Hotărârea nr. 364/2011

Hotãrârea nr. 364 privind aprobarea Studiului de oportunitate Imbunãtãtirea sistemului de management al deseurilor prin incinerarea deseurilor


ROMANIA

JUDEȚUL PRAHOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI



privind aprobarea Studiului de oportunitate - Imbunatatirea sistemului de management al deșeurilor prin incinerarea deșeurilor

Consiliul Local al Municipiului Ploiești:

vazand Expunerea de motive a primarului municipiului Ploiești si Raportul de Specialitate al Direcției Relații Internationale prin care se propune aprobarea Studiului de oportunitate - Imbunatatirea sistemului de management al deșeurilor prin incinerarea deșeurilor^

ținând cont de Hotararea Consiliului Local nr. 466/23.12.2010 privind aprobarea Protocolului de Colaborare incheiat intre municipiul Ploiești si firma Usitall (Suedia)

in conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale cu modificările si completările ulterioare;

in temeiul art. 36, alin. 2, lit. e al Legii nr. 215/2001 privind administrația publica locala, republicata si actualizata;

H O T A R AS T E:

Art. 1 Aproba Studiul de oportunitate - Imbunatatirea sistemului de management al deșeurilor prin incinerarea deșeurilor, prevăzut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare

Art. 2 Direcția Tehnic - Investiții va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari.

Art. 3 Direcția Administrație Publica, Juridic Contencios, Achiziții Publice, Contracte va aduce la cunoștința celor interesați prevederile prezentei hotarari.

Dată în Ploiești, astăzi, 13 octombrie 2011

Președinte de ședința, V alentin Marcu r /


*■


-f



(I


1b

J


■ < /

‘.■d

A .

L ’ ■

- r

1 1

d

!

2



I

I

Contrasemnează Secreta

Oana Cristina Iaco

b

(9 T/)

i

H b ' ►| if

â


ROMANIA

JUDEȚUL PRAHOVA MUNICIPIUL PLOIEȘTI


EXPUNERE DE MOTIVE

la proiectul de hotarare privind aprobarea Studiului de oportunitate - Imbunatatirea sistemului de management al deșeurilor prin incinerarea deșeurilor

Prin Hotararea Consiliului Local nr.466/23.12.2010 a fost aprobat Protocolul de colaborare incheiat intre municipiul Ploiești si Firma Usitall (Suedia).

In urma discuțiilor purtate si a semnării Protocolului de colaborare, firma Usitall va realiza un Studiu de fezabilitate in vederea construirii, in Ploiești, a unei capacitati de producție pentru producerea de energie electrica si termica prin procesarea reziduurilor costurile fiind suportate in totalitate de Usitall.

Având in vedere necesitatea urgenta de a moderniza sectorul de gestionare a deșeurilor, protecția mediului si producerea energiei in orașul Ploiești, astfel incat sa permită obținerea de soluții care sa respecte cerințele legislației UE si obligațiile asumate la nivel național, părțile implicate au analizat posibilitatea de colaborare pentru construirea unei statii de transformare a deșeurilor in energie la Ploiești, firma Usitall suportând costurile si riscurile asociate.

In prezent tratarea deșeurilor in municipiul Ploiești si in județul Prahova nu este la un nivel satisfăcător. Deseurile municipale sunt eliminate in depozite vechi, neconforme, ceea ce duce la un mediu poluat in zona municipiului si, de asemenea, la nivel global, contribuie la agravarea efectului de sera prin emisiile gazelor cu efect de sera. In același timp termoficarea municipiului se realizează pe baza de combustibili fosili, adaugandu-se la generarea efectului de sera.

Scopul acestui Studiu de oportunitate este de a analiza posibilitățile de imbunatatire a sistemului de gestionare a deșeurilor prin implementarea unui sistem de tratare termica a deșeurilor cu recuperare de energie, prin realizarea unui incinerator in județul Prahova.

Fata de cele menționate, supunem atenției si aprobării proiectul de hotarare anexat.

PRIMÂR,

ANDREI LIVIU VULOSEVICI

<              I

1 *

V

DIRECȚIA RELAȚII INTERNATIONALE

RAPORT DE SPECIALITATE la proiectul de hotarare privind aprobarea Studiului de oportunitate - Imbunatatirea sistemului de management al deșeurilor prin incinerarea deșeurilor

Prin Hotararea Consiliului Local nr.466/23.12.2010 a fost aprobat Protocolul de colaborare incheiat intre municipiul Ploiești si Firma Usitall (Suedia)

Firma Usitall este in stransa colaborare cu orașul Linkoping, Universitatea din Linkoping precum si instituțiile locale de comerț si industrie si deține cunoștințe vaste si recunoscute, realizări si o buna reputație in domeniul gestionarii durabile a deșeurilor, mediului si energiei regenerabile, in special privind dezvoltarea si exploatarea instalațiilor de ultima generație in domeniul transformării deșeurilor in energie.

Având in vedere necesitatea urgenta de a moderniza sectorul de gestionare a deșeurilor, protecția mediului si producerea energiei in orașul Ploiești, astfel incat sa permită obținerea de soluții care sa respecte cerințele legislației UE si obligațiile asumate la nivel național, părțile implicate au analizat posibilitatea de colaborare pentru construirea unei statii de transformare a deșeurilor in energie la Ploiești, firma Usitall suportând costurile si riscurile asociate.

Deoarece acest proiect ar fi primul de acest gen in Romania, Ploiești ar putea deveni un model pentru alte municipalități din Romania, recomandandu-1 ca un oraș cu o tehnologie curata in domeniul deșeurilor. O instalație de transformare a deșeurilor in energie va avea un impact socio-economic pozitiv, prin crearea de noi locuri de munca, si va contribui la realizarea obiectivelor legate de un mediu mai curat. De asemenea, acest proiect va dezvolta un mediu propice pentru noi afaceri.

Scopul acestui Studiu de oportunitate este de a analiza posibilitățile de imbunatatire a sistemului de gestionare a deșeurilor prin implementarea unui sistem de tratare termica a deșeurilor cu recuperare de energie, prin realizarea unui incinerator in județul Prahova.

Acest studiu de oportunitate arata ca municipiul Ploiești, prin realizarea acestui proiect va beneficia nu numai de o tehnologie moderna de tratare termica a deșeurilor, dar va avea avantaje economice si ecologice. Ploiestiul, prin tratarea termica a deșeurilor va contribui la indeplinirea obiectivelor de recuperare a energiei stabilite de Guvern. In plus un avantaj din punctul de vedere al protecție mediului il reprezintă reducerea gazelor cu efect de sera. Incinerarea evita, de asemenea, crearea de gaz metan la depozitele de deșeuri municipale solide, o problema de sanatate si de mediu majora. Un alt avantaj al incineratoarelor cu valorificare energetica (mai ales in ceea ce privește tratarea mecano-biologica) este combustia directa a deșeurilor, fara a fi nevoie de pretratare.

Concluziile si recomandările rezultate in urma acestui studiu de oportunitate prezintă realizarea unui incinerator in municipiul Ploiești ca o soluție optima de tratare a deșeurilor, cu numeroase avantaje fata de soluția clasica de eliminare prin depozitare.

Date fiind cele sus menționate, avizam favorabil proiectul de hotarare alaturat.

DIRECȚIA TEHNIC INVESTIȚII DIRECTOR T eodora Marin



DIRECȚIA RELAȚII INTERNATIONALE

Sef Serviciu Milena Perp


,b

/



AVIZAT,

DIRECȚIA ADMINISTRAȚIE PUBLICA, JURIDIC-CONTENCIOS, ACHIZIȚII PUBLICE, CONTRACTE,

DIRECTOR, Simona Albu



Anexa la HCL nr.




Studiu de oportunitate

X"J» • "i

IMBUNATATIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR PRIN INCINERAREA DEȘEURILOR

Intergroup Engineering SRL, Splaiul Independentei 294, sector 6, PO 060031,



ucuresti, Romania


CUPRINS

REZUMAT

•r*

j

/


1 INFORMAȚII GENERALE, SCOPUL SI OBIECTIVELE STUDIULUI DE OPORTUNITATE

  • 1.1. SCOPUL

  • 1.2. OBIECTIVUL

  • 2. SITUAȚIA COMUNITĂȚII LOCALE SI CARACTERISTICELE SOCIO- ECONOMICE 7

    • 2.1. PLOIEȘTI - DATE GENERALE

    • 2.2. ECONOMIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

    • 2.3. TRANSPORTUL IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI

    • 2.4. CULTURA SI EDUCAȚIE

    • 2.5. PREZENTAREA JUDEȚULUI PRAHOVA

    • 2.6. SISTEMUL DE SALUBRIZARE IN JUDEȚ

    • 2.7. PROGNOZE VIITOARE

  • 3. SITUAȚIA SERVICIILOR DE SALUBRITATE EXISTENTE

    • 3.1. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR IN PLOIEȘTI - INFORMAȚII GENERALE 13

    • 3.2. PROVOCĂRI

  • 4. OPORTUNITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A GESTIUNII DEȘEURILOR SI TERMOFICARE PRIN UTILIZAREA ENERGIEI OBȚINUTE DIN DEȘEURI

    • 4.1. DE LA DEȘEURI LA ENERGIE - O METODA FEZABILA DE TRATARE A

DEȘEURILOR IN PLOIEȘTI

  • 4.2. DESCRIEREA GENERALA A FUNCȚIONARII UNUI INCINERATOR

4 4 CONDIȚII DE REALIZARE A TRATĂRII TERMICE A DEȘEURILOR IN PLOIEȘTI

  • 4.4.1. LICITAȚIA PRIVIND TRATAREA DESERILOR IN VEDEREA

CONCESIONARII SERVICIULUI

  • 4.4.2. CONCLUZII

  • 5. CERINȚE PENTRU FACILITĂȚILE DE TRATARE TERMICA A DEȘEURILOR CU

RECUPERARE DE ENERGIE

5 1. DURATA CONTRACTELOR

  • 5.2. FORMA CONTRACTULUI

  • 6. POSIBILITĂȚI LOCALE DE FINANȚARE A OPERĂRII SI FUNCȚIONARII

INSTALAȚIEI

  • 7. ANALIZA COST- BENEFICIU

8 INDICATORI DE PERFORMANTA IN CAZUL UNUI INCINERATOR DE DEȘEURI... 21

9. CONCLUZII

BAT

Best Available Techniques (cele mai bune tehnici disponibile)

BREF

Reference documents for BAT (documenet de referința pentru BAT)

CE

Consiliul European

CHP

Combined Heat and Power (cogenerare de energie electrica si căldură)

Cil

Commercial, Instituțional and Industrial (comerț, instituții si industrie)

EPC

Engineering, Procurement and Construction (inginerie, achiziții si construcție)

MMGA

Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor

MMP

Ministerul Mediului si Pădurilor

UE

Uniunea Europeana

REZUMAT

In prezent tratarea deșeurilor in municipiul Ploiești si in județul Prahova nu este la un nivel satisfăcător. Deseurile municipale sunt eliminate in depozite vechi, neconforme, ceea ce duce la un mediu poluat in zona municipiului si, de asemenea, la nivel global, contribuie la agravarea efectului de sera prin emisiile gazelor cu efect de sera. In același timp termoficare municipilui se realizează pe baza de combustibili fosili, adaugandu-se la generarea efectului de sera. Faptul ca rezervele de gaze naturale sunt limitate, duce implicita la cautarea unor surse noi de energie. In același timp preturile pentru încălzire sunt in creștere, iar subvențiile scad, ceea ce face ca prețul la consumator sa creasca. Scopul acestui Studiu de oportunitate este de a analiza posibilitățile de îmbunătățire a sistemului de gestionare a deșeurilor prin implementarea unui sistem de tratare termica a deșeurilor cu recuperare de energie, prin realizarea unui incinerator in județul Prahova..

