Hotărârea nr. 234/2019

HOTARARE DE CONSILIU PRIVIND APROBAREA “ANALIZEI POTENȚIALULUI TURISTIC DIN REGIUNEA SUD-EST A ROMÂNIEI” ÎN CADRUL PROIECTULUI “DEVELOPMENT OF SUSTAINABLE CULTURAL TOURISM IN THE BLACK SEA BASIN – CULTOUR-BSB” – BSB-117 ÎN CADRUL PROGRAMULUI OPERAȚIONAL COMUN BAZINUL MĂRII NEGRE 2014-2020



HOTĂRÂRE

privind aprobarea "Analizei potențialului turistic din Regiunea Sud-Est a României" în cadrul proiectului „Development of Sustainable Cultural Tourism in the Black Sea Basin - CULTOUR-BSB" - BSB-117 în, cadrul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020

Consiliul localal municipiului Constanta întrunit în ședința ordinară din data


Luând în dezbatere expunerea de motive a domnului primar Decebal Făgădău înregistrată sub nr. 115486/13.06.2019, raportul de specialitate al Direcției dezvoltare și fonduri europene nr. 116023/13.06.2019, raportul Comisiei de specialitate nr. 3 servicii publice, comerț, turism și agrement și raportul Comisiei de specialitate nr. 5 pentru administrație publică, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățeanului;

Având în vedere prevederile Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, Obiectiv specific prioritar: Promovarea în comun a afacerilor și a antreprenoriatului în bazinul Mării Negre;

în temeiul prevederilor art. 36 alin. (9) și art. 115 alin. (1) lit. b din Legea nr. 215/2001 a adminstrației publice locale, republicată;

HOTĂRĂȘTE


Art. 1 Se aprobă "Analiza potențialului turistic din Regiunea Sud-Est a României" în cadrul proiectului „Development of Sustainable Cultural Tourism in the Black Sea Basin - CULTOUR-BSB" - BSB-117 în cadrul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2 Compartimentul relații consiliul local și administrația locală va comunica prezenta hotărâre Direcției dezvoltare și fonduri europene, în vederea aducerii la îndeplinire și spre știință, Instituției prefectului județului Constanța.

Prezenta hotărâre a fost votată de consilierii locali, astfel: ^(o pentru, -—•' împotrivă, " abțineri. «

La data adoptării sunt în funcție «gCJk- consilieri din 27 membri.


CONTRASEMNEAZĂ,

SEC>^

MARCELAhNACHE

CONSTANȚA

nr.                      1.3

ANEXA LA n A

HCLM NR. ^7

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN REGIUNEA SUD-

9

EST

Proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism in the Black

Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117

CONTRASEMNEAZĂ


SECRETAR,

MARCELA ENAC






ANEXA LA HCLMNR./P^ /JPIQ

Cuprins

Cuprins

Tabele

Grafice

  • I. Descrierea Regiunii Sud-Est, prezentare generală

  • 1.1. Poziție geografică, relief și climă

  • 1.2. Populație

  • 1.3. Economie

  • 1.4. Infrastructură suport pentru turism - sănătate, educație, cultură

  • 1.5. Mediu, arii protejate

  • 1.6. Transporturi, mobilitate, accesibilitate

  • 1.7. Resurse turistice

  • 1.8. Facilități

  • 1.9. Trasee turistice

  • II. Turismul actual în Regiunea Sud-Est

  • 11.1. Gradul de interes turistic domestic, internațional

  • 11.2. Economia turismului în economia locală a reședințelor de județ din Regiune

  • III. Potențialul turistic al Regiunii Sud-Est, perspective de dezvoltare

  • 111.1. Analiza SWOT

  • 111.2. Concluzii

Tabele

Tabelul 1: Populația după domiciliu la 1 ianuarie 2018în Regiunea Sud-Est, județe, municipii reședință de județ, grad de urbanizare                                                                      9

Tabelul 2: Sosiri turiști români și străini în Regiunea Sud-Est, 2007 vs. 2017                   32

Tabelul 3: Activitatea economică din turism în municipiile reședință de județ în Regiunea Sud-Est, 2017 36

I ANEXA LA

IhclmnrJ^i /JW

Grafice

Graficul 1: Prezentare grafică a Regiunii Sud-Est cu cele 6 județe componente pe harta administrativă a României

Graficul 2: Prezentare grafică a reliefului Regiunii Sud-Est cu cele 6 județe componente pe harta de relief a României

Graficul 3: Reprezentate grafică a coridoarelor de transport Pan-Europene care traversează Regiunea 15

Graficul 4: Sezonalitate turiști români 2018 în Regiunea Sud-Est

  • 1.1. Poziție geografică, relief si climă

Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României si acoperă 35.762 kmp, a doua cea mai mare Regiune a României. Din punct de vedere administrativ, regiunea este compusă din 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea si Vrancea. Regiunea conține, de asemenea, parte din frontiera sudică față de Bulgaria, parte din frontiera estică față de Republica Moldova si Ucraina si întregul litoral la Marea Neagră, făcând parte, de asemenea, din frontiera estică a Uniunii Europene.

Graficul 1: Prezentare grafică a Regiunii Sud-Est cu cele 6 județe componente pe harta administrativă a României

/              ’’l

/ x

•'  \ ° . A

Șycesva

O •       \

SUCEAVA ■

y—X

'Mura

j > O >

ț { MMflȚ


A,

_ -> .R.'.MUPSS \

, t m M »e          H-

O -■

r.MRIi r ■

•'V^Urj-Napoca ! f

OM

MUREȘ G        V' rTRhWHÎlA

SIBIU ,z/        sw« '

SMv- ■> BRAȘOV 1 o o \       Brașov^—


JS WNUI

..r~~r‘ o

f STOU

•\ MAi,> j 't

G ■'O'---

) Zabu

■( O

A-™-

J

r

rJ

J

G- 9

J        "T A.

{                      Rimnfcuj

>' V          ț villreat

CARAS- K           / O '      ,

si'’”;'u   / Y ° ' f VÂLCEA s

:              e» f«h s 0 1

f Tur^y Scvenftx^        J .     |   •

~'vj/ -R 'v-’-J r X | V „I               M/SlalWa î

tEMEl!x «A ° X.../ ' ° y® i

DOU >       JL Alexandria f

r-i                 î <' o i

ț _____       ) \reUORMAld


/

,-braa'ea :> o > BIHOR


wșr li'A


/Arad ARAD O

X-A


Timișoara

O TIMIȘ

. XX ‘s

-—j  . Q

f CA,.. >


Deva


AU5A

QU'lp/



J, rri ,


Regiunea Sud-Est cuprinde aproape toate formele de relief. Regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, are în componență Delta Dunării si este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental, cu excepția părții vestice, unde județele Vrancea și Buzău au relief predominant muntos, fiind ocupate de o parte a Carpaților și Subcarpaților de Curbură (cel mai înalt vârf al Regiunii este Vârful Goru cu 1785 m altitudine). Zona centrală a Regiunii (județele Galați și Brăila) este ocupată de Câmpia Româna (cu altitudini sub 100 m). Limita estică a Câmpiei Române o reprezintă Lunca Dunării, mai exact sectorul bălților (Balta Brăilei), o zonă cu altitudini reduse (10 m), în mare parte desecată (Insula Mare a Brăilei). Podișul Dobrogei, situat în județele Constanța și Tulcea, în zona estică a Regiunii, este alcătuit din două Pagina 6 din 40

ANEXA LA

HCLMNR.x5A

Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustalnable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117

subunități: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud. Zona litorală are un țărm jos în partea nordică, unde apar lagune si limanuri maritime, si un țărm înalt, cu faleză, în partea sudică. Delta Dunării s-a format la vărsarea Dunării în Marea Neagră, suprafața acesteia fiind de aproximativ 580.000 ha.

Clima Regiunii Sud-Est se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziție, cu o serie de particularități locale, date de anumiți factori (relief, Marea Neagră,

Dunărea). Temperaturile medii anuale variază destul de mult, în special datorită reliefului. Cantitatea de precipitații este influențată, în primul rând de altitudine, dar și de influențele climatice continentale din est. Clima temperat-continentală se caracterizează prin ierni geroase în vest si mai moderate în sud. De aceea, dacă în Lunca Dunării, sudul Dobrogei, zona litorală si Delta Dunării media multianuală depășește 11°C (11,2°C Mangalia și Murfatlar), în zona montană temperatura medie ajunge la valori cuprinse între 0 si 6°C (2,2°C stația Penteleu), iar pe culmile cele mai înalte chiar sub 0 °C. Referitor la precipitații, în zona sudică a Dobrogei, pe litoral si în Delta Dunării cantitatea de precipitații este sub 400mm/an (Sulina 358mm/an - cea mai mică valoare medie din România) și ajunge la peste 1000mm/ an în zona montană.

I.2. Populație

Din totalul populației României după domiciliu la 1 ianuarie 2018, de 22,21 milioane de locuitori (populația după rezidență numără doar 19530631 de persoane), Regiunea Sud-Est este populată de 2,84 milioane de locuitori, aproximativ 12,8%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Deși regiunea este ocupată majoritar de populație cu naționalitate română (peste 90%), pe teritoriul ei (îndeosebi în zona Dobrogei), conlocuiesc populații cu origini diverse, într-un mediu multicultural istoric, precum romi, lipoveni, ucraineni, aromâni, turci, tătari, bulgari, greci, evrei, armeni etc,

TOTAL România

:   22213553

-

9693472

12520081

56,36

Regiunea SUD-EST

j   2844235

-

1262713

1581522

55,60

Brăila/Brăila

j    348981

205602

121894

227087

65,07

Buzău/Buzău

:    470954

135601

271469

199485

42,36

Constanța/Constanța

•    768049

314936

235981

532068

69,28

Galați/Galați

j    628276

303638

269577

358699

57,09

Tulcea/Tulcea

:    239981

87735

121534

118447

49,36

Vrancea/Focșani

:    387994

93005

242258

145736

37,56

Populația Regiunii Sud-Est este concentrată în 6 județe, cu 390 unități administrativ teritoriale după cum urmează: 11 municipii, 24 de orașe și 356 de comune (cu un număr de 1.447 de sate). Regiunea Sud-Est cuprinde două dintre cele 10 cele mai populate orașe din România (exceptând Capitala București): Constanta, aflat pe locul 5 cu 314936 de locuitori, Galați, pe locul 7, cu 303638 locuitori, populația după domiciliu la 1 ianuarie 2018, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Cel mai urbanizat județ al Regiunii este județul Constanța (70% din populație locuiește în mediul urban), totodată și cel mai populat (768049 locuitori).

’ Date disponibile pe pagina de internet a Institutului Național de Statistică, Populația după domiciliu ia data de 7 ianuarie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie romană și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriaie

1.3. Economie

Conform datelor Institutului de Statistică, PIB-ul regional* în 2016 a fost de 79909,8 milioane lei, reprezentând 10,44% din PIB-ul național. Din PIB-ul Regional, județul Constanța deține aproape jumătate, fiind de aproximativ sase ori mai mare decât cel al județului Tulcea, dar mult mai mare si comparativ cu celelalte județe. Tot în județul Constanța sunt active o treime din întreprinderile regiunii. Rata șomajului în județele Regiunii la 30.10.2018 variază de la 2,30%, în cazul județului Constanța (una dintre cele mai mici rate la nivel național) până la 7,01% în cazul județului Buzău (una dintre cele mai mare rate la nivel național).

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în Regiunea Sud-Est, cele mai multe întreprinderi active sunt în sectoarele:

  • •  Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor - 21302 întreprinderi;

  • •  Transport și depozitare - 5758 întreprinderi;

  • •   Industria prelucrătoare - 5468 întreprinderi;

  • •   Construcții- 5087 întreprinderi.

în Sud-Est, economia regională dispune de un sector industrial diversificat. Sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimică (ex. Rafinăria de la Năvodari), metalurgică (localizată în Galați și Tulcea), constructoare de mașini (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați-Tecuci), industria materialelor de construcții (ex. Fabrica de ciment CRH de Ia Medgidia), industria alimentară, industria textilă (Brăila, Buzău, Focșani), industria lemnului (județele Vrancea și Buzău). în regiune, funcționează 5 șantiere navale, la Brăila, Galați, Tulcea, Mangalia, Constanța, fiind, de asemenea prezente platforme de foraj marin de-a lungul coastei Mării Negre. Portul Constanța este principalul port maritim al României, situat strategic pentru a aproviziona cu mărfuri Europa Centrală și de Est, fiind și cel mai mare port de containere din Marea Neagră, prevăzut de asemenea, cu dane de descărcare pentru mărfuri, dar și cu un terminal modern pentru călători1 2. Agricultura, reprezintă, de asemenea, un sector important, în regiune fiind concentrată o pondere semnificativă a terenurilor arabile din România, totodată fiind bine reprezentate și creșterea animalelor sau pomicultura. De asemenea, datorită condițiilor de climă și de sol ale regiunii, județele Vrancea (ex.zona Dealu Mare) și Constanța (ex.zona Murtfatlar) sunt recunoscute pentru viticultură.

  • 1.4. Infrastructură suport pentru turism - sănătate, educație, cultură

Infrastructura sanitară, publică sau privată, din Regiunea Sud-Est, în special cea de urgență (cea mai relevantă pentru sectorul turistic, alături de rețelele de farmacii) este bine reprezentată numeric în reședințele de județ, în zona urbană, cu lacune în zona rurală (în perspectiva dezvoltării turismului rural). în momentul de față, investițiile publice (inclusiv cele co-finanțate din fonduri structurale europene) din domeniul sanitar se concentrează asupra creșterii calității infrastructurii sanitare (starea spitalelor și ambulatoriilor, dotări). Totodată, cea mai relevantă zonă a infrastructurii de sănătate din perspectivă turistică este cea privind turismul medical, de sănătate și de wellness, în ceea ce privește turismul medical, infrastructura relevantă din Regiune este cea a sectorului privat (de obicei, în stomatologie, dar nu numai), însă zona de sănătate si wellness este bine acoperită de sanatoriile balneare în județul Constanța (cel mai cunoscut fiind Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol).


în ultimii ani, România acuză o tot mai acută lipsă de personal, dublată de o criză a forței de muncă calificate. Sectorul turismului și al ospitalității se confruntă, în plus față de contextul general nefavorabil dat de migrația forței de muncă peste granițe și a unui învățământ vocațional fragmentat, nealiniat la nevoile reale ale pieței (datorită politicilor educaționale care au dus la desființarea școlilor profesionale și de meserii), cu fluctuația și lipsa de retenție de personal dată de specificului sezonier al acestui domeniu de activitate. în prezent, educația și formarea profesională pentru sectorul hotelier și turistic din regiune este asigurată, în principal, printr-o serie de licee specializate, instituții de învățământ vocațional și în facultățile cu profil economie și geografie din cadrul anumitor universități. în ceea ce privește profilele turism și industrie alimentară, oferta regională este de doar 732 locuri în 2019, cu specializările bucătar, cofetar-patiser, ospătar și lucrător hotelier. Cea mai mare ofertă este în județul Constanța, însă atât local, cât și regional insuficientă față de fenomenul de dezvoltare turistică, coroborat cu migrația forței de muncă. Dintre universitățile publice cu specializări în turism, Universitatea Ovidius din Constanța și Universitatea Dunărea de Jos din Galați sunt cele mai importante. Numărul de studenți absolvenți, incluzând aici si oferta universitară privată rămâne nesatisfăcător în raport cu nevoile pieței de forță de muncă calificată atât în perspectivă cantitativă, cât si calitativă.


Infrastructura culturală a Regiunii Sud-Est este deosebit de relevantă pentru dezvoltarea potențialului turistic al zonei. Reprezentative numeric pentru infrastructura culturală publică (care poate avea impact asupra turismului prin consumul cultural de produse culturale specifice - vizite muzeale, spectacole de teatru, operă, dans, vizionare de filme, documentare în bibliotecile majore) sunt muzeele, instituțiile de spectacole, cinematografele. Datele regionale disponibile la nivelul anului 2017 privind distribuția cantitativă a acestora (numărul de astfel de instituții pe județe) arată faptul că Regiunea dispune de 12 cinematografe, 25 de instituții de spectacole, 74 muzee si colecții publice si 1147 de biblioteci. Infrastructura culturală a regiunii reclamă îmbunătățiri atât la nivel fizic (infrastructură propriu-zisă), dezvoltare de noi puncte de interes (săli de spectacole, săli multifuncționale), cât si din perspectiva activității cu publicul, inclusiv în ceea ce privește adresarea la un public internațional, marketingul, volumul și dinamismul evenimentelor și activității culturale uzuale.

I.5. Mediu, arii protejate

Relevanța unei analize de mediu din perspectiva potențialului turistic, se apleacă asupra condițiilor de mediu natural (proprietăți ale aerului, apei, zone protejate) care pot îmbunătăți sănătatea și pot reprezenta motive de vizitare pe perioade determinate. Poziționarea geografică și influența apelor și a reliefului mențin o calitate bună a aerului în aglomerările urbane din Regiunea Sud-Est, printre cele mai puțin poluate din România. Totodată, zonele de litoral sunt recunoscute pentru aerosoli.

Regiunea Sud-Est este regiunea cu cea mai mare suprafață din ariile protejate din totalul României (43,8% din totalul suprafețelor protejate din România), precum si regiunea cu cea mai mare suprafață ocupată de arii naturale protejate (aproximativ 32% din suprafața regiunii). Pe teritoriul ei, se află 144 de arii naturale protejate de interes național - inclusiv o rezervație a biosferei, un parc național și 3 parcuri naturale - precum și 108 situri care fac parte din rețeaua comunitară Natura 2000. Datorită varietății de condiții geoclimatice existente, fiecare județ prezintă trăsături specifice în ceea ce privește habitatele și speciile de floră și faună'*.



  • 4 Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud- Est httD://www.adrse.ro/Regiunea/Arii proteiate.aspx

Teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, cel mai important reper turistic din această categorie, are □ suprafață totală de circa 580.000 de hectare și cuprinde Delta Dunării propriu-zisă, dar și Complexul lacustru Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheș, lacul Sărături-Murighiol și zona marină cuprinsă între litoral și izobata de 20m. Teritoriul Rezervației este amplasat pe teritoriile administrative a 3 județe: Tulcea (87,73%), Constanța (12,23%) și Galați (0,14%). Delta Dunării este a treia ca mărime din Europa si se află pe locul 22 la nivel mondial. Delta crește an de an cu aproximativ 40 mp. Din suprafața Deltei, doar 10% este reprezentată de uscat. Peste 3 000 km2 sunt reprezentați de ecosisteme naturale acvatice și terestre, destinate reconstrucției ecologice.


în Delta Dunării, sunt întâlnite 30 de habitate protejate la nivel european, dintre care 8 sunt strict protejate, unele dintre acestea fiind întâlnite doar în România. Din 1990, Delta Dunării și celelalte unități adiacente au fost declarate Rezervație a biosferei, în cadrul Programului UNESCO „Omul și Biosfera". Tot în această perioadă, Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, în cadrul Convenției Ramsar, iar o suprafață de 340.000 de hectare, au fost recunoscute ca parte a patrimoniului natural universal în cadrul Convenției UNESCO de protejare a patrimoniului universal cultural și natural.


Din perspectivă turistică, accesibilitatea internațională către regiune și locală în cadrul Regiunii Sud-Est este relevantă, în vederea evaluării potențialului de dezvoltare turistică și a nevoilor subsecvente. în ceea ce privește accesibilitatea rutieră către Regiune, accesul se poate realiza utilizând cele 3 coridoare de transport pan-european care tranzitează regiunea (4,7 și 9), utilizând, de asemenea, drumurile europene E60, E85, E87 și E675. Majoritatea intrărilor internaționale în Regiune, mai ales din statul vecin Bulgaria, se realizează pe cale rutieră (conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2017, 63% din numărul total de sosiri internaționale în România au fost realizate pe cale rutieră). Autostrada A2, cunoscută și sub numele de Autostrada Soarelui, leagă litoralul Mării Negre (Constanța) de București și permite accesul facil dinspre capitală sau alte zone pentru care Bucureștiul reprezintă nod de transport, către a doua cea mai mare piață turistică a țării. Cu excepția autostrăzii A2 si a unei serii de drumuri expres, accesibilitatea rutieră în Regiune este vitregită de absența unei infrastructuri rutiere competitive, înregistrând o densitate scăzută a drumurilor publice la 100 km față de alte zone ale României. Doar 4385 de km din drumurile regiunii sunt modernizate, din totalul de 10971, ceea ce afectează distanțele timp interurbane folosind mijloace rutiere, cu unele medii sub 60 km/h.

Accesibilitatea feroviară este, cu excepția relației București-Constanța (în care au fost investite fonduri structurale în infrastructură, asigurând acum legătura în 2 ore), slab dezvoltată, atât în perspectivă națională, cât si internațională. Tulcea (poarta de intrare în Delta Dunării) nu este legată direct de capitală, fiind necesare 5 ore pentru a parcurge distanța utilizând trenul. Doar o treime din căile ferate sunt electrificate. Din perspectiva popularității căii ferate ca mod de acces internațional, lipsa competitivității infrastructurii feroviare în fața altor tipuri de transport fac ca doar 2% dintre cei care intră în România să o facă utilizând trenul (conform datelor din 2017 ale Institutului Național de Statistică).

Accesibilitatea maritimă, din perspectivă turistică internațională, este posibilă, în principal în virtutea Portului Constanța. în 2019, CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a prognozat 21 de sosiri, respectiv acostarea a 7 nave în maxim 6 escale/fiecare (dintre care doar 2 sosiri sunt escale de croazieră maritime, restul fiind fluviale), înregistrând o scădere importantă, explicabilă și în virtutea contextului geo-politic european (criza migranților etc.). Navele programate cu escală în Portul Constanța în 2019, sunt majoritar nave cu capacități mici, destinate turismului pentru seniori, evocând cauze precum o atractivitate turistică în scădere pentru perioada operării, costuri excesive de acostare si/sau marketing defectuos pe segmentul de clienți de croazieră. Accesibilitatea maritimă din acest punct de vedere este una redusă. Totodată, sunt utilizate și din perspectivă turistică porturile interioare precum Brăila, Tulcea ș.a. în sezonul croazierelor (aprilie-noiembrie), prin Tulcea trec 129 de vase de croazieră, prin Sulina 21 vase de croazieră, prin Hârșova 7 vase de croazieră, prin Cernavodă 10 vase de croazieră, prin Fetești 26 vase de croazieră, prin comuna Sfântu Gheorghe 11 vase de croazieră și prin Brăila 6 vase de croazieră.

Accesibilitatea aeriană în regiune nu este una reprezentativă. Conform datelor Institutului Național de Statistică3, situația transportului internațional și intern de pasageri al aeroporturilor pe primele două

ANEXA LA

HCLM NR.âSk/J$-

Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117

trimestre ale 2018 relevă un trafic modest de pasageri pe cele două aeroporturi publice din Regiune. Cu toate acestea, cel mai important nod aviatic al României, Bucureștiul, este bine conectat cu destinația principală a Regiunii Constanța, rutier și feroviar, descurajând posibilitățile de dezvoltare a Aeroportului local pentru alte zboruri decât charter-urile. Accesibilitatea aeriană rămâne un subiect important în perspectiva dezvoltării turistice, păstrând tendința de creștere observată la nivelul ultimilor ani. Intrările prin aeroporturi s-au dublat în ultimul an (2017 față de 2016, conform datelor Institutului Național de Statistică), intensificându-se astfel tendința de creștere față de anul precedent (2016 față de 2015 -/ +47%). Disponibilitatea zborurilor directe față de capitală reprezintă un factor important, care afectează numărul de sosiri în această destinație.


Eteriin

2' ®"-


3

Dresden


Salzburg

■     4-, '


O wna

bjrgăs


I.7. Resurse turistice

Noțiunea de resursă turistică include, pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare, și elemente naturale sau antropice, care pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca „materie primă", generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și nămolul favorizează turismul balnear; vântul, zăpada, oglinzile de apă generează turism sportiv; diferitele tipuri de bio-climat și aerul ozonat - turismul climateric; agricultura montană - agroturismul; satele - turismul rural etc.). Conceptul de resursă turistică a fost introdus în ultimele decenii, când turismul a devenit o adevărată industrie și care, ca orice activitate economică, se bazează pe exploatarea și valorificarea unor resurse. Prin conținutul, specificul și valoarea sa, orice resursă turistică poate deveni, în timp și spațiu, punct de atracții pentru piața turistică.

Județul Brăila dispune de resurse turistice naturale specifice atât zonei de câmpie, cât si Luncii Dunării, printre care cele mai semnificative sunt Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei și stațiunea balneoclimaterică Lacu Sărat (un vechi curs al Dunării, blocat acum, având fundul acoperit cu mâl terapeutic). Din perspectivă antropogenă, resursele relevante ale județului sunt concentrate în Municipiul Brăila, oraș care s-a dezvoltat în mod natural, la zona de intersecție a trei provincii istorice (Țara Românească, Moldova și Dobrogea), ca un puternic port fluvial pe Dunăre. în 1877, Brăila era al doilea cel mai important oraș al țării, perioadă în care atrage o societate prosperă, care lasă moștenire un patrimoniu valoros, din perspectivă culturală și arhitectonică, până la trecerea României sub regimul comunist, precum edificii cu o arhitectură valoroasă (Palatul Agriculturii, Moara Violattos, Silozurile Anghel Saligny, Case Memoriale, Centrul Istoric), majoritatea fiind prost întreținute si neexploatate în scop turistic. Muzeele existente și produsele culturale generate locale (festivaluri etc.) răspund nevoilor locale, însă au perspective turistice internaționale limitate sau nișate.





Județul Buzău este reprezentativ pentru potențialul turistic natural, datorită diversității reliefului si a prezenței zonelor muntoase (munții Buzăului, Masivele Siriu, Monteoru, Podul Calului) și deluroase. Găzduiește 15 rezervații și monumente ale naturii, arii naturale protejate de interes național, 47 de peșteri, lacuri și cascade. Una dintre cele mai cunoscute stațiuni balneoclimaterice, Sărata-Monteoru, care sunt facil accesibile din capitală, se află în județul Buzău. Totodată, sunt prezente ape terapeutice, izvoare cu ape minerale și termale. O resursă turistică naturală importantă sunt Vulcanii Noroioși, fenomen unic la nivelul teritoriului Uniunii Europene. Din perspectivă antropică, cele mai importante resurse ale județului Buzău includ edificii religioase (peste 60 de biserici de lemn, din care parte sunt monumente istorice - valoroase în virtutea vechimii, picturilor, obiectelor de rit), muzee si colecții cu specific local, case memoriale și evenimente culturale de importanță locală și națională. Una dintre resursele relevante și specifice ale zonei Buzăului este Podgoria Dealu Mare, care permite dezvoltarea turismului gastronomic si viticol, odată cu creșterea calității si reputației vinurilor si cramelor din Regiune.






Județul Constanța este unul dintre județele cu cel mai mare potențial turistic din România, datorita complexității resurselor turistice existente pe teritoriul lui. Cele mai relevante resurse naturale care susțin turismul natural, de leisure si cel de wellness sunt, în mod evident, litoralul Mării Negre, județul adunând toate stațiunile reprezentative, Lacul Techirghiol cu nămolul recunoscut pentru calitățile balneoterapeutice, lacurile de agrement (pe care se practică sporturi nautice), dar și Cheile Dobrogei (Masivul Geologic Cheia), Din perspectivă culturală și antropogenă, resursele județului Constanța sunt semnificative, pe teritoriul său, aflându-se o treime din toate monumentele istorice de valoare națională si universală din Regiune, de la vestigiile cetăților coloniale grecești (Tomis, Histria), castrele romane, Tropaeum Traiani de la Adamclisi, ceramica de Hamangia, până la patrimoniul construit al Constanței cu edificii de valoare universală, precum Cazino-ul Constanței (art-nouveau) și multe altele. De asemenea, Constanța concentrează celalaltă zonă viticolă de renume a Regiunii, cu podgoriile Murfatlar, Ostrov etc. Municipiul Constanța și, în speță județul, adună într-un teritoriu restrâns (Peninsula) edificii religioase care aparțin tuturor cultelor, în vreme ce viața culturală locală demonstrează un grad crescut de multi si interculturalitate, într-un climat de toleranță specific Dobrogei și poate unic în Balcani. în timpul sezonului estival, în Constanța este organizat Festivalul Neversea, festival de muzică electronică care atrage anual peste 200 de mii de participanți din mai multe state.

Analiza potențialului turistic în Regiunea Sud- Est, proiectul Development of Sustainable Cultural Tourism în the

Black Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117





Județul Galați nu are tradiție turistică, însă dispune de o serie de resurse turistice care pot satisface nevoile locale de agrement sau pot fi conectate la trasee si circuite turistice culturale sau naturale în Regiune. Resursele naturale relevante se leagă de prezența Dunării, cu faleza acesteia și lacurile din zonă și de rezervația naturală Dunele de nisip de la Hanu Conachi. Resursele antropogene includ o infrastructura muzeală a centrelor urbane, o rezervație paleontologică și o serie de podgorii.


Potențialul turistic al județului Tulcea se leagă primordial de resursele naturale si în special, de prezența Biosferei Deltei Dunării, unică la nivel european și aflată în Patrimoniul UNESCO, dar și de prezența Munților Măcin, cel mai vechi lanț muntos din România. Oferte conexe pot fi construite pe baza resurselor antropogene, precum siturile arheologice și cetățile Enisala, Halmyris, Orgame, podgoriile din zonă, infrastructura muzeală din Tulcea (muzee), patrimoniul construit în Tulcea, Sfântu Gheorghe și Sulina, peisajul arhitectonic rural specific Deltei, evenimentele culturale și sportive cu perspectivă internațională și națională.


Județul Vrancea dispune de o varietate de resurse turistice. Resursele naturale sunt, de asemenea, diverse, constând într-un număr sporit de parcuri si rezervații naturale care pun în valoare peisajul, relieful, formațiunile geologice, cascadele si vârfurile muntoase. Un obiectiv unic este Rezervația Naturală Focul Viu de la Andreiașu de Jos, emanații de gaze inflamate la suprafață (flăcări înalte de 30 cm), Printre resursele antropogene specifice, în Vrancea se regăsesc Mausoleele ridicate în urma primului război mondial (Mărăști, Mărășești, Eroilor, Soveja), lăcașe de cult, monumente istorice, case memoriale și muzee. Totodată, județul este recunoscut pentru viticultură, în virtutea podgoriilor Panciu, Odobesti si Cotesti.

I t               I


I.8. Facilități

r

l.8.a. Infrastructură turistică


Din cele 7905 de structuri de primire turistică din România (la nivelul anului 2017), 1208 (15.28%) erau situate în Regiunea Sud-Est și 838 în județul Constanța (10,6% din totalul național). în ceea ce privește hotelurile din România, Regiunea Sud-Est deține cca. 26% din totalul național (409 hoteluri din 1577 în toată țara în 2017), din care doar județul Constanța contribuie cu 20,54% din totalul național (324 hoteluri). De la intrarea în Uniunea Europeană, România și-a mărit capacitatea de cazare cu 53,4% de la intrarea în Uniunea Europeană (2007) până în 2017, 11 ani mai târziu, de la 57,13 milioane la 87,65 milioane de locuri zile (indicator utilizat de Institutul Național de Statistică pentru a măsura capacitatea de cazare). Totuși, regiunea Sud-Est nu si-a mărit aproape deloc capacitatea de cazare în ecartul de 11 ani (12,67 milioane locuri zile în 2007,14,11 milioane în 2017), scăzând astfel ca pondere în capacitatea de cazare națională de la 22,19% la 16,09%. Județul Constanța deținea, la finalul anului 2017, cea mai mare pondere a capacității de cazare dintre toate județele Regiunii, respectiv 11,91% din toată capacitatea națională, în vreme ce următorul județ (Buzău) deținea doar 1,4% din capacitatea națională, iar restul județelor nu au atins pragul de 1%.

Sunt constituite Centre de Informare si Promovare Turistică, însă structura și modul lor de organizare (în majoritate, departamente ale autorităților publice locale), cât și sub-finanțarea acestora, nu le permit să fie competitive, utilizându-se mult prea puțin instrumentele digitale, în vreme ce absența Organizațiilor de Management al Destinației contribuie la un marketing turistic lacunar al Regiunii.

!.8.b. Facilități de recreere

Regiunea Sud-Est conține multe tipuri de facilități de recreere, însă nu suficiente pentru a pune în valoare potențialul turistic la nivel regional. Județul Constanța oferă cele mai multe si diverse facilități, care susțin cu precădere turismul de leisure (plaje, parcuri de distracții si acvatice, localuri de alimentație publică si viață de noapte) cu ofertele complementare (turism sportiv- de obicei, sporturi acvatice, centre de echitație, turism cultural si ecumenic, turism balnear- vezi Sanatoriul de la Techirghiol etc.). Facilitățile din județul Tulcea se concentrează asupra specificului local, marcat de prezența Deltei Dunării, de obicei pentru eco-turism, turism rural și pentru practicarea pescuitului sportiv și a sporturilor nautice.




Județul Buzău dispune de facilități pentru turismul balneoclimateric, sportiv (centre pentru rafting și ciclism), vânătoare, gastronomic, cultural și de drumeție. Județul Vrancea dispune de facilități precum crame cu zone de degustare a vinurilor, trasee de foto-safari și zone de bird-watching, centre pentru ciclism, echitație, ciclism montan etc. Județele fără tradiție turistică, precum Brăila sau Galați, dispun de facilități de recreere destinate în principal populației locale, precum parcuri, zone de promenadă, zone pentru pescuit sportiv, infrastructuri de agrement.


(2

5


I.9. Trasee turistice

Oferta de trasee turistice a Regiunii Sud-Est este una bogata si diversă, punând în valoare relieful si resursele culturale si naturale si facilitățile turistice ale teritoriilor sale. De obicei, traseele turistice promovate sunt județene sau interjudețene și pot fi mono-tematice sau pot atinge într-un singur traseu mai multe forme de turism. Sunt promovate și câteva trasee transfrontaliere (istorice- castrul roman, culturale- cap Kaliacra, Balcic- Bugaria).

Județul Brăila oferă o serie vastă de trasee terestre pentru drumeții, campare, pescuit, observarea speciilor, cicloturism și trasee navigabile (inclusiv caiac canoe). Județul Galați propune o ofertă de trasee fluviale (excursii de câteva ore pe Dunăre). Județul Buzău oferă o multitudine de trasee montane (peisaj, campare, turism de aventură), cicloturism, dar și trasee culturale precum Drumul Cramelor, Drumul Ambrei.


11.1. Gradul de interes turistic domestic, internațional

în anul 2017, în Regiunea Sud-Est au sosit în structuri de cazare 1,5 milioane de români și cca. 115 mii de turiști străini. Deși Regiunea atrage cca. 16% dintre turiștii români, în ceea ce privește profilul internațional este foarte slab reprezentată, atrăgând doar 4% dintre turiștii străini la nivel național, nefiind o zonă atractivă pentru aceștia, în ciuda prezenței Deltei Dunării și a litoralului românesc. în cazul turismului domestic, se observă o tendință de creștere față de 2007 (în urmă cu 11 ani) de 39%, în timp ce turismul Internațional descrește cu 11%. Județul Constanța concentrează 77% dintre sosirile domestice si 54% dintre cele internaționale, litoralul Mării Negre fiind, de departe, destinația principală a Regiunii.

Tabelul 2: Sosiri turiști români si străini în Regiunea Sud-Est, 2007 vs. 20176

Teritoriu

Sosiri turiști ■ . . români '. , 2007,

Sosiri turiști români, 2017

Evoluție turiști români 2007 vs.

201.7.% - ‘

Sosiri turiști ■

■ străini

‘ , 2007’

Sosiri turiști :

  • ■ străini 2017 :

  • ■ ț    s r,,  » ’          ,

Evoluție turiști străini-± 42007 vs. :'v/X2017% ’ ■.

Total

5420968

9383266

73,09

1550957

2760080

77,96

Regiunea Sud-Est

1101791

1527784

38,66

129267

114931

-11,09

Brăila

54647

73759

34,97

7308

6572

-10,07

Buzău

59527

84638

42,18

5057

6614

30,79

Constanta

t

842945

1173084

39,16

83259

62458

-24,98

Galați

t

55300

85033

53,77

10469

13186

25,95

Tulcea

53630

76284

42,24

20445

24146

18,10

Vrancea

35742

34986

-2,12

2729

1955

-28,36

Turiștii români au petrecut în 2017, în medie, 3,44 de nopți în Regiunea Sud-Est, cu o treime peste media națională de 2,32 nopți, datorită specificului turistic al acesteia, determinat de turismul de relaxare si litoral. Totuși, de la momentul intrării în Uniunea Europeană, în 2007 și până în prezent, se manifestă o tendință de descreștere în cazul ambilor indicatori, datorată atât schimbărilor de comportament de consum turistic, cât și competiției în creștere cu alte piețe turistice. Cea mai mare medie de ședere domestică din 2017 se înregistrează în județul Constanța (3,85), iar cea mai mică în județul Galați (1,50). în ceea ce privește turismul internațional, cea mai mare medie de ședere se înregistrează în Brăila (4,48) și în Constanța (3,36), iar cea mai mică în județele Buzău (2,01%) și Vrancea (1,94%).



Regiunea Sud-Est este afectată, din perspectivă turistică, de o sezonalitate acută, mai ales în cazul județului Constanța, concentrându-sl 90% dintre sosiri între lunile mai si septembrie, pe perioada sezonului estival. în cazul celorlalte județe (cu excepția Tulcei), această sezonalitate este mult mai ponderată, având în vedere specificul circulației turistice (de obicei, turism de afaceri, deplasări sau alte forme de turism cu caracter mai constant). în ceea ce privește turismul internațional, sezonalitatea se face resimțită, dar mai puțin acut.

O Regiunea Sud-Est O Județul Brăila -O- Județul Buzău   O Județul Constanța

O Județul Galați      O Județul Tulcea O Județul Vrancea

600000 -.................................................................................................................




11.2. Economia turismului în economia locală a reședințelor de județ din Regiune

în ceea ce privește economia turismului, analiza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului arată că la nivel național, industria ospitalității din București generează venituri mai mari (1.350 miliarde euro) decât sectorul turismului privat din toate celelalte centre urbane din top 10. Cu toate acestea, destinația fanion a Regiunii Sud-Est, Constanța, are a doua cea mai mare piață a ospitalității din România, obținând din activitatea turistică venituri de 188 milioane euro, precum și cea mai mare rată a profitabilității. Constanța este, de asemenea, al doilea cel mai mare angajator din industrie (7.329 salariați).

Analiza economică a sectorului turistic (manifestată în mod principal la nivelul întreprinderilor din domeniul hotelier și din alimentația publică) în municipiile reședință de județ, care reprezintă, în mod natural, polii de atracție turistică din perspectivă economică, demonstrează, de asemenea, faptul că Municipiul Constanța are cea mai mare piață turistică din Regiune, ca volum și număr de salariați, realizând o cifră de afaceri cumulată în domeniul Horeca în anul 2017 de 860 milioane de lei, mai mult decât toate celelalte municipii reședință de județ la un loc. Specializarea în turism este evidentă în cazul Constanței, prin raportarea la indicatorul cifră de afaceri în turism pe cap de locuitor, cifră de afaceri și profit net mediu per întreprindere sau procent din populație salariați în turism, unde înregistrează valori mult mai mari decât celelalte reședințe de județ din Regiune. Singurul alt municipiu care demonstrează o

Tabelul 3® Activitatea economică din turism în municipiile reședință de județ în Regiunea Sud-Est, 20179

Oraș i

f Nr. -Ș : Locuitori i

Nr. întreprinderi

l Cifră afaceri (lei) ;

U Profit net :

î;                       j

4                           ’ î

Nnmediu ;

‘ salariat)

i Procentdin ; : populație

■ salariați în > ; turism •

: Cifră afaceri. ■: I turîsm/cap ; ; de locuitor

(lei/loc.). ;

Cifrăafaceri/

Sedie întreprindere ’ (lei/întrepn)

Profit mȘdîuZ^ ; Rată 3e

întreprindere (lel/îritrepnj :

■ ‘

; profit F medie

Brăila

205602

199

104156201

11929186

1239

0,60

507

523398

59946

11,45

Buzău

133645

103

87035915

12200477

902

0,67

651

845009

118451

14,02

Constanța

314936

825

860688832

138056953

7329

2,33

2733

1043259

167342

16,04

Galați

303638

331

174640309

18016080

2120

0,70

575

527614

54429

10,32

Tulcea

87735

130

106842408

17292520

979

1,12

1218

821865

133019

16,19

Focșani

93005

116

60658898

8428574

567

0,61

652

522922

72660

13,90





foto: Cazino Constanța

8 Date disponibile pe pagina de internet a Institutului Național de Statistică, Populația după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie romană și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.

3 Oficiul Național al Registrului Comerțului, date bilanț 2017

Pagina 36 din 40

ANEXA LA

HCLM NR.e£?Â./&>/«)

III. Potențialul turistic al Regiunii Sud-Est, perspective de dezvoltare

  • 111.1. Analiza SWOT

Puncte tari

  • ■ Prezența (Constanta, Galați etc.) și proximitatea de centre urbane importante, în special față de București: cel mai important centru emitent de turiști la nivel național;

  • ■ Accesibilitate (diversitate-rețeaua de transport feroviară și rutieră, aeroport în Constanța);

  • ■ Prezenta a numeroase rezidente secundare în zona de litoral;

  • ■ Patrimoniu cultural material și imaterial bogat;

  • ■ Patrimoniu natural divers și unic;

  • ■ Elemente de patrimoniu cunoscute și promovate la nivel național și internațional;

  • ■ Evenimente culturale recunoscute la nivel național și internațional;

  • ■ Prezența centrelor universitare și de formare profesională cu curriculum în domeniul turismului;

  • > Rezistența sectorului turistic regional în perioada crizei economice.

Puncte slabe

  • ■ Lipsa”identității de marcă turistică a regiunii și lipsa de oferte turistice comune;

  • ■ Lipsa-de strategie sau de mecanisme de colaborare pentru o promovare turistică, comună a patrimoniului regiunii;

  • ■ Lipsă de fonduri pentru renovarea și protejarea patrimoniului cultural și natural;

  • ■ Slaba valorificare a turismului cultural, a ecoturismului și a turismului de sănătate;

  • ■ O frecventare turistică dezechilibrată între Constanța și celelalte județe ale regiunii, dar și probleme comune în toate regiunile, legate de sezonalitate, de venituri slabe la nivel local per turist sau de durata șederii;

  • ■ Rețea rutieră secundară de proastă calitate și lipsa semnalizărilor turistice;

  • ■ Lipsa de structuri de cazare și de alimentație lângă siturile de patrimoniu natural sau cultural;

  • > Lipsa de mână de lucru calificată și necalificată;

  • > Depopularea zonelor rurale;

  • ■ Turism de croazieră slab dezvoltat (lipsa de porturi turistice bine amenajate și probleme de navigabilitate);

  • ■ Diferențe mari în echiparea turistică, particularități sociale și tradiție turistică, nivelul și calitatea forței de muncă între sub-regiunile „Litoral", „Deltă" și „zona de câmpie, colinară și montană" a regiunii, la care se adaugă precaritatea sistemului de transport intra-regional și inter-regional;

  • ■ Absența unui OMD ca structură de coordonare a activității turistice la nivel regional, care să concentreze politica de comunicare a produselor turistice specifice zonelor regiunii.

Oportunități

  • ■ Posibilitatea de dezvoltare a unei destinații eco-turistice regionale unice în România, incluzând zone montane, Delta Dunării, litoralul sau malul Dunării;

  • ■ Posibilitatea de colaborare tematică între județe și crearea de produse comune sau complementare pe turismul cultural, ecoturism, turismul de sănătate și turismul de croazieră;

  • > O piață a turismului rural / de relaxare în natură, turism aflat în plină dezvoltare;

  • ■ Fonduri europene pentru ameliorarea navigabilității pe Dunăre și pentru a moderniza infrastructurile portuare;

  • ■ Crearea unor produse turistice cu un grad înalt de specificitate, bazate pe patrimoniul local natural și antropic: crearea de mărci locale (produse bio, produse bazate pe resurse locale specifice etc.);

  • ■ Interes pentru implementarea unei politici de dezvoltare a infrastructurii de tip modern, inclusiv pentru loT și 5G. Introducerea modalităților de agrement digital: holograme, roboți, VR (finanțări pentru digitalizareîn noul exercițiu de finanțare 2021-2028).

Amenințări

  • ■ Situația geopolitică în Ucraina, dar și în întreg bazinul Mării Negre;

  • ■ Concurența siturilor istorice și arheologice mai cunoscute și mai bine puse în valoare din alte regiuni ale României (Transilvania, Moldova);

  • ■ Scăderea numărului de vouchere de vacanță;

  • ■ Izolarea și rămânerea în afara circuitelor turistice a unei părți mari din patrimoniul cultural, din cauza slabei accesibilități;

> Dezvoltarea ne-sustenabilă a unor zone rurale, prin crearea de structuri de cazare mari și ne-specifice zonei și prin optarea pentru un model de dezvoltare urbanizant,în detrimentul ofertei de turism rural și a autenticității zonei;

  • ■ Adoptarea unei poziționări turistice fără crearea unor produse care să îmbine tradițiile și patrimoniul local și inovația. Rezultat: promisiune turistică falsă sau ne-atingerea clientelelor țintă;

  • ■ Migrația forței de muncă și slaba pregătire a personalului;

  • ■ Blocarea cooperării UE pe culoarul Dunăre-Rin.

  • III.2. Concluzii

Regiunea Sud-Est dispune de o varietate de atracții naturale, culturale si medicale/de wellness, care au potențialul de a deveni experiențe turistice, de interes național si internațional. Analizând datele din Indicele de Competitivitate pentru Turism și Călătorii (WTTC) și domeniile în care România are un avantaj comparativ și potențial de dezvoltare în comparație cu alte țări concurente, coroborat cu tendințele actuale de dezvoltare în turism și „experiențele de vizitare", rezultă că România și Regiunea sunt competitive în plan internațional din perspectiva patrimoniului cultural, turismului cultural si istoric (împreuna cu gastronomia), ecoturismului si turismului rural (natură si aventură), turismului de wellness si sănătate si turismului MICE. în perspectivă națională, rămân competitive și produsele de tip sea, sun, sand și city-break-urile.Resursele pentru formele de turism competitive, atât în plan național, cât si internațional, sunt prezente la nivelul Regiunii Sud-Est. Totuși, pentru a-și concretiza potențialul de dezvoltare turistică, Regiunea se confruntă cu următoarele provocări:

> Destinațiile turistice sunt insuficient dezvoltate si dificil accesibile. Drumurile de acces către destinațiile și siturile turistice sunt inadecvate, sistemul de transport pe cale ferată este necompetitiv, există oportunități limitate de deplasare cu bicicleta și lipsesc informațiile cu privire la serviciile de transport disponibile pentru turiști, panourile informative și signaletica turistică necorespunzătoare.

  • ■ Oferta turistică nu este suficient de matură în raport cu competiția internațională. în ciuda existenței unui număr mare de obiective turistice semnificative, acestea nu sunt comercializate corespunzător, iar posibilitățile de cheltuire a banilor sunt limitate. Acest fapt poate fi cauzat în mare parte de sprijinul antreprenorial limitat și de slaba finanțare acordată sectorului privat pentru cooperare, inovare, modernizare și creare de noi activități și oferte în vederea oferirii de oportunități de cheltuire a banilor. Regiunea Sud-Est și România este încă în urmă față de restul Europei, în ceea ce privește dezvoltarea turismului, iar accelerarea procesului de „prindere din urmă" prin soluții inovatoare și noi modele de a oferi și a consuma experiențe de călătorie, va fi deosebit de importantă.

  • ■ Experiențele si serviciile la nivel regional sunt necompetitive. în măsura în care la nivelul Regiunii există oportunități de a cheltui, de obicei, calitatea ofertelor asociate acestor oportunități este necompetitivă. Există o serie de motive pentru această situație, printre cele mai importante fiind dezvoltarea și gestionarea deficitară a obiectivelor și a atracțiilor turistice, inclusiv comercializarea și conservarea precară a acestora. Mai puțin de 20% din monumentele de patrimoniu cultural se aflăîntr-o stare bună sau medie de conservare, restaurarea lor corectă și prezervarea lor fiind prioritară. Turiștii pot să beneficieze de pe urma unei mai bune capacități de dezvoltare și management al produselor turistice (o prezență digitală mai bună, tururi ghidate în mai multe limbi, tururi digitale, documentare, cafenele, magazine de suveniruri și pachete de tururi pentru destinații aflate în proximitatea locului din România unde au ajuns). Comisia Europeană estimează că mai puțin de 20% din absolvenții de liceu și de facultate aleg să lucreze în sectorul turistic în România. însă, după cum s-a observat, mulți dintre cei calificați pentru sectorul turistic preferă să-și găsească un loc de muncă în străinătate. Migrația e valabilă atât în cazul personalului înalt calificat, cât și în cazul celor cu calificări reduse. Ocuparea în sectorul turismului în România este mai degrabă neatrăgătoare, în mare parte din cauza salariilor scăzute, a lipsei de posibilități de dezvoltare în carieră și a condițiilor de lucru instabile, datorate sezonalității pronunțate din sectorul turistic.

  • ■ Marketingul si managementul turistic sunt deficitare. în absența unor organisme competitive de management și marketing turistic, precum Organizațiile de Management al Destinației, este foarte dificilă poziționarea și promovarea regiunii pe plan internațional și transfrontalier.

    anexa la


    HCLM NR.^yț -6^0


ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN REGIUNEA SUD-

EST

Proiectul Development of Sustalnable Cultural Tourism in the Black

Sea Basin- CULTOUR-BSB, BSB-117

PREȘEDINTE ȘEDINȚA, 00        'ț Ga

1

PIB regional este corespondentul regional al PIB. Produsul intern brut (PIB) este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consumul final efectiv, formarea bruta de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii

2

http://www.adrse.ro/Regiunea/Economia.aspx

3

Date prelucrate din documentul Transportul Aeroportuar de pasageri și Mărfuri, httprfwww.insse.ro/cms/sites/default/files/field/ publicatii/transportul aeroportuar de pasageri si mărfuri in sem1 2018.pdf, pag 35-36