Hotărârea nr. 76/2019

Hotararea Consiliului Local nr. 76 privind aprobarea Documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii pentruobiectivul de investiţii „Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice dinmunicipiul Craiova, aparținând sectorului-Educație”- Școala Gimnazială „MihaiViteazul”


MUNICIPIULUI CRAIOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

HOTĂRÂREA NR. 76

privind aprobarea Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice din municipiul Craiova, aparținând sectorului-Educație”- Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”

Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în ședința ordinară din data de 28.02.2019;

Având în vedere expunerea de motive nr. 24216/2019, rapoartele nr.30127/2019 întocmit de Direcția Elaborare și Implementare Proiecte și nr.32428/2019 întocmit de Direcția Juridică, Asistență de Specialitate și Contencios Administrativ prin care se propune aprobarea Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice din municipiul Craiova, aparținând sectorului Educație”- Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” și rapoartele nr.65/2019 al Comisiei Servicii Publice, Liberă Inițiativă și Relații Internaționale, nr.67/2019 al Comisiei pentru Învățământ, Cultură, Sănătate, Culte, Tineret și Sport, nr.71/2019 al Comisiei de Urbanism, Protecția Mediului și Conservarea Monumentelor, nr.73/2019 al Comisiei Juridică, Administrație Publică și Drepturi Cetățenești și nr.75/2019 al Comisiei Buget Finanțe, Studii, Prognoze și Administrarea domeniului;

În conformitate cu prevederile art.44 alin.1din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată și Hotărârii Guvernului nr.907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;

În temeiul art.36 alin.2 lit.b coroborat cu alin.4 lit.d, art.45 alin.1, art.61 alin.2 și art.115, alin.1, lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală;

HOTĂRĂȘTE:

Art.1. Se aprobă Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice din municipiul Craiova, aparținând sectorului Educație” - Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”, situat în municipiul Craiova, Aleea Arh.Duiliu Marcu, nr.16, prevăzută în anexa nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Se aprobă principalii indicatori tehnico-economici și descrierea sumară a obiectivului de investiții prevăzut la art.1, conform anexelor nr.2 și 3 care fac parte din prezenta hotărâre.

Art.3. Primarul Municipiului Craiova prin aparatul de specialitate: Serviciul Administrație Publică Locală și Direcția Elaborare și Implementare Proiecte vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

9                                       9                   9      ~


CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETAR,

Adrian COSMAN


Nicoleta MIULESCU


S 09 SCĂRI 3 i        $=9.5ănp-

■180 1

JS

0115


14

Î775         1

6465

M

î

S6O5


SPECIFICAȚIE

NUME

S

EMNATURA

SEF PROIECT

Arh Anca TIBAR

PROIECTAT

Arh Anca TIBAR

DESENAT

Arh Anca TIBAR


e-          S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

l“l    CUI RO28322863. Nrord R C J40/4356208 04 2011

Sfr xj           Teiefon/fax *40 021 210 04 03

<BftNEFICIAR

MUNICIPIUL CRAIOVA

NR PROIECT

178218^112018

FAZA PROIECT

DAU.

TITLU PLANȘA

SPECIALITATEA

ARHITECTURA

PLAN SUBSOL - RELEVEU

NR PLANȘA Ae01



—~—i—

36505

*«35

1 1

634

i 2SL1

551

«0

552

838

838

.        276        ah

’»

277 5

1

6465

. 1        247 5

K m 1 * -i

S----

—£—£

,           530

1           230

—XT52----------

-A—

——ia-

-^1—

-A-

-iV-

—-

A M t     tStf t

I

1122 S

_

*1 X

A


---------------------------’

'..............


±000,


P2.1 DEPOZIT


P23

DEPOZIT


P 02 SECRETARIAT


P3O

SALA DE CLASA


P31

SALA DE CLASA


P 33

CAS


P39

SALA DE MESE


P08 CASA SCĂRII


P14 GRUPSAMTAR


P1Z

SALA DE CLASA


eh

CORN SI LAPTE


P19

SALA DE CLASA


±0.00


P20.

CASA SCĂRII


±000


P22 SALA INSTALAȚIE


P24 CABINET INFORMATICA


P40

SALA DE CLASA


P41

SALA DE CLASA


Sg


P 01TERASA

S3K73mp

Pardosea»3 l.tazac torrat

P 02 SECRETARIAT

S=20Wmp

Pardosea»3 Parchet

Perele - Vopstone iavatxa

Tavan * voitor» iavab»


S=1,iarp Pardosea»3 Grese

Perele - Faan» ♦ Vopstone iavabia

Tava*.: Vots.'fcoe iavaNa


S=1,l3mp

Pardosea»3 Grese

Perele 3 Faanta ♦ Vopstone iavabia Tavan3 Vocstone lavabia


S=1.36mp

Pardoseala3 Greș»

Pere» «Faana ♦ Vopstone lavabia Tavan» Vopstone avabia


S=1.37mp Pardoseala3 Greș»

Perete3 Faanta • Vopstone iavabia Tavan3 vopstone lavabia

P 07 GRUP SANITAR S=3.90mp D-u-Xj-u-z-u-d-i *>


P 08 CASA SC ARM

S=18.9t>np

Pardoseala3 Mczac ?.nx

Perete3 Vopsitor» lavabia Tavan3 Vopstor» Uvabia


S38î8mp Pardoseala3 Mozaic Lrat

Perete3 Vopsitor» lavabia Tavan3 Vopsitor» iavabia


P 17 SALA DE PROIECTE

S=50.54mp

Pardoseala - Parchet Pe'e» = Vcpsrtxe avat>a Tavan î Vopstone lavabia

P 18 SALA DEPOZITARE

S=15.52mp Pardoseai 3 Parchet Pere»3Vopsitor» iavabia Tavan 3 Vopstone lavabia

P 19 SALA DE CLASA

S=51.15mp

Pa-dosea» 3 Parchet

Perete = Vopsitor» lavabia Tavan = Vopstor» iavabia

p 20 CASA SCĂRI

S=28.76rr©

Pardoseai = Mozac turnai

Perete3 Vopsitor» tevabia

Tavan-Vopsitor» lavaMa

P21DEP0ZIT

S=10^4mp

Pardosea» 3 Deie mozacate

Perete = vopsi»» ivaMa Tavan 3 Vopstone lavabia

P22SALAKSTALATE

S«1G,78mp

Pardosea»3 Da» rrozacate

Perete3 Vopsi»» fcvabia

Tavan3 Vopsitor» lavabia P23OFPO7TT

S=8.49rp

Pardosea»3 Da» mozacate

Perete3 Vcpstooe avaba

Tavan3 Vopstone lavabia

P 24 CA8MT INFORMATICA

S=52 08mp

Pardoseai - Parchet

Perele3 Vopsitor» lavabia

Tavan3 Vopsitor» lavabia


Sî1.22mp

Pardoseala3 Greș»

Perete3 Faianța * Vopsitor» iavabia Tavan3 Voțstor» ăvatrta


S-1.22>mp

Pardoseala3 Greș»

Pere»3       • Vopsrcne avari»

Tavan3 Vcpsrtone tevabia P 35 WC

S=l.22mp

Pardosea» 3 Greș»

Pere»3 Faianța • Vopstone lavabia

Tavan 3',toț»to(» lavabia P36WC

$=257mp

Pardosea» 3 Greș»

Pere»3 Fj«-a ♦ Vops-tone S'iaWa

Tavan 3 Vopstone iavabia P 37 GRUP SANITAR

S^.OÎmp

Pardoseala3 Greș»

Perete3 Faianța • Vopsitor» lavabia Tavan3 ’.'cpstone tarabă

P 38 CASA SCĂRII

S=34,21mp

Pardosea»3 Moza» turnat

Perete3 Vopsitor» la.aota

Tavan 3'.■opshone ka’vatvLa

P 39 SALA DE MESE

3=49.G3crp

Pardosea»3 Lncteur

Perete3 Vopsitor» la.abia

Tavan3 Vopsitor» iarao»

P 40 SALA DE CLASA

S=49.19rr»

Pardosea»3 Parchet

Perete3 Vopsitor» lavabia

Tavan3 Vopsitor» lavabia


P43

SALA DE CLASA


S=1.06mp Pardoseala3 Greș»

Perete3 Faanta» Vopstone ăvabă Tavan3 Vopsitor» lavabU P11WC

SnlOSmp Pardoseala3 Grese

Perete3 Faianța ♦ Vopstone iavabia Tavan3 Vopsitor» lavabia P12WC

S=106mp Psdoseaia3 Grese

Perete3 Fiara ♦ Vopsitor» lavabia Tavan3 Vcțstorie iavabia P13WC

8=1,06^

Pardoseai3 Grese Perete 3 Farte ♦ Vcpstooe lavabia Tavan3’toțstor» ia.abia

P 14 GRUP SANITAR

S«115&»

Pardoseala3 Grese Pere»3 Faiarto ♦ Vcpstore lavabia Tavan 3Vcț&tDdeia<abia

P150EBARA

S=11,55oip Pardoseai3 Grese

Perete 3 Faatoa ♦ Vopstor» iavabia Tavan3 vcpstooe lavabia

P 16 SALA DE CLASA $=11.Kăp Pardoseaa3 Parchet Perete3 Vopstone lavabia Tavan3 Vopstone lavabia


S^a-rp

Pardoseala3 Date mozaca»

Perete3 Vcpstore i/atva

Tavan3 Vopsitor» lavabia


$»89.80mp Pardoseala3 Oaie rnoztoa» Perete3 Vopsitor» im» Tarar = Vopsitor» lavabia


S=11.44mp

Pardoseala3 Date mozicate Perete3 Vopsitor» iavabia Tavan = Vopsitor» lavabia


M0.58mp

Pardosea»3 Date mozaica» Perete3 Vopstor» iavabia Tavan3 VCțstor» tarabă

P 29 CABINET DRECTOR

S»32,16mp

Pardoseaa3 Parchet Pere»3 Vopstone la«ab» Tavan = '/cpsrtone lavab»

P 30 SALA DE CLASA

SMă.iârp

Pardoseai * Parchet Pere»3 Vopstone la.ab» Tavan3 Vcțstor» larabă


Pardosea»3 Parchet

Perete 3 Vopstone lavabia

Tavan3 Vcpsrtone tevab» P32WC

S=i23mp

Pardosea»3 Gresie

Pere» 3 Faarte ♦ Vopsitor» »vab» Tavan3 Vopstone iavab»


Padosea»3 Parchet

Perele3 Vopsitor» lavabia

Tavan3 Vopsitor» lavabia

P 42 SALA DE CLASA

S^zimp

Pardoseala3 Parchet

Perete3 Vcpstooe lavabia

Tavan3 Vopstone lavabia

P 43 SALA DE CLASA

SM9JJ7m

Pardosea»3 Parce

Perete3 Vcpstooe lavabia

Tavan3 Vopsitor» lavabia P 44 CASA SCARA

S=X,Wrp

Parcoseaa3 Wozac tmat

Perete3 Vopstone lavabia

Tavan3 Vcpstooe avabia

P45 DEPOZIT

SMO^Oap

Pardoseala3 Date moziacate Perete3 Faiara ♦ Vopsfcr» lavabia Tavan3 Vcpstooe iavabia

P46 DEPOZIT

8=5.7911»

Pardoseala3 Date mozacate

Perete3 Vopsitone lavabia

Tavan3 Tcțstorie ăvab»

P 47 SALA DE SPORT

S=50,54tnp

Pardoseai)3 Parchet

Perete3 Vopsitor» lavabia

Tavan3 Vcpstooe »vabă


S=95.50mp

Pardoseaa =Date mozatoate

Perete 3 ^‘opstone lavab»

Tavan3 Vopsitor» lavabia


CCRPB


P46.

DEPOZIT


E33

SALA DE SPORT


CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTANATA: III


Acest desen si informația cuprinsa in el. nu poate fi copiat, re SINESS S R L

i nu va fi fososvt in alt scop decât cel pentru care a fost eia


SUPRAFAȚA UTILA PARTER- 1230 mp

SUPRAFAȚA CONSTRUITA PARTER -1449 mp

SUPRAFAȚA DESFASURATA - 4705 mp


CORP*


FAZA PROIECT D A L I.


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arii Anca TlBAR

î (

PROIECTAT

Arh Anca TlBAR

1 :1OO

DESENAT

Arh Anca Tll



0

L

s

s

5234

s    0

0

a

I

23*         1

3650 5

««5

634

2515       |

236 5    . 43.