In general tratare deșeurilor in instalații de incinerare este de preferat pentru sisteme mai mari, care acopera parti mari ale unui județ sau diverse zone intens populate. Acest aspect este in stransa legătură cu situația economica si financiara, facandu-1 cost-eficient pentru locuitorii municipiului gazda, precum si pentru localitățile învecinate. In Ploiești exista aproximativ 230 000 de locuitori si in județul Prahova 817 700 de locuitori. Populația municipiului Ploiești generează anual in jur de 70 000 de tone de deșeuri municipale solide, iar la nivelul județului cantitatea acestora este de aproximativ 300 000 de tone anual. Aceste cantitati oferă o baza solida pentru realizarea unei instalații de incinerare a deșeurilor si o premisa absolut necesara pentru realizarea unui astfel de proiect.

Pentru a răspunde cerințelor standardelor europene in domeniu de reducere a cantitatilor de deșeuri depozitate (Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor), este nevoie nu numai de evitarea producerii deșeurilor, dar si de recuperarea materiala sau energetica a acestora. In prezent aproximativ 99% din deseurile generate in municipiul Ploiești sunt depozitate.

Depozitarea este modalitatea cea mai puțin favorabila de eliminare a deșeurilor, insa este o realitate faptul ca permanent va exista o cantitate de deșeuri ce vor fi eliminate in acest mod. Pe raza județului Prahova nu exista niciun depozit ecologic de deșeuri, care sa îndeplinească cerințele de conformitate stabilite in directivele UE si in legislata romaneasca. In viitorul apropiat se preconizează introducerea unei taxe de depozitare a deșeurilor. Conform propunerii Ministerului Mediului si Pădurilor, aceasta va fi introdusa din iulie 2012, avand o valoare de 20 euro/tona, ce va creste in timp ajungând la 100 euro/tona la nivelul anului 2025.

Procesele de tratare termica a deșeurilor reprezintă o opțiune fezabila si utilizata in tarile dezvoltate, avand ca scop:

  • - reducerea la maxim posibil a potențialului de risc si poluare;

  • - reducerea cantitatii si volumului de deșeuri;

  • - conversia substanțelor ramase intr-o forma care sa permită recuperarea sau depozitarea acestora;

  • - transformarea si valorificarea energiei produse.

Tratarea termica a deșeurilor cu recuperare de energie inseamna ca deseurile sunt introduse in instalația de incinerare, unde sunt arse si gazele fiebinti rezultate încălzesc apoi apa dintr-un boiler ceea ce duce la generarea de abur. Acesta este utilizat intr-o turbina cu abur, care este conectata la un generator de energie electrica. După turbina cu abur ramane o cantitate de căldură care poate fi utilizata la incalzirea termica. Prin utilizarea acestei tehnologii eficiente energetic,

daca se folosește cogenerarea de căldură si electricitate (CHP) se poate obține o recupeare *                                        ' ■ • * ..

energetica cu eficienta inalta, de aproximativ 95-98% din conținutul energetic al deșeurilor. Calculând cu cantitatea de deșeuri generate in Ploiești si in întregul judeVPf&hova, precUB'i.si cu necesarul de incalzire de 500 GWh / an in Ploiești o capacitate optima pentru o viitoare instalație de incinerare este de 200 000 de tone.

In urma incinerării se obțin așadar căldură, gaze, abur si cenușa.

J

'j


,p


- v?                                     •    -          *            --ț      < /

Volumul deșeurilor se reduce la 5-10%, si se compune in special din zgura ce poate fi reciclata ca material de umplutura in construcția de drumuri, daca se sortează si se spală sau poate fi depozitata la un depozit ecologic. Atât zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile.

Pentru ca municipalitatea sa dețină un incinerator este necesara o licitație publica pentru concesionarea tratării deșeurilor, ca acestea sa fie transformate in energie. Ofertantul câștigător va realiza proiectarea, construcția, finanțarea si operarea viitorului incinerator. Va exista un risc scăzut pentru municipalitate, in condițiile in care va fi încheiat un contract pe termen lung (15-20 ani) pentru concesiunea tratării deșeurilor.

Instalațiile de tratare termica a deșeurilor cu recuperare de energie sunt sofisticate din punct de vedere tehnic, cu costuri mari de investiții, prin urmare, procesul si structurile contractuale sunt complexe. Exista o serie de premise care trebuie sa fie îndeplinite pentru ca proiectul sa reuseasca, cele mai importante fiind existenta unor contracte legate de deșeuri pe termen lung, contracte de energie, calitatea deșeurilor si o structura contractuala precis definita pentru condiții stabile de operare.

De la stadiul de inițiere a proiectului pana la finalizarea si darea in funcțiune a instalației de tratare termica a deșeurilor, procesul este unul de lunga durata, ajungând la 4- 5 ani. Schema de mai jos descrie acest proces cu etapele sale distincte:





Fig. 1 - Schema generica a procesului de planificare si realizare a unui proiect de transformare a deșeurilor in energie

Costul pentru tratarea termica a deșeurilor va fi mai mare decât cea de eliminare a deșeurilor in depozitele de deșeuri neconforme. O comparație realista consta in compararea taxei de la intrarea in incinta incineratorului (denumita taxa de poarta), cu cea perceputa la depozitarea deșeurilor (taxa de depozitare). Estimările Ministerului Mediului si Pădurilor legate de o instalație de incinerare previzioneaza o taxa de poarta de 50 euro pe tona de deșeuri (210 lei / tona). In cazul taxei de depozitare, aceasta va creste considerabil odata cu realizarea depozitelor ecologice, care vor avea cheltuieli de funcționare superioare vechilor depozite municipale neconforme. In

Tabelul 1 sunt prezentate respectiv prin depozitare.


comparativ taxele de eliminare a deșeurilor intr-un incinerator,

.*                                                   ’ •                                f

b ,

s

•s

Taxa de poarta 2016

105 - 125

170

35

310 - 330


Taxe naționale

Taxe locale

Tarif total pentru eliminare deșeuri

Tabel 1 - Taxele comparative pentru incinerator, respective depozit ecologic

Asa cum rezulta din tabelul de mai sus, taxele de eliminare a deșeurilor prin incinerare sunt mai mici fata de eliminarea in depozite ecologice, dar costurile de operare vor fi mai mari. Ținând cont insa ca metoda tratării termice a deșeurilor contribuie la atingerea obiectivele naționale pentru recuperare de energie si reciclare, a faptului ca astfel o mare parte din deșeuri se transforma in energie dar si a avantajelor din punctul de vedere al protecție mediului se poate afirma ca incinerarea deșeurilor reprezintă este cea mai buna soluție pentru viitor.

Deoarece acest proiect ar fi primul de acest gen in Romania, Ploiești ar putea deveni un model pentru alte municipalități din Romania, recomandandu-1 ca un oraș cu o tehnologie curata in domeniul deșeurilor. O instalație de transformare a deșeurilor in energie va avea un impact socio-economic pozitiv, prin crearea de noi locuri de munca, si va contribui la realizarea obiectivelor legate de un mediu mai curat. De asemenea, acest proiect va dezvolta un mediu propice pentru noi afaceri.

Acest studiu de oportunitate arata ca municipiul Ploiești, prin realizarea acetsui proiect va beneficia nu numai de o tehnologie moderna de tratare termica a deșeurilor, dar va avea avantaje economice si ecologice. Ploiestiul, prin tratarea termica a deșeurilor ca contribui la indeplinirea obiectivele de recuperare a energiei stabilite de Guvern. In plus un avantaj din punctul de vedere al protecție mediului il reprezintă reducerea gazelor cu efect de sera. Incinerarea evita, de asemenea, crearea de gaz metan la depozitele de deșeuri municipale solide, o problema de sanatate si de mediu majora. Un alt avantaj al incineratoarelor cu valorificare energetica (mai ales in ceea ce privește tratarea mecano-biologica) este combustia directa a deșeurilor, fara a fi nevoie de pretratarea.

Concluziile si recomandările rezultate in urma acestui studiu de oportunitate prezintă realizarea unui incinerator in municipiul Ploiești ca o soluție optima de tratarea a deșeurilor, cu numeroase avantaje fata de soluția clasica de eliminare prin depozitare.

1. INFORMAȚII GENERALE, SCOPUL SI OBIECTIVELE STUDIULUI DE OPORTUNITATE

In prezent tratarea deșeurilor in municipiul Ploiești si in județul Prahova nu este la un nivel satisfăcător. Deseurile municipale sunt eliminate in depozite vechi, neconforme, ceea ce duce la un mediu poluat in zona municipiului si, de asemenea, la nivel global, adaugandu-se la efectul de sera prin emisiile gazelor cu efect de sera. In același timp termoficare municipilui se realizează pe baza de combustibili fosili, adaugandu-se la generarea efectului de sera. Faptul ca rezervele de gaze naturale sunt limitate, duce implicita la cautarea unor surse noi de energie. In același timp preturile pentru incalzire sunt in creștere, iar subvențiile scad, ceea ce face ca prețul la consumator sa creasca.

«WWW


111 .1 11 ■■ ■*                         1

- *1 •

? 1.

'              r'

1.1. SCOPUL

Scopul acestui Studiu de oportunitate este de a analiza posibilitățile de îmbunătățire a sistemului de gestionare a deșeurilor prin implementarea unui sistem de tratare a deșeurilor cu recuperare de energie, preferabil prin incinerarea deșeurilor.                                                  >

Tratand deseurile printr-un proces termic se va alege o soluție durabila, cu avantaje economice si din punctual de vedere al protecției mediului. In acest mod municipalitatea va putea rezolva doua probleme ale zilelor noastre: problema deșeurilor si a tratării acestora, dar si înlocuirea sistemului clasic de alimentare cu energie cu surse noi, utilizând capacitatea energetica a deșeurilor.

Acest Studiu de oportunitate va analiza posibilitățile de îmbunătățire a sistemului de gestionare a deșeurilor prin implementarea unui sistem de tratare termica a deșeurilor cu recuperare de energie, prin realizarea unui incinerator in județul Prahova.

1.2. OBIECTIVUL

Obietivul final va fi gasirea unei soluții in sectorul deșeurilor si a incalzirii termice, combinând astfel avatajele reducerii cantitatii de deșeuri depozitate cu avantajele economiei de gaze naturale utilizate pentru termoficare. In tarile UE exista peste 450 incineratoare care procesează, pe an, 50 de milioane de tone (2003). Odata cu realizarea unui incinerator se asteapta ca o mare parte din valoarea calorica a deșeurilor sa fi folosita pentru generarea de energie si pentru încălzirea centrala, compensând aproape 30% din costurile de exploatare a incineratorului.

Astfel, avand o metoda privind deseurile armonizata cu normele europene, Ploiestiul va reuși sa imbunatateasca in timp calitatea mediului si condițiile de viata in zona.

2. SITUAȚIA COMUNITĂȚII LOCALE SI CARACTERISTICELE SOCIO-ECONOMICE

Din momentul când sistemul de management al deșeurilor va atinge un nivel zonal si regional, situația economica se va imbunatati atat pentru municipiul Ploiești, cat si pentru întregul județ Prahova. Schimbările socio-economice cat si cele de mediu vor duce la rezolvarea problemelor stringente ale comunităților locale legate de gestiunea deșeurilor si utilizarea de noi surse energetice, nefolosite pana in prezent, aducand beneficii si avantaje evidente pentru întregul județ.

