Proiect Nr.: 55/2018

12/ decembrie/ 2018

Elaborator: Birou Individual de Arhitectura Kelesidis Ana-Maria nr.49/21.05.2002

OBIECTIVUL: CONSTRUIRE SOCLU SI MONTARE BUST ALEXANDRU IOAN CUZA, MUNICIPIUL PLOIEȘTI, PIAȚA EROILOR NR.1A JUDEȚUL PRAHOVA

BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL PLOIEȘTI PROIECT NR.: 55/12 DECEMBRIE/ 2018 CONTRACT NR.: - FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

CUPRINSUL VOLUMULUI:

A. PIESE SCRISE


B. PIESE DESENATE

VARIANTA 1

ARHITECTURA

PLAN DE SITUAȚIE -A1

PLAN + SECȚIUNE

-A2

ELEVAȚIE NORD

-A3

ELEVAȚIE SUD

-A4

ELEVAȚIE EST

-A5

ELEVAȚIE VEST

-A6

VARIANTA 2

ARHITECTURA

PLAN DE SITUAȚIE -A1

PLAN + SECȚIUNE

-A2

ELEVAȚIE NORD

-A3

ELEVAȚIE SUD

-A4

ELEVAȚIE EST

-A5

ELEVAȚIE VEST

-A6

STUDIU DE FEZABILITATE

.......".....â

BUST ALEXANDRU IOĂN Ă0UZA, R.1A. JUDEȚUL PRĂHOVĂTiF


1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVE

  • 1.1. Denumirea obiectivului de investiție:                      (

CONSTRUIRE SOCLU SI MONTARE I

MUNICIPIUL PLOIEȘTI, PIAȚA EROILOR NR.1 A, JUDEȚUL PRÂHOVĂ1 -

  • 1.2. Ordonator principal de credite I investitor:                      ^aasssS^

Ordonatorul principal de credite: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

  • 1.3. Ordonator de credite secundar:

  • 1.4. Beneficiarul investiției: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

  • 1.5. Elaboratorul Studiului de Fezabilitate: Birou Individual de Arhitectura Kelesidis

Ana-Maria ,nr.49/21.05.20022.

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ Șl NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI / PROIECTULUI DE INVESTIȚII

    • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (In cazul In care a fost elaborat In prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții

Pentru acest obiectiv nu a fost intocmit un studiu de prefezabilitate.

2.2.  Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România. Este situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 26°1'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine nordică și are o suprafață de aproape 60 km2. Este inconjurat de comunele Blejoi (la nord), Târgșoru Vechi (la vest), Bărcănești, Brazi (la sud) și Bucov (la est).

Orașul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moșie cumpărată de Mihai Viteazul de la moșnenii ce o stăpâneau, luând treptât locul vechilor târguri muntenești Târgșor, Gherghița și Bucov ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare in special după ce a inceput exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și in oraș au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. In continuare, activitatea sa economică este bazată pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).

Municipiul Ploiești se găsește in apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova.

2.3 Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Proiectul privind "S.F. - Construire soclu si montare bust Alexandru loan Cuza" a fost inițiat de U.A.T. Municipiul Ploiești in scopul de a amplasa in zona verde din imediata vecinătate a sediului Primăriei Ploiești (Piața Eroilor nr.1A), deja amenajata pe latura de nord-est a clădirii un bust, care il înfățișează pe primul domnitor al Principatelor Unite, Alexandru loan Cuza. Bustul a fost donat de către Uniunea Elena din Romania, aceast fapt fiind supus avizării si aprobării prin HCL nr. 549/ 03.12.2018.

Deoarece se dorește pe viitor amenajarea peisagera zonei de spațiu verde si de acces pietonal din imediata vecinătate a sediului actual al primăriei, amplasarea in zona a acestui bust este oportuna.

Având In vedere că actuala configurație geometrică a aleii permite amplasarea statuii fără să fie necesară regândirea planimetrică si funcțională a zonei, nu. gște necesară reconfigurarea zonei studiate. Pentru o mai buna punere in vșloa"pe':s^?recomanda amenajarea peisagera a spatiilor verzi adiacente (vezi foto).        X-y

Prin realizarea investiției publice propuse se urmărește, ca obiectiv general, construirea soclului și montarea bustului Alexandru loan Cuza in Piața Eroilo^jn^TAT^zona de spațiu verde din imediata vecinătate a sediului Primăriei Municipiului Ploieștj. '    \

  • 3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA Șl PREZENTAREA A j^NlM^g DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO -ECONOMICE PENTRU REALIZAREA 0Bl^fjv|^UI^E INVESTIȚII

    • 3.1. Particularitățile amplasamentului

3.1.1. Descrierea amplasamentului

Terenul studiat este situat in intravilanul municipiului Ploiești și aparține domeniului public al municipiului Ploiești și a fost atribuit pentru amplasarea statuii. Terenul afectat de lucrări are o suprafața de cca 4mp și face parte din suprafața de spațiu verde adiacent sediului primăriei, UTR -Zona CENTRALA.

3.1.2. Relații cu zonele învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Zona studiată se află in partea de alei pietonale de acces si spatii verzi ale sediului primăriei municipiului Ploiești (cu o distanta de 11, 22 m), la o distanta de cca 80 m fata de sensul giratoriu amenajat in Piața Eroilor si la o distanta de 65 m fata de Catedrala Eroilor (monument istoric).

3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite

Zona verde pe care se dorește construirea soclului si montarea bustului se afla pe latura de Nord - est a sediului, pe o un teren amenajat cu gazon, de forma circulara.

3.1.4. Surse de poluare existente In zonă

In zona amplasamentului singura sursa de poluare este datorata circulației rutiere intense de pe B-dul Republicii, fapt materializat prin nivelul ridicat de noxe rezultat din gazul de eșapament.

3.1.5. Date climatice și particularități de relief

Zona analizată este situată in zona de sud a județului Prahova, la o distanță de 200m de km 0 al Municipiul Ploiești.

Din punct de vedere geografic perimetrul analizat aparține Câmpiei înalte a Ploieștiului, fiind situat in partea de sud-vest a acestei unități de relief, in terasa înaltă a râului Teleajen.

Suprafața terenului este in general netedă și cel mult prezintă ondulări abia sesizabile.

Din punct de vedere climatic ne aflăm intr-o zonă influențată de interacțiunea suprafeței active subiacente (relieful), radiației solare și circulației generale a maselor de aer.

Relieful și radiația solară, comportă modificări mici de la an la an, astfel încât factorul genetic care determină variația neperiodică a regimului meteorologic in decursul anilor este circulația generală a atmosferei.

Clima zonei cercetate este temperat - continentală, cu următoarele caracteristici ai principalilor parametrii meteorologici:

  • ■ Temperatura medie anuală           =10,6°C;

  • ■ Temperatura minimă absolută         = - 30 °C;

  • ■ Temperatura maximă absolută        =39,4°C;

Temperaturile medii multianuale ale aerului in luna ianuarie sunt de - 2°, iar cele ale lunii iulie de 20°. Iarna circulația atmosferică este mai intensă, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer este mai mare, de aceea temperatura aerului prezintă diferențieri diurne importante față de celelalte anotimpuri.

In intervalele de aer. in diferite zile din luna ianuarie, mediile zilnice au scăzut de la formațiuni de îngheț și de existență a ultimelor formațiuni de ingheț sunt,determinate de temperaturile minime < 0°C. In zona de amplasament acestea sunt in medie de 1Cț zile.

încălzirile excesive conduc la medii zilnice de 30-31 °C in zona de';câmpmai

scăzute temperaturi in luna iulie fiind de 12-13°C. Temperaturile aerului din perioadâ'căldă a anului intensifică procesul de evaporație, influențând scurgerea apei. y..

Volumul și intensitatea precipitațiilor influențează regimul hidrologic^și^iărdgebjpgic, apa provenită din precipitații constituind sursa principală a alimentării cursurilor1^ apă din zonă și a acviferelor freatice. Precipitațiile anuale medii pe perioada multianuală variază intre 500 și 550 mm.

Precipitațiile medii anuale sunt repartizate pe anotimpuri după cum urmează:

= 100 mm

= 130 mm

= 195 mm

= 120 mm


  • ■  iarna

  • ■  primăvara

  • ■  vara

  • ■ toamna

In mersul anual al cantităților lunare de precipitații acestea prezintă de obicei un maxim in luna a Vl-a (iunie). Cele mai mici cantități de precipitații cad in intervalul ianuarie -martie, cele mai scăzute inregistrându-se in luna februarie, ca urmare a circulației maselor de aer dinspre est - nord - est. Cantitățile minime de precipitații lunare sunt inregistrate in luna septembrie.

Precipitațiile care au efecte hidrogeologice și hidrologice sensibile sunt cele care depășesc 20 mm pe zi. In această zonă, zilele cu precipitații mai mari de 20 mm sunt mai rare și nu depășesc 6 zile pe an. In perioada rece a anului parte din precipitațiile căzute sub formă solidă se acumulează pe suprafața activă subiacentă formând straturi de zăpadă, a căror rezervă de apă alimentează acviferele freatice in intervalurile cu temperaturi pozitive din perioada de iarnă și mai ales in perioada de primăvară.

Durata stratului de zăpadă depinde nu numai de menținerea temperaturii aerului și solului sub 0°C, ci și de căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă, de aceea inceputul și sfârșitul perioadei cu strat de zăpadă se încadrează de obicei intre datele primei și ultimei zile cu ninsoare.

In această zonă, prima zi cu strat de zăpadă se incadrează in medie in decadele I și II ale lunii decembrie, iar ultima zi cu strat de zăpadă se semnalează in medie in prima decadă a lunii martie. Numărul anual al zilelor cu strat de zăpadă variază de la 30 - 40 zile pe an.

Vânturile predominante din sectorul Nord - Est, cu componentele sale pe direcțiile E (12,9%), NE (12,6%) și N (9,8%), precum și dinspre SV (9,6%). Intensitatea medie a vântului este de 2,8 - 3,1 m/s, iar conform STAS 10101/90, presiunea de bază a vântului stabilizată la 10 m înălțime este cea pentru zona B.

3.1.6. Date privind existenta unor:

  • a) rețele edilitare in amplasament care ar necesita relocare/ protejare, in măsura in care pot fi identificate: Nu este cazul

  • b) posibile interferențe cu monumente istorice / de arhitectură sau situri arheologicepe amplasament sau in zona imediat învecinată; existența condiționărilor specific in cazul unor zone protejate sau de protecție: Nu este cazul

  • c) Existența unor posibile terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională: Nu este cazul

3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normelor in vigoare

Terenul studiat este situat centrul orașului.

Din nunct de vedere nenlonic. formațiunile tectonice oare sunt la bază, semnalate in

Formațiunile tectonice care sunt la bază aparțin faciesului și flișului pe locul depresiunii Getice și ulterior lagunar a Bazinului Pontic (era Neozoica, perioada „l^eogen). Etajul superior din Cuaternar seria Pleistocen inferior și mediu intre 45          âlrafuit din

argile, argile nisipoase, complex marnos, strate de Cândești, strate'^âe ^r^tești%^ria Pleistocenului superior sub 20 - 40 m cu argile nisipoase, nisipuri de^Mostiștea (gălbui^ și care se conțină in depozitele superioare cu pietrișuri, nisipuri sediment. |

Stratigrafia locală este alcătuită din pietrișuri (2-20 mm) in pro'pofțiș^dă-Ș^lQ^ și bolovăniș sau bolovani rulați (20-60 mm), in general din gresie tare in propofție^^pl-20%.

Masa care umple golurile dintre pietre variază mult local, atât in profunzime cât și in plan, fiind in procent de 40 - 70%, și este constituită din argile prăfoase cu aspect de cimentare, cafeniu închis (in general in stratele de la suprafața) sau praf nisipos cafeniu gălbui necoeziv (cca. 80% praf, 20% nisip) sau nisip fin și mijlociu necoeziv (cca. 80% nisip, 20% praf).

Din punct de vedere morfologic, terenul pe care urmează să fie amplasată statuia este un teren relativ plat, fără accidente vizibile.

Pentru calculul fundațiilor se poate lua in considerare pentru stratul de argilă prăfoasă următorii parametri geotehnici medii:

  • 1.   Greutate volumetrică In stare naturală y = 18,0-19,5 kN/m3

  • 2.   Unghi de frecare internă 4>=150-170

  • 3.   Coeziune C = 20-25 kPa

  • 4.   Modul de compresiune -tasare E2-3 = 13000 kPa

Din punct de vedere al solicitărilor din vânt și conform Codului de proiectare CR 1-1-4/2012 "Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor", amplasamentul corespunde presiunii de referință pvânt > 0,40 kN/m2, cu intervalul mediu de recurență de 50 ani.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural și tehnologic

  • 3.2.1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții

  • a) Funcțiunea

Prin tema de proiectare se propune construirea unui soclu in vederea montării unei statui in zona Piața Eroilor nr.1A, Ploiești.