561

460

552

B38

.         278         al»

133   L         2775

■ t

'«*»

11

l

———Pr

196      >*J.

247

25.

249

Â

530

.30.

526       .i

>i           2<6

.30.

246

1

247

.30.

246

.31.

240

««K

245

l28»

246

.30,

254

Jo. 92 .  112 .eis’ 1

7

’      11224

t

198    Js

H—

—S5--M-

---ftb

—n—

----fe)

—H—

230

—n—

23b------T

1 2®---

—fn—

2C0

—f 1—

200

—TI-

2-X

—ri

200

—rn

200

—n

200

—n

rr i« t     rftrr

t

222


E1 21.

SALA DE CLASA


Ei 22.

SALA DE CLASA


E1 28 CASA SCĂRI

n

F=

r--

L--------


E1J3

SALA DE CLASA


t:



E1 09, SALA DE CLASA


E11C-

CABINETMEDICAL


E111

CABINET MEDICAL


E112

DEPOZIT LABORATOR


ES CASA SC Afli


El.1.5.

VE3TIAR


tns

SALA CE AC.


■V-an

F   H——

I ■   1

J----------------4


E1 01CANCELARE

SM9Ate

Pardoseato • Parchet

Perete ■ Vcpstone ta>a»

Taran «Vopsitor# tare»

E1 02CASA SCĂRII

S=2944mp

Pardoseala - Mczac turnat

Perete = Vcpstone ia ia»

Tavan = Vopsitor# laraate


S=0.S9mp

Pardoseala ^Grese

Perete • Faanta ♦ Vopsfcne lava» Tavai = Vopstore Ura»


S=0.99mp

Pardoseala - G'esie

Perete = Faanta ♦ Vopsitone lava»

T»«n s vopsfcre lava» E105WC

S=O.99mp

Pardoseala - Gresie

Perete » Faanta ♦ Vopsitone tava»

Tavan=Vopsitor# tava» E106WC

S«,99mp

Padoseaia1 Gresie

Perate= Faianța+Vopsitone tava» Tavan = Vopsitor# l?<a»

E1 07 GRUP SANITAR

S=l0,85rrp

Pardoseala - Gresie

Perete«Faanta ♦ Vopsitone tava» Tavan: Vopsitor# lava»

E1 08DEBARA

S=1.62mp

Pardoseala = Grase

Perete = Vcpstone lava»

E109 SALA DE CLASA

S^7.8&-rp

Pardoseala - Parchet Perete = Vcpstone tare» Tavan = Vopsitor* lava» E1 10CABJNET STOMATOLOGIC

S»15.14mp

Pardoseala - Pahet

Perete = Vcpstone la.a»

Tavan = Vopsitor# lava» E1 11 CABINET MEDICAL

$:15.50np

Pardoseala - Parchet

Perete = Vcpstone ia »a»

Taren = Vopsitone lare» E1 12 DEPOZIT LABORATOR

S=15,02mp

Pardoseala = Grase

Perete: Vcpstone lava»

Tavan = Vopsitone lava» El 13 LABORATOR STIKTE

S=63 9S-rp

Partaseăa = Grase

Perete «Vopsterie lava»

Tavan; Vcpstone lava» E1 14CASA SCĂRII

S=29.35rrp

Pardoseala = Uozac turnat Perete = Vopstone lava» Tavan = Vcpstone lava» E1 15 VESTIAR

S*16,30rp

Pardoseăa = Parchet

Perete = Vopstone Uva»

Tavan = Vcpstone lava»

E116SALAC.EAC.

«3.91«p

Pardoseala = Parchet Perete = Vopsitone lava» Tavan = Vcțs tone la>a»


E1 17 BIROU ADMINISTRATOR

S=1243mp

Pardoseala - Parchet

Perete = Vcpstone la.a»

Tavan; Vopsitor# tava»


S«96.37mp

Pardoseala: Cale rrczacale Perete«Vopsitone lava» Tavan: Vopsitor* lava»


S=8tf*np

Pardoseau = Oate mozacate Perete1 Vopsitone lava» Tavar, = Vopsifcne lava» E1 20 CABINET METODIC

SM9,5Ctrp

Pardosea# = Parchet Perete^ Vopstor# lava»

E1 21 SALA DE CLASA

S=49.56rrp

Pardoseala = Paxhet Perete* Vopsitor# lava»

Tavan = vops.tore lîva»

E1 22SALA DE CLASA

S49.47mp

Pardoseau = Parchet Perete = Vopsitone lava» Tavan - Vopsitone lava»

E1 23GRUP SANITAR

S=10.47mp

Pardoseala»Gresie

Perete ■ Faanta * Vopsitor# Uva» Tavan» Vopsitor# lava»


S»l24mp

Pardoseau = Gese

Perete = Fanata ♦ Vopsitor# lava» Tavan» Vopsitor# lava»


S=1.24mp

Pa-doseaU=Gresie

Perete: Faanta ♦ Vopsitor# Ura» Tavan: Vopsitor» lava» E126WC

S=Wp

Pardoseala = Gresie

Perete = Faanta + Vopsitor# lava» Tavan = Vopsitone tava»


S=l,24ap

Pardoseala = Greș»

Perete = Faanta ♦ Vopsitor# lao» Taran: Vopsitor# lara&lâ

E1 28 CASA SCĂRI

S=35,6!mp

Pardoseala = Mczac turnat Perete= Vcpstone tava» Taran: Vopsitone lava»

E129 SALA DE CLASA

S^9.44rnp

Pardoseala = Parchet Perete ='Vcpstone tava» Ta«n = Vcpstone lavabla

E1 30 SALA DE CLASA

S^9«rrp

Pardoseala: Parchet

Perete: Vcpstone lava»

Taren; Vopsitone tava» £1 31 SALA DE CLASA

S=49,44mp

Pardoseala: Parchet

Perete: Vcp&tooe ava»

Tavan; Vcpstone tava» E1 32 SALA DE CLASA

rarocseaia - rarcnet

Perete = vcpstone ava» Ta«an = Vopsitone lava»


1

15

279          J------

250 5         |

--

659

-PM1—

i

-tr-

—w

V 5

Tf

l

12195

t

Tt

1

-

0

0

0

1 î

0


SUPRAFAȚA UTILA ETAJ 1-1172 mp

SUPRAFAȚA DESFASURATA - 4705 mp


E1 33 SALA DE SPORT S=49.Urp Pardosea# - Parchrt Perele - Vopsfcrie lava» Tavan - Vcțstone ava»

E1 34 CASA SCĂRII

S»31.58mp Pardoseaa = Mazac «urnat Perete - Vopsitone tavatia Tavan = Vcț#torie lava»

E1 35 DEPOZIT SMMImp Pardoseala = Grase

Perete - Vopwone ava» Tavan = Vcpstone lava»

E1 36 SALA DE CLASA S=5122nx> Padoseaia = Parchet Perete ■ v«Mjde lava» Tavan: Vcpstone lava»


S«8Snp Pardosea# = Dale -rozacate

Perete = Vopstone lava» Tavan; Vcpstone ia«a»


CCRPA



--w

I !

612 5_____________________i

s

10 35.

1

DEPOZH

1 1


^4—

—R—

1

--

64«5

rîâ—

—I--

I

293 5

247 5

----------1

T-f----

l

f

970 5

L

2515

1

r ------

L

12225

1

0    s 

0


CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTANATA:


PROIECTANT GENERAL:


PROIECT

CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arti Anca TlBAR

PROIECTAT

Arti AncaTIBAR

DESENAT

Arh AncaTIBAR-^"

1

1 100


SPECIALITATEA



mi

SALA DE CLASA


£210.

BIROU SECRETAR


E211

ARVTVA


E212

DGPQBI


£233

SALA

SPECIALIZATA


EtB CASASCARS


♦700


E215 DEPOZIT BIBLIOTECA


£2.16

BIBLIOTECA


ni


1 li

__za----->

2505       |

-

—«-

-

i

—4^4

126

1—

121Î1--------------

-------1


H0.Kk>

(£23

I

EZZ9

SALA DECLASA

1

SALA DE CLASA

Ka

tet

803

1

1

1


E2 01 SALA DE CLASA

S«49.32rrp

Pardoseau - Parchet Perete = Vopsitor» iavabia Tavan - Vopsitor» «avabia

E202CASA SCĂRI $■29,4400

Pardoseau = Maza» turrat Perete«Vopsitor» teraba Tavan = Vopsit»» avatfa

E203WC S«0.99rp Pardoseăa - Grese Perete - Faanta • Vcpstone iavabia Tavan - Voțstor» tavabta

E2 04WC S=0,99rp Pardoseau « Greș» Perete »Faanta • Vvpstone iavabia Tavan «Vopstone iavabia

E2Q5WC $=099rp Pardoseala «Greș» Perete - Faanta ♦ Vopstone «avatxa Tavan® Vopsitor» tevabia


S=0.99rrp Pardoseau - G-es»

Perete ® Faanta * Vopstone iavabia Tava- = Vopsitor» avataa

E207GRUPSAMTAR S«10,85mp Pydoseaia » Greș» Perete = Faanta ♦ Voțstor» teraba Tavan ® Vopsitor» terabda

E2 08 DEBARA

S«1,62mp Pardoseala® Greș» Perete «Vopstone terabte

E2 09 SALA DE CLASA S=47,86rrp Pardoseala - Parchet Pere»«Vopstone terabte Taran ® Vopsitor» iavabia

E210BIROU SECRETARA $®15,14mp

Pardoseala = Partfet Perete «Vopstone terabte Tavan = Vopsitor» lavabria

E2 11 SALA ARHIVA S«15.50îț) Pardoseala = Parchet

Perete ® Vopsitor» la.aoia Tavan = Voțstor» terabte

E2 12DEPOZIT SALA S»15,(ai®

raroc66a3 - rarcna Perete « Vopsitor» iavabia Tavan «Vcpstone terabte

E213 SALA SPECIALIZATA S«63«mp Pardosea» « Parchet Perete «Vopsitor» terabte T»/an = Vops®ne Uvabia

E2 UCASA SCĂRI

S=2935mp Pardoseau «Mozactomat Perete® Vopsitor» iavabia Tavan « Vopsitor» iavabia


Pardoseau = Parchet Perete «Vopstone terabte Tavan® Vopsitor» iavabia

E2 16BWJOTECA S=33 9tmp Pardoseala = Parchet Perete = Vopstorie terabte Tarai® Vopstone terabia


Pardoseala « Parchet Perete«Vopstone iavabte Tavan «Vopstone iavabia


S=96 37mp

Pardoseala® Daie tnazacate Perete = Vopstor» terabte Ta-ry = •.’opseooe iavahia


Pardoseau = Dae mozaica» Perete ® Vopstone iavabite Tavan «Vcțstor» iavabia E2 20 SALA DE CLASA

Pardoseala «Parchet Perete«Vopstone tevabite E2 21 SALA DE CLASA

$=49 56mp Pardoseau ® Pachet Perete«Vopstore terabte Tarar. «Vopstone iavabia

E2 22 SALA DE CLASA

S=49.47mp

Pardoseala « Parchet Perete = Vopsitor» terabte Taran ® Vopseone iavabia

E223GRUP SANITAR

S=10,47mp

Pardoseau « Greș» Perete = Faanta ♦ Vopsitor» terabte Tavan® Vopsitor» UvabU


S«1,24mp rardcseau - ures»

Perete « Faanta ♦ Vopsitor» terabda Tavan ® Vopsitor» tavabte


$=124«p

Patoseate ® Gresie Perete = Faanta ♦ Vopsitor» terabda Ta.an = Vopsitor» Uvabte


S»U4ap

Pardaeate«Greș» Pere» = Faanta ♦ Vopsitor» teiaba Tavan «Vopsitor»Uvabte


S«l24mp

Pardoseala = Greș»

Perete = Faanta ♦ Vopstone terabda Tavan = Vopstone terabte

E2 28 CASA SCĂRI

S=35,61mp

Pardoseau «Mozactomat Perete«Vopstone terabda Tavan = Vopsitor» terabte E2 29 SALA DE CLASA

S=4944rp

Pardoseau «Parchet Perete ® Vopstne Uvatua Tavan «Voțstor» iavabia

E2 30 SALA DE CLASA

S«49Utp

Pardoseau - Parchet

Perete® Vopstone Uvabte

Tavr ® vopstone iavabia

E2 31 SALA DE CLASA

S«4944Tp

Pardoseala «Parchet Perete «Vopsitor» terabte Tavan«Vopstone tevabte E2 32 SALA LIMBIMOOERNE

S«49.44rrp

Pardoseala«Parchet Perete «Vopsitor» terabte Taran ® Vopstone iavabia



£2 29.