2.1. PLOIEȘTI - DATE GENERALE

Municipiul Ploiești, reședința județului Prahova este situat in centrul Munteniei, la 56 km Nord de București. Populația municipiului este estimata la 232 452 locuitori, ceea ce claseaza Ploiestiul pe locul 9 in categoria celor mai populate orașe din Romania.

Alte date privind municipiul Ploiești sunt prezentate in tabelul de mai jos:

■■  ........ ■■■■....................... ■                           .....■■III.».....III.......III......

Suprafața

5828 ha

Educație

30 scoli

5 colegii

  • 4 scoli superioare

  • 5 grupuri școlare

42 grădinițe

Teatre

2

Filarmonica

r :

Spitale

8                               Zc O "

/■/

* S-î ;■

.              • x

Muzee

8 .................................... /!■-■.

• < - ' ’ V.

\\

.     .ri         \1

.......■.                      y.

Linii pentru mijloacele de transport

37 (216 autobuze, 33 tramvaie, 10 troleibuze) >/ o.

......... z i ? j                                          ...

> •, * *

;             '            h

1 >•

■ •'wi          1 r

r -                    *

’ • A             ' ’

Cimitire

... r '  —-

4                                                                                                 \'.-i          ■

x

•’ /          J

‘ <

’                            P r

4- J *

Stadioane

2

' V /

f

Tabel 2. Informații generale privind municipiul Ploiești

2.2. ECONOMIA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

După revoluitia din 1989, Ploiestiui a avut o dezvoltare economica rapida datorita in principal investițiilor companiilor străine. Situarea orașului la numai 56 km de București, si dezvolatrea unui proiect de infrastructura care in curând se va finaliza, face ca posibilitățile de dezvoltare a municipiului Ploiești sa continua sa creasca. Municipiul este un centru industrial important, focusat in special pe producția de petrol si industria prelucrătoare a țițeiului. Deși producția de petrol a zonei este in scădere in mod constant, industria prelucrătoare este promițătoare, datorita materiei prime ce ajunge la rafinărie prin conudctele de petrol de la portul la Marea Neagra, Constanta si de la portul la Dunăre, Giurgiu.

Ploiestiui este de asemenea un important centru al industriei textile.

Municipiul Ploiești a reușit sa gazduiasca mai multe companii internaționale, cum ar fi OMV-Petrom, Lukoil, Shell Gas, Timken, Yazaki, Coca Cola, Efes Pilsener, British American Tobacco si Interbrew. Multi retaileri precum Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Praktiker, Intermarche, Profi, Mega Image, avand in continuare o buna capacitate de dezvoltare in viitor.

2.3. TRANSPORTUL IN MUNICIPIUL PLOIEȘTI

Municipiul Ploiești este situat in aporpiere de autostrada in construcție București - Brașov, principalul drum de acces spre zonele din N si V ale tarii, dar si spre tarile Uniunii Europene.

Aeroportul Henri Coanda este la doar 45 km distanta, iar stațiunile montane de pe Valea Prahovei pot fi atinse cu mașina intr-o ora.

Deficitul de autostrăzi modeme si drumuri de calitate din zona Ploiești, si din Romania, in general, face ca transportul sa fie o provocare. Sub controlul UE, infrastructura rutiera se va imbunatati substanțial in următorii ani.

Ploiestiui este al doilea mare nod de cale ferata după București, unind capitala cu Transilvania si Moldova.

Transportul public in oraș este asigurat de Regia Autonoma de Transport Public (RATP Ploiești) si include o rețea vasta de autobuze, troleibuze, tramvaie.

Flota distincta de autobuze galbene este una dintre cele mai modeme din sud-estul Europei, oferind conexiuni la toate zonele din oraș, pentru o medie zilnica de 150.000 de pasageri. Drumurile municipale cuprind peste 800 de străzi cu o lungime totala de 324 km.

2.4. CULTURA SI EDUCAȚIE

Ploiestiui găzduiește Universitatea de Petrol si Gaze, Orchestra Filarmonica Ploiești, una din cele mai appreciate orchestre din Romania. Orașul are si doua cluburi prestigioase de fotbal in Liga 1, Astra si Petrolul.

Aici sunt situate numeroase monumente culturale si arhitecturale, incluzând Palatul Culturii, Muzeul ceasurilor, oferind o colecție de orologii si ceasuri de mana adunate de Nicolae Simache. De asemenea, aici se afla Muzeul petrolului si Muzeul de Arta Ploiești, care fost donat de familia Quintus. Muzeul Hagi Prodan, datand din 1785 a fost proprietatea unui negustor pe nume Ivan Hagi Prodan, si conține elemente de arhitectura veche romaneasca. Aceasta locație pentru un scurt timp după Primul Război Mondial a găzduit primul muzeu din Ploiești, " Muzeul Prahova

2.5. PREZENTAREA JUDEȚULUI PRAHOVA

Județul Prahova este situate in partea de Sud a României, avan do poziție centrala, avand o suprafața de 4716 km2 si o populație de 817 700 locuitori. Dintre cele 40 de județe ale României, Prahova este județul cu contribuția cea mai mare la bugetul național (după capitala București) si al IV-lea ca nivel al PIB -ului. Județul Prahova este inclus in regiunea de dezvoltare 3 Sud Muntenia si din punct de vedere administrativ este alcătuit din 2 municipii, 12 orașe, 90 comune si 405 sate.

Peisajul e foarte variat, legând armonios Munții Carpati in Nord, Campia Romana la sud, fiind avanatjat de resurse naturale importante, condiții propice de agricultura, dar si peisaje care combina pădurile de conifere si pășuni alpine, relieful deluros cu cel muntos.

Datorita reliefului si a condițiilor climatice excelente, agricultura este bine dezvoltata, in special prin producția de grâu, orz, porumb, legume, cartofi, plante industriale, floarea-soarelui si plante furajere. Județul are 143 725 ha potrivite pentru producția agricola. Prahova este, de asemenea, renumita pentru struguri si vinurile care au adus județului porecla de"Capitala vinului roșu” din Romania.

Principalele resurse subterane sunt cele de petrol, gaze naturale, sare, cărbune, calcar.

Industria reprezintă principala ramura a economiei locale, deținând un rol importante in producția globala naționala. In prezent, in jur de 26,000 companii sunt inregistrate si funcționează in județ. Cele mai importante ramuri sunt energia, industria alimentara, băuturi, tutun, industria extractiva, mașini si echipamente. Alte industrii importante: producția de anvelope, industria ușoara, materiale de construcții, produse chimice (detergenti) si mobila. Agenția pentru eficienta energetica si pentru Energiile Regenerabile isi are sediul in Ploiești.

Județul va fi in curând traversat de autostrada București - Ploiești - Brașov, care va imbunatati substanțial infrastructura județului si va oferi noi oportunități economice.

Lungmiea totala a drumurilor: 2189 km

Rețeaua de alimentare cu apa: 2910 km

Rețeaua de canalizare: 648 km.

li 4«

: 2004


2005


2006


2007


2008


Locuitori

,‘IT.


.w


s*4 r>rj£*.


.3.


l-<


W.*i4


1'


| Angajați (mii)

mm.i                   (djfy.fcin Wi4b ^4*1 A»."i R ■a-' *■        -A*        i j11.ip-u.h i ,1 -■ —4p-A,s^i ian!■ Uto Ai^ . Atfl?.H

{ Venituri/ luna (USD)

3


173


173


173


LA.


i“


i 603

.4


889


183


<1

i ^a ■ ■ h4i                 i M*i b

{ Rata A


'W.I uv*


e colectare a deșeurilor


in 55


58


60


ii

f


70


i urban (%)

^yj       1L1.1 IfT Jr~L-[T           1-V-'       ‘ J-~h~iT ~-~LTi-.—L~l~1~‘n — U ||‘ ‘||  “ ‘    ----AiV »*H*W • fR ’ • • "RF F ' P '  1*» ■ t AP *■ .«PR i ■ fc’ • *.                   •"»*’ 'V~’ •—k—«-«AH-           T* •               T-'- »*f ,            • •**            <■              «

j Rata de colectare a deșeurilor in i 13 i rural (%)

I                                                                                                                                                                                                                                                 \

^L^ril^UTI LI. II U -,1-J. "-~r~- -»•■>-• M.M ■■■■■■■■ ■-LXXXJ-MHXU--I ■---■—,.-■ A. J                              -- - -• r. - . -••••• .• «b • --k.a —fc. —-                 k'w ---m-w-j . ^*.k.... . . -i.-.-a — _..._. . fiJ.U'Jvr -•» •• —


Tabel 3. Date generale privind locuitorii si colectarea deșeurilor - județul Prahova.

2.6. SISTEMUL DE SALUBRIZARE IN JUDEȚ

Tarifurile practicate pentru colectarea deșeurilor de la populație sunt diferite de la operator la operator, in funcție si de distanta la depozit. Astfel in Campina tarifele plătite de populație sunt mult mai mari decât in celelalte orașe, in timp ce in Ploiești sunt cele mai scăzute datorita faptului ca municipiul reședința este principalul generator de deșeuri, dar si datorita distantei mici de transport pana la depozitul Boldești - Scaeni.

Tarifele practicate pentru gospodarii se prezintă astfel:

Ploiești - 3,36 lei/ luna (2010)

Bușteni - 3,36 lei/ luna (2008)

Campina - 5,83 lei/ luna (2008)

Breaza - 5,30 lei/ luna (2008)

Baicoi - 3,60 lei/luna (2008)

Sinaia - 0,8 euro/ luna

Tarifele practicat pentru agenții economici sunt următoarele:

Ploiești - 36,5 lei/ m3

Bușteni - 9,8 euro/ luna

Campina - 48,30 lei/ m3

Breaza - 49 lei/ m

Baicoi - 35 lei/ m3

Sinaia - 10,35 euro/ luna

In prezent exista doua depo


zite funcționale, care dețin autorizație in acest scop:

■ Vălenii de Munte

Data de incepere a activitatii:       2007

Capacitatea proiectata:       130 000 m3

Volum disponibil:   80 480 m3 (62%)

■ Boldești- Scaeni

Data de incepere a activitatii:        2001

a

Capacitatea proiectata:      2 566 530 m

Volum disponibil:    2 001 325 m3 (80%)

Alte 5 depozite neconforme de deșeuri municipale urmeaza sa fie închise, acestea fiind:

| Depozite   municipale (Opacitate

j neoperationale         proiectata

| Urlați                    45 000

rJ******h*fyn■ **f^*a* ♦ *1 ■ Mi» ■ * %“1 *smah»f p«a»-f w ■ m*i*     •t* ■*m■* * ■■ r’ e**• *■ • 1    > Rfh- •   **,»|rf|Wi*i|< r«arfv *hf ■■>■■*v ^f^if         rm" 1 r* ib^ afvm^v"Rvc• v* t ri^ j

i Mizil                     45 000


I                                                                                                                                                                                                                                          b                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      d

' Capacitate Suprafața j Sistarea utilizata [m3] [ha]        activitatii [an] '

r

L d

ț

T

1

s

d

d

<

d

r

d

F

F

1

__ 1

F

4

J

f


! 27 500

F

^b****!»**l*‘dd*V h F hAd 1 iRT Fi*%iTi«di***R«i 1 ■*>

i 45 000


*

iHHFd F


! 2009 2009

rțan**»**» aan ii ^yhhaaTinirw wrwr^rf ■       ***rpa —*«v>hfm

Ș 2012

~  2009

fJu■ s.r_*rX*K*di*i ■*ta«d «H• b*H<JK*«di■ ICdwMFb L ■!                     «, h , i -■■

i 2012*


4fdJH*UiAb*aJlaMțdMl>*WV*HW**M* VlT4,i*' R " a-Hk.uda■*>Ahbk^dMMIV*<K.d*tLR*ARWM*4d*** -tfCd-«khh***«i■»■ i1 a<*■ iajța W|b,*i■

i 2 450 000    j 2 450 000

d                                                                                                                                                                 d