Prin tema de proiectare se cere elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției și a costurilor aferente amplasării bustului din material compozit, tratat împotriva intemperiilor cu vopsea cu particule de piatra, culoare alb-crem, al domnitorului Alexandru loan Cuza, pe un soclu din beton armat monolit placat cu travertin.

  • b) Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate in metodologia M.L.PAT., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura soclului statuii ce urmează a fi realizată se încadrează in categoria D, de importanță redusă.

  • c) Suprafața terenului

Suprafața terenului studiat este de 4 mp, din care doar o suprafață de 1, 29 mp-variantal /1,93 mp-varianta 2 face obiectul prezentului proiect.

  • d) Procentul de ocupare al terenului: -

  • e) Coeficientul de ocupare al terenului: -

  • 3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției cu justificarea alegerii acesteia

    • 3.2.2.1. Amplasare

Vecinătățile amplasamentului:

  • - nord - B-dul Republicii+sens giratoriu Piața Eroilor

  • - sud - sediu Primăria Municipiului Ploiești

  • - est - alee auto acces parcare

  • - vest - str.Vasile Lupu                                             /AS- A

  • 3.2.2.2. Rezolvare funcțională                              X

Prin tema de proiectare se propune si amenajarea spațiului verde amplasament pentru o buna punere in valoare a bustului.                   v

Din punct de vedere funcțional, in zonă va fi păstrat spațiul pietonâ|^re'Șe-va^tegra din punct de vedere al imaginii arhitecturale și al funcțiunii dominante *(inst^^ublice si servicii).

Pentru realizarea acestui obiectiv se propun două scenarii de amenajare a spațiului urban.

SCENARIUL I

Pentru realizarea acestui obiectiv se propune construirea unui soclu placat cu travertine polisat si straifuri de granit, realizat din beton armat, cu dimensiunile 1,18 m x 1,09 m x 1,60 m, așezat pe o fundație de beton armat.

Soclul va fi realizat din beton turnat pe loc, in cofraj din scândură, pe fundație din beton simplu, și va fi placat cu travertine si granit. Soclul va avea o profilatură verticală, puternica, data de straifurile de granit.

Bustul va avea înălțimea de 85 cm, realizat din piatra compozita turnata, tratata cu vopsea alb-crem.

Accesul direct se va realiza din aleea principală, iar suprafața din jurul statuii este asfaltata. Pe viitor se propune amenajarea in spatele acesteia a unor pergole cu gard viu si/sau plante agatatoare (trandafiri, iedera) amplasate aproximativ semicircular

Avantajele Scenariului I:

-Va fi creat un spațiu urban coerent și modern; integrat in zona adiacentă, dar și omogen, întrucât se vor folosi aceleași materiale ca in cazul celorlaltor statui din zonă. Se va asigura continuitatea pavajului din zonă cu cel din parc, creându-se ideea de unitate spațială și funcțională.

SCENARIUL II

Pentru realizarea acestui obiectiv se propune construirea unui soclu placat cu piatră naturală, realizat din beton armat, cu dimensiunile 1,34 m x 1,43 m x 1,60 m, cu un volum de trunchi de piramida, așezat pe o fundație de beton armat.

Soclul va fi realizat din beton turnat pe loc in cofraj din scândură, pe fundația existentă, și va fi placat cu plăci mari din travertin si un straif de granit maro.

Statuia este din același material (compozit).

Bustul va avea înălțimea de 85 cm.

Accesul direct se va realiza din aleea principală, iar suprafața din jurul statuii va fi pa vată cu piatră naturală.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei folosite la pavaj, diferența de nivel Intre pavaj și bordură fiind de 15 cm. Avantajele Scenariului II:

-Va fi creat un spațiu urban modest,. Se va pune In valoare monumentului, realizându-se un soclu clasicist, adecvat, pentru amplasarea statuii domnitorului.

  • 3.2.2.3. Sistemul constructiv

Având In vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte și alte transformări de-a lungul timpului, se propune realizării unei platforme de beton In jurul statui. Ca urmare, se propune următoarea configurație:

- Strat de bază din balast foarte bine compactat 10 cm grosime

— Strat rlp hptnn qimnln 16 nm cirneimp

  • 3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse Instalații electrice

Nu este cazul


Instalațiile sanitare

Nu este cazul

  • 3.3. Costurile estimative ale investiției

    • 3.3.1. Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de inveștiții,culuarea In considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicila tehnice și parametrii^specifici obiectivului de investiții

    • 3.3.2. Costurile estimative de operare pe durata normată de viată si de amortizare a investiției publice: Nu este cazul

  • 3.4. Studii de specialitate, in funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz: Nu este cazul

    • 3.4.1. Studiu topografic: Nu este cazul

    • 3.4.2. Studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a

terenului: Nu este cazul

  • 3.4.3 Studiu hidrologic, hidrogeologic: Nu este cazul

  • 3.4.4. Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea eficienței energetice: Nu este cazul.

  • 3.4.5. Studiu de trafic și studiu de circulație: Nu este cazul.

  • 3.4.6. Raport de diagnostic arheologic preliminar in vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică: Nu este cazul.

  • 3.4.7. Studiu peisagistic in cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisagere: Nu este cazul.

  • 3.4.8. Studiu privind valoarea resursei culturale: Nu este cazul.

  • 3.4.9. Studii de specialitate necesare in funcție de specificul investiției: Nu este cazul.

  • 3.5. Grafic orientativ de realizare a investiției

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 20 zile.

  • 4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU PROPUS

  • 4.1 . Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referină și prezentarea scenariului de referință

Ipotezele de calcul in evaluarea alternativelor se bazează pe următoarele previziuni macroeconomice: evoluția prețurilor și a cursului de schimb; evoluția prețurilor producției industriale; evoluția veniturilor pe gospodărie atât la nivel național cât și la nivel regional; evoluția costului cu energia și combustibilul; evoluția costului cu mentenanța; evoluția costului muncii.

Previziunile macroeconomice se bazează pe raportările Comisiei Naționale de Prognoză (Proiecția principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2008-2013, Prognoza de toamnă -octombrie 2008) și a BNR. Evoluțiile pot fi ilustrate astfel:

Bancherul.ro Evoluția Indicelui pensiei nominale și a Indicelui perioada 2013-2015



In evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială/â^icââjota, selectându-se acea alternativă care a obținut punctajul maxim in cadrul analizei;

Proiectul investițional propus este “CONSTRUIRE SOCLU SI MONT^I^jgz^pr ALEXANDRU IOAN CUZA.”

In prezentul Studiu de Fezabilitate se analizează variantele de realizare-anAffi^^wații și a unui soclu pentru amplasare statuii lui Alexandru loan Cuza.

Obiectivul general ce se preconizează a fi atins prin realizarea investiției este Construire soclu si montare bust Alexandru loan Cuza.

Obiectivul specific urmărit prin realizarea acestei investiții publice sunt:

1 Realizarea unei construcții cu o structură unitară, care prezintă omogenitate, nediferențiată de celelalte socluri situate in zonă;

In evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obtinut punctajul maxim in cadrul analizei.

Scenariul de referință este cel descris pe larg la capitolul 3.2., și anume Scenariul 1. Acesta prevede următoarele:

  • a) Funcțiunea

Prin tema de proiectare se propune construirea unui soclu si montarea bustului Alexandru loan Cuza.

  • b) Categoria și clasa de importantă

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate in metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura suprafeței pietonale și soclul statuii ce urmează a fi realizate se incadrează in categoria C de importanță normală.

Conform HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcții, construcțiile propuse se incadrează in clasa III de importanță.

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate In metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura soclului statuii ce urmează a fi realizata se incadrează in categoria 0 de importanță redusă.

  • c) Suprafața terenului

Suprafața terenului studiat este de 5887 mp, dar doar o zonă de 4 mp face obiectul prezentului proiect.

Amplasare

Vecinătățile amplasamentului:

  • - nord - B-dul Republicii+sens giratoriu Piața Eroilor

  • - sud - sediu Primăria Municipiului Ploiești

  • - est - alee auto acces parcare

  • - vest - str.Vasile Lupu

Accesul direct se va realiza din aleea principală, iar suprafața din jurul statuii va fi pavată cu piatră naturală.

Se va reface spațiul verde din jurul statuii cu gazon și straturi de flori.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei folosite la pavaj, diferența de nivel intre pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Statuia va fi acoperită cu un strat incolor de protecție pentru metal.

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

încă din cele mai vechi timpuri omenirea a încercat să stabilească o cauzalitate a fenomenelor ce se petrec in lumea înconjurătoare, să găsească soluții și răspunsuri la

acțiunea factorilor naturali.

In antichitatea romană sau greacă totul era pus pe seama zeilor,<iăr explicat era considerat a proveni de la zei și a fi un hazard. In zilel^fioast^câ




împuțea fi itatea fenomenelor nu mai este considerată un parametru de referință in defoiirșa haza^aW^r, iar accentul s-a mutat pe incertitudinea momentului de apariție, a moduld^de              unui

fenomen.

Plecând de la o abordare istorică, care deduce succesiuni de evet^^riifi^^u stat la baza edificării formei actuale a suprafeței terestre, se conturează in prezent o abordare funcțională, care cuantifică procesele contemporane și transpune înțelegerea proceselor in analize detaliate, cu populației.

CLASIFICAREA RISCURILOR

comportamentul substratului și aplicabilitate practică in folosul


Există mai multe clasificări ale riscurilor, și anume:

Riscuri naturale (hazardele naturale):

  • -  riscuri climatice -furtuni, tornade, secetă, inundații, ingheț, avalanșe, cutremure și erupții vulcanice;

  • -  riscuri geomorfologice -alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren;

  • -  riscuri cosmice -căderi de obiecte din atmosferă (cosmos), asteroizi, comete;

  • -  riscuri biologice -epidemii, epizootii, Izoonoze;

Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice):

  • -  accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale;

  • -  accidente nucleare, chimice și biologice;

  • -  accidente majore pe căile de comunicații;

  • -  incendii de mari proporții; eșuarea sau scufundarea unor nave; • eșecul utilităților publice;

  • -  avarii la construcții hidrotehnice;

  • -  accidente In subteran;

  • -  prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări.

Pe lângă acestea mai pot exista și:

  • -  Riscuri de securitate fizică;

  • -  Riscuri politice;

  • -  Riscuri financiare și economice;

  • -  Riscuri informatice.

Riscurile se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză (naturale sau antropice). Acestea produc pagube mai mici sau mai mari, in funcție de amplitudinea acestora și de factorii favorizanți in locul sau regiunea in care se manifestă, uneori îmbrăcând un aspect catastrofal.

Progresul tehnic rapid și multilateral, specific societății umane contemporane, dezvoltarea susținută a industriilor și a altor activități economice, au adus omenirii avantaje uriașe, realizări dintre cele mai impresionante, dar au generat și pericole dintre cele mai serioase, cum este cazul poluării și al altor forme de degradare a mediului înconjurător, a însuși echilibrului natural al planetei. Ca urmare a acțiunilor omului, uneori necontrolate și nechibzuite, alteori firești, impuse de necesitatea dezvoltării economice și sociale, planeta noastră a cunoscut, in anumite regiuni sau zone, o degradare accentuată, in unele cazuri iremediabilă.

Riscurile pot fi:

a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori imbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masă. In această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizootiile;

b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător JproVoc’at^ de accidente. In această categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice,-nuciearș, in subteran, avarii la construțiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de, masă și exploziile, accidentele majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase, , căd^rilejide obiecte cosmice, accidente majore și avarii mari la rețelele de instalații și țelie^Munidafiiy

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agre^<R^[6s^'ry of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), rlfrante pot crea dezastre (similar catastrofe) care pot intrerupe funcționarea unei societăți, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acesteia.

o altă formă de a defini riscul este formula următoare:

Riscurile = Vulnerabilități + Hazard

Termenii formulei au următoarele semnificații:

  • -  Vulnerabilități = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educație, creșterea populației, fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgență birocratice etc.

  • -  Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viața, proprietățile și activitatea umană, a cărui extindere poate duce la dezastre;

Hazardele pot fi:

  • -  geologice (cutremure, erupții vulcanice, alunecări de teren);

  • -  climatice (cicloane, inundații, secetă);

  • -  de mediu (poluarea mediului, epizootii, deșertificare, defrișare păduri);

  • -  epidemii și accidente industriale; războiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:

  • -  criza = situație internă sau externă a cărei evoluție poate genera o amenințare asupra valorilor, intereselor și scopurilor prioritare ale părților implicate (separat sau împreună);

  • -  accident ^întâmplare neprevăzută venită pe neașteptate, curmând o situație normală, având drept cauză activitatea umană;

  • - accident complementar = accident care are loc pe timpul sau după desfășurarea unui dezastru natural, datorat acestuia.

EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor este un proces de aplicare a unor metodologii de evaluare a riscurilor așa cum au fost definite, probabilitatea, frecvența de manifestare a unui risc și expunerea oamenilor dar și a bunurilor lor la acțiunea acestuia, ca și consecințele expunerii respective.

