Hotărârea nr. 78/2013

Hotãrârea nr. 78 privind aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câstigãtor si durata contractului de management de 3 ani pentru directorul general al Teatrului Toma Caragiu Ploiesti


ROMANIA

JUDEȚUL PRAHOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI


HOTĂRÂREA Nr. 78 privind aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câștigător și durata contractului de management de 3 ani pentru directorul general al Teatrului „ Toma Caragiu” Ploiești

Consiliul Local al Municipiului Ploiești:

văzând Expunerea de Motive a Primarului municipiului Ploiești Iulian Bădescu și Raportul de specialitate al Serviciului Resurse Umane, Organizare, Administrativ, Protecție Civilă și Protecția Muncii prin care se propune aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câștigător și durata contractului de management de 3 ani pentru directorul general al Teatrului „ Toma Caragiu” Ploiești, ca urmare a comunicării rezultatelor finale ale concursului de proiecte de management;

în baza prevederilor art.20, alin.5 al Ordonanței de Urgență nr. 189/2008, cu modificările și completările ulterioare, prin care se reglementează aprobarea prin hotărâre a autorității a rezultatului final al concursului, proiectul de management câștigător și durata pentru care se va încheia contractul de management;

în conformitate cu prevederile art.5 din Hotărârea Consiliului Local nr.471/2012 prin care s-a aprobat modelul-cadru al contractului de management pentru o perioadă de 3(trei) ani pentru Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești;

în temeiul art.36, alin.(9) și art.115, alin.(l), lit.”b” din Legea nr.215/2001, republicată, cu privire la administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare;

HOTĂRĂȘTE:

Art.l.-Aprobă rezultatul final al concursului, a proiectului de management câștigător și durata contractului de management de 3 ani pentru directorul general al Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești, conform anexelor nr.l și nr.2 ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2.-Aparatul de specialitate al primarului Municipiului Ploiești și Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art.3.-Direcția Administrație Publică, Juridic-Contencios, Achiziții Publice, Contracte va aduce la cunoștință prezenta hotărâre celor interesați.


Președinte de ședință

Gheorghe Sîrbi/ / _ u/,

\& Contrasemnează Secr


ROMÂNIA

EXPUNERE DE MOTIVE



JUDEȚUL PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEȘTI

la proiectul de hotărâre privind aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câștigător și durata contractului de management de 3 ani pentru directorul general al Teatrului „ Toma Caragiu” Ploiești

Prin art.20, alin.5 al Ordonanței de Urgență nr. 189/2008, cu modificările și completările ulterioare se reglementează aprobarea prin hotărâre a autorității a rezultatului final al concursului, proiectul de management câștigător și durata pentru care se va încheia contractul de management.

Totodată potrivit prevederilor art.5 din Hotărârea Consiliului Local nr.471/2012 a fost aprobat modelul-cadru al contractului de management pentru o perioadă de 3 (trei) ani pentru Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești.

Concursul organizat potrivit prevederilor legale a constat in trei etape, respectiv :

  • -  etapa I - selecția dosarelor depuse de candidați până pe data de 05.02.2013,

  • -  etapa II - analiza proiectelor de management depuse de candidați până pe data de 19.02.2013 ;

  • -  etapa III - interviu în data de 26.02.2013.

în urma rezultatului obținut, doamna NICOLESCU RALUCA a fost declarată “admis”, urmând ca rezultatul final al concursului și proiectul de management câștigător să fie aprobate prin hotărâre de consiliu local.

Având în vedere cele de mai sus propun aprobarea prezentului proiect de hotărâre.


MUNICIPIUL PLOIEȘTI                             ^=ț

SERVICIUL RESURSE UMANE, ORGANIZARE,          Z/ '

ADMINISTRATIV, PROTECȚIE CIVILĂ ȘI PROTECȚIA MUNCII


?: r

------------------------------------------------------- ‘« n u ■*f k v>Z

la proiectul de hotărâre privind aprobarea rezultatului final al concursului,


RAPORT DE SPECIALITATE


C. ț


a proiectului de management câștigător și durata contractului de management de 3 ani pentru directorul general al Teatrului „ Toma Caragiu” Ploiești

Potrivit prevederilor art.4 din Ordonanța de Urgență nr. 189/2008, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea organizează concurs de proiecte de management în vederea încredințării managementului instituțiilor publice de cultură, iar potrivit prevederilor art. 7 caietul de obiective se întocmește de către autoritate și se aprobă prin hotărâre a autorității.

Astfel prin Hotărârea Consiliului Local nr.471/2012 s-a aprobat Regulamentul-cadru de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management, precum si modelul-cadru al caietului de obiective si contractul de management pentru o perioadă de 3(trei) ani pentru Teatrul „ Toma Caragiu” Ploiești.

Pentru desfășurarea concursului de proiecte de management, la nivelul autorității s-a înființat comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor, ai căror membrii au fost numiți prin hotărâre a autorității, respectiv dispoziție a primarului, comisie ce a fost alcătuită din specialiști în domeniu și din reprezentanți ai autorității.

Concursul a constat in trei etape, respectiv :

  • -  etapa I - selecția dosarelor depuse de candidați până pe data de 05.02.2013,

  • -  etapa II - analiza proiectelor de management depuse de candidați până pe data de 19.02.2013 ;

  • -  etapa III - interviu în data de 26.02.2013.

In urma desfășurării celor 3 (trei) etape ale concursului s-a obținut următorul rezultat final :

NICOLESCU RALUCA        - nota 9.91

în urma rezultatului obținut, doamna NICOLESCU RALUCA a fost declarată “admis”, urmând ca rezultatul final al concursului și proiectul de management câștigător să fie aprobate prin hotărâre de consiliu local.

Totodată potrivit prevederilor art.5 din Hotărârea Consiliului Local nr.471/2012 a fost aprobat modelul-cadru al contractului de management pentru o perioadă de 3 (trei) ani pentru Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești.

Urmare celor menționate mai sus, avizăm favorabil proiectul de hotărâre anexat.

Șef serviciu Resurse Unj^ne, Organizare, Administrativ, Prot

Angel


și Protecția Muncii â - Daniela



Direcția Administrație Publică

Juridic - Contencios, Achiziții Publice, Contracte Director executiv

Alexandru Iulia Alina

mL

ROMÂNIA

JUDEȚUL PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEȘTI


PROCES-VERBAL

încheiat astăzi 26.02.2013 de comisia constituită în vederea organizării concursului de proiecte de management Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești.

Concursul a constat in trei etape, respectiv :

  • - etapa I - selecția dosarelor depuse de candidați până pe data de 05.02.2013,

  • - etapa II - analiza proiectelor de management depuse de candidați;

  • - etapa III - interviu:

Rezultatele concursului sunt prezentate în anexa ce face parte integrantă din procesul verbal.

în urma desfășurării celor 3(trei) etape ale concursului s-a obținut următorul rezultat final:

NICOLESCU RALUCA        - nota 9.91

în urma rezultatului obținut, doamna NICOLESCU RALUCA a fost declarată “admis”, urmând ca rezultatul final al concursului și proiectul de management câștigător să fie aprobate prin hotărâre de consiliu local.

Prezentul proces verbal s-a încheiat în 3(trei) exemplare.

COMISIA:

  • 1. BĂZĂVAN IOLANDA

  • 2. BUZOIANU DANIELA

  • 3. GHIORGHIȚĂ MARILENA


SECRETAR COMISIE ANGEL    ANA DANIELA


ROMÂNIA

JUDEȚUL PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEȘTI


SITUAȚIA

rezultatului final al concursului de proiecte de management pentru Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești

Nr. crt.

Numele și prenumele

Rezultat prima etapă

Rezultat interviu

Rezultat final

0

1

2

3

4

1.

NICOLESCU RALUCA

9.83

10.00

9.91

Proiectul domnului Marian Stanoevici Bogdan Dragoș Aurelian a fost eliminat din concurs deoarece a conținut informații referitoare la identitatea autorului, respectiv pe ultima filă a proiectului și-a trecut numele și prenumele și a semnat.

COMISIA:


  • 1. BĂZĂVAN IOLANDA

  • 2. BUZOIANU DANIELA

  • 3. GHIORGHIȚĂ MARILENA



SECRETAR COMISIE

ANGELESCU ANA DANIELA

MUNICIPIUL PLOIEȘTI

004092

2 8. FEB. 2013


Situația rezultatului final al concursului de proiecte de management, pentru Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești

Nr crt.

Numele si prenumele

Rezultat prima etapa

Rezultat interviu

Rezultat final

Rezultat final

1.

NICOLESCU RALUCA

9.83

10.00

9.91

ADMIS

2.

MARIAN-STANOEVICI BOGDAN DRAGOȘ AURELIU

RESPINS

-

-

RESPINS

Proiectul domnului Marian - Stanoevici Bogdan Dragoș Aureliu a fost eliminat din concurs deoarece a conținut informații referitoare la identitea autorului, respectiv pe ultima fila a proiectului și-a trecut numele și prenumele și a semnat.

SECRET AR7 COMISIE

ANGEL^cWNA - DANIELA

Afișat azi, 28.02.2013, ora 16.30’ la sediul Primăriei Municipiului Ploiești și la sediul Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești.






A. ANALIZA SOCIOCULTURALA A MEDIULUI IN DESFASOARA ACTIVITATEA INSTITUȚIA SI PROPLNfM^RIVI^ EVOLUȚIA ACESTEIA IN SISTEMUL INSTITUȚIONAL E

  • a.l Instituții și organizații care se adresează aceleiași comunități:

Municipiul Ploiești, reședința județului Prahova, având o populație de aproximativ 250.000-300.000 de locuitori, este un important centru politic și administrativ, economic și financiar, cu o puternică structură universitară - din partea de sud a României. în municipiul Ploiești, un număr de 5 colegii naționale, 10 colegii tehnice si economice, 18 dcoli cu clasele I-VIII si 26 de grădinițe, o universitate care cuprinde, alături de facultăți cu profil tehnic, și facultăți cu profil umanistic (Facultatea de Litere, Științe Sociale și Politice, Drept administrativ, etc.), alături de o multitudine de instituții și întreprinderi de stat și private, care conțin intrinsec publicul spre care instituțiile de cultură aflate în județ își îndreaptă activitatea, în speță, teatrul.