__        A                  _                         ____

! 1 000 000    i 850000

tr*-* --i'a>-. ••                  X‘ —khi^1 i 1 i ,^.b-E.-^A.->fckklk ki.’. bs L-'dMT. .b«*.C*^*..A -vi. k-.-i i . A i-w.- • -^Ua^-k X ■dA-d^-’ • R—i H-iKK A-r- i.-^i-^^-k T                      ki-kd.*.j—■ nli T.

i 165 000      165 000

d

L~dlMri~MP?* ■!.■ pab^iJ~_ ~- TiuA iValb Wrr*lt>w PiTKKbI*.«V*nfi*to*^dtțRT%><FF FT*^, T'*<. H*RU 1 ">**• "i*-F-r •.• I Jfc i '• * i-*— 4 iA-FMw>f/lb^‘fii*h4d H L4 ’I•'l*TT' A i-"l* i“Mb*i^H 1 ***. Ri«— F—d- —■■ i b * H da 1 .* ■ b .*.• "i-Fi-R Fda 1 -X— «" Fi^ *a -“-iH-**i d 1 * A d d* Bl H *Ri.i-m 1-1 "R f* • *Wl

* - conform PJGD deși anul de sistarea a activitatii era 2012, depozitarea a fost sistata din 2007 ca urmare a j

■"                                                                                                                                       i*F* FK ■R"AdF» ‘ "iRd ■■ "FW*■■ fcffM li


, Ploiești

......■ ■        ■■  ...........IPdJW

j Campina

k1*!1 r "i|1--' MWJ-VM      k t ASd.Mjb-JV JUda-*«Jd?dIS

I Baicoi

•fc

e

I

A<qw5țnfri5ițp^r^**Pd^dRdf dd 1 FdP «di» 8"-diK«-« *J h<'«-‘-‘-ta* h,h‘JuiIkR^k*****"b*RRdib**AdWb«R Mi* h* Pd ■ Rb ■■ «a»                    •* f                               ****** ‘ b* ■ F M*fc**»» F *■ %**»■ a zrA ii ^-a •- hI


■                                                                                   w*i ^a-b, ■■ M , d- ^t* , (h ■, , ^jp^a, <iM *,i<? JțAi a ,<B“ț

d

i

j

a

ț

t

• ** *4    4 BA»FÎw M fMM*- h^iFj jc» -wWp*         f        m -d* ■* ‘r/"a^* pr-h» p »/d — a, i,i y •_«.         «-ax- ? > ■■■■■ ■■ ■,■■<


f epuizării capacitatii

LvWM«VWVMWWWWVO^WVt«i*^K                                   mi


■JW


W-l ,’hih'k


r*31


'V


*-*


Tabel 4 ~ Depozite care si~au sistat activitatea si urmeaza sa fie ifâhibe

17


Z'


.b 'fc •


■.


*J


X \\ 1


In județul Prahova se afla si 7 depozite de deșeuri industriale periculoase/' fiind județul cu cel? rV             ;           ■- ii

’l              .    1


mai numeroase din tara.


I b f \ I

I


■I i t


Kfc*.


Cantitatea de deșeuri colectate in județul Prahova pe tipuri de deșeuri sunt prezentate in tabelul


de mai jos:


•p


MWRJWMl«MRFb"bM«M ■ i»W*I < ■ bil                                          .j-i-BiîKb'RAH’fVi li'i»-■•'WT ■■■• - k-»i _• ai'd-i C I t T'.sAX’’’'TiR

[ Tipuri de deșeuri


• «pp


• p;i,<ip.


.1


ip • ■>


p-


,S


ibS.


.1...


X..b_« >■■■■ ■«.f. k, 1,11- *, 1


.L*£.


*,'r,iâw#M','iFX>nbiJ ?injA“FT^i ir",v*i“    ■ 1 ■im«ii'-“ juA*«" A*-b"* ■

! (tone)

k kg ■.M-'I-»-'        Jb*^M'• IKZFH|^.»• ■ V• -kk^*"*— kfM to M-uiLrbLp U-Bn-l j‘i ■ T ‘        f ■•!        -L: !*>• A'


***.


i Deșeuri menajere de la populație y vnwnnwwwfvrmm» ■ ■*rf**A**^ritrr»«<fffff■ ■ ■ "■■**■■ ■ b«*«^<mw^**«»**■ F»^iFd w <w. t                                                                                                                                                                          .                                     _


120 762


Deșeuri asimilabile cu deseurile menajere din sectorul Cil*

_ V A.T.FR fcy.TXR IF Qj~J 0IR*. "Wt - -Fr» li i ■ I «J11 _■. ‘_hj .T. i Iu» TIT^J1 ■ V H !,*>' ■» * * li> A * 4 i‘bf'7 i*R Al II H I • ■- <71 •T“R * * T*W «M»1- u *■ ■'■ * ■ + n* rTS RWt f. i L7> >*<JP * I K L lf" * !P." » 1* bibh • * j‘ rf?                        fcUR'i W. T •*"* • • 1 * “»* * lr '* * * * -“■' * “■‘k i'TiiJ i"-W •R 17 XV4*XRP.*J ' I I < *<*+ *7 V' ' “* ■ * ■'• r''


i 45 681


•b


'jtiwv LtiMipnr


h Ps


! Deșeuri municipale amestecate (exculzand deseurile din construcții) j Hârtie si carton

| Sticla

«Ml              ‘I

! Plastic

----FRM R «i M «■ W*      «■

Metal


51 635


VJ


■V


’TKTHif’ “


RPJ


Ri


*1*:


• b*b ■ —


^h*..


rtUKA’


’ XPM'


1^^^^   i*bbui   aji^wr» mu F»fini

; 12 186


: 15 490


.1 UsfT ..


j

4

f

s

i


i

]

.Pil' VWlWMIIMMftUP PAN. ‘iibib *i|i|<i«i|i|‘»‘ iW A7/■■<                          rvr?<rXn~» » bH Ipb-X- ».»                    Fir»• HT-hTWbM VrT'.-i--1.•• — *7’ "k—••!*■¥ -S-^ <A b MT Frt

j Deseeuri din parcuri si grădini i Deșeuri din piețe

yH 1 ‘ "-*•!-»■ «nI■■■ 1R wlrtfVwX‘1"IhVU-1»‘.^WHlrwHInT^R*1 r*ry*n1 ■**-         ih’^H 1 hi          »bBi^ T ** Ib*bi-b"rC'bH'.• Tii1 Ti .*»“ >1'

i Deșeuri stradale

ț\ktori£i^a> i»-WV*1 lK-Li“-HuVb TAC «Z 1 WV i**»*      A***

t


.*<* .*brtii •


11V


#-»TI * *•> F


iR”


IR


b*.


ib!


b*y<


.i


"A V.


W» • X ** b* 4 • .1


I. VV


■VtoV^AM'


~773


! 18 051

4


•4


•1


•1


Deșeuri necolectate


«•


'Mr- «

Tabel 5. Situația deșeurilor generate in 2008 in județul Prahova pe tipuri de deșeuri

Conținutul si cantitatile de deșeuri nu au fost măsurate, ci estimate si raportate de operatorii de salubritate. Astfel aceste valori sunt incerte si suferă modificări in timpul anului, dar si de la zona la zona.

.4n.


1 «rri>b<s


.f.


•f to .-S*I.R,.u^C-iI*|L.


ir*i


'V'


1 Medie in Urban

f


Medie in


jr T


Medie in Județ


•1


!p


•1


Rural


R'


1 %-R 1. ia-rT^L ■


A.in-i^InU* Ati*i*


>

■iu-:xR^mww> r'ff-»'


p'


KJ1 LfA M* T*Tn »W «*W


■v                   L .bTIbMul


1 Hârtie si carton | Sticla


1 9,00


5,55


*k

J


7,27


•1


Afi*?


«PI


>*<•


l<l


nj..J


V.


nr’ 1 “  ."T* •


4,63


•A*'


rv. .AF'fR*.*


j Plastic


T>

H

A


3,99


4,31


•A


6,26


•1


7,14


iSd'


i


J

s

>

J


*”•4


; Metal

1 WAkF^'briMRb-l T H^IU‘bJ<^

Lemn


3,49

> 7


2,72


r r i

î


•1 •1


•u

o

I Biodegradabile

|l^HflfMJ|RriM^V^*b FPP>A«R                I ■ ■*■» ■■ ■l'Jy d-i--W.J <iFpa.r*l*"»*«■-•*'-*“•’•• A»i 1 ,l«i.^^i4«JL*Z|W'b rURb-WM^UF-i

1

i

}

i


Alte


.^AraR.


'R- P»FR ■R<nRi^*


i 57,53


b*ua.


= 15,41

Ai ilfc f *A-<P-*J»-k*kb


T

r { b b


b

> J.


70,17


9,84


•1


(I


63,85


IV.


'M


Tabel 6. Conținutul deșeurilor in urban si rurla la nivelul anului 2008 in jud Prahova

Aceste conținuturi de deșeuri dau in medie o cantitate de energie de 6,8 MJ/kg. Sunt totuși cantitati relativ mari de “alte deșeuri”, care fac măsurătorile incerte. Se asteapta ca in timp, cantitatile de plastic si hârtie/ carton sa creasca, ceea ce ar duce la creșterea capacitatii energetice. Acest fapt este normal in cazul tarilor al căror PID este in creștere.

■rt1


.f


n bz. ’R*-* • .vir -.■* 1


'• <


R“'


«««* ib*dA-L•  ■ Ai 1


*1


•1


de Populație


kg/an


kg/


: Necolectat


«M


: colectare


t.


UBO0R


noi


persoana


(tone)


•1


> 2002

■<

■ ■ 11W ■ U1 Rffc b rfW wR rtW • Vb A <TWi bM A


829 943


; 0.51


; 34 700


!■*!


h>


num:


R

hT*WU


•ci


2003


! 30%


829 026


28 500


I AMfrWMV | r WIII"FiV.TD c*v Wr. 7'


A'


ITsTT.TM VT T


’-rt'r’


l.TRr«k,V


I 2004

5


■*'


.1 *' *u.h .4


( 827 512


i 280


127 351


■b'


b* i\ h1 r'r: * “P "


FR     WV   ’R


IA


p:


■X:


"hR1


A'


7 a-


i 2005

^2006


i 37%


■ ^h A~ii*i *wb NJ ^1.0 PAT

! 39%


822 081


X,


•U»


■:


* ••


r.


302


309


14


0.83


135 614


132 413


*>


^1^fi.W^I                  ’W "RFF r3ARR I

I 2007

aaa —‘-*r*~ •-* -*-*- ••* *■■•**»«•*■ ■

5


45%

3


•l


•TW *W . ’J


819 600


291


'..Ki


C'


0.80


117 203


d i*1


I 2008


817 632


337


0.92


109 396

s


j ț urwi


Tabel 7. Statistici privin deseurile intre 2002 - 2008 in județul Prahova

Se poate remarca ca in primii doi ani cantitatile de deșeuri necolectate au fost foarte mici. Aceasta anomalie se explica prin faptul ca sistemul de raportare s-a schimbat in 2004, si a inclus ulterior si zone izolate, care la raportările anterioare nu au fost incluse in sitemul de raportare. Sistemul de colectare a deșeurilor s-a dezvoltat de la an la an. Astfel in 2008 rata de colectare a ajuns la 48%, si acest procent a crescut si in anii următori. In prezent aceasta este de aproximtiv 100 %.

