Hotărârea nr. 346/2019

HOTARARE DE CONSILIU PENTRU APROBAREA STUDIULUI PRIVIND „STABILIREA MODALITĂȚII OPTIME DE GESTIUNE A SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE ÎN SISTEM CENTRALIZAT CU ENERGIE TERMICĂ A MUNICIPIULUI CONSTANȚA


ROMÂNIA

JUDEȚUL CONSTANȚA MUNICIPIUL CONSTANȚA CONSILIUL LOCAL

HOTĂRÂRE

pentiru aprobarea studiului privind „Stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Constanța"

Consiliul local al municipiului Constanța, întrunit în ședința extraordinară din data de VQ.Q?) .2019,

Luând în dezbatere referatul de aprobare a domnului primar Decebal Făgădău, înregistrai: sub nr. 163523/26.08.2019,

Luârid în considerare avizul Comisiei de specialitate nr. 1 de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanțe și administrarea domeniului public și privat al municipiului Constanța, avizul Comisiei de specialitate nr. 3 pentru servicii publice, comerț, turism și agrement, avizul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administrație publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților' cetățeanului și raportul de specialitate al Direcției urbanism înregistrat sub nr. 172573/06.09.2019,

Având în vedere prevederile:

  • -   art. 1 alin. (2) lit. d), art. 1 alin. (4) lit. h) și lit. j), și art. 22 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

  • -  art. 2, art. 8 și art. 10 din Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 129 alin. (2) lit. dj, alin. (7) lit. n), art. 133 alin. (2) lit. a), art. 134 alin. (4) și art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,

HOTĂRĂȘTE

Art. 1 - Se aprobă studiul privind „Stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului' public de alimentare în sistem centralizat cu energie termică a Municipiului Constanța", conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 - Compartimentul relații consiliul local și administrație locală va comunica prezenta hotărâre Direcției urbanism, Direcției achiziții și investiții publice, Direcției administrație publică locală și, spre știință, Instituției prefectului județului Constanța.

Prezenta hotărâre a fost votată de consilierii locali astfel:

___£2,^ pentru,         împotrivă.      abțineri.

La data adoptării sunt în funcție           consilieri din 27 membri.

PREȘEDINTE ȘEDINȚĂ,


CONTRASEMNEAZĂ

SECRETAR^

MARCELA ENACHE

CONSTANȚA


Studiul privind

“Stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare în sistem centralizat

cu energie termică a Municipiului Constanța"



“F.............


li





Cuprins


ANEXAI

hclmnr3%


oc


Cuprins..........[

Definiții și abrevieri

Tabele...........Ș

Figuri..............

Rezumat........j.

  • 1.   Introducere

    • 1.1. Scopul ^Studiului de Oportunitate

    • 1.2. Cadrul legal

  • 2. Identificarea serviciului/activitatii, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare cu

energie termica

  • 2.1. Sursa de producere a energiei termice

  • 2.2. Rețelele termice de transport

  • 2.3. Sistemul de distribuție a energiei termice

  • 2.4. Prețul energiei termice

  • 3. Situația economico-financiara actuala a serviciului public de alimentare cu energie termică

în sistem centralizat


  • 3.1. Contexjtul economic și social din Municipiul Constanța......................................

  • 3.2. AnalizaJ. financiara a serviciului public - activitatea de producere și serviciul de


28


transport...............................................................................................................................29

3.3. Analiza financiara a serviciului public - serviciul de distribuție și furnizare..............32

  • 4. Investițiile considerate necesare pentru modernizarea, imbunatatirea calitativa și cantitativa

a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare....................................................

  • 4.1. Indicatorii de performanță ai SACET Constanța.....................................................

  • 4.2. Proiecția cererii/ofertei de energie termică..............................................................

  • 4.3. Proiecția cererii de energie electrică........................................................................

  • 4.4. Investiții necesare la sursa de producere și modalități posibile de finanțare...........

4.4.1. Soluțiile de realizare a unor surse noi de producere.........................................

  • 4.5. Investiții necesare în rețelele termice de transport..................................................

  • 4.6. Investiții necesare în rețelele termice de distribuție................................................

  • 5. Analiza condițiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului...................................

1

  • 6. Motivările de ordin economico-fînanciar, social și de mediu, aferente fiecărei opțiuni

    • 6.1. Modaliitățile de realizare a gestiunii serviciului public............................................

      • 6.1.1 Gestiunea directă...............................................................................................

      • 6.1.2 Gestiunea delegată.............................................................................................

    • 6.2. Analiziț comparativă a modalităților de gestiune.....................................................



7. Nivelurile preturilor / tarifelor și al redeventei, precum și durata, avute în vedere în cadrul


analizei

  • 8. Stabilirea modului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termica

produsa în mod centralizat în Municipiul Constanța și în zonele periferice în dezvoltare

  • 9. Plan de acțiuni

  • 10. Bibliografie

  • 11. Anexa 1. Simulare tarif transport



    A TX-rrr-'^.Z' A T A

    Definiții și abrevieri

    hclmnrJyG

    ANRE    '

    Autoritatea Naționala de Reglementare în domeniul Energiei

    CAE

    Cazan de abur energetic

    CAF

    Cazan de apă fierbinte

    CAI

    Cazan de abur industrial

    CB

    Centrală termică de bloc

    CT

    Centrală termică de cvartal

    Electrocentraîe Constanța

    Societatea Electrocentrale Constanța S. A.

    MDRAP

    Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

    MT       :

    Module termice

    MWe     ■

    i

    Mega Watt electric

    MWt

    Mega Watt termic

    POIM

    Programul Operațional Infrastructura Mare

    PPP

    Parteneriat Public Privat

    PT

    Puncte termice

    RES

    I

    Surse regenerabile de energie

    ROF

    Regulament de organizare și funcționare

    SACET

    Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Constanța

ANEXA LA

Tabele

Nr. Tabel

Conținut

Tabel 1.

Pierderi masice înregistrate în rețelele de transport

Tabel 2

Gradul de deconectare - PT-urile din secția Nord

Tabel 3

Gradul de deconectare - PT-urile din secția Sud

Tabel 4

Tariful de transport estimat al energiei termice

Tabel 5

Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Figuri

Nr. Figură

Conținut

Figura 1

Evoluția producției de energie termică, pe surse și randamentul activității de producere - Electrocentrale Constanța

Figura 2

Evoluția vânzărilor și a pierderilor de energie termică - Electrocentrale Constanța

Figura 3     |

Evoluția vânzărilor de energie termică din CT și din CB

Figura 4

Evoluția energiei termice cumpărată de RADET Constanța și vândută consumatorilor finali, precum și a pierderilor de energie termică în rețelele de distribuție, în perioada 2014-2018

Figura 5

Evoluția eficienței globale a SACET

Figura 6

Evoluția debranșărilor

Figura 7

Ajutoare acordate pentru încălzire - număr de beneficiari și sume [lei]

I

Rezumat i

Scopul prezentului studiu de oportunitate este stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica produsa în mod centralizat (producere -transport - distribuție și furnizare) la nivelul Municipiului Constanța.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Constanța, denumit în continuare SACET.

Sistemul de al imentare centralizată cu energie termică al municipiului Constanța este constituit din centrala electrică de termoficare CET Palas și rețelele termice de transport aparținând Societății Electrocentrale Constanța S.A., precum și din sistemul de distribuție (ansamblul tehnologic și funcțional care cuprinde punctele tennice/stațiile termice, rețelele termice de distribuție, branșamente etc.), aflat în exploatarea RADET Constanța.

în prezent, eficiența globală a sistemului de producere, transport și distribuție este foarte scăzută, datoriiă, în special, lipsei investițiilor pentru reabilitarea / modernizarea acestuia.

Atât Electrocentrale Constanța S.A. (operatorul care prestează activitatea de producere și serviciul de transport al energiei termice), cât și RADET Constanța (operatorul care prestează serviciul de distribuție al energiei termice) sunt în insolvență. și, prin urmare, nu pot dispune de finanțări și; realiza astfel investițiile necesare pentru creșterea performanței sistemului centralizat de termoficare.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritatile administrației publice locale dispun de libertatea de a hotărî asupra modalității de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat aflate în responsabilitatea lor, fie prin gestionarea directa a serviciului, în baza unei hotarari de dare în administrare, fie prin încredințarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau numai a unei parii din competentele și responsabilitățile privind furnizarea serviciului ori a uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza în una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

i

Gestiunea directă se poate realiza prin intermediul unor operatori de drept public sau privat,

1

care pot fi a) sbrvicii publice de interes local, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral: lai unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților admihistrativ-teritoriale respective.

în cazul gestitJnii delegate autoritățile deliberative ale unităților administrativ atribuie unuia sau mai multor! operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind fumizârea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în



continuare coritract de delegare a gestiunii

în cadrul studiului au fost analizate comparativ avantajele și dezavantajele celor două modalități de gestiune - directă și delegată, care au fost sintetizate în tabelul următor.


Avantaje

Dezavantaje

Gestiune directă

Coerență crescută între strategia și planurile de dezvoltare ale autorității și iranspunerea acestora în cadrul serviciului public.

Timp redus de implementare a deciziilor adoptate la nivelul autorității.

Flexibilitate și posibilitatea de a răspunde imediat la cerințele locuitorilor raportat la posibilitățile autorității publice.

Prestarea serviciului în manieră eficientă sub controlul direct al autorității locale.

Posibilitatea planificării investițiilor necesare în directă corelație cu resursele iinanciare existente sau care pot fi atrase.

Proceduri de atribuire mai scurte.

Costuri potențiale mai mici.

Preț al energiei termice redus, prin realizarea investițiilor din fonduri publice

Autoritatea locală își asumă toate riscurile aferente prestării serviciului.

Existența dificultăților potențiale în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare ale investițiilor necesare în sistem.

Gestiune delegată

Unele riscuri aferente prestării serviciului sunt asumate de operatorul serviciului.

Obligațiile de asigurare a mentenanței și de efectuare a investițiilor aparțin operatorului serviciului.

Suplimentarea veniturilor la bugetul local prin încasarea unei redevențe pentru bunurile concesionate.

Posibilitatea obținerii de know-how din partea unui operator reputat.

Control limitat din partea autorității publice asupra prestării serviciului.

Grad de răspuns mai redus în ceea ce privește implementarea măsurilor prevăzute în documentele de planificare strategică dezvoltate la nivel local.

Procedura de atribuire poate dura 9 luni.

Prețul energiei termice acoperă costurile operaționale și rentabilitatea capitalului investit.


Având în vedere intenția UAT Municipiul Constanța de a furniza în continuare serviciul public de alimentare cu energie termică în condiții de eficienta energetica și financiara, precum și faptul că atât Electrocentrale Constanța S.A., cât și RADET Constanța au intrat în insolvență


ANEXA la

HCLMNR.2x£-^Q5

și nu au nici o posibilitate de atrage finanțare și a realiza investițiile necesare în SACET, în cadrul studiului au fost analizate posibilitățile de finanțare a investițiilor necesare în sistemul de termoficare. (producere, transport, distribuție și furnizare): din fonduri publice europene sau naționale ori din fonduri private.

în cazul în care investițiile sunt realizate din fonduri private, costul capitalului investit și rentabilitatea investiției vor fi acoperite prin prețul energiei termice. în cazul în care finanțarea investițiilor esite realizată integral sau parțial din fonduri publice nerambursabile, prețul energiei termice va G mult mai mic, deoarece nu va mai include costurile de amortizare ale investițiilor private; în prețul energiei termice se va regăsi doar cota din investiție care este co-finanțată de Uiiitatea Administrativ Teritoriala.

Au fost identificate posibilitățile de finanțare a investițiilor în SACET, altele decât fondurile unui operator privat: finanțare cu fonduri europene prin programul Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) și/sau finanțare prin Programul „Termoficare”. UAT Municipiul Constanța poate fi eligibilă pentru accesarea fondurilor europene, însă pentru aceasta trebuie să aiba în proprietate rețelele termice și să solicite extinderea beneficiarilor eligibili (deoarece în prezent Ghidul de finanțare se referă doar la șapte orașe).

în capitolul 9 Plan de acțiuni - sunt prezentate etapele necesar a fi parcurse, pe termen scurt (1 an), pentru ia organiza serviciul public de alimentare centralizată cu energie termică în modalitatea de gestiune directă și pentru a depune aplicațiile pentru finanțarea investițiilor necesare în SACET.

De asemenea, trebuie avută în vedere actualizarea Strategiei locale de termoficare și pregătirea studiilor de fezabilitate conform HG 907/2016 pentru investițiile necesare în rețelele termice de transport și ;in sistemul de distribuție.

1. Introducere

1.1. Scopul Situdiului de Oportunitate

Scopul studiului este stabilirea modalității optime de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat (producere -transport - distribuție și furnizare) la nivelul Municipiului Constanța.

Prin studiu este identificată soluția recomandată de operare - serviciu propriu sau societate proprie, concesiune conform Legii 100/2016 sau delegare către un terț conform Legii 99/2016 privind achizițiile sectoriale, în deplină concordanță cu cerințele Legii 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, actualizată.

Pentru identificarea modalității optime de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în Municipiul Constanța vor fi analizate următoarele:

  • (a) .    identificarea serviciului/activității, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare cu

energie termică;

  • (b) .   situația, economico-financiară actuală a serviciului;

  • (c) .    investițiile considerate necesare pentru modernizarea, îmbunătățirea calitativă și

cantitativă a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare;

  • (d) .   analiza condițiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului;

  • (e) .    motivările de ordin economico-financiar, social și de mediu, aferente fiecărei opțiuni;

  • (f) .    nivelurile prețurilor / tarifelor și al redeventei, precum și durata, avute în vedere în

analiza.