SALA DE CLASA


EZ

CAS SCĂRII


E23O.

SALA DE CLASA


SALADECLASA


E2 33 SALA DE SPORT

S«49.Urp Pardoseau ® Parchet

Perete «Vopsitor» iavabia Tavan • Vopstone terabte

E2 34 CASA SCĂRII $=3l.5&rp Pardoseau «Mozaic turnai Perete «Vopsitor» Iavabia Tavan« Vopsitor» terabte

E2 35 DEPOZIT $«16.41 mp Pardoseau ■ Greș» Perete«Vopsitor» Urabia Tavan « Vopsitor» Uratiia

E2 36 SALA LIMBA ROMANA S=5122mp Pardoseau ® Pa-cM Perete ® Vopsitor» terasa Taran« Vopstone la-abte


Ș=96.85mp Pardosea» = Dale troaca» Perete - Vopsitor» avaba T«an® Vopsitor» larabia


E233

SALA DE CLASA


E2 34J

CASA SCĂRI a


£

E2S

DEPOZIT

1 î


E236 SALA LIMBA ROMANA


aae

-7T-

-R—

i

--

-M»5

—h— i

,™5

247 S

--------1

’ T i 1

f

970 5

{ i

25'5

T T

1

< L

'2225

1

rj---

0

0

s

0


CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTANATA: III


desen si informația cupnnsa m el, nu poate fi copiat reprodus SS S R L

fi folosit m att scop decât cel pentru care a fost elaborat


TITLU PROIECT


CORPA

SUPRAFAȚA UTILA ETAJ 2-1173 mp |

SUPRAFAȚA DESFASURATA - 4705 mp ____


cc«?c

u


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arh AncaTIBAR

PROIECTAT

Arii Anca TI BAR

DESENAT

Adi Anca TIBAR






+3.05

COPERTINA ACCES PRINCIPAL


TERASA NECIRCULABILA


RECEPTOR APA FLUVIALA


CHEPENG ACCES TERASA


RECEPTOR APA PLUVIALA


STRATIFICATE TERASA NECIRCULABILA (s-a intervenit in repetate rânduri pentru remedierea infiltrațiilor, iar straturile au ajuns la nivelul superior al aticului)

HIDROIZOLATIE MEMBRANA BITUMINOASA BETON DE PANTA

PLACA DIN BETON ARMAT


TERASA NECIRCULABILA


COS AERISRE (LEGĂTURĂ CU SUBSOLUL)


RECEPTOR APA PLUVIALA


CORP A


4 PANOURI SOLARE (PREZINTĂ DEFECȚIUNI)


TERASA NECIRCULABILA

CHEPENG ACCES TERASA



ȘCOALA GIMNAZIALA

Sp+P+2E , Sconstr .= 1449mp

STRATIFICATE TERASA NECIRCUCaB


RECEPTOR APA PLUVIALA ■>


+ 10.90


STRATIFICATE TERASA NECIRCUCABILA (s-a intervenit in repetate rânduri pentru remedierea infiltrațiilor iar straturile au ajuns la nivelul superior al aticului)

HIDROIZOLATIE MEMBRANA BITUMINOASA BETON DE PANTA PLACA DIN BETON ARMAT


♦10.90


STRATIFICATE TERASA NECIRCULABILA HIDROIZOLATIE MEMBRANA BITUMINOASA BETON DE PANTA PLACA DIN BETON ARMAT



ȘCOALA GIMNAZIALA

Sp+P+2E

Sconstr.= 1449mp


CORPB


STRATIFIC ATIE TERASA NECIRCULABILA (S-a


TERASA NECIRCULABILA


RECEPTOR APA PLUVIALA


intervenit in repetate rânduri pentru remedierea infiltrațiilor iar straturile au ajuns la nivelul superior al aticului)

HIDROIZOLATIE MEMBRANA BITUMINOASA BETON DE PANTA PLACA DIN BETON ARMAT


RECEPTOR APA PLUVIALA


RECEPTOR APA PLUVIALA


COPERTINA ACCES SECUNDAR


STRATIFICATE TERASA NECIRCULABILA (s-a intervenit in repetate rânduri pentru remedierea infiltrațiilor, iar straturile au ajuns la nivelul superior al aticului)

HIDROIZOLATIE MEMBRANA BITUMINOASA BETON DE PANTA PLACA DIN BETON ARMAT


RECEPTOR APA PLUVIALA


TERASA NECIRCULABILA


CORPC


ȘCOALA GIMNAZIALA


APA PLUVIALA


Sconstr .= 1449mp



CHEPENG ACCES TERASA


RECEPTOR APA PLUVIALA


STRATIFICATE TERASA NECIRCULABILA (s-a intervenit in repetate rânduri pentru remedierea infiltrațiilor, iar straturile au ajuns la nivelul superior al aticului)

HIDROIZOLATIE MEMBRANA BITUMINOASA BETON DE PANTA PLACA DIN BETON ARMAT


+10.90


desen $i informația cuprinsa in el. nu poate fi copiat, reprodus

BUSINESS SRL                                    Zrf(

va fi fcios t in alt scop decât cel pentru care a fost elaborat /«s >


TITLU PROIECT


ICIAR


COPPA


Strada Arh. Dui


SPECIFICAȚIE


SEF PROIECT


PROIECTAT


DESENAT


Arii Anca TIBAR



==*

I




CATEGORIA DE IMPORTANTA: C


GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II


CLASA DE IMPORTANATA: III


NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC


PROIECTAT


DESENAT



SECȚIUNE AA - RELEVEU SECȚIUNE BB - RELEVEU


ARHITECTURA NR PLANȘA Ae06



TEMXUIAEITWOWA «CCRAThACUVCPSEAPE ^RlKGSTBieWJWTSai

CUCA» «X NXS


PARTER


SOCLU TPCUAUEXTEWRA acoarvACL'KPSOPf rt«MO»!ait<WH’$CM CUCWSSfiMXS



ScufOsn»«u«u'ncuM»STcasniMs

POJATEPțSTWTKNBP'O»



1

8

*7

_




o

n

. ..

§

0< N fM

3

O 1;


OM^MteTCfc, CUOKMB


PARTER

SOCLU TBCLAMăEXTWOWA CKWTIWQlVCPSEAPț TE0»X5TtWEJMMXT5a* Ca&*£C»NO«


atic fHvPavau AapUBuavArpeau an0aw>«to’ arMM*a>«n a anat/ aaw «MaM ?“»

TBCUALAEXTHUOSA 0ECORAT5 A cu VOPSEA PE ’ERMOSrTWEWACATS» 3XCWEWZKX tMAPIARE EXTEWGMÎA C*PVC CU «AUTPTfSM>>W C.LCA»KB



ETAJ 2

fOtOUMEXTEftOMA OECOAmACUZPSEAPE TSa»35STEUEtPAW!AT$CM. CUOWECARAIW3UNO-S


1 *°

1

s

[ a



IMFltft EXTEROAPADW PVC CU GEMI TP TESMCPAX CU.0WE ALB

ETAJ 1


PARTER


«MT

SOCLU IEvCLMLAE OECOPATVACU VOPSEA PE *E»«XSTEUEIPANMTSCH


ri

g


PARTER SOCLU TEtCUALAEXTERWiA OECOAATNA CU VOPSEA PE -ERHX^EMEXPAVOATJ»


i3j.cu» ca m>6


SO£MA RJNCTONALA CCRPIR




desen si informația cuprinsa m el, nu poate fi copiau reprodus sau utilizat parțial sau în întregime decât cu acordul scris al S.C. GREEN INESS SRL

nVa 6 folosit in alt scop decât cei pentru care 8 fost elaborat



S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

RO28322863 Nrort R C J4O.'4356rO8 04 2011

TeieforVfax ♦40.021.210 04 03


NR PROIECT


CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTANATA: III


GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II


NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC


CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBL DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE ■ ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL


£• «.'MUNICIPIUL CRAIOVA


ADRESA PROIECT

Strada Arti Duiliu Marcu, nr 16. Județul Dolj, Municipiul Craiova


SPECIFICAȚIE


SEF PROIECT


PROIECTAT


DESENAT


NUME


Arh Anca TIBAR


Arh Anca TIBAR


Arh Anca TIBAR



SCARA


• 1 100


DATA 0ECEM8RIE 2018


1782186112018


FAZA PROIECT

D.A.L.I.


TITLU PLANȘA


FAȚADA PRINCIPALA - RELEVEU FAȚADA SECUNDARA - RELEVEU


SPECIALITATEA


ARHITECTURA NR PLANȘA Ae07


ATIC. (H r*r*nt" mpMr Wn r»tt>tr roMntfm »'MUK«v>itaU ..A”*

'EKUWAEXTEtJOW OOOWTMCUrtKtAPE rEBAESTEMEXrWOCÎCU CUOtfEfiOEMHS



ATIC. IM IWWW * I»P»U» P»«» mnedvw r4P»tr » mu* a> amu a mu m*» «MM


rycuKAExrjțCAW CECOPATNACU MOPSEA PE •ÎRUCSS-țVypAJCATSC* OâOWE CAPWUMX5


B

—1

.. ..


r.    •



rwPUJtt «XTEWWt* DM PVC CU

GEAM TP TWHCPW CU0I» <8


PARTER



TAWJtt fXTEWWU DM P V C C GEAM TP TESMOMK CJlOW« *13


90O.U lEMCJALA ElTEROWA OECOtATtVACliVCPSEAPE TEPMXGTEME-izWSCM CU.WECRKX



rfKUM EirțRGW*

DEOPATMCUVtPSEASț fțPMXSTEWExMMX’SCM OlOWEfOÎKHS


ETAJ2

TENCUM EXTțROUU DKW*TracuvCPSE*rt rț»i»srEUEiw*0*!5(M CU.OW£CMAK0UNP«

...r»


TUPlARt El-rERW* » WC CU se*m tp ’f cutovg


PARTER

SOCW. ÎEKUKA ETEROMU OKOMWAOl VOPSEAI rEBKSSTWEWWUTSCM QAOWfGOMX



CATEGORIA DE IMPORTANTA: C


GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II


CLASA DE IMPORTANATA: III


NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC


desen si informație cupnnsa in d. nu poale fi copiat, reprodus sau ubtaal parțial sau in întregime decât cu acordul sens al S C GREEN NESS S R L.

va fi folosit m alt scop decât cei pentru care a fost elaborat



CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLI DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL



C. GREEN BUSINESS S.R.L.

028322863, Nr <xd R C 340'4356/08 04 2011

Tetefonrtax ♦40.021.210.04.03


NICIPIUL CRAIOVA


178218/5 11 2016


FAZA PROIECT


ADRESA PROIECT

Strada Arti Du iu Marcu, nr 16, Județul Dolj, Municipiul Craiova


DAU


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arh AncaTIBAR

PROIECTAT

Arh Anca TI BAR

DESENAT

Arh Anca TIBARr^-""'


SCARA


1 100


’ DATA

DECEM8RIE 2018


TITLU PLANȘA


SPECIALITATEA


FAȚADA LATERALA STANGA (INTERIOR LITERA *U“) - RELEVEU

FAȚADA LATERALA DREAPTA (INTERIOR LITERA 1F)-RELEVEU


ARHITECTURA NR,PLANȘA Ae08






OK

n

r

s

3

o

Ci


Acest desen s» informația cuprinsa in el. nu poate fi copiat, reprodus s^uxUligat parțial sau m mtreg-.me decât cu acordul scris ai S C GREEN BUSINESS S R L.

si nu va fi folosit m alt scop decât cel pentru care a fost elabora/5<xz----"

PROIECTANT GENERAL:       W K

\V\    S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

1 I CUI RO28322883. Nr ord R.C.: J40/4356/0804 2011 J          TeleforVtax ♦40.021.210 04.03

TITLU PROIECT

CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL

ADRESA PROIECT

Strada Arh. Duiliu Marcu. nr. 16, Județul Dolj. Municipiul Craiova

^Șeficiar

MUNICIPIUL CRAIOVA

NR PROIECT

178218-5.11 2018

FAZA PROIECT

D.A.LI.