2.7. PROGNOZE VIITOARE

Populația județului se estimează ca va suferi modificări, asa cum sunt prezentate mai jos. Se observa o creștere a populației din mediul urban, datorita mutării locuitorilor din comune la oraș, in timp ce numărul total al populației are o tendința descrescătoare.

•d'


•t

T

,dd ..

•V

«r

1 ***>"«'

r

-

-f

i*/t* •■“•V

d>“ i“

• f • “i“*

«i* —d             --

,.j^i., .P>     . -,/•

•*; -d 3a • • dd*>

s

s

3

: 2008

ț

2013

2018

2023

2028

2032

2038

Total

f

populație

i 817.632

V

A

1

4

î

d

t

[ 806.014

4

3

d

d

! 786.138

L*

X

760.071

j 731.954

r

î

L

1 707.922

J

4

!•

t

3

i 671.148

r

j

j

i Locuitori

412.204

1

457.515

462.359

j 465.780

Ș 479.537

: 483.473

| 486.345

' in urban

4

4

4

4

d

4

-

f

1 Locuitori

| 405.428

j 348.498

j 323.780

; 294.921

• 252.417

j 224.449

Ș 184.802

I in rural

r

r

ț

ț

i

b

1

3

b

1

3

J

î.

r

i:

f

1

&

b

r

r

r

1

R

X

3

3

b

j

>

L

A

i

3 i

>

:tr

x.

.V

i'J'

• *>

H

>■

■ >

Tabel 8. Estimări ale numărului populației pana in 2038

A 4*        -k

••i. Li. «. M.

CJi        .. W •?

- -u^- . «a*

:.r            ifcjx-          ce

Prognoza deseurile de ambalaje produse de intreprinderi si de gospodarii sunt prezentatea in tabelul de mai jos. Cantitatea de deseurile de ambalaje generate va creste cu 34%, conform previziunilor.

'Fp!


«**rd• *•


'V


Hârtie


Plastic


Sticla


Metale


•l


Lemn


ii


de


si


(tone)


(tone)


(tone)


(tone)


(tone)


j

î i ș î


carton


•i


one


one


2008

țim rl-^.nM M i LJ—iTt^ Ll i hlii iWi

I 2009

i

[ 2010


I 51635


i 12186


15490


6403


3253


.RllUlțWilll, IMI Jl


1549


; 2375


i 55249

>

ids’Atr*           : RA^^dR^d"         Wii**>,'*Mk.aa

i 58012


13039

>


13691


16575


6851


i 17404

3


7193


FWWT* "dk* JRPi                               WFAfc*V"FTi tfW>V>d L R JtfLH                        + 5fT*ftf •. I’X«-1»• ***:

1657

>

rr740

4

-f-             .....


3481


2541


■ ■3.71


3655

1


•l i,


j 2011 ? 60913 i 2012 ! 63958

I 2013

Vd    4 I^B                ■VB.’VTdP»

i 2014

+

R

1


14375


18274


7553


3837


1827


2802


L***>JKdd


..


15094


'T


19187

t

■-K ..^I^k   .a.» . k,             A'X ♦ I?r>i-d ’I.TrX1* , 1 iTi1.?*:         A


. -‘-"Ț*—  . b ...      k^. r          rMsAdi*-• ddr >kKl’^i

: 7931


4029


1919


2942


AMR1


T*l


»■      ^d1 -■


t' * ,.^.TTT frl


■»< ^1-’


2015


i 67156

! 67828

î

i 68506


15849


20147


8327


4231


2015


3089


t.


,/d *d. •+ V i*"*.


•+


iAi


'3


FH


—*•


16957


17126


20348


8411


4273


i 2035


i>.


■3-1


'*>1


iji


‘d


imb'J d.


2016

>

S hJ AVB AR RF R fVR F R R F T FFR F ■ * 4 F “J d *d ■ "


Ș 69191

5


*/•


i 17298


i 20552

20757


8495


4316


< 2055


2055


•l


".3


■ 3'


■V


>• T"*.’ f.


.V.V S


:a


'A'


R’-b'i


'•bW


8580

A


4359


2076


•l


bJ v


Tabel 9. Cantitati de deșeuri de ambalaje estimate a fi produse in 2009 - 2016 in jud. Prahova

Potrivit datelor din proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor in județul Prahova” este necesar sa se ia in considerare creșterea gradului de conectare la serviciile de salubritate, astfel incat in 2010 sa fie atins obiectivul de 100% in mediul urban si in 2013, de 100% pentru zonele rurale.

• *■*■'"?* •■r»< •r.--’-.pr’ .r/’-v^r*           -r--

2008


4-^ • _ 1 ..^. . . rs V¥K* F—/••• /...

2009


a ■ i».f ■.». i .AP b s"i".F

s

*              i —vvv        — v v

I Urban

3

J*î RJ1 b FR K**R FR 7       * R»" ••*»• a. ■*              u 4

i Rural

..............................,.....


"IHi


2010 2011

',‘ jft1 JJLii * 11111 lȚ*f                                                     Elfi* ffil?

I 100%     : 100%

90,00%    95,00%

Tabel 10. Evoluția gradului de acoperire a populației cu servicii de salubritate pana in 2013


i 70,00%

A^M.f Jrv*       H- b*.** P ■ •*•* •*•     •“■      • '* —•

24,1%

...... . x, . . ., .b b., ..      r.. . .


90,00%

60,0%


4.


2012

100%

f

1 ^.«r iz -.             r •■ . .>1. -. fc • 1 •►.•<• -a*. k«d..l              % 4. fc      !»•

98,00%


2013 i 100% r î 06%


e

p

c

r

i


Cantitatea totala de deșeuri estimata a fi generata in viitor, conform Sistemului de management integrat al deșeurilor se prezintă astfel:

>

A

2

.►

Â

^K.^RRSMHRk^iiX.'.^X* ' .F * * .• •• • • ■ *••••’     • u a J ’r. . . ►. J A •> b   . ►     b

i 2008

L

s 2013

2018

2023

2028

■ 2032

2038

c

! Deșeuri

/ ’b      "L ’ * V • • •   '• Fr ' ••

297,836

280,107

289,325

297,639

307,835

314,526

324,084

colectate

•1

. <T*b*'l*-ka •          — •-                         —• -a .d.             ..        P . L .    % . . V. . J .

i Deșeuri

i 120,762

i 209,674

216,015

221,316

: 228,344

Ș 232,364

237,593 !

I municipale

4

V

ț

j solide

c f

X t

V

f

<

4                                                                                                             ?

••••G------------------- ........-...... ....  _ - <

a

Deșeuri

; 45,681

47,538

49,47

51,481

53,573

55,308

58,017

comerciale

f

si

i industriale

.... ...

: Deșeuri

! 100,141

! 193,089

227,33

239,715

253,466

1 263,099

270,447 ;

1 municipale, din

>

>

>

r

7

\ 1 c

f

4

c

care:

L

f               .     ..

•> . ....... ....... ............

r

. -Jo •    '    .•'• '.      ... *■                     r : %       .          i s               J

: -Deșeuri

•i

98

105

124

163

235

338

661

i voluminoase

i -Deșeuri

din

■ 3,076

• 3,201

■ 3,331

3,466

3,607

i 3,754

: 3,906

1 parcuri

si

T

7

f

r r

f

grădini

•.

ta<a«     Vtbtf                      s a , VH'"? 4

Mrr^vuM^aei-aX^a rurriba a  a   b-i< 4 r a*.-.!

î*

-

t

ra^    •*”   '.iT”TT7T' rwr t a*,    ab.am hw.v «avawaw

1 -Deșeuri

&

din

• 773

804

837

871

906

\ 943

981

i piețe

ir          ibrt .AA         Je^. 3 b As.'s*. li b,        W»*

ZAbv+Ka a*.lflP4a ibPsl ;*+aW. Whl     • a«V                 Rt

b                            ~i.L .IV.-f.. 1*11* ,7-L.‘ «*bPI            B

1    . ‘-1- » - aj- Afc L MJ- J JU           s         1 »■,

■ -Deșeuri

j 18,051

: 18,875

ț

19,548

• 20,343

21,17

j 22,03

! 22,925 i

1

1

: stradale

f

c

f

i

Tabel 11. Cantitati de deșeuri estimate a fi generate in perioada 2013 - 2038 injud Prahova

Cerințele stabilite de UE si legislația naționala sunt stricte si necesita implmentarea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor solide, ce include un sistem de tratare a deșeurilor, necesar pentru a maximiza utilizarea deșeurilor, minimizând cantitatea de deșeuri depozitate.

3. SITUAȚIA SERVICIILOR DE SALUBRITATE EXISTENTE

3.1. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR IN PLOIEȘTI - INFORMAȚII GENERALE

In municipiul Ploiești aproximativ 70000 tone de deșeuri au fost generate in cursul anului 2009. Municipalitatea e responsabila sa asigure cetățenilor un sistem de gestiune a deșeurilor care sa satisfaca cerințele economice si de mediu. In prezent deseurile sunt colectate intr-un sistem de pubele. Responsabilitatea colectării este deleagata către o companie de salubritate, la acest moment operatorul fiind Rosal Grup SRL. Deseurile sunt transportate de aceasta companie către unul din cele doua depozite funcționale din județ, Boldești- Scaeni sau Vălenii de Munte, care vor fi închise in viitor, primul fiind insuficient sa răspundă cerințelor. Depozitul din Boldesti-Scaeni este in proprietatea companiei private Vitalia. Sistemul de management al deșeurilor este finanțat prin tarifele practicate, reglementate de Consiliul Local, colectate si administrate de compania prestatoare.

--------------■<,          ’î                      ...................

3.2. PROVOCĂRI


/              * i X# A . •>

/ > t. '?                                     r. • t \ l.

t '                 •-*                                       -p        r,

> / • * /•                                                            / ’i j • ’ '

<z \v

** • -

I                                     *                                                                                                                                       < rf-* • ■

_ (, ■ ♦ k; \ -

Pentru a răspunde standardelor Europene (Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor) Municipiul Ploiești ar trebui sa redirectioneze cantitati mari de deșeuri municipale, care astazn sunt depozitate. La acest moment aproximativ 99% din deseurile din Ploiești sunt depozitate.

’ - ’ * ’ *

Minimizare cantitatilor de deșeuri depozitate, reutilizarea, reciclarea, recuperarea si depozitare sunt pași de urmat in ierarhia europene a deșeurilor, depozitarea fiind metoda de tratament cea mai puțin favorabila.

Tarifele pentru salubritate sunt colectate de compania care a fost contractata pentru serviciul de salubritate, aceasta decizand unde va elimina (trata) deseurile, dar, ținând cont ca in prezent nu exista nicio metoda de tratament disponibila in Romania, alegerea este simpla. Intr-un sistem mai dezvoltat de gestionare a deșeurilor proprietarul deșeurilor trebuie are posibilitatea de a separa colectarea de tratare, pentru a fi in măsură sa directioneze deseurile spre varianta cea mai favorabila. Acest lucru presupune ca tarifele sa fie colectate de către municipalitate pentru a fi distribuite către părțile implicate in lanțul de gestionare a deșeurilor (sisteme de colectare, de colectare si tratare a deșeurilor (transformarea deșeurilor in energie, reciclare si eliminare)).