Există trei pași in evaluarea riscului: identificarea riscului, analiza și evaluarea vulnerabilității.

Pentru identificarea riscului trebuie mai intâi identificate riscurile care apar, existând o serie de metodologii de identificare și evaluare a riscurilor. Fiecare dintre aceste metodologii ia in considerare parametri precum frecvența, durata, severitatea, impactul pe termen lung sau scurt, pagubele. S-a propus o matrice a riscului care ia in considerare frecvența și severitatea evenimentului, pe baza acesteia s-au stabilit patru clase de risc, dar această abordare nu ia in considerare durata și suprafața de manifestare a evenimentului, astfel incât a fost luată in considerare o altă metodă de identificare și anume sistemul valoric de evaluare.

A doua etapă, cea de analiză a riscului, estimează probabilitățile și consecințele așteptate pentru un risc identificat sau expuneri le și efectele. Consecințele vor varia in funcție de magnitudinea evenimentului și de vulnerabilitatea elementelor afectate. Expunerile și efectele sunt interdependente, adică tipul factorului de stres determină efectele care vor fi evaluate ca și timpul și spațiul in care acestea vor apărea.

Analiza riscului trebuie să includă investigarea frecvenței tipurilor specifice de risc, determinarea gradului de predictibilitate a riscului, analizarea vitezei de gpă^ib^awhij risc, determinarea gradului de avertizare, estimarea duratei, identificarea consecințelor.

Scopul evaluării riscurilor il constituie obținerea unor standarde fnășufâbije^prin care riscul poate fi comparat cu altele, estimate similar.

Evaluarea vulnerabilității reprezintă rezultatul analizei riscului. Este tQțalitătea -iscărilor implicate de un eveniment extrem și poate fi considerată ca și insumarea ț^F^^^urilor identificate. Aceasta poate fi internă sau externă.

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE

Sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale precum cutremurele, furtunile, inundațiile, seceta, etc. care au o influență directă asupra vieții fiecărei persoane, asupra societății și a mediului inconjurător, in ansamblu. Cunoașterea acestor fenomene permite luarea unor măsuri adecvate pentru limitarea efectelor -pierderi de vieți omenești, pagube materiale și distrugeri ale mediului -și pentru reconstrucția regiunilor afectate.

Riscurile (hazardele) naturale pot fi clasificate in funcție de diferite criterii, cum ar fi: modul de formare (geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc.

In funcție de geneză, riscurile naturale se diferențiază in: riscuri endogene și riscuri exogene.

Riscurile ENDOGENE sunt generate de energia provenită din interiorul planetei, in această categorie fiind incluse erupțiile vulcanice și cutremurele.

Riscurile EXOGENE sunt generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde geomorfologice, hazarde climatice, hazarde hidrologice, hazarde biologice naturale, hazarde oceanografice, hazarde biofizice și hazarde astrofizice.

Riscurile GEOMORFOLOGICE cuprind o gamă variată de procese, cum sunt prăbușirile, tasările sau alunecările de teren, avalanșele.

Riscurile CLIMATICE cuprind o gamă variată de fenomene și procese atmosferice care pot genera pierderi de vieți omenești, mari pagube și distrugeri ale mediului inconjurător. Cele mai intâlnite manifestări tip risc sunt furtunile care definesc o stare de instabilitate a atmosferei ce se desfășoară sub forma unor perturbații câteodată foarte violente.

Riscurile HIDROGRAFICE cuprind fenomenele generate de valurile de vânt sau de cutremure (tsunami), de banchiza de gheață și deplasarea aisberg urilor. Valurile puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigație și au un impact însemnat asupra coastelor. In furtună valurile se deplasează in diferite direcții, cauzând pericole pentru vasele din larg. In unele situații este realizat un spectru de interacțiune in care se combină energia mai multor valuri, cu inălțimi de 8-10 m, a căror rezultantă este periculoasă pentru ambarcațiuni și pentru platformele petroliere marine (cele din Marea Nordului).

Inundațiile au o largă răspândire pe Terra, acestea produc mari pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Sunt procese de scurgere și revărsare a apei din albiile râurilor In lunci, unde ocupă suprafețe întinse, utilizate de om pentru agricultură, habitat, căi de comunicație, etc. Producerea inundațiilor este datorată pătrunderii In albii a unor cantități mari de apă provenită din ploi, din topirea bruscă a zăpezii și a ghețarilor montani, precum și din pânzele subterane de apă. Despăduririle favorizează scurgerea rapidă a apei pe versanți și producerea unor inundații puternice. In țara noastră, in ultimii ani, inundațiile au afectat aproape toate județele țării. O mare parte din pagubele inregistrate a fost datorată extinderii necontrolate a localităților in luncile râurilor și despăduririlor excesive.

Riscurile BIOLOGICE NATURALE: -sunt reprezentate de epidemii, invazii ale insectelor, boli ale plantelor, contaminările infecțioase. Pe lângă pagubele produse in agricultură, influențează negativ asupra degradării mediului natural.

Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnăviri in masă ale populației, datorită unor agenți patogeni cum sunt virușii, bacteriile, fungii și protozoarele. Epidemiiie d^mari proporții l^pl Mediu starea cum »|Smderpii.


poartă denumirea de pandemii și au generat milioane de victime, mai â^A’rrBq (ciuma bubonică, in Europa). Acesta sunt favorizate de sărăcie, lips^dC^n^jr apei, aglomerarea gunoaielor menajere, înmulțirea șobolanilor. Dezpșțrele;. natural^ sunt inundațiile sau cutremurele mari, sunt însoțite de pericolul decIsbșȘini unor'ep

Epizootiile și zoonozele reprezintă răspândirea in masă, in rârfcbl âfti^iă^ng^a unor boli infectocontagioase, unele dintre ele putând fi transmise și la oameni pzri,rî.^Jitactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contâfnînate.

Riscul de INCENDIU sunt manifestări periculoase pentru mediu și pentru activitățile umane și determină distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafețe împădurite și ale unor construcții. Incendiile pot fi declanșate de cauze naturale cum sunt fulgerele, erupțiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere a vegetației și de activitățile omului (neglijenta folosirii focului, accidente tehnologice, incendieri intenționate). In perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de vânturi puternice asociate cu temperaturi ridicate, care contribuie la extinderea rapidă a focului.

Definiții pentru fenomene naturale distructive, de origine geologică sau meteorologică, ori imbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masă naturale:

Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanții unor munți sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroameliorații sau a altor lucrări de îmbunătățiri funciare;

  • -  caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupții vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.

  • -  predictibilitate: după frecvența de apariție, extinderea fenomenului și consecințele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanții dealurilor și munților, drumuri și linii de comunicații in zone muntoase, clădiri cu fundații slabe, conducte aeriene sau îngropate.

  • -  efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicație sau a cursurilor de apă, reducerea producției agricole sau forestiere; pierderi umane.

  • -  măsuri de reducere a riscului: realizarea hărților cu zone de risc, realizarea unei legislații in domeniu, asigurarea bunurilor și persoanelor.

- măsuri de pregătire specifice: educarea comunității posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înștiințare și evacuare.

- măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistență medicală, adăpostirea de urgență a persoanelor sinistrate, instrumente de evaluare a impactului: echipe de experții.

Cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarța terestră, datorită mișcării plăcilor tectonice, care generează o mișcare vibratoare a solului ce poate duce la victime umane și distrugeri materiale;

- caracteristici generale: mișcare vibratoare generată de undele seismice care pot genera prăbușiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului și alunecări de teren.

  • -  predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung și mediu cu o mare probabilitate de reușită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reușită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activității seismice, istoricul acesteia și observații in teren.

  • -  factori de vulnerabilitate: construirea de localități in zone cu risc seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistență antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuințe și populație pe suprafețe reduse; informarea redusă (in special a populației) despre cutremure.

  • -  efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri               îi de

infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de tereț/ pi%cferi umane (procent ridicat mai ales in zonele des populate sau p^htrd^ciădimș pțast conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de pe^p^ne; ce/Heceșîfă intervenții chirurgicale, contaminarea apei potabile și probleme/âp ^igi^r^a condițiilor sanitare minime de supraviețuire).

  • -  măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiții conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea și antrenarea populației privind normele de comportament in caz de cutremur.

  • -  măsuri de pregătire specifice: înștiințarea populației, întocmirea și exersarea măsurilor cuprinse in planurile de protecție și intervenție.

  • -  măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor și pierderilor, căutare-salvare, asistență medicală de urgență, reabilitarea facilităților economico sociale afectate, distribuirea de ajutoare.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.).

Epidemii = răspândirea in proporții de masă a unei boli transmisibile la oameni;

  • -  cauza fenomenului: condiții sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei și alimentelor etc.

  • -  caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existența unor dezechilibre economice și sociale, lipsa personalului specializat, etc.

  • -  predictibilitatea: studiile și rapoartele epidemiologice pot crește capacitatea de diagnoză și prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubație, etc.

  • -  factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriție deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc.

  • -  efecte: bolnavi și morți, pierderi economice, panică etc. măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluției factorului de risc medical de urgență, elaborarea unui plan de protecție cu alocarea resurselor necesare.

  • -  măsuri de pregătire specifice: verificare și confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluției cazurilor, etc.

  • -  măsuri post-dezastru: existența unui serviciu medical de urgență, ajutor medical.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienței serviciului medical de urgență.

Epizootii = răspândirea in proporții de masă a unei boli transmisibile la animale;

  • -  caracteristici generale: se datorează unei combinații de mai mulți factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei și migrarea animalelor.

  • -  predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

  • -  factori de vulnerabilitate: numărul mare și variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

  • -  efecte: îmbolnăvirea in proporții de masă la nivelul comunității, foametea etc.

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan național de apărare, programe de pregătire a responsabililor guvernamentali și a fermierilor, etc.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenței și severității infecției.

Țara noastră are, după cum s-a putut observa in decursul ultimilor ani, o istorie "bogată in calamități naturale și evenimente catastrofale cauzate de activitatea umana".

Cauzele primelor fenomene, cele de origine naturală, trebuie căutate in structura geo-morfologică a teritoriului țării noastre. Sunt bine cunoscute in acest sens puncte! nerabile date de caracteristicile pământului, la cutremure, alunecări de teren și inunc


Zona geografică In care este amplasată țara noastră este cara^crfată, In ut perioadă, de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice^a(^.#ții5oridt manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a co^tatat-îcâ.‘ln u.

~                                   J Ac

ani, aceste fenomene și-au schimbat structura probabilistică și intensitatea ra^on același tip de fenomene înregistrate cu două decenii In urmă, cauza fiind ale pădurilor, reducerea suprafețelor de spații verzi și poluarea accentuată.

Efectele dăunătoare pe care aceste fenomene le au asupra populației, mediului înconjurător și bunurilor materiale fac necesară cunoașterea acestor fenomene și a modului In care putem preveni sau ne putem apăra in caz de necesitate.

Nu există nici o rațiune pentru a crede că frecvența și mărimea dezastrelor naturale (endogene) este pe cale să scadă In viitorul apropiat, toate zonele virtual-locuite sau nu, fiind zone de risc. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia că magnitudinea și frecvența dezastrelor naturale va crește pe fondul schimbării climatice globale.

Fenomenele care fac să crească vulnerabilitatea societății față de dezastrele naturale sunt: creșterea populației, urbanizarea excesivă, degradarea mediului, lipsa de structuri locale specializate in managementul dezastrelor, sărăcia, economii instabile și dezvoltate haotic.

Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant; Inundații = acoperirea terenului cu un strat de apă In stagnare sau mișcare, care prin mărimea și durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a activităților social-economice din zona afectată.

  • -  caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălțimea viiturii, durata și frecvența acesteia.

  • -  predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu și scurt, in funcție de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii și al cursurilor de apă.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite in zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populației, capacitate redusă de absorbție a solului, clădiri și fundații cu capacitate de rezistență slabă, stocuri de alimente neprotejate, efecte: distrugeri materiale, pierderi umane și contaminarea surselor de apă. măsuri de reducere a riscului:

  • -  lucrări de apărare și amenajare a digurilor.

  • -  măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecție și alarmare, educarea și participarea comunității, planificarea executării lucrărilor de apărare.

  • -  măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare, asistență medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă și alimente, purificarea apei și adăpostire temporară.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

RISCURI (HAZARDE) ANTROPICE Șl TEHNOLOGICE:

RISCURILE ANTROPICE: Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune Intre om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății In ansamblu și existenței umane in particular. Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului In natură, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural in interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport, amenajarea spațiului. Ele sunt și consecința conflictelor militare, mai ales a conflagrațiilor, cum au fost cele două războaie mondiale din secolul al XXIea.

In unele cazuri, cauzele antropogene se intrepătrund cu cele naturale, ca in cazul deșertificării, inundațiilor, etc.