SPECIFICAȚIE

NUME       (SEMNĂTURĂ

SCARA

1:100

TITLU PLANȘA

FAȚADA LATERALA DREAPTA - RELEVEU FAȚADA LATERALA STANGA - RELEVEU

SPECIALITATEA

ARHITECTURA

SEF PROIECT

Arti Arca T1BAR          [

PROIECTAT

Arh Anca TIBAR

DATA DECEMBRIE 2018

NR. PLANȘA

Ae09

DESENAT

Arti Anca TIBAR         |\







SUPRAFAȚA UTILA SUBSOL - 355 mp

SUPRAFAȚA CONSTRUITA SUBSOL - 485 mp

SUPRAFAȚA DESFASURATA - 4807 mp




H HIDRANT INTEROR nou umed Q=2,5 l/s, cu furtun plat DN50mm si lungime 20m conform EN 671-2 DISTANTA DE EVACUARE IN CAZ DE INCEN

DIRECȚIE DE EVACUARE


|EI60-C|



|EI90-C|


|ba A1REI901


PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1 ...A2s1d0EI90 USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE PLANSEU BETON ARMAT REZISTENT LA FOC



CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTANATA: III


GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC


Acest desen si informația cupnnsa in el. nu poate fi copiat reprodus sau utilizat parțial sau in întregime decât cu acordul scris al SC. GREEN BUSINESS S R L.

i nu va fi folosit in alt scop decât cel pentru care a fost elaborat



U PROIECT

CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLI DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL

ADRESA PROIECT

Strada Arh. Pui iu Marcu, nr. 16, Județul Dolj, Municipiul Craiova


SPECIFICAȚIE

NUME

W m 1

SEF PROIECT

Arh Anca TI BAR

PROIECTAT

Arh Anca TI BAR

DESENAT

Arca TIBAR "

SCARA

1 100

DATA

DECEMBRIE 2018



WS.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

RO28322863. Nr.ord.R.C 340/4356/08 04 2011 TeteforVfax *40.021 210.04.03


NR PROIECT


178218/5.112018


FAZA PROIECT

D.AL.I.


TITLU PLANȘA


PLAN SUBSOL - PROPUNERE


SPECIALITATEA ARHITECTURA

NR PLANȘA

Ap01



P.Q2

SECRETARIAT



P01

PLATFORMA ACCES


tO.OOj


|5XHfeer'2ț33m


HtoefglJOm


r\z"i


[ m- j



L_ L=3 42 m


PAb* ISO


CASASCA r “

\

L_ _


P3S

SALA DE CLASA


DEPOZIT


522


P22 CABINET «RECTOR


P23

SALA DE CLASA


TRIBUNA


P25

GRUP


IM».            „!_»

-    n

___


P01PLATFORMA ACCES

S=50.73mp Pardoseala = Mozai:i.mat

P 02SECRETAR1AT S?20,8Vrp PadosecW - Parchet Perete ? Votsw Uvaiw Tavan = Vopstorie lavaMa

P 03 GRUP SANITAR

S=9,31mp Pardoseala * Greș*

Perete ? Faurto ♦ Vopstorie laraMa Tavan? Vopstorie lavapia

P 04 CASA SC ARII

S?18,9>np Pardoseala ?Mozac turnat

Perete = Vcțstooe aratra Ta.an = Vopsitor» la.abia

P05HOL $=8.28mp Pardoseala = Mozac turnat Perete - Vcțstooe lavaMa Tavan = Vopsitor» lavaMa

P 06G.S.PERSOANE DIZABILITATI S-4C8mp Pardoseala ?Grese

Perete = Faianța * Vcțstone lavaMa Taran? Vopsitor» IavaMa

P 07 GRUP SAMTAR

S=13,S0mp Pardoseala - Grase

Perete = Faanta ♦ Vcpstooe larabia Tarar = Vopsitor» lavaMa

P 08 SALA DE CLASA

$=50.73mp Pardoseala - Parchet

Perete = VcțstDoe’avatta Tavan 7 Vopstorie lavaMa

P 09 SALA DE PROIECTE S?50,Mmp

Pardoseala = Parchet Perete1 Vcpstorie iavaMa

Tavan = Vopsitorie lavaMa

P10DEPOZTT

S?15,52mp Pardoseala = Grase

Perete = Faanta ♦ Vopstorie lavaMa Tavan = Vopsitor» lavaMa


P 11 SALA DE CLASA

S?51.1&np Pataseaa = Parchet Perete ? Vopstor» lavaMa Taran = Vcpsrtone iavaMa

P12CLSA SCARA S?2O.7fcp Pi-ttaseaa - Mozaic Lrnat Perete? Vopstorie laraMa Tavan = Vcpstorie iavaMa

P 13 SALA INSTALATE S$,71«p Pardoseala = Grese Perete - Faranta • Vopstone iavaMa Tarar = Vopstone IavaMa

P 14 DEPOZIT

SriO.&Tp Patfeeaia ? Greș» Perete ? Vcțstone lavaMa Taran? Vopstorie laraMa

P150EPOZIT $=10.24nv Padcseaia ? Grese Perete = Vcțstcre iaratra Taran? Vopstorie laraMa

P16DEP0ZTT

SMUSBÎp Padoseaia? Grase Perete = Voțstone karaMa Tavan = Vopsitor» lavaMa

P 17 CABINET INFORMATICA S=52.08t?

Pataeata - Parchet Perete7 Vopsitor* lavaMa Taran ? Vopstorie laraMa


Padoseâa ? Date mcuacate Perete7 Vcțstore iavatia Tarar = Vopstane iavaMa


S49.K»rp

Padoseaa ■ Date rozacae Pere» - Vcțstone lavaMa Tarar = Vcps tone iavaMa


S’II.Mmp

Padoseaa ? Date razacae Perete = Vopstorie iavaMa Taran? Vopstorie laraMa


S«30.58re

Pa-Oosea.3 = D3e taxare

Perete7 VopMooe'arabto

Tarar ? Vc<» tone laraMa

P 22 CABINET DIRECTOR

S=32'6-rț

Pardoseala = Parchet

Perete - Vopstorie IavaMa

Tavan? Vopsitor* laraMa P 23 SALA DE CLASA

S?49,45-p

Pardoseai ? Parchret

Perete ? Vcpstooe iaratfa

Tavan ? Vopstorie lavaMa

P 24 SALA DE CLASA

S?49,46mp

Pardoseala ? Parchet

Perete? Vopstorie laraMa

Tavan = Vopsitor» laraMa

P 25 GRUP SANITAR

S>l5j01mp

Pardoseala - Grese

Pere» ■ Faranta ♦ Vopstor* laraMa Tavan ? Vopsitor» laraMa

P 26 CASA SCĂRI

S?34,2imp

Pardoseala? Date irozxcate

Pere»? Vcpstooe laraMa

Tavan? Vopsione IavaMa P 27 SALA DE MESE

S«49.63mp

Pardoseala - Lrcte.fr,

Pere» = Vcpstone laraMa Tavan «Vopstone laraMa

P 28 SALA DE CLASA

S=49,19mp

Pattoseaa7 Parcrtt

Perete7 Vcțe tone laraMa

Tavan? Vopsitor» laraMa P 29 SALA DE CLASA

S?48.95np

Padosesla ? Parchet

Perete? Vopstorie iaraMa Tavan ? Vopsitor» laraMa

P 30 SALA DE CLASA

S?49 2$mp

Pardoseala? Parchet

ref£E - itțSUPB Tavan = Vopsitone la-aWa


P 3'SALA DE CLASA SM8,07mp Pardoseala - Parchet Pere» = Vopton» laraMa Tavan = Vopsitor» laraMa

P 32 CASA SCĂRI

S=3089mp Pardoseala7 Mozaic turnat Perete = Voțstone laraMa Tavan = Vopstor» laraMa

P 33 CENTRALA DE DETECȚIE S=300mp

Pardoseala 7 Greș* Perete = Vopstore laraMa Taran? Vopstorie lavaMa

P 34 SPAȚIU ACUMULATORI S»10,50«>

Pardoseala - Grew Perete ■ Vopsitor* laraMa Tavan 7 Vopstone IavaMa

P 35 SALA DE SPORT S=50.5tap Pardoseala = Parchet

Perete? Vcțatoreiarad ia Tavan = Vopsitor» laraMa


S=95.50mp Pardoseala • Dale mozacaie Perete? Vopsitor» laraMa Taran? Vopstorie i3vaMa



M3      27fy

—-   »r-

1

---------7755—

646 5       ™

--------f

1         247 5

-------r

fT T        ’

1

t       ’

|     m $

T T

1

1-------------------------------------------

«47 8        ■

—1


SUPRAFAȚA UTILA PARTER -1245 mp

SUPRAFAȚA CONSTRUITA PARTER -1482 mp

SUPRAFAȚA DESFASURATA - 4807 mp



H HIDRANT INTEROR nou umed Q=2.5 l/s. cu furtun plat DN50mm si lungime 20m conform EN 671-2 DISTANTA DE EVACUARE IN CAZ DE INCENDIU


USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ

CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE

USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ

CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE

PLANSEU BETON ARMAT REZISTENT

LA FOC


/ PROIECT

-TEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PU DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL

ADRESA PROIECT

Strada Arh. Duiliu Marcu, nr. 16. Județul Dolj. Munidpwl Craiova


FAZA PROIECT

D.A.U.


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arh ArcaTIBAR

PROIECTAT

Arh Anca TI BAR

DESENAT

Arh AncaTI8AR

SCARA

’ 1 :1OO


TITLU PLANȘA


PLAN PARTER - PROPUNERE


SPECIALITATEA ARHITECTURA

NR PLANȘA Ap02




SALACtCLASA


3477 5


L»17.47m


SALA DE CLASA


E1 01 CANCELARIE $M9.32mp Parfcseaia = Parchet Pere» - Vcpstor» lavate Tarar « Vopsitor» lavate

E1 02CASASCARJ

S*29.44fl»

Pardoseala: Mezat turnat Pere» ■ Vopwne kwate Tavan = Vopsone !a vat»ta

E1 03 GRUP SANITAR

S=ML18mp

Pardoseala : &ese Pere» = Faanta ♦ Vopstx» lavate Tavan • Vopsitor» ăvatfa

E1 04 OFICIU S»2,4tep Pardaseaa = Greș» Perete - Faarta ► Vopsitor» lavate Tavan sVopetone lavate

E1 05 SALA DE CLASA SM78SB»

Pardoseala - Patret Pere» = Vopsitor» lavate Tavan - Vopsitor» tavate

E1 06 CABINET STOMATOLOGIC S=15.14mp Pardoseaia- Grese


Perete - VOjstone tavabia Tavan = Votate» tarate

E1 07 CABINET MEDICAL S«15.50mp Pardoseaia = Gresie Perete ■ Vopsitor» Urate Tavan ■ VopS«ne Urate

E1 080EPOZIT S=15,02rnp

Pa-doseaa - Grese Perete - Vopsta» Urate

E1 09 LABORATOR STBNTE S^3,95crp Pardoseala - Greș» Perete: Vopsitor» Urate Tavan: Vopsitor» Urate

E1 10CASASCARI S=29.35mp Pardoseaia» Mozactomat Pere»: Vopsone avate Tavan»Vopsitor» Urate

E1 11 VESTIAR

S»16.30mp Pardoseaia»G-es»

Perete = Vopsitor» Urate Tavan = Vopsitor» Urate

E112SALACIA.C.