Depozitarea este cea mai puțin favorabila metoda de tratare a deșeurilor. Vor exista insa totdeauna deșeuri ce vor fi eliminate in acest mod. In prezent nu exista depozite conforme in apropierea municipiului Ploiești, care sa răspundă cerințelor legale impuse de UE si de legislația romaneasca. Intr-un viitor apropiat se asteapta introducerea unei taxe de depozitare in sistemul de deșeuri din Romania. O propunere recenta a Ministerului Mediului si Pădurilor prevede introducerea acestei taxe din iulie 2012, avand o valoare rezonabila de 20 euro/ tona si o creștere ulterioara conform următoarei scheme:

  • -  2012, 20 €/tona

2016, 40€/tona

  • -  2020, 60 €/tona

2025, 100€/tona

Ministerul va creste aceasat taxa pentru a ridica nivelul de recilcare si recuperare a energiei in Romania. MMMP asteapta ca cheltuielile de tratare termica a desurilor sa fie in intervalul 50 € / tona si 100 € / tona. In plus, in funcție de aceste masuri de reciclare si valorificare energetica, noi obiective vor fi stabilite. Ținta pentru reciclare va fi stabilita la 35% pana in 2030, iar pentru tratarea termic a deșeurilor cu recuperarea energiei obiectivul este de 40% pana in 2030, in timp ce, un maximum de 10% din deseurile va fi permise la depozitul de gunoi pana in 2030.

In prezent rata de reciclare este de maxim 1% in Ploiești, un procent asemanator cu rata de reciclare la nivel național.

Preturile pentru termoficare sunt in continua creștere, iar presiunea asupra municipalității de a finanța si subvenționa sistemul este constanta. In același timp, cadrul legislativ la nivel național si european exercita presiuni pentru trecerea de la Sistemele de energie bazate pe combustibil fosili la producerea de energie regenerabila (Directiva 2009/28/CE privind promovarea energiei din surse regenerabile) si, de asemenea, pentru a face sistemele de termoficare mai eficiente energetic.

4. OPORTUNITĂȚI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A GESTIUNII DEȘEURILOR SI TERMOFICARE PRIN UTILIZAREA ENERGIEI OBȚINUTE DIN DEȘEURI

Municipiul Ploiești are nevoie de a diminua cantitatile de deșeuri depozitate, prin introducerea unor metode de tratare. Exista diverse metode de tratament pentru acest scop. Una dintre cele mai eficiente este aceea de tratare termica a deșeurilor. Accentul in acest studiu de oportunitate

este tratamentul termic al deșeurilor sau incinerare, procedeu cunoscut si sub numele de „ de la deșeurilor la energie”.

Incinerarea deșeurilor este mai avantajoasa fata de de tratare mecano-biologica, si de aceea este preferabila acesteia. Principalele avantaje ale incineratoarelor fata de tratarea mecano- biologica sunt date de:

  • - abilitatea de a transforma 100% conținutul biodegradabil al deșeurilor municipale solide fata de doar 50% in ceea ce privește tratarea mecano-biologica,

  • - utilizarea unei game largi de deșeuri, nefiind necesara separarea materialelor organice; o instalație de biogaz poate trata doar fracțiunea biodegradabila a deșeurilor

  • - producerea de cantitati mai mici de reziduuri fata de tratarea mecano-biologica

  • - combustie directa.

Aceste motive - deși incineratoarele au nevoie de o investiție mai mare decât instalațiile de tratare mecano- biologica - fac din incineratoare investiții preferabile si mult mai răspândite.

Instalațiile de incinerare au avantajul de a fi capabile sa trateze deseurile, de la cele umede la materiale plastice si alte fracții complexe, facand din aceasta metoda una foarte flexibila. Incinerarea deșeurilor si reciclarea sunt doua metode de tratament, care funcționează bine impreuna, iar cercetările au aratat ca, in comunitățile in care deseurile au fost supuse unui tratament termic, exista, de asemenea, rate mai mari de reciclare.

4.1. DE LA DEȘEURI LA ENERGIE - O METODA FEZABILA DE TRATARE A DEȘEURILOR IN PLOIEȘTI

In timpul procesului de tratare termica substanțele conținute in deseurile sunt oxidate. Deseurile tratate termic se transforma in substanțe gazoase, in timp ce fracțiunile de deșeuri inerte se transforma in reziduuri solide, in forma de zgura si cenusa.Cantitatile de deșeuri municipale tratate termic in UE si alte tari vest-europene sunt foarte diverse, pornind de la 0 la suta in Grecia la 95 la suta in Luxemburg. Tratarea termica a deșeurilor oferă multe beneficii pentru mediu, reducerea cantitatilor de deșeuri depozitate, recuperarea energiei din deșeuri definite ca biomasa si reducerea emisiilor provenite din procesul de tratare finala a deșeurilor.

In tarile europene puternic industrializate, instalațiile de incinerare a deșeurilor au fost folosite tot mai mult in ultimii 50 de ani, in principal, deoarece a fost mult mai dificil de a găsi noi amplasamente pentru depozitele de deșeuri in zone dens populate. Cu toate acestea îngrijorarea opiniei publice privind impactul asupra mediului produs de incinerarea deșeurilor municipale solide a crescut semnificativ in ultimii 20 de ani - forțând producătorii sa dezvolte, sa instaleze si sa opereze tehnologii avansate, cu costuri ridicate, pentru controlul poluării, in special poluarea aerului. Tratarea termica a deșeurilor este astazi considerata ca un proces de combustie eficient si curat.

Tratamentul termic al deșeurilor municipale solide nu elimina complet, dar reduce in mod semnificativ, volumul de deșeuri care urmeaza sa fie depozitate. Reducerile sunt de aproximativ 75 la suta din greutate si 90 la suta din volum. Tratarea termica a deșeurilor solide îndeplinește doua scopuri in sistemul modern de gestionare a deșeurilor: in primul rând reduce cantitatea de deșeuri care ajunge la depozitele ecologice, iar in al doilea rând produce energie (energie, abur sau termoficare). Tehnologia de incinerare a deșeurilor solide este una extrem de complexa, care implica investiții mari si costuri ridicate de exploatare. Veniturile provenite din vanzarea energiei aduc o contribuție importanta (si necesara) la economia totala a instalației, si, in consecința, piața energetica joaca un rol important in a decide realizarea unui astfel de investiții, sau nu.

In momentul când se alege o metoda de tratare a deșeurilor este extrem de important a opta pentru o tehnologie care are un istoric lung si care este recunoscuta de către UE, in documentele de referința (BREF) privind incinerarea deșeurilor ca una dintre cele mai bune, tehnologii disponibile (BAT) pentru tratarea termica a deșeurilor . Conform documentelor!) AT, cele mai bune tehnologii sunt astazi metodele de incinerare cu focare cu gratar sau cu focare cu ardefe in strat fluidizat, cel dintâi fiind cel mai larg utilizat in lume, de către 80-90% din capacitatilc instalate. Pentru gazeificare, piroliza sau gazeificare cu plasma nu exista in prezent instalații sustenabile, care trateaza deseurile municipale solide, astfel incat aceste tehnologii nu suht privite cu incredere.

De la deseuri-la-energie inseamna ca deseurile sunt transformate din deșeuri cu potențial energetic in anumite gaze fierbinți. Descrierea generala a modului de funcționare/ operare a unui incinerator este prezentat in subpunctul următor.

4.2. DESCRIEREA GENERALA A FUNCȚIONARII UNUI INCINERATOR

In acest capitol se prezintă in linii largi funcționarea unui incinerator de deșeuri municipale solide cu focar cu gratar, acesat fiind cel mai des utilizat sistem.

Deseurile intrate in incinta amplasamentului incineratorului sunt cântărite si sunt răsturnate intr-un rezervor pentru deșeuri. Acesta servește la depozitarea si omogenizarea deșeurilor.

Gurile de incarcare ale incineratorului sunt alimentate de o macara prin gurile de alimentare ale cuptorului. Deseurile sunt apoi transferate in incinerator prin intermediul unui gratar mobil cu o priza de aer controlata. In incinerator, temperatura de combustie este pastrata la 850°C pentru a asigura combustia totala.

Incinerarea deșeurilor de-a lungul grătarului mobil poate fi impartita in patru pași:

  • 1. Uscarea deșeurilor prin utilizarea căldurii radiante din zona de combustie, etapa in care se Evapora compușii volatili,

  • 2. O pornire de ardere omogena prin incalzirea de la radiațiile de combustie,

  • 3. Procesul de combustie este apoi intretinut prin alimentare cu deșeuri datorita mișcării continue a grătarului si priza suficienta de aer pentru oxidarea deșeurilor si racorirea grătarului

  • 4. Arderea combustibililor ramași si generare de cenușa cu un maxim de reziduri organice de 3%.

In proces, aerul captat pentru combustie si racirea grătarului sunt controlate pentru atingerea temperaturii de combustie minima si pentru minimalizarea generării si transportului de cenușa. Cenușa de la baza este descărcata si răcită via un bazin cu apa intr-un rezervor de cenușa.

Gazele de combustie sunt mai departe incalzite intr-o camera de post combustie la 12000C pentru a distruge complet toate componentele organice ramase. Energia este recuperata intr-un boiler care alimentează cu abur o turbina in aval pentru a produce electricitate, de obicei conectata la un sistem de încălzire centrala. Gazele de evacuare sunt apoi tratate pentru a atinge standardele privind emisiile Uniunii Europene prin purificarea umeda.

In urma incinerării se obțin așadar căldură, gaze, abur si cenușa.

Volumul deșeurilor se reduce la 5-10%, si se compune in special din zgura ce poate fi reciclata ca material de umplutura in construcția de drumuri, daca se sortează si se spala sau poate fi depozitata la un depozit ecologic. Atât zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile.

4.3. ESTIMAREA PARAMETRILOR UNUI INCINERATOR IN JUDEȚUL PRAHOVA

Prin utilizarea acestei tehnologii eficiente energetic, daca se folosește cogenerarea de căldură si electricitate (CHP) se poate obține o recupeare energetica cu eficienta inalta, de aproximativ 95-98% din conținutul energetic al deșeurilor.

Calculând cu cantitatea de deșeuri generate in Ploiești si in întregul județ Prahova, precum si cu necesarul de încălzire de 500 GWh / an in Ploiești o capacitate optima pentru o viitoare instalație de incinerare este de 200 000 de tone.