1.2. Cadrul legal

Legea serviciiiilor comunitare de utilitari publice (Legea nr. 51/2006) stabilește cadrul juridic și instituțional, obiectivele, competentele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionarii, finanțării, exploatării, monitorizării și controlului fumizarii/prestarii reglementate acestor servicii.

Serviciile de utilitari publice simt definite ca fiind totalitatea activităților reglementate care asigura satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general cu caracter social ale colectivităților locale.

Serviciul public de alimentarea cu energie termica în sistem centralizat (SPAET) face parte dintre serviciile de utilitati publice reglementate prin Legea nr.51/2006, cu modificările și completările ulterioare.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, autoritatile administrației publice locale dispun de libertatea de a hotari asupra modalității de gestiune a serviciului public de alimentare

u

!;

'j


ANEXA LA

p-ICLMNR. -2K zA79l

cu energie termica in sistem centralizat aflate sub responsabilitatea lor, fie prin gestionarea ii

directa a serviciului, în baza unei hotarari de dare în administrare sau prin incredintarea gestiunii acestora, în baza unui contract de delegare a gestiunii, în tot sau în parte, respectiv a tuturor sau mimai a unei parti din competentele și responsabilitățile privind furnizarea serviciului ori ia uneia sau mai multor activitati din sfera acestui serviciu.

Furnizarea serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat trebuie efectuata cu respectarea principiilor liberei concurente, fiind interzise orice înțelegeri sau acorduri de asociere și orice practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptata, care conduc la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilitari publice, la restrângerea, împiedicarea siau denaturarea concurentei pe piața serviciilor de utilitari publice.


In conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, modalitatea de gestiune a serviciilor dej utilitari publice se stabilește prin hotarari ale unitarilor administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în funcție de natura și starea serviciului, de necesitatea asigurării celui, mai bun raport pret/calitate, de intersele actuale și ce perspectiva ale unitatilor-administrativ-teritoriale, precum și de marimea și complexitatea sistemelor de utilitari publice.

Indiferent de forma de gestiune aleasa, desfasurarea activităților specifice serviciului public de alimentare cu energie termica în sistem centralizat se realizează pe baza

  • (i)     umili regulament al serviciului și

  • (ii)    a unui caiet de sarcini,

elaborate și aprobate de autoritatile administrației publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.


In plus fata ele prevederile Legii nr. 51/2006, republicata, cu modificările și completările ulterioare în analiza pentru alegerea soluției optime de gestiune au fost luate în considerare și prevederile următoarele acte normative:

■ Legea serviciului public de alimentare cu energie termica 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, reglementează în mod specific desfasurarea activităților specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica, avand incidența, indiferent de opțiune, în ceea ce privește organizarea și funcționarea serviciului, precum și stabilirea preturilor și tarifelor.

  • ■  Legea j administrației publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificările și completările ulterioare, reglementează principiile și modalitatea de organizare și funcționare a autoritarilor public locale, competentele și atribuțiile acestora, precum și modalitățile de luare a deciziilor, avand incidența în ceea ce privește toare opțiunile

i prezentate.

  • ■  Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare, reglementează cerințele și procedura aplicabila în cazul atribuirii contractului de concesiune;

| ANEXA LA

| HCLM

  • ■  Legea |nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, reglementează cerințele și procedura aplicabila în cazul atribuirii contractului de achiziție de servicii.

  • ■  Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

  • ■  Ordinul Președintelui Autoritarii Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala nr. 91/2007, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu energie termica.

  • ■  Ordinul Președintelui Autoritarii Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunala 92/2007 - pentru aprobarea Caietului de sarcini cadru al serviciului public de alimentare cu energie termica.

  • ■  Ordinul, nr. 28/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de alimentare centralizata cu energie termica.

  • ■  Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 137/2007.

  • ■  Decizia Comisiei 2012/21/UE din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineattil (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub forma de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi carora le-a fost incredintata prestarea unui serviciu de interes economic general.

  • ■  Ordonanța de urgenta nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat. ,precum și pentru modificarea și completarea Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare.

  • ■  Ordinul, nr. 1121/1075/2014 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație.

  • ■  Ordonanța de Urgenta nr. 109/2011 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanta corporativa a întreprinderilor publice - în vederea eficientizarii activitatii societăților de stat a fost necesara dezvoltarea de noi mecanisme de guvernanta corporativa, suplimentare în raport cu cele reglementate de legislația generala a societarilor comerciale și adaptate particularităților societarilor de stat imbunatatirea guvernantei corpora tive a întreprinderilor de stat.

  • ■  Ghidul Comisiei Europene privind Analiza Cost Beneficiu - acest ghid reprezintă un instrument de evaluare economica pentru Politica de Coeziune 2014-2020.

ECA Regulafory


  • ■  Ghid de verificare al contractelor de concesiune emis de Consiliul Concurentei - ghid orientativ.

  • ■  Ghid de verificare al contractelor de concesiune emis de Curtea de Conturi - de regula, obiectivul general al controlului/auditului în domeniul concesiunilor de lucrări, servicii și bunuri proprietate publica este acela de a determina modul de respectare a principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta și eficacitate în administrarea patrimoniului public, avand în vedere faptul ca, potrivit prevederilor legale în vigoare, persoanele care gestionează patrimoniul public au obligația sa realizeze o buna gestiune financiara prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficientei în administrarea patrimoniului public.

2. Identificarea serviciului/activitatii, a ariei teritoriale și a sistemului de alimentare cu energie termica

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și cuprinde totalitatea activităților privind producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice, desfășurate la nivelul unităților administrativ-! eritoriale sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii și preparării apei calde de consum pentru populație, instituții publice, obiective social-culturale și operatori economici.

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Constanța, denumit în continuare SACET.

SACET este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional unitar care cuprinde:

  • a) centrala electrică de termoficare;

  • b) rețelele de transport;

  • c) punctele termice/stațiile termice;

  • d) rețelele de distribuție;

  • e) construcții și instalații auxiliare;

  • f) branșamente, până la punctele de delimitare/separare a instalațiilor;

  • g) sisteme de măsură, control și automatizare.

ECA Regulatory                       I Ănexala

______:__________________________KlMNR<M_/.a> . -

f

2.1. Sursa de producere a energiei termice

I ’

A

In municipiul ponstanța energia termică este produsă în centrala electrică de termoficare CET Palas aparținând Societății Electrocentrale Constanța S. A.

4

Această societate face parte din portofoliul Ministerului Energiei și a fost înființată în anul 2014, în urma restructurării societății Electrocentrale București S.A. Obiectul de activitate al societății este producerea de energie electrică în cogenerare, producerea și transportul energiei termice sub foimă de apă fierbinte.

Electrocentrale Constanța S.A. a intrat în procedura de insolventa prin incheierea nr. 283/24.05.201!) pronunțată în dosarul nr. 2760/118/2019, aflat pe rolul Tribunalului Constanța, Secția a H-a Ci vilă. De asemenea, Electrocentrale Constanța S.A. deține în patrimoniu rețelele de transport agent termic primar. Energia termică livrată din centrală asigură necesarul de energie termicii pentru consumatorii racordați la SACET: consumatori casnici, instituții publice și a agenți economici.

Electrocentrale Constanța S.A. își desfășoară activitatea în baza licenței emisă de ANRE pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice și termice în cogenerare (Licența A.N.R.E 1765/11.03.2015).

Starea tehnică'a echipamentelor din centrală

CET Palas a fost pusă în funcțiune în anul 1970. Combustibilul inițial utilizat a fost păcura; începând cu anul 2001, după dezvoltarea rețelelor de gaze naturale în municipiul Constanța, s-a funcționat cu gaze naturale și păcură. începând cu 1 ianuarie 2016, Autorizația Integrată de Mediu nr. 6/20.12.2013 nu a mai permis funcționarea pe bază de păcură. în prezent energia termică este produsă pe bază de gaze naturale.

Producerea energiei termice în cogenerare

  • -  producere în cogenerare se realizează cu 2 turbine de tip DSL 50, puse în funcțiune în anii 1970 și 1971, funcționând bloc cu 2 CAE de 420t/h. Electrocentrale Constanța S.A. a retras'din exploatare cele două turbine în anul 2015.

  • -  CAE pot funcționa cu gaze naturale și păcură și fac parte din Instalația Mare de Ardere IMA 1,4 (CI) și IMA 5 (C2) incluse în Planul Național de Tranziție pentru perioada 01.01.2016- 30.06.2020, cu derogare privind valorile limită ale emisiilor de SO2, NOx, CO și pulberi. Deoarece nu a fost realizată modernizarea și dotarea cu arzătoare NOx care să permită încadrarea în cerințele legislației de mediu aceste echipamente nu vor mai pul ea funcționa începând cu 1 ianuarie 2020.

  • -  Conductele de abur viu și apă de alimentare aferente ambelor unități de cogenerare au durata de viață depășită și au funcționat în baza unei expertize tehnice ce a permis prelungirea duratei remanente, și aceasta în curs de expirare.


Producere energiei termice în cazane de abur industrial

cele două CAI au fost puse în funcțiune în anul 1977. CAI nr. 3 poate funcționa pe gaze naturale și păcură, însă nu are montate instalații de ardere cu NOx redus. CAI nr. 4 poate funcționa numai pe păcură, însă emisiile acestuia nu se încadrează în valorile limită actuale și nu poate fi utilizat.

- CAI fac parte din JMA 5 și sunt incluse în Planul Național de Tranziție pentru perioada 01.01.2016- 30.06.2020, cu derogare privind valorile limită ale emisiilor de SO2, NOx, CO și pulberi, conform art. 32 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale. De asemenea, fără modernizarea și dotarea cu arzătoare care să permită încadrarea în cerințele legislației de mediu în vigoare până la data de 31.12.2019 aceste echipamente nu vor mai putea funcționa.

Producere energiei termice în cazane de apă fierbinte


- Cele două CAF de 100 Gcal/h - nr. 2 și nr.3, au fost puse în funcțiune în anii 1971 și 1975 și. pot funcționa exclusiv cu gaze naturale (în conformitate cu autorizația integrată de mediu); nici aceste cazane nu au montate instalații de ardere cu NOx redus.

- CAF m. 5 de 100 Gcal/h a fost pus în funcțiune în anul 1993 și poate funcționa cu gaze naturale și păcură; este echipat cu arzătoare cu NOx redus în anul 2008.


ECA Regulatory


ANEXA LA

HCLM NR.

Cele 3 cazane,|de apă fierbinte pot funcționa numai până la data de 31.12.2022, cu derogare pe linie de mediu; conform art. 35 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.în Figura 1 este prezentată evoluția producției de energie termică în CET Palas, pe surse, precum și randamentul activității de producere în perioada 2014 - semestrul 12019.

în Figura 2 este prezentată evoluția energiei termice produse și livrate și a pierderilor de energie termică în rețelele de transport, în perioada 2014 - 2018.



Racordul la rețeaua de energie electrică


Interconexiunea centralei cu Sistemul Energetic Național se face prin intermediul stației electrice de 110 kV aparținând Electrocentrale Constanța S.A. S.A. (prin 9 linii de înaltă tensiune). Serviciile interne sunt asigurate de transformatoarele de servicii interne de bloc, transformatoarele de servicii interne generale, stațiile de 6 kV și stațiile de 0,4 kV. Electrocentrale Constanța S.A. prestează serviciul de conexiune în stația proprie de 110 kV pentru operatorul de distribuție de energie electrică E-Distribuție Dobrogea.

Racordul la rețeaua de gaze naturale

Electrocentrale Constanța S.A. este racordată la rețeaua de distribuție a distribuitorului local S.C. Distrigaz Sud Rețele S.R.L.; debitul maxim de gaze naturale este de 110.000 m3/h.

Prin stația de reducere de sector SRS 7 se reduce presiunea de la 5,5-5,9 bar de pe magistrala de gaz la circa. 4,5-4,7 bar. Prin cele două puncte de reglare PR1 respectiv PR2 sunt alimentate CAE, CAF și CAI.

ANEXA LA HCLMNR.^Jyto ^7°)

Stația de tratare chimică a apei

I

Stația chimică asigură apa demineralizată și dedurizată pentru instalațiile de producere și pentru adaosul în rețeaua de transport energie termică.

Alimentarea cu apă tehnologică, pentru prepararea apei demineralizate și dedurizate, se realizează din rețeaua municipală de apă potabilă a S.C. RAJA Constanța S. A. Stația de tratare chimică a apeii cuprinde: instalația de pretratare, instalația de demineralizare, instalația de dedurizare și instalația de neutralizare ape uzate. Evacuarea apelor reziduale în rețeaua de canalizare se face prin intermediul stației de neutralizare ape uzate cu ajutorul căreia se monitorizeazăconstant parametrii evitându-se astfel poluarea.

2.2. Rețelele Or mice de transport

Rețelele termice de transport aparțin SC Electrocentrale Constanța S. A. Prin rețele de transport se realizează transportul agentului termic primar până la PT-uri. în prezent sunt alimentate 198 puncte termice (PT-uri), din care:

  • ■  : 134 PT-uri operate de distribuitorului local RADET Constanța,

  • ■  :32 PT-uri (branșamente) pentru societăți comercialale și instituții publice,

  • ■  32 PT-uri (branșamente) pentru locuințe - consumatori individuali.

Lungimea totală a conductelor este de 140,3 km, din care 123,4 km amplasate în subteran în canale de beton și 16,9 km amplasate aerian, conductele având diametre cuprinse între Dn 1000 mm și Dn 50 mm.

Rețelele de transport au o vechime cuprinsă între 34 și 48 de ani, fiind dimensionate pe baza necesarului de consum din anii '70. Rețeaua de transport este supradimensionată față de necesarul actual de energie termică și înregistrează pierderi de agent termic și de căldură în principal datorită coroziunii, degradării izolației termice sau lipsei acesteia în zonele supraterane.

Pierderile masiice acceptate prin tariful de transport al energiei termice sunt de 0,2% (în conformitate cu Ordinul ANRE nr. 111/2014).