Activitatea culturală în județ este susținută, alături de Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești, de Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” Ploiești, Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul de Artă „Ion Ionescu Quintus” Ploiești, Muzeul Județean al Științelor Naturii Ploiești, Casa de Cultură „I.L.Caragiale” Ploiești, Filiala Prahova a Uniunii Artiștilor Plastici Ploiești, Școala Populară de Artă și altele. în acest context, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești are posibilitatea și misiunea de a se adresa prin intermediul producțiilor celor trei secții pe care le conține -Dramă, Revistă, Păpuși, tuturor categoriilor de vârstă și preocupări.

a.2 Participarea instituției la proiecte și programe internaționale:

Pentru realizarea acestui important deziderat în activitatea teatrului, trebuie mai întâi să fie îndeplinită o condiție esențial-necesară care se impune: realizarea unor spectacole de înaltă ținută artistică. Este, de asemenea, importantă participarea la importante festivaluri din România (participare internațională): Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Festivalul Internațional de Teatru „Shakespeare” de la Craiova, Festivalul Internațional de Teatru „Interferențe”,organizat de Teatrul Maghiar din Cluj. Această participare ar înlesni popularizarea spectacolelor și realizarea de noi relații cu directori de festival din țară și străinătate.

O altă direcție pe care se poate acționa ar fi colaborarea cu regizori străini, capabili să realizeze spectacole care să prezinte interes în teatrele și țările din care vin.

Totodată, va exista preocupare pentru atragerea de fonduri europene pentru proiecte culturale internaționale. în acest sens, un accent sporit va fi pus pe colaborarea cu Institutul Cultural Român, prin filialele sale externe, căutând și sprijinul ministerului Culturii și Cultelor.

Pentru anul 2013, se va încerca transformarea propriului festival de teatru într-unul internațional.

Festivalul de Jazz Ploiești „Hot Jazz Summit”, aflat la a VIII ediție, este o altă direcție pe care teatrul o va urma în realizarea de proiecte internaționale, oferite publicului ploieștean.

Vor fi gândite noi proiecte pentru secțiile păpuși și revistă, care să permită realizarea unor turnee în străinătate.


  • a. 3 -a.4 Cunoașterea activității instituției de către comunitatea beneficiară șltifâițufl^ pentru îmbunătățirea promovării:

Imaginea teatrului este dată de ceea ce s-a decantat în percepția publicului dini ea pe care și-a asumat-o. Modalitatea prin care teatrul se impune publicului său, presupune mai multe zone de interfață cu acesta: produsele și serviciile (ceea ce faci, oferi, vinzi), ambientul (unde faci, oferi, vinzi), comunicare (cum explici ceea ce faci, oferi, vinzi), produsele și serviciile teatrului își pot crește sau minimaliza valoarea în funcție de modalitățile de promovare și ambientul în care ele se desfășoară. De aceea, diversificarea și intensificarea modalităților de informare a publicului e imperios necesară.

Se au in vedere, in acest sens, informări săptămânale asupra programelor teatrului, interviuri cu realizatorii lor (actori, regizori, cântăreți, secretariat literar) la diferitele posturi TV existente în oraș, posibile prin realizarea unor parteneriate media.

De asemenea, este necesara si îmbunătățirea aspectului și mărirea numărului punctelor de afîșaj publicitar în perimetrul municipiului Ploiești.

Va fi intensificată și îmbunătățită consistența și structura site-ului teatrului pentru o mai mare viz, concomitent cu o generalizare a publicității prin afișe și flyere în mijloace de transport în complexele comerciale pe raza municipiului.

In ceea ce privește ambientul desfășurării activității, e necesară o preocupare continuă a îmbunătățirii calității și condițiilor de vizionare a spectacolelor - astfel încât spectatorii, prin comunicarea impresiilor să se transforme în adevărați agenți publicitari. Din păcate, la acest capitol există cel puțin un motiv să fim îngrijorați, datorită spațiului neatractiv (sala Cercului Militar), în care secția Păpuși își desfășoară activitatea.

De asemenea, în activitatea teatrului și în relația lui cu publicul spectator, ar surveni o îmbunătățire simțitoare, dacă am reuși să identificăm și să amenajăm un nou spațiu de joc (neconvențional - beci, hală) în care să fie transferate spectacolele „studio” existente deja în repertoriul teatrului și montate altele noi, adaptate la acel spațiu. Experiența de până acum a teatrului nostru și a altor teatre demonstrează că astfel de spectacole suscită interesul publicului tânăr.

a5 Reflectarea instituției în presa de specialitate:

Calitatea și ritmicitatea realizării spectacolelor oferite publicului stau la baza împlinirii acestui deziderat. O relație constantă cu revistele de specialitate (Teatrul Azi, Scena.ro), publicațiile culturale (Observatorul Cultural, Cultura, Adevărul Literar și artistic, România Literară, etc.) este necesară și obligatorie. Ea se poate realiza prin informări ritmice asupra activității teatrului, invitații la premiere, invitații Ia spectacolele desfășurate în București. Consilierul artistic va înlesni realizarea unor interviuri cu realizatorii spectacolelor (actori, soliști, regizori, scenografi, coregrafi). Se va apela, de asemenea, Ia o campanie publicitară mai vizibilă, la posturi de radio și TV naționale și locale. Toate acestea se vor realiza în funcție de cadrul legislativ ce statuează activitatea de publicitate pentru instituțiile bugetare și în funcție de nivelul fondurilor alocate pentru această activitate în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli.

a. 6 Profilul, portretul beneficiarului actual:

O analiză cu caracter sociologic asupra populației municipiului Ploiești și a județului Prahova va înlesni realizarea portretului beneficiraului actual spre care se îndreaptă activitatea instituției. In acest sens va fi utila cunoașterea minuțioasă a strategiei populației pe categorii de vârstă și preocupări socio-culturale, a procentului copiilor de vârstă cuprinsă între 4-9 ani, al elevilor între 10-15, al elevilor


de liceu și studenților, al populației cu varsta între 18-30 ani și structura socială a populației de peste 30 de ani.

Consider, de asemenea important relevarea prin acest studiu a zonelor în care ă locuiesc și își desfășoară activitatea (cartiere, localități), și posibilitatea ca ei să fie interesați și să ajungă să participe (ca spectatori) la desfășurarea activităților teatrului.

Tot prin acest studiu putem afla care este nivelului de interes pentru actul de cultură (cititori, abonați ai bibliotecilor, cumpărători de ziare și reviste, publicații cu specific cultural, participanți la alte activități cu caracter cultural - expoziții, vernisaje, concerte, spectacole în aer liber) din municipiu și județ.

întrucât realizarea unui astfel de studiu, deși extrem de relevant prin prisma informațiilor furnizate, ar presupune un efort financiar substanțial, pentru inceput el poate fi suplinit prin organizarea unor campanii trimestriale de consultare a publicului prin intermediul chestionarelor oferite la intrare în sala teatrului. Informațiile primite vor fi procesate și analizate, căutându-se soluții pentru îmbunătățirea activității instituției în funcție de gusturile și nevoile publicului.

Toate aceste informații, alături de experiența dobândită în timp de direcțiile de specialitate ale teatrului, respectiv, agenția teatrală, secretariat literar, consiliile artistice de secții, consiliul administrativ, ajută la realizarea portretului beneficiarului actual spre care teatrul trebuie sa își orienteze activitatea.

Estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari:

Printre noile proiecte gândite în programul de management 2013-2016 se numără:

  • - Spectacole-lectură, în colaborare cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie.

  • - „Teatrul Lunar”, program de atragerea copiilor spre teatru.

-Programare periodică a spectacolelor în orașele din județ și în județele limitrofe, va determina atragerea de public nou de diferite categorii socio-profesionale și de vârstă, spre sălile de spectacol.

  • - Proiectul „noi actori, noi regizori, viitoare vedete”, care se va dezvolta în parteneriat cu U.N.A.T.C. București, va prilejui cunoașterea de către publicul ploieștean a noilor generații de actori și regizori și atragerea unui mai mare număr de tineri care ar fi interesați să vină în contact cu creațiile acestora.

  • - Diversificarea spațiilor de joc gândite pentru o parte din producțiile teatrului (parcuri, pietonalul din fața teatrului, spectacole de bar) va avea de asemenea, drept consecință, atragerea unor alte categorii de public spre actul teatral.

  • a. 7 Beneficiarui-țintă al activităților instituției

Este, în primul rând, spectatorul plătitor de bilet, de toate categoriile de vârstă și de diverse preocupări socio-culturale.

Programele și proiectele teatrului vor fi gândite astfel încât diverse categorii sociale (bătrâni pensionari, copii, făcând parte din familii dezorganizate sau cu grave probleme financiare, tineri care încă nu au dezvoltat înțelegere și atracție pentru actul teatral) să fie puși în contact și atrași cu/spre acesta (termen permanent).

Spectacole stradale, seri de poezie și muzică în spațiile deschise, spectacole cedate, intrarea în contact direct prin implicarea lor în activitățile teatrului (cu elevi ai liceelor și colegiilor ploieștene) au același scop.

O preocupare specială va fi atragerea și mărirea numărului de mici spectatori, viitor public matur - prin diversificarea activităților de spectacol a secției Păpuși. Din păcate, spațiul în care secția își desfășoară momentan activitatea, nu e un argument în favoarea realizării preocupărilor noastre.

  • a. 8 Descrierea modului de dobândire a cunoașterii categoriilor de beneficiari

- a fost inclusă la dezvoltarea punctului A.6

  • a.9 Utilizarea spațiilor instituției

La acest capitol trebuie subliniată (din nou) situația grea și complicată în care cele trei secții (practic trei teatre - Păpuși, Revistă, Dramă) se află. împărțind spațiul de desfășurare a repetițiilor și spectacolelor (Dramă, Revistă), și a spațiilor de depozitare a decorului, recuzitei și costumelor (Păpuși, Revistă, Dramă) posibilitățile de desfășurare și dezvoltare a activităților sunt simțitor îngreunate și reduse.

în urma retrocedării clădirii teatrului de păpuși „Ciufutici”, secția Păpuși activează acum -printr-un contract de închiriere, în sala Cercului Militar, unde „beneficiază” de minime condiții de desfășurarea a activității. Astfel, de la sfârșitul anului 2012 (noiembrie), din cauza frigului, spectacolele de duminică au fost mutate în sala Teatrului „Toma Caragiu”.

Au fost retrocedate și s-au pierdut, pe rând, spații proprii de depozitare a decorurilor.

Acum, teatrul folosește un depozit închiriat de la UCECOM, cheltuind astfel substanțial cu chiria și transportul decorurilor de la și până la teatru.

Ședințele săptămânale cu participarea conducerii teatrului, șefilor de secții, regizorilor tehnici și șefilor mașiniști sunt esențiale în programarea activității și folosirea judicioasă a timpilor și spațiilor de repetiții și spectacole.

Foaierele teatrului, pe lângă destinația normală de primire și acces a publicului, găzduiesc expoziții de artă plastică și fotografică, expoziții proprii foto, documentare și scenografice.

Foaierul teatrului este de asemenea folosit, ca spațiu de conferințe în sistem de închiriere, iar în perioadele electorale, drept Casă a Căsătoriilor.

a. 10. Propuneri de îmbunătățiri ale spațiilor : modificări, extinderi, reparații, reabilitări

Numeroasele retrocedări de spații (sala de spectacole, magazie de costume, spații de depozitare decoruri) au determinat existența unei situații critice actuale în ceea ce privește modul în care instituția își desfășoară activitatea, precum și în privința cheltuielilor substanțiale pe care teatrul le are în plus, fiind obligat să plătească chirii care se adaugă, mărind bugetul de cheltuieli.

Va constitui o preocupare majoră determinarea intrării în reparații a clădirii de pe Bld. Independenței nr.14. Reintrarea acestei clădiri în circuitul de spectacole ar rezolva, în mare măsură, problemele actuale. Dimineața, secția Păpuși și-ar desfășura activitatea în condiții normale, în relație cu un public tânăr, care trebuie obișnuit și atras spre spectacolele de teatru iar seara, secțiile Dramă sau Revistă și-ar putea prezenta spectacolele, fără a mai împărți sala teatrului. De asemenea, în curtea clădirii s-ar putea amenaja spații de depozitare a decorurilor, lucru care ar elimina cheltuielile generate de închirieri de spații de la alte instituții, de asemenea, ar fi rezolvată situația precară a spațiilor în care își desfășoară activitatea atelierele de tâmplărie și fierărie, extrem de importante în realizarea decorurilor de spectacole.

Cu ocazia reamenajării clădirii, trebuie găsită soluția creerii unor spații de locuit (camere - garsonieră), care ar determina, de asemenea, eliminarea cheltuielilor actuale (substanțiale), pe care teatrul le are cu cazarea colaboratorilor ( scenografi, regizori, coregrafi), și, nu în ultimul rând,


ar duce la îmbunătățirea condițiilor de lucru și viață a actorilor angajați ai teatrului, navetiști la București (realitate specifică teatrului ploieștean).

Conștienți fiind că intrarea în reparații a clădirii din Bld. Independenței imediat nevoile teatrului (reparațiile durând cel puțin doi ani), pe termen scurt este necesară identificarea unui spațiu adecvat pentru desfășurarea spectacolelor de studio, existente deja în repertoriu și a celorlalte activități care vor exista (recitaluri, proiecte mici, conferințe de presă, întâlniri și discuții cu publicul).

în ceea ce privește spațiile de depozitare, se vor căuta soluții astfel încât ele să fie cât mai judicios folosite. In acest sens se va avea in vedere eliberarea spațiilor de materialele și decorurile deja casate și nefolosibile; depozitarea materialelor recuperate într-un spațiu din afara teatrului; transportul decorurilor spectacolelor care se joacă în săptămâna în curs la/de la teatru (în depozitul de la UCECOM), evitându-se astfel blocarea magaziilor existente lângă sala de spectacole, și permițându-se astfel o mai bună manipulare a lor pe scenă.

Se vor gândi si reamenajari ale spatiilor actuale , in acest sens in spațiile existente la etajul superior al clădirii se va continua instalarea unor dulapuri (produse la atelierul propriu de tâmpi ărie), care să permită depozitarea costumelor și păstrarea lor în bune condiții pentru secțiile Dramă și Revistă.

Spațiul de la etajul doi (actualul atelier de pictură și tapițerie) se va reorganiza astfel încât să își poată desfășura activitatea acolo și atelierul croitorie-bărbați, existent acum într-un spațiu de Ia UCECOM (alături de atelierul de pictură).

Se va avea în vedere curățirea și reorganizarea spațiilor de sub scenă și de la subsolul de sub foaierul principal. Acest lucru va constitui o preocupare permanentă pentru a putea strânge și păstra, în condiții optime de folosire, a unei importante colecții de recuzită, esențială la realizarea spectacolelor.

B. ANALIZA ACTIVITĂȚII PROFESIONALE A INSTITUȚIEI ȘI PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA ACESTEIA

în perioada 2010-2012, la Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești, a fost în scenă un număr de 15 spectacole la secțiile Dramă, Revistă, Păpuși.

  • b.l Analiza programelor/proiectelor instituției

La o analiză mai atentă, se pot observa unele dezechilibre în organizarea și realizarea muncii la aceste spectacole. Dacă la secțiile Revistă și Păpuși, Ia fiecare montare a fost implicat, de fiecare dată, tot personalul artistic al secțiilor, ceea ce face să se ajungă la o supra-aglomerare și oboseală a actorilor, balerinilor și cântăreților, la secția Dramă există, în fiecare an, un număr substanțial de actori, care nu sunt folosiți sau sunt folosiți de serviciu, nepunându-se în valoare potențialul lor artistic, ajungându-se la o stare de nemulțumire față de activitatea secțiilor. în repertoriul fiecărei secții există spectacole cu o vechime de cinci-șase ani (la secția Păpuși, unele și mai vechi), lucru care determină spectatorul să aibă o reacție de plictiseală față de oferta teatrului - chiar dacă el, spectatorul, nu a văzut încă acel spectacol.Existența unui număr substanțial de colaboratori în spectacole are, drept urmare, o programare anevoioasă a acestor producții, și deci, slaba eficiență a spectacolelor în raport cu costurile financiare și de energie. Realizarea unor spectacole având decoruri enorme face ca ele să nu poată fi programate decât foarte rar pe scena proprie și să nu poată fi deplasate deloc pe alte scene (București, alte orașe, turnee, festivaluri).

Faptul că spectacolele - fie cele realizate ca spectacole cu publicul în sală sau în regim


fi q-studio (cu publicul pe scenă), se joacă în același spațiu posibil și existent al teaWjpi, du^|l^ii numărului de spectacole posibile ale teatrului.

Spațiul impropriu (sala de ședințe a Cercului Militar) în care secția de desfășoară activitatea, impune necesitatea ca în fiecare duminică dimineața,              să se

desfășoare în sala teatrului ba, mai mult, pentru o mai bună vizibilitate, uneori, ele mai au loc în aceeași sală, și la orele normale de spectacole (orele 18:30). Toate aceste probleme ar putea fi atenuate sau chiar eliminate printr-o atentă și judicioasă programare a realizării fiecărei producții - spectacole cu distribuții mai mici și mai flexibile, chiar dubluri acolo unde se impune și este posibil.

Folosirea potențialului artistic într-o mai mare măsură, diversificând proiectele de repertoriu astfel încât titlurile propuse să asigure, prin rolurile conținute folosirea unui număr cât mai mare de actori, și să îi determine să realizeze creații de facturi diferite.

Colaborarea cu un număr mai mare de regizori (alături de cei actuali, de certă valoare), care prin viziuni și disponibilități artistice diferite, să inducă o stare nouă de spirit colectivelor artistice ale fiecărei secții.

Pentru a fi posibilă eficientizarea fiecărei producții ca număr de spectacole și spectatori, se impune:

o identificarea și amenajarea unui spațiu care să permită desfășurarea, în paralel cu spectacolele din sala teatrului, a spectacolelor de studio și a altor spectacole (proiecte mici) care vor fi realizate.


o o susținută campanie publicitară de promovare a producțiilor teatrului.

o ibunătățirea și mărirea numărului de puncte de afișaj din oraș, chiar apelarea la alte puncte de afișaj ale altor instituții (muzee, școli, universitate).

o realizarea de contracte de publicitate sau parteneriate cu posturi de radio și TV existente în Municipiul Ploiești.

o informări de presă periodice la nivel național.

o realizarea înregistrărilor la nivel profesionist a spectacolelor în colaborare cu posturile locale de TV, sau chiar în parteneriat cu U.N.A.T.C „I.L.Caragiale” București.

o pentru o mai mare și de calitate vizibilitate a instituției pe plan local și național, se impune o atenție deosebită în menținerea și desfășurarea anuală a celor două festivaluri existente deja în teatru (Festivalul de Jazz și Festivalul Național de Teatru „Toma Caragiu” Ploiești), la un înalt nivel calitativ, organizatoric și artistic.

o alături de realizarea de spectacole de un înalt nivel profesional, un vector important al activității teatrului va trebui gândit și dezvoltat, acesta realizând implicarea în viața comunității. Vor fi gândite, pentru fiecare secție în parte, proiecte și programe cu impact social îndreptate spre toate categoriile de public, copii, adulți, pensionari, elevi intelectuali, categorii de persoane defavorizate. Va fi continuată relația cu Inspectoratul Școlar Prahova, pentru realizarea Festivalului de Teatru Liceal, premieri ale olimpicilor, Festivalul de Dans Clasic și alte manifestări școlare ale diferitelor instituții de învățământ din Municipiu Ploiești.

o vor continua și se vor îmbunătăți relațiile cu instituțiile de cultură din județ și din municipiul Ploiești.

  • b.2 Analiza participării la festivaluri, gale și concursuri

De-a lungul timpului, activitatea teatrului ploieștean a cunoscut perioade (justificate de starea financiară, locativă și artistică) de o mare calitate artistică, dar și scăderi și realizări mai șterse din diferite și explicite motive.

Realizările de o certă calitate artistică au fost legitimate (pe lângă un număr ridicat de spectatori și vizibilitate în presă), de premii și invitații de participare la festivaluri din țară și străinătate.


în perioada următoare se va urmări, pe lângă înalta calitate artistică a reali!hg$ propuse, o amplă stabilire de contacte și de furnizare de informații cu importantele rețele teatrale din țară și străinătate. Se va urmări cu precădere participarea (susținută de calitatea spectacolelor, dar și de natura relațiilor stabilite cu organizatorii lor), la festivaluri importante din țară, cum ar fi Festivalul Internațional de la Sibiu, Festivalul Teatrului Maghiar din Cluj, Festivalul Shakespeare de la Craiova. Urmarea participării la astfel de festivaluri este că ea aduce, de cele mai multe ori (în funcție de calitatea spectacolului), invitații la altele din străinătate, facilitând contactul

direct cu importanți directori de festivaluri din Europa și alte zone din lume.

Continuarea și îmbunătățirea organizării Festivalului de Teatru „Toma Caragiu”, va constitui, de asemenea, o modalitate de a stabili noi legături de colaborare cu alte teatre din țară și străinătate, înlesnind astfel un mai intens dialog de specialitate.


  • b.3 Analiza misiunii actuale, a instituției

Misiunea teatrului, ca instituție de spectacole, este de a oferi diverselor categorii de public un număr mare de spectacole de calitate, care să constituie o alternativă deosebit de atractivă pentru ocuparea timpului liber.

Piese de teatru valoroase din repertoriul național și universal, precum și valoarea artistică a fiecărui spectacol susținută de calitatea actorilor trupei ploieștene vor fi punctul de pornire în preocuparea permanentă de a face ca un număr din ce în ce mai mare și mai variat de spectatori să vină în contact, ridicându-și nivelul de cultură, stabilind o legătură durabilă cu teatrul.

într-un oraș ca Ploiești, instituția teatrală are un rol extrem de complex.

înainte de toate, teatrul subvenționat are misiunea de a satisface o bună parte din nevoile culturale ale comunității. Lui îi revine misiunea de a deschide, a forma și a întreține gustul tinerilor, apetitul lor cultural, corei ându-se cu cele mai noi tendințe în arta spectacolului și în dramaturgie. Totodată, consider că teatrul are datoria să se implice în social, în actualitate, pentru că el poate și trebuie să ne ajute să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Firește, asta nu înseamnă că el poate să-și neglijeze și cea mai plăcută dintre îndatoririle sale - aceea de a oferi un divertisment de înaltă ținută artistică, mai cu seamă într-un context precum acela al nostru, în care teatrul comercial de bună calitate încă lipsește.

în felul acesta, teatrul își poate spori în permanență audiența, cuprinzând categorii din ce în ce mai diferite de public. Un accent aparte urmează sa fie pus pe efortul de a atrage și categorii de spectatori din zonele sociale defavorizate cultural și economic, în special tineri. în acest context, o direcție importantă misiunii noastre constă în implicarea activă în viața comunității și prin alte activități decât spectacolele propriu-zise.

  • b.4 Concluzii

Gândirea sarcinilor și obiectivelor în activitatea viitoare a teatrului trebuie să pornească de la o analiză serioasă a situației și specificului instituției. Astfel, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești este de fapt un complex cultural unind sub titulatura de „secție” trei teatre cu specific diferit ca manifestare artistică diferită: secția Dramă, secția Păpuși, secția Revistă, având fiecare o organigramă a ei în ceea ce privește realizarea de spectacole (corp, tehnic) și propriile ei structuri de inventar (sunet, lumini), au în comun doar partea administrativ-financiară și clădirea în sine a teatrului. De aici, situația specială în care teatrul trebuie să își programeze și să își desfășoare activitatea.

în acest context, este foarte importantă armonizarea demersurilor artistice ale celor trei secții într-un mesaj cultural coerent, unitar, care să se coaguleze într-o identitate culturală complexă, dar precisă. Este necesar să nu mai existe diferențe de nivel artistic între oferta de spectacole a celor trei


secții. Toate cele trei secții ale Teatrului Toma Caragiu vor trebui să ofere pnklu^țn JalităfW modeme, incitante, evitând formulele vetuste, uzate. Fără a cădea în experimente aritfâ^auji^'e^e nevoie ca toate cele trei secții să caute limbaje noi, să-și actualizeze repertoriile șimeidâlitațtl^ de abordare.

Principalele direcții pentru îndeplinirea misiunii sunt:

  • a. Deoarece secția Păpuși este un pilon esențial și definitoriu în formarea continuă a viitorului public (fiind prima poartă pe care copilul intră și află ce este teatrul, fiind astfel câștigat sau nu, ca viitor spectator), este imperios necesară găsirea unei soluții de îmbunătățire a spațiului în care își desfășoară în prezent activitatea (sala Cercului Militar).

  • b. Este esențial pentru teatru (de cel puțin de 30 de ani se spune acest fapt), că fosta sală a Revistei, din Bld. Independenței nr. 14, să intre, în sfârșit, în reparații capitale, să fie modernizată și redată teatrului, și astfel, publicului ploieștean. Proiectul existent, având ca destinație convenită cu Primăria Municipiului Ploiești - „Teatru pentru Copii și Tineret” (pe baza proiectului arhitectului Constantin Hăinărescu) ar trebui studiat, eventual îmbunătățit, pentru a servi cât mai bine diferitelor genuri de spectacole care s-ar desfășura acolo - spectacole de tip studio, spectacole pentru copii, spectacole de revistă, și demarate lucrările de reabilitare a clădirii.

  • c. Identificarea și amenajarea unui spațiu de spectacole adecvat ca sală studio.

  • d. Continua preocupare de dotare a scenei cu cele mai moderne și funcționale instalații de lumini și sunet. Achiziționarea de proiectoare de mare putere ( între 600W - 2000W ) și înlocuirea treptată a sistemului de sunet existent cu un sistem de sunet modern ( în EAR ) prin monitorizare personală la cască a sunetului realizat prin mixerul central. De asemenea, completarea continuă a necesarului de instalații (sunet și lumină) la secția Păpuși.

  • e. Folosirea eficientă a spațiilor de depozitare din teatru prin decongestionarea lor. Se vor identifica spre casarea și transportarea lor într-un spațiu de depozitare a materialelor refolosibile (la depozitul de la UCECOM) a obiectelor și fragmentelor de decoruri vechi existente în toate spațiile din teatru.

  • f. Reîntoarcerea, măcar parțială a atelierului de croitorie-bărbați, într-un spațiu recâștigat printr-o bună organizare a atelierului de tapițerie din teatru.

  • g. Folosirea tuturor obiectelor de inventar existente la scenă, instalații de sunet, lumini,costume și obiecte de recuzită, va fi atent supravegheată, scoaterea lor din instituție fiind posibilă doar pe bază de informare și aprobare a conducerii a cererii de închiriere.

  • h. Preocuparea continuă a folosirii potențialului uman artistic de care dispune la această dată teatrul prin:

  • - mărirea numărului de reprezentații prin găsirea unor noi spații de joc (ex. spațiu pentru sala Studio) și deplasare a spectacolelor în orașe din județ, care pot oferi condiții decente de desfășurare a spectacolului (Câmpina, Breaza, Sinaia) precum și alte orașe din țară.

  • - fixarea unui repertoriu (texte dramatice de diferite facturi) care să permită și să incite actorii să-și manifeste și să își pună în valoare toate posibilitățile creative.

  • - o atentă și justă distribuire a fiecărui actor în proiectele care vor intra în lucru așa încât să nu mai existe perioade lungi în care ei să nu mai repete sau să joace, fiind expuși astfel riscului unei deprofesionalizări lente.

  • i. Preocuparea pentru atragerea continuă a unui mare număr de spectatori spre activitățile teatrului, acest lucru însemnând:

  • - grija permanentă pentru calitatea spectacolelor.

  • - atenția pentru ca spectacolele să se joace permanent la standardele la care au fost create, evitându-se deterioarea lor pe parcurs.

  • - o diversificare continuă a activităților teatrului prin care să se atragă public cât mai diferit ca vârstă și nivel intelectual, în spații cât mai diferite și mai incitante (spectacole-lectură, spectacole în stradă).

  • - creșterea vizibilității instituției pe plan local, național și internațional prm presă, emisiuni televizate, noi spații publicitare, afișaje vizibile, fotografii de spectacole'®


  • j. Atenta urmărire a unui plan de continuă dezvoltare profesional-artistică a actoi și personalului tehnic de spectacol (lumini, sunet).

  • k. Colaborarea cu regizori de un înalt nivel profesional care să fie capabili să facă „școală” cu distribuția spectacolului pe care îl lucrează, concomitent cu:

  • - includerea în repertoriu a marilor texte clasice din dramaturgia națională și universală.

  • - înlesnirea vizionării spectacolelor importante apărute în București și în alte teatre din țară de către actorii teatrului, astfel încât ei să fie în contact permanent cu tendințele teatrului românesc și să înțeleagă unde se află ca nivel de dezvoltare profesională.

  • - pentru perfecționarea și adaptarea continuă a personalului tehnic de spectacol (sunet, lumini), la noile aparaturi achiziționate de teatru, e necesară specializarea lor prin aducerea unui specialist care să-i determine să folosească aparatura la parametrii maximi.

  • l. Atragerea de fonduri, altele decât cele bugetare, care să permită teatrului să finanțeze sau să cofinanțeze proiecte teatrale importante. Pentru atingerea acestui deziderat se are in vedere înființarea unei asociații de interes public în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploiești și cu cel puțin a unei instituții puternice financiar.

  • m. Convingerea și atragerea altor persoane și instituții în colaborarea și susținerea unor importante proiecte teatrale (Universitatea de Petrol-Gaze, muzee, Palatul Culturii, Casa Sindicatelor, alte instituții din județ).

  • n. Gândirea unor proiecte capabile să atragă fonduri europene.

  • o. Menținerea organizării Festivalului de Teatru „Toma Caragiu” (a IlI-a ediție) la un ridicat nivel profesional și organizatoric:

  • p. Mărirea numărului de zile (patru) în care să se desfășoare (precum și mărirea numărului de trupe și diversificarea ca ofertă spectaculară, astfel încât publicul beneficiar să fie cât mai divers ca structură.

r. Continua investigare și testare a dorințelor publicului prin folosirea chestionarelor,

prin inițierea discuțiilor după anumite spectacole. Acestea pot determina diversificarea ofertei repertoriale pe genuri și tipuri de public.

s. Preocuparea unei continue îmbunătățiri a compartimentului vînzări-spectacole:

u. Alături de vânzările la agenție, și cele vizând grupuri organizate, vânzarea biletelor online trebuie să capete o pondere însemnată. E necesară îmbunătățirea acestui program de achiziționare a biletelor astfel încât spectatorul să poată beneficia direct și sigur de un bilet și nu doar de o rezervare.

  • v. îndeplinirea tuturor obligațiilor ce derivă din aprobarea proiectului de management în conformitate cu hotărârile ordonatorului principal de credit, respectiv Consiliul Local al Municipiului Ploiești, în consonanță cu prevederile legislației în vigoare și a celor care privesc funcționarea instituției.

C.ANALIZA ORGANIZĂRII INSTITUȚIEI SI PROPUNERI DE RESTRUCTURARE SI/SAU REORGANIZARE, DUPĂ CAZ

  • c.l Analiza reglementarilor interne ale instituției si ale actelor normative incidente

Documentele de formalizare a structurii organizatorice sunt:

  • - Regulamentul de organizare si funcționare

  • - Organigrama

  • - Fisa postului


Regulamentul de organizare si funcționare prin care este stabilit organizatorica a instituției a fost aprobata prin HCL 150/31.05.2010. Organigram HCL nr.229/27.07.2011 si statul de funcții este aprobat prin HCL 442/31.10.2011

'actuala structura"


Conform acestor documente, la nivelul instituției sunt stabilite 3 secții, 3 servimi^^birouri'si 2 compartimente. Intre aceste entitati organizatorice se stabilesc relații instituite de conducere prin ROI, ROF, decizii, care pot fi grupate in:

  • - relații ierarhice sunt cele care stabilesc esența muncii de conducere si asigura unitate in acțiunile întregii instituții; relații de autoritate ierarhice se stabilesc intre director general- director adjunct sau director general, director adjunct- șefi servicii, șefi secții,șefi birouri, ori relațiile prin care se subordonează personalul de execuție fata de șefii de secție, servicii, birouri;

  • - relațiile funcționale sunt cele care se stabilesc intre doua compartimente similar sau intre doua compartimente in care unul are asupra celuilalt o autoritate funcționala ( de competenta) sub forma unor sugestii specializate; la nivelul instituției ele se pot stabili intre compartimentele teatrului si compartimentele corespondente ale ordonatorului de credite sau ale altor instituții de cultura similar)

  • - relațiile de control, specifice șefilor de secții, serviciii, birouri, prin care aceștia sunt investiții cu autoritatea necesara de a verifica cum sunt duse la îndeplinire unele decizii ale conducerii;

  • - relații de cooperare, care se stabilesc intre compartimentele de pe același nivel ierarhic, dar care aparțin unor sectoare diferite;

  • - relații de reprezentare, care se stabilesc pentru personalul de conducere, ce pot reprezenta instituția in relațiile cu alte structuri ale administrației central/1 ocale, ONG-uri din tara si străinătate.

  • c.2 Propuneri privind modificarea reglementarilor interne si/sau ale actelor normative incidente

Urmare a schimbărilor legislative din ultimii doi ani se impune delimitarea si dimensionarea prin corelație cu volumul de munca si a dificultăților obiectivelor, a sarcinilor, atribuțiilor si activitatilor.

De asemenea, se va avea in vedere determinarea corecta a necesarului de posturi/functii, raportat si la caracteristicile posturilor de management si de execuție.

Urmărind actuala forma a organigramei se impune si realizarea unei echilibrări a ponderilor ierarhice ale managerilor amplasați pe același nivel ierarhic, concomitent cu aplatizarea structurii organizatorice prin reducerea numărului de niveluri ierarhice.

  • c.3 Funcționarea instituțiilor delegării responsabilităților, analiza activii ații consiliilor de conducere

Delegarea reprezintă o forma manageriala moderna si performanta, care degrevează managerii de responsabilitatea rezolvării unor probleme, concomitent cu implicarea subordonaților care participa activ la luarea deciziilor, care promovează idei.

Persoanele care au preluat prin delegare competente si si-au asumat responsabilități, vor putea promova mai rapid pentru ca au demonstrat ca au capacitatea de a gestiona diferite situații dificile.

Avantajele conducerii prin delegare ar putea fi:

  • -  eliberarea managerilor de sarcinile de rutina si mai puțin importante;

  • -  crearea unei rezerve de timp pentru manager in vederea abordării unor sarcini importante intr-un timp mai scurt.

Așadar, la nivelul instituției se impune cresteea numărului de delegări si prin prisma


motivării subalternilor. Delegarea poate fi implicita, prin înțelegere nereglement conducător si subordonat sau poate fi reglementata prin decizii scrise.

  • c.4 Analiza nivelului de perfecționare a personalului angajat- propuneri privind cursuri de perfecționare pentru conducere si restul personalului

Perfecționarea personalului trebuie sa constituie o preocupare permanenta a conducerii si pentru aceasta trebuie gândit un program de creștere cantitativa/calitativa a aptitudinilor si cunoștințelor in vederea creșterii performantelor profesionale.

întrucât pana la 31.12.2012 in Teatrul „Toma Caragiu”s-a constata o frecventa relativ redusa a unor astfel de cursuri si totodată lipsa unui plan de pregătire profesionala, este necesara creionarea unor noi direcții in acest sens, prin:

  • -   realizarea unei analize a organizării si funcționarii instituției in care se reliefează diferentele dintre cerințele profesionale si potențialul real al forței de munca existente;

  • -  întocmirea unei liste cu domeniile de activitate identificate ca avand nevoie de cursuri de perfecționare;

  • -  folosirea consultanților externi si a specialiștilor in probleme de formare profesionala.

Aceste cursuri pot fi de formare pe post sau de perfecționare pe post. Cu scoatere din producție sau fara scoatere din producție . Se impune in mod imperios organizarea unor cursuri de perfectioanre a personalului tehnic ce utilizează aparatura de sunet si lumini, foarte performanta, dar nu îndeajuns de exploatata. Un astfel de curs este un tip de curs de perfecționare pe post fara scoatere din producție.

Un alt domeniu in care se identifica nevoi de perfecționare este cel al impresariatului artistic, curs care va face necesara scoaterea din producție a cursantilor.

Pentru personalul artistic organizarea workshopurilor si participarea unui număr cat mai mare de actori in festivaluri reprezintă tot atatea ocazii de formare profesionala.

D. ANALIZA SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUȚIEI

  • d.l Analiza datelor de buget din caietul de obiective

In caietul de obiective sunt menționate următoarele date referitoare la bugetul instituției in perioada de management anterioara:

Categorii

2010

2011

2012

Prevăzut

(lei)

Realizat

(lei)

Prevăzut

(lei)

Realizat

(lei)

Prevăzut

(lei)

Realizat (Iei)

Venituri totale, din care Venituri proprii: Subvenții/Alocații

6.465.000

5.825.000

6.059.000

5.432.775

5.550.000

5.424.444

387.000

447.000

410.000

493.560

470.000

452.798

6.078.000

5.378.000

5.649.000

4.939.215

5.080.000

4.971.646

Cheltuielide întreținere, din care: cheltuieli de capital: investiții

6.465.000

5.816.884

6.059.000

5.432.775

5.550.000

5.392.239

305.000

284.924

465.000

443.909

312.000

308.708

4.424.000

4.148.780

3.570.000

3.481.190

3.590.000

3.503.502


Cheltuieli de personal, din care: cheltuieli cu colaboratorii

4.424.000

4.148.780

3.570.000

3.481.190

3.59Cț,0'$0

3.503:502i?7

260.000

229.364

491.000

432.989

500.09^

La i o

Cheltuieli           pe

beneficiar, din care: din subvenție din venituri proprii

176

155

1'66^

163

141

155

14

14

14

Alte          categorii:

cheltuieli cu bunuri si servicii

1.736.000

1.383.180

2.024.000

1.507.676

1.648.000

1.580.029


O analiza a acestor date ne conferă următorul tablou:

VENITURI:

  • -  pe fondul crizei financiare care a afectat întreaga societate si implicit si Teatrul ”Toma Caragiu”, alocațiile bugetare au avut un trend descendent de la an la an. Daca luam ca baza de comparație anul 2010 , observam ca in anul 2011 scăderea a fost de cca. 12%, iar in anul 2012 de cca 16,5%;

  • -  in fiecare an subvenția solicitata, mai mica decât cea aprobata, nu a fost integral consumata, fapt pentru care in fiecare an instituția a restituit banii bugetului local.

  • -  in anul 2010 s-a executat 88,5% din subvenția aprobata, in anul 2011 87,4 %, iar in anul 2012 97,86 %. Un procent de execuție ridicat poate însemna o foarte buna apreciere a cheltuielior instituției, ceea ce putem spune despre anul 2012, iar procentul de 87-88% din subvenție se poate datora realizării unor proiecte la costuri mai mici decât cele care au fost prognozate la începutul anului.

  • -   in ceea ce privește evoluția veniturilor proprii, care la nivelul instituției se realizează din vanzarea spectacolelor, din chiria spatiilor si din sponsorizări, putem desprinde ca acestea au fost proiectate sa creasca de la an la an. In ceea ce privește execuția acestor venituri se poate observa ca in anul 2010 s-a realizat o depășire a acestora cu 15%, in anul 2011 cu 20%, iar anul 2012 din pacate veniturile nu au putut fi realizate cu un procent de 4%. Cauzele care au provocat aceasta nerealizare pot fi multiple:

  • -  o scădere a interesului spectatorului pentru actul teatral, si in aceste condiții trebuie intensificata activitatea de publicitate si promovare a instituției; o programare mai puțin inspirata a spectacolelor teatrului sau producții noi care nu au reușit îndeajuns sa suscite interesul publicului spectator.

  • -  In aceste condiții si veniturile totale ale instituției au suferit o ușoara scădere de Ia an la an.

CHELTUIELI:

Nivelul cheltuielilor a scăzut de la an la an, luanad ca baza de calcul anul 2010 putem spune ca in anul 2011 scăderea a fost cu 6,7 %, iar in anul 2012 cu 7,4%. In anii 2010, 2012 nivelul cheltuielilor a fost sub nivelul veniturilor incasate, iar in anul 2011 nivelul cheltuielilor a coincis cu cel al veniturilor.

  • -   Cheltuielile cu investițiile:

In anul 2010, cheltuielile cu investițiile au reprezntat 55% din investiții in timp ce in anul 2011 cunosc un vârf de aproximativ 8% din totalul cheltuielilor urmând ca in 2012 sa cunoască o scădere pana la 6% din cheltuielile totale. Luând ca baza de referința 2010, in 2011 constata o creștere de cca 63%, iar anu 2011 creșterea este doar de cca 7%.

  • -   Cheltuielile de personal :


Cheltuielile de personal au un trend descendent in toata aceasta perioada, ur o. restricțiilor financiare impuse de legislația in vigoare. Ca urmare în anul 20           20.0b

scăderea cheltuielilor de personal este de cca 16%, iar in anul 2012 fata de anul 2 este de cca 15,6%. In cadrul cheltuielilor de personal sunt cuprinse cheltuielile cu salariile personalului angajat, cu sporurile acceptate de legilsatie, cu contribuțiile sociale si cheltuielile cu colaboratorii implicați in realizarea spectacolelor noi, dar si ai celor implicați in proiectele deja realizate de teatru, in stagiunile anterioare. In acest sens, se observa ca la nivelul anului 2010 cheltuielile cu colaboratorii reprezintă cca 6,5% din totalul cheltuielilor de personal, in anul 2011 aceastea reprezintă 12 % pentru ca in anul 2012 nivelul acestora sa ramana la același nivel procentual . Luând ca baza de referința nul 2010, in anul 2011 creșterea cheltuielilor cu colaboratorii a fost de cca 89%, iar in anul 2012 nivelul acestei creșteri a fost de doar 36%.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au reprezentat in anul 2010 cca 24% din totalul cheltuielilor totale, in anul 2011 ponderea este de 28% , iar in anul 2012 de 29%.

In ceea ce privește valoarea cheltuielilor pe beneficiar, suportate din veniturile proprii se desprind econcluzia ca valoarea acesteia a ramas constanta de la un an Ia altul, adica 14%, in timp ce cheltuielile pe beneficiar suportate din subvenție au o evoluția variabila cunoscând o scădere in 2011 de 13% fata de 2010 si de 5% in 2012 fata de 2010.

Ca o concluzie putem spune ca trendul cheltuielilor totale a fost unul descendent de la an la an, ca si cel al veniturilor, de asemenea.

(L2 Analiza comparativa a cheltuielilor estimate

Nr. crt

Denumirea programului

Costuri prevăzute pentru proiect

Costuri realizate pentru proiect

Raportarea       costurilor

proiectelor realizate de la 01.01 -31.12.2012

Mici (10- 20 mii lei)

Medii (20-80 mii Iei)

Mari

(48 -200 mii lei)

1

Clasici in haine noi

1.1 Pescărușul

1.1 Don Juan si dragostea pentru geometru ie

120 miilei

68 mii lei

146 mii lei

120 mii lei

X

X

2

Mari autori contemporani MIRIAM W

81 mii lei

127 mii lei

X

3

Festivalul de jazz Ediția aV-a

138 mii lei

140 mii lei

X

4

Autori romani de referința CINE L-A UCIS PE MARX

87 mii lei

88 mii lei

X

5

Magia Crăciunului POVESTE DE IARNA Vine, vine Mos Crăciun

7 mii lei

3 mii lei

5 mii lei

3 mii lei

X

X

6

Super-show de avngarda

S-A   ÎNTÂMPLAT   LA

CASTEL

80,4 mii lei

121 mii lei

X

7 ,

Drama contemporana BILLY DINARAN AMARASTENII

80,4 mii lei

78,9 mii lei

87,8 mii lei

82,1 mii lei

X

X

8

Festivalul de Jazz EDIȚIA A VI-A

179,9mii lei

108,9mii lei

X

9

Festivalul de Teatru


PRIMA EDIȚIE

326,2mii lei

226,9mii lei

..■. „----------

10

Magia Crăciunului NOAPTEA MAGICA POVESTE DE CRĂCIUN

15,2 mii lei

8,7 mii lei

12,9 mii lei

9,1 mii lei

X X

11

Caragiale in Sarbatoare:

1.1 Napasta

61 mii lei

46 mii lei

X

1.2 O scrisoare pierduta

99 mii lei

130 mii lei

X

1.3 Vine, vine, Caragiale

48 mii lei

11 mii lei

X

12

Ploiestiul in festival

1.1 Festivalul International de Jazz

143 mii Iei

167 mii lei

X

1.2 Festivalul National de Teatru

252 mii lei

175 mii lei

X

13

Lumea contemporana zugrăvită in literatura rusa

3.1 Văcuțele   Domnului se

intorc pe pamant

93 mii lei

173 mii lei

X

TOTAL-

2112,4 mii Ici

2027,7 mii lei

Analizând primii doi ani ai vec

aiului mandat se desprinde ca in anul 2

310 au fost realizate 5

programe, care conțin 7 proiecte a căror valoare totala a fost de 574 mii lei. Valoarea devizelor prevăzute pentru aceste 7 proiecte a fost de 528 mii lei, ceea ce conduce la ideea unei depășiri a valorii prognozate cu cca 9%, iar in anul 2011 au fost realizate 7 programe, care conțin 9 proiecte al căror deviz estimat este de 888 mii lei, iar valoarea devizulelor realizate a fost de 752 mii lei, adica mai mici cu 15%.


In ceea ce privește anul 2012 au fost realizate 3 programe, care conțin 6 proiecte. Valoare devizelor estimate este de 696 mii lei, iar cea realizata este de 702 mii lei.Asta inseamna o depășire de 0,9%.

Pentru cei trei ani insa valoarea totala a devizelor estimate este de 2112,4 mii lei, iar valoarea devizelor realizate este de 2027,7 mii lei, ceea ce inseamna o scădere de 4,5%.

d.3 Analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituriproprii a cheltuielilor instituției

Anul

Venituri proprii totale : din care

Venituri total

Din vanzarea biletelor(%)

Din      alte

activitati (%)

Din prestări servicii în cadrul parteneriatelor (%)

2010

365.933 Iei

21.355 lei

59.712 lei

447.000 lei

81,86%

4,77%

13,35%

2011

355.978 lei

12.700 Iei

125.322 lei

494.000 lei

72,06%

2,57%„

25,36%

2012

351.410 Iei

15.800

ei

85.790 lei

453.000 Iei

77,5%

3,48%

18,93%

Analizând datele de mai sus se poate spune ca in anul 2010 ponderea veniturilor din vanzarea biletelor in totalul vaniturilor proprii a avut cea mai mare pondere, de 81,86 % iar in anul 2011 cea mai


mica pondere de 72,06%. In ceea ce privește veniturile din prestarea serviciilor diferitelor partneriate , ponderea cea mai mare a fost înregistrata in anul 2011 25,36%^^ a avut ponderea cea mai mica de 13,35%. Veniturile din sponsorizări au avut cea mai ni anul 2010 4,77%, iar in anul 2011 cea mai mica de 2,57%.

ploiești


d.4 Analiza gradului de creștere a surselor atrase/veniturilor proprii in totalul veniturilor

2010

2011

2012

Venituri totale

5.825.000 lei

5.432.775 lei

5.424.444 lei

Venituri proprii

447.000 lei

493.560 Iei

452.798 lei

Ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor

7,67%

9,08%

8,3%

Gradul de creștere a surselor si/sau veniturilor proprii in totalul veniturilor

100%

118,38%

108,21%

Veniturile proprii au avut cea mai mare valoare in anul 2011, când ponderea sa in cadrul veniturilor totale ale instituției a fost de 9,08 %, iar valoarea cea mai mica a fost in anul 2010,, când a înregistrat o pondere de 7,67%.

d. 5 Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor

2010

2011

2012

Cheltuieli totale

5.816.884 lei

5.432.775 lei

5.392.239 lei

Cheltuieli de personal

4.148.780 lei

3.481.190 lei

3.503.5021ei

Ponderea    cheltuielilor    de

personal din totalul cheltuielilor

71,3 %

64,7%

64,94 %

Cheltuielile de personal au avut un trend descendent, valoarea cea mai scăzută fiind înregistrata in anul 20110, când ponderea sa in cadrul cheltuielilor totale a fost de 64,7 %, fata de anul 2010 când ponderea cheltuielilor de personal in cheltuielile totale a fost de 71,3%.

d. 6 Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total

2010

2011

2012

Cheltuieli totale

5.816.884 lei

5.432.775 Iei

5.392.239 lei

Cheltuieli de capital

284.924 lei

443.909 lei

308.708 lei

Ponderea cheltuielilor de capital din totalul cheltuielilor

4,89%

8,17%

5,72%

Ponderea cheltuielilor de capital in cadrul cheltuielilor totale a avut 6 evoluție variabila, ponderea cea mai mare a fost înregistrata in anul 2011 de 8,17%, cea mai mica in 2010 cu o valoare de 4,89%.

d.8 Cheltuieli pe beneficiar, din care:

2010

2011

2012

Venituri proprii

447.000 lei

493.560 lei

452.798 lei

Subvenție

5.378.000 lei

4.939.215 lei

4.971.646 lei

Beneficiari

Cheltuieli pe beneficiar, din care:

176

155

166

din subvenție

163

141

155

din venituri proprii

14

14

14



Cheltuielile pe beneficiar din subvenție au suferit un trend descendent, comparativ cu anul 2010, in timp ce cheltuielile pe beneficiar suportate din veniturile proprii au o evoluție constanta in toti cei trei ani.

E.STRATEGIA, PROGRAMELE SI PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII SPECIFICE A INSTITUȚIEI, CONFORM SARCINILOR SI OBIECTIVELOR

e.l Prezentarea strategiei culturale ( artistice, după caz) pentru întreaga perioada de management

Preocuparea pentru creșterea continuă a nivelului artistic al ofertei repertoriale. In cadrul acestui deziderat am in vedere următoarele acțiuni:

  • •  Promovarea textelor și a autorilor valoroși, atfel încât să poată fi pus în lumină potențialul artistic al actorilor teatrului.

  • •  Invitarea unor colaboratori (regizori, coregrafi, scenografi) capabili să inducă starea de competitivitate Ia nivelul trupei.

  • •  Includerea în cadrul proiectelor a textelor din literatura dramatică românească, clasică și contemporană.

  • •  Creșterea numărului de proiecte, permițându-se astfel punerea în valoare a artiștilor angajați ai instituției.

  • •  Inițierea unor proiecte care să aducă în atenția publicului noua generație de actori și regizori (colaborare cu U.N.A.T.C „Ion Luca Caragiale” București).

  • •  Diversificarea și mărirea numărului de proiecte naționale și internaționale în domeniul de referință al teatrului, dar și în domenii anexe artei teatrale.

  • •  Gândirea programelor în funcție de categoriile de public.

  • •  Eficienți zarea costurilor de realizare și exploatare a producțiilor teatrale, respectiv creșterea numărului de spectatori, implicit a veniturilor proprii rezultate din vânzările de bilete.

  • •  Atragerea, prin proiectele propuse, a unui număr cât mai mare de spectatori tineri, în vederea educării și cultivării noului public, precum și sporirea numărului de intelectuali de toate vârstele, la nivelul compoziției publicului.


  • •  Proiectele vor fi gândite și folosite ca instrumente manageriale pentru prev nivel central.

  • •  Preocuparea continuă ca proiectele realizate să fie impuse atenției publiculu modalități (emisiuni TV, panouri publicitare, colaborări și parteneriate cu diferite instituții de cultură prin intermediul cărora să se diversifice structura socio-culturală a publicului câștigat pentru teatru).

e.2 Programele propuse

Pentru următorii trei ani, strategia repertoriala incearca sa devină una activa. Oferta de spectacole va fi făcută atat pe baza unui portofoliu de piese de larga diversitate tematica si stilistica, actuale prin mesajul lor, indiferent de epoca in care au fost scrise, cat si pe baza ofertei venite din partea regizorilor invitați sa monteze in teatru.

Portofoliul va fi continuu adaptat la posibilitățile financiare si artistice ale teatrului. In aceasta activitate se vor implica, alaturi de conducerea teatrului, secretariatul literar, consiliul artistic, precum si regizorul angajat al teatrului.

1. Mari texte, mereu contemporane

In acest program propunem intalnirea publicului cu texte apartinand literaturii universale, texte care sunt mereu contemporane indiferent de perioada in care au fost scrise. Titlurile din cadrul acestui program oferă garanția succesului, popularitatea lor fiiind demonstrata de longevitatea repertoriala din teatre. Astfel de texte dramatice, montate de un regizor de un inalt profesionalism, vor da posibilitatea actorilor sa isi pună in valoare calitatile artistice, oferind publicului bucuria unor spectacole importante.

2. Dramaturgia romaneasca - istoria si prezentul, mereu in atentia publicului

Programul isi propune sa ofere publicului, pe de o parte texte cunoscute din dramaturgia romaneasca, inter si postbelica. Apetența publicului pentru aceasta zona a dramaturgiei a fost dovedita prin răspunsurile date in chestionare oferite publicului de-a lungul timpului si prin numărul mare de spectatori si reprezentații de care s-au bucurat in timp alte spectacole de acest gen. „Nostalgia care aduce succes” s-ar putea subintitula acest program care va răspunde nevoii unui important procent de spectatori ai teatrului de a se reintalni cu texte si muzica, in cazul spectacolelor de la revista din anii tinereții. Cu siguranța, alaturi de cei ale căror amintiri vor fi reînviate se vor bucura si spectatorii tineri care vor veni in contact cu valoroase creații artistice romanești apartinand unei perioade pe care nu au trait-o. Pe de alta parte programul va include in oferta sa texte ale unor dramaturgi actuali care si-au demonstrat deja valoarea precum si ale unor tineri la început de drum

3. Dramaturgi contemporani — oglinda realitatii pe care o trăim

Ne propunem sa conectam spectatorii la cele mai noi si de succes creații dramatice, din literatura universala, care oglindesc realitățile societății actuale, din care implicit facem parte gratie procesului de globalizare in care am intrat.

4. Trepte in educație prin arta teatrului

Vom facilita atat copiilor cat si tineretului prahovean întâlniri cu texte esențiale pentru dezvoltarea lor viitoare ca adulti, povesti care ii vor marca, infrumusentandu-le amintirile. Alaturi de montările clasice, cu care au fost obisnuiti, spetatorii vor putea sa se bucure de montări precum commedia del’arte si spectacole de opera cu păpuși.

5.



Programul va include texte dramatice care se refera la problemele specifice vârstei adolescentine, probleme pe care dorim sa ii ajutam sa le conștientizeze si sa le traverseze facand cele mai bun alegeri pentru drumul lor existențial. Vom dezvolta un parteneriat cu licee din Ploiești si cu Universitatea de Petrol si Gaze, îndrăznind chiar sa speram ca vom putea sa includem in distribuția unor spectacole si elevi apartinand trupelor de teatru liceale si ale universității. Tot in cadrul acestui program vom avea spectacole lectura, pe baza unor texte valoroase,(unele premiate UNITER) care vorbesc despre problemele tânărului de azi.

6. De Ia Mașter la Maestru

Datorita faptului ca ne despart doar 60 de km de București, avem posibilitatea sa dezvoltam o relație stransa cu UNATC, astfel incat sa putem aduce in fiecare an un student masterand la regie teatru, care sa isi monteze spectacolul de absolvire in teatrul nostru, cu buget restrâns, folosind si actorii trupei ploiestene. Aceasta experiența il va ajta sa faca tranziția de la mediul studențesc la cel profesionist, iar teatrul si spectatorii sai vor avea posibilitatea de a cunoaște îndeaproape regizorii apartinand noilor generații.

Anexa 2


Tabelul investițiilor in programe

Nr. crt

Programe/Surse de finanțare

Categ. de investiții in proiecte

Nr    de

proiecte in primul an (2013)

Investiți in proiecte in primul an (2013)

Nr/ de proiecte in anul 2014

Investiție in proiecte in anul 2014

Nr/ de proiecte in anul 2015

Investiți in proiecte in anul 2015

L

Mari      texte,

mereu contemporane

Mediu-mare

1

50 mii

1

80 mii

1

50 mii

2.

Dramaturgia romaneasca -Nostalgia care aduce succes

Mic

Medii

1

1

1*20 mii

1*45 mii

1

60 mii

1

80 mii

3.

Dramaturgi contemporani — oglinda realitaii pe care o trăim

Mediu-mare

1

45 mii

1

50 mii

1

40 mii

4.

Trepte        in

educație prin

Mediu/ mic

5

4 * 45 mii

4

4 * 45 mii

3

3*50 mii


arta teatrului

1 * 20 mii

J L

6.

Tineri fata in fata         cu

problemele lor

Mic/ mediu

1

2 mii

2

1*2 mii 1* 50 mii

1

2 mii

7.

De la Mașter la Maestru

Mic

1

25 mii

1

25 mii

1

25 mii


e.3. Proiecte propuse in cadrul programelor

  • 1. Mari texte, mereu contemporane

  • -  Suflete moarte de Gogol, drmatizare M. Bulgakov, regia Alexandru Dabija, premiera preconizata septembrie 2013 (Secția Drama)

  • -  Cum va place de W. Shakespeare, regia Gelu Colceag, premiera preconizata primavara

  • 2014 (Secția Drama)

  • -  Școala femeilor de Molliere, regia Marion Biarry premiera preconizata 2015

  • 2. Dramaturgia romaneasca - istoria si prezentul, mereu in atentia publicului

Nostalgia care aduce succes

  • -  Slagare in revenire, concet de muzica ușoara romaneasca, premiera preconizata februarie 2013 (Secția Revista)

  • -  Ziua perfecta de Antoaneta Zaharia.regia Dragos Campan, premiera preconizata 2014

  • -  Omul care a văzut moarte de Victor Eftimiu, regia Horatiu Malaele, premiera preconizata

  • 2015

  • 3. Dramaturgi contemporani - oglinda realitatii pe care o trăim

  • -  Când ploaia se sfarseste de Andrew Bowell, regia Radu Afrim, premiera preconizata martie 2013 ( Secția Drama)

  • -  Zeul măcelului de Yasmina Reza, regia Cristi Juncu, premiera preconizta 2013

  • -  Transformări de Arthur Palliga, regia Theo Herghelegiu, premiera preconizata 2014 (continuarea proiectului After the Fall)

  • 4.  Trepte in educație prin arta teatrului

  • -  Inima rece de William Hauf, regia Cristian Pepino, refacere, premiera preconizata 1 martie 2013 (Secția Păpuși)

  • -  Dragonul, spectacol inspirat din folclorul japonez, cu păpuși bunraku, muzica tradiționala japoneza, regia Liana Gavrilescu, premiera preconizata 15 iunie 2013 (Secția Păpuși)

  • -  Spectacol stradal Commedia del’arte, premiera preconizata septembrie 2013 (Secția Păpuși)

  • -  Cei trei crai, de Liana Florescu, refacere spectacol de Crăciun, premiera preconizata decembrie 2013 (Secția Păpuși)

  • -  Musical pentru copii premiera preconizata 20 aprilie 2013 (Secția Revista)

  • -  Spectacol de opera cu păpuși, regia Traian Savinescu, premiera preconizata aprilie 2014 (Secția Păpuși)

  • -  Vrăjitorul din Oz, regia Cristian Pepino, premiera preconizata septembrie 2014 (Secția Păpuși)

Cei trei ursuleți, de Ana Ripka Rus,spectacol de Crăciun, premiera preconizataMeCernbrie? 2014 (Secția Păpuși)

Comedie muzicala pentru copii si tineret, premiera preconizata octombrie 2014 (Secția'---'-^'' Revista)

Scufița roșie, regia Cristian Mitescu 2015 (Secția Păpuși)

Jack si vrejul de fasole, regia Gabriel Apostol 2015 (Secția Păpuși) Spectacol pentru adolescenți 2015 (Secția Revista)

  • 5.  Tineri fata in fata cu problemele lor

  • -  Hide and Seek (De-a v-ati ascunselea) de Esther Roelz 2015 (Secția Drama)

  • -  Spectacol lectura 102,7 de Erchardt Schmied 2014 (Secția Drama)

  • 6. De la Mașter la Maestru

  • -  Spectacol in regia unui student masterand de la UNATC - 2013,2014,2015 (Secția Drama) e.4. Alte evenimente, activiiati specifice instituției, planificate pentru perioada de management

  • 1. Prahoveni de seama in lumina reflectoarelor

Bazandu-ne pe creația unor importante personalități prahovene, vom organiza împreuna cu muzee, primarii din județ, spectacole si recitaluri de poezie care au menirea de a diversifica categoriile de spectatori si de a creste nr lor. Aceste spectacole vor avea loc in spatii alternative, in afara sediului teatrului.

  • 2. Festivalurile teatrului:

In privința celor doua festivaluri deja existente: Festivalul de Teatru ”Toma Caragiu” si Festivalul International de Jazz "Ploiești hot Jazz- Summit”, se dorește marirea numărului de zile pe parcursul carora se va desfasura fiecare dintre ele precum si a numărului de trupe( formații) participante in festivaluri.

  • 3. Ploiestiul in festival

Menținerea si dezvoltarea activitatilor si a programelor adresate comunității, programe deja intrate in tradiția vieții orașului si a instituției: festivalul "Nichita Stanescu”, Festivalul Castanilor, Festivalul de teatru liceaI;Festivalul de dans clasic, precum si acțiuni de comemorare si aniversare a personalităților culturale din plan local si național.

F. PREVIZIONAREA EVOLUȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUȚIEI, CU MENȚINEREA RESURSELOR FINANCIARE NECESARE DE ALOCAT DE CĂTRE AUTORITATE:

f.l Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției pentru următorii trei ani corelata cu resursele fiannciare necesare de alocat din subventia/alocatia acordata instituției, de către Consiliul Local Ploiești

f.1.1 Previzonarea evoluției cheltuielilor de personal ale instituției

2013

2014

2015

2016

Cheltuieli personal

3.710.000 lei

4.600.000 lei

4.790.000 lei

4.990.500 Iei

Cheltuieli cu salariile

3.210.000 lei

4.200.000 lei

4.410.000 lei

4.630.500 lei

Cheltuieli cu colaboratorii

500.000 lei

400.000 lei

380.000 lei

360.000 lei


Anul 2013, primul an de management, are deja un buget proiect de managemnt. Principiile elaborării acestui buget au fost le producție, pentru realizarea celor 7 de spectacole incluse in proiectul de management,acoperirea cheltuielilor salariale, urmare a creșterilor salariale de 8%, dar si principiul unei mai bune promovări si cunoașteri a activitatii instituției de către publicul ploieștean, fapt ce a presupus alocarea de fonduri destinate promovării instituției.

Pentru anul 2014, in ideea deblocării posturilor care au fost blocate prin prevederile QUG32.2009, se are in vedere ocuparea a cat mai multe din cete 50 de posturi vacante in instituție la aceasta ora. Din cauza acestor prevederi legislative, s-au produs perturbării in activitatea curenta a instituției, care au fost cat de cat estompate prin angajarea unor colaboratori artistici sau tehnici, in baza prevederilor Legii drepturilor de autor 8/1996, a Codului civil si a OG 21/2007, actualizata. Posibilitatea de a angaja salariati pe posturile vacante, ar da astefel ocazia diminuării cheltuielilor cu colaboratorii.

Ca urmare a previzionarii angajarii de personal contractual pe posturile vacante se poate estima atingerea nivelului de cheltuieli cu salariile din anul 2010, urmare si a recuperării pierderilor salariate operate la sfârșitul anului 2010, in anul 201 si 2013. Pentru anii 2014, 2015, 2016 se estimează doar creșteri de cca 5%, la nivelul acoperirii indicelui de inflație.

f.1.2 Previzonarea evoluției veniturilor propuse si atrase

Stagiune

Venituri propuse : din care

Venituri total

Din vanzarea biletelor (tei)

Din      alte

activitati (tei)

Din       prestări

servicii in cadrul parteneriatelor

(lei)

Din sponsorizări persoane fizice/juridice

(lei)

2013

380.000

15.000

75.000

20.000

490.000 tei

2014

385.000

15.000

80.000

22.000

497.000 tei

2015

390.000

15.000

85.000

25.000

515.000 lei

2016

400.000

15.000

85.000

30.000

lPentru creșterea veniturilor din vanzarea de bilete se apreciaza ca necesare următoarele acțiuni:

  • a) pentru stagiunea 2013 -2014 se are in vedere declanșarea unei campanii de promovare a instituției si a spectacolelor sate intr-o maniera mai agresiva decât pana acum, atacand toate mijloacele media existente: presa scrisa, televiziune-radio, publicitate stradala, up-datarea site-ului si crearea unei pagini de facebook proprie teatrului. Tot in aceeași direcție se incadreaza si preocuparea identificării unor noi spatii de joc;

  • b) in anul 2014, acestei campanii publicitare i se adauga intensificarea spectacolelor ce se vor juca in afara Ploiestiului. Exista in plan si deschiderea unei microstagiuni teatrale in orașul Mizil, urmare a interesului crescând a mizilenilor pentru actul teatral profesionist.

  • c) in anul 2015 se poate spera la finalizarea demersurilor de identificare a unei noi Săli de specatcole, care va putea asigura susținerea a doua specatcole concomitent, sau a susținerea unui spectacol intr-o sala, in condițiile in care in cealalta se desfasoara repetiții.


2.Pentru veniturile din alte activitati, asta însemnând activitati de închiriere a        spectacol-^

a foaierelor, a aparaturii de lumini si sunet, dar si a costumelor, conform ultimeloCTtțy.șderXa'J^^ Consiliului Administrativ din instituție, se poate estima un nivel relativ constant de la un an-lLaltul.-^'

3.In ceea ce privește veniturile, care s-ar putea obține din prestarea de servicii in cadrul parteneriatelor, ele vor avea un trend constant de cca 85.000 lei/anual, in funcție de solicitările partenerilor.

  • 4.Cu privire la creșterea veniturilor obținute din sponsorizări ele se justifica prin intensificarea atragerii de noi nume alaturi de teatrul ploieștean, in proiecte adresate comunității locale, pentru beneficii de imagine atat pentru sponsor cat si pentru teatru. Aceaste acțiuni se vor alatura acțiunilor de menținere si întreținere a relațiilor cu actualii parteneri ai taetrului, deja consacrări.

f2 Previzionarea evoluției costurilor aferente proiectelor

Categorii

de

Limite valorice ale investiției in

Limite valorice ale investiției in

investiții in proiecte

proiecte din perioada precedenta

(2010-2013)

proiecte propuse pentru perioada de management (2013-2015)

Mici

1-20 mii lei

1-30 mii lei

Medii

20 - 60 mii lei

30-65 mii lei

Mari

60 - 200 mii lei

65- 250 mii lei

f3 Proiecția veniturilor proprii realizate din activitatea de baza, pe categorii de bilete/tarife practicate

Perioada

Nr de proiecte proprii

Nr de beneficiari

Nr de bilete

Venituri propuse

2012

9

32.000

33.176

380.000

Primul an

12

40.000

35.000

385.000

Al doilea an

15

42.000

36.000

390.000

Al treilea an

15

45.000

37.000

400.000

TOTAL

Pentru primul an de mandat se proiectează cate trei specatcole premiera pentru fiecare secție, in plus se va realiza in premiera un specatcol lectura si se vor continua cele doua festivaluri de jazz si teatru. Pe fondul unei promovări in forța a activitatii teatrului se poate estima o creștere a numărului de spectatori, concomitent cu numărul de bilete si evident si venitul aferent.

De asemenea, pentru cel de-al doilea an se dorește lansarea unor acțiuni de apropiere a publicului ploieștean, pe langa realizarea repertoriului curent, urmând ca in al treilea an sa creștem numărul de spectacole premiera in ideea inaugurării unei noi săli de spectacole.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

COMISIA DE SPECIALITA TE NR. 6


COMISIA PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT, SĂNĂTATE, ȘTIINȚĂ, C

TINERET ȘI SPORT

RAPORT

Comisia a luat in discuții proiectul de hotărâre privind aprobarea rezultatului final al concursului, a proiectului de management câștigător și durata contractului de management de 3 ani pentru directorul general al Teatrului "Toma Caragiu” Ploiești

și a emis:

PREȘEDINTE, Iolanda Băzăyan

SECRETAR,

Cristian Dumitru



Data:____________________