In orașul Ploiești se generează aproximativ 70 000 de tone deșeuri municipale^frcfe;' la care se adauga suplimentar aproximativ 10 000 de tone din sectorul Cil. In judetj^l’feliovâ exista, de asemenea, aproximativ 200 000 de tone de deșeuri municipale suplimentar^ care trebuie, sp\fie tratate in alte moduri, apoi depozitarea deșeurilor. In total cel puțin 280 000'de tone de1 d^s^țri rezulta numai in județul Prahova. Nu toate deseurile vor fi disponibile pentru incinerare, tiapand cont ca in anii următori vor creste ratele de reciclare. Prin urmare, o evaluare rezonabila presupune dimensionarea unei posibile instalații de transformare a deșeurilor in ennergie din Ploiești (numai din perspectiva deșeurilor) la o capacitate de aproximativ 200 000 de tone anual. Dintr-o perspectiva energetica, municipiul Ploiești folosește aproximativ 500 GWh pentru termoficare anual, necesarul de căldură variind in funcție de sezon, cu o valoare mare in timpul iernii (aproximativ 400 GWh), si un necesar de căldură redus in timpul verii (100 GWh). Cu o valoare calorica a deșeurilor municipale estimata la 9 MJ / kg (nivel rezonabil in 3-5 ani) si o capacitate de 200 000 de tone / an, producția de energie termica (8 000 h) va fi de aproximativ 400 GWh. In acest model exista o pierdere de căldură de 50-60 la suta in lunile calde corespunzătoare unei perioade de sase luni, ca urmare a necesității reduse de termoficare (100 GWh / 6 = 17 GWh), in timp ce capacitate de căldură ce ar putea fi disponibila este de 36 GWh. Pierderile din timpul verii nu sunt o problema, dar ele afecteaza economia totala a plantei. Pentru a construi o instalație mai mica de 200 000 de tone aceasta nu ar fi fezabil din punct de vedere economic. Acest lucru se datoreaza faptului ca pentru aceste tipuri de instalații costul investiției pe MW instalat este mai mare pentru o instalație mica de producere a energiei, iar veniturilor generate de utilizarea energiei vor fi mai mici. Prin urmare se recomanda ca dimensiunea minima a unei instalații de trasnformare a deșeurilor in energie sa fie de 200 000 - 250 000 tone / an. Acest lucru va contribui, de asemenea la indeplinirea obiectivului de recuperare de energie cu 40% (noul obiectiv propus de ministerul roman al mediului) pentru municipalitate si intregul județ. Costul investiției pentru o instalație cu capacitatea de 200 000 de tone este in jur de 145 -180 milioane de euro.

Concluzia este ca Ploiești ar putea trata deseurile termic, dar pentru a fi fezabil din punct de vedere economic, capacitate instalației trebuie sa fie mai mare de 70 000 de tone, care este cantitatea de deseruri generata in prezent in Ploiești. Utilizarea deșeurilor de la alte municipalități va rezolva aceasta problema si este, de asemenea o modalitate uzuala de rezolvare a problemei lipsei de deșeuri in multe alte incineratoare din intreaga lume.

4.4. CONDIȚII DE REALIZARE A TRATĂRII TERMICE A DEȘEURILOR IN PLOIEȘTI

Pentru ca municipiul Ploiești sa dețină o instalație de tratare termica a deșeurilor, va fi necesara o licitație publica pentru concesiunarea tratării deșeurilor, cu intenția de a trata deseurile in acest mod. Ofertantul câștigător va realiza proiectarea, construcția, finanțarea si operarea instalației de transformare a deșeurilor in energie. Riscul pentru municipalitate nu va fi unul scăzut asociat cu acest lucru, dar pe de alta parte, un contract de concesiune de lunga durata (15-20 ani) pentru tratarea deșeurilor va rezolva aceasta problema.

4.4.1. LICITAȚIA PRIVIND TRATAREA DESERILOR IN VEDEREA CONCESIONARII SERVICIULUI

In cazul in care municipalitatea va procurarea servicii de tratare a deșeurilor municipale (concesioanrea tratării termice a deșeurilor), va putea salva timp si bani. Este o soluție simpla pentru un proiect de infrastructura de mare amploare. Probabil vor fi costuri de operare ceva mai mari fata de situația când municipalitatea ar finanța instaltia in intregime. Pe scurt, municipalitatea face o licitație publica pentru tratarea deșeurilor si ofertantul câștigător va realiza

investiția pentru tratarea termica a deșeurilor. Ofertantul câștigător va trebui sa aiba o soluție solida si de incredere si sa dețină experiența îndelungata in exploatarea si dezvoltarea incineratoarelor.

./V.


iA'


.X"


Licitația de concesionare a tratării deșeurilor


1

j Pro (+)

p-«-     J'IHAAH rh        ',kiR*f yiaa i M i< ■ ■ LfA>! ? *».

| Proces scurt de achiziții (60-100 zile)

•l


■Ki iaM . A.


'rti


Contra(-)

» rai.^h aa-v.ur«i a 'Wrl'JK-iW-M


k^. ■


; Municipalitarea


i^i


•V


de


achiziții


ieftin



instalației de tratare


pentru ș Contracte pe termen lung pentru deșeuri si i

>


! municipalitate si mai simplu

*^d|c_cvi            mv:,cc:jwrwiw ha* \l-J. z»            'ahtja» •a’»» ........... ■ ■■4-                               .......................... 2  •.

! Transferul riscului de la municipalitate la Succes negarantat (in gasirea unui ofertant ș


■H'


termoficare (15-20 ani)

ii-r . .ii 4 3 u. .UUL^.Uk~.h?.A                      —n^^.k^oXLV .<L"J KCUI.'Jffe* ..ab* /’AJ" *b ■’H                                               -Taij •••_*»


■A"


1 unitatea privata

|l i'WmftlMb'rrVrtJI'iTTVTFV"^--’ ■ F** ■*>                                arwv i*Va ► V. V • •-ÎMLMHT i’TF’tT


■rtoSVsKAW WShl


i* -b


; adecvat)

i-wi' ■'KT' UTr^ ct'pfft. r*»*      a*',i’kyi:*.' a*, i


te


iiMa^ ri-to


Al


| Costuri cunoscute pentru municipalitate î | Municipalitatea

I pentru alte investiții

r_~ u n~n~r*i~i‘i‘~|■        i rr, i m.•            «FbA» *** — u 'i:rmlearwtM■ • u j h>■ 11<■ ■» r-*•>— •:• ajd


(contracte lungi)

L1_‘rBL~rmB|~t r ~ “ 1 1,1 * I*-I*                                                         <U1A .'.i-1 A:i.’. A i. —4 • f **.


isi


W. •   ’ • J.


,A c.


M*.


•fc


e. ț


r-


!•%


poate utiliza banii


. <11.


,e.


*—iP Ui .V 1 *•*


. ta1» *^lb*i *i .> aii>* sihkfk.a


.V.


•J.


-r. -


,A*i.


• M «V.'


•f


Tabel 12. Argumente pro si contra pentru licitația de concesionare a tratării deșeurilor

4.4.2. CONCLUZII

In scopul de a economisi timp, bani si pentru a-si reduce riscurile, este recomandat ca municipalitatea sa concesioneze serviciul de tratare a deșeurilor conform modelului Caietului de sarcini. Comparativ cu alte scheme privind modul de rezolvare al problemei tratării deșeurilor, licitația pentru concesionarea serviciului are un risc scăzut si costuri reduse pentru municipalitate.

5. CERINȚE PENTRU FACILITĂȚILE DE TRATARE TERMICA A DEȘEURILOR CU RECUPERARE DE ENERGIE

Aceste instalații sunt sofisticate din punct de vedere tehnic, cu costuri mari de investiții, prin urmare, procesul si structurile contractuale sunt complexe. Exista o serie de premise care trebuie sa fie îndeplinite pentru ca un proiect sa reuseasca, cele mai importante sunt menționate mai jos.

5.1. DURATA CONTRACTELOR

Deoarece o instalație de transformare a deșeurilor in energie este asociata cu costuri mari de investiții (145 -180 milioane €), toate contractele cu privire la investiții vor fi încheiate pe perioade lungi de timp, nu numai contractul de tratare a deșeurilor. Contractul de tratare a deșeurilor ar trebui sa fie incheiat pe o perioada cuprinsa intre 15 si 20 de ani. Acest lucru oferă municipalității o soluție foarte stabila, previzibila si pe termen lung.

5.2. FORMA CONTRACTULUI

Incineratorul, pentru a opera, are nevoie de cantitati mari de deșeuri. Prin urmare, contractele de deșeuri trebuie sa se bazeze pe principiul dai-sau-platesti. Acest lucru inseamna ca, in cazul in care furnizorul de deșeuri nu reușește sa furnizeze deseurile la incinerator, acesta va fi nevoit sa plateasca pentru pierderile economice. Astfel de structuri contractuale sunt solicitate de banei in scopul de a face proiectul fezabil. Fara o clauza de acest gen riscurile sunt pur si simplu prea mari pentru băncile finanțatoare si, prin urmare, pentru proiect.


Contractele pe deșeuri de asemenea se vor încheia pe termen lung, pentru a asigura un flux de deșeuri stabil si de încredere pentru ca incineratorul sa funcționeze la parametrii proiectați

5.3. DEȘEURI

• s                                                      , -K

4 ”Fr.-

Calitatea deșeurilor este importanta datorita mai multor aspecte. Primul aspect este conținutul,-de energie, care este de o importanta deosebita si ar trebui sa fie pastrat intr-un anumit interval. Conținutul de energie poate fi garantat de către municipalitate prin pre-tratarea deșeurilor, intr-o instalație de sortare, care, de asemenea, ajuta la creșterea ratelor de reciclare in municipiu. Al doilea aspect este conținutul de deșeuri; astfel nu pot fi prezente deșeuri periculoase printre deseurile municipale, deoarece ar duce la creșterea costului de intretinere in mod semnificativ si ar putea fi, de asemenea, o problema in ceea ce privește standardele de emisie de aer, ceea ce ar duce la închiderea temporara a instalației.

5.4 PROCESUL DE REALIZARE A INCINERATORULUI

Cu investiții mari si proiecte complexe, cum ar fi construcția si punerea in funcțiune a unei instalații de transformare a deșeurilor in energie, apar ciclurile lungi de proiect. Este nevoie de aproximativ cinci ani inainte de o instalație sa devină operaționala. Proiectul incepe cu un studiu de fezabilitate pentru a determina cerințele de baza si condițiile locale; acest proces dureaza intre 6-12 luni, in funcție de complexitatea proiectului. Unele documente-cheie ar trebui sa fie încheiate in aceasta prima perioada, incluzând contractele de deșeuri, acordul energetic si contractul privind amplasamentul. In faza de pregătire a proiectelor toate problemele tehnice trebuie sa fie rezolvate, cum ar fi proiectarea detaliata, contractantul EPC, si altele. Când totul este pregătit, toate actele, planurile si ofertele, ca si licitațiile pentru instalație sunt pregătite se poate trece la faza de implementare a proiectului. Aceasta etapa include construcția instalației de către un contractant selectat, punerea in funcțiune si începerea producției.

In total, intregul proces dureaza 4-5 ani, in funcție de complexitatea proiectului. Acest lucru inseamna ca deseurile pot fi tratate termic in Ploiești cel mai devreme in 2016. Având in vedere ca dezvoltatorul suporta toate costurile, iar veniturile nu port sa apara decât când instalația este operaționala, este in interesul dezvoltatorului de a face pregătirea si faza de implementare cat mai scurta posibil.





Fig. 1 - Schema generica a procesului de planificare si realizare a unui proiect de transformare a deșeurilor in energie

  • 5.5. CERINȚE LEGISLATIVE

LL— li; a...-. .IWIMIIIILII—■■■mu.... - L.JlJ r. .‘I WHT.-irriiH.JBiin r —                        • -• -                                                      .......,

Proiectarea unui incinerator de deșeuri municipale solide trebuie sa fie in concordanta cu Directiva 76/2000/CE privind incinerarea deșeurilor si cu Directivele IPPC BREF (privind cele mai bune practici).

Cerințele care trebuie respectate in funcționarea incineratoarelor de deșeuri sunt cele prevăzute in cap. 2, anexa 2 din H.G. nr 128/2002 privind incinerarea deșeurilor cu modificările ulterioare (HG 268/2005 si HG 427/2010).

.  '.^Zz

reglementează activitatea de gestiune a deșeurilor, .iir îiiod


In afara de actele normative care

special se va tine cont de Ordinul MMGA nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor care include nu numai caracteristicile tehnice care va trebui sa fie luate in considerație, ci si masuri de reducere a emisiilor.