Pierderile masiice înregistrate în rețelele de transport sunt prezentate în Tabelul 1.

2016

2017

2016

2017

2018

Pierderi mance în rețelele de transport - apă dedu [m3/h]

442 377

379 119

506 000

650 000

866 3400

Tabel 1. Pierderi masice înregistrate în rețelele de transport

Instalația de pompare

Instalația de pompare a apei fierbinți în rețea este realizată într-o singură treaptă de pompare și este amplasată în incinta centralei. Este asigurat transportul agentului termic primar până la cel mai îndepărtat. PT -38, amplasat la cca. 9 km distanță față de CET Palas. Consumul anual de energie termicii al pompelor de termoficare este de 13954 MWh (anul 2018).

Măsurarea energiei termice

Energia termică este livrată și facturată de Electrocentrale Constanța S.A. la punctele de delimitare ale instalațiilor, fiind măsurată la intrarea în PT-uri.

Toate contoarele pentru înregistrarea energiei termice consumată în toate PT-urile aparținând RADET Cons tanța sunt în proprietatea Electrocentrale Constanța S.A..

Electrocentrale Constanța S.A. vinde 95% din energia termică produsă către RADET Constanța.

Situația financiară foarte dificilă cu care s-a confruntat Electrocentrale Constanța S.A. în ultimii ani nu, a permis realizarea investițiilor planificate în sursele de producere energie electrică și termică și în rețelele termice de transport.

2.3. Sistemul de distribuție a energiei termice

Sistemul de distribuție a energiei termice se află în proprietatea Consiliului local al Municipiului Constanța fiind operat de către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța (denumită în continuare „RADEI Constanța”).

RADET Constanța s-a înființat în conformitate cu prevederile Legii 15/1990 care a permis reorganizarea companiilor de stat în regii autonome, precum și prin decizia nr. 47/1991 a Prefecturii Constanța.

RADET Constanța a intrat în insolventa în data de 05.06.2019 prin decizia data de Tribunalul Constanța în dosarul 3265/118/2019.

Obiectul de activitate al regiei îl reprezintă:

  • -  distribuția și furnizarea agentului termic în sistem centralizat în municipiul Constanța;

  • -  menținerea și repararea echipamentului utilizat pentru transportul și distribuția energiei termice;

  • -  proiectarea și consultanta din domeniul producției, transportului și distribuției energiei termice;

  • -  executarea de reparații și revizii la pompe, motoare electrice, armaturi;

  • -  service utilaje specifice alimentarii cu energia termică.

Sistemul de distribuție se compune din:

  • a) , punctele tennice/stațiile termice;

  • b) . rețelele de distribuție;

  • c) . econstiucții și instalații auxiliare;

  • d) . branșamente, până la punctele de delimitare/separare a instalațiilor;

  • e) . sisteme de măsură, control și automatizare.

Puncte termice.

Sistemul de distribuție este compus din 136 PT (din care 2 PT sunt în conservare), având o capacitate instalată de 813 MWt, din care 254 MWt pentru apă caldă de consum și 554 MWt pentru încălzire.

PT-urile au fost reabilitate și automatizate; au fost instalate schimbătoare de căldură cu plăci și pompe cu turație variabilă.

Rețele termice de distribuție

Lungimea rețel elor de distribuție este de 221 km. Până în prezent s-au reabilitat 47,356 km de traseu (21,4%),

Pierderile masice (apă rece) înregistrate în rețelele de distribuție sunt prezentate în Tabelul 2.

2016

2017

2016

2017

2018

Pierderi masâce în rețelele de distribuție - apă rece [m3/h]

653 784

534 714

470 600

471 692

455 764

Tabel 2. Pierderi masice înregistrate în rețelele de distribuție

Sisteme de măsură, control și automatizare

Toate PT-urile și toate centralele sunt contorizate 100%. De asemenea, contorizarea la consumatorii finali este 100%.

Centrale termice de cvartal și centrale termice de bloc

RADET Constanța exploatează, de asemenea, 3 centrale termice de cvartal (CT) și 45 centrale termice de bloc (CB), toate funcționând cu gaze naturale. în Figura 3 este prezentată evoluția vânzărilor de energie termică din CT și din CB.

ECA Recjulatory

ij



Clienți deserviți de RADET Constanța

Structura clieiiților deserviți de RADET Constanța este: 90% populație și 10% agenți economici și instituții publice.

Gradul total de deconectare la sfârșitul sezonului de încălzire 2018-2019 este de 44,6% (considerând cja. nu au fost făcute deconectări în timpul sezonului de încălzire).

în Tabelul 2 ește prezentat gradul de deconectare - PT-urile din secția Nord, iar în Tabelul 3 gradul de deco nectare - PT-urile din secția Sud.

PT

Nr. apartamente în condominiu

Nr. apt. conectate la ian 2018

Nr. apt. conectate la

Nov 2018

Grad de deconectare

142 Total

1376

1356

1352

1.7%

400 Ticital

311

245

245

21.2%

140 Toital

1157

957

907

21.6%

138 Total

1472

1125

1129

23.3%

113 Tei tal

795

651

601

24.4%

127Tctal

179

125

131

26.8%

120 Ttal

1256

1014

918

26.9%

119 Tfljtal

826

626

595

28.0%


56 Tcital

406

304

291

28.3%

23 Tcital

410

333

290

29.3%

46 Tcital

674

412

458

32.0%

112 To tal

520

390

348

33.1%

47 Toital

1599

1148

1070

33.1%

146 Toital

1515

1044

978

35.4%

50 Tcital

532

439

343

35.5%

145 Total

1508

1030

962

36.2%

118 Total

605

403

382

36.9%

107 Toital

169

108

104

38.5%

102 Total

236

157

141

40.3%

121 Total

1190

780

707

40.6%

48 Tcital

704

412

417

40.8%

178 Total

1259

758

724

42.5%

139 Total

1036

601

594

42.7%

52 Tcital

1823

1268

1039

43.0%

122 Toital

1151

700

655

43.1%

51 Tcital

872

567

495

43.2%

214 Total

481

293

271

43.7%

115 Total

269

149

151

43.9%

105 Total

1194

806

657

45.0%

176 Total

854

522

454

46.8%

124 Total

354

197

188

46.9%

53 Tcital

394

228

206

47.7%

123 Total

870

532

449

48.4%

147 Toital

1603

775

757

52.8%

101 Total

598

270

267

55.4%

57 Tcital

385

182

165

57.1%

103 Total

694

302

291

58.1%

44 Total

300

127

125

58.3%

177 Total

565

275

234

58.6%

104 Total

528

311

215

59.3%

25 Total

405

158

153

62.2%

100 Total

595

323

220

63.0%

170 Total

1332

584

485

63.6%

18 Tcital

248

95

88

64.5%

106 Total

517

233

161

68.9%

30 Tcital

304

103

94

69.1%

54 Tcital

1166

370

357

69.4%

35 Total

294

108

82

72.1%

55 Tcital

866

236

213

75.4%

108 Toital

467

119

108

76.9%

38 Tcital

697

169

154

77.9%

42 Tcital

149

32

31

79.2%

174 Toital

420

77

82

80.5%


31 Total

480

108

90

81.3%

171 Total

474

97

81

82.9%

169 Total

173

39

29

83.2%

117 Total

413

150

62

85.0%

45 Total

517

113

73

85.9%

33 To tal

498

74

69

86.1%

22 Total

212

17

19

91.0%

175 Total

270

57

22

91.9%

37 Total

508

37

34

93.3%

29 Total

285

0

0

100.0%

Grand Tolal Nord

,   43960

25221'^ ‘ /

23013

47.7%

Tabel 2. Gradul de deconectare - PT din secția Nord Sursa: RADET Constanța

PI

Nr. apartamente în condominiu

Nr. apt. conectate la ian 2018

Nr. apt. conectate la Nov 2018

Grad de deconectare

BN 2 Total

58

58

58

0.0%

BN1 Total

58

58

58

0.0%

BN10 Total

58

58

58

0.0%

BN11 Total

58

58

58

0.0%

BN12 Total

58

58

58

0.0%

BN13 Total

58

58

58

0.0%

BN14 Total

58

58

58

0.0%

BN15 Total

58

58

58

0.0%

BN16 l’otal

58

58

58

0.0%

BN17 Total

58

58

58

0.0%

BN18 Potal

58

58

58

0.0%

BN3 Total

58

58

58

0.0%

BN4 Total

58

58

58

0.0%

BN5 Total

58

58

58

0.0%

BN6 Total

58

58

58

0.0%

BN7 Total

58

58

58

0.0%

BN8 Total

58

58

58

0.0%

BN9 Total

58

58

58

0.0%

OB 2 Total

23

23

23

0.0%

OB 6 T otal

23

23

23

0.0%

OB 7 Total

23

23

23

0.0%

OB 8 Total

23

23

23

0.0%

OB 9 T otal

23

23

23

0.0%

OZ 1 Total

23

23

23

0.0%

OZ 2 T otal

23

23

23

0.0%

OZ 3 Total

23

23

23

0.0%

OZ 4 Total

23

23

23

0.0%

OZ 5 -REP. TECHEM Total

23

23

23

0.0%

OZ 7 Total

23

23

23

0.0%

OZ8-REP.

TECHEM Total

23

23

23

0.0%

OZ 9 total

23

23

23

0.0%

Palas Total

303

301

301

0.7%

OZ 6 Total

23

21

21

8.7%

13 To tal

121

91

108

10.7%

8 Total

51

32

45

11.8%

1 Total

87

77

76

12.6%

272 Tentai

508

441

443

12.8%

OB 4 Total

23

20

20

13.0%

135 Tentai

1528

1280

1301

14.9%

134 Tentai

972

770

810

16.7%

125 Tentai

844

670

672

20.4%

155 Tentai

938

704

722

23.0%

150 Total

1571

1256

1171

25.5%

63 Total

626

410

465

25.7%

OB 5 l otal

23

17

17

26.1%

75 Total

1445

1148

1064

26.4%

211 Total

1309

1009

957

26.9%

207 Tentai

1966

1555

1425

27.5%

92 Total

1500

1096

1078

28.1%

2 Total

300

224

208

30.7%

144 Total

579

409

401

30.7%

91 Total

1481

1035

1018

31.3%

93 Total

855

585

574

32.9%

74 Total

655

445

435

33.6%

149 Total

564

332

357

36.7%

5 Total

258

110

163

36.8%

69 Total

594

349

366

38.4%

66 Total

24

14

14

41.7%

59 Total

923

542

538

41.7%

137 Total

824

544

478

42.0%

154 Total

1537

1004

878

42.9%

131 Total

770

478

427

44.5%

187 Total

1140

711

612

46.3%

9 Total

71

32

38

46.5%

73 To tal

697

399

372

46.6%

163 Total

798

424

419

47.5%

70 Total

796

396

406

49.0%

72 Total

1266

756

645

49.1%

136 Total

1125

619

568

49.5%

189 Tcital

1331

724

663

50.2%

188 Tștal

684

370

339

50.4%

15 Total

23

11

10

56.5%

3 Total

333

165

144

56.8%

183 Tital

418

228

179

57.2%

7 To t al

179

85

76

57.5%

185 Ttal

1570

746

633

59.7%

130 Tcital

1004

416

393

60.9%

247 Ttal

126

62

49

61.1%

76 Tctal

651

276

249

61.8%

195 Tctal

570

312

214

62.5%

132 Total

997

423

360

63.9%

182 Tcjtal

554

199

195

64.8%

65 Tcjtal

323

126

113

65.0%

96 To'jtal

1391

632

481

65.4%

186 Tctal

1250

495

419

66.5%

12 Tc jtal

495

155

159

67.9%

67 Tcjtal

155

47

46

70.3%

6 loial

150

53

42

72.0%

165 Tctal

304

90

74

75.7%

10 Tcjtal

140

33

30

78.6%

181 Total

449

111

71

84.2%

40 Toital

315

45

44

86.0%

161 Total

449

66

37

91.8%

162 Total

128

0

0

100.0%

CS 28 Total

43

36

0

100.0%

OB 1 T'jotal

23

0

0

100.0%

OB 3 Tiotal

23

0

0

100.0%

Grand Total Sud

44516

’ ■   ' 27555

25976

41.6%

Tabel 3. Gradul de deconectare - PT din secția Sud Sursa: RADET Constanța

Notă: se impune o analiză a eficienței funcționării PT-urilor având un grad de deconectare mai mare de 50%.

în Figura 4 es'țe prezentată evoluția energiei termice cumpărată de RADET Constanța și vândută consumatorilor finali, precum și a pierderilor de energie termică în rețelele de distribuție, în perioada 2014 - 2018.

2.4. Prețul energiei termice

Sezonul rece

Prin HCL nr.4/31.01.2019 a fost aprobat prețul energiei termice livrată în sistem centralizat în municipiul Constanța, de 534,35 lei/Gcal, inclusiv TVA (449,03 lei/Gcal, exclusiv TVA), determinat ca medie ponderată a prețurilor energiei termice produsă în cogenerare, în CT și în CB.

Prețul de producere, inclusiv transport aprobat pentru Electrocentrale Constanța S.A. este de 298 lei/Gcal, exclusiv TVA.

Tariful de distribuție aprobat pentru RADET Constanța este de 156 lei/Gcal.

Prețul energiei termice furnizată din CT este de 330,98 lei/Gcal, exclusiv TVA.

Prețul energiei termice furnizată din CB este de 347,30 lei/Gcal, exclusiv TVA.

Preț de facturare pentru populație (pentru perioada ianuarie - aprilie 2019, în care se acordă subvenție) a fost de 275 lei/Gcal, inclusiv TVA (aprobat prin HCL nr. 5/31.01.2019).

Sezonul cald

Prețul energiei! termice livrate de Electrocentrale Constanța S.A. a fost modificat începând cu 1 iulie 2019, prin Decizia ANRE nr. 1251/28.06.2019), după cum urmează:

  • -  producere și transport (CET Palas) pentru populație - 246,03 lei /MWh, fără TVA (286,13 lei/Gcal, fără TVA);

  • -  producere și transport (CET Palas) pentru agenți economici - 306,38 lei/MWh, fără TVA (356,30 lei/Gcal, fără TVA);

Urmare acestea modificări, RADET Constanța a solicitat modificarea prețului de furnizare al energiei termic e, după cum urmează:

  • - preț de facturare pentru agenti economici: 522,57 lei / MWh (cu TVA), adică 510,42 lei/Gcal, exclusiv TVA;

  • - preț de facturare pentru populație (în sezonul cald) - 445,05 lei / MWh ( cu TVA), adică 434,95 lei/Gcal, exclusiv TVA.

în ședința Consiliului local al municipiului Constanța din 31 iulie 2019 a fost aprobat prețul local al energiei termice (destinată consumului populației și consumatorilor noncasnici) practicat de RWET Constanța începând din 1 iulie 2019.

Prețul energiei termice practicat de Electrocentrale Constanța

Prețul energiei termice livrate de Electrocentrale Constanța este reglementat și este aprobat de ANRE în conformitate cu prevederile Metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență (Ordin ANRE nr. 111/2014).

A

In conformitate cu prevederile art. 4 din metodologia de prețuri producătorii de energie electrică și termică în cogenerare transmit ANRE, până la data de 30 septembrie a fiecărui an informațiile necesare prentru stabilirea prețului energiei termice, respectiv:

  • -  prețul de achiziție a combustibilului majoritar utilizat conform contractelor în vigoare în trimestrul IV al anului curent și trimestrul I al anului următor,

costurile estimate ale energiei electrice pentru pompele din rețeaua de termoficare

  • -   și cele aferente rețelei de transport,

  • -  energia, termică estimată a fi produsă și livrată sub formă de apă fierbinte din centrală

  • -  numărul de certificate CO2 achiziționate și prețul mediu al unui certificat.

Prețul energiei; termice se aprobă semestrial: până la data de 1 decembrie a anului în curs, prețul pentru energia! termică livrată în semestrul I al anului următor și până la data de 30 iunie a anului în curs, prețul actualizat pentru energia termică livrată în semestrul II al anului în curs, în situația în care producătorul deține și rețelele termice de transport, prețul reglementat pentru

energia termică produsă și livrată din centralele de cogenerare care nu accesează scheme de sprijin instituite la nivel național pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență se determină ca fiind suma dintre prețul de producere și costul justificat al energiei electrice consumate pentru pompele din rețeaua de termoficare, determinat pe baza cantității de energie electrică consumată de pompele din rețeaua de termoficare și prețul de achiziție al energiei electrice.

De asemenea, pentru stabilirea costurile aferente serviciului de transport al energiei termice, ANRE analizează costurile aferente exploatării rețelelor de transport.

Tariful pentru serviciul de transport al energiei termice - estimat 2020

în Tabelul nr. 4 sunt prezentate ipotezele în care a fost făcută simularea tarifului de transport, prezentată în Anexa nr. 1.

Informațiile privind anul 2022, respectiv creșterea eficienței energetice a rețelelor de transport, au fost estimate în ipoteza ca va fi demarat programul investițional pentru reabilitarea rețelelor termice de transport, prin POIM. De asemenea, s-a luat în considerare păstrarea vânzărilor din rețelele de transport la nivelul realizărilor 2018.

Estimat 2018

Previzionat 2022

Preț energie tennică

lei/Gcal

249.02

249.02

Pierderi de energie termică (referință anul 2018)

Gcal

178,426

112,501

28.40%

20.00%

Costul pierderilor de energie tennică

lei

44,431,464

28,014,887

Preț apă dedu ,

lei/m3

20.8

20.8

Consum, apă dedu (referință anul 2018)

m3

866,340

393,754

m3/Gcal

1.38

0.70

Costul apei de adaos (dedu)

lei

18,019,872

8,190,073

Preț energie electrică

lei/MWh

427.5

427.5

Consum de energie electrică (referință anul 2018)

MWh

13,954

10,688

kWh/Gcal

22.21

19.00

Costul energieii electrice

lei

5,965,478

4,568,947

Număr persoane

28

20

Salariul minim

lei/lună/persoană

2,080

2,080

Costuri salariate (lei/an, inclusiv contribuțiile)

lei

894,566

638,976

Energie termică vândută (referință 2018)

Gcal

450,004

450,004

Energie termică intrată in rețele de transport (referința 2018)

Gcal

628,338

562,505

Tabel 4. Tariful de transport estimat al energiei termice

Ca urmare a realizării investițiilor de reabilitare a rețelelor termice cu fonduri europene, a fost estimată o reducere a costurilor aferente serviciului public de transport cu cca. 28,5 milioane de lei/an.

ANEXA LA

HCLX

Dacă va fi realliizat transferul rețelelor din proprietatea Electrocentrale Constanța, noul operator va transmite la1 ANRE solicitarea de aprobare a tarifului pentru serviciul de transport al energiei termice pe baza auditului energetic realizat de Electrocentrale Constanța și a costurilor justificate peniru exploatarea rețelelor de transport.

Conform metodologiei ANRE nivelul pierderilor tehnologice de energie termică în rețelele de transport va fi justificat printr-un audit energetic efectuat de persoană fizică/juridică autorizată de ANRE și va fi determinat în următoarele condiții:

  • -  pierderile masice vor fi considerate la nivelul de 0,2% din volumul rețelei de transport;

  • -  pierderile prin suprafață se vor determina considerând că rețeaua de transport are aceeași, lungime, configurație și fluxuri de energie ca în situația reală, izolația termică a conductelor este nouă și nu simt depuneri pe conducte.

Deoarece metodologia ANRE consideră că pierderile prin suprafață se determină ca și când izolația ar fi nouă, iar pierderile masice sunt limitate la 0,2% din volumul rețelei, niciodată prin tarif nu vor fi acoperite costurile reale pentru exploatarea rețelei termice de transport.

3. Situația economico-financiara actuala a serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat

3.1. Contextul! economic și social din Municipiul Constanța

Polul de Creștere Constanța poate fi caracterizat, din punct de vedere al profilului economic, ca o entitate unde se aplica cu succes sintagma “unitate în diversitate”. In cadrul Polului de Creștere Constanța, exista trei direcții principale de dezvoltare, care reprezintă adevarate motoare economice ale zonei.

Una din direcțiile de baza ale motorului economic de progres al comunităților componente ale polului, o reprezintă potențialul turistic ridicat, asigurat de proximitatea Marii Negre, cu un număr impresionant de structuri de cazare și alimentație publica, de existenta unor lacuri naturale, cu proprietari terapeutice unice în lume (Lacul Techirghiol), care a facilitat dezvoltarea turismului balnear. O mare parte din comunitățile apartinand polului au o intensa activitate turistica care an de an generează creștere economica, reprezentând cu succes o poarta de deschidere ia României către întreaga lume.

O alta direcție economica de tradiție a polului este reprezentata de activitatea portuara. Cele doua porturi maritime, Portul Constanța și Portul Agigea Sud, împreuna sitandu-se pe locul 4 în Europa, reprezintă adevarate porii deschise către lume, anual o cantitate impresionanta de mărfuri fiind j tranzitate prin intermediul lor. Activitatea portuara este completata de o diversitatea de oportunități oferite de Canalul Dunarea Marea Neagra și Șantierul Naval Constanța.

ANEXA LA

A treia direcție economica, activa de peste 30 de ani, o reprezintă activitatea în domeniul prelucrării produselor petroliere. Pe raza orașului Năvodari, funcționează la capacitate -Petromidia, cea mai mare rafinărie din S-E Europei.

Populația

Perioada analizata scoate în evidenta faptul ca populația Municipiului Constanța se situează pe un trend descre scător. Cea mai mare scădere se observa la populația cu varsta cuprinsa intre 20 - 24 ani, 22% în anul 2014 fata de anul 2012, ceea ce poate conduce la ideea ca tinerii, aflati în pragul inserț iei profesionale isi cauta locuri de munca în alte zone ale tarii sau ale Europei. De asemenea, natalitatea a scăzut în aceasta perioada cu 12%. Se observa o creștere cu 36% a numărului persoanelor din grupa de varsta 45 - 49 ani, populația activa, matura, care poate asigura forța de munca experimentata și calificata pentru cerințele pieței.

3.2. Analiza financiara a serviciului public - activitatea de producere și serviciul de transport

în cele ce urmează este prezentată evoluția indicatorilor economici ai Electrocentrale Constanța S. A. în ultimii ani.

Indicatori Bilanț

2014

2015

2016

2017

2018

Active imobilizate

114.523.256

106.384.253

102.880.657

98.286.782

173.310.909

Active circulante * ’!î »tal

192.020.830

194.367.484

213.62O.4S5

212.224.024

232.671.633

u* Stocuri         1

6.503223

2.642.837

2.695.057

2.635.550

2.532.462

Creanțe

183.550.0C4

191.072.251

210.2324S9

20S.319.902

229279.021

Casa și conturi ls bănci

2.167.603

652346

692.939

1.268.572

860.150

Capitaluri - Total

79.169.717

57.717.395

47.37O.SS3

4S.941.712

103.001.759

Capital subscris vărsat

32.000.000

52.000.000

32.00-3.000

32.OOO.OGO

32.000.000

u Patrimoniulreghii

0

0

0

0

0

Patrimoniul puUic

0

0

0

0

0

Cheltuieli în avans

14.997

9.733

9.660

10.791

42.546

Datorii total

i

227.377747

243.038.781

269.139.919

261.579.885

303.023.329

Venituri în avans

11.619

5.294

0

0

0

Provizioane

0

0

0

0

0

Contul de profit șî pierdere 0

Cifra de afaceri netl

42450.593

125.077.028

137.665500

127.493.302

118.764.182

Venituri totale

47.907.576

143.921.366

154.930.518

159.664.409

142.668.613

Cheltuieli totale

56.970.271

165.573.687

165^77.029

15S.G93.5S0

166.262.717

Profit brut

0

G

0

1.570.829

0

Pierdere brută ,

9.062.695

21.4S2.321

10.346.511

0

25.594.104

Profit net

0

0

0

1.57O.S29

0

Pierdere net

9.062.695

21.452.321

10.346511

0

26.594.104

Număr Mediu Ang î [ați

376

-

3QL

305

294

'II

Gradul de îndatorare @

Datorit totale Capitaluri totale


ANEXA LA

HCLM


20Q0S

1.533,52

1.258.76

1000%

421.08 K

0% .

11.........

2014

11

2015


864.26

757.02

568.15 ■

1 1

. 1

254.19

l i

II

1 N/A

2016

2017

2018


BK ELECTROCEHTRALE CONSTANTA SA SB Media sectoriala per grupa caen 351

Durata de încasare a creanțelor ©

(Creanțe ,• Cifra de afaceri) ' 3S0

SOOOzile


OzHe


I ODDzile

1.554.89 zile

549,95 zDe

■57.10zBe

H54.84 zOe

, .......

2014

2015


549.76 zile

588.21 zUe

91

^53.91 sie

M54.71 zile

2016

2017


69439zfle



Ml ELECTR.OCE1JTRALE CONSTANTA SA


Ml Media sectoriala per grupa caen 351


ELECTROCEMÎRALE CONSTANTA SA | cui 33636420 o |

[J] AEGRM (ui,imete 10 înscrieri mobiliare pe care firma le are înscrise în favoarea creditorilor)


O^SEJCPiRARE

DIRECȚIA GENERALA Ds ADMINISTRARE A MARILOR CONTRIBUABILI


25-04-2018


25-0^-2023


vie inițiat


înscrieri în Legătura cu finanțele publice


2

AJFP CONSTANTA

G4-0A-2D1S

5

ANAF-DGRF» GALAT1-ARCM-SERVICÎUL EXECURARE SILITA

12-12-2016

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALA

4

DE ADMINISTRARE FISCALA, Directî.» Generala de Administrare a Mari far Contribuabili

27-11-2015

MINISTERUL FINANȚELOR PUE’JCE - AGENȚIA NAȚIONALA

5

DE A£ l.HNISTRARE FISCALA, Direcții* Generala ce Administrare a Marilor Contribuabili

02-09-2015


05-04-2023

Aviz Inițial

înscrieri in legătura cu finanțele publice

14-12-2021

Aviz Inițial

înscrieri în legătură cu finanțele publice

23-11-2020

Aviz Inițiat

înscrieri in legătura cu finanțele publice

03-09-2020

Aviz Inițial

înscrieri in legătura cu finanțele publice


ELECTROCENTRALE CONSTANTA SA

| CUI 33636420©

6

PUBLICE -AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, Direcția Ge-terate de Administrare s Marilor Contribuabili

14-07-2015

7

MINISTERUL FINANȚELOR publice - Agenția naționala DE ADMIN15TRARE FISCALA, Direcția Generate de Administrare a Marilor Contribuabili

14-27-2015

8

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - IIGENTIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, Direcția Generala de Administrare a Marilor Contribuabili

14-07-3015

9

MINISTERUL FINANȚELOR PUSLICE - AGENȚIA NAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, Direcția Ge'terate de Administrare a Marilor Contribuabili

14-07-2015

10

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - KGENTIA RAȚIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA, Direcția Ge nerala de Administrare a Măritor Contribuabili

14-07-2015


15-07-2020

Aviz Inițial

creditor carant3t/deb!tof


15-07-2020


15-07-2020


15-07-2020


15-07-2020


Aviz Inițial


Aviz inițial


Aviz inițial


Aviz inițial


CTeisisr garantaVdebitor


creditor garantat/debitor


creditor garantat/debîtcr


creditor garar.tBt/debîtor


Sursa:; https://termene. ro/firma/33636420-ELECTROCENTRALE-CONSTANȚA-SA

în prezent Electrocentrale Constanța S. A. este în insolvență, CITR Filiala București SPRL fiind desemnată administrator judiciar.

în cele ce urmează sunt prezentate câteva dintre cauzele care au condus la starea de insolvență:

  • - preluarea în urma divizării a unor datorii foarte mari la bugetul de stat - fondul de risc;

  • - încasarea cu mare întârziere a creanțelor de la RADET Constanța;

  • - nivelul bonusiului de cogenerare;

  • - evoluția prețului gazelor naturale și obligația de a plăti combustibilul în avans;

  • - pierderi mas ice de agent termic primar (apa de adaos);

  • - pierderi tehnologice de energie termică în rețelele de transport nerecunoscute prin tarif;

  • - capacități ineficiente de producere.

3.3. Analiza financiara a serviciului public - serviciul de distribuție și furnizare

în cele ce urmează este prezentată evoluția indicatorilor economici ai RADET Constanța în ultimii ani.


Indicatori Bilanț

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Active imobilizate        ;

140.902.288

149.825.950

1S2.618.4S9

176.459.223

170.348.339

81568.488

83293.141

79.001.527

77.68S.095

77.117.454

76.854.106

. Active circulante • [• /•Total>..

106.668.2S4

97.S88.O87

121.496.005

129.724.982

ÎS 6.498.537

108.767.135

58.742.137

60.992.276

73.595.685

80.040.089

91.914187

u Stocuri

3.124.295

3.098.905

2.818.150

L036.569

1.463.905

1.663.693

1.650.445

1.755.169

1.542.687

1268.182

1.150.737

m Creanțe       •

96.66S.747

90521.859

114.882.125

126.967.636

148.547.S56

33.948050

50.435.117

58.056.665

72.501.208

76347.721

89.536.681

u Casați conturi la bănci

5.313.875

2.470.8S6

2.695.752

L653.496

4.537.624

20.894.786

7.994.915

L470.524

1.072.379

1305.443

1.730.529

Capitaluri • total '

8.525.553

24.407.468

11.867.873

29.785.586

32.043.398

-15S.348.837

-234.007.290

-239.065.541

-278.530.183

•279.042.057

■282.606.749

Capital        i

subscris vărsat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

i-» Patrimoniul ' regiei

567.286

567286

567386

567.286

567286

567.286

567.286

567.286

567286

567186

567.286

Datorit total

. 182.321.604

185.281.841

270.153.919

272319.372

292.879.453

545.779.858

370.330669

376.610.850

406.625.856

396.741.025

437.089575

Venituri în avani

...... 4

56.648.460

37.660235

22.029501

4.127503

2.455.097

2.927.167

2735.710

2.468.297

23.207.649

39.472.267

14.293.321

Provizioane

154.529

130552

12B257

17.308

17.308

0

0

0

0

0

0


Contul de profit ț i pierdere O

Gfra de afaceri netă

137.349.708

156.912.777

158.912.705

165252.517

153.S87.280

155.332.424

141.S49.869

147.439.421

156.936293

147.055.580

132.623.29S

Venituri totale

140.492.S32

159.979.951

162.143.704

170519340

156.500394

159.443^33

145348.156

150.729.963

163.435.210

152.326340

139.546225

Cheltuieli totale

140.164.910

159.329.479

217.446.642

170.668.405

156.257.931

191.232.322

190.559.349

151.260.820

162.953.290

152.017.190

143.167.729

Profit brut

327.922

650.472

0

251.135

242.663

0

0

0

501.920

309.150

0

Pierdere brută

0

0

55.303.138

0

0

31.789.064

45.011193

530.857

0

0

3.621.504

Profit net

327.922

621805

0

251.135

242.663

0

0

0

501.920

309.150

0

Pierdere net ,

0

0

55.344.161

0

0

31.789.084

45.011.193

530.857

0

0

3.621304


Solvabilitate 0

Activa totale Dstorii totale

300%          ....

1                                                                                 243.05


* REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE COMSTAÎITA M Media sectoriala per grupa aen 353

Durara de încasare a creanțelor O


M REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE COUSTA1HA Hft Medta sectoriala per grupa caen 353

Gradul de îndatorare O

Datorii totale / Capitaluri totale 4000S

2.138.53

Z276.35

20GDi£

BM-

, ..M . . ..

914,27

1 0%

L

759.12

■ «

1.

914.01

1.

739.97                 art «

266.71  235.12 487-35  ni,51   N/A

.

-218.37 -158.26 -157.53 -145.99 -142.18 -154.66

2CG8

2005

2010

2011

2012

2013    2014    2015    2016 ' 2017    2018

M REQAAUTOMOMADEDlSTRlBUlREAeiERGIHlERMICECOMSrAin’A H Media sectoriala per grupa caen 353

REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE CONSTANTA |cui^^3P|


1

SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE 51

TAXE CO?u$TANTA

06-02-2018

2

ELECTRO’ENTRALE CONSTANTA

05-10-2017

3

BANCA TRANSILVANIA, SUCURI 1A CONSTANTA

26-10-2016

4

BANCA TI t \NSILVANIA, SUCURSALA CONSTANTA

26-10-2016

5

BANCA TR kNSILVANlÂ, SUCURSAIA CONSTANTA

26-10-2016


07-02-2023

Aviz Inițial

alte înscrieri

06-10-2022

Aviz Inîțial

crec«cr garan^Vdebîtcr

27-10-2021

Aviz Inițial

creditor garantaVdebiîor

27-10-2021

Aviz Inițial

creditor garantet/debîtor

27-10-2021

Aviz IrâțiBL

creditor garansat/debrior


Sursa: httpsMermene. ro/firma/1909840-REGIA-A UTONOMA-DE-D1STRIBUIRE-A-ENERGIEI-

TERM1CE-CONSTANȚA

în prezent RADET Constanța este în insolvență, CITR Filiala Cluj SPRL fiind desemnată administrator j udiciar.

în cele ce urmează sunt prezentate câteva dintre cauzele care au condus la starea de insolvență:

- datorii către Electrocentrale Constanța S.A., datorate unor întârzieri (în trecut) la plata subvenției, care au generat penalități;

  • - diminuarea cjantității de energie termică furnizată, ca urmare a debranșărilor.

'i

  • - costuri mari de exploatare a rețelelor termice - care sunt vechi și prezintă un grad mare de uzură

  • - calitatea serviciului depinde de parametrii energiei termice livrate de producător și au existat situații în care!nu au fost asigurați parametrii energiei termice la punctul de delimitare.

4. Investițiile considerate necesare pentru modernizarea, imbunatatirea calitativa și cantitativa a serviciului, precum și modalități posibile de finanțare

Pentru dezvoltarea durabilă a SACET Constanța, este absolut obligatorie realizarea unor importante investiții în modernizarea surselor de producere și reabilitarea rețeleor termice.

4.2. Proiecția [cererii/ofertei de energie termica

'i

Evoluția viitoare a cererii de energie este influențată de:

  • a) Tendința de debranșare de la sistemul centralizat este mult redusă în ultimii ani; liberalizarea pieții de gaze naturale va conduce la o schimbare semnificativă a raportului economic dintre soluția SACET și soluția individuală de încălzire, în favoarea SACET. De asemenea, o eventuală reglementare privind aplicarea și în România a principiului “un condominiu - o singură soluție, de încălzire” va contribui și ea la restabilirea avantajului competitiv al soluției cu sistem centralizat;

  • b) Investițiile în modernizarea (inclusiv redimensionarea) rețelelor termice de transport. Aceasta va conduce la reducerea a pierderilor de energie termică ale SACET, cu consecințe și în reducerea corespunzătoare a necesarului maxim orar de căldură la limita surselor de producere și bineînțeles în factura pentru încălzire a populației;

  • c) îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, cu efecte directe asupra reducerii semnificative si necesarului maxim orar de căldură al SACET Constanța.

4.3. Proiecția cererii de energie electrică

Referitor la cererea de energie electrică a municipiului Constanța, se prognozează o ușoară evoluție crescătoare, datorată în principal introducerii la scară mai mare a transportului auto electric - atât la autobuzele de transport în comun, cât și la autoturismele particulare. Această tendință se încadrează într-o evoluție ușor crescătoare la nivel național. Pe de altă parte, condițiile din ce în ce mai restrictive din punct de vedere al reglementărilor de mediu pot conduce pe termen mediu la o creștere a ponderii energiei electrice produse pe gaze naturale în mixtul energeti c de țară al României, ceea ce va oferi și CET Palas din Constanța perspectiva unor producții de energie electrică în anii următori.

4.4. Investiții necesare la sursa de producere și modalități posibile de finanțare

La nivelul anului 2017, cantitatea maximă orară de căldură livrată către RADET Constanta a fost de cca. 18 ;l Gcal/h. Dacă adăugăm pierderile de energie termică din rețelele de transport se obține valoarea necesarului maxim orar de căldură, de circa 220 Gcal/h. Dacă considerăm că această valoare a fost înregistrată în condiții climatice cu cca. 10 % mai blânde decât valorile standard pentru, zona climatică din sudul României a rezultat un necesar maxim orar de căldură al SACET Constanța la condiții climatice nominale de cca. 245 Gcal/h, la limita CET Palas (Sursa: Studiu de fezabilitate „Implementarea unor noi unități de cogenerare de înaltă eficiență în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al municipiului Constanța” realizat de ITOCHU în septembrie 2018).

*

In scopul reducerii emisiilor de CO2, investițiile pentru realizarea noilor surse de producere a energiei termice vor avea în vedere inclusiv energiile regenerabile.

4.4.1. Soluțiile de realizare a unor surse noi de producere

Astfel, necesa.rul de energie termică al municipiului Constanța poate fi acoperit printr-un mix enegetic, după, cum urmează:

  • -  producerea energiei termice în cogenerare de înaltă eficiență, pe bază de gaze naturale: sursa de producere poate fi realizată pe amplasamentul actual al Electrocentrale Constanța S.A., având în vedere că există deja racordurile la utilități (gaze naturale, energiei electrică și termică, ape etc.);

  • -  producerea energiei termice cu pompe de căldură - urmând a fi identificate zonele din apropierea falezei unde poate fi implementată această soluție

  • -  producerea energiei tennice în „CHP Battery” - concept dezvoltat de SC ENERGY SERV SRL, care asigură furnizarea energiei termice, prin utilizarea energiei electrice produsa de centralele eoliene într-un ciclu ORC.

Pentru a stabili soluția de alimentare cu energie termică a municipiului Constanța trebuie revizuită Strategia locală privind alimentarea cu energie termică a municipiului Constanța. Dimensionarea unităților de producere va ține cont de direcțiile strategice privind mixul energetic utilizat local, precum și de perspectivele de dezvoltare a municipiului Constanța. Soluția finală va rezulta dintr-un studiu de fezabilitate, care va ține cont de evoluția prognozată a necesarului de energie termică.

Modalități posibile de finanțare

  • 4.3.1. Alocare tranzitorie cu titlu gratuit - art. 1 Oc din Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/1814.

Confom Directivei 410/2018, art. 10c, statele membre, care în 2013 au avut un PIB pe cap de locuitor la preturile pieței (în euro) sub 60 % din media Uniunii, pot acorda instalațiilor de producție a energiei electrice o alocare tranzitorie cu titlu gratuit pentru modernizarea, diversificarea și transformarea durabilă a sectorului energetic.

Investițiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie coerente cu tranziția către o economie sigură și susteu abilă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și cu obiectivele cadrului de politici ale Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și cu îndeplinirea obiectivelor pe termen lung exprimate în Acordul de la Paris. Derogarea de la prezentul alineat încetează la 31 decembrie 2030.

Statul membru., în cauză organizează o procedură de ofertare concurențială, care să aibă loc în una sau mai multe runde în perioada 2021-2030, pentru proiectele care presupun un cuantum total al investițiilor de peste 12,5 milioane EUR, pentru a selecta investițiile care urmează să fie finanțate pri n alocarea cu titlu gratuit.

Procedura de ofertare concurențială:

  • (a) respectă principiile transparenței, nediscriminării, egalității de tratament și bunei gestiuni financiare;

  • (b) garantează că sunt eligibile să concureze numai proiectele care contribuie la diversificarea mixului energetic și a surselor lor de aprovizionare, la restructurarea, reabilitarea ecologică și modernizarea necesare infrastructurii, la tehnologii curate, precum tehnologiile de obținere a energiei din surse regenerabile, sau la modernizarea sectorului de producție a energiei, precum centralele de termoficare eficiente și durabile, și a sectorului de transmisie și de distribuție a energiei;

  • (c) definește criterii de selecție clare, obiective, transparente și nediscriminatorii pentru clasificarea proiectelor, astfel încât să se asigure selectarea numai a proiectelor care:

  • (i) pe baza unei analize a raportului cost-benefîciu, asigură un câștig net pozitiv în ceea ce privește reducerea emisiilor și un nivel semnificativ prestabilit de reduceri ale emisiilor de CO2, ținând cont de dimensiunea proiectului;

  • (ii) sunt complementare, răspund în mod clar la nevoile de înlocuire și modernizare și nu satisfac o creștere a cererii de energie determinată de piață;

  • (iii) oferă cei mai bun raport calitate-preț; și

  • (iv) nu contribuie la sau nu îmbunătățesc viabilitatea financiară a producției de energie electrică cu nivel foarte ridicat de emisii sau nu cresc dependența de combustibili fosili cu emisii ridicate.

A fost prevăzută obligația ca până la 30 iunie 2019, orice stat membru care intenționează să facă uz de alocarea tranzitorie opțională cu titlu gratuit pentru modernizarea sectorului energetic sa publice un cadru național detaliat în care se stabilesc procedura de ofertare concurențială, inclusiv numărul planificat de runde menționat la primul paragraf, și criteriile de selecție, în vederea unei consultări publice.

* ___

In cazul în care investițiile cu o valoare mai mică de 12,5 milioane EUR, care urmează să fie sprijinite prin alocarea cu titlu gratuit, nu sunt selectate prin procedura de ofertare concurențială menționată, sta tul membru selectează proiectele pe baza unor criterii obiective și transparente.

Rezultatele procesului de selecție fac obiectul unei consultări publice. Pe această bază, până la 30 iunie 2019, fiecare stat membru avea obligația de a stabili, publica și transmite Comisiei o listă a investițiilor.

Lista celor 12 proiectelor de instalații ETS cu o valoarea mai mică de 12,5 mii. EUR publicata de Romania este următoarea:



Entitate


Titlu proiect


Colterm Cogenerare de înaltă eficiență cu motoare termice în CT Dragalina Timișoara (P=>1 MW)

Cogenc i are de înaltă eficiență cu motoare termice în CT UMT Timișoara (P^l MW1)

Folosire. ) biomasei drept combustibil adițional la cazanele de abur existente, la CET Sud Timișoara, pentru producerea de energie în cogenerare ELCEN     Retehn: logizarea/Implementarea unei/unor capacități de producere a energiei termice în regim de vârf de cca. 100 Gcal/h, CTE Grozăvești

Retehnologizarea/lmplementarea unei/unor capacități de producere a energiei termice în regim de vârf de cca. 100 Gcal/h, în CTE București Vest Retehnalogizarea/lmplementarea unei/unor capacități de producere a energiei termice în regim de vârf de cca. 200 Gcal/h, în CTE București Sud Instalatoa unei unitati de producere combinata de căldura si energie cu acumulator de 3000 mc la CET Hidrocarburi SA


Mun Arad


Mun Ploiești


Instalarea unei turbine de gaze, cu putere 25 Mwe


4.7


1.2


4.5


4.5


6.97


12.46


Vest Energo


Centrala cogen București (zona Baneasa Romaero), 12MW


12


Centrala cogen București (zona Faur), 12MW

12


Centrala cogen București (zona Preciziei), 10MW

10


Vimetco


Electrocen trale Grup

Mun Arad


Centralii de cogenerare de înaltă eficiență de 12 MWe la ALUM S.A.

Realizarea unei Centrale Electrice Fotovoltaice cu puterea electrică instalată de până la 3 MW pe amplasamentul fostei Centrale Termoelectrice Fântânei a


10


2,97


Execuția centrală termică pe biomasă, 50 MW


10


Având în vedere valoarea estimată a investiției în sursa de producere care poate fi prevăzută pentru Municipiul Constanța (mai mare de 12,5 milioane EUR) această opțiune nu este aplicabilă.

  • 4.3.2. Fond pentru modernizare - art.lOd din Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (l:E) 2015/1814

Confom Direc tivei 410/2018, art. lOd, pentru perioada 2021-2030, se instituie un fond pentru a sprijini investițiile propuse de statele membre beneficiare, inclusiv finanțarea proiectelor de mică anvergură, pentru modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței mai mic de 60 % din media Uniunii în 2013 (denumit «fondul pentru modernizare»). Fondul pentru modernizare este finanțat prin scoaterea certificatelor la licitație, astfel cum este prevăzut la articolul 10.

Investițiile care beneficiază de sprijin trebuie să fie conforme cu obiectivele prezentei directive, precum și cu obiectivele cadrului de politici ale Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și cu obiectivele pe termen lung exprimate în Acordul de la Paris.

Nu se acordă tiiciun sprijin din fondul pentru modernizare altor instalații de producție de energie, care utilizează combustibili solizi fosili, decât centralelor de termoficare eficiente și durabile din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor la prețurile pieței sub 30 % din media Uniunii în 2013 , cu condiția ca un cuantum de certificate de o valoare cel puțin echivalentă să se utilizeze pentru investiții în temeiul articolului 10c care nu presupun combustibili fosili solizi.

Cel puțin 70 % din resursele financiare din fondul pentru modernizare se utilizează pentru a se

sprijini investițiile în producția și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice, cu excepția eficienței energetice legate de producerea de energie cu utilizarea de combustibili fosili solizi, stocarea energiei și modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a conductelor centralelor de termofîcare, rețelele pentru transportul de electricitate și creșterea interconectărilor dintre statele membre, precum și pentru a sprijini o tranziție echitabilă în regiunile dependente de emisiile de dioxid de carbon în statele membre beneficiare, astfel încât să se sprijine realocarea, recalificarea și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor, educația, inițiativele legate de căutarea unui loc de muncă și start-upurile, în dialog cu partenerii sociali.

Fondul pentru, modernizare funcționează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare. BEI se asigură, că certificatele se licitează în conformitate cu principiile și modalitățile descrise la articolul 10 alineatul (4) din directivă și este responsabilă de gestionarea veniturilor.

Până la 30 septembrie 2019, statele membre notifică Comisiei cuantumurile respective de certificate care urmează să fie utilizate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (b), cu articolul 10c și cu articolul lOd.

înainte de a decide să finanțeze o investiție din procentajul care Ie revine din fondul pentru modernizare, statele membre beneficiare prezintă proiectul de investiții comitetului pentru investiții și BEL în cazul în care BEI confirmă că o investiție se încadrează în domeniile incluse la alineatul (2). statul membru poate trece la finanțarea proiectului de investiții din procentajul care îi revine.

în cazul în care o investiție în modernizarea sistemelor energetice, care este propusă să fie finanțată din fondul pentru modernizare, nu se încadrează în domeniile menționate la alineatul (2), comitetul pentru investiții evaluează viabilitatea tehnică și financiară a investiției respective, inclusiv reducerile de emisii pe care le realizează, și emite o recomandare privind finanțarea investiției din fondul pentru modernizare. Comitetul pentru investiții se asigură că orice investiție; legată de termofîcare realizează o îmbunătățire substanțială în materie de eficiență energetică și de reducere a emisiilor. Recomandarea respectivă poate include propuneri privind instrumente de finanțare adecvate. Până la 70 % din costurile relevante ale unei investiții care nu se încadrează în domeniile menționate la alineatul (2) pot fi asigurate din resurse ațe fondului pentru modernizare, cu condiția ca restul costurilor să fie finanțate de entități juridice private.

  • 4.3.3. Program multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica ale localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilitari publice nr. 51/2006.

Guvernul României a aprobat, în ședința din 25 iunie, prin Ordonanța de urgență nr. 53/2019, Programul “Termofîcare”, program multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea,

ECA Regulatory


reabilitarea, rctehnologizarea și extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie tei.mica ale localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006.

A fost extins domeniul finanțărilor acordate, de la reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica, pana la modernizarea și dezvoltarea celor existente și infiintarea altora intrucat starea tehnica a centralelor de producere a energiei termice este precara, majoritatea avand durata de viata expirata și o capacitate supradimensionata, raportat la necesarul actual de consum de energie termica.

Prin Programul Termofîcare vor fi finanțate lucrări de investiții, pentru modernizarea/ extinderea sau infiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica in:

  • -  unitate ;i/unitatile de producție a agentului termic;

  • -  rețeaua de transport al agentului termic primar (apa fierbinte);

  • -  punctele de termofîcare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifica economic;

  • -  rețeaua de distribuție a apei calde și a agentului termic de incalzire.

Lucrările de investiții din Programul Termofîcare vor avea finanțarea asigurata din următoarele surse:

  • -  transfeiuri de la bugetul de stat;

  • -  transferuri din sumele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu, din valorifi carea la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera atribuite României la nivelul Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 10, alin. (1) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite României la nivelul Uniunii Europene; valoarea sumelor transferate de la Administrația Fondului pentru Mediu este de 400 de milioane de lei, fiind fundamentata pe disponibilul declarat în lima februarie 2019;

  • -  bugetele locale.

Concluzie: această opțiune de finanțare a investițiilor necesare pentru realizarea sursei / surselor de producere este de luat în considerare.

  • 4.3.4. O altă modalitate de finanțare a sursei de producere este cea privată, prin atragerea capitalului privat, delegând activitatea de producere din cadrul serviciului public de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Constanța.

în cazul accesării fondurilor publice, durata de implementare a soluțiilor este mai mare, deoarece mecanismele de finanțare implementate de Directiva 410/2018 vor fi disponibile după anul 2021. Accesarea fondurilor publice este însă mai avantajoasă, deoarece asigură obținerea unui preț al energiei termice pentru populație mai mic decât în cazul finanțării cu fondurii private.

4.5. Investiții necesare în rețelele termice de transport

în prezent Electrocentrale Constanța S.A. a demarat contractarea Studiului de fezabilitate pentru reabilitiirea rețelelor termice de transport (revizuirea studiului de fezabilitate realizat în anul 2015). Investiția estimată pentru reabilitarea rețelei de transport este estimată la 65 milioane EUR.

Finanțarea inve stiției se poate face fie prin programul Termoficare, fie prin axa 7 a Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM) - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate.

în vederea accesării fondurilor europene este necesară:

  • (i)     transferarea rețelelor termice de transport în domeniul public al municipiului Constanța, deoarece solicitanții eligibili în cadrul OS 7.1 sunt unități administrativ teritoriale definite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, prin autoritățile publice locale din localitățile selectate (care au implementat proiecte în cadrul POS Mediu 2007-2013 în cadrul AP 3)

  • (ii)    solicitarea prelungirii termenului de depunere a aplicației - întrucât perioada de depunere a proiectelor de termoficare conform Ghidului Solicitantului actualizat este:'31 decembrie 2019 - pentru a acoperi un eventual risc de nedepunere la timp a aplicației (ex. achiziția dureaza mai mult datorita eventualelor contestării etc);

I

  • (iii)   Pregătirea unui proiect pentru finanțare europeana POIM în infrastructura de termoficare, care include următoarele componente:

  • 1. Studiu de fezabilitate conform HG 907/2016 care include rezultatele evaluării de mediu, analizei cost beneficiu și analizei instituționale (SF).

  • 2. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) finalizata cu acordul de mediu.

  • 3. Analiza cost-beneficiu care stabilește în final cotele de finatare (ACB).

  • 4. Analiza instituționala - care acopera aspecte legate de resursele umane și ajutorul de stat (AI).

  • 5. Aplicația de finanțare (AF) completata conform cerințelor Autorității de Management (AM).

  • 6. Avize, acorduri și autorizații, declarații, hotarari, harți și planuri conform Ghidului Solicitantului (lista de verificare anexata)

Indiferent de sursa de finanțare accesată (POIM sau Termoficare) este necesară actualizarea Strategiei locale de termoficare și realizarea Studiului de fezabilitate conform HG 907/2016.



4.6. Investiții necesare în rețelele termice de distribuție

RADET Constanța trebuie să pregătească Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea rețelelor termice de distribuție. Investiția estimată pentru reabilitarea rețelei termice de distribuție (conducte preizolate la 129 PT) este estimată la 120 milioane euro (studiul întocmit în anul 2005 de către Termoproiect Iași, aprobat prin HCLM 501/2006 și actualizat în 2013).

Ca și în cazul rețelelor de transport, finanțarea investiției se poate face fie prin programul Termoficare, fie prin axa 7 a Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 (POIM) - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate.

Sunt necesare aceleați demersuri în vederea accesării fondurilor europene.

Indiferent de sursa de finanțare accesată (POIM sau Termoficare) este necesară actualizarea Strategiei locale de termoficare și realizarea Studiului de fezabilitate conform HG 907/2016.

5. Analiza condițiilor sociale și de mediu și extinderea serviciului

A

In Figura 6 este prezentată evoluția debranșărilor în perioada 2014 - 2018. Fenomenul de debranșare a început în anul 2013, odată cu eliminarea subvenției acordată în sezonul cald.

Se poate constata trendul descrescător al debranșărilor, precum și trendul crescător al ponderii debranșărilor ilegale în totalul debranșărilor.


  • ■ debransarl ilegale

  • ■ debransari 1; jale pondere debransarl Ilegale

    B debransarl ilegale


Una dintre cauzele debranșărilor este suportabilitatea prețului energiei termice.

Alv.LXA LA

Indicele de suportabilitate reprezintă procentul mediu din venitul unei gospodarii (familii) plătit pentru factura aferenta unui serviciu de utilitate publica. Indicele de suportabilitate reprezintă un instrument folosit de factorii de decizie din toate serviciile municipale (apa și apa uzata, salubritate, incalzire în sistem centralizat, etc.) pentru a analiza capacitatea de plata a consumatorilor și de a gândi pe baza lui strategiile viitoare de tarifare.

Pentru prima data, noțiunea de analiza de suportabilitate a fost introdusa prin Hotararea nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naționale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilitari publice, în care sunt recomandate nivelurile generale pentru ratele de suportabilitate:, In acest document valorile recomandate sectorului de alimentare cu energie termica în sistem centralizat sunt: rata de suportabilitate =10% (valoare medie daca factura anuala este impartita pe luni) sau 20% (daca rata de suportabilitate ia în considerare doar lunile din sezonul rece).

în cadrul Ghidulului pentru analiza cost beneficiu pentru proiecte de incalzire urbana/termoficare cu finanțare din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regionala în 2007-2013 a fost inclusa cerința ca strategiile de tarifare pentru prețul local de facturare (prețul plătit de populație) sa ia în considerare un nivel al indicelui de suportabilitate de 8,5% pentru, gospodăria medie.

Un indicator important pentru capacitatea de plata a consumatorilor sistemului de termoficare centralizat este: dat de nivelul veniturilor gospodăriilor. Veniturile gospodăriilor simt publicate de către Institutul National de Statistica la nivel național și regional, dar, din pacate, acestea nu sunt calculate și la nivel de județ. Institutul National de Statistica publica anual raportul "Coordonate ale nivelului de trai în Romania. Veniturile și consumurile populației", în care sunt prezentate veniturile și cheltuielile gospodăriilor la nivel național, separate pe zona urbana și pe zona rurala.

în anul 2018, la nivel național, circa 40% dintre gospodării nu pot face față cheltuielilor cu venituri și s-a.u aflat în imposibilitatea de a plăti la timp întreținerea locuinței (Sursa httD://www.insie.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/coordonate ale nivelului de trai i n romania 201,8_l.pdf: „Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2018”, Tabelul 90 - Posibilități de satisfacere a nevoilor de consum ale gospodăriilor, pe categorii de gospodării și medii, în anul 2018, publicat la pagina 252).

în perioada noiembrie 2014 - aprilie 2019 au fost acordate ajutoare pentrtu încălzire în valoare de cca 51 milioane de lei. Numărul de gospodării care au solicitat ajutor pentru încălzire s-a redus de la an la an, în iama 2018/2019 fiind înregistrați doar 4104 beneficiari (V. Figura 7).

Ponderea acestora reprezintă în jur de 8,4% din totalul apartamentelor branșate, prin urmare se poate concluziona că marea majoritate a gospodăriilor au o factur căare generează un indice de suportabilitate sub limita de 8,5%.

6. Motivările de ordin economico-fînanciar, social și de mediu, aferente fiecărei opți uni

6.1. Modalitățile de realizare a gestiunii serviciului public

Potrivit prevederilor legale, gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se poate realiza într-una din următoarele modalități: gestiune directă sau gestiune delegată.

6.1.1 Gestiunea directă

în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea directă reprezintă modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative și executive, în numele unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, își asumă și exercită nemijlocit toate competențele și. responsabilitățile ce le revin potrivit legii cu privire la fumizarea/prestarea serviciilor de ut ilități publice, respectiv la administrarea, funcționarea și exploatarea sistemelor de utilități publice aferente acestora.

Se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi:

  • a) servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, care:

  • - își desfășoară activitatea în baza unei hotărâri de dare în administrare care trebuie să conțină prevederi detaliate și complete privind atribuțiile și responsabilitățile acestora cu privire la fumizarea/prestarea serviciului și operarea sistemului de utilități publice aferent; și

  • - organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale;

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, care:

  • - își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice; și

  • - se organizează și funcționează pe baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora.

încredințarea gestiunii directe unui operator de drept privat cu capital integral al unitarii administrativ teritoriale se poate realiza dacă următoarele condiții cumulative sunt îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract (Art. 28 alin 11 din Legea nr. 51/2006):

  • i) unitatea aclministrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin intermediul deciziilor acționarului/ asociatului unic și ale consiliului de administrație, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului în legătură cu serviciul fumizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

  • ii) operatorul desfășoară exclusiv activități din sfera fumizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului;

  • iii) capitalul social al operatorului este deținut în totalitate de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului este exclusă.

Âis-ziAA LA i:cu.OG.'3ț££_gg|.

Prin excepție, serviciile de utilități publice pot fi fumizate/prestate și de regii autonome de interes local sau județean, reglementate de Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, cu modificările ulterioare, numai dacă acestea mai au în derulare proiecte de investiții cofînanțate din fonduri europene, până la finalizarea acestora.

6.1.2 Gestiunea delegată

în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilități publice, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competențele și responsabilitățile proprii privind fumizarea/prestarea serviciilor de utilități publice, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii serviciului. Gestiunea delegată a serviciilor de utilități publici; implică punerea la dispoziția operatorilor a sistemelor de utilități publice aferente serviciilor delegate, precum și dreptul și obligația acestora de a administra și de a exploata aceste sisteme.

Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat, care își desfășoară activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice și care pot fi:

  • a) societăți, reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social privat; sau

  • b) societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, cu capital social mixt.

Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (8) din Legea nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice poate fi:

  • a) contract de concesiune de servicii;

  • b) contract de achiziție publică de servicii;

care, urmează ia fi atribuite potrivit legislației privind achizițiile publice, respectiv în baza prevederilor Legii nr. 99/2016 sau a Legii nr. 100/2016, după caz.

Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea nr. 325/2006, gestiunea delegată se atribuie fie prin concesionare, fi e potrivit procedurii de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile legale. în acest sens, art. 5 din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat dispune că un contract de parteneriat public-privat poate fi încheiat și în vederea realizării



de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

Astfel, conform legislației aplicabile, putem identifica trei modalități prin care poate fi atribuit un contract de delegare a gestiunii prin intermediul unui contract de concesiune de servicii, unui contract sectorial de servicii sau un contract de parteneriat public-privat. Fiecare modalitate va fi analizată pe scurt în continuare.

  • 6.1.2.1. Contractul de concesiune reglementat de Legea nr. 100/2016

In sensul legii, contractul de concesiune de servicii reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea și gestionarea de servicii, altele decât executarea de lucrări [definită mai sus], unuia sau mai multor operatori economici, în care contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoțit de o plată.

Conform Legii nr. 100/2016, atribuirea unei contract de concesiune de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar a unei părți semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective. Legea definește riscul de operare ca fiind riscul care îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiții:

  • a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părților la contractul de concesiune;

  • b) implică expunerea la fluctuațiile pieței;

  • c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în condiții normale de exploatare, recuperarea costurilor investițiilor efectuate și a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.

Sunt riscuri care trebuie analizate și alocate între părțile contractante:

  • -   riscuri referitoare la locație (riscuri privind amplasamentul, drepturile de proprietate, aspecte de mediu, costuri neprevăzute, avize și aprobări etc);

  • -   riscuri de finanțare (indisponibilizarea finanțării, riscul de creștere a dobânzilor etc.);

  • -   riscuri aferente cererii și veniturilor (înrăutățirea situației economice, schimbări demografice, fluctuații ale ratei inflației etc.);

  • -   riscuri, politice și legislative (schimbări legislative, modificări ale politicilor publice etc.); și/sau

  • -  riscuri naturale (forță majoră).

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 51/2006, contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unitățile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a fumiza/presta integral un serviciu de utilități publice ori, după caz, numai unele activități specifice acestuia, inclusiv dreptul și obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activității furnizate/preslate, în schimbul unei redevențe, după caz.

Din analiza comparativă a celor două seturi de prevederi legale, se observă că Legea nr. 51/2006 cere că operatorul delegat căruia i se încredințează serviciul să acționeze pe riscul și răspunderea sa în prestarea serviciului de utilități publice, ceea ce presupune asumarea majorității riscurilor aferente operării serviciului.

în egală măsurii, Legea nr. 100/2016, precizează în mod expres faptul că contraprestația pentru servicii o reprezintă, în principal, veniturile realizate din exploatarea serviciului care face obiectul contractului.

Din această perspectivă, există concordanță deplină cu prevederile Legii nr. 100/2016, astfel încât se poate: concluziona în sensul posibilității atribuirii contractului de delegare a gestiunii sub forma contractului de concesiune de servicii.

  • 6.1.2.2 Contractul sectorial de servicii

Contractul de prestări servicii este un „Contract sectorial de servicii”:

a) Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea Achizițiilor Sectoriale, prin contract sectorial de servicii se înțelege „contractul de achiziție sectorială care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract sectorial de lucrări potrivit lit. I) ”.

Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea Achizițiilor Sectoriale, achiziția sectorială reprezintă „achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract sectorial de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici desemnați de către acestea, cu condiția ca lucrările, produsele sau serviciile achiziționate să fie destinate efectuării uneia dintre activitățile relevante prevăzute la art. 5-11 ”.

Contractul sectorial reprezintă, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea Achizițiilor Sectoriale, „contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între umil sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe entități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării activității lor principale în unul dintre domeniile definite de prezenta lege ca fiind relevante ”.

b) Elementele definitorii ale contractului sectorial de servicii sunt (i) obiectul contractului să constea în prestarea de servicii, (ii) beneficiarul serviciilor să aibă calitatea de entitate contractantă și (iii) contractul să fie atribuit în scopul desfășurării de către entitatea contractantă de activități relevante.


Pe cale de consecință, se poate observa că un contract sectorial de servicii nu permite un transfer semnificativ al riscurilor și răspunderii către operatorul privat, cu excepția riscurilor tehnologice și de mediu.

  • 6.1.2.3 Contractul de parteneriat public-privat

în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 39/2018, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, rea2.bilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public. Parteneriatul poate fi:


(a) contractual, realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat și o soci etate nouă al cărei capital social este deținut integral de partenerul privat care va acționa ca societate de proiect; sau (b) instituționali, realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public și partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public și partenerul privat o societate nouă, care va acționa, ca societate de proiect și care, ulterior înregistrării în registrul societăților, dobândește calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat.

Cu toate acesteia, art. 2 al OUG nr. 39/2018, arată că parteneriatul public privat este aplicabil în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevîizute la art. 19 din ordonanță (respectiv gradul de suportabilitate a proiectului și comparația opțiunilor/aranjamentelor contractuale alternative pentru implementarea proiectului, structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opțiune alternativă de implementare a proiectului; caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul public și la

AN2XALA

datoria publică, calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislației Uniunii Europene, finanțabilitatea proiectului și eficiența economică a proiectului), faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bumilui/bunuriior sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.

Prin urmare, soluția parteneriatului public-privat este justificată în ipoteza în care s-ar avea în vedere ca autoritatea publică să asigure majoritatea veniturilor pentru serviciul public de alimentare cu energie termică.

6.2. Analiză comparativă a modalităților de gestiune

Având în vedere aspectele prezentate anterior, precum și faptul că Primăria Municipiului Constanța intenționează să decidă care va fi modelul optim de gestiune a serviciului, au fost analizate modalitățile de delegare a serviciului, gestiune directă față de gestiune delegată, în scopul identificării principalelor avantaje și dezavantaje pentru fiecare dintre acestea. Analiza a fost efectuată din perspectivă multicriterială, precum:

  • (i) . riscurile asumate în ceea ce privește prestarea serviciului;

  • (ii) , costurile necesare implementării soluției;

  • (iii) , posibilitățile de finanțare ale resurselor necesare în sistem;

  • (iv) . durata de implementare;

  • (v) . resursele umane implicate;

  • (vi) , sinergia dintre planurile și strategiile locale și implementarea acestora în cadrul

serviciului.

Concluziile analizei sunt prezentate în tabelul 5.

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune directă

Coerență crescută între strategia și [(lanurile de dezvoltare ale autorității și transpunerea acestora în cadrul serviciului public.

Timp redus de implementare a deciziilor adoptate la nivelul autorității.

Autoritatea locală își asumă toate riscurile aferente prestării serviciului.

Existența dificultăților potențiale în ceea ce privește asigurarea surselor de finanțare ale investițiilor necesare în sistem.

Avantaje

Dezavantaje

Gestiune delegată

Unele riscuri aferente prestării serviciului sunt asumate de operatorul serviciului.

•Obligațiile de asigurare a mentenanței și de efectuare a investițiilor aparțin operatorului serviciului.

Suplimentarea veniturilor la bugetul local prin încasarea unei redevențe pentru bunurile concesionate.

Posibilitatea obținerii de know-how din partea unui operator reputat.

Control limitat din partea autorității publice asupra prestării serviciului.

Grad de răspuns mai redus în ceea ce privește implementarea măsurilor prevăzute în documentele de planificare strategică dezvoltate la nivel local.

Procedura de atribuire poate dura 6-12 luni.

Prețul energiei termice acoperă costurile operaționale și rentabilitatea capitalului investit.

Flexibilitate și posibilitatea de a răspunde «imediat la cerințele locuitorilor raportat la posibilitățile autorității publice.

Prestarea serviciului în manieră eficientă sub controlul direct al autorității locale.

Posibilitatea planificării investițiilor necesare în directă corelație cu resursele financiare existente sau care pot fi atrase.

Proceduri de atribuire mai scurte.

Costuri potențiale mai mici.

Preț al energiei termice redus, prin realizarea investițiilor din fonduri publice


'Preț al energiei termice redus, prin realizarea investițiilor din fonduri publice


Tabel 5. Analiza multicriterială a modalităților de gestiune

Din analiza comparativă a modalităților de gestiune se poate constata că prin gestiune directă se poate asigura costul cel mai redus al energiei termice.

7. Nivelurile preturilor / tarifelor și al redeventei, precum și durata, avute în vedere în cadrul analizei

Prețul energiei termice se obține prin însumarea prețului de producere și a tarifelor aferente serviciilor de transport, distribuție și furnizare.

A

In cadrul capitolului 6 a fost evidențiat faptul ca prețul cel mai mic al energiei termice se poate obține atunci când investițiile necesare în SACET sunt realizate din fonduri publice.

Luând în considerare ca sursa de producere exploatată de ELCEN nu este o soluție viabilă pentru SACET. municipalitatea poate decide să realizeze o sursă proprie, accesând fonduri

i ANEXA LA

publice.

Față de situația actuală, prin realizarea investițiilor pentru reabilitarea rețelelor termice de transport sunt reduse pierderile de agent termic, precum și costurile operaționale, prin corecta dimensionare.

De asemenea., costurile operaționale pentru prestarea serviciului de distribuție, pot fi reduse prin realizarea investițiilor pentru reabilitarea rețelelor.

Un alt element care trebuie avut în vedere este creșterea gradului de branșare, prin oferirea unui serviciu de calitate la un preț suportabil.

A


In capitolul 6.1,. 1. au fost prezentate cele două opțiuni în care poate fi realizată gestiunea directă a serviciului public de alimentare cu energie termică - prin serviciul public de interes local sau prin intermediul unei societăți reglementate de Legea nr. 31/1990. în cazul în care se optează pentru gestiune directă, în prețul energiei termice nu mai apare elementul de cost „redevența”. Având în vedere intențiile de reabilitare a SACET, este recomandabil ca gestiunea SACET să fie realizată prin intermediul unei societăți cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective, având durata nelimitată de funcționare, care își va desfășura activitatea în baza unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice și va fi organizată și va funcționa pe baza unui regulament de organizare și funcționare. în felul acesta se evită redimensionarea organigramei unității administrativ teritoriale, prin crearea unui serviciu dedicat termoficării. în cazul gestiunii delegate, durata contractului de delegare este determinată de nivelul investițiilor necesare în sistem (bunurile realizate de operator), deoarece la sfârșitul contractului operatorul privat le retumează gratuit delegatarului (complet amortizate).

8. Stabilirea modului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termica produsa în mod centralizat în Municipiul Constanța și în zonele periferice în dezvoltare

Având în vedere intenția UAT Municipiul Constanța de a furniza în continuare serviciul public de alimentare cu energie termică, precum și faptul că atât ELCEN, cât și RADET au intrat în insolvență și nu au nici o posibilitate de a realiza investițiile necesare în sistem, UAT Municipiul Constanța are opțiunea de a prelua în domeniul sau public, într-o primă etapă, rețelele de transport de la Electrocentrale Constanța S.A.

Modalitatea de preluare va fi stabilita prin Hotarare a Consiliului Local al Municipiului Constanța, respectiv prin decizia Adunării Creditorilor ai societarii în insolventa Electrocentrale Constanța S.A. de valorificare a acestui activ, fie cu titlu gratuit, fie cu titlu oneros.

Ca urmare a demersurilor întreprinse de Municipiul Constanța, Electrocentrale Constanța S.A.

(în insolvență, în insolvency, en procedura collective) prin administratorul judiciar CITR Filiala București SPRL a transmis către Primăria Municipiului Constanța adresa nr. 153303/08.08.2019 prin care a comunicat opinia administratorului judiciar cu privire la modalitatea transferului rețelei de transport a energiei termice din patrimoniul societății Electrocentrale Constanța SA în proprietatea Municipiului Constanța, la care a anexat raportul de evaluare elaborat la data de 22 iulie 2019 de către DAS Evaluări Group SRL (evaluator autorizat ANE VAR Treeroiu Rareș Constantin).

Ambele documente indică o valoare de piață estimată de 2.232.374 lei a rețelei de termoficare deținută în proprietate de către Electrocentrale Constanța S.A.

Procedura de valorifîcare/preluare a rețelei de transport este indicată din perspectiva Electrocentrale Constanța S.A. în adresa sus-menționata ca fiind următoarea:

  • •  Cumpărătorul Municipiul Constanța va transmite către Electrocentrale Constanța SA și administratorul judiciar o ofertă fermă angajantă de cumpărare (emisă în baza unei Hotărâri de Consiliu Local) a rețelei de transport a energiei termice la valoarea de piață de 2.232.374 lei + TVA.

  • •  După rccepționarea ofertei ferme de cumpărare, administratorul judiciar va proceda la convocarea ședinței Comitetului Creditorilor/Adunării Creditorilor debitoarei Electrocentrale Constanța SA, în cadrul căreia va supune spre aprobarea creditorilor Oferta de cumpărare emisă de Primăria Municipiului Constanța.

  • •  în baza. Hotărârii Adunării Creditorilor de aprobare a ofertei ferme de cumpărare, ulterior achitării prețului, între vânzător reprezentat administratorul special și administratorul judiciar și cumpărător, va fi încheiat contractul de vânzare-cumpărare.

Oricare va fi modalitatea de preluare a rețelei de transport, Municipiul Constanța, prin Hotararea Consiliului Local, poate crea o societate proprie, care va furniza serviciul public de transport al energiei termice în baza unui contract de delegare a gestiunii. Din informațiile puse la dispoziție, o denumire posibila a acestei societari este „CT Heat & Energy S.A.” (care este și referința noastra în acest Studiu). Această societate va putea accesa fonduri publice pentru reabilitarea rețelelor termice de transport.

în cea de a doua etapă, UAT Municipiul Constanța poate extinde contractul de delegare pentru a cuprinde și serviciul de distribuție și pentru a depune aplicații de finanțare a lucrărilor de investiții necesare în sistemul de distribuție.


9. Plan de acțiuni


Aprobarea Studiului de Oportunitate elaborat de ECA Regulatory SRL

zx

înființare Societate cu capital social integral al UAT Constanța - Operatorul Serviciului de transport (CT Heat & Energy S.A.)1)

Preluare rețele termice de transport de la Electrocentrale Constanța S.A.

„       .;77                                                      >

•încredințarea directă a CSDP transport al energiei termice către societatea CT Heat &

Energy S.A.2)

i 77   7            77”7-----------------------------------------------------------\

Pregătirea solicitării UAT Municipiul Constanța pentru a include investiția în sursa de producere în Fondul pentru modernizare - termen 30 septembrie 2019

Pregătirea aplicației pentru accesarea surselor de finanțare a investițiilor necesare pentru reabilitarea rețelelor termice de transport3)

Extinderea CDSP încheiat cu CT Heat & Energy S.A. prin extinderea obiectului cont ractului - includerea serviciului public de distribuție a energiei termice

. ..--

•Pregătirea aplicației pentru accesarea surselor de finanțare a investițiilor necesare pentru 3 reabilitarea rețelelor termice de distribuție4)

■■ -

•Pregătirea documentației pentru realizarea sursei de producere prin accesarea Fondului de modernizare

în vederea pregătirii documetațiilor necesare pentru accesarea fondurilor europene și/sau naționale este necesară revizuirea Strategiei locale privind alimentarea cu energie termică a Municipiului Constanța.

Art. 22, alin. (4) din din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 precizeză faptul că desfășurarea activităților specifice oricărui serviciu de utilități publice, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului și a unui caiet de sarcini, elaborate și aprobate de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru și cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului.

Lit. i) alin. (3) al art. 8 din aceeași lege precizează că în exercitarea competențelor și atribuțiilor ce le revin în sfera serviciilor de utilități publice, autoritățile deliberative ale administrației publice locale asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor de utilități publice și adoptă hotărâri în legătură cu elaborarea și aprobarea regulamentelor serviciilor, a caietelor de sarcini, a contractelor de fumizare/prestare a serviciilor și a altor acte normative locale referitoare la serviciile de utilități publice, pe baza regulamentelor-cadru, a caietelor de sarcini-cadru și a contractelor-cadru de fumizare/prestare ori a altor reglementări-cadru elaborate și aprobate de autoritățile de reglementare competente.”

Prin urmare, înainte de etapa 3, respectiv 7, trebuie pregătite regulamentele și caietele de sarcini ale serviciilor de transport și respectiv, distribuție și furnizare energie termică, care urmează a fi anexe ale contractului de delegare încheiat cu operatorul public CT Heat & Energy S. A.

După încheierea CDSP, CT Heat & Energy S.A. va solicita la ANRE licența de prestare a serviciului public.

După caz, municipalitatea va prevedea prin buget sumele necesare pentru Schema de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație (Ordinul MDRAP nr. 1121/1075/2014).


ALT3L2A LA

la:

10. Bibliografie

  • [1] ,   Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

  • [2] , Legea serviciului public de alimentare cu energie termica 325/2006, cu modificările și completările ulterioare, reglementează în mod specific desfasurarea activităților specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termica, avand incidența în ceea ce privește organizarea și. funcționarea serviciului, precum și stabilirea preturilor și tarifelor

  • [3] , Ordin ANRE nr. 111/2014 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unități de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență

  • [4] , ***htti)://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/coordonate ale nivelul ui de trai in romania 2018 l.pdf: Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul popmlației, în anul 2018

[5 ].    * * *htt | )://www.primaria-Constanța.ro/docs/default-source/librarie-consiliu-

local/convocaloare/dispozitie—convocator.pdf?sfvrsn=6 Proiect de hotărâre privind stabilirea prețului local al energiei termice (destinată consumului populației și consumatorilor noncasnici) practicat de RADET Constanța începând din 1 iulie 2019

  • [6] ,   ***htt|>s://termene.ro/firma/33636420-ELECTROCENTRALE-CONSTANȚA-SA:

Date economico financiare privind Electrocentrale Constanța S.A.

  • [7] ,   ***https://termene.ro/firma/1909840-REGIA-AUTONQMA-DE-DISTRIBUIRE-A-

ENERGIEI-TERMICE-CONSTANTA: Date economico financiare privind RADET Constanța

  • [8] ,    *** htips://www.anre.ro/ro/energie-electrica/legislatie/serviciul-public-de-alimentare-

cu-energie-tennica: Situația serviciului public de alimentare cu energie termică:

  • [9] , *** https://termene.ro/firma/1909840-REGlA-AUTONQMA-DE-DISTRIBUIRE-A-

ENERGIEI-TERMICE-CONSTANTA:   Buletinul procedurilor de insolvență nr.

13632/10.07.2019

  • [10],  *** https://termene.ro/firma/1909840-REGIA-AUTONQMA-DE-DISTRIBUIRE-A-

ENERGIEI-TERMICE-CONSTANȚA:   Buletinul procedurilor de insolvență nr.

13752/11.07.2019

  • [11] . Ordonanță de urgență nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanțare a investițiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea și extinderea sau înființarea sislemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităților și pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006

  • [12] , http://vzww.fonduri-ue.rO/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari:         Axa

prioritară 7 - Creșterea eficienței energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în orașele selectate

/>■ AT3}'2r’'> f_A

IEOU’ K ?>.3^G _■ /J2l7~

  • [13], Ordin MRDAP nr. 1.121/2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat în perioada 2014-2019 operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populație


ECA Regulatory


ANEXAI

SIMULARE TARIF DE TRANSPORT


--

TARIF TRANSPORT - estimat pe baza realizărilor 2018

TARIF TRANSPORT - estimat 2022*1

Economie estimată

TOTAL lei

lei/Gcal

%

TOTAL lei ' '

lei/Gcal

%

1.

CHELTUIELI VARIABILE

68,416,813.88

152.04

96.07%

40,773,906.18

90.61

95.41%

27.64

Combustibil tehnologic

Chelttransport combustibil

Energie termică pentru energia pierdută în transport

44,431,464.09

98.74

62.39%

28,014,886.52

62.25

65.55%

16.42

Energie electrică tehnologică

5,965,477.79

13.26

8.38%

4,568,946.86

10.15

10.69%

1.40

Apa brută sau pretratată

Apa dedurizată cumpărată de la terț

18,019,872.00

40.04

25.30%

8,190,072.80

18.20

19.16%

9.83

Alte cheltuieli

-

II.

CHELTUIELI FIXE, din care::

2,094,566.40

4.65

2.94%

1,538,976.00

3.42

3.60%

0.56

a) Cheltuieli materiale:

1,200,000.00

2.667

1.69%

900,000.00

2.000

2.11%

0.300

Materiale

250000

0.35%

250000

0.58%

Amortizare                 PREȘEDINTE

ȘED1N JĂj

Redevență                                   A    -a __r~)

Cheltuieli pentru protecția mediului           ZJ V             <

Energie electrică tehnologică

Reparații în regie

F

500,000.00

1.11

0.70%

200,000.00

0.44

0.47%

Reparații executate cu terții                                       /

I

300,000.00

0.67

0.42%

300,000.00

0.67

0.70%

Studii și cercetări                                                / !

Alte serv, executate cu terț

50,000.00

0.11

0.07%

50,000.00

0.11

0.12%

Alte cheltuieli materiale (verificări și întrețnere contoare)

100,000.00

100,000.00

0.23%

  • b) Cheltuieli cu muncavle                 CONTRASEMNEAz

  • c) Cheltuieli financiare                               ocr'nr-r« n

894,566

1.99

1.26%

638,976

1.42

1.50%

0.26

III.

CHELTUIELI TOTALE (1 + II)                   r™ AX M A r U

70,511,380.2790

156.69

99.01%

42,312,882.1615

94.03

99.01%

IV.

profit(i%)                      MARCEL^ENAC#

c

705,113.80

1.57

0.99%

423,128.82

0.94

0.99%

0.28

V.

COTA DE DEZVOLTARE, MODERNIZARE

VI.

Venituri (preț/tarlf)obțnute din activitățile de producere, transpoiț'dlstribuție energie termică

71,216,494.08

42,736,011.00

TOTAL ECONOMIE

VII.

CANTITATE LIVRATĂ (Gcal)

450,004

450,004

28.5

VIII.

Pret/tarif-lel/Gcal

158.26

94.97


*) indicatorii specificițunf^tirnaț; vorfi stabiliți prin studitjl'âefezabiliafejiînfuncție de tronsoanelă'pfopusSîpentru reabilitare fe V» gl W/%. 7

’\r4/yî..„   _» //___



1

Notă: Societatea care va presta serviciul public de transport al energiei termice se organizează și funcționează pe baza unui Regulament de organizare și funcționare aprobat de către consiliul de administrație al acestora.

2

Notă: Societatea care va presta serviciul public de transport al energiei termice își desfășoară activitatea în baza unui Contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice. în vederea asigurării funcționării societății în condiții de rentabilitate economică, se va avea în vedere dimensionarea corectă a tarifelor de transport; luând în considerare nivelul real al pierderilor de energie termică și de agent termic. împreună cu Electrocentrale Constanța va fifundamentat nivelul tarifului pentru serviciul de transport al energiei termice, care va fi avizat de ANRE.

3

Notă: se recomandă contractarea serviciilor de consultanță pentru pregătirea aplicației POIM. De asemenea, recomandam ca Primăria Constanța să solicite prelungirea termenului de depunere a aplicației, deoarece este foarte dificilă încadrarea în termenul actual - 31.12.2019.

4

Notă: Se aplică recomandările de la Nota anterioară. De asemenea, este necesară realizarea Studiilor de fezabilitate conform HG 907/2016 și în cazul în care municipalitatea optează să solicite finanțare prin Pr ogramul Termoficare.