Afectarea sau, in unele cazuri, distrugerea mediului determir vulnerabilității umane, respectiv pericole potențiale care pot periclita sag chiar viața, la care se adaugă pagubele materiale. După durata și gradul de afecta re a mediului, hazardele se ierarhizează^

  • -  episodice (emisii de poluanți, care poți fi remediați relativ ușor);

  • -  accidentale (sunt riscuri care produc dereglări in desfășurarea unui pT^&esșH antropic și care se pot remedia intr-un interval de timp scurt);

  • -  ruptură (produc întreruperea activităților prin distrugerea mecanismului de funcționare și care necesită timp și resurse financiare mari);

  • -  catastrofale (produc schimbări radicale in structura unui ecosistem, sau care pot conduce la dispariția unei structuri, și deci, care presupune reconstrucția pe principii diferite față de cele inițiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense). In funcție de activitatea care le-a declanșat, riscurile antropice se pot structura In tehnologice și sociale.

RISCURILE TEHNOLOGICE:

RISCURILE INDUSTRIALE -Această categorie include o gamă largă de accidente, declanșate de om cu sau fără voia sa, legate de activitățile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substanțe toxice, poluarea accidentală, etc. Asemenea riscuri sunt mai frecvente In industriile: chimică și metalurgică, mai ales In prima, datorită emisiilor de substanțe nocive In procesul de producție și cantităților mari de deșeuri care afectează mediul. Optimizarea mediului, protecția si conservarea lui poate fi făcută numai după identificarea surselor de poluare, a cauzelor si posibilităților de eliminare a acestora.

Amplasarea obiectivelor industriale sau economice In văi adânci și depresiuni, In care se manifestă frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic și inversiunea termică, conduce la stagnarea și cumularea poluanților și, In final, la realizarea unor concentrații periculoase.

POLUAREA MEDIULUI

  • -  cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile, creșterea globala a temperaturii, distrugerea stratului de ozon.

  • -  predictibilitate: poluarea este considerată și raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că in țările in curs de dezvoltare ea este in creștere.

  • -  factori de vulnerabilitate: industrializarea și lipsa legilor In domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

  • -  efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor și sistemului acvifer, distrugeri materiale, inrăutățirea stării de sănătate a populației, creșterea temperaturii etc.

  • -  măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea și protecția surselor de apă, controlul producerii de aerosol și produselor de freon, etc.

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecție și siguranță a mediului la nivel național, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc.

- instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră și aeriană a solului și apei, evoluția climei, etc.

RISCURILE SOCIALE -din această categorie putem aminti:

EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE -Riscul eșecului utilităților publice este mai mare In zonele urbane, având In vedere densitatea populației și existența mai multor sisteme de utilități publice. Eșecul (scoatere din funcțiune) sis,temelor, instalațiilor și echipamentelor

care poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie,, electrică și termică pentru o zonă extinsă din cadrul localității/ județului poate dpc^ la apâjiția de epidemii, epizootii, contaminări sau riscuri sociale.                       V

CONFLICTELE MILITARE sunt riscuri premeditate in timp de pace 'prin ^egăfirea arsenalului militar și, mai ales, prin testele nucleare apărute din cauza disputelorppfitice'TERORISMUL -termenul terorism înseamnă acte de violență comise de^opozanțiZâhMnui stat ■yî o o. yîk-’" sau regim care operează In grupuri restrânse, secrete. Teroriștii nu desfășoam_O‘Gampanie pur militară, ci încearcă să tulbure viața normală a unei societăți, folosind tactici ce pun In pericol sau țintesc intenționat oameni obișnuiți. In cazuri extreme, avioane civile sau centre comerciale sunt aruncate In aer, sau ostatici nevinovați sunt uciși dacă cererile răpitorilor sunt refuzate.

CONFLICTE SOCIALE -conflictele sociale de masă, epurările etnice sunt deosebit de numeroase. Termenul "etnic" descrie adesea un grup de oameni care au sentimentul unei apartenențe comune, bazată pe istorie, obiceiuri sau mod de viață. Simțul identității definește cel mai bine grupul etnic, dar poate fi accentuat de aceeași limbă, religie, culoare a pielii sau un statut comun de clasă sau de castă. Conflictele etnice pot apărea oricând, deoarece, de-a lungul mileniilor, oamenii s-au amestecat unii cu alții.

CRIMINALITATEA Șl CONSUMUL DE DROGURI-au devenit probleme sociale cu răspândire in lumea intreagă.

Definiții pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente datorate activității umane

ACCIDENT CHIMIC = eliberarea necontrolată In mediul înconjurător a unei substanțe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia;

  • -  cauza fenomenului: greșeli de exploatare a instalațiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare și transport, accidente pe căile de comunicații, etc.

  • -  predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va crește incidența acestora.

  • -  factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare și alarmare, neinstruirea populației posibil a fi afectată, necunoașterea și nerespectarea legislației In domeniu.

  • -  efecte: distrugeri ale instalațiilor și structurilor industriale, generarea unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului și aerului, morți, răniți, etc.

  • -  măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire și intervenție la nivel local.

  • -  măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea și testarea planurilor de protecție și intervenție, etc.

  • -  măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei afectate și a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.; instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

ACCIDENT BIOLOGIC = eliberarea necontrolată In mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia;

ACCIDENT NUCLEAR = eveniment care afectează o instalație nucleară și poate provoca iradierea și contaminarea personalului acesteia, populației sau a mediului înconjurător, peste limitele admise;

ACCIDENTUL NUCLEAR MINOR (de rutină): este considerat evenimentul In care iradierea sau contaminarea populației și a mediului înconjurător depășește doza maximă admisă. ACCIDENTUL NUCLEAR MAJOR: este considerat acel accident care reprezintă risc biologic mare, prin iradierea externă și internă a populației.

ACCIDENTUL NUCLEAR MAXIM CREDIBIL DE PROIECT: se ia in calcul la proiectarea centralei nucleare și este delimitat de expunerea rezultată din eliberarea de produse de fisiune cu o iradiere mai mare de 0,25 Sv pe intregul organism și de 1 Sv lom adult pe tiroidă.

construcții hidroț^iifli^b*ce vai ue locația acestea,           '<£■>. >

PERICULOASE =;®sti^||^aK ane, ducând la numeroase vîotimgo

I,



ACCIDENT HIDROTEHNIC = funcționare defectuoasă a unei construcții hidfdtennjce*cfî duce la pierderi de vieți umane și distrugeri materiale, in aval de locația acesteia; ACCIDENTE MAJORE LA UTILAJELE TEHNOLOGICE I avarierea unor utilaje tehnologice, datorită neglijenței umane, și mari pierderi materiale;

ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAȚII = întreruperea temporar care generează distrugerea acestor căi de comunicații, victime umane, animale, cât și pagube materiale;

AVARII MAJORE LA REȚELELE DE INSTALAȚII Șl TELECOMUNICAȚII = distrugerea parțială a rețelelor de instalații și telecomunicații datorită acțiunii umane sau naturale;

CĂDERI DE OBIECTE COSMICE = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbușire a unor sateliți, meteoriți sau comete;

INCENDII DE MASĂ = ardere declanșată natural sau artificial, in urma căreia se produc însemnate pierderi de vieți umane, animale, precum și pagube materiale.

CONCLUZII PRIVIND RISCURILE NATURALE Șl TEHNOLOGICE

Mulți autori consideră că există o interacțiune intre oameni și un eveniment, riscurile fiind legate de prezenta omului intr-un anumit areal. De aceea riscul este văzut ca o pierdere potențială ce dăunează oamenilor, societății, mediului, economiei sau ca o amenințare pentru oameni și bunurile lor.

Riscul se identifică cu hazardul. Riscul reprezintă, de fapt, o categorie fenomenologică, referindu-se la obiecte și fenomene (mase de aer, biomasă), la acțiunile acestora (inundații, alunecări de teren) precum și însușirile lor.

Riscurile se caracterizează printr-o serie de atribute care le conturează dimensiunea spațio temporală și energetică:

  • -  magnitudinea -depășirea unui anumit prag de acceptabilitate, a unei limite valorice dincolo de care pot apărea prejudicii aduse omului sau bunurilor sale duce la apariția fenomenelor extreme;

  • -  frecvența -reprezintă gradul de repetabilitate al unui eveniment de o magnitudine dată;

  • -  viteza de manifestare -este intervalul dintre primul moment al manifestării unui hazard și momentul său maxim;

  • -  temporalitatea -însușirea evenimentelor pe o linie continuă de la cele aleatoare la cele periodice.

Definirea termenilor utilizați In studiul riscurilor ajută la o mai bună ințelegere a definițiilor menționate mai sus, tratând riscurile in ordinea importanței lor.

Primul element in analiza riscului este identificarea probabilității de manifestare a unui fenomen periculos. Odată analizat riscul, se urmărește frecvența acestuia, adică măsurarea probabilității exprimată printr-un număr de manifestări ale unui eveniment Intr-un interval de timp dat.

Un alt termen utilizat In terminologia specifică este riscul dinamic sau rezultatul comportamentului episodic activ al unui proces, urmat de hazardul static ce relevă acțiunile umane care duc la îndeplinirea condițiilor periculoase statice.

Identificarea riscului este termenul utilizat pentru recunoașterea tuturor riscurilor posibile care ar putea să apară Intr-un anumit timp In arealul de interes.

Scopul identificării acestora este:

- reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele riscuri;

  • -  asigurarea unei asistențe prompte și calificate a victimelor;

  • -  realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide și durabile.

  • -  realizarea măsurilor de prevenire și de pregătire pentru intervenție;

  • - măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;

  • -  măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.

    ul reprezintă o stare probabilă o magnitudine ce depășește On^^ i timp și spațiu care nu pot fij^ă mai sus, evaluarea vulnerabijițăj cu subcategoriile aferente: *



In concluzie, se poate afirma că risc definită de potențialitate de manifestare cu acceptat, cu intervale de recurența estimate ir

Astfel, in conformitate cu cele expuse considerând următoarele categorii, împreună i

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE:

  • -  ploi abundente (ruperi de nori)

  • -  seceta prelungită

  • -  inundații datorate revărsării cursurilor de apă

  • - cutremurele de pământ

  • -  alunecările de teren

  • - avalanșele

  • -  furtuni, viscol

  • -  uragane și tornade

  • -  incendii -datorate temperaturilor crescute sau trăznetelor

  • - zăpada abundentă

  • -  ger pe perioada mari de timp zăporuri pe cursuri de apă (baraje de gheață la topirea zăpezilor primăvara)

RISCURI (HAZARDELE) ANTROPICE

  • -  degradarea accelerată a terenurilor reducerea biodiversității poluări industriale (aer, apă, sol)

  • -  hazarde legate de transporturi (rutiere / feroviare / navale / aeriene)

  • -  hazarde nucleare.

Cazurile absolut excepționale și imprevizibile nu vor fi analizate. Acestea sunt: hazarduri naturale precum: epidemii și epizotii, căderi de meteoriți hazardurile antropice precum terorismul, criminalitatea, războiul.

Matricea de evaluare va fi impartita in doua mari categorii: criterii de vulnerabilitate (+) si masuri de contracarare a vulnerabilității (-).

Algoritmul de calcul al vulnerabilităților presupune acordarea unei note reprezentând suma tuturor criteriilor care sporesc riscul de vulnerabilitate și scăderea tuturor măsurilor de contracarare a riscului, care diminuează sau atenuează efectul hazardului.

Criterii de vulnerabilitate (+) -criterii care adauga risc:

P Predictibilitatea -Cu cât un fenomen e mai predictibil, cu atât e mai bine pentru că se pot lua măsuri de protecție împotriva lui; de exemplu, ploile sau secetele nu sunt neapărat recurente frecvent, dar sunt predictibile meteorologic.

R Recurența -Cu cât un fenomen are o perioadă recurentă mai mare, cu atât este mai periculos pentru că poate fi scăpat din vedere, iar atunci când se întâmplă, poate avea efect devastator.

1S Incidența In funcție de suprafață -Cu cât un fenomen este răspândit pe o suprafață mai mare, cu atât sunt mai periculoase; fenomenele pot avea caracter local, regional, național sau transfrontalier.

IP Incidența In funcție de zona in care are loc -mediu urban sau rural, poate determina numărul potențialelor persoane afectate.

IE Incidența economică -daune economice mici, medii, mari, foarte mari.

Criteriile de vulnerabilitate se vor nota cu puncte de la 1 la 5, punctajul minim fiind acordat pentru situația cea mai dezavantajoasă, iar punctajul maxim, pentru situația cea mai favorabilă.

Tipul de hazard

Vulnerabilitate (+)

Contracarare a vulnerabilității (-)

Evaluare

XCîHT

P

R

IS

IP

IE

AD-prev

AD-preg

PD

Naturale

-1» l                4

\ ■.....

Ploi abundente (ruperi de nori)

5

3

3

3

5

-5

-4

-5

<&■ C '

Xp •£ prîS 3

Inundații datorate revărsării cursurilor de apă

5

3

4

3

5

-2

-4

-3

11

Cutremurele de pământ

1

2

4

3

4

-3

-4

-4

3

Alunecările de teren

1

1

2

3

3

-1

-1

-3

5

Avalanșe

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Furtuni, viscol

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Uragane

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Seceta prelungită

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Incendii spontane

1

1

3

3

4

-1

-1

-4

6

înzăpezire

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

îngheț

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Polei

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Zaporuri pe cursuri de apă

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Antropice

Degradarea accelerată a terenurilor

1

1

1

3

1

-1

-1

-1

4

Reducerea biodiversității

1

3

4

3

3

-1

-1

-1

11

Hazarde industriale

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde legate de transporturi

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde nucleare

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

NOTA FINALA

7,94



Nota finală reprezintă media aritmetică a punctajelor obținute.

Nota finală 7,94 objinută din analiza vulnerabilităjilor cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investijia "S.F. -Construire soclu si montarew bust Alexandru loan Cuza" din municipiul Ploiești, arată că obiectivul nu este vulnerabil la factorii analizați.

  • 4.3. Situația utilităților și analiza de consum

  • 4.3.1. Necesarul de utilități pentru funcționarea acestui obiectiv nu sunt necesare utilități.

  • 4.3.2. Soluții pentru asigurarea utilităților necesare

Nu este cazul

  • 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

4.4.1. Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

Realizarea obiectivului de investiții "S.F. - Construire soclu si montare bust Alexandru loan Cuza" va avea un impact social și cultural pozitiv atât prin realizarea lucrărilor propuse, cât și prin integrarea spațiului urban in contextul urban adiancent.


Din punct de vedere social, se vor crea locuri de muncă pe perioada desfășurării lucrărilor de execuție.                                                                        *

Din punct de vedere al egalității de șanse, prin realizarea obiectivulu^^/investiții sș va asigura accesibilizarea zonei, din imediata apropiere a statuii, pentru rsdăh^lâ cih^ dizabilități locomotorii prin realizarea unei suprafețe betonate continue, fără dfferență<e<ni))ero față de aleea principală.                                                     \

  • 4.4.2. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Obiectivul acestor estimări il reprezintă evidențierea efectelor economice directe, indirecte și induse asupra locurilor de muncă.

Toate persoanele care lucrează pentru proiect (specialiști, ingineri, sculptori, operatori de echipamente, proiectanți, muncitori) reprezintă angajarea directă a forței de muncă.

Persoanele care sunt incluse in circuitul economic al proiectului fără a avea o implicare directă, beneficiază de efectele indirecte asupra locurilor de muncă prin efectul multiplicator (ex. fabricanții de materiale de construcții, personalul administrativ, transportatorii de mărfuri și materiale, etc ).

Efectele induse ale locurilor de muncă sunt determinate de sporirea consumului angajaților direcți și indirecți pe seama salariilor primite, ceea ce duce la sporirea veniturilor agenților economici și implicit a activității acestora.

Din punct de vedere al efectelor indirecte, estimăm faptul că realizarea proiectului va presupune crearea de noi locuri de muncă In cadrul industriilor de profil (ex. fabrici materiale construcții).

Faza de realizare a obiectivului de investiție are ca scop, printre altele, atingerea unui deziderat social, prin creerea de noi locuri de muncă, cu mențiunea că realizarea și exploatarea obiectivului de investiții va atrage după sine necesitatea asigurării forței de muncă pentru reparații și mentenanță (reparații pavaj din piatră cubică) după darea In folosință a obiectivului.

Se estimează că in faza de execuție a proiectului vor fi necesare 4 noi locuri de muncă. Dintre acestea 1 loc de muncă va fi pentru ingineri, 1 loc de muncă vor fi pentru sculptor și 2 vor fi pentru personal necalificat.

In faza de operare, in activitatea de exploatare și de întreținere a obiectivului, după darea in folosință, se va avea in vedere faptul că obiectivul va avea probleme de exploatare specifice.

Se estimează că in faza de operare a proiectului vor fi necesare 2 locuri de muncă pentru paza obiectivului.

  • 4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra biodiversitătii și a siturilor protejate, după caz

Realizarea obiectivului de investiții propus nu va avea un impact major asupra factorilor de mediu, a biodiversității și a siturilor protejate, cu excepția perioadei de execuție a lucrărilor de construcții, când se vor putea produce emisii de praf și noxe in aer și pe sol.

Pentru diminuarea acestor efecte negative, se vor lua o serie de măsuri, precum:

Se vor ridica bariere in jurul zonei de activități cu praf și pentru delimitarea șantierului, panouri care vor fi întreținute corespunzător tot timpul, până când nu mai este nevoie să se prevină imprăștierea prafului. Pe cât posibil, se vor folosi utilaje și aparate moderne, care nu generează praf și noxe. Nu se va face face foc in aer liber, iar vehiculele vor staționa doar cu motorul oprit, vor fi curate și cu roțile spălate atunci când părăsesc șantierul și vor avea reviziile tehnice la zi. Toate încărcăturile ce intră in sau ies de pe șantier vor fi acoperite. Se vor utiliza soluții speciale care măresc eficiența apei in fixarea prafului (cu această soluție se vor stropi căile de acces, aria șantierului unde se descarcă materialele de construcții, zonele in care se sablează). Deșeurile rezultate din activitatea șantierului vor fi depozitate direct in containere, fiind interzisa depozitarea lor, chiar și temporar, pe sol. Stocurile de materiale de

construcții vor fi depozitate in incinte inchise sau acoperite pentru prevenirea imprâșțigri ar putea fi cauzată de vânt. Lucrările de execuție a celor trei clădiri vor fi realizate astfel să se evite Imprăștierea sau scăpările de materiale prin cădere.          /©

£are încât V '


  • 4.4.4. Impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural,^arttropiOsin.caȘ acesta se integrează, după caz

Având In vedere caracterul obiectivului de investiție și poziția zonei stu îateacesta nu va avea impact negativ raportat la contextul natural și antropic.

4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

Proiectul privind "S.F. - Construire soclu si montare bust Alexandru loan Cuza" a fost inițiat de U.A.T. Municipiul Ploiești in scopul de a amplasa in zona verde din imediata vecinătate a sediului Primăriei Ploiești (Piața Eroilor nr.1A), deja amenajata pe latura de nord-est a clădirii un bust, care il înfățișează pe primul domnitor al Principatelor Unite, Alexandru loan Cuza. Bustul a fost donat de către Uniunea Elena din Romania, aceast fapt fiind supus avizării si aprobării prin HCL nr. 549/ 03.12.2018.

Deoarece se dorește pe viitor amenajarea peisagera zonei de spațiu verde si de acces pietonal din imediata vecinătate a sediului actual al primăriei, amplasarea in zona a acestui bust este oportuna.

Prin acestă procedură se dorește elaboararea unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției și a costurilor aferente amplasării unui bust din bronz al lui Alexandru loan Cuza, pe un soclu.

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economic: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Scopul analizei financiare este de a evalua performanța financiară a proiectului propus In perioada de referință, cu scopul de a stabili gradul de auto-suficiență financiară și sustenabilitatea pe termen lung a proiectului și indicatorii de performanță financiară.

Proiecțiile financiare pentru proiect au fost elaborate pe baza unui model financiar In conformitate cu următoarele principii:

Metoda Fluxului de numerar actualizat

Metoda de bază utilizată In analiza financiară este metoda fluxului de numerar actualizat (FNA), care indică fluxurile de numerar viitoare, In cadrul perioadei de referință, la valoarea netă actualizată, conform unei rate de actualizare prestabilite.

Perioada de referință

Perioada de previziune coincide cu perioada de referință a proiectului, adică 10 de ani. Perioada de referință va începe din primul an de investiții și se va evidenția fluxul de numerar al proiectului "incremental".

Perioadele de amortizare aplicate vor fi In conformitate legislația In vigoare.

Rata de actualizare financiară

Rata de actualizare financiară utilizată este de 5% In termeni reali.

Caracteristici ale modelului financiar

Conversia in euro s-a făcut cu ajutorul așa-numitei "metoda ratei curente" (all-current method), prin care valorile din Contul de Profit și Pierdere sunt convertite folosind cursul de schimb mediu pentru anul In curs, In timp ce valorile din bilanț sunt convertite folosind cursul de schimb de la sfârșitul anului (cu excepția capitalului acționarilor, convertit la rata de schimb istorică), iar câștigul sau pierderea din conversie se va înregistra direct in capitalurile proprii ale acționarilor, ca rezultat global.

Principalele aspecte care trebuie luate In considerare In analiza rezultatelor modelului financiar, pentru a se asigura că previziunile financiare ale proiectului sunt acceptabile, sunt următoarele:

  • 1      Justificarea și coerenta datelor: toate datele relevante de intrare trebuie justificate și

să fie consecvente cu concluziile S.F., descrierea proiectului și celelalte date din proiecțiile financiare. De asemenea, trebuie să existe o certitudine suficientă in ce^f^qȘJ'towește dispozițiile financiare pentru finanțarea proiectului.                         .

  • 2     Principiul "poluatorul plătește": Calculul tarifelor trebuie să reflecte^plicarea coretfă a principiului "poluatorul plătește". In cazul proiectelor de apă și apă uzatăjși In sbhferfnițăfe>iu art. 9 din Directiva-privind Apa 2000/60/CE, acest lucru înseamnă că: \

"Articolul 9. -Statele membre iau in considerare principiul recuperării cosfurildr^smviciilor legate de utilizarea apei, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse, având in vedere analiza economică efectuată in conformitate cu anexa III, și, in special, cu principiul poluatorul plătește".

Aceasta este este susținută de Reg. CE 480/2014 art 16 (a), care menționează:"taxele pentru utilizatori vor fi stabilite in concordanță cu principiul poluatorul plătește și, dacă este cazul, se vor lua in considerare aspecte legate de suportabilitate".

  • 1     Suportabilitatea: art. 9 din Directiva -cadru privind apa 2000 / 60 / CE prevede, de asemenea, că "In acest sens, statele membre pot avea In vedere efectele sociale, ecologice și economice ale recuperării [...]"

  • 2     Principiul recuperării integrale a costurilor: Regulamentele (Articolul 2.2.1 al Anexei 3 din Actul de Implementare 2015 / 207) prevăd că respectarea principiului recuperării integrale a costurilor presupune următoarele:

Politica socio-economică de exploatare a obiectivului de investiții va urmări pe cât de mult posibil recuperarea costului de capital, a costurilor de operare și întreținere, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse; structura politicii ce va fi adoptată va urmări maximizarea veniturilor proiectului, înainte de subvențiile publice, luând in considerare suportabilitatea.

Limitările aferente principiului "poluatorul plătește" și principiului privind recuperarea integrală a costurilor in ceea ce privește taxele și comisioanele de utilizare vor trebui:

  • (1) Să nu pericliteze sustenabilitatea financiară a proiectului

  • (2) Ca o regulă generală, să fie tratate ca restricții temporare și menținute doar atâta timp cât există chestiunea suportabiiității utilizatorilor.

Sustenabilitatea financiară: Verificarea sustenabilității financiare a proiectului presupune un flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al perioadei de previziune. Acest lucru se aplică pentru efectuarea analizei la nivel de proiect și de operator. In cazul in care structura de finanțare a proiectului include un imprumut pe termen lung, care urmează să fie plătit din venituri incluse in previziunile financiare, va fi necesară o rată de acoperire a serviciului datoriei (la nivel de operator) de cel puțin 1,2 pentru fiecare an de amortizare a investiției.

Pentru determinarea fezabilității financiare a proiectului realizării obiectivului propus vor fi urmăriți indicatori de performanță de mai jos:

Profitabilitatea financiară a investiției in proiect determinată cu indicatorii VAN (valoarea actualizata neta) și RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoare investiție include totalul costurilor din Devizul de cheltuieli. Indicatorii calculați in cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze In următoarele limite:

-Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie sa fie < 0

-Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < rata de actualiza re (5%)

-Fluxul de numerar cumulat trebuie să fie pozitiv In fiecare an al perioadei de referință -Raportul cost / beneficiu <1, unde costurile se referă la costurile de exploatare pe

perioada de referință, iar beneficiile se referă la veniturile obținute di investiției.

o Valoarea actuală netă (VNA) -este valoarea obținută prin actualizar^ x

cu o rată de actualizare. Un indicator VNA pozitiv indica faptul c^veplf^le virro



excede cheltuielile, toate aceste diferențe anuale aduse In prezeatj^-cu, ajutorul'^' actualizare -și însumate, reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indica o Rata internă de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizară perj^f^rțe valoarea actuală netă este egală cu zero. Altfel spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mica indicând faptul că veniturile nu vor acoperi cheltuielie. Cu toate acestea, valoarea RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite tipuri de proiecte in cadrul programelor de finanțare -datorită faptului că acest tip de investiții reprezintă

o necesitate stringentă, fără a avea Insă capacitatea de a genera venituri: drumuri, stații de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apa, proiecte sociale;

o Raportul beneficiulcost (B/C) -este un raport complementar al VNA, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiției. Acesta trebuie să fie mai mare decât 1. BIC =VP(I)OI VP(O)O, unde: VP(I)O ^valoarea actualizată a intrărilor de fluxuri financiare generate de proiect In perioada analizată (inclusiv valoarea reziduală), VP(O)O ^valoarea actualizată a ieșirilor de fluxuri financiare generate de proiect In perioada analizată (inclusiv costurile investiționale).

Analiza are la bază următoarele elemente:

  • • Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economică a proiectului.

  • •      Valoarea reziduală a investiției

  • •      Factorul de actualizare

Reprezintă valoarea rămasă a investiției inițiale și a investițiilor realizate pe parcursul exploatării obiectivului investiției inițiale. Procesul de discontare permite insumarea fluxurilor financiare in diferiți ani. Rata la care viitoarele valori financiare sunt discontate in prezent este apropiată de costul oportun al capitalului. Literatura de specialitate pune in evidență un spectru larg al nivelului factorilor de actualizare, de la o valoare minimă de 3% la una maximă de 8%, cu o valoare medie de 5%.

Pentru consistență, factorul de actualizare utilizat in analiza financiară este de 5%.

Indicatori de performanță luați In calcul In cadrul proiectului sunt:

  • • Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Indică valoarea actuală -la momentul zero -a implementării unui proiect care va genera In viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli. Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arată faptul că veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferențe anuale "aduse" In prezentcu ajutorul ratei de actualizare -și însumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul.

Valoarea Actualizată Netă Financiară are valoarea: -290,043 RON.

  • • Rata Internă de Rentabilitate Financiară (FRR)

FRR/C -rata internă a rentabilității financiare a investiției este calculată considerând costul total al investiției ca o ieșire (împreună cu costurile de operare) și veniturile ca intrări. Acest indicator măsoară capacitatea veniturilor din exploata re de a susține costurile investiției.

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului este de 4,8 NK%.

  • • Raportul Cost / Beneficiu (C/B)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare cu costurile viitoare, incluzând valoarea investiției.

Realizarea calculului economico-financiar s-a întocmit In concordanță cu prevederile din "Ghidul analizei cost-beneficiu pentru proiectele de investiții", apjj^ăW proiectelor finanțate din fonduri europene, ghid întocmit de către Direcția Generală^'pentru^Politici Regionale a Comisiei Europene.

In cadrul analizei financiare, Raportul Beneficiul Cost este 0, deoarece proiectul nu generează venituri de natură financiară.                                 ț. *'■ .

Analiza cost beneficiu descrie impactul proiectului In întreaga economie,-subliniind efectele asupra obiectivelor majore ale politicii economice (cum ar fi creșterea economică, distribuirea veniturilor regionale și sociale). Proiectul influențează mediul economic prin:

-salarii -cerere nouă de produse și servicii -modificări In structura consumului.

Rezultatele financiare ale proiectului sunt:

  • 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost -beneficiu

Scopul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, prin urmare, merită să fie finanțat prin fonduri publice. Pentru alternativa selectată, beneficiile proiectului trebuie să depășească costurile proiectului și, In mod special, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depășească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.

In termeni practici, acest lucru este exprimat ca VENA pozitivă, o rată beneficiu / cost (B / C) mai mare de 1, sau un RRE a proiectului care depășește rata de actualiza re utilizată pentru calcularea VENA (adică 5%).

Cu toate acestea, costurile economice ale proiectului (spre deosebire de cele financiare) sunt măsurate din perspectiva costurilor de "resurse" sau de "oportunitate", beneficiul (oportunitatea) la care trebuie să renunțe societatea prin utilizarea resurselor economice limitate pentru proiect, și nu In alte scopuri.

In mod similar, beneficiile proiectului pot fi măsurate In funcție de sumele pe care persoanele care beneficiază de proiect sunt gata să le plătească (disponibilitatea de a plăti) sau, alternativ, prin costurile evitate ca urmare a punerii In aplicare a proiectului, precum și din perspectiva beneficiilor externe decurgând din implementarea proiectului și care nu sunt surprinse de analiza financiară.

Analiza cost -eficacitate pentru efectele economice ale proiectului este prezentată mai jos. A fost folosită aceeași rată de actualizare ca la analiza cost-beneficiu din cadrul analizei financiare.

Obiectul analizei noastre financiare II reprezintă evaluarea beneficiilor și cheltuielilor produse de implementarea proiectului de investiții propus, independent de destinația/sursa lor contabilă.

Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF -Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) care cuantifică diferența dintre veniturile și cheltuielile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualiza re, operațiune necesară pentru a "aduce" o valoare viitoare In prezent, i.e. la un numitor comun.

Indicatori de evaluare a performanțelor:

Valoarea Actualizată Netă (VAN)

După cum o va demonstra matematic și formula de mai jos, VAN indică valoarea actuală -la momentul zero -a implementării unui proiect ce va genera In viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli.

RIR reprezintă rata de actualizare la care VAN este egală cu zero. Altfel spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mică indicând

faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

Cu toate acestea, o RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite^^ecte^atorită faptului că acest tip de investiții reprezintă o necesitate stringent^^i^lr-av^Xlnsă capacitatea de a genera venituri (sau generează venituri foarte mi^^rffi^ri^țațiKde epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apă etc. fe^^reățl>nei^lR financiară negativă este totuși condiționată de existența unei RIR econ&fîș&F©^it®s -același concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor și costurilor socio-eo^prnicș^vZ

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului "S.F. -Construire':Soclussi montare bust Alexandru loan Cuza" este de 154,61%.

• Rata de actualizare

Analiza financiară a fost efectuată pe o perioadă de 10 de ani. In conformitate cu perioada de rferință a proiectului de investiții. Rata de actualizare utilizată In analiză este de 8%.

  • • Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economica a proiectului. Având In vedere atât caracteristicile proiectului de investiții propus, cât și principiul de prudențialitate care impune alegerea unei perioade rezonabile de analiză, previziunile noastre vor acoperi o perioada de 10 de ani.

  • • Conceptul de incremental

Atât veniturile cât și cheltuielile vor fi ajustate după conceptul incremental -i e. viabilitatea proiectului nu ar trebui să ia In considerare veniturile/cheltuielile care ar fi fost generate oricum, indiferent dacă proiectul ar fi fost sau nu implementat.

Analiza financiară, impreună cu analiza economică, reprezintă cele mai puternice argumente In favoarea deciziei de investiție. In concluzie, nu ne putem aștepta ca un investitor să "plătească" pentru rezultatele care ar fi fost obținute oricum, fără investiția sa. Metoda incrementală se bazează pe comparația dintre scenarii. Această diferență dintre cash flow-uri (cash flow incremental) se actualizează In fiecare an și este comparată cu valoarea prezentă a investiției, pentru a se stabili dacă valoarea actualizată netă (VAN) a proiectului are o valoare pozitivă sau negativă.

4.8. Analiza de senzitivitate

Obiectivul urmărit prin analiza de senzitivitate este:

  • -  determinarea gradului de incertitudine in cea ce privește implementarea proiectului;

  • -  identificarea variabilelor critice și impactul potențial asupra modificării indicatorilor de performanță financiară și economică;

Indicatorii de performanță financiară și economică care trebuie testați sunt: rata internă de rentabilitate financiară a investiției, valoarea actualizată netă financiară, rata internă de rentabilitate economică și valoarea actualizată netă economică (care se vor calcula in toate cazurile după contribuția UE.

Metodologia folosită In elaborarea analizei de senzitivitate cuprnde:

Identificarea variabilelor critice:

se realizează prin modificarea procentuală a unui set de variabile ale investiției și apoi calcularea valorii indicatorilor de performanță financiară și economică; orice variabilă a proiectului pentru care variația cu 1 % va produce o modificare cu mai mult de 5% in valoarea de bază a VANF sau VANE va fi considerată o variabilă critică (evaluatorul poate prescrie și un alt interval de elasticitate).

Calculul valorilor de comutare:

modificarea procentuală a variabilei critice identificate care determină ca valoarea indicatorului de performanță analizat -valoarea actualizată netă financiară sau valoarea

actualizată netă economică -să fie egală cu zero) pentru variabilele critice identificate.

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire {diminuare a riscurilor

Au fost identificate următoarele riscuri pe parcursul derulării proiectului,^ perioada de funcționare a investiției. Tototdată a fost cuantificată probabilităf^rcîe a acestora și impactul pe care il pot avea.


Risc identificat

Probabilitatea de producere a riscului 1+5

Impactul riscului De la 1-impact scăzut la 10impact maxim

riscurilor’3 "

1. Riscuri de ordin tehnic

Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care să execute lucrarea, cu respectarea calității proiectate, în timpul și la costurile stabilite

2

6

12

soluțiile tehnice proiectate să nu fie adecvate cerințelor Unei astfel de lucrări

1

8

8

Apariția unor evenimente meteorologice și seismice care să depășească soluțiile tehnice proiectate

1

5

5

Riscuri de ordin financiar

Lipsa capacității financiare a beneficiarului de a Suporta Costurile investiționale

1

7

7

Depășirea costurilor alocate ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și manoperă

3

6

18

Deteriorarea infrastructurii locale

3

4

12

Depășirea Costurilor operaționale

1

5

5

III. Riscuri de ordin instituțional

Schimbarea proprietarului

1

3

3

IV. Riscuri de ordin legal


Din tabelul anterior, ierarhizând riscurile ce ar putea afecta investiția, se observă că impactul major asupra eficienței proiectului II poate avea majorarea costului investiției și a costurilor de operare. In analiza de senzitivitate a fost cuantificată influența acestor doi factori de risc asupra profitabilității proiectului.

Analiza de risc se impune a fi realizată pentru orice proiect încă din faza de concepere a acestuia.

Riscul In cadrul proiectelor reprezintă efectul asupra obiectivelor proiectului care poate apare datorită necunoașterii ansamblului potențial de evenimente existente pe toată durata de implementare a proiectului.

Etapele principale ale managementului de risc al proiectelor sunt următoarele:

  • •      Planificarea -presupune abordarea și planificarea activităților de risc; Identifica rea riscurilor - constă In determinarea riscurilor ce pot afecta proiectul; proiectului;

  • •      Răspunsul la risc -proceduri pentru diminuarea efectelor generate de riscuri; Monitorizarea și controlul -realizarea planurilor de diminuare a riscurilor;

  • •     Comunicarea și documentarea -se realizează pe toată durata de viață a proiectului. Planificarea - In cadrul acestei etape au fost stabilite responsabilitățile echipei de proiectare și ale coordonatorului de proiect, In condițiile manifestării riscurilor.

• coordonatorul de proiect are următoarele obligații in realizarea managementului riscurilor:

  • a) identificarea riscurilor posibile ale proiectului

  • b) estimarea cauzelor și efectelor posibile ale riscurilor proiectului

  • c) întocmirea planului de management al riscului

  • d) stabilirea bugetului necesar pentru înlăturarea sau diminuarea acțiunii riscului

  • e) atribuirea de responsabilități privind diminuarea riscului.

  • f) controlul și monitorizarea riscurilor                                 ^^?'l®

• echipa de proiect are următoarele obligații In realizarea managementuluiriscului;

  • a) participarea alături de coordonatorul de proiect la identificarea risbului, întocmirea 'i''

    planului de management al riscului, etc.

    • b) aplicarea planului de management al riscului

    • c) urmărirea încadrării In bugetul de risc

    • d) monitorizarea riscurilor

    Identificarea riscurilor


'

. \ ■

' T , X -

X?

Principalele riscuri ce pot interveni In derularea proiectului sunt:

a) Riscuri tehnice

Riscurile interne sunt acele riscuri legate de proiect și care pot apărea In timpul și/sau ulterior fazei de implementare:

  • I. Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care să execute lucrarea, cu respectarea calității proiectate, In timpul și la costurile stabilite

  • -  Execuția necorespunzătoare a unora dintre lucrările de construcții;

  • -  Nerespectarea graficului de execuție;

  • -  Organizarea deficitară a fluxului informațional Intre diferitele entități implicate in implementarea proiectului;

  • -  Neincadrarea efectuării lucrărilor de către constructor In graficul de timp aprobat și In cuantumul financiar stipulat In contractul de lucrări.

  • II. Soluțiile tehnice proiectate să nu fie adecvate cerințelor unui astfel de proiect Creșterea costurilor investitionale datorita lucrărilor de execuție și soluțiilor adoptate.

  • III. Apariția unor evenimente meteorologice și / sau sesimice care să depășească soluțiile tehnice proiectate

  • -  Condiții meteorogice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor;

  • -  Schimbările climatice din ultimii ani au condus la o dificultate a constructorilor In

aprecierea unui grafic de execuție realist.

In cazul materializării acestor riscuri in perioada de implementare a proiectului, se impune identificarea și adoptarea de către promotorul proiectului și principalelor entități implicate, și anume: Beneficiarul, Proiectantul și Constructorul -a unor soluții adecvate, atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al respectării termenelor prevăzute.

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in strânsă legătură cu mediul socio-economic și cel politic, având o influență considerabilă asupra proiectului propus.

In timp ce riscurile interne pot fi atenuate și prevenite prin intermediul măsurilor de natură administrativă, așa cum sunt: selectarea adecvată a proiectantului și companiei de construcții, intocmirea unui contract clar și strict, selectarea unor specialiști cu experiență și cu o bună reputație, etc. -riscurile externe sunt mai greu de îndepărtat, cu atât mai mult cu cât ele se produc independent de acțiunile întreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entități implicate.

  • b) Riscuri financiare:

  • I. Lipsa capacității financiare a beneficiarului de a suporta costurile investiționale:

  • -  Scăderea posibilităților de finanțare a beneficiarului;

  • -  Sistarea sau întreruperea finanțării proiectului;

  • -  Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut in contract.

  • II. Depășirea costurilor alocate, ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și manoperă

  • -  creșterea inflației;

  • - deprecierea monedei naționale;

  • -  creșterea prețurilor la materiile prime și energie.

  • III. Deteriorarea infrastructurii locale


Degradarea drumurilor și străzilor locale. Degradarea rețelelor de utilități și se realiza racordurile provizorii.

  • IV. Depășirea costurilor operaționale Creșterea prețului la utiiități (apă, naturale, energie electrică).

  • c) Riscuri instituționale

  • -  creșterea costurilor forței de muncă;

  • -  lipsa personalului calificat;

  • -  sistemul birocratic și caracterul schimbător al legislației privind achizițiile publice, care au dus la decalaje Intre momentul planificat al plății și cel efectiv al plății;

  • -  întârzieri in procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

  • -  interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

Analiza riscurilor proiectului

Analiza calitativă a riscurilor

Aceasta este utilă In determinarea priorităților In alocarea resurselor pentru controlul și finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importanței riscurilor precum și aplicarea lor, pentru riscurile identificate.

Pentru această etapă, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, In funcție de probabilitatea de apariție și impactul produs. In acest caz poziționarea riscurilor In diagrama riscurilor este subiectivă și se bazează doar pe experiența echipei de proiect.

ELABORAREA UNUI PLAN DE RĂSPUNS LA RISCURI

Tehnicile de control al riscului:

Evitarea riscului -implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariția riscului. Transferul riscului -împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (contracte de asigurare, garanții). Reducerea riscului -tehnici care reduc probabilitatea și / sau impactul negativ al riscului. Planuri de contingență -planuri de rezervă care vor fi puse In aplicare In momentul apariției riscului.

Măsuri de management al riscurilor

Planul de răspuns la riscuri se face prin luarea următoarelor măsuri

- Planificarea riguroasă a activității proiectului și luarea In calcul a unor marje de timp

suficiente pentru eliminarea riscurilor.

  • -  Identificarea din timp a posibililor furnizori și inițierea I incercarea unei comunicări cât mai transparente cu aceștia.

  • -  Introducerea de rezerve financiare și de timp in planificarea activităților proiectului.

  • -  Stipularea In contractul încheiat cu constructorul a unor clauze de penalitate și denunțare unilaterală.

  • -  Având In vedere faptul că beneficiarul proiectului este o autoritate locală, instituția publică având caracter permanent, se va îmbunătăți nivelul de comunicare dintre cetățeni și autoritățile locale.

  • -  Prin creșterea nivelului de educare, atât al celor implicați direct și / sau indirect In proiect, cât și al vizitatorilor obiectivului, se va îmbunătăți codul de conduită al acestora și respectul față de mediul înconjurător.

  • 5. SCENARIUL/ OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMICĂ OPTIMĂ RECOMANDATĂ

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

In evaluarea scenariilor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obținut punctajul maxim In cadrul analizei.

In analiza multicriterială au fost folosite următoarele criterii: costurile totale, estetica

ansamblului, funcționalitatea zonei urbane și modalitatea de punere In valoare a monumentului hipic, fiecare dintre criterii fiind notat cu un punctaj Intre^l-^ unde 1 înseamnă cel mai slab punctaj, iar 5 cel mai bun punctaj.


Punctajul se obține prin înmulțirea notei cu punctajul acordat importanțeLvari

Cel mai mare punctaj care poate fi obținut In urma acestei analize pfefitru,'c^i'll^u'^’ci1 terii

cel mai mare punctaj care poate ti obținut In urma acestei analize pentru, c este de 5 de puncte, iar scenariul ales va fi cea cu punctajul cât maiț^ro^jț^-de 5 de puncte.                                                   \

Scenariul cu cele mai mari "costuri totale"va obține punctajul cel mai mj®, Interne ce punctajul cel mai mare va fi acordat scenariului cu cele mai mici costuri totale.

"Estetica ansamblului" este analizată din punctul de vedere al imaginii arhitecturale a


*4^ C                                m ■ I               £'                      A ■ I "A                                           ’

r.-----------A_...i „a —----^șMeasfei^axim

amenajărilor propuse.

"Funcționalitatea zonei urbane" este un criteriu important, scenariul care va respecta acest principiu urmând să primească punctajul maxim.

"Modalitatea de punere In valoare" se referă la felul In care sunt statuia lui Alexandru loan

Cuza este pusă In valoare prin realizarea unui soclului potrivit. Punctajul maxim II va primi varianta care prezintă imaginea cea mai plăcută și poziția cea mai potrivită In cadrul zonei studiate.__________________________ ________

Variabile/Scenariul

Importanta

Scenariul O

Scenariull

Scenariul 2

variabilei

Nota

Punctaj

Nota

Punctaj

Nota

Punct aj

Costuri totale

0.20

1.00

0.20

2.00

0.40

3.00

0.60

Estetica ansamblului

0.30

1.00

0.30

5.00

1.50

1.00

0.30

Funcționalitatea ZOnei urbane

0.30

1.00

0.30

5.00

1.50

3.00

0.60

Modalitatea de punere în valoare

0.20

1.00

0.20

5.00

1.00

3.00

0,60

Total punctaj

1.00

4.00

1.00

17.00

4.40

10.00

2.10

Scenariul care a obtinut cel mai mare punctaj in urma analizei multicriteriale, respectiv 4,40 puncte, este "Scenariul 1".

5.2. Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

Pentru implementarea prevederilor studiului de față, proiectantul propune aplicarea variantei cu investiție medie, respectiv construirea soclului pentru montarea bustului lui Alexandru loan Cuza, conform Scenariului 1.

Selectarea deciziei de promovare a investiției s-a făcut ca urmare a luării in considerare a criteriilor estetice si funcționale.

Avantajele scenariului recomandat:

Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat in zona adiacentă, dar și omogen, întrucât se vor folosi aceleași materiale ca in cazul celorlaltor statui din zonă.

  • 5.3. Descrierea scenariului optim recomandat privind:

    • 5.3.2. Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului Pentru construirea statuii nu sunt necesare utilități.

    • 5.3.3. Soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional -arhitectural și economic a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși

a) Rezolvare funclională

Sistemul constructiv

întrucât construcția va fi amplată pe spațiul verde situat Intre două alei pietonale, nu vom interveni asupra pavajului pietonal.

Având in vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte și alte transformări de-a lungul timpului, pentru accesibilitate, in jurul statuii, se propune betonarea, fără

modificarea In adâncime a terenului. Ca urmare, se propune următoarea configurație:

  • -  Strat de bază din balast foarte bine compactat 10 cm grosime

  • -  Strat de beton simplu 15 cm grosime

Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse Nu este cazul

b) Categoria și clasa de importanță



Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor iegirnr. 10/1995,7se stabilește ținând seama de criteriile specificate In metodologia M.L.P XT^aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.1 0.1995 și H.G. 766/1997. Structura suprafeței pietonale șf soclul statuii ce urmează a fi realizate se încadrează In categoria C de importanță normală.

Conform HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcții, construcțiile propuse se încadrează in clasa III de importanță.

Cadrul legal aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acesteia:

  • -  îndeplinirea cerințelor de calitate și condițiilor tehnice stabilite prin legea 10/1995 republicată

  • -  Normativele privind încadrarea seismica, acțiunea vântului și a încărcării la zapadă conform codurilor de proiectare P100-1/2013, CR 1-3-2012, CR 1-1-4/2012, CR 0-2012 și CR 6/2013 - pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor

  • -  Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

  • -  Normativul P-118-1/2013 privind siguranță la foc

  • -  Ordinul Ministrului Sănătății nr. 331/1999 pentru aprobarea normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor și de autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătății publice;

  • -  STAS 6472 privind microclimatul;

  • -  NP 008 privind puritatea aerului;

  • -  STAS 6221 și STAS 6646 privind iluminarea naturală și artificială;

  • -  Legea 137/1995 republicată privind protecția mediului;

  • -  Legea 107/1996 a apelor;

  • -  OG 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • -  HGR 188/2002 privind siguranța In exploatare

  • 5.4.4. Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată In luni^^

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 20 zile

  • 5.5. Prezentarea modului In care se asigură conformarea cu reglementăriWsspe^j^. funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentele; aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnicd^x^Wjf^^*'

  • 5.5.1. Rezistență mecanică și stabilitate

Structura de rezistență a statuii ce se va amplasa a fost astfel conceput|r^incât incărcările susceptibile a se exercita In timpul exploatării să nu determine nici unul din evenimetele următoare:

Prăbușirea totală sau parțială a construcției soclului;

Apariția unor deformații de o mărime inadmisibilă;

Deteriorări ale unor părți ale construcției, ca rezultat al deformării puternice a structurii de rezistență;

Distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporționate ca mărime In raport cu cauzele primare.

Alegerea sistemului constructiv al soclului a fost făcută ținând cont de natura terenului de fundare, de planeitatea acestuia și de zona amplasamentului, elemente determinate ca urmare a întocmirii studiului geotehnic.

Se propune realizarea structurii soclului din beton armat.

  • 5.5.2. Securitate la incendiu: Nu este cazul

  • 5.5.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

La Execuția lucrărilor se vor respecta normativele In vigoare privind igiena, sănătatea oamenilor și protecția mediului.

Igiena mediului interior: Nu este cazul

Igiena aerului:

Nu vor exista degajări de substanțe toxice, iar materialele de construcție și finisajele ce vor fi puse In operă nu vor fi radioactive și nu vor emite substanțe toxice sau gaze nocive.

Igiena apelor: Nu este cazul

Igiena evacuării apelor uzate: Nu este cazul

Igiena evacuării gunoaielor:

Zona parcului este mobilată cu coșuri de gunoi. Gunoaiele menajere se depozitează In pubele omologate, amplasate In parc, până la preluarea lor de către o firmă specializată sau de serviciul specializat al primăriei, prin contract.

Se vor respecta următorele prevederi:

  • •     STAS 6472 privind microclimatul;

  • •      NP 008 privind puritatea aerului;

  • •     STAS 6221 și STAS 6646 privind iluminarea naturală și artificială. Se vor respecta următorele prevederi: NP 008 privind puritatea aerului. Refacerea și protecția mediului

Prin proiect sunt prevăzute lucrări de protecție a mediului prin prevederea de dotări care să evite poluarea mediului înconjurător.

S-au respectat următorele prevederi:

  • •      Legea 137/1995 (republicată februarie 2000) privind protecția mediului;

  • •     Legea 107/1996 a apelor;

  • •      Decret nr. 924 din 19.11.2001 privind promulgarea legii OG nr. 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • •     HG 352 21.04.2005 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare In mediul acvatic a apelor uzate;

  • •     Ordinul MAPPM 462/1993;

  • •     Ordinul MAPPM 125/1996;                                    ' X

  • •     Ordinul MAPPM 756/1997.

Pe parcursul execuției lucrărilor de m de mizare se vor asigura curățeniașiortf ăea In șaifer.

După finalizarea lucrărilor de execuție, cadrul natural va fi readus j^nițiaiă prin îndepărtarea molozului și gunoaielor și transportarea acetora la groapa de gunoi-a localității și se vor reface spațiile verzi existente.

Prin realizarea lucrărilor de construcții propuse nu sunt perturbate vecinătățile și nu vor fi tăiați arbori.

Funcțiunea viitoare a zonei nu generează noxe sau alți factori de poluare ai mediului.

Colectarea deșeurilor menajere se va face selectiv, pe o platformă betonată, evacuarea acestora urmând a fi făcută de către o firmă specializată sau de serviciul specializat al primăriei, prin contract.

In consecință, lucrările propuse prin proiectul "S.F. -Construire soclu si montare bust Alexandru loan Cuza" exploatare, amenajările propuse se încadrează In normele In vigoare.

Pentru îndeplinirea cerinței B (Siguranță In exploatare), s-au respectat următoarele prevederi:

  • • STAS 6131 privind dimensionarea parapeților și balustradelor;

  • • NP 063/2002privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală In construcții;

  • •     Normativ NP 051/2012 privind măsuri pentru persoanele cu handicap locomotor;

  • •      Măsuri de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

Pe durata execuției lucrărilor de construcții se vor respecta măsurile de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

  • 5.5.5. Protecția impotriva zgomotului: Nu este cazul.

  • 5.5.6. Economie de energie și izolare termică

  • a) Izolarea termica și economia de energie: Nu este cazul

  • b) Izolarea hidrofugă: Nu este cazul.

  • 5.5.7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure In special următoarele:

reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare; durabilitatea construcțiilor; utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

In cazul de față, principiul utilizării sustenabile a resurselor naturale este asigurat, durabilitatea In timp a construcției fiind certificată de respectarea Normativului P100 -1/2013, iar materiile prime și secundare folosite la construirea obiectivului sunt compatibile cu mediul.

  • 5.5.8. Organizarea de șantier

Pentru realizarea obiectivului, va fi prevăzută și amenajarea, In incinta obiectivului, a organizării de șantier care va cuprinde lucrările provizorii necesare organizării de șantier.

Organizarea de șantier se va amenaja In zona imediată Aleii Scriitorilor din Parcul Memorial Constantin Stereo Terenul aferent obiectivului va fi împrejmuit cu un gard provizoriu.

Materialele de construcție cum sunt nisipul și balastul se vor putea depozita In incinta șantierului, In aer liber, fără măsuri deosebite de protecție. Materialele de construcție care necesită protecție contra intemperiilor se vor depozita pe timpul execuției lucrărilor de construcție in locul sugerat de administrație, dacă este cazul.

Nu sunt necesare măsuri de protecție a vecinătăților.

Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea acciderjțelo de. lucru sau a incendiilor. Pentru a preveni declanșarea unor incendii se va evitanLiimjt cu și In preajma surselor de foc. Dacă se folosesc utilaje cu acționare electrică, se^aaveșa^tfM/edere respectarea măsurilor de protecție In acest sens, evitând mai ales utilizarea unor,conductori cu izolație necorespunzătoare și a unor Impământări necorespunzătoare.                  j

MĂSURI Șl REGULI DE PROTECȚIELA ACȚIUNEA FOCULUI *

  • 1. Normele de protecție contra incendiilor se stabilesc In funcție de categoria^de perj^erde incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistență la foc al elementelor de construcție, precum și de sarcina termică a materialelor și substanțelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C3000 -94.

  • 2. Organizarea activității de prevenire și stingere a incendiilor precum și a evacuării persoanelor și bunurilor in caz de incendiu vizează in principal:

  • a. stabilirea In instrucțiunile de lucru a modului de operare precum și a regulilor, măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate In timpul executării lucrărilor;

  • b. stabilirea modului și a planului de depozitare a materialelor și bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie;

  • c. dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora și întreținerea lor In perfectă stare de funcționare;

  • d. organizarea alarmării, alertării și a intervenției pentru stingerea incendiilor la locul de muncă, precum și constituirea echipelor de intervenție și a atribuțiilor concrete;

  • e. organizarea evacuării persoanelor și bunurilor In caz de incendiu precum și întocmirea planurilor de evacuare;

  • f. întocmirea ipotezelor și a schemelor de intervenție pentru stingerea incendiilor la instalațiile cu pericol deosebit;

  • g. marcarea cu inscripții și indicatoare de securitate și expunerea materialelor de propagandă împotriva incendiilor.

  • 3. înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii trebuie să fie instruiți să respecte regulile de pază împotriva incendiilor.

  • 4. Pe timpul lucrului se vor respecta intocmai instrucțiunile tehnice privind tehnologiile de lucru, precum și normele de prevenire a incendiilor.

  • 5. La terminarea lucrului se va asigura:

  • a. întreruperea iluminatului electric, cu excepția celui de siguranță;

  • b. evacuarea din incintă a deșeurilor reziduurilor și a altor materiale combustibile;

  • c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;

  • d. evacuarea materialelor din spații de siguranță dintre construcție și instalații.

  • 6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate și montate conform standardelor SRAS 297/1 și STAS 297/2;

  • 7. Depozitarea subansamblelor și a materialelor se va face In raport cu comportarea la foc a acestora și cu condiția de a nu bloca căile de acces la apă și la mijloacele de stingere și spațiile de siguranță.

  • 8. Se interzice lucrul cu foc deschis la distanțe mai mici de 3 m față de elementele sau materialele combustibile fără luarea măsurilor de protecție specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru, zona se curăță de resturile și deșeurile rezultate. Materialele și substanțele combustibile se depozitează In locuri special amenajate, făreă pericol de producere a incendiilor.

  • 9. Pe timpul executării lucrărilor la șarpante și Invelitori combustibile, este interzis focul deschis sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevăzute și aSiguratfe,£u protecțiile necesare.

  • 10. Șantierul trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:                  |6 |

- găleți din tablă, vopsite In culoarea roșie, cu inscripția « găleată de incenoiu^ cu coadă (2 buc.) -topoare târnăcop cu coadă (2 buc.) -căngi cu coadă (2o^c^-rarM^ă fier (2 buc.) -scară împerechere din trei segmente (1 buc.) -ladă cu nisip^^^^țyip (1 buc.) -stingătoare portabile

MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII

  • 1. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecție a muncii prevăzute In legislația In vigoare In special din «Regulamentul privind protecția și igiena muncii In construcții» ediția 1993; Legea Protecției Muncii Nr. 90/1996; «Norme generale de protecție a muncii» ediția 1996, precum și «Norme specifice de protecție a muncii pentru diferite categorii de lucrări».

  • 2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare și a fișelor tehnologice elaborate de tehnologul executant, In care se vor detalia toate măsurile de protecție a muncii. Se va verifica însușirea fișelor tehnologice de către întreg personalul din execuție.

  • 3. Dintre măsurile speciale ce trebuiesc avute In vedere se menționează:

-zonele periculoase vor fi marcate cu placaje și inscripții;

-se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeți, dispozitive);

-toate dispozitivele, mecanismele și utilajele vor fi verificate In conformitate cu normele In vigoare; -asigurarea cu forță de muncă calificată și care să cunoască măsurile de protecție a muncii In vigoare din "Regulamentul privind protecția și igiena muncii In construcții", ediția 1993 cap. 1.

  • 4. Măsurile de protecție a muncii prezentate nu au un caracter limitativ, constructorul având obligația de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă.

  • 5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice

Investiția publică va fi finanțată prin alocații de la bugetul local și/sau de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile și din alte surse legal constituite.

  • 6.5 Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Nu este cazul

  • 6.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, in funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice

Pentru acest obiectiv au fost solicitate și vor fi intocmite documentații și studii specifice pentru următoarele avize:

-Avizul Direcției Județeană pentru Cultură Culte și Patrimoniu cultural Național Prahova

7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

  • 7.1 Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

Enitatea responsabilă pentru implementarea investiției este Primăria Municipiului Ploiești, instituție publică cu personalitate juridică care duce la indeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

  • 7.2 Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (in luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea invetiției pe ani, resurse necesare

Durata de implementare a proiectului și de realizare a obiectivului de investiții este de 20 de zile calendaristice.

  • 7.3 Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

  • 7.4 Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

Pentru buna funcționare a obiectivului se recomandă asigurarea curățenjeirșf^rdinii publice In zona obiectivului.                                                                   o


8. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

In concluzie, se recomandă realizarea obiectivului de investiții CONSTRUIRE SOCLU SI MONTARE BUST ALEXANDRU IOAN CUZA, MUNICIPIUL PLOIEȘTI, PIAȚA EROILOR NR.1A, JUDEȚUL PRAHOVA

pe baza Scenariului I din prezenta documentație.

SEF PROIECT

Arh. Ana - Maria KELESIDIS


PLAN SOCLU+STATUIE, SC 1/20

1 .pamant bine compactat, cca 1,90 mc săpătură

  • 2. pietriș h=15 cm, cca 0,6 mc

  • 3. hidroizolatie tristrat, cca 3,40 mp

  • 4. cuzinet +soclu b.a, CCA 2,60 mc

  • 5. pavele beton compozit



Verificator

referat/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA KELESIDIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect nr:

55/2018

Arhitect

arh.Ana-Man. Kelesidis

1

Scara

1:20

Amplasare soclu+montare bust. Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SEF PROIECT

ar ‘na-xuria 'e si s

PROIECTAT

ar na Mana- ea is

Data

12.2018

Plan+sectiune varianta!

'ansa nr;

A2

‘KSfMĂ’

na''     e sl.is

_




  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit


Verificator

referat/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA KELESIDIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect nr:

55/20t8

Arhitect

arh.Ana-Maria Kelesidis

Scara

1;2C

Amplasare soclu+montare bust. Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SEF PROIECT

ir        ■ -aria

PROIECTAT

ar na- aria ees is

Data 122018

Elevatie-Nord-varianta 1

Fansanr:

A3

DESENAT

ar Âna*Vana “aleși îs




  • 1. placi din travertin polisat, tratat împotriva intemperiilor

  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit




Verificatot

refera t/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA £ELESIDIS*OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect ir.

55/2C18

Arhitect

arh.Ana-Maria Ke Ies idiș

\,l

Scara

1;20

Amplasare soclu+montare bust, Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SEF PROIECT

. ■ na-' aria

PROIECTAT

ar na- ana a .. >s

Vv

Data (2.2018

Elevatie-Est-varianta 1

■ iansa rr:

A4

DFSfN*’

larh.Aiw‘- - ’eles:- 3

V





1.placi din travertin polisat, tratat impotriva intemperiilor


  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit


Verificato

refera t/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA KELESIDIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect nn

55/2C13

Arhitect

arh-Ana-Mari Kelesidis

\ /

Scara

1;2C

Amplasare soci u+monta re bust, Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SEF PROIECT

*na-itana Hf—:.r

PROIECTAT

ar1 Vna-War:a leiesins

\r

Data 12.2018 ,

Elevatie-Sud

Fersanc----

A4

DESENAT









1.placi din travertin polisat, tratat impotriva intemperiilor


  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit


Verificatoi

referat/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA KELES1DIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect nr: 55/2018

Arhitect

ariiAna-MariJ Ke Ies idiș

i.c

Scara

1;20

Amplasare soc Iu+monta re bust, Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

T-EF PROIECT

arr. '.na-Vana

PROIECTAT

ar- na -ara-e . ,S

Data 12,2018

Elevatie-Vest-varianta 1

hansanr:

A6

-

ar - na- . aria 1




PLAN SOCLU+STATUIE, SC 1/20

  • 1. pamant bine compactat, cca 2,70 mc săpătură

  • 2. pietriș h=15 cm, cca 0,9 mc

  • 3. hidroizolatie tristrat, cca 4.50 mp

  • 4. cuzinet +soclu b.a, CCA 3.93 mc

  • 5. pavele beton compozit







  • 1. placi din travertin polisat, tratat împotriva intemperiilor

  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit



Verificate

referat/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA KELESIDIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect nr

55/2018

Arhitect

arh-Ana-Maria

Kelesidis

1 ./

Scara

1;2C

Amplasare sociu+montare bust, Municipiu! Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SEF PROIECT

ar -oa-Vfc-ra-e s s

' u

PROIECTAT

ar na-1' aria 'tes; is

\r

Data

12.2018

Elevatie-Nord-varianta 2

Atinsa nt

A3

BESENAT

ar - na-^laria ".e -si a




1.placi din travertin polisat, tratat împotriva intemperiilor


  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit


Verificate)

referat/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA KELESIDIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRiMARIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect nr:

55/2018

Arhitect

arh.Ana-Mana

Keiesidis

Scara

1;20

Amplasare sociu+montare bust, Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SEF PROIECT

•' «aranessi-’s

PROIECTAT

ar na- aria e i is

V

Data

12.2018

Elevatie-Sud-varianta 2

F'ansa nr

A4

DESENAT

arFiAna-Varia-7 '

“ i






1.placi din travertin polisat, tratat împotriva intemperiilor


  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit


Verificatei

referat/nr.

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ANA-MARIA KELESIDIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect rr.

55/20.8

Arhitect

arh.Ana-Maria

Kșlesidis

Scara

1;20

Amplasare soclu+montare bust, Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SEF PROIECT

.... : -

PROIECTAT

ar na-Varia e -ra

Data

12.2016

Elevatie-Est-varianta 2

F unsa nr:

A5

DESEMT

arh.Ana-1' aria ’elesitiis




1.placi din travertin polisat, tratat impotriva intemperiilor


  • 2. placa din travertinpolishat cu lacrimar

  • 3. placi din granit


Verificatei

referat/nr.

BIROU IND ANA-MARIJ

IVI DUAL DE ARHITECTURA

1 KELESIDIS-OAR 2374

Beneficiar:

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

Proiect nr: 55/2018

Arhitect

arh.Ana-Marij Kelesidis

1 1

Scara

1;2C

Amplasare sociu+montare bust, Municipiul Ploiești, Piața Eroilor ,nr.1

Faza:

SF

SrFPROI'

ar na-1! aria'

PROIECTAT

ar na- a™ eesl u

Data

Elevatie-Vest-varianta 2

ransa nr

A6

DESE'JA'        Jar Ara-1 ana

k'/

12.2016