Realizarea si functioanarea unui incinerator cu o capacitate de 200000 tone de deșeuri pe an necesita obținerea autirzatiei integrate de mediu potrivit OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluării.

6. POSIBILITĂȚI LOCALE DE FINANȚARE A OPERĂRII SI FUNCȚIONARII INSTALAȚIEI

Tratarea termica a deseurile generate in Ploiești nu va genera costuri suplimentare atat de mari pentru municipalitate in comparație cu alte alternative, in afara cheltuielilor pentru serviciul de tratare termica.

O instalație de incinerare a deșeurilor necesita apa, drumuri, canalizare, termoficare si acces la rețeaua de electricitate. Toate aceste servicii ar putea fi considerate ca servicii auxiliare si unele dintre aceste servicii ar trebui sa fie furnizate de către municipalitate. Aceste costuri sunt in mare măsură dependente de localizarea viitoarei instalații, motiv pentru care este o intrebare a cărui răspuns doar un viitor studiu de fezabilitate il poate da. In aceasta etapa fiind prematur a se face evaluări privind costurile asociate serviciilor auxiliare. Cu toate acestea, se poate afirma ca exista aceleași tipuri de costuri pentru servicii auxiliare in cazul unui incinerator, ca si in cazul unui depozit de deșeuri. La rândul sau, un depozit de deșeuri are nevoie, de asemenea, de apa, drumuri, canalizare si electricitate si, foarte probabil si de incalzire.

Prin urmare, o comparație corecta este cea intre taxa de poarta a unui incinerator, comparativ cu taxa de poarta a unui depozit ecologic de deșeuri. Aceasta cifre in cazul incineratoarelor -conform MMP - a fost estimata la 50 € / tona (210 lei / tona). Un depozit ecologic de deșeuri va avea costuri de funcționare mai mari decât depozitele neconforme existente, ceea ce se refelecta in taxele care se vor practica. Potrivit MMP, taxa de depozit va fi de 40 € / tona (170 lei / tona) in 2016 si va creste pe parcursul timpului.


Taxa de poarta 2016

160-210

105 - 125

Taxe naționale

0

170

Taxe locale

0

35

Tarif total pentru eliminare 160 - 210 deșeuri

310 - 330

Tabel 13 - Taxele si tarifele comparative pentru incinerator, respective depozit ecologic

Concluzia este ca instalația de trasnformare a deșeurilor in energie, cu toate ca prezintă un grad de incertitudine economica mai ridicat, va oferi un serviciu care, in ceea ce privește performantele de mediu si energie este superioara unui depozit ecologic de deșeuri. Costul pentru tratarea deșeurilor este de asemenea favoarabil incineratorului, si vor fi chiar mai avantajoase ca taxele de depozitare care vor fi aplicate si secvențial vor creste.

7. ANALIZA COST- BENEFICIU

O analiza cost / calitate sau o analiza cost-beneficiu este utilizata si pentru evaluarea unor parametri, cum ar fi reducerea gazelor cu efect de sera. Gazele cu efect de sera sunt evaluate prin utilizarea costurilor externe in moduri diferite. Accentul este pus pe costul serviciului furnizat, comparativ cu profitul de mediu care poate fi atins cu ajutorul unei instalații de incinerare. Doua scenarii diferite sunt comparate intre ele:

  • • Primul scenariu este un status quo, in care municipiul Ploiești continua sa elimine deseurile la depozitul de deșeuri, iar pentru producerea agentului termic se utilizează in continuare gaze naturale;

  • • Al doilea scenariu este incineratorul propus, prin care deseurile sunt tratate termic intr-o instalație care produce căldură si contribuie la termoficarea municipiului Ploiești.

Aceste doua scenarii sunt evaluate prin perspectiva dioxidului de carbon echivalent. Scenariul 1 produce emisii de CO2 din aproximativ 600 000 de tone / an, iar scenariul 2 aproape 200 000 de tone / an. Potrivit UE, o tona de CO2 pot fi evaluata la 15 € (la un nivel minim), acestea reprezentând costurile externe pentru eliberarea acestei cantitati de CO2 In cazul primului scenariu aceaste valori ar fi de 9 milioane € pentru un, iar pentru al doilea scenariu 3 milioane €; cu alte cuvinte, se poate vorbi de o reducere a costurilor externe de 6 milioane de € in cazul in care se alege un incinerator si scenariul 2. Aceasta este o reducere a costurilor externe de către 3 € pentru fiecare tona de deșeuri municipale, care este energia recuperata in loc de a fi depozitata si astfel pierduta.

.e


f.-

CO2 From landfill compared with wte

1) Landfill +■ CHP from Natural gas

2j waste-to-energy


Fig. 3 - Emisiile in cazul depozitelor de deșeuri comparativ cu incineratoarele

In diagrama de mai sus se observa diferența de emisii de CO2 produse de incinerator comparativ cu emisiile unui depozit, pentru aceeași cantitate de deșeuri, de 200000 tone.

8. INDICATORI DE PERFORMANTA IN CAZUL UNUI INCINERATOR DE DEȘEURI

Exista o serie de aspecte importante pentru a evalua intr-o licitație pentru tratarea termica a deșeurilor concesionarea acestui serviciu. Indicatorii cheie sunt stabiliri pentru ca municipalitatea

din Ploiești sa cunoască bazele acestui proiect prin intermediul acestui studiu de oportunitate. Diferiți indicatori ar trebui stabiliri si evaluați in funcție de importanta lor generala. O posibila varianta poate fi, sa spunem, ca un ofertant poate ajunge la un maxim 100 de puncte in cazul in care toti indicatorii sunt îndepliniți la nivelul maxim. Ar putea fi, de asemenea, niște indicatori knock-out, care trebuie sa fie indepliniti de către ofertant in scopul de a fi evaluat mai departe.

8.1. INDICATORI


.....-------\

.                        7

Indicator

Information

Puncte/scor

Economic

Taxa de poarta de la instalația de tratare termica a deșeurilor este un indicator cheie, prețul pe care municipalitatea il va plăti către viitorul contractor.

Max 30/100

Pe,i = (Cmin ) / (Coffji ) * 40 Pe,i = punctajul ofertei comerciale pentru participantul i

Cmin = cel mai scăzut preț oferite de orice participant Coffi = prețul oferit de participantul i

Eficienta energetica

Eficienta energetica totala a incineratorului va fi:

> 95%

95 % - 65%

64% - 3 5%

34% - 0 %

Max 20/100

20

10

5

0

Soluția tehnica

0 soluție stabila si de încredere, in conformitate cu BREF-ul privind incinerarea deșeurilor

Max 15/100

Experiența

1

Cel puțin 20 ani de experiența in tratarea termica a deșeurilor in instalații de cogenerare proprii, dovedita prin contracte cu terti care sa acopere intreaga perioada.

Max 20/100

Existenta unei echipe cu experiența in domeniu (Technic, Financiar, Legal)

Max 10/100

Capacitatea de tratare a deșeurilor

Cantitatea de deșeuri care pot fi tratata lunar:

> 8 000 tone / luna

8 000 - 5 000 tone / luna

4 999 la 0 tone / luna

Max 5/100

5

2

0

Tabel 14 - Indicatori de performanta

  • 9. CONCLUZII

Municipiul Ploiești are nevoie de o metoda de tratare a deșeurilor care poate ajuta municipalitatea de a reduce cantitatile de deșeuri depozitate. In același timp, orașul are nevoie de soluții de încălzire stabile si pe termen lung, cu costuri mai mici decât cele necesare pentru încălzirea utilizând gazele naturale si a instalațiilor vechi de producție. Prin realizarea unui proiect de tratare termica a deșeurilor cu producere de energie, se pot rezolva doua probleme.

Prin achiziționarea de deșeuri pentru tratare termica municipalitatea va putea sa rezolve problemele mai sus menționate. Tratare termica a deșeurilor cu producere de energie , este: un procedeu complex, ce necesita cunoștințe si experiența relevanta, si cu o perioada, hinga de-, realizare. De asemenea, este important a găsi un antreprenor care are cunoștințe/sî experinta B , domeniu. Un alt aspect important este ca deseurile sa fie tratate cu o tehnologie la nivdlul ' standardelor europene, in conformitate cu documentele BREF privind incinerarea deșeurilor, folosind cele mai bune tehnologii disponibile (BAT), pentru tratarea deșeurilor intr-o maniera eficienta si dovedita.

Exista 70 000 de tone de deșeuri generate anual in municipiul Ploiești, dimensionarea instalației de tratare a deșeurilor cu producere de energie ar trebui sa fie decisa pana ce contractorul va fi ales.Rezultatele acestui studiu indica o instalație cu capacitatea de 200 000 de tone anual. Acest lucru va face proiectul mai atractiv pentru un număr cat mai mare de ofertanti. Prețul ar trebui sa fie un indicator important, impreuna cu tehnologia propusa si experiența in domeniu pentru selectarea ofertantului câștigător.

Viitoarele taxe de depozitare si obiectivele naționale de recuperare a energiei si reciclare indica faptul ca tratare termica a deșeurilor va fi o metoda optima de tratare a deșeurilor pentru viitor si pentru municipiul Ploiești.

Deoarece acest proiect ar fi primul de acest gen in domeniul energiei in Romania, exista sanse mari ca municipiul Ploiești sa devină un model pentru alte municipalități din Romania, devenind un oraș cu o tehnologie curata. O instalație de tratare termica a deșeurilor cu recuperare de energie va avea un impact pozitiv socio-economic asupra societarii prin creare de noi locuri de munca, contribuind la un mediu mai curat si oferind oportunități de noi afaceri.

Acest studiu de oportunitate arata ca municipiul Ploiești ar beneficia de avantaje de pe urma tratării termice a deșeurilor, atat din punct de vedere economic, cat si ecologic. Prin urmare, este recomandat si necesar, conform acestui studiu de oportunitate, ca municipiul Ploiești ar trebui sa asigure deseurile municipale solide pentru a fi tratate termic.

REFERINȚE:

  • • Sistem de management integrat al deșeurilor

319-14-34/11.2008-RO 2006/018-147.04.03.08.02; Iulie2009; Romair

  • • http://www.ploiesti.ro/en_localizare.php (2011-07-05)

  • • http://en.wikipedia.org/wiki/Ploie% C8% 99ti (2011-07-06)

  • • Georgescu, Ionut, Ministerul roman al Mediului, de gestionare a deșeurilor de conferințe organizate de către ARS, Ministerul roman al Mediului si Pădurilor - (2011-06-29)

  • • Agenția Europeana de Mediu, EN35 Costurile externe ale producției de electricitate (2008)

    CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI COMISIA DE SPECIALITA TE NR. 1


li o.

‘IfJ

t 4       *** ,

'Vf ,♦

1 \     #\    J ■_

v ,Ji'

COMISIA DE BUGET FINANȚE, CONTROL, ADMINISTRAREA

PUBLIC ȘI PRIVAT, STUDII, STRATEGII ȘI PROGNOZE

RAPORT


PREȘEDINTE,







CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PLOIEȘTI

COMISIA DE SPECIALITA TE NR.


COMISIA PENTRU ORGANIZARE ȘI DEZVOLTARE URBANISTICĂ, REALIZAREA LUCRĂRILOR PUBLICE, CIRCULAȚIE RUTIERĂ, CONSERVAREA MONUMENTELOR ISTORICE ȘI DE ARHITECTURĂ

RAPORT

Comisia a luat in discuții proiectul de hotărâre privind aprobarea Studiului de oportunitate - îmbunătățirea sistemului de management al deșeurilor prin incinerarea deșeurilor



iNT^, htebrghe


Data: