Hotărârea nr. 429/2018

Hotãrârea nr. 429 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU


ROMÂNIA

JUDEȚUL PRAHOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI


STATE |

L. s s c r t a.    »


HOTĂRÂREA NR. 429 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU“

Consiliul Local al Municipiului Ploiești;

văzând Expunerea de motive nr. 301/22.10.2018 a domnului viceprimar Cristian Mihai GANEA și Raportul comun de specialitate al Direcției Tehnic - Investiții nr.l 1469/19.10.2018 și al Direcției Economice nr. 162/19.10.2018 prin care se propune aprobarea indicatorilor tehnico -economici și a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU“;

în conformitate cu Avizul Comisiei Tehnico-Economice de Avizare nr.53/23.10.2018;

având în vedere prevederile art. 42 alin. (1) lit. b din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată și completată,

luând în considerare prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată,

în temeiul articolului 36 alineat (4) litera d) din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, republicată și actualizată,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1 Aprobă indicatorii tehnico-economici și studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU“, conform anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, beneficiar fiind UAT Municipiul Ploiești.

Art. 2 Direcția Tehnic-Investiții va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3 Direcția Administrație Publică, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, Contracte va aduce la cunoștință celor interesați prezenta hotărâre.

Dată în Ploiești, astăzi, 23 octombrie 2018

I V

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

Contrasemnează:

p. SECRETAR, Mihaela ZAHARIA Sef Serviciu



OBIECTIVUL: CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, JUDEȚUL PRAHOVA

BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL PLOIEȘTI PROIECT NR.: 06/octombrie 2018

CONTRACT NR.: 19023/17.09.2018




FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

Studiu de Fezabilitate -CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, JUDEȚUL PRAHOVA 7                      y


Contract:

Nr. 19023/17.09.2018

Proiect Nr.:

06 / octombrie 2018

SC NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCUREȘTI; SECTOR 2;

Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201 BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT: R062TREZ7045069XXX012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCUREȘTI

E-mail: newenter risesSO maiLcom,

TEL. +40744970768; +40746063634;


OBIECTIVUL: CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, JUDEȚUL PRAHOVA BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL PLOIEȘTI

PROIECT NR.: 06/octombrie 2018

CONTRACT NR.: 19023/17.09.2018

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

COLECTIVUL DE ELABORARE AL PROIECTULUI:


DIRECTOR:


ȘEF PROIECT:


Arh. Cristina Irina Ioana SĂPLĂCAN


ARHITECTURĂ:


Arh. Cristina Irina Ioana SĂPLĂCAN




STRUCTURĂ:


ECONOMIC-




SC NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL



BUCUREȘTI; SECTOR 2;

Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201 BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT: R062TREZ7045069XXX012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCUREȘTI

E-mail: newenterprises50@qmail.com, TEL. +40744970768; +40746063634;

OBIECTIVUL: SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, JUDEȚUL PRAHOVA BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL PLOIEȘTI

PROIECT NR.: 06/octombrie 2018

CONTRACT NR.: 19023/17.09.2018

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

CUPRINSUL VOLUMULUI:

A. PIESE SCRISE

Foaie de capăt                                                                pag.

Listă de semnături...........................................................................................................pag.

Borderou................................................................................................... pag.

Studiu de fezabilitate.......................................................................................................pag.

B. PIESE DESENATE

Planșa A01 - Plan de încadrare în zonă (scara 1:500)

Planșa R01 - Plan fundație și soclu (scara 1:20)

SC NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCUREȘTI; SECTOR 2;


Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201

BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT: R062TREZ7045069XXX012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCUREȘTI

E-mail: newenter rises50 jmail.com,

TEL. +40744970768; +40746063634;

OBIECTIVUL: CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, JUDEȚUL PRAHOVA BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL PLOIEȘTI

PROIECT NR.: 06/octombrie 2018

CONTRACT NR.: 19023/17.09.2018

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

Cuprinsul Studiu de Fezabilitate

  • 1.1. Denumirea obiectivului de investiție:

  • 1.2. Ordonator principal de credite / investitor:

  • 1.3. Ordonator de credite secundar: -

  • 1.4. Beneficiarul investiției:

  • 1.5. Elaboratorul Studiului de Fezabilitate:

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ Șl NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI / PROIECTULUI DE

INVESTIȚII

  • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind

situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții

  • 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și

financiare

  • 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția

cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

  • 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

  • 3.  IDENTIFICAREA, PROPUNEREA Șl PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI

TEHNICO - ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

  • 3.1. Particularitățile amplasamentului

    • 3.1.1. Descrierea amplasamentului

    • 3.1.2. Relații cu zonele învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

    • 3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau

construite

  • 3.1.4. Surse de poluare existente în zonă

  • 3.1.5. Date climatice și particularități de relief

  • 3.1.6. Date privind existența unor:.......................................................................................

  • a) rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare / protejare, în măsura îh ^are pot.fi..V?

identificate.............................................................................................................................IfîSi................//

  • b) posibile interferențe cu monumente istorice / de arhitectură sau situri arheologice^;/ amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specific în

protejate sau de protecție..........................................................................................................^^^^717

  • c)Existența unor posibile terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională

  • 3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat

conform normelor în vigoare

  • 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional - arhitectural și tehnologic

    • 3.2.1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții

    • 3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției cu justificarea alegerii acesteia

    • 3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

  • 3.3. Costurile estimative ale investiției

  • 3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz.. 27

    • 3.4.1. Studiu topografic

  • 3.4.6. Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică:

  • 3.4.8. Studiu privind valoarea resursei culturale:

  • 3.4.9. Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției:

  • 3.5. Grafic orientativ de realizare a investiției

  • 4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU PROPUS

    • 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referină și prezentarea

scenariului de referință

  • 4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări

climatice, ce pot afecta investiția

  • 4.3. Situația utilităților și analiza de consum

    • 4.3.1. Necesarul de utilități

    • 4.3.2. Soluții pentru asigurarea utilităților necesare

  • 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

    • 4.4.1. Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

    • 4.4.2. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

    • 4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra biodiversității și a siturilor protejate,

după caz

  • 4.4.4. Impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se

integrează, după caz

  • 4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economic: fl^til;Bumulat,,’'’ ), valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară./.^....' .;....:......... 50.

  • 4.7.   Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea' £ ;

actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost - beneficiu.....................J54

  • 4.8.   Analiza de senzitivitate

  • 4.9.   Analiza de riscuri, măsuri de prevenire /diminuare a riscurilor

  • 5. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMICĂ OPTIMĂ RECOMANDATĂ

    • 5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al

sustenabilității și riscurilor

  • 5.2. Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

  • 5.3. Descrierea scenariului optim recomandat privind:

    • 5.3.1. Obținerea și amenajarea terenului

    • 5.3.2. Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului

    • 5.3.3. Soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,

funcțional - arhitectural și economic a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși

  • 5.3.4. Probe tehnologice și teste

  • 5.4.   Principalii indicatori tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții

    • 5.4.1.   Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții.................„

    • 5.4.2.    Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță

    • 5.4.3.    Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de

specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții

  • 5.4.4.   Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

  • 5.5.   Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii

preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

  • 5.5.1.   Rezistență mecanică și stabilitate

  • 5.5.2.   Securitate la incendiu:

  • 5.5.3.   Igienă, sănătate și mediu înconjurător

  • 5.5.5. Protecția împotriva zgomotului:

  • 5.5.6. Economie de energie și izolare termică

  • 5.5.7.   Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

  • 5.5.8.   Organizarea de șantier

  • 5.6.   Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și

economice

  • 6. URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME

  • 6.1    Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

  • 6.2   Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor special, expres prevăzute de lege

  • 6.3   Actul administrativ a autorității competente pentru protecția mediului, măsurrtte (Mnftiu^re a

impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acorduișrde mediu'M documentația tehnico-economică

’                                                                                                              f ®l >’>'■ .'-.Mi s- '•

bir-’ - w

  • 6.4   Avize conforme privind asigurarea utilităților

  • 6.5   Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara77

  • 6.6   Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivuluide-investitii si

care pot condiționa soluțiile tehnice

7 IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

  • 7.1    Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

  • 7.2   Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în

luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea invetiției pe ani, resurse necesare

  • 7.3   Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

  • 7.4   Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

8. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

5

SC NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCUREȘTI; SECTOR 2;

Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201 BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT: R062TREZ7045069XXX012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCUREȘTI

E-mail: newenter;. risesSO S.cimail.com;

TEL. +40744970768; +40746063634;


OBIECTIVUL: SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, JUDEȚUL PRAHOVA BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL PLOIEȘTI

PROIECT NR.: 06/octombrie 2018

CONTRACT NR.: 19023/17.09.2018

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

STUDIU DE FEZABILITATE

  • 1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

    • 1.1. Denumirea obiectivului de investiție:

SF- CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, DIN MUNICIPIUL PLOIEȘTI, JUDEȚUL PRAHOVA

1.2. Ordonator principal de credite / investitor:

Ordonatorul principal de credite: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

  • 1.3. Ordonator de credite secundar:

  • 1.4. Beneficiarul investiției: PRIMĂRIA COMUNEI BUCOV

1.5. Elaboratorul Studiului de Fezabilitate:

S.C. NEW CREATIVE ENTERPRISES S.R.L. cu sediul în București, str. Vasile Lascăr nr. 5-7, etaj 3, camera 304, Sector 2, Cod Unic de înregistrare RO 31711330, număr de ordine în Registrul Comerțului J40/6850/2013.

2. SITUAȚIA EXISTENTĂ Șl NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI./ PROIECTULUI DE INVESTIȚII                                      I

  • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care ă fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții

Proiectul privind „S.F. - Construire statuie luliu Maniu” a fost inițiat de U.A.T. Municipiul Ploiești în scopul de a amplasa în Parcul Memorial „Constatin Stere”, în continuarea „Aleii Scriitorilor”, o statuie care îl înfățișează pe omului politic luliu Maniu. Aceasta va fi una din cele 14 statui componente ale ansamblului, busturi ale unor personalități implicate în realizarea Marii Uniri, ce urmează a fi amplasate pe alee.

Pentru acest obiectiv nu a fost întocmit un studiu de prefezabilitate.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române. Din punct de vedere geografic, municipiul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.

Comuna Bucov este situată în zona centrală a județului, la nord-est de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. La Bucov, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102E, care duce duce către Plopu și lordăcheanu. Tot la Bucov, din DJ102E se ramifică șoseaua județeană DJ250 care duce la orașul Boldesti-Scăeni. Un al doilea drum care duce către Boldesti-Scăeni a avut

>                                        >                                                                                                                                                                                                                                    J

în trecut statut de drum județean, fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere.

Prima mențiune documentară a așezării aflată până în prezent, ar data de pe la 1431, când Dan al ll-lea scrie tuturor târgurilor și vămilor țării că a reînnoit privilegiul comercial dat de Mircea cel Bătrân brașovenilor. Deși așezările de la Bucov din secolele VII-X dispar în urma unor incendii violente, viața a continuat aici. Probabil, locuitorii care au scăpat de pârjol s-au reîntors refăcând satul și reluându-și vechile ocupații. Până în secolul XV sunt foarte puține izvoare despre Bucov. Prima atestare sigură a Bucovului medieval datează spre sfârșitul secolului al XV-lea. în 1473, pe 16 septembrie, un boier este pomenit ca având legătură cu Bucovul. Acesta este primul document ce atestă, sigur, Bucovul medieval în anul 1473. La 2 septembrie 1493, la Târgoviște este emis un alt document privind Bucovul.

în anul 1600, Mihai Viteazul fost învins la Bucov de o oaste de poloni și moldoveni.

Bucovul a fost reședința județului Săcuieni (desființat în 1847), dar a decăzut treptat din cauza apariției și dezvoltării orașului Ploiești. Astfel, la sfârșitul secolului al XlX-lea, Bucov era deja doar o comună rurală, formată din cătunele Bucov, Chitorani si Valea Oriei, cu un total de 1126 de locuitori, arondată plășii Cricovul din județul Prahova. în 1925, avea aceeași compunere cu o populație de 2189 de locuitori. In 1931, satele Chițorani, Valea Oriei și Bighilin ău format , temporar o comună separată, cu numele de Chițorani, comuna Bucov rămânând doar curatul de reședință. în 1938, făcea parte din Ploiești din județul Prahova, iar în 1950 atfost arondata- orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova, și apoi a regiunii PloieșțîxÎQ.;1968, înglobat și comuna Pleașa și a fost declarată comună suburbană a municipi'jlui^PJQ(e?ști^h județul Prahova. Acest statut l-a avut până în 1989, când, ca și toate comunele sut r&and ale țării, a fost resubordonată direct județului din care face parte.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bucov se ridică la 10.388 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.448 de în comuna Bucov se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (secolul al XVII-lea) din Valea Oriei și ansamblul bisericii „Sfântul Stelian” (1797) din satul Chițorani, ansamblu format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță (refăcut în secolul al XlX-lea). Ambele sunt monumente istorice de arhitectură de interes național.



locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,86%), cu o minoritate de romi (5,1%). Pentru 3,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.


Români (90,86%)

Romi (5,1%)

Necunoscută (3,89%)

■ Altă etnie (0,13%)


Ortodocși (93,1%)

Adventiști de ziua a șaptea

(1,11%)

Necunoscută (3,91%)

Altă religie (1,85%)


Conform Biroului Județean de

J

Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor Prahova, in data de 04.01.2018, numărul de locuitori care au domiciliul stabil pe raza comunei Bucov este de 11.349 de locuitori.


grafică realizată de Wikipedia


Date: Recensăminte sau birourile de statistică -


Biserica Schitului Sfanțul Nicolae, Chițorani dateaza de la sfârșitul secolului al XlV-lea. Ultimele restaurări ale bisericii au avut loc in anii 1921,1956 si 2007. Biserica este din lemn, grinzile fiind îmbinate, ca si la bisericile din Maramureș, in „coada de rândunica”. Tarnosirea bisericii a avut loc la ultima restaurare cea din anul 2007. Singura mărturie scapata de vitregia timpurilor si de reparații este un brâu din lemn in forma de funie împletită ce înconjoară fațadele schitului de jur împrejur. Clopotnița este construita la 8 m vest de pridvor, din zid la parter si scândura la etaj, in forma patrata cu acoperiș din șindrila; tot in incinta schitului se afla si cimitirul cătunului.




Fotografie: Biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, Chitorani, comuna Bucov (Documentar foto Teo Paraschiveanu Facebook)

Biserica „Sfântul Stelian” a fost construită în anul 1797, de către paharnicul Constantin Cantacuzino și soția sa Smaranda. Acest lucru reiese din singura inscripție ce o are, pisania bisericii, dăltuită într-un bloc de piatră în exterior, deasupra ușii la intrare.


Parcul Bucov Constantin Stere are o suprafață de peste 100 ha și poartă numele lui Constantin Stere, scriitorul și omul politic implicat în înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România, în 1918. Fundația „Constantin Stere” s-a implicat activ în restaurarea „Casei Constantin și Ion Stere” cât și în organizarea expoziței permanente din interior. Prin urmare, conacul în care Constantin Stere și-a petrecut ultimii ani de viață a fost recent deschis publicului ca muzeu memorial.

în rest, alte cinci obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice — așezarea din punctele „la Tioca” și „Rotari” din satul Bucov, așezare care datează din secolele al IX-lea-al X-lea; și situl de la ferma 11 din Chițorani, ce cuprinde așezări din Epoca Bronzului, perioada Latene și secolele al V-lea-al Vlll-lea e.n. Un altul este clasificat ca monument de arhitectură: casa Constantin Stere (1900), astăzi sediu de fundație culturală, aflată în parcul Constantin Stere de lângă Bucov. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare, o cruce de pomenire (de drum) datând din 1709, aflată pe valea Oriei în satul Chițorani, în fața casei Grațiela Țintea; și o cruce de mormânt din 1843 aflată în curtea vechiului cimitir al bisericii „Sfântul Stelian” din același sat.

J

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Din imaginea Ploieștiului nu lipsesc parcurile și grădinile, excelente locuri de creativitate și expunere a produselor culturale, dar și de loisir: Parcul Tineretului Ploiești, Parcul Libertății, Parcul Municipal Vest, Parcul Ploiești Nord, dar și Parcul de agreement Constantin Stere din Bucov, sunt câteva din parcurile și grădinile publice care fac parte din viața orașului, fiind repere notabile, locuri de întâlnire și de petrecere a timpului liber.

Parcul din Bucov Constantin Stere are o suprafață de peste 100 ha și poartă numele lui Constantin Stere, scriitorul și omul politic implicat în înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România, în 1918. Este un parc îngrijit, situat la limita unei zone rezidențiale.

Parcul adăpostește o Grădină Botanică, dar și locuri dejoacă pentru copii dotate corespunzător. O altă atracție a parcului este oferită de cele câteva hectare pe care se întinde Grădina Zoologică.

în martie, 2006, o data cu celebrarea Zilei Basarabiei, a avut loc la Bucov, in Parcul Memorial „Constantin Stere”, ceremonia de dezvelire a busturilor lui Calistrat Hogaș, autor Nicolae Lupu și Al. Brătescu-Voinești, autor Constantin lonescu. Evenimentul a marcat încheierea proiectului cultural „Aleea Scriitorilor”. Cu acest prilej s-au acordat diplome de excelență unor personalități marcante ale vieții politice și culturale din partea Consiliului Județean Prahova, Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova și Fundației Constantin Stere.

Bustul lui Constantin Stere și ale altor 10 colaboratori de la revista „Viața Românească” pe care publicistul a condus-o vreme îndelungată au fost amplasate pe Aleea Scriitorilor. De-a stânga și de-a dreapta statuii lui Constantin Stere stau chipurile, în bronz, ale scriitorilor Garabet Ibrăileanu, Nicolae lorga, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Liviu Rebreanu, Calistrat Hogaș, Gala Galaction, George Topârceanu, Al. Brătescu-Voinești. Toate aceste statui au fost realizate cu sprijinul fundațiilor Constantin Stere și Mihai Viteazul.

Un alt obiectiv al Fundației „Constantin Stere” a fost realizarea ansamblului sculptural „Armonia Unirii”, simbolistica unirii celor trei provincii românești - Țara Românească, Moldova și Transilvania. Opera aparține sculptorului prahovean Alfred Dumitriu.

în cadrul Programului Național ,,România 100” se înscriu o serie de manifestări dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. De aceea, prin dezvoltarea Proiectului Cultural „Aleea Unirii”, se urmărește lăsarea generațiilor viitoare elemente concrete, prin care își vor aminti de cei care au avut o contribuție importantă la afirmarea românilor ca națiune.

Parte dintr-un amplu program cultural dedicat sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, prin proiectul intitulat “Aleea Unirii” se intenționează amplasarea în Parcul Memorial ,, Constantin Stere”, în continuarea ,, Aleii Scriitorilor”, a 14 statui ce reprezintă o parte dintre personalitățile implicate în făurirea Marii Uniri din 1918.

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

Având în vedere că actuala configurație geometrică a aleii permite amplasarea statuii fără să fie necesară regândirea planimetrică și funcțională a zonei, nu este necesară reconfigurarea zonei studiate în scopul integrării spațiului dedicat amplasării statuii în zonă.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Prin realizarea investiției publice propuse se urmărește, ca obiectiv general,

Construirea și amplasarea Statuie luliu Maniu în Parcul Memorial Constantin Stere

3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA Șl PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ

SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO - ECONOMICE PENTRU REAL| OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII                      Z* z;

MT;

'                  l-


3.1. Particularitățile amplasamentului



-=^xy

Terenul studiat este situat în intravilanul comunei Bucov și aparține domeniului public al comunei


3.1.1. Descrierea amplasamentului

!■


Bucov conform HGR 1359/2001 și se află în administrarea și gestionarea Consiliului Local al Municipiului Ploiești conform HCL Ploiești nr. 57/20.12.1996.

Terenul afectat de lucrări în suprafața de 5887 mp (din toatal suprafața de 924269 mp) este situat în intravilanul comunei Bucov și face parte din suprafața Parcului Memorial Constantin Stere Bucov. Terenul este situat în UTR 14, subzona SP2 - subzona spații verzi amenajate cu acces limitat - Grădina Botanică, Grădina Zoologică, P.O.T. 25%, C.U.T. 0.25, Rh P, cu acces din drum local.

Conform Certificatului de urbanism nr. 65 din 23.03.2018 utilizările admise sunt:

  • -  Circulații pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreținerea spațiilor plantate, oglinzilor de apă și accesului la activitățile permise;

  • -   Parcuri;

  • -  Amenajări pentru joc și odihnă;

  • -   Construcții pentru expoziții, activități culturale (spații pentru spectacole și biblioteci în aer liber, paviloane cu utilizare fexibilă sau diferite tematici);

  • -  Alimentație publică și comerț;

Prin prezenta documentație în faza Studiu de Fezabilitate se propune amplasarea unei statui reprezentative Marii Uniri în continuarea „Aleei Scriitorilor” care se regăsește în zona central a Parcului Memorial „Constantin Stere”.

3.1.2. Relații cu zonele învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Zona studiată se află în partea centrală a Parcului Memorial „Constantin Stere”, în continuarea „Aleei Scriitorilor”.

3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite

Aleea scriitorilor, în continuarea căreia se propune amplasarea statuii, se afla în partea centrală a parcului, între două alei, ansamblu cu orientarea Nord-Sud. Statuia va fi orientată spre una din cele doua alei.

3.1.4. Surse de poluare existente în zonă

în zona amplasamentului nu există surse de poluare, în apropiere nefiind în funcție unități industriale generatoare de noxe.

3.1.5. Date climatice și particularități de relief

Comuna Bucov este situată în zona centrală a județului, la nord-est de municipiuî-Pfbiești^pe ' malul stâng al râului Teleajen. Din punct de vedere hidrologic, Bucovul este curgătoare: Teleajenul, lazul Morilor și Bucovelul.

străbătui

te


e trei ape-<


-X

Clima este de tip temperat continental, cu ierni de durată, reci, cu veri secetoasei <

Media anuală a precipitațiilor este de 640 mm/m2 Precipitațiile sunt frecvente, în general, primăvara și la începutul verii.

Temperatura medie anuală, pe raza comunei, este de + 10 °C, iar media temperaturii iarna, este de -2 °C.

Adâncimea la îngheț este de 0,80m-0,90m, conform STAS 6054-89.

Conform hărții de zonare a valorii caracteristice a încărcării de zăpadă pe sol din Codul de proiectare CR-1-1-3/2012 "Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor", pentru Satul Călinești, Comuna Florești, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul solului S(o,k) = 2,0 kN/m2 pentru IMR > 50 ani.


Din punct de vedere al solicitărilor din vânt și conform Codului de proiectare CR 1-1-4/2012 "Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor", amplasamentul corespunde presiunii de referință pVânt> 0,40 kN/m2, cu intervalul mediu de recurență de 50 ani.

3.1.6. Date privind existența unor:
a) rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare / protejare, în măsura în care pot fi identificate

Nu este cazul

b) posibile interferențe cu monumente istorice / de arhitectură sau situri arheologicepe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specific în cazul unor zone protejate sau de protecție

Nu este cazul

c) Existența unor posibile terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională

Nu este cazul

3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normelor în vigoare

Terenul studiat este situat în imediata apropiere a orașului Ploiești.

Din punct de vedere geologic, formațiunile tectonice care sunt la bază, semnalate în forajele de mare adâncime ale Institutului Geologic în zona orașului Ploiești, sunt legate de mișcările tectonice mari și au suferit în decursul timpului modificări:

Formațiunile tectonice care sunt la bază aparțin faciesului și flișului pe locul depresiunii Getice și ulterior lagunar a Bazinului Pontic (era Neozoica, perioada Neogen). Etajul superior din Cuaternar seria Pleistocen inferior și mediu între 45 - 130 m alcătuit din argile, argile nisipoase, complex marnos, strate de Cândești, strate de Frățești. Seria Pleistocenului superior sub 20 -40 m cu argile nisipoase, nisipuri de Mostiștea (gălbui) și care se conțină în depozitele superioare cu pietrișuri, nisipuri sediment.

^2-a4x • Stratigrafia locală este alcătuită din pietrișuri (2-20 mm) în proporție de 20-40% și^olpvăHiș^^ bolovani rulați (20-60 mm), în general din gresie tare în proporție de 10-20%. M^a^^O^le^ golurile dintre pietre variază mult local, atât în profunzime cât și în plan, fiind trPprocent de 70%, și este constituită din argile prăfoase cu aspect de cimentare, cafeniu înșh^^p^geHțera^h stratele de la suprafața) sau praf nisipos cafeniu gălbui necoeziv (cca. 80% praf.^^nTȘjp^s^f nisip fin și mijlociu necoeziv (cca. 80% nisip, 20% praf).

Din punct de vedere morfologic, terenul pe care urmează să fie amplasată statuia este un teren relativ plat, fără accidente vizibile.

Pentru calculul fundațiilor se poate lua în considerare pentru stratul de argilă prăfoasă următorii parametri geotehnici medii:

  • 1.     Greutate volumetrică în stare naturală  y = 18,0 - 19,5 kN/m3

  • 2.     Unghi de frecare internă                  = 150-170

  • 3.    Coeziune                           C = 20-25 kPa

  • 4.    Modul de compresiune - tasare        E2-3 = 13 000 kPa

Din punct de vedere al solicitărilor din vânt și conform Codului de proiectare CR 1-1-4/2012 "Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor", amplasamentul corespunde presiunii de referință pvânt > 0,40 kN/m2, cu intervalul mediu de recurență de 50 ani.

  • 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional -arhitectural și tehnologic

  • 3.2.1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții

  • a) Funcțiunea

Prin tema de proiectare se propune construirea unei statui în continuarea „Aleii Scriitorilor”.

Prin tema de proiectare se cere elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției și a costurilor aferente amplasării bustului din bronz al luliu Maniu, pe un soclu similar celor deja existente pe alee.

  • b) Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H G. 766/1997. Structura soclului statuii ce urmează a fi realizată se încadrează în categoria D, de importanță redusă.

  • c) Suprafața terenului

Suprafața terenului studiat este de 5887 mp, dar doar o suprafață de 4,00 mp face obiectul prezentului proiect.

  • d) Procentul de ocupare al terenului:         POT = 25%

  • e) Coeficientul de ocupare al terenului:       CUT = 0,25

    3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției cu justificarea alegeriiacesteia


    3.2.2.1. Amplasare


- X XX'

■   \ V

j

"' .......-z

......jjF

Terenul afectat de lucrări, în suprafață de 5887 mp, este situat în intravilanul comunei Bucov;șr face parte din suprafața Parcului Memorial Constanstin Stere Bucov, având categoria de folosință curți construcții.

5                       5                                            >

Terenul aparține domeniului public al comunei Bucov conform HGR 1359/2001 și se află în administrarea și gestionarea Consiliului Local al Municipiului Ploiești conform HCL Ploiești nr. 57/20.12.1996.’

Terenul este situat în UTR 14, subzona SP2 - subzona spații verzi amenajate cu acces limitat - Grădina Botanică, Grădina Zoologică, P.O.T. 25%, C.U.T. 0.25, Rh P, are acces din drum local.

Vecinătățile amplasamentului în cadrul Parcului Memorial Constantin Stere sunt următoarele:

La Nord:


Lacul din Larcul Memorial

La Sud:             Aleea scriitorilor

  • 3.2.2.2. Rezolvare funcțională

Prin tema de proiectare se propune modernizarea aleii existente în continuarea „Aleii Scriitorilor”, în vederea realizării unei intervenții în folosul interesului public și pentru promovarea unor personalități care au contribuit la desăvârșirea unității și identității culturale ale neamului românesc.

Din punct de vedere funcțional, în zonă va fi păstrat spațiul pietonal care se va integra din punct de vedere al imaginii arhitecturale și al funcțiunii cu parcul memorial.

Pentru realizarea acestui obiectiv se propun două scenarii de amenajare a spațiului urban.

SCENARIUL I

Pentru realizarea acestui obiectiv se propune construirea unui soclu placat cu granit, realizat din beton armat, cu dimensiunile 0,6 m x 0,6 m x 2,10 m, așezat pe o fundație de beton armat.

Soclul va fi realizat din beton turnat pe loc, în cofraj din scândură, pe fundație din beton simplu, și va fi placat cu granit. Soclul va avea o profilatură verticală și orizontală puternică.

Statuia va fi confecționată din bronz și va fi rezistentă la intemperii, fiind amplasată în exterior.

Bustul va avea înălțimea de 130 cm, realizată după macheta în lut scara 2/3.

Accesul direct se va realiza din aleea principală, iar suprafața din jurul statuii va fi betonată.

Statuia va fi acoperită cu un strat incolor de protecție pentru metal.

Avantajele Scenariului I:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona adiacentă''dar și omogen, întrucât se vor folosi aceleași materiale ca în cazul celorlaltor statui din zonă.

  • -  Se va asigura continuitatea pavajului din zonă cu cel din parc, creându-se ideea de 1

unitate spațială și funcțională.                                                       -

SCENARIUL II

Pentru realizarea acestui obiectiv se propune construirea unui soclu placat cu piatră naturală, realizat din beton armat, cu dimensiunile 0,6 m x 0,6 m x 2,10 m, așezat pe o fundație de beton armat.

Soclul va fi realizat din beton turnat pe loc în cofraj din scândură, pe fundația existentă, și va fi placat cu plăci mari din piatră naturală de culoare deschisă și cu aspect mat (Albești, Vrața, similar). Soclurile noilor statuilor, implicit a statuii prezentului proiect, vor fi placate cu piatră naturală, diferențiat de soclurile statuilor scriitorilor ce sunt placate cu granit. Astfel se va evidenția zona dedică Marii Uniri de zona scriitorilor.

J

Statuia se va confecționa din bronz și va fi rezistentă la intemperii, fiind amplasată în exterior.

Bustul va avea înălțimea de 130 cm, realizată după macheta în lut scara 2/3.

Accesul direct se va realiza din aleea principală, iar suprafața din jurul statuii va fi pavată cu piatră naturală.

Se va reface spațiul verde din jurul statuii cu gazon și straturi de flori.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Statuia va fi acoperită cu un strat incolor de protecție pentru metal.

Avantajele Scenariului II:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, diferențiat de zona de amplasare a statuilor adiacente.

  • -  Se va pune în valoare monumentului, realizându-se un soclu clasicist, adecvat, pentru amplasarea statuii lui luliu Maniu.

  • 3.2.2.3. Sistemul constructiv

Având în vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte și alte transformări de-a lungul timpului, se propune realizării unei platforme de beton în jurul statui. Ca urmare, se propune următoarea configurație:

Strat de bază din balast foarte bine compactat

10 cm grosime

15 cm grosime


Strat de beton simplu

Pavajul pietonal al aleii adiancete nu necesită intervenții întrucât nu va fi afectat d^’Jj propuse.                                                                               /

3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse


Instalații electrice


Xs. ' / '7fi

Nu este cazul

Instalațiile sanitare

Nu este cazul

  • 3.3. Costurile estimative ale investiției

    • 3.3.1. Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicila tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții

Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții: S.F. - Construire Statuie luliu Maniu, pentru scenariul I, sunt următoarele:

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării investiției - Scenariul I           ^4

<:;y 1 ’ .--v/

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2

0.00

0.00

0.00


CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2                                         0.00             0.00             0.00


In lei/euro la cursul 4.6643 lel/euro din data de 03/10/2018

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valpartejc u TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

1

5

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

0.00

0.00

0.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 1

0.00

0.00

0.00

CAPITOL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

0.00

0.00

0.00

3.1.1

Studii de teren

0.00

0.00

0.00

3.1.2

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3

Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertizare tehnica

0.00

0.00

0.00

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

13,500.00

2,565.00

16,065.00

3.5.1

Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

6,000.00

1,140.00

7,140.00

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

1,200.00

228.00

1,428.00

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

1,200.00

228.00

1,428.00

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

5,100.00

969.00

6,069.00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanta

0.00

0.00

0.00

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

, fâloar^c^A)

Lei

Lei

f

1

2

3

4

w* w i..

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

0.00

\ RWS W

v      7

3.7.2

Auditul financiar

0.00

0.0&

' *.°°

3.8

Asistenta tehnica

400.00

76.00

U L=^?76.00

3.8.1

Asistenta tehnica din partea proiectantului

200.00

38.00

238.00

3.8.1.1

pe perioada de execuție a lucrărilor

100.00

19.00

119.00

3.8.1.2

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de cate Inspectoratul de Stat in Construcții

100.00

19.00

119.00

3.8.2

Dirigentie de șantier

200.00

38.00

238.00

TOTAL CAPITOL 3

13,900.00

2,641.00

16,541.00

CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

42,657.16

8,104.86

50,762.02

4.1.1

ObjOl CONSTRUIRE STATUIE

42,657.16

8,104.86

50,762.02

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

0.00

0.00

0.00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 4

42,657.16

8,104.86

50,762.02

CAPITOL 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

1,066.50

202.64

1,269.14

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

746.55

141.84

888.39

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

319.95

60.79

380.74

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

499.14

0.00

499.14

5.2.1

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții (0,5% din C+M)

217.02

0.00

217.02

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții (0.1% din C+M)

43.40

0.00

43.40

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a

Constructorilor - CSC (0.5% din C+M)

217.02

0.00

217.02

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintare (0.05% din C+M)

21.70

0.00

21.70

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute (10.0% din

1.2, 1.3, 1.4, 2, 4.1.1, 4.2, 5.1.1)

4,340.37

824.67

5,165.04

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 5

5,906.01

1,027.31

6,933.32

In lei/euro la cursul 4.6643 lei/euro din data de 03/10/2018

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare'jcu TVA)

Lei

Lei

Lei-

1

2

3

4

/-a <<?'..•   ;

CAPITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

■o.oo

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.00

_

0.00

0.00

TOTAL SF- CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU

62,463.18

11,773.17

74,236.34

TOTAL Constructii+Montaj

43,403.71

8,246.71

51,650.42


DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării investiției - Scenarii

In lei/euro la cursul 4.6643 lei/euro din data de 03/10/2018

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (tara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

0.00

0.00

0.00

1.2

Amenajarea terenului

0.00

0.00

0.00

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

0.00

0.00

0.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 1

0.00

0.00

0.00

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2

0.00

0.00

0.00

CAPITOL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

0.00

0.00

0.00

3.1.1

Studii de teren

0.00

0.00

0.00

3.1.2

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3

Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

0.00

0.00

0.00

3.3

Expertizare tehnica

0.00

0.00

0.00

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

13,500.00

2,565.00

16,065.00

3.5.1

Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

6,000.00

1,140.00

7,140.00

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

1,200.00

228.00

1,428,00

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

1,200.00

228.00

1,428.00

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

5,100.00

969.00

6,069.00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanta

0.00

0.00

0.00

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

A /

c "Valbc

re (cu TVA) 'A

Lei

. .         SC ’

Lei       x

'1               Lei         i *!'p|

1

2

3

4

'■          5

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

0.00

0.00

o.oo

3.7.2

Auditul financiar

0.00

0.00

0.00

3.8

Asistenta tehnica

400.00

76.00

476.00

3.8.1

Asistenta tehnica din partea proiectantului

200.00

38.00

238.001

3.8.1.1

pe perioada de execuție a lucrărilor

100.00

19.00

119.00

3.8.1.2

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de cate Inspectoratul de Stat in Construcții

100.00

19.00

119.00

3.8.2

Dirigentie de șantier

200.00

38.00

238.00

TOTAL CAPITOL 3

13,900.00

2,641.00

16,541.00

CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

44,787.89

8,509.70

53,297.59

4.1.1

ObjOl CONSTRUIRE STATUIE

44,787.89

8,509.70

53,297.59

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

0.00

0.00

0.00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00,

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 4

44,787.89

8,509.70

53,297.59'

CAPITOL 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

1,120.00

212.80

1,332.80

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

784.00

148.96

932.96

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

336.00

63.84

399.84

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

524.08

0.00

524.08

5.2.1

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

o.oo!

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții (0.5% din C+M)

227.86

0.00

227.86

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții (0.1% din C+M)

45.57

0.00

45.57

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a

Constructorilor - CSC (0.5% din C+M)

227.86

0.00

227.86

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintare (0.05% din C+M)

22.79

0.00

22.79

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute (10.0% din

1.2, 1.3, 1.4, 2, 4.1.1, 4.2, 5.1.1)

4,557.19

865.87

5,423.06

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 5

6,201.27

1,078.67

7,279.93

In lei/euro la cursul 4.6643 lel/euro din data de 03/10/2018 </,

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Va^Sarih (cu TVA)

Lei

Lei

^-■■i’.Le! '

1

2

3

4

5

CAPITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6,1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL SF- CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU -scenariul II

64,889.16

12,229.37

77,118.52

TOTAL Constructii+Montaj

45,571.89

8,658.66

54,230.55

  • 3.3.2. Costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice

Nu este cazul

  • 3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz

    • 3.4.1. Studiu topografic

Nu este cazul

  • 3.4.2. Studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului

Nu este cazul

  • 3.4.3 Studiu hidrologic, hidrogeologic:

Nu este cazul

  • 3.4.4. Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea eficienței energetice:

Nu este cazul.

  • 3.4.5. Studiu de trafic și studiu de circulație:

Nu este cazul.

  • 3.4.6. Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică:

Nu este cazul.

  • 3.4.7. Studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisagere:

Nu este cazul.

3.4.8. Studiu privind valoarea resursei culturale:

Nu este cazul.

3.4.9. Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției:

Nu este cazul.

3.5. Grafic orientativ de realizare a investiției

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 45 zile, graficul orientativ de realizare a investiției fiind următorul'

4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU PROPUS

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referină și prezentarea scenariului de referință

Ipotezele de calcul în evaluarea alternativelor se bazează pe următoarele previziuni macroeconomice: evoluția prețurilor și a cursului de schimb; evoluția prețurilor producției industriale; evoluția veniturilor pe gospodărie atât la nivel național cât și la nivel regional; evoluția costului cu energia și combustibilul; evoluția costului cu mentenanța; evoluția costului muncii.

Previziunile macroeconomice se bazează pe raportările Comisiei Naționale de Prognoză (Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2008-2013, Prognoza de toamnă - octombrie 2008) și a BNR. Evoluțiile pot fi ilustrate astfel:


Evoluția indicelui pensiei nominale și a indicelui prețurilor de consum în perioada 2013-2015



Evoluția lunară a lucrărilor de construcții, pe elemente de structură, conform CAEN Rev. 2

* ianuarie 2010 -aprilie 2015-

(serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate)




în evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obținut punctajul maxim în cadrul analizei.

Proiectul investițional propus este “S.F. - Construire Statuie luliu Maniu”.

în prezentul Studiu de Fezabilitate se analizează variantele de realizare a unei fundații și a unui soclu pentru amplasare statuii lui luliu Maniu în Parcul Constantin Stere din Bucov, Municipiul Ploiești. Terenul intravilan studiat aparține domeniului public al comunei Bucov.


Obiectivul general ce se preconizează a fi atins prin realizarea investiției eiste Construire Statuie luliu Maniu.                                                        ?

Obiectivele specifice urmărite prin realizarea acestei investiții publice sunt:

  • 1. Realizarea unei construcții cu o structură unitară, care prezintă omogenitate; nediferentiată de celelalte socluri situate în zonă;

  • 2. Modelarea și realizarea statuii lui luliu Maniu și poziționarea acesteia.

în evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obtinut punctajul maxim în cadrul analizei.

Scenariul de referință este cel descris pe larg la capitolul 3.2., și anume Scenariul I. Acesta prevede următoarele:

  • a) Funcțiunea

Prin tema de proiectare se propune construirea unei statui în continuarea „Aleii Scriitorilor”.

Prin această prpocedură se dorește elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției și a costurilor aferente amplasării unui bust din bronz pe un soclu similar celor deja existente pe alee.

  • b) Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura suprafeței pietonale și soclul statuii ce urmează a fi realizate se încadrează în categoria C de importanță normală.

Conform HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, construcțiile propuse se încadrează în clasa III de importanță.

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura soclului statuii ce urmează a fi realizate se încadrează în categoria D de importanță redusă.

  • c) Suprafața terenului

Suprafața terenului studiat este de 5887 mp, dar doar o zonă de 4 mp face obiectul prezentului proiect.

  • d) Procentul de ocupare al terenului:

    POT = 25%


    CUT = 0,25


Coeficientul de ocupare al terenului:


administrarea și gestionarea Consiliului Local al Municipiului Ploiești conform HCL Ploiești nr. 57/20.12.1996.

Terenul este situat în UTR 14, subzona SP2 - subzona spații verzi amenajate cu acces limitat - Grădina Botanică, Grădina Zoologică, P.O.T. 25%, C.U.T. 0.25, Rh P, are acces din drum local.

Vecinătățile amplasamentului în cadrul Parcului Memorial Constantin Stere sunt următoarele:

La Nord:           Lacul din Larcul Memorial

La Sud:             Aleea scriitorilor

Rezolvare funcțională

Prin tema de proiectare se propune modernizarea aleii din continuarea „Aleii Scriitorilor” în vederea realizării unei intervenții în folosul interesului public și în promovarea ubnor personalități care au contribuit la desăvârșirea unității si identității culturale ale neamului românesc.

»                                            »         5                                        »

Din punct de vedere funcțional, în zonă va fi păstrat spațiul pietonal care se va integra din punct de vedere al imaginii arhitecturale și al funcțiunii cu parcul memorial.

Sistemul constructiv

întrucât construcția va fi amplată pe spațiul verde situat între două alei pietonale, nu vom interveni asupra pavajului pietonal.

Având în vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte și alte transformări de-a lungul timpului, pentru accesibilitate, în jurul statuii, se propune betonarea, fără modificarea în adâncime a terenului. Ca urmare, se propune următoarea configurație:

10 cm grosime

15 cm grosime


Strat de bază din balast foarte bine compactat Strat de beton simplu

Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

Nu este cazul

Varianta 1 - Scenariul zero (varianta fără investiții)

Varianta zero este varianta fără investiții. Nu se va iniția nici un proiect pentru amplasarea statuii lui luliu Maniu în Parcul Constantin Stere, Bucov, cheltuielile necesare pentru realizarea SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, PLOIEȘTI        '                    Pag.32 din 78

acestui obiectiv fiind prea mari, iar U.A.T. Ploiești se va afla în imposibilitatea de* financiar realizarea obiectivului.

X .


în această variantă situația existentă nu se va schimba.


4-"/ x

vș-;-'


x.


*

In varianta 2 se realizarea obiectivului conform Scenariului I, descris anterior la capitolul 3.2.


Varianta 2 - Scenariul I


SCENARIUL I

Pentru realizarea acestui obiectiv se propune construirea unui soclu placat cu granit, realizat din beton armat, cu dimensiunile 0,6 m x 0,6 m x 2,10 m, așezat pe o fundație de beton armat.

Soclul va fi realizat din beton turnat pe loc în cofraj din scândură, pe fundație, și va fi placat cu granit. Soclul va avea o profilatură verticală și orizontală puternică.

Statuia se va confecționa din bronz și va fi rezistentă la intemperii, fiind amplasată în exterior.

Bustul va avea înălțimea de 130 cm, realizată după macheta în lut scara 2/3.

Accesul direct se va realiza din aleea principală, iar suprafața din jurul statuii va fi betonată.

Statuia va fi acoperită cu un strat incolor de protecție pentru metal.

Avantajele Scenariului I:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona adiacentă, dar și omogen, întrucât se vor folosi aceleași materiale ca în cazul celorlaltor statui din zonă.

  • -  Se va asigura continuitatea pavajului din zonă cu cel din parc, creându-se ideea de unitate spațială și funcțională.

Varianta 3 - Scenariul II

în varianta 3 se realizarea obiectivului conform Scenariului II, descris anterior la capitolul 3.2.

SCENARIUL II

Pentru realizarea acestui obiectiv se propune construirea unui soclu placat cu piatră naturală, realizat din beton armat, cu dimensiunile 0,6 m x 0,6 m x 2,10 m, așezat pe o fundație de beton armat.

Soclul va fi realizat din beton turnat pe loc în cofraj din scândură, pe fundația existentă, și va fi placat cu plăci mari din piatră naturală de culoare deschisă și cu aspect mat (Albești, Vrața, similar). Soclurile noilor statuilor, implicit a statuii prezentului proiect, vor fi placate cu piatră naturală, diferențiat de soclurile statuilor scriitorilor ce sunt placate cu granit. Astfel se va evidenția zona dedică Marii Uniri de zona scriitorilor.

J

Statuia se va confecționa din bronz și va fi rezistentă la intemperii, fiind amplasată în exterior.

Bustul va avea înălțimea de 130 cm, realizată după macheta în lut scara 2/3.

Accesul direct se va realiza din aleea principală, iar suprafața din jurul statuii va fi pavată cu piatră naturală.

Se va reface spațiul verde din jurul statuii cu gazon și straturi de flori. V:              . '*

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Statuia va fi acoperită cu un strat incolor de protecție pentru metal.

Avantajele Scenariului II:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, diferențiat de zona de amplasare a statuilor adiacente.

  • -  Se va pune în valoare monumentului, realizându-se un soclu clasicist, adecvat, pentru amplasarea statuii lui luliu Maniu.

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

încă din cele mai vechi timpuri omenirea a încercat să stabilească o cauzalitate a fenomenelor ce se petrec în lumea înconjurătoare, să găsească soluții și răspunsuri la acțiunea factorilor naturali.

în antichitatea romană sau greacă totul era pus pe seama zeilor, iar tot ce nu putea fi explicat era considerat a proveni de la zei și a fi un hazard. în zilele noastre cauzalitatea fenomenelor nu mai este considerată un parametru de referință în definirea hazardatelor, iar accentul s-a mutat pe incertitudinea momentului de apariție, a modului de manifestare a unui fenomen.

Plecând de la o abordare istorică, care deduce succesiuni de evenimente ce au stat la baza edificării formei actuale a suprafeței terestre, se conturează în prezent o abordare funcțională, care cuantifică procesele contemporane și comportamentul substratului și transpune înțelegerea proceselor în analize detaliate, cu aplicabilitate practică în folosul populației.

CLASIFICAREA RISCURILOR

Există mai multe clasificări ale riscurilor, și anume:

Riscuri naturale (hazardele naturale):

  • •  riscuri climatice - furtuni, tornade, secetă, inundații, îngheț, avalanșe, cutremure și erupții vulcanice;

  • •  riscuri geomorfologice - alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren;

  • •  riscuri cosmice - căderi de obiecte din atmosferă (cosmos), asteroizi, comete;

  • •  riscuri biologice - epidemii, epizootii, Izoonoze;

  • -  Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice):

  • •  accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale;

  • •  accidente nucleare, chimice și biologice;

  • •  accidente majore pe căile de comunicații;

  • •  incendii de mari proporții;

  • •  eșuarea sau scufundarea unor nave;


  • •  eșecul utilităților publice;

  • •  avarii la construcții hidrotehnice;

  • •  accidente în subteran;

  • •  prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări.

Pe lângă acestea mai pot exista și:

  • •  Riscuri de securitate fizică;

  • •  Riscuri politice;

  • •  Riscuri financiare și economice;

  • •  Riscuri informatice.

Riscurile se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză (naturale sau antropice). Acestea produc pagube mai mici sau mai mari, în funcție de amplitudinea acestora și de factorii favorizanți în locul sau regiunea în care se manifestă, uneori îmbrăcând un aspect catastrofal.

Progresul tehnic rapid și multilateral, specific societății umane contemporane, dezvoltarea susținută a industriilor și a altor activități economice, au adus omenirii avantaje uriașe, realizări dintre cele mai impresionante, dar au generat și pericole dintre cele mai serioase, cum este cazul poluării și al altor forme de degradare a mediului înconjurător, a însuși echilibrului natural al planetei. Ca urmare a acțiunilor omului, uneori necontrolate și nechibzuite, alteori firești, impuse de necesitatea dezvoltării economice și sociale, planeta noastră a cunoscut, în anumite regiuni sau zone, o degradare accentuată, în unele cazuri iremediabilă.

Riscurile pot fi:

  • a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. în această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizootiile;

  • b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente. în această categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avarii la construțiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă și exploziile, accidentele majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente majore și avarii mari la rețelele de instalații și telecomunicații.

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), riscurile pot crea dezastre (similar catastrofe) care pot întrerupe funcționarea unei societăți, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acesteia.

O altă formă de a defini riscul este formula următoare:

Riscurile = Vulnerabilități + Hazard

Termenii formulei au următoarele semnificații: SF ■ CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, PLOIEȘTI

Pag.35 din 78


  • -  Vulnerabilități = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educație, creșterea ^pulăției^

fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgență birocratice etc.        /            '

  • -  Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viața, '

    proprietățile și activitatea umană, a cărui extindere poate duce la dezastre?


Hazardele pot fi:

  • -  geologice (cutremure, erupții vulcanice, alunecări de teren);

  • -   climatice (cicloane, inundații, secetă);

  • -  de mediu (poluarea mediului, epizootii, deșertificare, defrișare păduri);

  • -  epidemii și accidente industriale;

  • -   războiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:

  • -  criza = situație internă sau externă a cărei evoluție poate genera o amenințare asupra valorilor, intereselor și scopurilor prioritare ale părților implicate (separat sau împreună);

  • -  accident = întâmplare neprevăzută venită pe neașteptate, curmând o situație normală, având drept cauză activitatea umană;

  • -  accident complementar = accident care are loc pe timpul sau după desfășurarea unui dezastru natural, datorat acestuia.

EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor este un proces de aplicare a unor metodologii de evaluare a riscurilor așa cum au fost definite, probabilitatea, frecvența de manifestare a unui risc și expunerea oamenilor dar și a bunurilor lor la acțiunea acestuia, ca și consecințele expunerii respective.

Există trei pași în evaluarea riscului: identificarea riscului, analiza și evaluarea vulnerabilității.

Pentru identificarea riscului trebuie mai întâi identificate riscurile care apar, existând o serie de metodologii de identificare și evaluare a riscurilor. Fiecare dintre aceste metodologii ia în considerare parametri precum frecvența, durata, severitatea, impactul pe termen lung sau scurt, pagubele. S-a propus o matrice a riscului care ia în considerare frecvența și severitatea evenimentului, pe baza acesteia s-au stabilit patru clase de risc, dar această abordare nu ia în considerare durata și suprafața de manifestare a evenimentului, astfel încât a fost luată în considerare o altă metodă de identificare și anume sistemul valoric de evaluare.

A doua etapă, cea de analiză a riscului, estimează probabilitățile și consecințele așteptate pentru un risc identificat sau expunerile și efectele. Consecințele vor varia în funcție de magnitudinea evenimentului și de vulnerabilitatea elementelor afectate. Expunerile și efectele sunt interdependente, adică tipul factorului de stres determină efectele care vor fi evaluate ca și timpul și spațiul în care acestea vor apărea.

Analiza riscului trebuie să includă investigarea frecvenței tipurilor specifice de risc, determinarea gradului de predictibilitate a riscului, analizarea vitezei de apariție a unui risc, determinarea gradului de avertizare, estimarea duratei, identificarea consecințelor.

Scopul evaluării riscurilor îl constituie obținerea unor standarde măsurabile prin cate riscul poate fi comparat cu altele, estimate similar.                                           7

Evaluarea vulnerabilității reprezintă rezultatul analizei riscului. Este totalitatea riscurilor implicate/ ( de un eveniment extrem și poate fi considerată ca și însumarea tuturor riscurilor identificate. 7 Aceasta poate fi internă sau externă.

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE

Sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale precum cutremurele, furtunile, inundațiile, seceta, etc. care au o influență directă asupra vieții fiecărei persoane, asupra societății și a mediului înconjurător, în ansamblu. Cunoașterea acestor fenomene permite luarea unor măsuri adecvate pentru limitarea efectelor - pierderi de vieți omenești, pagube materiale și distrugeri ale mediului - și pentru reconstrucția regiunilor afectate.

Riscurile (hazardele) naturale pot fi clasificate în funcție de diferite criterii, cum ar fi: modul de formare (geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc.

în funcție de geneză, riscurile naturale se diferențiază în: riscuri endogene și riscuri exogene.

Riscurile ENDOGENE sunt generate de energia provenită din interiorul planetei, în această categorie fiind incluse erupțiile vulcanice și cutremurele.

Riscurile EXOGENE sunt generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde geomorfologice, hazarde climatice, hazarde hidrologice, hazarde biologice naturale, hazarde oceanografice, hazarde biofizice și hazarde astrofizice.

Riscurile GEOMORFOLOGICE cuprind o gamă variată de procese, cum sunt prăbușirile, tasările sau alunecările de teren, avalanșele.

Riscurile CLIMATICE cuprind o gamă variată de fenomene și procese atmosferice care pot genera pierderi de vieți omenești, mari pagube și distrugeri ale mediului înconjurător. Cele mai întâlnite manifestări tip risc sunt furtunile care definesc o stare de instabilitate a atmosferei ce se desfășoară sub forma unor perturbații câteodată foarte violente.

Riscurile HIDROGRAFICE cuprind fenomenele generate de valurile de vânt sau de cutremure (tsunami), de banchiza de gheață și deplasarea aisbergurilor. Valurile puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigație și au un impact însemnat asupra coastelor. în furtună valurile se deplasează în diferite direcții, cauzând pericole pentru vasele din larg. în unele situații este realizat un spectru de interacțiune în care se combină energia mai multor valuri, cu înălțimi de 8-10 m, a căror rezultantă este periculoasă pentru ambarcațiuni și pentru platformele petroliere marine (cele din Marea Nordului).

Inundațiile au o largă răspândire pe Terra, acestea produc mari pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Sunt procese de scurgere și revărsare a apei din albiile râurilor în lunci, unde ocupă suprafețe întinse, utilizate de om pentru agricultură, habitat, căi de comunicație, etc. Producerea inundațiilor este datorată pătrunderii în albii a unor cantități mari de apă provenită din ploi, din topirea bruscă a zăpezii și a ghețarilor montani, precum și din pânzele subterane de apă. Despăduririle favorizează scurgerea rapidă a apei pe versanți și producerea unor inundații

puternice. în țara noastră, în ultimii ani, inundațiile au afectat aproape toate judbțefejță^yUlmare parte din pagubele înregistrate a fost datorată extinderii necontrolate a locjafțăților în^luncife-râurilor și despăduririlor excesive.                                                             Z^J’

Riscurile BIOLOGICE NATURALE: - sunt reprezentate de epidemii, invazii ale insectelqr^bbli ale plantelor, contaminările infecțioase. Pe lângă pagubele produse în agricultură, inftcfențează negativ asupra degradării mediului natural.

Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăviri în masă ale populației, datorită unor agenți patogeni cum sunt virușii, rickettsioze, bacteriile, fungii și protozoarele. Epidemiile de mari proporții poartă denumirea de pandemii și au generat milioane de victime, mai ales în Evul Mediu (ciuma bubonică, în Europa). Acesta sunt favorizate de sărăcie, lipsa de igienă, infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, înmulțirea șobolanilor. Dezastrele naturale, cum sunt inundațiile sau cutremurele mari, sunt însoțite de pericolul declanșării unor epidemii.

Epizootiile și zoonozele reprezintă răspândirea în masă, în rândul animalelor a unor boli infectocontagioase, unele dintre ele putând fi transmise și la oameni prin contactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminate.

Riscul de INCENDIU sunt manifestări periculoase pentru mediu și pentru activitățile umane și determină distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafețe împădurite și ale unor construcții. Incendiile pot fi declanșate de cauze naturale cum sunt fulgerele, erupțiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere a vegetației și de activitățile omului (neglijenta folosirii focului, accidente tehnologice, incendieri intenționate). în perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de vânturi puternice asociate cu temperaturi ridicate, care contribuie la extinderea rapidă a focului.

Definiții pentru fenomene naturale distructive, de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă naturale:

Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanții unor munți sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroameliorații sau a altor lucrări de îmbunătățiri funciare;

  • -  caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupții vulcanice, etc ), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.

  • -  predictibilitate: după frecvența de apariție, extinderea fenomenului și consecințele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanții dealurilor și munților, drumuri și linii de comunicații în zone muntoase, clădiri cu fundații slabe, conducte aeriene sau îngropate.

  • -  efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicație sau a cursurilor de apă, reducerea producției agricole sau forestiere; pierderi umane.

  • -  măsuri de reducere a riscului: realizarea hărților cu zone de risc, realizarea unei legislații în domeniu, asigurarea bunurilor și persoanelor.

  • -  măsuri de pregătire specifice: educarea comunității posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înștiințare și evacuare.

  • -  caracteristici generale: mișcare vibratoare generată de undele seismice care pot genera prăbușiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului și alunecări de teren.

  • -  predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung și mediu cu o mare probabilitate de reușită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reușită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activității seismice, istoricul acesteia și observații în teren.

  • -  factori de vulnerabilitate: construirea de localități în zone cu risc seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistență antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuințe și populație pe suprafețe reduse; informarea redusă (în special a populației) despre cutremure.

  • -  efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.); pierderi umane (procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenții chirurgicale, contaminarea apei potabile și probleme de asigurare a condițiilor sanitare minime de supraviețuire).

  • -  măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiții conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea și antrenarea populației privind normele de comportament în caz de cutremur.

  • -  măsuri de pregătire specifice: înștiințarea populației, întocmirea și exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecție și intervenție.

  • -  măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor și pierderilor, căutare-salvare, asistență medicală de urgență, reabilitarea facilităților economico sociale afectate, distribuirea de ajutoare.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.).

Epidemii = răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la oameni;

  • -  cauza fenomenului: condiții sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei și alimentelor etc.

  • -  caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existența unor dezechilibre economice și sociale, lipsa personalului specializat, etc.

  • -  predictibilitatea: studiile și rapoartele epidemiologice pot crește capacitatea de diagnoză și prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubație, etc.

  • -  factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriție deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc.

  • -  efecte: bolnavi și morți, pierderi economice, panică etc.

  • -  măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluției factorului de risc medical de urgență, elaborarea unui plan de protecție cu alocarea resurselor necesare.

  • -  măsuri de pregătire specifice: verificare și confirmare diagnostice, identificarea cazurilor,

găsirea surselor epidemice, controlul evoluției cazurilor, etc.           <                 (

  • -  măsuri post-dezastru: existența unui serviciu medical de urgență, ajutor medical. ■' /

  • -  instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienței serviciului medical de urgență.

Epizootii = răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la animale;

  • -  caracteristici generale: se datorează unei combinații de mai mulți factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei și migrarea animalelor.

  • -  predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

  • -  factori de vulnerabilitate: numărul mare și variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

  • -  efecte: îmbolnăvirea în proporții de masă la nivelul comunității, foametea etc.

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan național de apărare, programe de pregătire a responsabililor guvernamentali și a fermierilor, etc.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenței și severității infecției.

Țara noastră are, după cum s-a putut observa în decursul ultimilor ani, o istorie "bogată în calamități naturale și evenimente catastrofale cauzate de activitatea umana". Cauzele primelor fenomene, cele de origine naturală, trebuie căutate în structura geo-morfologică a teritoriului țării noastre. Sunt bine cunoscute în acest sens punctele vulnerabile date de caracteristicile pământului, la cutremure, alunecări de teren și inundații.

Zona geografică în care este amplasată țara noastră este caracterizată, în ultima perioadă, de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice, care au condus la manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a constatat că, în ultimii ani, aceste fenomene și-au schimbat structura probabilistică și intensitatea în raport cu același tip de fenomene înregistrate cu două decenii în urmă, cauza fiind defrișările masive ale pădurilor, reducerea suprafețelor de spații verzi și poluarea accentuată.

Efectele dăunătoare pe care aceste fenomene le au asupra populației, mediului înconjurător și bunurilor materiale fac necesară cunoașterea acestor fenomene și a modului în care putem preveni sau ne putem apăra în caz de necesitate.

Nu există nici o rațiune pentru a crede că frecvența și mărimea dezastrelor naturale (endogene) este pe cale să scadă în viitorul apropiat, toate zonele virtual-locuite sau nu, fiind zone de risc. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia că magnitudinea și frecvența dezastrelor naturale va crește pe fondul schimbării climatice globale.

Fenomenele care fac să crească vulnerabilitatea societății față de dezastrele naturale sunt: creșterea populației, urbanizarea excesivă, degradarea mediului, lipsa de structuri locale specializate în managementul dezastrelor, sărăcia, economii instabile și dezvoltate haotic.

Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant;

Pag.40 din 78

cuffistfrmea


Inundații = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mișcare, care ^rx.,     .

și durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează bugferd^^șulr^ea activităților social-economice din zona afectată.                                       -V    i

  • -  caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălțimea viiturii, Surata și fre.c$Ma acesteia.

  • -  predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu și scurt, în funcție de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii și al cursurilor de apă.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populației, capacitate redusă de absorbție a solului, clădiri și fundații cu capacitate de rezistență slabă, stocuri de alimente neprotejate.

  • -  efecte: distrugeri materiale, pierderi umane și contaminarea surselor de apă.

  • -  măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare și amenajare a digurilor.

  • -  măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecție și alarmare, educarea și participarea comunității, planificarea executării lucrărilor de apărare.

  • -  măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare, asistență medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă și alimente, purificarea apei și adăpostire temporară.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

RISCURI (HAZARDE) ANTROPICE Șl TEHNOLOGICE:

RISCURILE ANTROPICE: Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular. Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului în natură, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport, amenajarea spațiului. Ele sunt și consecința conflictelor militare, mai ales a conflagrațiilor, cum au fost cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea.

în unele cazuri, cauzele antropogene se întrepătrund cu cele naturale, ca în cazul deșertificării, inundațiilor, etc.

Afectarea sau, în unele cazuri, distrugerea mediului determină o creștere a vulnerabilității umane, respectiv pericole potențiale care pot periclita sănătatea și, uneori, chiar viața, la care se adaugă pagubele materiale.

După durata și gradul de afectare a mediului, hazardele se ierarhizează în:

  • -  episodice (emisii de poluanți, care poți fi remediați relativ ușor);

  • -  accidentale (sunt riscuri care produc dereglări în desfășurarea unui proces natural sau antropic și care se pot remedia într-un interval de timp scurt);

  • -  ruptură (produc întreruperea activităților prin distrugerea mecanismului de funcționare și care necesită timp și resurse financiare mari);

  • -  catastrofale (produc schimbări radicale în structura unui ecosistem, sau care pot conduce la dispariția unei structuri, și deci, care presupune reconstrucția pe principii diferite față de cele inițiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense).

în funcție de activitatea care le-a declanșat, riscurile antropice se pot structuratehnologice^si sociale.

sociale.


RISCURILE TEHNOLOGICE:


e '

7

/, ; ;

RISCURILE INDUSTRIALE - Această categorie include o gamă largă de accidente,.declanșate de om cu sau fără voia sa, legate de activitățile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substanțe toxice, poluarea accidentală, etc. Asemenea riscuri sunt mai frecvente în industriile: chimică și metalurgică, mai ales în prima, datorită emisiilor de substanțe nocive în procesul de producție și cantităților mari de deșeuri care afectează mediul. Optimizarea mediului, protecția si conservarea lui poate fi făcută numai după identificarea surselor de poluare, a cauzelor si posibilităților de eliminare a acestora.

Amplasarea obiectivelor industriale sau economice în văi adânci și depresiuni, în care se manifestă frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic și inversiunea termică, conduce la stagnarea și cumularea poluanților și, în final, la realizarea unor concentrații periculoase.

POLUAREA MEDIULUI

  • -  cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile, creșterea globale a temperaturii, distrugerea stratului de ozon.

  • -  predictibilitate: poluarea este considerată și raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în țările în curs de dezvoltare ea este în creștere.

  • -  factori de vulnerabilitate: industrializarea și lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

  • -  efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor și sistemului acvifer, distrugeri materiale, înrăutățirea stării de sănătate a populației, creșterea temperaturii etc.

  • -  măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea și protecția surselor de apă, controlul producerii de aerosol și produselor de freon, etc.

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecție și siguranță a mediului la nivel național, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră și aeriană a solului și apei, evoluția climei, etc.

RISCURILE SOCIALE - din această categorie putem aminti:

EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE - Riscul eșecului utilităților publice este mai mare în zonele urbane, având în vedere densitatea populației și existența mai multor sisteme de utilități publice. Eșecul (scoatere din funcțiune) sistemelor, instalațiilor și echipamentelor care poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică și termică pentru o zonă extinsă din cadrul localității / județului poate duce la apariția de epidemii, epizootii, contaminări sau riscuri sociale.

CONFLICTELE MILITARE sunt riscuri premeditate în timp de pace prin pregătirea arsenalului militar și, mai ales, prin testele nucleare apărute din cauza disputelor politice.

TERORISMUL - termenul terorism înseamnă acte de violență comise de «pp^zanți ai unui^stât sau regim care operează în grupuri restrânse, secrete. Teroriștii nu desfășoară o carhpânie^pur militară, ci încearcă să tulbure viața normală a unei societăți, folosind tacticj<de?pun-în pericol sau țintesc intenționat oameni obișnuiți. In cazuri extreme, avioane civile sau cefi^^Srțîerciale sunt aruncate în aer, sau ostatici nevinovați sunt uciși dacă cererile răpitorilor sunt refuzate.

CONFLICTE SOCIALE - conflictele sociale de masă, epurările etnice sunt deosebit de numeroase. Termenul “etnic” descrie adesea un grup de oameni care au sentimentul unei apartenențe comune, bazată pe istorie, obiceiuri sau mod de viață. Simțul identității definește cel mai bine grupul etnic, dar poate fi accentuat de aceeași limbă, religie, culoare a pielii sau un statut comun de clasă sau de castă. Conflictele etnice pot apărea oricând, deoarece, de-a lungul mileniilor, oamenii s-au amestecat unii cu alții.

CRIMINALITATEA Șl CONSUMUL DE DROGURI - au devenit probleme sociale cu răspândire în lumea întreagă.

Definiții pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente datorate activității umane

ACCIDENT CHIMIC = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanțe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia;

  • -  cauza fenomenului: greșeli de exploatare a instalațiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare și transport, accidente pe căile de comunicații, etc.

  • -  predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va crește incidența acestora.

  • -  factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare și alarmare, neinstruirea populației posibil a fi afectată, necunoașterea și nerespectarea legislației în domeniu.

  • -  efecte: distrugeri ale instalațiilor și structurilor industriale, generarea unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului și aerului, morți, răniți, etc.

  • -  măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire și intervenție la nivel local.

  • -  măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea și testarea planurilor de protecție și intervenție, etc.

  • -  măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei afectate și a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.;

  • -  instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

ACCIDENT BIOLOGIC = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia;

ACCIDENT NUCLEAR = eveniment care afectează o instalație nucleară și poate provoca iradierea și contaminarea personalului acesteia, populației sau a mediului înconjurător, peste limitele admise;

ACCIDENTUL NUCLEAR MINOR (de rutină): este considerat evenimentul în care iradierea sau contaminarea populației și a mediului înconjurător depășește doza maximă admisă.

ACCIDENTUL NUCLEAR MAJOR: este considerat acel accident care reprezintămșcjbiologic mare, prin iradierea externă și internă a populației.                                         .xy

țC.’jA i ':        7

ACCIDENTUL NUCLEAR MAXIM CREDIBIL DE PROIECT: se ia în calcul le^rpiectărea, centralei nucleare și este delimitat de expunerea rezultată din eliberarea de produse de fisiune cu o iradiere mai mare de 0,25 Sv pe întregul organism și de 1 Sv /om adult pe tiroidă.

ACCIDENT HIDROTEHNIC = funcționare defectuoasă a unei construcții hidrotehnice ce duce la pierderi de vieți umane și distrugeri materiale, în aval de locația acesteia;

ACCIDENTE MAJORE LA UTILAJELE TEHNOLOGICE PERICULOASE = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorită neglijenței umane, ducând la numeroase victime și mari pierderi materiale;

ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAȚII = întreruperea temporară a circulației, care generează distrugerea acestor căi de comunicații, victime umane, animale, cât și pagube materiale;

AVARII MAJORE LA REȚELELE DE INSTALAȚII Șl TELECOMUNICAȚII = distrugerea parțială a rețelelor de instalații și telecomunicații datorită acțiunii umane sau naturale;

CĂDERI DE OBIECTE COSMICE = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbușire a unor sateliți, meteoriți sau comete;

INCENDII DE MASĂ = ardere declanșată natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieți umane, animale, precum și pagube materiale.

CONCLUZII PRIVIND RISCURILE NATURALE Șl TEHNOLOGICE

Mulți autori consideră că există o interacțiune între oameni și un eveniment, riscurile fiind legate de prezenta omului intr-un anumit areal. De aceea riscul este văzut ca o pierdere potențială ce dăunează oamenilor, societății, mediului, economiei sau ca o amenințare pentru oameni și bunurile lor.

Riscul se identifică cu hazardul. Riscul reprezintă, de fapt, o categorie fenomenologică, referindu-se la obiecte și fenomene (mase de aer, biomasă), la acțiunile acestora (inundații, alunecări de teren) precum și însușirile lor.

Riscurile se caracterizează printr-o serie de atribute care le conturează dimensiunea spațio -temporală și energetică:

  • -  magnitudinea - depășirea unui anumit prag de acceptabilitate, a unei limite valorice dincolo de care pot apărea prejudicii aduse omului sau bunurilor sale duce la apariția fenomenelor extreme;

  • -  frecvența - reprezintă gradul de repetabilitate al unui eveniment de o magnitudine dată;

  • -  viteza de manifestare - este intervalul dintre primul moment al manifestării unui hazard și momentul său maxim;

  • -  temporalitatea - însușirea evenimentelor pe o linie continuă de la cele aleatoare la cele periodice.

Definirea termenilor utilizați în studiul riscurilor ajută la o mai bună înțelegere a definițiilor^ menționate mai sus, tratând riscurile în ordinea importanței lor.

L.< ’      •

Primul element în analiza riscului este identificarea probabilității de manifestare a unui fenomen ' periculos. Odată analizat riscul, se urmărește frecvența acestuia, adică măsurarea probabilității exprimată printr-un număr de manifestări ale unui eveniment într-un interval de timp dat. ‘

Un alt termen utilizat în terminologia specifică este riscul dinamic sau rezultatul comportamentului episodic activ al unui proces, urmat de hazardul static ce relevă acțiunile umane care duc la îndeplinirea condițiilor periculoase statice.

Identificarea riscului este termenul utilizat pentru recunoașterea tuturor riscurilor posibile care ar putea să apară într-un anumit timp în arealul de interes.

Scopul identificării acestora este:

  • -  reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele riscuri;

  • -  asigurarea unei asistențe prompte și calificate a victimelor;

  • -  realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide și durabile.

  • -  realizarea măsurilor de prevenire și de pregătire pentru intervenție;

  • -  măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;

  • -  măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.

în concluzie, se poate afirma că riscul reprezintă o stare probabilă a unui sistem definită de potențialitate de manifestare cu o magnitudine ce depășește un prag general acceptat, cu intervale de recurența estimate în timp și spațiu care nu pot fi exact determinate.

Astfel, în conformitate cu cele expuse mai sus, evaluarea vulnerabilităților se va face considerând următoarele categorii, împreună cu subcategoriile aferente:

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE:
  • -  ploi abundente (ruperi de nori)

  • -  seceta prelungită

  • -  inundații datorate revărsării cursurilor de apă

  • -  cutremurele de pământ

  • -  alunecările de teren

  • -  avalanșele

  • -   furtuni, viscol

  • -  uragane și tornade

  • -  incendii - datorate temperaturilor crescute sau trăznetelor

  • -  zăpada abundentă

  • -  ger pe perioada mari de timp

  • -  zăporuri pe cursuri de apă (baraje de gheață la topirea zăpezilor primăvara)

RISCURI (HAZARDELE) ANTROPICE

- degradarea accelerată a terenurilor

  • -  reducerea biodiversității

  • -   poluări industriale (aer, apă, sol)

  • -  hazarde legate de transporturi (rutiere / feroviare / navale / aeriene)

  • -  hazarde nucleare.


Cazurile absolut excepționale și imprevizibile nu vor fi analizate. Acestea sunt:

  • -  hazarduri naturale precum: epidemii și epizotii, căderi de meteoriți

  • -  hazardurile antropice precum terorismul, criminalitatea, războiul.

Matricea de evaluare va fi impartita in doua mari categorii: criterii de vulnerabilitate (+) si masuri de contracarare a vulnerabilității (-).

Algoritmul de calcul al vulnerabilităților presupune acordarea unei note reprezentând suma tuturor criteriilor care sporesc riscul de vulnerabilitate și scăderea tuturor măsurilor de contracarare a riscului, care diminuează sau atenuează efectul hazardului.

Criterii de vulnerabilitate (+) - criterii care adauga risc:

P Predictibilitatea - Cu cât un fenomen e mai predictibil, cu atât e mai bine pentru că se pot lua măsuri de protecție împotriva lui; de exemplu, ploile sau secetele nu sunt neapărat recurente frecvent, dar sunt predictibile meteorologic.

R Recurența - Cu cât un fenomen are o perioadă recurentă mai mare, cu atât este mai periculos pentru că poate fi scăpat din vedere, iar atunci când se întâmplă, poate avea efect devastator.

IS Incidența în funcție de suprafață - Cu cât un fenomen este răspândit pe o suprafață mai mare, cu atât sunt mai periculoase; fenomenele pot avea caracter local, regional, național sau transfrontalier.

IP Incidența în funcție de zona în care are loc - mediu urban sau rural, poate determina numărul potențialelor persoane afectate.

IE Incidența economică - daune economice mici, medii, mari, foarte mari.

Criterii de contracarare a vulnerabilității (-) - criterii care scad din risc:

AD-prev    Măsuri de prevenție specifice în faza de proiectare anti-dezastru

AD-preg    Măsuri de pregătire specifice în faza de utilizare

PD          Măsuri post dezastru (faza post-utilizare) post-dezastru

Criteriile de vulnerabilitate se vor nota cu puncte de la 1 la 5, punctajul minim fiind acordat pentru situația cea mai dezavantajoasă, iar punctajul maxim , pentru situația cea mai favorabilă.

Pentru obiectivul „S.F. - Construire statuie luliu Maniu”, din municipiul Ploiești situația este următoarea:

Tipul de hazard

Vulnerabilitate (+)

Contracarare a vulnerabilității (-)

Evaluare

P

R

IS

IP

IE

AD-prev

AD-preg

PD

Naturale

Ploi abundente (ruperi de nori)

5

3

3

3

5

-5

-4

-5

5

Inundații datorate revărsării cursurilor de apă

5

3

4

3

5

-2

-4

-3

11

Cutremurele de pământ

1

2

4

3

4

-3

-4

-4

3

Alunecările de teren

1

1

2

3

3

-1

-1

-3

5

Avalanșe

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Furtuni, viscol

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Uragane

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Seceta prelungită

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Incendii spontane

1

1

3

3

4

-1

-1

-4

6

înzăpezi re

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

îngheț

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Polei

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Zaporuri pe cursuri de apă

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Antropice

Degradarea accelerată a terenurilor

1

1

1

3

1

-1

-1

-1

4

Reducerea biodiversității

1

3

4

3

3

-1

-1

-1

11

Hazarde industriale

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde legate de transporturi

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde nucleare

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

NOTA FINALA

7,94

Nota finală reprezintă media aritmetică a punctajelor obținute.

Nota finală 7,94 obținută din analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția „S.F. - Construire statuie luliu Maniu” din municipiul Ploiești, arată că obiectivul nu este vulnerabil la factorii analizați.

  • 4.3. Situația utilităților și analiza de consum

4.3.1. Necesarul de utilități

Pentru funcționarea acestui obiectiv nu sunt necesare utilități.

4.3.2. Soluții pentru asigurarea utilităților necesare

Nu este cazul

  • 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții


4.4.1. Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

Realizarea obiectivului de investiții “S.F. - Construire statuie luliu Maniu” va avea un impact social și cultural pozitiv atât prin realizarea lucrărilor propuse, cât și prin integrarea spațiului urban în contextul urban adiancent.

Din punct de vedere social, se vor crea locuri de muncă pe perioada desfășurării lucrărilor de execuție.

Din punct de vedere al egalității de șanse, prin realizarea obiectivului de investiții se va asigura accesibilizarea zonei, din imediata apropiere a statuii, pentru persoanele cu dizabilități locomotorii prin realizarea unei suprafețe betonate continue, fără diferențe de nivel față de aleea principală.

4.4.2. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Obiectivul acestor estimări îl reprezintă evidențierea efectelor economice directe, indirecte și induse asupra locurilor de muncă.

Toate persoanele care lucrează pentru proiect (specialiști, ingineri, sculptori, operatori de echipamente, proiectanți, muncitori) reprezintă angajarea directă a forței de muncă.

Persoanele care sunt incluse în circuitul economic al proiectului fără a avea o implicare directă, beneficiază de efectele indirecte asupra locurilor de muncă prin efectul multiplicator (ex. fabricanții de materiale de construcții, personalul administrativ, transportatorii de mărfuri și materiale, etc.).

Efectele induse ale locurilor de muncă sunt determinate de sporirea consumului angajaților direcți și indirecți pe seama salariilor primite, ceea ce duce la sporirea veniturilor agenților economici și implicit a activității acestora.

Din punct de vedere al efectelor indirecte, estimăm faptul că realizarea proiectului va presupune crearea de noi locuri de muncă în cadrul industriilor de profil (ex. fabrici materiale construcții).

Faza de realizare a obiectivului de investiție are ca scop, printre altele, atingerea unui deziderat social, prin creerea de noi locuri de muncă, cu mențiunea că realizarea și exploatarea obiectivului de investiții va atrage după sine necesitatea asigurării forței de muncă pentru reparații și mentenanță (reparații pavaj din piatră cubică) după darea în folosință a obiectivului.

Se estimează că în faza de execuție a proiectului vor fi necesare 4 noi locuri de muncă. Dintre acestea 1 loc de muncă va fi pentru ingineri, 1 loc de muncă vor fi pentru sculptor și 2 vor fi pentru personal necalificat.

în faza de operare, în activitatea de exploatare și de întreținere a obiectivului, după darea în folosință, se va avea în vedere faptul că obiectivul va avea probleme de exploatare specifice. în

acest sens, beneficiarul va continua asigurarea personalul necesar pentru paza^b^cfrĂrl^ care se consideră a fi parte integrantă a Parcului Constantin Stere.                   '  <\ x

Se estimează că în faza de operare a proiectului vor fi necesare 2 locuri de munca pentru pata ) > obiectivului.

\ .........; .    /

4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra biodiversitățiHșjz.ăo siturilor protejate, după caz

Realizarea obiectivului de investiții propus nu va avea un impact major asupra factorilor de mediu, a biodiversității și a siturilor protejate, cu excepția perioadei de execuție a lucrărilor de construcții, când se vor putea produce emisii de praf și noxe în aer și pe sol.

Pentru diminuarea acestor efecte negative, se vor lua o serie de măsuri, precum:

  • -  Se vor ridica bariere în jurul zonei de activități cu praf și pentru delimitarea șantierului, panouri care vor fi întreținute corespunzător tot timpul, până când nu mai este nevoie să se prevină împrăștierea prafului.

  • -  Pe cât posibil, se vor folosi utilaje și aparate moderne, care nu generează praf și noxe.

  • -  Nu se va face face foc în aer liber, iar vehiculele vor staționa doar cu motorul oprit, vor fi curate și cu roțile spălate atunci când părăsesc șantierul și vor avea reviziile tehnice la zi.

  • -  Toate încărcăturile ce intră în sau ies de pe șantier vor fi acoperite.

  • -  Se vor utiliza soluții speciale care măresc eficiența apei în fixarea prafului (cu această soluție se vor stropi căile de acces, aria șantierului unde se descarcă materialele de construcții, zonele în care se sablează).

  • -  Deșeurile rezultate din activitatea șantierului vor fi depozitate direct în containere, fiind interzisa depozitarea lor, chiar și temporar, pe sol.

  • -  Stocurile de materiale de construcții vor fi depozitate în incinte închise sau acoperite pentru prevenirea împrăștierii care ar putea fi cauzată de vânt.

  • -   Lucrările de execuție a celor trei clădiri vor fi realizate astfel încât să se evite împrăștierea sau scăpările de materiale prin cădere.

4.4.4. Impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz

Având în vedere caracterul obiectivului de investiție și poziția zonei studiate în Parcul Constantin Stere din municipiului Ploiești, județul Prahova, acesta nu va avea impact negativ raportat la contextul natural și antropic.

4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

Fundația Constantin Stere a realizat mai multe obiective ce reprezintă puncte culturale de atracție ale locului de agrement din cadrul Parcului Momorial Constantin Stere, Bucov.

Un obiectiv a fost realizarea ansamblului sculptural „Armonia Unirii”, simbolistica unirii celor trei provincii românești - Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Un alt obiectiv al fundației este consolidarea relațiilor cultural-politice cu Basarabia, locul de naștere al lui Constantin Stere.

!

în programul Național ROMÂNIA 100, dedicat sărbătoririi Centenarului Mamjniri din ,Î9lX^e promovează personalități care au contribuit la desăvârșirea unității și identității culturale ale neamului românesc.                                                    (sr<.[           j H

/

Astfel, prin proiectul intitulat „Aleea Unirii” se intenționează amplasarea în Parcul Memorial Constantin stere, în continuarea „Aleii Scriitorilor”, busturi ale personalității implicate în.făurirea Marii Uniri, cu alte statui.

Prin acestă procedură se dorește elaboararea unui studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluției și a costurilor aferente amplasării unui bust din bronz al lui luliu Maniu, pe un sclu similar celor amplsate deja pe alee.

Construirea statuii lui luliu Maniu va produce mai multe efecte secundare pozitive, și anume:

  • -  Se completează unul dintre punctele culturale de atracție ale locului de agrement cu personalități implicate îm făurirea Marii Uniri.

  • -  Construcția va contribui la omogenitatea zonei fiind o prelungire a unui spațiu deja existent cu statui ale unor scriitori consacrați.

Dimensionarea obiectivului de investiții a avut la bază statuile deja existente pe alee.

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economic: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Scopul analizei financiare este de a evalua performanța financiară a proiectului propus în perioada de referință, cu scopul de a stabili gradul de auto-suficiență financiară și sustenabilitatea pe termen lung a proiectului și indicatorii de performanță financiară.

Proiecțiile financiare pentru proiect au fost elaborate pe baza unui model financiar în conformitate cu următoarele principii:

Metoda Fluxului de numerar actualizat

Metoda de bază utilizată în analiza financiară este metoda fluxului de numerar actualizat (FNA), care indică fluxurile de numerar viitoare, în cadrul perioadei de referință, la valoarea netă actualizată, conform unei rate de actualizare prestabilite.

Perioada de referință

f

Perioada de previziune coincide cu perioada de referință a proiectului, adică 10 de ani. Perioada de referință va începe din primul an de investiții și se va evidenția fluxul de numerar al proiectului “incremental”.

Perioadele de amortizare aplicate vor fi în conformitate legislația în vigoare

Rata de actualizare financiară

Rata de actualizare financiară utilizată este de 5% în termeni reali.

Caracteristici ale modelului financiar

Conversia în euro s-a făcut cu ajutorul așa-numitei „metoda ratei curente" (alb^^renț^eth^, prin care valorile din Contul de Profit și Pierdere sunt convertite folosind cursdpMschimb mjediui pentru anul în curs, în timp ce valorile din bilanț sunt convertite folosind cursul cie schimb de' lai sfârșitul anului (cu excepția capitalului acționarilor, convertit la rata de schimb istoricăj^iar câștigul sau pierderea din conversie se va înregistra direct în capitalurile proprii ale acționarrlbr, ca rezultat global.

Principalele aspecte care trebuie luate în considerare în analiza rezultatelor modelului financiar, pentru a se asigura că previziunile financiare ale proiectului sunt acceptabile, sunt următoarele:

  • 1. Justificarea și coerența datelor: toate datele relevante de intrare trebuie justificate și să fie consecvente cu concluziile S.F., descrierea proiectului și celelalte date din proiecțiile financiare. De asemenea, trebuie să existe o certitudine suficientă în ceea ce privește dispozițiile financiare pentru finanțarea proiectului.

  • 2. Principiul „poluatorul plătește”: Calculul tarifelor trebuie să reflecte aplicarea corectă a principiului „poluatorul plătește”. în cazul proiectelor de apă și apă uzată și în conformitate cu art. 9 din Directiva-privind Apa 2000/60/CE, acest lucru înseamnă că:

„Articolul 9. - Statele membre iau în considerare principiul recuperării costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse, având în vedere analiza economică efectuată în conformitate cu anexa III, și, în special, cu principiul poluatorul plătește’’.

Aceasta este este susținută de Reg. CE 480/2014 art 16 (a), care menționează: “taxele pentru utilizatori vor fi stabilite în concordanță cu principiul poluatorul plătește și, dacă este cazul, se vor lua în considerare aspecte legate de suportabilitate”.

  • 3. Suportabilitatea: art. 9 din Directiva - cadru privind apa 2000 / 60 / CE prevede, de asemenea, că „în acest sens, statele membre pot avea în vedere efectele sociale, ecologice și economice ale recuperării [...]"

  • 4. Principiul recuperării integrale a costurilor: Regulamentele (Articolul 2.2.1 al Anexei 3 din Actul de Implementare 2015/207) prevăd că respectarea principiului recuperării integrale a costurilor presupune următoarele:

Politica socio-economică de exploatare a obiectivului de investiții va urmări pe cât de mult posibil recuperarea costului de capital, a costurilor de operare și întreținere, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse; structura politicii ce va fi adoptată va urmări maximizarea veniturilor proiectului, înainte de subvențiile publice, luând în considerare suportabilitatea.

Limitările aferente principiului „poluatorul plătește” și principiului privind recuperarea integrală a costurilor în ceea ce privește taxele și comisioanele de utilizare vor trebui:

  • (1) Să nu pericliteze sustenabilitatea financiară a proiectului

  • (2) Ca o regulă generală, să fie tratate ca restricții temporare și menținute doar atâta timp cât există chestiunea suportabilității utilizatorilor.

Sustenabilitatea financiară: Verificarea sustenabilității financiare a proiectului presupune un flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al perioadei de previziune. Acest lucru se aplică pentru efectuarea analizei la nivel de proiect și de operator. în cazul în care structura de finanțare a proiectului include un împrumut pe termen lung, care urmează să fie plătit din venituri incluse

în previziunile financiare, va fi necesară o rată de acoperire a serviciului datoriei (la nivel de, operator) de cel puțin 1,2 pentru fiecare an de amortizare a investiției.                / ' > •

Pentru determinarea fezabilității financiare a proiectului realizării obiectivului propus vor fi -“ urmăriți indicatori de performanță de mai jos:                                                /

Profitabilitatea financiară a investiției în proiect determinată cu indicatorii VAN (valoarea actualizata neta) și RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoare investiție include totalul costurilor din Devizul de cheltuieli. Indicatorii calculați în cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze în următoarele limite:

  • - Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie sa fie < 0

  • - Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < rata de actualizare (5%)

  • - Fluxul de numerar cumulat trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de referință

  • - Raportul cost / beneficiu < 1, unde costurile se referă la costurile de exploatare pe perioada de referință, iar beneficiile se referă la veniturile obținute din exploatarea investiției.

1

o Valoarea actuală netă (VNA) - este valoarea obținută prin actualizarea fluxurilor de numerar cu o rată de actualizare. Un indicator VNA pozitiv indica faptul că veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferențe anuale aduse în prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - și însumate, reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul;

o Rata internă de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actuală netă este egală cu zero. Altfel spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mica indicând faptul că veniturile nu vor acoperi cheltuielie. Cu toate acestea, valoarea RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite tipuri de proiecte în cadrul programelor de finanțare - datorită faptului că acest tip de investiții reprezintă o necesitate stringentă, fără a avea însă capacitatea de a genera venituri: drumuri, stații de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apa, proiecte sociale;

o Raportul beneficiu/cost (B/C) - este un raport complementar al VNA, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiției. Acesta trebuie să fie mai mare decât 1. B/C = VP(I)O/ VP(O)0, unde: VP(I)O = valoarea actualizată a intrărilor de fluxuri financiare generate de proiect în perioada analizată (inclusiv valoarea reziduală), VP(O)0 = valoarea actualizată a ieșirilor de fluxuri financiare generate de proiect în perioada analizată (inclusiv costurile investiționale).

Analiza are la bază următoarele elemente:

  • •  Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economică a proiectului.

  • •  Valoarea reziduală a investiției

Reprezintă valoarea rămasă a investiției inițiale și a investițiilor realizate pe parcursul exploatării obiectivului investiției inițiale.

• Factorul de actualizare

Procesul de discontare permite însumarea fluxurilor financiare în diferiți ani. Rata la care viitoarele valori financiare sunt discontate în prezent este apropiată de costul oportun al capitalului. Literatura de specialitate pune în evidență un spectru larg al nivelului factorilor de actualizare, de la o valoare minimă de 3% la una maximă de 8%, cu o valoare medie de 5%.

Pentru consistență, factorul de actualizare utilizat în analiza financiară este de 5%.

Indicatori de performanță luați în calcul în cadrul proiectului sunt:

  • •  Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Indică valoarea actuală - la momentul zero - a implementării unui proiect care va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli. Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arată faptul că veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferențe anuale „aduse” în prezent -cu ajutorul ratei de actualizare - și însumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul.

Valoarea Actualizată Netă Financiară are valoarea: - 290,043 RON.
  • •  Rata Internă de Rentabilitate Financiară (FRR)

FRR/C - rata internă a rentabilității financiare a investiției este calculată considerând costul total al investiției ca o ieșire (împreună cu costurile de operare) și veniturile ca intrări. Acest indicator măsoară capacitatea veniturilor din exploatare de a susține costurile investiției.

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului „S.F. -Construire statuie luliu Maniu” este de 4,8 NK%.

  • •  Raportul Cost / Beneficiu (C/B)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare cu costurile viitoare, incluzând valoarea investiției.

Realizarea calculului economico-financiar s-a întocmit în concordanță cu prevederile din „Ghidul analizei cost-beneficiu pentru proiectele de investiții”, aplicabil proiectelor finanțate din fonduri europene, ghid întocmit de către Direcția Generală pentru Politici Regionale a Comisiei Europene.

în cadrul analizei financiare, Raportul Beneficiu/Cost este 0, deoarece proiectul nu generează venituri de natură financiară.

Analiza cost beneficiu descrie impactul proiectului în întreaga economie, subliniind efectele asupra obiectivelor majore ale politicii economice (cum ar fi creșterea economică, distribuirea veniturilor regionale și sociale). Proiectul influențează mediul economic prin:

  • - salarii

  • - cerere nouă de produse și servicii

  • - modificări în structura consumului.

Rezultatele financiare ale proiectului sunt:

NPVf

- 290,043 RON

FRR

4,8 NK%

B/Cf

0



  • 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost - beneficiu

Scopul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, prin urmare, merită să fie finanțat prin fonduri publice. Pentru alternativa selectată, beneficiile proiectului trebuie să depășească costurile proiectului și, în mod special, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depășească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.

în termeni practici, acest lucru este exprimat ca VENA pozitivă, o rată beneficiu / cost (B / C) mai mare de 1, sau un RRE a proiectului care depășește rata de actualizare utilizată pentru calcularea VENA (adică 5%).

Cu toate acestea, costurile economice ale proiectului (spre deosebire de cele financiare) sunt măsurate din perspectiva costurilor de "resurse" sau de "oportunitate”, beneficiul (oportunitatea) la care trebuie să renunțe societatea prin utilizarea resurselor economice limitate pentru proiect, și nu în alte scopuri.

în mod similar, beneficiile proiectului pot fi măsurate în funcție de sumele pe care persoanele care beneficiază de proiect sunt gata să le plătească (disponibilitatea de a plăti) sau, alternativ, prin costurile evitate ca urmare a punerii în aplicare a proiectului, precum și din perspectiva beneficiilor externe decurgând din implementarea proiectului și care nu sunt surprinse de analiza financiară.

Analiza cost - eficacitate pentru efectele economice ale proiectului este prezentată mai jos. A fost folosită aceeași rată de actualizare ca la analiza cost-beneficiu din cadrul analizei financiare.

Obiectul analizei noastre financiare îl reprezintă evaluarea beneficiilor și cheltuielilor produse de implementarea proiectului de investiții propus, independent de destinația/sursa lor contabilă.

Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) -care cuantifică diferența dintre veniturile și cheltuielile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce” o valoare viitoare în prezent, i.e. la un numitor comun.

Indicatori de evaluare a performanțelor:

Valoarea Actualizată Netă (VAN)

După cum o va demonstra matematic și formula de mai jos, VAN indică valoarea actuală - la momentul zero - a implementării unui proiect ce va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli.

" CF     VR                            ® ® 4? \

van = Y---<— + -—v - 7 n

£1 (1+*)' (1 + *)' '■

Unde : CFt = cash flow-ul generat de proiect în anul “t” - diferența dintre veniturile și cheltuielile ■■F'.        V r.

’M-, t ©


CF. VR n

----'--- 4.       —


efectiv:


VRn= valoarea reziduală a investiției în ultimul an de analiză lo= investiția necesară pentru implementarea proiectului


Valoarea Actualizată Netă Socio - Economica are valoarea 96677,494 RON

Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

RIR reprezintă rata de actualizare la care VAN este egală cu zero. Altfel spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mică indicând faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

Cu toate acestea, o RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite proiecte datorită faptului că acest tip de investiții reprezintă o necesitate stringentă, fără a avea însă capacitatea de a genera venituri (sau generează venituri foarte mici): drumuri, stații de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apă etc. Acceptarea unei RIR financiară negativă este totuși condiționată de existența unei RIR economice pozitivă - același concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor și costurilor socio-economice.

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului „S.F. -Construire statuie luliu Maniu” este de 154,61%.

• Rata de actualizare

Analiza financiară a fost efectuată pe o perioadă de 10 de ani. în conformitate cu perioada de rferință a proiectului de investiții. Rata de actualizare utilizată în analiză este de 8%.

•  Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economica a proiectului. Având în vedere atât caracteristicile proiectului de investiții propus, cât și principiul de prudențialitate care impune alegerea unei perioade rezonabile de analiză, previziunile noastre vor acoperi o perioada de 10 de ani.

•  Conceptul de incremental

Atât veniturile cât și cheltuielile vor fi ajustate după conceptul incremental - i.e. viabilitatea proiectului nu ar trebui să ia în considerare veniturile/cheltuielile care ar fi fost generate oricum, indiferent dacă proiectul ar fi fost sau nu implementat.

Analiza financiară, împreună cu analiza economică, reprezintă cele mai puternice argumente în favoarea deciziei de investiție. în concluzie, nu ne putem aștepta ca un investitor să „plătească” pentru rezultatele care ar fi fost obținute oricum, fără investiția sa.Metoda incrementală se bazează pe comparația dintre scenarii. Această diferență dintre cash flow-uri (cash flow incremental) se actualizează în fiecare an și este comparată cu valoarea prezentă a investiției, pentru a se stabili dacă valoarea actualizată netă (VAN) a proiectului are o valoare pozitivă sau negativă.

96677,494 Ron


NPVse

IRR

154,61%

B/Cse

1,08



TABELUL SUSTENABILITAȚII FINANCIARE TABELUL FLUXURILOR FINANCIARE

Total

TOTAL

Anull

Anul2

Anul3

Anul4

Anul5

Anul6

Anul7

Anul8

Anul9

Anul 10

Economii realizare in urma      implementării

proiectului

25428,787

0,000

0,000

0,000

3123,159

3279,317

3443,283

3615,447

3796,219

3986,030

4185,332

Cheltuieli         pentru

obținerea și amenajarea terenului

126,290

126,290

126,290

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli         pentru

asigurarea     utilităților

necesare obiectivului

9,964

9,964

9,964

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

35,689

35,689

35,689

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli         pentru

investiția de bază

739,636

739,636

739,636

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli

166,232

166,232

166,232

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Total cheltuieli

139285,013

41642,120

41642,120

41642,120

1873,895

1930,112

1988,016

2047,656

2109,086

2172,358

2237,529

Total resurse financiare

150355,147

41642,120

41642,120

41642,120

3123,159

3279,317

3443,283

3615,447

3796,219

3986,030

4185,332

Total flux numerar

0,000

0,000

0,000

1249,264

1349,205

1455,267

1567,791

1687,134

1813,672

1947,803

Flux numerar cumulat

-139285,013

0,000

0,000

0,000

1249,264

2598,468

4053,735

5621,526

7308,660

9122,332

11070,134

CALCULAREA RATEI INTERNE A RENTABILITĂȚII ECONOMICA A INVESTIȚIEI CALCULAREA VALORII ACTUALE NETE ECONOMICE A INVESTIȚIEI

Denumire indicator

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total cheltuieli

139285,013

41642,120

41642,120

41642,120

1873,895

1930,112

1988,016

2047,656

2109,086

2172,358

2237,529

Total resurse financiare

-25428,787

41642,120

41642,120

41642,120

3123,159

3279,317

3443,283

3615,447

3796,219

3986,030

4185,332

Total flux numerar

-164713,800

0,000

0,000

0,000

1249,264

1349,205

1455,267

1567,791

1687,134

1813,672

1947,803

RIRE

154,61%

VNAE

96677,494

Raport beneficiu socio-economic/cost

1,08

Rata de actualizare

8,00%

CALCULAREA RATEI INTERNE A RENTABILITĂȚII FINANCIARE A CAPITALULUI CALCULAREA VALORII ACTUALE NETE FINANCIARE A CAPITALULUI

Denumire indicator

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total cheltuieli

58116,19233

1057,7098

1057,709848

41642,120

1873,895

1930,112

1988,016

2047,656

2109,086

2172,358

2237,529

Total resurse financiare

-25428,787

41642,120

41642,120

41642,120

3123,159

3279,317

3443,283

3615,447

3796,219

3986,030

4185,332

Total flux numerar

-83544,979

40584,410

40584,410

0,000

1249,264

1349,205

1455,267

1567,791

1687,134

1813,672

1947,803

Rata de actualizare

5%

RIR F

4,8%

VNA F

-290,043

Raport beneficiu fi nan ci ar/cost

0

4.8. Analiza de senzitivitate

ii                    .

s

c:        -■ '     -     / ’■

determinarea gradului de incertitudine în cea ce privește implementarea proiectului; identificarea variabilelor critice și impactul potențial asupra modificării inxjjcătorilorj^de performanță financiară și economică;                                     ; >


Obiectivul urmărit prin analiza de senzitivitate este:


Indicatorii de performanță financiară și economică care trebuie testați sunt: rata internă de rentabilitate financiară a investiției, valoarea actualizată netă financiară, rata internă de rentabilitate economică și valoarea actualizată netă economică (care se vor calcula in toate cazurile după contribuția UE).

Metodologia folosită în elaborarea analizei de senzitivitate cuprnde:


Identificarea variabilelor critice:

  • -  se realizează prin modificarea procentuală a unui set de variabile ale investiției și apoi calcularea valorii indicatorilor de performanță financiară și economică;

  • -  orice variabilă a proiectului pentru care variația cu 1% va produce o modificare cu mai mult de 5% in valoarea de bază a VANF sau VANE va fi considerată o variabilă critică (evaluatorul poate prescrie și un alt interval de elasticitate).

Calculul valorilor de comutare:
  • -  modificarea procentuală a variabilei critice identificate care determină ca valoarea indicatorului de performanță analizat - valoarea actualizată netă financiară sau valoarea actualizată netă economică - să fie egală cu zero) pentru variabilele critice identificate.


SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, COMUNA BUCOV, PLOIEȘTI


Pagina 59 din 78


ANALIZA DE SENSITIVITATE

TABELUL FLUXURILOR FINANCIARE

Total

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total cheltuieli

139285,013

41642,120

41642,120

41642,120

1873,895

1930,112

1988,016

2047,656

2109,086

2172,358

2237,529

Total cheltuieli - 5%

132320,762

39560,014

39560,014

39560,014

1780,201

1833,607

1888,615

1945,273

2003,631

2063,740

2125,653

Total cheltuieli + 5%

146249,263

43724,226

43724,226

43724,226

1967,590

2026,618

2087,416

2150,039

2214,540

2280,976

2349,406

Total resurse financiare

139285,013

41642,120

41642,120

41642,120

3123,159

3279,317

3443,283

3615,447

3796,219

3986,030

4185,332

Total resurse financiare -5%

39560,014

39560,014

39560,014

2967,001

3115,351

3271,119

3434,675

3606,408

3786,729

3976,065

Total resurse financiare +5%

43724,226

43724,226

43724,226

3279,317

3443,283

3615,447

3796,219

3986,030

4185,332

4394,598

Total flux numerar -5%

0,000

0,000

0,000

1186,800

1281,744

1382,504

1489,401

1602,777

1722,988

1850,413

Total flux numerar +5%

0,000

0,000

0,000

1311,727

1416,665

1528,031

1646,180

1771,490

1904,355

2045,193

Flux numerar cumulat -5%

0,000

0,000

0,000

1186,800

2468,545

3851,049

5340,450

6943,227

8666,215

10516,628

Flux numerar cumulat +5%

0,000

0,000

0,000

1311,727

2728,392

4256,422

5902,603

7674,093

9578,448

11623,641

Valoarea neta actualizata a investiției in condițiile modifiarilor variabilelor (± 5%)

Rata interna a rentabilității financiare a investiției in condițiile modificărilor variabilelor (± 5%)

Denumire indicator

ANUL 0

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

Anul 9

Anul 10

Total flux numerar +5%

-211439,969

-2130,682

-2130,682

-2130,682

-3273,764

-3168,826

-3057,460

-2939,310

-2814,001

4185,332

4394,598

Total flux numerar -5%

-191302,830

-1927,759

-1927,759

-1927,759

-2961,977

-2867,033

-2766,274

-2659,376

-2546,001

-2425,789

-2298,365

Rata de actualizare

5%

VNAF +5%

-229173,886

VNAF -5%

-207347,801

RIR -5%

4,6%

RIR +5%

5,1%

Calculul ratei interne a rentabilitate economice in cadrul analizei sensitivitatii calculul valorii nete actualizate a investiției in cadrul analizei sensitivitatii

Denumire indicator

ANUL 0

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total resurse financiare +5%

-26700,226

43724,226

43724,226

43724,226

3279,317

3443,283

3615,447

3796,219

3986,030

4185,332

4394,598

Total resurse financiare -5%

-24157,348

39560,014

39560,014

39560,014

2967,001

3115,351

3271,119

3434,675

3606,408

3786,729

3976,065

Rata de actualizare

5,5%

VNAE +5%

101511,369

VNAE -5%

91843,619

RIRE +5%

162,335%

RIRE -5%

146,875%

Variația NPVf, NPVse, IRRse in funcție de costul total al investiției

Cost total investiție

NPVfi

NPVFk

NPVse

IRRse

B/Cse

+10%

68709,498

-240086,928

-319,047

106345,243

170,07%

1,19

+5%

65586,339

-229173,886

-304,545

101511,369

162,34%

1,13

0%

62463,180

-218260,844

-290,043

96677,494

154,61%

1,08

-5%

59340,021

-207347,801

-275,540

91843,619

146,87%

1,03

-10%

56216,862

-196434,759

-261,038

87009,745

139,14%

0,97

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire /diminuare a ris


pHOWV* Au fost identificate următoarele riscuri pe parcursul derulării proiectului, precum.®^pe peripa^ • de funcționare a investiției. Tototdată a fost cuantificată probabilitatea de produp|r^‘ăc^t^/ și impactul pe care îl pot avea.

Risc identificat

Probabilitatea de producere a riscului 1*5

Impactul riscului De la 1-impact scăzut la 10-impact maxim

Ierarhizarea riscurilor

1. Riscuri de ordin tehnic

Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care să execute lucrarea, cu respectarea calității proiectate, în timpul și la costurile stabilite

2

6

12

Soluțiile tehnice proiectate să nu fie adecvate cerințelor unei astfel de lucrări

1

8

8

Apariția unor evenimente meteorologice și seismice care să depășească soluțiile tehnice proiectate

1

5

5

II. Riscuri de ordin financiar

Lipsa capacității financiare a beneficiarului de a suporta costurile investiționale

1

7

7

Depășirea costurilor alocate ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și manoperă

3

6

18

Deteriorarea infrastructurii locale

3

4

12

Depășirea costurilor operaționale

1

5

5

III. Riscuri de ordin instituțional

Schimbarea proprietarului

1

3

3

IV. Riscuri de ordin legal

Schimbări ale cadrului legislativ în domeniu

2

3

6

Din tabelul anterior, ierarhizând riscurile ce ar putea afecta investiția, se observă că impactul major asupra eficienței proiectului îl poate avea majorarea costului investiției și a costurilor de operare. în analiza de senzitivitate a fost cuantificată influența acestor doi factori de risc asupra profitabilității proiectului.

Analiza de risc se impune a fi realizată pentru orice proiect încă din faza de concepere a acestuia.

Riscul în cadrul proiectelor reprezintă efectul asupra obiectivelor proiectului care poate apare datorită necunoașterii ansamblului potențial de evenimente existente pe toată durata de implementare a proiectului.

Etapele principale ale managementului de risc al proiectelor sunt următoarele:
  • •  Planificarea - presupune abordarea și planificarea activităților de risc;

  • •  Identificarea riscurilor - constă în determinarea riscurilor ce pot afecta proiectul;

  • •  Analiza - presupune analiza calitativă a riscurilor estimând gradul de afectare al

proiectului;

&J !, Kl !■ ■ 1’2 '>, ;<■ ff ......Z'P'-'SI

■                                          ’

< .            Sfe"

■        i . V

Planificarea - în cadrul acestei etape au fost stabilite responsabilitățile echipei de proiectare și ale coordonatorului de proiect, în condițiile manifestării riscurilor.


Răspunsul la risc - proceduri pentru diminuarea efectelor generate de risc&rif Monitorizarea și controlul - realizarea planurilor de diminuare a riscurilor Comunicarea și documentarea - se realizează pe toată durata de viață a proiectului. ..

. _____ __________

• coordonatorul de proiect are următoarele obligații în realizarea managementului riscurilor:
  • a) identificarea riscurilor posibile ale proiectului

  • b) estimarea cauzelor și efectelor posibile ale riscurilor proiectului

  • c) întocmirea planului de management al riscului

  • d) stabilirea bugetului necesar pentru înlăturarea sau diminuarea acțiunii riscului

  • e) atribuirea de responsabilități privind diminuarea riscului.

  • f) controlul și monitorizarea riscurilor

• echipa de proiect are următoarele obligații în realizarea managementului riscului
  • a)   participarea alături de coordonatorul de proiect la identificarea riscului, întocmirea

planului de management al riscului, etc.

  • b)   aplicarea planului de management al riscului

  • c)   urmărirea încadrării în bugetul de risc

  • d)   monitorizarea riscurilor

Identificarea riscurilor

Principalele riscuri ce pot interveni în derularea proiectului sunt:

a) Riscuri tehnice

Riscurile interne sunt acele riscuri legate de proiect și care pot apărea în timpul și/sau ulterior fazei de implementare:

  • I.      Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care să execute lucrarea, cu respectarea calității proiectate, în timpul și la costurile stabilite

  • -  Execuția necorespunzătoare a unora dintre lucrările de construcții;

  • -  Nerespectarea graficului de execuție;

  • -  Organizarea deficitară a fluxului informațional între diferitele entități implicate în implementarea proiectului;

  • -  Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat și în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări.

  • II.     Soluțiile tehnice proiectate să nu fie adecvate cerințelor unui astfel de proiect

  • -  Creșterea costurilor investitionale datorita lucrărilor de execuție și soluțiilor adoptate.

  • III. Apariția unor evenimente meteorologice și / sau sesimice care să depășească soluțiile tehnice proiectate                                                    '

  • -  Condiții meteorogice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor;

  • -  Schimbările climatice din ultimii ani au condus la o dificultate a constructorilor în aprecierea unui grafic de execuție realist.

în cazul materializării acestor riscuri în perioada de implementare a proiectului, se impune identificarea și adoptarea de către promotorul proiectului și principalelor entități implicate, și anume: Beneficiarul, Proiectantul și Constructorul - a unor soluții adecvate, atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al respectării termenelor prevăzute.

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate în strânsă legătură cu mediul socio-economic și cel politic, având o influență considerabilă asupra proiectului propus.

în timp ce riscurile interne pot fi atenuate și prevenite prin intermediul măsurilor de natură administrativă, așa cum sunt: selectarea adecvată a proiectantului și companiei de construcții, întocmirea unui contract clar și strict, selectarea unor specialiști cu experiență și cu o bună reputație, etc. - riscurile externe sunt mai greu de îndepărtat, cu atât mai mult cu cât ele se produc independent de acțiunile întreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entități implicate.

b) Riscuri financiare:
  • I.      Lipsa capacității financiare a beneficiarului de a suporta costurile investiționale:

  • -  Scăderea posibilităților de finanțare a beneficiarului;

  • -  Sistarea sau întreruperea finanțării proiectului;

  • -  Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut în contract.

  • II.     Depășirea costurilor alocate, ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și manoperă

  • -   creșterea inflației;

  • -  deprecierea monedei naționale;

  • -  creșterea prețurilor la materiile prime și energie.

III Deteriorarea infrastructurii locale

  • -  Degradarea drumurilor și străzilor locale.

  • -   Degradarea rețelelor de utilități și dificultatea de a se realiza racordurile provizorii.

  • IV. Depășirea costurilor operaționale

  • -  Creșterea prețului la utilități (apă, canalizare, gaze naturale, energie electrică).

c) Riscuri instituționale
  • •    creșterea costurilor forței de muncă;

  • •     lipsa personalului calificat;

  • •     sistemul birocratic și caracterul schimbător al legislației privind achizițiife^Ufâlijfe, care au dus la decalaje între momentul planificat al plății și cel efectiv al plății;

    întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, sericii sau lucrări :_x______x_..x___x... i_____:i_     ’_____x____x___:____:__x                     ' W L ,


p . ~       -          ...   .     . . ....             ...                  i

  • •    interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect oș\

Analiza riscurilor proiectului

Analiza calitativă a riscurilor

Aceasta este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru controlul și finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importanței riscurilor precum și aplicarea lor, pentru riscurile identificate.

Pentru această etapă, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcție de probabilitatea de apariție și impactul produs. în acest caz poziționarea riscurilor în diagrama riscurilor este subiectivă și se bazează doar pe experiența echipei de proiect.

Impact Probabilitate

LOW

MEDIU

HIGH

LOW

-Lipsa de implicare a factorilor            de

răspundere în punerea în

practică a proiectului;

Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut în contract. - Interes scăzut pentru     activitățile

prevăzute în proiect.

Sistarea     sau

întreruperea finanțării proiectului

MEDIUM

- Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevăzut în contract.

-Condiții meteorologice     nefavorabile

pentru     realizarea

lucrărilor           de

construcție.

-întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări.

HIGH

- Influențe negative din partea celor

care    nu    sunt

beneficiari direcți ai proiectului

- Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul    de    timp

aprobat      și     în

cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări

LEGENDA

Ignora riscul

Precauție la astfel de riscuri

!

Se impune un plan de acțiune

__

ELABORAREA UNUI PLAN DE RĂSPUNS LA RISCURI

Tehnicile de control al riscului:

Evitarea riscului - implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina

apariția riscului.

  • -  Transferul riscului - împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (contracte de asigurare, garanții).

  • -  Reducerea riscului - tehnici care reduc probabilitatea și / sau impactul negativ al riscului.

  • -  Planuri de contingență - planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariției riscului.

Măsuri de management al riscurilor

Planul de răspuns la riscuri se face prin luarea următoarelor măsuri
  • -  Planificarea riguroasă a activității proiectului și luarea în calcul a unor marje de timp suficiente pentru eliminarea riscurilor.

  • -  Identificarea din timp a posibililor furnizori și inițierea / încercarea unei comunicări cât mai transparente cu aceștia.

  • -  Introducerea de rezerve financiare și de timp în planificarea activităților proiectului.

  • -  Stipularea în contractul încheiat cu constructorul a unor clauze de penalitate și denunțare unilaterală.

  • -  Având în vedere faptul că beneficiarul proiectului este o autoritate locală, instituția publică având caracter permanent, se va îmbunătăți nivelul de comunicare dintre cetățeni și autoritățile locale.

  • -  Prin creșterea nivelului de educare, atât al celor implicați direct și / sau indirect în proiect, cât și al vizitatorilor obiectivului, se va îmbunătăți codul de conduită al acestora și respectul față de mediul înconjurător.

5. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMICĂ OPTIMĂ RECOMANDATĂ

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

în evaluarea scenariilor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obținut punctajul maxim în cadrul analizei.

în analiza multicriterială au fost folosite următoarele criterii: costurile totale, estetica ansamblului, funcționalitatea zonei urbane și modalitatea de punere în valoare a monumentului hipic, fiecare dintre criterii fiind notat cu un punctaj între 1 și 5, unde 1 înseamnă cel mai slab punctaj, iar 5 cel mai bun punctaj

Punctajul se obține prin înmulțirea notei cu punctajul acordat importanței variabilei.

Cel mai mare punctaj care poate fi obținut în urma acestei analize pentru cele patru criterireste de 5 de puncte, iar scenariul ales va fi cea cu punctajul cât mai apropiat de cel maxim de 5 de puncte.

Scenariul cu cele mai mari "costuri totale” va obține punctajul cel mai mic, în vreme ce punctajul cel mai mare va fi acordat scenariului cu cele mai mici costuri totale.

"Estetica ansamblului” este analizată din punctul de vedere al imaginii arhitecturale a amenajărilor propuse.

„Funcționalitatea zonei urbane” este un criteriu important, scenariul care va respecta acest principiu urmând să primească punctajul maxim.

"Modalitatea depunere în valoare” se referă la felul în care sunt statuia lui luliu Maniu este pusă în valoare prin realizarea unui soclului potrivit. Punctajul maxim îl va primi varianta care prezintă imaginea cea mai plăcută și poziția cea mai potrivită în cadrul zonei studiate.

Variabile/Scenariul

Importanta variabilei

Scenariul 0

Scenariull

Scenariul 2

Nota

Punctaj

Nota

Punctaj

Nota

Punct aj

Costuri totale

0.20

1.00

0.20

2.00

0.40

3.00

0.60

Estetica ansamblului

0.30

1.00

0.30

5.00

1.50

1.00

0.30

Funcționalitatea zonei urbane

0.30

1.00

0.30

5.00

1.50

3.00

0.60

Modalitatea de punere în valoare

0.20

1.00

0.20

5.00

1.00

3.00

0,60

Total punctaj

1.00

4.00

1.00

17.00

4.40

10.00

2.10

Scenariul care a obtinut cel mai mare punctaj in urma analizei multicriteriale, respectiv 4,40 puncte, este “Scenariul 1”, respectiv varianta 2.

5.2. Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

Pentru implementarea prevederilor studiului de față, proiectantul propune aplicarea variantei cu investiție medie, respectiv construirea statuii luliu Maniu în Parcul Memorial Constantin Stere, conform Variantei 2, care corespunde Scenariului I.

Selectarea deciziei de promovare a investiției s-a făcut ca urmare a luării în considerare a criteriilor estetice si funcționale.

J                      ,

Avantajele scenariului recomandat:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona adiacentă, dar și omogen, întrucât se vor folosi aceleași materiale ca în cazul celorlaltor statui din zonă.

I

  • -  Se va asigura continuitatea pavajului din zonă cu cel din parc, creându-se ideea de unitate spațială și funcțională.

  • 5.3. Descrierea scenariului optim recomandat privind:

5.3.1. Obținerea și amenajarea terenului

Terenul afectat de lucrări, în suprafață de 5887 mp, este situat în intravilanul comun face parte din suprafața Parcului Memorial Constanstin Stere Bucov, având cafețfoi folosință curți construcții.

>                   J                                    5

Terenul aparține domeniului public al comunei Bucov conform HGR 1359/2001 și este aflat în administrarea și gestionarea Consiliului Local al Municipiului Ploiești conform HCL Ploiești nr. 57/20.12.1996.

Terenul este situat în UTR 14, subzona SP2 - subzona spații verzi amenajate cu acces limitat - Grădina Botanică, Grădina Zoologică, P.O.T. 25%, C.U.T. 0.25, Rh P, are acces din drum local.

Conform Certificatului de urbanism nr. 65 din 23.03.2018 utilizările admise sunt:

  • -  Circulații pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreținerea spațiilor plantate, oglinzilor de apă și accesului la activitățile permise;

  • -   Parcuri;

  • -  Amenajări pentru joc și odihnă;

  • -  Construcții pentru expoziții, activități culturale (spații pentru spectacole și biblioteci în aer liber, paviloane cu utilizare fexibilă sau diferite tematici);

  • -  Alimentație publică și comerț;

  • -  Sunt admise spațiile plantare, adăposturi, grupuri sanitare, spații pentru administrare și întreținere, construcții adăpost animale, mobilier urban, parcaje;

5.3.2. Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului

Pentru construirea statuii nu sunt necesare utilități.

  • 5.3.3. Soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional - arhitectural și economic a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși

  • a) Rezolvare funcțională

Prin tema de proiectare se propune modernizarea aleii din continuarea „Aleii Scriitorilor” în vederea realizării unei intervenții în folosul interesului public și în promovarea ubnor personalități care au contribuit la desăvârșirea unității si identității culturale ale neamului românesc.

J                                    J )                                 »

Din punct de vedere funcțional, în zonă va fi păstrat spațiul pietonal care se va integra din punct de vedere al imaginii arhitecturale și al funcțiunii cu parcul memorial.

Sistemul constructiv

întrucât construcția va fi amplată pe spațiul verde situat între două alei pietonale, nu vom interveni asupra pavajului pietonal.

Având în vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte si alte transformări de-a \ lungul timpului, pentru accesibilitate, în jurul statuii, se propune betonarea, fără modificarea îrtiadâncime a terenului. Ca urmare, se propune următoarea configurație:        ■ :


\\ • ■ ..

Strat de bază din balast foarte bine compactat Strat de beton simplu


\' ,• ' -

10 cm grosime ;

15 cm grosime

Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

Nu este cazul


  • b) Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura suprafeței pietonale și soclul statuii ce urmează a fi realizate se încadrează în categoria C de importanță normală.

Conform HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții construcțiile propuse se încadrează în clasa III de importanță.

  • c) Suprafața terenului

Suprafața terenului studiat este de 1400 mp.

d) Suprafață spațiu verde

Sv = 320 mp

e) Suprafață pavată

Sp = 1080 mp

f) Procentul de ocupare al terenului:

POT = 77%

g) Coeficientul de ocupare al terenului:

CUT = 0,77

Cadrul legal aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acesteia:
  • -  îndeplinirea cerințelor de calitate și condițiilor tehnice stabilite prin legea 10/1995 republicată

  • -  Normativele privind încadrarea seismica, acțiunea vântului și a încărcării la zapadă conform codurilor de proiectare P100-1/2013, CR 1-3-2012, CR 1-1-4/2012, CR 0-2012 și CR 6/2013 - pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor

  • -  Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

  • -  Normativul P-118-1/2013 privind siguranță la foc

  • -  Ordinul Ministrului Sănătății nr. 331/1999 pentru aprobarea normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor și de autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătății publice;

  • -  STAS 6472 privind microclimatul;

  • -  NP 008 privind puritatea aerului;

  • -  STAS 6221 și STAS 6646 privind iluminarea naturală și artificială;

  • -  Legea 137/1995 republicată privind protecția mediului;

  • -  Legea 107/1996 a apelor;

  • -  OG 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • -  HGR 188/2002 privind siguranța în exploatare


    5.3.4. Probe tehnologice și teste

    Nu este cazul.


Q

V.......

  • 5.4. Principalii indicatori tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții

5.4.1. Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții

Indicatorii maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, din care Construcții -montaj (C+M), în conformitate cu Devizul General este:

Valoare totală fără T.V.A.

(lei)

Valoare totală cu T.V.A.

(lei)

TOTAL GENERAL

62.463,18

74.236,34

Din care C + M

43.403,71

51.650,42

5.4.2. Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță

Prin realizarea obiectivului de investiții propus, „S.F. -Construire statuie luliu Maniu”, se vor atinge următorii indicatori de performanță:

  • -  Suprafață betonată                           Sp = 4 mp

  • -  Procentul de ocupare al terenului:            POT = 25 %

  • -  Coeficientul de ocupare al terenului:           CUT = 0,25

5.4.3. Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții

Principalii indicatori financiari și socio-economici au fost analizați la capitolul 4.6. și 4 7.

Astfel,

Rezultatele financiare ale proiectului sunt:

NPVf

- 290,043 RON

FRR

4,8 NK%

B/Cf

0

Și


5.4.4. Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni \

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 12 luni, din care primele 4 luni reprezintă perioada necesară pentru elaborarea proiectului tehnic și organizarea. și desfășurarea procedurilor pentru acchiziția lucrărilor necesare. Graficul orientativ de realizareainvestiției șste următorul:                                                                  r £ kT&X

Nr.

Cri


Activitate


5

10

15

20

25

30

35

40

45

zile

zile

zile

zile

zile

zile

zile

zile

zile


1.1.


1.2.


2.


2.1.


2.2.


2.3.


2.4.


2.5.


2.6.


3.


Realizare proiectare

Elaborare documentație avize

Elaborare proiect faza Studiu de Fezabilitate

Achiziție și realizare lucrări

Achiziție lucrări de execuție

Execuție lucrări desfacere, săpătură, cofraje

Execuție fundație soclu

Execuție lucrări platformă beton

Execuție soclu

Montare statuie

Recepția lucrărilor



  • 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

5.5.1. Rezistență mecanică și stabilitate

Structura de rezistență a statuii ce se va reamplasa a fost astfel concepută încât încărcările susceptibile a se exercita în timpul exploatării să nu determine nici unul din evenimetele următoare:

  • -  Prăbușirea totală sau parțială a construcției soclului;

  • -  Apariția unor deformații de o mărime inadmisibilă;

  • -  Deteriorări ale unor părți ale construcției, ca rezultat al deformării puternice a structurii de rezistență;

  • -  Distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporționate ca mărime în raport cu cauzele primare.

Alegerea sistemului constructiv al soclului a fost făcută ținând cont de natura terenului de fundare, de planeitatea acestuia și de zona amplasamentului, elemente determinate ca urmare a întocmirii studiului geotehnic.

Se propune realizarea structurii soclului din beton armat.

  • 5.5.2. Securitate la incendiu: Nu este cazul

5.5.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

La Execuția lucrărilor se vor respecta normativele în vigoare privind igiena, sănătatea oamenilor și protecția mediului.


Igiena mediului interior:    Nu este cazul

Igiena aerului:


i

Nu vor exista degajări de substanțe toxice, iar materialele de construcție și-finisajele ce vor fi puse în operă nu vor fi radioactive și nu vor emite substanțe toxice sau gaze nocive.

... i. o 9-

Igiena apelor: Nu este cazul

Igiena evacuării apelor uzate : Nu este cazul

Igiena evacuării gunoaielor:

Zona parcului este mobilată cu coșuri de gunoi. Gunoaiele menajere se depozitează în pubele omologate, amplasate în parc, până la preluarea lor de către o firmă specializată sau de serviciul specializat al primăriei, prin contract.

Se vor respecta următorele prevederi:

  • • STAS 6472 privind microclimatul;

  • • NP 008 privind puritatea aerului;

  • • STAS 6221 și STAS 6646 privind iluminarea naturală și artificială.

Se vor respecta următorele prevederi: NP 008 privind puritatea aerului.

Refacerea și protecția mediului

Prin proiect sunt prevăzute lucrări de protecție a mediului prin prevederea de dotări care să evite poluarea mediului înconjurător.

S-au respectat următorele prevederi:

  • • Legea 137/1995 (republicată februarie 2000) privind protecția mediului;

  • • Legea 107/1996 a apelor;

  • • Decret nr. 924 din 19.11.2001 privind promulgarea legii OG nr. 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • • HG 352 21.04.2005 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

•Ordinul MAPPM 462/1993;

  • • Ordinul MAPPM 125/1996;

•Ordinul MAPPM 756/1997.

Pe parcursul execuției lucrărilor de modernizare se vor asigura curățenia și ordinea în șantier.

După finalizarea lucrărilor de execuție, cadrul natural va fi readus la forma inițială prin îndepărtarea molozului și gunoaielor și transportarea acetora la groapa de gunoi a localității și se vor reface spațiile verzi existente.

Prin realizarea lucrărilor de construcții propuse nu sunt perturbate vecinătățile și nu vor fi tăiați arbori.

:      g5-'-.

Funcțiunea viitoare a zonei nu generează noxe sau alți factori de poluare ai mediului.

Colectarea deșeurilor menajere se va face selectiv, pe o platformă betonată, evacuarea acestora urmând a fi făcută de către o firmă specializată sau de serviciul specializat al primăriei, prin contract.                                                                   \

în consecință, lucrările propuse prin proiectul „S.F. - Construire statuie luliu Maniu” exploatare, amenajările propuse se încadrează în normele în vigoare.

Pentru îndeplinirea cerinței B (Siguranță în exploatare), s-au respectat următoarele prevederi:

  • • STAS 6131 privind dimensionarea parapeților și balustradelor;

  • • NP 063/2002privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții;

  • • Normativ NP 051/2012 privind măsuri pentru persoanele cu handicap locomotor;

  • • Măsuri de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

Pe durata execuției lucrărilor de construcții se vor respecta măsurile de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

  • 5.5.5. Protecția împotriva zgomotului: Nu este cazul

  • 5.5.6. Economie de energie și izolare termică

  • a) Izolarea termica și economia de energie:       Nu este cazul

  • b) Izolarea hidrofugă:      Nu este cazul.

5.5.7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

  • -  reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare;

  • -  durabilitatea construcțiilor;

  • -  utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

în cazul de față, principiul utilizării sustenabile a resurselor naturale este asigurat, durabilitatea în timp a construcției fiind certificată de respectarea Normativului P100 -1/2013, iar materiile prime și secundare folosite la construirea obiectivului sunt compatibile cu mediul.

5.5.8. Organizarea de șantier

Pentru realizarea obiectivului, va fi prevăzută și amenajarea, în incinta obiectivului, a organizării de șantier care va cuprinde lucrările provizorii necesare organizării de șantier.

Organizarea de șantier se va amenaja în zona imediată Aleii Scriitorilor din Parcul Memorial Constantin Stere. Terenul aferent obiectivului va fi împrejmuit cu un gard provizoriu.

Materialele de construcție cum sunt nisipul și balastul se vor putea depozita în incinta șantierului, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecție. Materialele de construcție care necesită protecție

SF - CONSTRUIRE STATUIE IULIU MANIU, PLOIEȘTI                            Pag.73 din 78

R O jB»

contra intemperiilor se vor depozita pe timpul execuției lucrărilor de construcție în ^€h$a parcului în locul sugerat de administrație, dacă este cazul.

Nu sunt necesare măsuri de protecție a vecinătăților.


U'-      .</ i >

\V*V-\                /

Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucriu^satiJa incendiilor. Pentru a preveni declanșarea unor incendii se va evita lucrul cu și în preajma surselor de foc. Dacă se folosesc utilaje cu acționare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecție în acest sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolație necorespunzătoare și a unor împământări necorespunzătoare.

MĂSURI Șl REGULI DE PROTECȚIE LA ACȚIUNEA FOCULUI

  • 1. Normele de protecție contra incendiilor se stabilesc în funcție de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistență la foc al elementelor de construcție, precum și de sarcina termică a materialelor și substanțelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C3000 - 94.

  • 2. Organizarea activității de prevenire și stingere a incendiilor precum și a evacuării persoanelor și bunurilor în caz de incendiu vizează în principal:

  • a. stabilirea în instrucțiunile de lucru a modului de operare precum și a regulilor, măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;

  • b. stabilirea modului și a planului de depozitare a materialelor și bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie;

c dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora și întreținerea lor în perfectă stare de funcționare;

  • d. organizarea alarmării, alertării și a intervenției pentru stingerea incendiilor la locul de muncă, precum și constituirea echipelor de intervenție și a atribuțiilor concrete;

  • e. organizarea evacuării persoanelor și bunurilor în caz de incendiu precum și întocmirea planurilor de evacuare;

  • f. întocmirea ipotezelor și a schemelor de intervenție pentru stingerea incendiilor la instalațiile cu pericol deosebit;

  • g. marcarea cu inscripții și indicatoare de securitate și expunerea materialelor de propagandă împotriva incendiilor.

  • 3. înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii trebuie să fie instruiți să respecte regulile de pază împotriva incendiilor.

  • 4. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucțiunile tehnice privind tehnologiile de lucru, precum și normele de prevenire a incendiilor.

  • 5. La terminarea lucrului se va asigura:

  • a. întreruperea iluminatului electric, cu excepția celui de siguranță;

  • b. evacuarea din incintă a deșeurilor reziduurilor și a altor materiale combustibile;

  • c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;

  • d. evacuarea materialelor din spații de siguranță dintre construcție și instalații.

• /

  • 6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate și. montate conformi

standardelor SRAS 297/1 și STAS 297/2;

5 .. ' " --

■ <

  • 7. Depozitarea subansamblelor și a materialelor se va face în raport cu comportarea la foc a acestora și cu condiția de a nu bloca căile de acces la apă și la mijloacele de stingere și spațiile de siguranță.

  • 8. Se interzice lucrul cu foc deschis la distanțe mai mici de 3 m față de elementele sau materialele combustibile fără luarea măsurilor de protecție specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru, zona se curăță de resturile și deșeurile rezultate. Materialele și substanțele combustibile se depozitează în locuri special amenajate, făreă pericol de producere a incendiilor.

  • 9. Pe timpul executării lucrărilor la șarpante și învelitori combustibile, este interzis focul deschis sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevăzute și asigurate cu protecțiile necesare.

  • 10. Șantierul trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:

  • - găleți din tablă, vopsite în culoarea roșie, cu inscripția « găleată de incendiu (2 buc.)

  • - lopeți cu coadă (2 buc.)

  • - topoare târnăcop cu coadă (2 buc.)

  • - căngi cu coadă (2 buc.)

  • - răngi de fier (2 buc.)

  • - scară împerechere din trei segmente (1 buc.)

  • - ladă cu nisip de 0,5 mc (1 buc.)

  • - stingătoare portabile

MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII

  • 1. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecție a muncii prevăzute în legislația în vigoare în special din «Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții» ediția 1993; Legea Protecției Muncii Nr. 90/1996; «Norme generale de protecție a muncii» ediția 1996, precum și «Norme specifice de protecție a muncii pentru diferite categorii de lucrări».

  • 2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare și a fișelor tehnologice elaborate de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecție a muncii. Se va verifica însușirea fișelor tehnologice de către întreg personalul din execuție.

  • 3. Dintre măsurile speciale ce trebuiesc avute în vedere se menționează:

  • - zonele periculoase vor fi marcate cu placaje și inscripții;

  • - se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeți, dispozitive);

  • - toate dispozitivele, mecanismele și utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare;

Pag. 75 din 78

- asigurarea cu forjă de muncă calificată și care să cunoască măsurile de protecție a muncii în vigoare din “Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții11, ediția 1993 cap. 1-41.                                                                          v

  • 4. Măsurile de protecție a muncii prezentate nu au un caracter limitativ, constructorul având obligația de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de-muncă.

5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice

Investiția publică pentru „Construire statuie luliu Maniu” va fi finanțată prin alocații de la bugetul local și/sau de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile și din alte surse legal constituite.

6. URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME

6.1   Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de

J                                       9

construire

Pentru proiectul „S.F. - Construire statuie luliu Maniu”, a fost emis de către Primăria Municipiului Ploiești Certificatul de urbanism nr. 65 din 23.03.2018

6.2   Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor special, expres prevăzute de lege

Pentru amplasamentul obiectivului „S.F. - Construire statuie luliu Maniu” nu a fost emis un Extras de Carte Funciară, terenul respectiv aparținând domeniului public al comunei Bucov, municipiului Ploiești, conform HGR nr. 1359/2001 și este aflat în administrarea ți gestionarea Consiliului Local al Municipiului Ploiești conform HCL Ploiești nr. 57/20.12.1996.

  • 6.3  Actul administrativ a autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

Agenția Regională de Protecție a Mediului Ploiești va decide, pe baza Notificării de mediu, dacă proiectul „S.F. - Construire statuie luliu Maniu” se supune sau nu procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată.

6.4  Avize conforme privind asigurarea utilităților

Pentru proiectul „S.F. - Construire statuie luliu Maniu”, Certificatul de urbanism prevede obținerea avizelor privind utilitățile urbane și infrastructura. Vor fi obținute următoarele avize:

  • -  Avizul furnizorului de gaze natural din zonă

  • -  Avizul furnizorului de energie electrică

    - Avizul de salubritate

    XZ.....

    AX

    6.5 Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate

    Imobiliară

    Nu este cazul

    '          .P*

6.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții si care pot condiționa soluțiile tehnice

Pentru acest obiectiv au fost solicitate și vor fi întocmite documentații și studii specifice pentru următoarele avize:

  • -  Avizul Direcției Județeană pentru Cultură Culte si Patrimoniu cultural National Prahova

  • -  Avizul Muzeului de istorie și arheologie

7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

9

7.1   Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

Enitatea responsabilă pentru implementarea investiției pentru proiectul „S.F. - Construire statuie luliu Maniu” este Primăria Municipiului Ploiești, instituție publică cu personalitate juridică care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

  • 7.2  Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea invetiției pe ani, resurse necesare

Durata de implementare a proiectului și de realizare a obiectivului de investiții „S.F. -Construire statuie luliu Maniu” este de 45 de zile calendaristice. Din aceasta, durata de pregătire a execuției (proiectare, achiziții asistență tehnică, achiziții de lucrări de execuție, etc.) este de 30 de zile, iar durata lucrărilor de execuție a lucrărilor de construcții este de 15 zile calendaristice.

Eșalonarea investiției se va face astfel:

Anul I:       100% din INV, respectiv 62.463,18 lei fără T.V.A și 74.236,34 lei cu T.V.A.

Din care C+M                         43.403,11 lei fără T.V.A. și 51.650,42 lei cu T.V.A.


7.3  Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

Având în vedere caracterul obiectivului de investiție și modalitatea de finanțare a acesteia, strategia de exploatare, operare și întreținere va fi în sarcina Direcției Servicii Publice.

Strategia de exploatare, operare și întreținere ce va fi întocmită, va respecta prevederile naționale și internaționale pentru exploatarea obiectivelor de tipul celui de față.

7.4  Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

Pentru buna funcționare a obiectivului se recomandă asigurarea curățeniei și ordinii publice în zona obiectivului.

8. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

în concluzie, se recomandă realizarea obiectivului de investiții “S.F. - Construire statuie luliu Maniu” pe baza Scenariului I din prezenta documentație.


Arh. Cristina I

Crisfina-lrirt | SĂP

Data elaborării S.F

15.10.2018


' ArâJtaet m

qf.proiectigiyahoo.rc> newenterprișgs^gWil^Qfl)-str. Va£șț.®tj ăr^.5-7,^n ȘfM tor ■?, Buaireăi'*

PROIEr


S.C. NI


[|VE ENTERPRISES S.R,lț


:CM.'^3/7ÎÎ330'-’Ș‘J \ țry/ 1^/^^50201?


' T                ■    =

' ARH. CRISTINA SAPLACAN


ARH. CRISTINA

SEMNĂTURA S STAMPILĂ:

ARH.

DESENAT.

ING. BltllblU GABRIElA

hF

REVIZIA

DATA


AUTOR


BENEFICIAR:

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

NUME PROIECT:

SF - Construire Statuie IULIU MANIU

ADRESA:

Parcul Constantin Stere Bucov, comuna Bucov, Jud. Prahova

NOTA:

CONȚINUTUL PREZENTULUI PROIECT ESTE PROTEJAT CONF. ART. 7 SI ART. 13 DIN LEGEA NR. 8/1996. SE INTERZICE REPRODUCEREA, DISTRIBUIREA, ÎMPRUMUTUL SAU ORICE ALTA FORMA DE UTILIZARE FARA ACORDUL SCRIS AL S.C CRINDESIGN PROIECT S.R.L

FAZA:

D.A.L.I

TITLU PAGINA

Plan incadrare in

zona

Legenda


DESENAT


Ing. Bindiu Gabriela


Obiectiv studiat

NR. PROIECT 06/2018

10.2018

A 01