S=33.91rrn Pardoseau: Parchet Perele = Vopsitor» Urabia Tavan = Vcps.tr» Urate

E1 13 BIROU ADMINISTRATIV S«12,43«p

rcrxb&M - rarena Pere» ='.topitorie avate

Tavan«Vopsitor» Urate E1 14H0L

$*96.37rm Pardoseaia: Date mozacate Perele = Vopsitor» Urate Tavan :'/op«one avate


S^8,54ffț> Pardoseala: Dale rezata» Perete: Vcps tor» Uatra Tavan * Vopsitor» Urate


E1 16 CABINET METODIC

SM9.5OT Partoeaa = Partfet

Perete-Vcpstonelavatta Tavan = Vopsitor» lavate

E1 17 SALA DE CLASA

S=49,56mp Pardoseaia = Parchet

Perete - tavate Tavan = VopetoneiavaMa

El 18SALA DE CLASA SM9,47mp Pardosealas Parchet Pere» = Vopsitor» tav»ia Tavr: Vopsire tevabia

E1 19GRUP SANITAR S=15.01mp Pardoseala' Grese Perete - Faara ♦ Vopsitor» lavate Tavan « Vopsitor» taraba

E1 20 CASA SCĂRII

S=35.61rnp Pardoseala = Mezat tomat Perete = Vopsitor» Urate Tavan :Vops«r» lavate

E1 21 SALA DE CLASA Ș=49.44«p

Pardoseala = Parchet Perete = Vcțstone lavate Tarar = Vopsitor» Urate

E1 22 SALA DE CLASA

S^49.44mp Pardoseala = Parchet Pe»» = Vopsitor» taiate Tavan«\to>ps«ne iavate

E1 23 SALA DE CLASA

S=4944mp r<ucst&a - rarcna

Perete = Vcțstr»iavate Tavan s Vopsitor» Urate

E1 24 SALA DE CLASA

SM9.447P Pardoseala - Parchet Perete : Vopsite» lavate Tavan = Vopstone lavate

E125 SALA DE SPORT

S=49,44rtp Pardoseala - Parchet Perete = Vcpsfcrie lavate Tavan=Vopsite» Urate

E1 26 CASA SCĂRI

S=3158ap Pardosea^1 Mezat Leat Perete1 Vopsite» Urate Tavan :Vops«one lavate

E1 27 DEPOZIT

S»1«,41«p

Pardoseala = Grese Perete = Vopsitor» tavate Taran: Vopsitor» Urate

E1 28 SALA DE CLASA

S=5122mp Pardoseala - Parchet Perete = Vopsitor» Urate Tavan: Vopsitor» lavate

E129HOL $4U6ap Pardoseala « Mozac turnai Peretes Vopseorie Uvabia Tavan «Vcpsilor» Urate


L«3S6ml


►350


LEGENDA:


E124

SALA DECLASA


SALA D€ SPORT I


,L


P26 CA$A SCARA


-IM «SJL


247 5


1242 5




EI60-C|


|EI90-C|


|baA1REI90|


H HIDRANT INTEROR nou umed Q=2,5 l/s, cu furtun plat DN50mm si lungime 20m conform EN 671-2 D|StANtA de EVACUARE IN CAZ DE IN

DIRECȚIE DE EVACUARE

PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1EI180 PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1.. A2s1dOEI1 PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1.. A2s1d0EI60 PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1 ...A2s1 dOEI9O

USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE PLANSEU BETON ARMAT REZISTENT LA FOC


TITLU PROIECT

CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arh Anca TIBAR

PROIECTAT

Arh Anca TIBAR

DESENAT

Arh Anca TIBAR

SCARA

1 :100


riă^FICIAR

MUNICIPIUL CRAIOVA

NR PROIECT

178218/5 11 2018

FAZA PROIECT DAU.

TITLU PLANȘA

SPECIALITATEA

ARHITECTURA

PLAN ETAJ 1 - PROPUNERE

NR PLANȘA Ap03




f'->”                  HP.V3W

EHS

SALA DECLASA

WJ

RIS

GRUP SANITAR



£221 SALA DE CLASA


E222 SALA DE CLASA


SALA DE CLASA


E2 01 SALA 0E CLASA

S=4932np Pardoseala = Parchet

Perete» Vopsitor» lavatria

Tavar = Voc&tone iava&a

E202CASA SCĂRI

S=29.44n:

Pardoseala »Ucizactofflat

Pere» = Vopertone lara&ia

Tavan »Vopsitor» lavatria


S*16.1«mp

Pardoseala = Greș*

Perele = Faan la ♦ Vopsire iavatte Tavan«Vopsitor» Uvat»a

E2 04 OFICIU

S»2.40rp

Pydo^eaB» Greș»

Perele ■ Faarte • Vops tone lavafcia Tavan = VopMone lavaMa

E2 05 SALA DE CLASA

SMTCGmp

Par&seia: Parc*et

Perete»Voțstor» lavaMa

Ta«an = Vopsitor» ia«aWa

E2 05BIROU SECRETAR S*1$14mp

Pardoseala = Parchet


E2 07 ARHIVA S=15,50np Pardoseala = Parchet Perete = Vopsitor» (avat*ia Tavan - Vopstone lavaOia

E2 08DEPO2T S=14,80n» Pardosew - Grese Pere»»Vcpstone lavaMa Tavan = VopstoneiavaMa

E2 00 SALA SPECIALIZATA

Ș=EB&3rnp Pardoseala = Parchet

Perete = Vcp9tor>eia.a0ia Tavan = Vopsitor» lavatria

E2 10CASA SCĂRI S=29 35mp Pardoseala’Mozacunat Perele = Vopsitor» lavatria Tavan = VopstonelavaMa

E2 11 DEPOZIT B8UOTECA S=16.25mp Pardosea» - Parchet Perete = Vopsitor» levata Tavan »vcpstone iavabia

E2 12 SALA LECTURA

S=35.28rv Pardoseala» Parchet Perete = Vcțstone iavatxa Tavan = Vopsitor» toaUa

E2 13 BIROU ADMINISTRATOR S»12.74rnp Pardoseala»Parchet

rțfec - • .»/> C’# JYdC* d Tavan» Vopsitor» laratrta E214H0L

S=96,l3mp Pardoseala» Dale mczacate Perete» Vopsitor» iavabia Tavan» Vopsitor» iavat*


Pa§oS = Datemwacae Pe-ete = Vopsitor» lavabla Tarar = Vopstone iavabia



E216 SALA OE CLASA

S=4S.50rp

Pardoseala = Parch«

Pere» - vof&one ava&a

Tavan» Vopsitor» lavabia

E2 17 SALA DE CLASA

S=49,56mp

Pardoseala»Parchet

Perete »Vopstone lavatria

Tavan = Vopsitor» tarata

E2 18SALA DE CLASA

S»49,47n»

Paooseaa»Ptfcr»’

Perete»Vopswe avadia

Tavan» Vopsitor» lavaNa E2 19GRVPSAMTAR

S»15,01irp

Pardoseala=Gtes»

Perete = Faanata ♦ Vopsitor» iavabia

Tavan»Vopsitor» lavatria E2 20CASA SCĂRI

S»3568mp

Pardoseai» - Mezat tmat

Perete = Vopsitor» iavabia

E2 21 SALA OE CLASA

S=49 44mp

Pardoseala»Pachet

Perele» Vopsitor» tavatfe

Tavan» Vcpstone iavabia

E2 22 SALA DE CLASA

S=49«7p

Pardoseala = Parchet

Perete = Vopsex» iavabia

Tavan» Vopsitor» lavatria E223SALA DE CLASA

S»49 44mp

Pardoseala - Parchet

Perete» Vopsitor» lavatria

Tavan»Vopsitor» lavatria

E2 24 SALA UM8I MODERNE

S»49,44mp

Pardoseala»Parchet

Perete = Vopsitor» iavatea

Tavan»Vopstor» lavatria

E2 25 SALA DE CLASA

S»49,3imp

Pardosea» Parchet

Perete»Vopstone avabia

Tavan»Vopsitor» lavatria E2 26 CASA SCĂRI

S»31 56rrp

Pardoseala »Mozac turnat Perete »Vopstone lavatria Tavan» Vopsitor» lavatria E227DEPOZJT

S»l6.81rrp

Pardcseaa = Greș»

Perete» Vopsitor» lavatria

Tavan »Vopstonetevat)ia

E2 23 SALA UMBA ROMANA

S»5122mp

Pardoseala» Parchet

Perete = Vopsitor» lavaMa

Tavan»Vopstor» lavaOia E229H0L

S=96,85rp

Pardoseala»Da» moaca»

Perete » Vopstone UvaOfe

Tavan»Vcțstone larabia


LEGENDA:



H HIDRANT INTEROR nou umed Q=2,5 l/s. cu furtun plat DN50mm si lungime 20m conform EN 671-2 DISTANTA DE EVACUARE IN CAZ DE INCENDI

DIRECȚIE DE EVACUARE


|EI60-C


|EI9O-C


|ba A1RE>90|


PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1EI180

PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1...A2s1

PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1...A2S1

PEREȚI REZISTENTI LA FOC A1...A2s1

USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ

CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE

USA REZISTENTA LA FOC PREVĂZUTĂ CU SISTEM DE AUTOINCHUDERE

PLANSEU BETON ARMAT REZISTENT LA FOC


ÎB

IL



3015

i

—,-------------

OTOS

f          f 7---------

1 251»

■v-T

1

1242 5

<

■■ <

1

Icîl

Ic3

k ra        t

—V

>31



S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.


TITLU PROIECT

CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL


MUNICIPIUL CRAIOVA


NR PROIECT


17821815 11 2018


FAZA PROIECT

OAL.I.


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arh Anca TIBAR

PROIECTAT

Arh Anca T18AR

DESENAT

Art AncaTlBAR

SCARA

1:100


TITLU PLANȘA


PLAN ETAJ 2 - PROPUNERE


SPECIALITATEA ARHITECTURA NR PLANȘA Ap04



+3.05


COPERTINA ACCES PRINCIPAL


TERASA NECIRCULABILA


Ț(


RECEPTOR APA PLUVIALA


CHEPENG ACCES TERASA


RECEPTOR APA PLUVIALA


TERASEI


STRATIFICATIE TERASA NECIRCULABILA

HIDROIZOLATIE 1 STRAT+ADEZIV STRAT DE DIFUZIE

SAPA ARMATA. PLASA SUDATA, 5 CM POLISTIREN EXTRUDAT IGNIFUAT, 20CM. Bs2d0 BARIERA CONTRA VAPORILOR

STRAT DE DIFUZIE BETON DE PANTA PLACA DIN BETON ARMAT


TERASA NECIRCULABILA


COS AERISIRE (LEGĂTURĂ CU SUBSOLUL)


♦ ■

RECEPTOR APA PLUVIALA


VAPOR'


TERASA NECIRCULABILA

CHEPENG ACCES TERASA


ȘCOALA GIMNAZIALA

Sp+P+2E

Sconstr.= 1482mp


ȘCOALA GIMNAZIALA CORP

Sp+P+2E ’ rassu Sconstr .= 1482mp


RECEPTOR APLA PLUVIALA


STRATIFICATIE TERASA NECIRCULABILA

HIDROIZOLATIE1STRAT+ADEZIV

STRAT DE DIFUZIE

SAPA ARMATA, PLASA SUDATA, 5 CM “fu^vSor. POLISTIREN EXTRUDATIGNIFUAT, 20CM, Bs2d0

BARIERA CONTRA VAPORILOR

STRAT DE DIFUZIE

BETON DE PANTA

PLACA DIN BETON ARMAT


RECEPTOR APA PLUVIALA


VAPORI


TERASA NECIRCULABILA


+3.05


COPERTINA ACCES SECUNDAR


SCHEMA RJNCTOW4A CCRPIW


CORP o


CORPA



STRATIFICATIE TERASA NECIRCULABILA

HIDROIZOLATIE 1 STRAT+ADEZIV

STRAT DE DIFUZIE

SAPA ARMATA, PLASA SUDATA, 5 CM

POLISTIREN EXTRUDAT IGNIFUAT, 20CM, Bs2d0 BARIERA CONTRA VAPORILOR STRAT DE DIFUZIE BETON DE PANTA PLACA DIN BETON ARMAT


RECEPTOR APA PLUVIALA

/ \


De ELECTOR DIFUZIE VAPORI


TERASA NECIRCULABILA


Sconstr.= 1482mp



111.23-------------

MS

277$

M6$

9$1


CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTAN



GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC


TITLU PROIECT

CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL

ADRESA PROIECT

Strada Arh. Duiliu Marcu, nr 16, Județul Dolj, Municipiul Craiova


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Am Anca TIBAR

PROIECTAT

Am Arca TIBAR

DESENAT

Arti Anca TIBAR

SCARA

> 1:100



sau in întregime decât cu acordul scris al S C GREEN

Âr7      S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

X>/      CUI RO28322863. Nr ord R C 440/4358/08 04 2011

Telefon/fax*40 021.210.04.03

BENEFICIAR

MUNICIPIUL CRAIOVA

NR PROIECT

178218/5112018

FAZA PROIECT

DAL.I.

TITLU PLANȘA

PLAN TERASA - RELEVEU

SPECIALITATEA

ARHITECTURA

NR PLANȘA Ap05


SORTDMTAfLAZMCATA iCPSUMCUPtUCTCSTATC GRC6AE0IW


I«*A>JAREALLUNUCUGEAMTP TERMCPW -CW-f. CULOARE A.B


•£C.UlACEa»»rwF*UWX SPK1U bvsCSSXPl POETREX EM>*M>TG»lKAriSOl OAOUEH8


TERMOKEATEOMPOSTREh EXW>T I5CV-WUVIASXIU



•iWOeOUTE ISTRAT.«EZr.-

STRAT 0EDEU2E

SAPAAfMA’APlASASJJAU 5CM POjSTREM&TRjQAT EWUAT, 2XMO»»S-S2J5 SARERACCKTRAVFPCRRCR


SORT DM TA81A2TCAU VtfSTR M CÂMP EIKTPOSUX GBXAEOTMV


<P5K».’GU’E DM VATA UMRALA (WALÎCA Oai A1A2+1.40


UAMCWEXIA tAVA ^4GP.XUT*$vCPS.'-4


£2 21

SALACECLASA


£121

SALA DE CLASA


E202 CASA SCĂRI


STRAT FCATț PARQOSEAA CAUVOUjCA’I

SAP* K E<3A.iAR= FUCASTCM ARMAT a CM


STRAUO'E WDOEKA QAlfMGIACATE SAP* DE EGAJiLARS juca 8EKx armat acu


5IRA1FC*’E PA-DCStKA

DWUOEAJCATE SVADEEGHiZARE PlACAKT'XMMkT acu


£2.22

SALACECLASA


£122

SALA DE CLASA


5TRATFCATE PAFECEEAU

SANKKAl®»

FUCARTOvARMi* 25CM


P2$

SALA DE CLASA


STAT» CATE PARDOSEAU PAROET SAPACEfOUURE PJC*eE’»A=!M»T a CM


IMPURE HUMMU Ol GEAM TP TRMCPAhUME. CU.OWE HS


JMI

TKUAA KCCRATWAPt MW CE 5p*au MW s sxs: pasra» E»*'CMCWJ3Aryai CU.CARE KCEWi’OOC


TAMFVRE KUMMU CU GEAM TP ’IRMCPAMIX CU.WE A.B


HSMO-XtATE CM MU MMERALA

MȚALrC*Q»*l*2-»1dO


TAMFURE ALUUNU CU GEAM Ip IWMCPANlOWE. OROARE *18


GLM’ASIA


CORXMBT^Fțiasr’A

•tWCCUIEDMPCUSTWl fJT.CAl 15CAMEMCWIASOO.U


SECȚIUNE BB


statfcate pwxstM


PAKJET

S*P* D: EGAD2ARE


E2 22

SALA DE CLASA


E2 23

SALA CE CLASA.


E224

SALA UMBI MODERNE


£2.26 CA$A SCARil


STIWfKA E PARDOSEAIA GRESE

SAFACE EGAUA/E


UAV OMXI* TEA'rt ?x'o.4ix*ttM*svoP$n*


£228

SALA LIMBA ROMANA


STRA’FCATE WX&MA PWOET SAPACEEGMUARE


££28

SALACECLASA


FRAIFCt'e PASOC&KA

PAKrt-$*P* De EGAU/ARE


££22

SALA DE CLASA


E£23

SALACECLASA


£124

SALACECLASA


El25 SALA DECLASA


£126 CASA SCĂRII



SORT DM UfLA ZMCATA KPSTAhCMPaKWATC. GPCEM01W


IțRMO®XATE » VRU MMERAIA SÂZMTCÂâMlAWQ-EUO


IAMPLARt AIUMMJ CU GEAM tP ’ERMCPAV .Oft-E OROARE KB OAFTAOA


IKUKADEOWAINAPțUW» sr*au t»ve » 5%roir ra.smt» EiPMCAT «MUGAT '5<M ORGA» S« PK'OC


TAMFURE 4UNKU CU GEAM Tp 'ERM0PAN lOWE OROARE *18



P.28

SALA DE CLASA


P29

SALACECLASA



P 35

SALACESPCRT


PARTER


P30

SALACECLASA


P32

CASA SCĂRII


SJQ

SUBSOL


Acest desen st informația cupnnsa in el. nu poate fi copiat. BUSINESS S R L

si nu va fi folosit in alt scop decât cei pentru care a fost



CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL



ADRESA PROIECT

Strada Arh. Duiliu Marca, nr. 16. Județul Dolj. Municipiul Craiova


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arh Anca TIBAR

PROIECTAT

Arh Anca TIBAR

DESENAT

Arh Anca TIBAR



DATA

DECEMBRIE 2018


GUHA3U


TtRManXATE 0M VATA MNERAU âttkTCACMMAi^ioO


'.UPUfit AUMMJ Ol GEAM TP •tWCP*lOw£.CUQi«MB



KRoosnMPoawm


I sau in întregime decât cu acordul sens al S C GREEN


S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

CUI RO28322863; Nr ord R C 340M356/08 04 2011 TeleforVfax+40 021.210.04.03


BENEFICIAR


NR PROIECT


MUNICIPIUL CRAIOVA


TITLU PLANȘA


SECȚIUNE AA - RELEVEU SECȚIUNE BB - RELEVEU


178218/5 112018


FAZA PROIECT


DAU


SPECIALITATEA


ARHITECTURA NR PLANȘA


Ap06



SORTCWTAaAZlCATA zys-AHCAMPEi£CT«fl6TArc

GR0SM5TW


TICLUIA OECCRATTW Fț U*SA a snauiltc 9 9JKFT Fa<STR£N yWACATGNFJMT’SCM, OACWS »ER» «A SK


"AltfVAț TVM>MlO*f.CUOMSAU


TMFVWE AUUMU CU GEAM Tf lEfiMCMN lOUFE CUOUEUR


TKUMlA *RJUTAt*«35&r; FE MASA CE swaue»'<o&sxr-paeRtx yfwocGVF.wtsat a*C*SE«âO£WLaS



J

1

r


CC*1RTK*8fTCK

vyst* OROARE «a R*«C STÂLP UETALC


"WA 06 WTKTț OM Mii C€ 8ETCM ai rostir impuite cu «osie a ar* s OCATțPț STRAT C€M5P UCU


ETAJ 2

TECLWA OEOCMTIW PE MAM a $»av a»K s supau pa etov EaPMCMT GA^.GAT 15CX VOPSEA CUCUtt VERCERAL6C25


•AMPJAE «LUUAftl CU GEAM TF •EFM>AAl<X CUMASKB


TEC1MA ARMATA >*J 5>| «E MAS* 06 SPAOU&H0 9 SLPCRT PO.GTWM WAMMT CM U«T 1$CM VOPSEA ClAOARE VERSE PA «25


SOOUTECWLACECORArvA

CE SPKUI F» •« S SLW Pas-REM 6APAMM’ KMUMT ÎS CM VCPSEA CU W» .țRtf PAL «25


.——

IM




CATEGORIA DE IMPORTANTA: C


GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II


CLASA DE IMPORTANATA: III


NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC



tCUAU «COSA" VA PE MISA CE SP*au 8» HO 9 SUPORT Pa6Tfi£M WAMDATKMUMT15C* VOPSEA CUIOWE VERDE RAL K25


ETAJ 2 TEOWAOECORATVAFEMAMCE SPAOu frHO 9 SUPCR r Pa 6T KM DPNOATCWUGATISCM .OPSEACUOUE VERDE RAL 8825


TECUKA ARMATA ț* J.50» PE MAM CE SWttU bHO 9 SPORT PaSTKM 6A7*MMTC»I.GAT1$C>A VTOEA ClUMM VtJ« RAL K25


PARTER

SXUITECUALA CECORATNA PE MAM OE SP*au 8»HC 9 SUPORT PaSTR»

EXPAMMTiCMl<MT’5CM VOPSEA CJACM» RAL «25


desen si informația cuprinsa in e<. nu poate fi copiat, reprodus sau țjzat partal sau m întregime decât cu acordul sens al S C. GREEN NESSSRL va fi folosit in alt scop decât cei pentru care a fost elaborat


CREȘTEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PU DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL



S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

CUI RO28322883; Nrord R C J40.-4356.08 04 2011

Teieforvtax+40 C21.210.04.03


MUNICIPIUL CRAIOVA


178218511 2018


FAZA PROIECT


ADRESA PROIECT

Strada Arti. Duiliu Marcu, nr 16, Județul Dolj, Municpiul Craiova


SPECIFICAȚIE


SEF PROIECT


PROIECTAT


DESENAT


NUME


Art Anca TIBAR


Art Anca TIBAR


Art Anca TIBAR


DAU


SEMNATUR^ SCARA



1 100


DATA DECEMBRIE 2018


TITLU PLANȘA


SPECIALITATEA


FAȚADA PRINCIPALA ■ RELEVEU FAȚADA SECUNDARA - RELEVEU


ARHITECTURA NR PLANȘA


Ap07


9xrof<-«uzftCAu VCPSTTA N CAVP aKTMSMTC ssosufon*



TKUWA 0ECCRA1IU Ff 1HSA Of s«aue»M! s suPCfir ra.tsrfsx WAvy OtfuGAT ÎS CM. VCPSEA UrjMFSKXSPAICa)


ETAJ 2

TECWLAtfCCfUTT/APf AUSACt ȘPACLU fs'45 S SuPCAT P0.5TR& £>PA<£ATCWUMTt5ai VOPSEA CU.MK V«Cf PÂ W25


' UStV-f MUMMJ cu «au rp

16-VCPXN lOW-t OAOWS MB


• XVFVAf MUU w CU C£AU TP rrum «LOrt. cacAR- au


TKU'XA ARMATA fKSXhl fț IUM $pAaua»wssuw«xtSTs» EPASMT GtfUGAT15 CM tCPSEA CUCURfjfWRX.1300

PARTER

SOCLU TECUMA XCOWMAPf 5WA «SPMUJBjMO 9 SUPORT POUSTF& EWAHMT CKfUGAT 15CU. XPSfA olmrs vyaM. «m


*SUATAf*i.5ta|K«AMCf

SMaueca9$u=»Trcusn«M fXzAVW OM UG»115 CU. >CPSaCUM5JS«K«.>M








FAȚADA LATERALA DREAPTA (INTERIOR LITERA "U")



ETAJ 2

TECUMLAOKCRAWAPEHISACe SPAau ESVJ09 SXRT POUSTPEX EIPAWAT GSflCAT '4 CM, VOPSEA C.lCARE VW0€ 3325


TAUrLARE MUWOJ CU GEAM TP TÎRMCPAV10W4 CULM» MB


1AM<AttAUKNUCUGEAMTP TEJȘJCPAX LOW-6. CUCWf MB


TECU-MA WM*TAf*35&r;PE ULMCf ȘPACLU SSXR'PaSTREN £ÎCPAMlAll&tfjGAT-5CM CUMAS KGE RM1003

PARTER

SCCLUTEOMiA OECOATWAK MAS» K spaclp șypcwr pacrwi EXPWMTfâvflXATISCM CULCARE «EKft®5 -«¥,


TECUXA ARMATA .J«35&i)?tU«S»C>E

ȘPACLU fcMO 9 SLPORT POlSTP&l expammtgmfumtiscm

XPSEACLLMREKKf RAL »3®

PARTER

9CCLU.TECWLACtCCRA1WlPEHL$A

X ȘPACLU Ea'«93LPCRTP0US1 REN ÎWACATGWUMTISCU.

XPSEA CULOARE VERCf PA 932S




desen st informația cupnnsa in el. nu poate fi copiat reprodus sau utilizat parțial sau in intregime decât cu acordul scris al S C GREEN SINESS S R L

va fi folosit m alt scop decât cel pentru care a fost elaborat



S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

UI: RO28322883. Nr.ord R.C J40M356/M.04 2011

Teiefon/fax*40.021.210.04.03


CCRPA


CORPC


PROIECT

REA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PU MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL

ADRESA PROIECT

Strada Arh. Duiliu Marcu, nr. 16, Județul Dolj, Municipiul Craiova


MUNICIPIUL CRAIOVA


NR PROIECT


178218/5 112018


FAZA PROIECT

DALI



CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTANATA: III


GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II

NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC


SPECIFICAȚIE


SEF PROIECT

PROIECTAT


DESENAT


NUME


Arh Anca TI BAR


Arh Anca TIBAR

Arh Anca TI B^R^,



-'DATA DECEMBRIE 2018


TITLU PLANȘA

FAȚADA LATERALA STANGA (INTERIOR LITERA V) - RELEVEU

FAȚADA LATERALA DREAPTA (INTERIOR LITERA “U") - RELEVEU


ARHITECTURA NR PLANȘA Ap08


SORTORTAftAZNOATA VCPSTA K WF clECTPCGTATC SROSitCiVU


FAȚADA LATERALA DREAPTA



TKUXA KCCftATf, A sț MASA [ț S?Aft'J3»'iC9$lKRTPasrRț\ EAPAMMTK>tf.«jAT’OCM VOPSEA CUlOAtt KCE. PAL W


1AW»JM AlbMW CU GEAM IP rea*CPAviCw£iRA'&xo C.IMKA.8


rsawiA *awt* «=3sm fț uks* a swau f»'<f s arar pasrittN WX'C*TGNfWT15CM wysuajuwsKOfRA-ax


PARTER

SOCLU TECWLAC€C0R»O*A PE MASA «ȘPACLU 9f4>SSX*ÎP0UȘT«X EAPAPOATGUPUGATHOM. XPSEACUCK=£5»aR*L6C0


SC«T»Î*&AZACA'A

VCPStTÂ N CAAP ELECTKS’ATC

txswjruv


TAtfVW XlMMJ CU GEMI TP TEMCPAN lOWi CUCK*£ *48


TAMPIAWALUWHJIU «AM 1P its«CPAsic:A'-ErR;xaxe CUOWĂCPl


rAJPlAW*tCVM*CUC£*UTP TERvoPAvCarrtwxsi’xa CUOWEGft


FAȚADA LATERALA STANGA




u

r


II

H

I           IIS        511


H


TROTuW 06 PWTKTf 0* C*U « KTCK CU RC6IURIMFUITE CU MAST1C î£ 8KM 9 POZ*KP£ STRAI «K5FW CU


CORPC



-


=

1



racrjw« moTEcrt » ixe k betom

CU RCSrjUIMlurț CU ÎKSX K 8TTUU 9 POZATE PE STRAT DțX$f> » CM



CORP A



SCHEMA FWOTWALACOfifVR!



CATEGORIA DE IMPORTANTA: C CLASA DE IMPORTANATA: III


a



■ wpjjî kumnu cu Gtui rp TI»M3PML0*£. C.I.OAEK8


tECUWLA ARMAT* J Sn| PE MASA Of ȘPACLU B»M) 9 SXPT POL 6TWX D7AMMT OPIXAT15CU. >CPSEA CLACARE .ERSE R*L K2S


PARTER 9XIU.TKWIA Of CCFAir.A Sț IMS* :« jpao.u e*\£ 9 sxpt pasTREv E»AM»T CKPUGAÎ 15 CU. VOPSEA CUCWf »țROf RAI £C3


uwa«r*rav* TtnKMS&NUTASnCPSIT*


TECWLA OKWATT. A PE MAS* OE ȘPACLU BiMO 9 SXRT FO.5TKX f>PA'£ATGNfO”5CV.

VOPSEA CLACARE 8f£t RAL W





GRADUL DE REZISTENTA LA FOC: II

NIVELUL DE RISC LA INCEDIU: MIC


r AUFURE AIUVMJ Cj GL*M TP TCSMOPJW lO*E CUIWS *48



Acest desen si informația cuprinsa in el. nu poate fi copiat. reprodus sau utilizat parțial sau m întregime decât cu acordul scris al S C GREEN BUSINESS SRL si nu va fi folosit in alt scop decât cel pentru care a fost elaborat



S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

CUf: RO28322863. Nr ord R C.: 340/4356*08.04 2011

Telefon/fax -40 021 210.04.03


U PROIECT

STEREA EFICIENTEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR MUNICIPIUL CRAIOVA APARTINAND SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL

ADRESA PROIECT

Strada Arh. Duiliu Marcu, nr. 16, Județul Dolj, Municipiul Craiova


NR. PROIECT


178218*5 11 2018


FAZA PROIECT

DALI.


SPECIFICAȚIE

NUME

SEMNĂTURĂ

SEF PROIECT

Arh Arca TiBAR

t   1—

PROIECTAT

Arh Anca TIBAR

-

DESENAT

Arh Anca TIBAR



SCARA

1 :100

DATA


TITLU PLANȘA


DECEM8RIE

2018


FAȚADA LATERALA DREAPTA - RELEVEU FAȚADA LATERALA STANGA - RELEVEU


SPECIALITATEA

ARHITECTURA

NR. PLANȘA

Ap09


DOCUMENTAȚIE TEHNICA

AUDIT ENERGETIC

Creșterea eficientei energetice a clădirilor publice din Municipiul Craiova apartinand sectorului Educație -Școala Gimnaziala Mihai Viteazul,

ELABORATOR:

GREEN BUSINESS SRL

Str. Dezrobirii 45, sector 6, București, Romania

Tel/Fax: 021.210.04.03

Auditor Energetic : DUMITRESCU FLORIN CĂTĂLIN

Data elaborării Raportului de Audit Energetic : Decembrie 2018

The future starts nowl


FOAIE DE CAPAT

TITLU PROIECT: "Creșterea eficientei energetice a clădirilor publice din Municipiul Craiova apartinand sectorului Educație - Școala Gimnaziala Mihai Viteazul "

OBIECTIVUL: ȘCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZU, Strada Arh. Duiliu Marcu nr. 16, Mun. Craiova, jud Dolj

PROIECT NR: 178218/5.11.2018

FAZA: RAPORT DE AUDIT ENERGETIC - DECEMBRIE 2018

BENEFICIAR: UAT MUNICIPIUL CRAIOVA

PROIECTANT GENERAL: S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

Adresa poștala: str. Dr. Dimitrie Draghiescu, nr. llbis, et 1, Sector 5, București, ROMANIA,

E-mail: office@green-business.ro

Registrul Comerțului J40/4356/2011,

Cod CAEN: 7111 - Activități de arhitec

ȘEF PROIECT:


COLABORATORI:


ARHITECTURA:


Arh. Anca Tibar



REPREZENTANT LEGAL AL PROIECTANTULUI

Cristian Samson

The future starts now!

INTRODUCERE

întocmirea raportului de expertiză termică și energetică a clădirii s-a efectuat în conformitate cu prevederile Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor (Indicativ Mc 001/1, 2, 3 - 2006 si Mc 001/4,5 - 2009 ). Lista neexhaustivă a documentelor utilizate la elaborarea studiilor de audit energetic este prezentată în continuare:

Legea nr. 372 din 13/12/2005 privind performanța energetică a clădirilor

Ordinul nr 2641 /2017 privind modificarea si completarea reglementarii tehnice " Metodologie de calcul al performantei energetic a clădirilor " aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor , construcțiilor si turismului nr 157 / 2007.

Ordonanța de Urgență nr.18/2009 privind creșterea peisrformanței energetice a blocurilor de locuințe

Ghidul POR 2014-2020 de accesare a fondurilor pe axa priritara 3, elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației publice si Fondurilor Europene

Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice.

O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent și stimularea economisirii energiei termice.

Ordin privind modificarea si completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor si turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementarii tehnice „ Metodolgie de calcul al performantei energetice a clădirilor” nr. 1071 din 16.12.2009.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

HG 349-93 privind contorizarea apei și a energiei termice la consumatorii urbani, instituții și agenți economici.

NP 008-97

Normativ privind igiena compoziției aerului în spații cu diverse destinații, în funcție de activitățile desfășurate în regim de iarnă-vară.

MP 022-02

Metodologie pentru evaluarea performanțelor termotehnice ale materialelor și produselor pentru construcții.

MP013-2001

Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a clădirilor și instalațiilor aferente. Program cadru al programului național anual de reabilitare și modernizare termică a clădirilor și instalațiilor aferente.

The future starts now!

MP 024-02

Metodologie privind auditul energetic al clădirilor de locuit existente și al instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente.

GT 036-02

Ghid pentru efectuarea expertizei termice și energetice a clădirilor existente și a instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum aferente acestora.

GT 032-01

Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcțiilor și instalațiilor aferente.

GT 037-02

Ghid pentru elaborarea și acordarea certificatului energetic al clădirilor existente.

GT 040-02

Ghid de evaluare a gradului de izolare termică al elementelor de construcție la clădiri existente în vederea reabilitării termice.

GT 041-02

Ghid privind reabilitarea finisajelor pereților și pardoselilor clădirilor civile.

GT 043-02

Ghid privind îmbunătățirea calităților termoizolatoare ale ferestrelor la clădirile civile existente.

GT 045-02

Ghid pentru expertizarea tehnică a clădirilor amplasate în zona seismică A și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție (consolidare) pentru asigurarea cerințelor de rezistență și stabilitate, executate pe baza proiectelor tip nr. 944 și 1400, S + P + 3E - panouri mari prefabricate.

C107/0-2002

Normativ pentru proiectarea și execuția lucrărilor de izolații termice la clădiri.

C107/1-2005

Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile de locuit.

C107/3-2005

Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor.

C107/5-2005

Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție în contact cu solul.

SR 4839-1997

Instalații de încălzire. Numărul anual de grade-zile.

SR1907/1-1997

Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripții de calcul.

SR 1907/2-1997


STAS 4908-85


Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenționale de calcul.

Clădiri civile, industriale și agrozootehnice. Arii și volume convenționale.

The future starts now!

STAS 11984-2002 Instalații de încălzire centrală. Suprafața echivalentă termic a corpurilor de încălzire.

STAS 7462/2

Fizica construcțiilor. Higrotermică. Parametrii climatici exteriori.

STAS 6472/4

Fizica construcțiilor. Termotehnică. Comportarea elementelor de construcții la difuzia vaporilor de apă. Prescripții de calcul.

STAS 6472/6

Fizica construcțiilor. Proiectarea elementelor de construcții cu punți termice.

STAS 1478-90

Construcții civile și industriale. Alimentarea interioară cu apă.

I13-02

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire.

19-94

Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare.

ST 046-2001

Specificație tehnică privind montarea și utilizarea repartitoarelor pentru consumurile de căldură ale corpurilor de încălzire.

SR EN ISO             Performanța termică a clădirilor. Detecția calitativă a neregularităților

termice în 13187/2000             anvelopa clădirilor. Metoda termografică

EN ISO 7345/1995

Thermal insulation. Physical quantities and definitions. (Izolare termică. Mărimi fizice și definiții).

SR EN ISO 10077/1

Performanța termică a ferestrelor, ușilor și obloanelor - Calculul transmitanței termice. Partea I: Metoda simplificată.

SR EN ISO 6946

Părți și elemente de construcție - Rezistența termică și transmitanța termică Metodă de calcul.

SR EN 12524

Materiale și produse pentru construcții - Proprietăți higrotermice - Valori de proiectare tabelate

SR EN ISO 9288

Izolație termică. Transfer de căldură prin radiație. Mărimi fizice și definiții.

SR EN 22726

Ambianțe termice. Aparate și metode de măsurare a mărimilor fizice.

GP 052-2000

Ghid pentru instalații electrice cu tensiuni pana la lOOOVc.a. și 1500V c.a.

NP-061-02

Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri

The future starts nowl

NP-I7-2011


Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. și 1500V c.c.

OBIECTUL SI SCOPUL LUCRĂRII

In lucrarea de fata este prezentat raportul de analiza termo-energetica pentru clădirea Scolii gimnaziale Mihai Viteazul situat in str Arhitect Duiliu Marcu nr 16, municipiul Craiova, județul Dolj, clădire avand regimul de inaltime Stehp +P+2E, efectuat pe baza datelor și observațiilor relevate asupra anvelopei clădirii și a instalațiilor de încălzire, de preparare a apei calde de consum și de iluminat.

Rezultatele obținute pe baza expertizei termo-energetice a clădirii și instalațiilor aferente acesteia servesc la certificarea energetică a clădirii, precum și la identificarea soluțiilor tehnice optime de reabilitare/modernizare a elementelor de construcție/sistemului de instalații pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție-instalații privind utilizarea energiei S-a completat fișa de analiză termică și energetică aferentă construcției și instalațiilor de încălzire, de preparare a apei calde de consum și de iluminat.

S-a întocmit raportul de expertiză termică și audit energetic al clădirii, precedat de notele de calcul care au servit la stabilirea valorilor menționate în raport.

  • 2. DATE IDENTIFICARE CLĂDIRE EXPERT1ZATA

    • 2.1. DATE IDENTIFICARE CLĂDIRE

ELEMENTE DE ALCĂTUIRE clădire Școala Gimnaziala Mihai Viteazul, Mun. Craiova, jud Dolj

  • 2.1.1 ARHITECTURALĂ

Clădirea expertizată are destinație de școala gimnaziala, clădire având regimul de înălțime Stehp+P+2E (figura 1).

Figura 1

Construcția este amplasată în Municipiul Craiova din județul Dolj.

*zona climatica in care este amplasata clădirea: zona II;

*gradul de adapostire fata de vant:amplasament moderat adăpostit;

*adancimea minima de inghet: 90 cm, conform studiu geotehnic; *regimul de inaltime al clădirii: Stehp+P+2E.

Vecinătățile imobilului sunt următoarele:

  • •  N - locuințe colective;

  • •   S - locuințe colective;

  • •   E - locuințe colective;

  • •  V - locuințe colective si punct termic.

Elemente de alcătuire arhitecturala:

The future starts now!

Caracteristici geometrice principale ale clădirii:

Aria construita desfasurata:          Ac= 4 705m2

Aria utila incalzita:                    Ainc= 3 930 m2

Volumul incalzit al clădirii:           V= 13 480 m3

Aria anvelopei clădirii:              At=5 435,6 m2

Indicele de compactitate a clădirii: At/V= 0,4 m2/m3

ÎNCHIDERI

Finisajele exterioare prezintă o stare de uzură mecanică la nivelul straturilor vizibile,constatându-se și numeroase zone unde tencuiala este căzută parțial sau total. Există de asemenea zone afectate de condens sau din cauza infiltrațiilor de apă. ( cazul crăpăturilor si a spațiului de contact intre tamplarie si pereți).

Finisajele exterioare sunt degradate ca urmare a evacuării defectuoase a apelor pluviale de pe clădire, precum si datorita lucrărilor de reparații curente efectuate necorespunzator.

Din cauza agenților atmosferici, a agenților mecanici, a agenților biologici și a fenomenelor meteorologice , finisajele au fost afectate până în prezent de: murdărire, decolorare cauzată de acțiunea razelor ultraviolete, pătare, bășicare, măcinare, fisurare, crăpare, desprinderea de pe suportul finisajelor, umflare, exfoliere etc. care au afectat finisajele clădirii pe suprafețe insemnate (conform imagini următoare).

The future starts now!

  • 2.1.2. ELEMENTE DE ALCĂTUIRE A STRUCTURII DE REZISTENȚĂ

închiderile clădirii sunt realizate din panouri de beton placat cu cărămidă de tip klinker pe unele zone, intarita la intersecții cu stâlpi si cadre din beton armat, zidurile exterioare avand o grosime de 40 cm, inclusiv tencuiala interioara si cea exterioara.

Stratul interior de finisaj este tencuiala de mortar pe baza de ciment si var.

Stratul exterior de finisaj este o tencuiala de cca 3 mm grosime aplicata peste un strat de termosistem avand polistiren expandat de 5 cm, executat in aniul 2007.

învelitoarea este de tip terasa cu straturi diverse de termoizolatie si hidroizolatie care a dus la inaltarea exagerata a pardoselii terasei (practic nu mai exista atic la terasa ) Cu toate acestea , clădirea a fost proiectata cu termoizolatie la nivelul anului 1971, când a fost construita clădirea. Lucrările defectuoase executate de-a lungul timpului au dus la persistenta infiltrațiilor de apa in straturile de izolare , fapt ce a contribuit la scăderea permanenta a gradului de izolare termica a terasei.

Din poza următoare se poate observa nivelul terasei suprainaltate.

The future starts now!

Figura 4

Colectarea apelor pluviale se realizează prin sistem de receptoare de terasa si burlane interioare , iar evacuarea se face către canalizarea existenta in incinta.

Detalii privind dimensiunile si caracteristicile elementelor care alcătuiesc anvelopa clădirii sunt prezentate in fisa de analiza energetica de la pct.2.

Gradul de izolare termica actuala a clădirii a fost realizat la nivelul anului 2007, când s-a reabilitat clădirea , dar este sub standardele de izolare termica actuale cerute de normative.

Tamplaria exterioara este in proporție de 100 % din profile PVC cu geam termopan simplu, si care nu respecta rezistentele minim normate actuale (conform Ord 2513/2010 si a Ord 2641 / 2017)

  • 2.1.3. ELEMENTE DE IZOLARE TERMICĂ

Pereții exteriori din beton sunt izolați termic cu un strat de polistiren de 5 cm, termosistem montat in 2007, izolare ce nu respecta normele actuale de izolare termica. Planșeul de sub terasa este, de asemenea, neizolat termic la nivelul cerut de normele actuale .

The future starts now! Placa peste subsolul tehnic nu are prevăzută nici o izolație termică. Soclul perimetral este din cărămidă si este termoizolat la fel ca pereții exteriori.

  • 2.1.4. INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE ȘI DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM

Pentru obținerea condițiilor de confort termic in interiorul imobilului, in acest moment exista o instalație de incalzire cu radiatoare din fonta (in majoritatea lor ], montate la parapet, alimentate de la o sursa de preparare agent termic centralizat (termoficare ) cu apa maxim 90/70°C .

Conductele principale de distribuție a agentului termic sunt montate in interiorul clădirii, in mod aparent in coloane, aceasta instalație de incalzire fiind realizata in anul 1971.


Imagini din Subsolul clădirii:



The future starts nowl

  • 2.1.5. Instalația sanitara

Alimentarea cu apa rece a clădirii la parametrii de debit si presiune se asigura de la reteua de apa a orașului, prin intermediul unui racord Dn 40, contorizat.

In momentul actual in clădire exista doar 2 consumatori de apa calda, aceasta fiind preparata de un sistem solar montat in anul 2007.

Sistemul solar cuprinde 4 panouri solare cu tuburi vidate, racordate la un boiler de 1000 litri. In acest moment, sistemul de preparare apa calda cu panouri solare nu funcționează.

Restul instalațiilor sanitare nu au prevăzute puncte de consum apa calda.

Conductele de alimentare cu apa rece si apa calda sunt vechi, depășite moral si fizic, fiind inlocuite pe porțiuni, de-a lungul timpului. Conductele sunt montate in interiorul clădirii in nise de instalații.

Obiectele sanitare existente in acest moment in clădire sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Obiecte sanitare

Număr

Lavoar

29

Vas WC

29

The future starts now!

Spălător

Conductele de canalizare ape uzate menajere din interior nu au fost înlocuite de la punerea in funcțiune a clădirii. Au fost realizate unele lucrări de reparații curente, dar acestea nu au rezolvat problemele de etanșeitate ale conductelor. Acest lucru a dus la apariția infiltrațiilor in subsolul tehnic si, in mod automat, la existenta unui grad de umezeala ridicat.

Cateva imagini cu instalațiile sanitare interioare actuale :

  • 2.1.6. INSTALAȚIA DE ILUMINAT

Instalația de iluminat interior din cadrul clădirii este realizata cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi fluorescente si lămpi incandescente, după mediul ambiant al incaperii in care se instalează si respectandu-se nivelele de iluminare impuse de către normativele in vigoare.

In majoritatea spatiilor nu se asigura nivelurile de iluminare actuale , conform destinației fiecărei incaperi.

Comanda iluminatului se face cu:

  • - întrerupătoare locale, montate la intrările in incaperi;

  • - Centralizat, in cazul scărilor si a coridoarelor.

Tablourile electrice sunt si acestea uzate moral, protecția la curenti de defect realizandu-se cu siguranțe fuzibile, dar care se găsesc in stare de funcționare.

lata cateva imagini cu instalațiile electrice interioare :

The future starts now!




The future starts now!

  • 2.1. 7 INSTALAȚIA DE CLIMATIZARE

Clădirea nu dispune de instalație de climatizare in acest moment . Datorita activitatii reduse pe timpul verii nu au fost proiectate astfel de instalații. Cu toate acestea , in ultima perioada in timpul verii au aparut activitati in unele spatii ale scolii, drept pentru care sunt necesare de climatizare pentru aceste spatii. Astfel, un număr de 8 săli de clasa vor fi echipate cu instalații de climatizare de tip split.

  • 2.1.8 INSTALAȚIA DE VENTILARE

Pentru asigurarea condițiilor optime de utilizare a spatiilor din clădire, asigurarea numărului minim de schimburi de aer se realizează prin deschiderea ferestrelor, ceea ce duce la o pierdere de căldură in sezonul rece al anului. . Datorita faptului ca arhitectura clădirii nu permite crearea unor spatii tehnice de montare a tubulaturilor de ventilare mecanica, avand regim de inaltime limitat la interior, asigurarea aerului proaspăt se va face in continuare in mod natural.

  • 2.1.9 REGIMUL DE OCUPARE AL CLĂDIRII

Fiind o clădire cu destinația de școala, regimul de ocupare al clădirii este de maxim 12 ore pe zi. Avand in vedere ca s-a considerat clădirea ca fiind in categoria 1, ocupare discontinua dar cu clasa de inerție mare, se considera ca temperatura interioara nu trebuie sa scada cu mai mult de 7 grade Celsius pe perioada de neutilizare a clădirii (noaptea)

2.1.10. APRECIERI PRIVIND STAREA ACTUALĂ A CLĂDIRII

Imobilul se prezintă într-o stare avansată de degradare fizică, fiind necesare lucrări urgente de reabilitare atât din punct de vedere arhitectural, constructiv (cel puțin rezolvarea problemei elementelor nestructurale] cât și al instalațiilor aferente construcției.

Finisajele și tâmplăria interioară sunt de asemenea degradate, iar asupra planseului clădirii situate sub terasa trebuie realizate lucrări de modernizare, pentru eliminarea infiltrațiilor de apa.

Tâmplăria exterioară existenta nu corespunde normelor de izolare termica actuale (conform Ord 2641 / 2017 ].

The future starts now!

  • 2.2. DATE IDENTIFICARE BENEFICIARI SI PROPRIETARI

Beneficiar: MUNICIPIUL CRAIOVA

Adresa : Strada Arh. Duiliu Marcu nr. 16, Mun. Craiova, jud Dolj

  • 2.3. AMPLASAMENTUL

Vecinătățile imobilului sunt următoarele:

  • *   N - locuințe colective;

  • *   S - locuințe colective;

  • *   E - locuințe colective;

  • *  V - locuințe colective si punct termic.

The future starts now!

  • 3. DATE DE IDENTIFICARE A AUDITORULUI ENERGETIC

  • 3.1 DA TE IDENTIFICARE A UDITOR ENERGETIC

S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

Adresa poștala: str. Dr. Dimitrie Draghiescu, nr. llbis, et 1, Sector 5, București, ROMANIA,

E-mail: office@green-business.ro Registrul Comerțului J40/4356/2011, CUI: RO 28322863 Cod CAEN: 7111 - Activități de arhitectură

AUDITOR ENERGETIC:

Ing. DUMITRESCU FLORIN CĂTĂLIN, NUMĂR CERTIFICAT DE ATESTARE : UA 01422

  • 3.2 DATA EFECTUĂRII ANALIZEI TERMICE SI ENERGETICE

NOIEMBRIE 2018

  • 3.3 DATA EFECTUĂRII RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC

DECEMBRIE 2018

  • 4. PREZENTAREA GENERALA A RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC SI SINTEZA PACHETELOR DE MASURI TEHNICE PROPUSE

Prezentam in continuare, pentru o mai buna intelegere a termenilor utilizați, definiția lor conform cu metodologia de calcul a Performantei energetice a clădirilor, indicativ MC 001/1-2006:

Clădire: ansamblul de spatii cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente, in care energia este utilizata pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul clădire definește atat clădirea in ansamblu, cat si parti ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat.

Anvelopa clădirii: totalitatea suprafețelor elementelor de construcție perimetrale, care delimitează volumul interior (încălzit] al unei clădiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul clădirii.

The future starts now!

Performanta energetica a clădirii (PEC): energia efectiv consumata sau estimata pentru a răspunde necesităților legate de utilizarea normala a clădirii, necesitați care includ in principal: incalzirea, preperarea apei calde de consum, racirea, ventilarea si iluminatul. Performanta energetica a clădirii se determina conform unei metodologii de calcul si se exprima prin unul sau mai multi indicatori numerici care se calculează luandu-se in considerare izolația termica, caracteristicile tehnice ale clădirii si instalațiilor, proiectarea si amplasarea clădirii in raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare si influenta clădirilor invecinate, sursele proprii de producere a energiei si alti factori, inclusiv climatul interior al caldirii, care influențează necesarul de energie.

Analiza termica si energetica a clădirii: operațiune prin care se identifica principalele caracteristici termice si energetice ale construcției si ale instalațiilor aferente acesteia si determinarea consumurilor anuale de energie pentru incalzirea spatiilor, ventilare/climatizare, apa calda de consum si iluminat.

Audit energetic al unei clădiri: procedura sistematica de obținere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri, de identificare si de cuantificare a masurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum si de raportare a rezultatelor.

Raport de audit energetic: document tehnic care conține descrierea modului in care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice si energetice ale clădirii, a masurilor propuse de modernizare energetica a clădirii si instalațiilor interioare aferente acesteia, precum si a principalelor concluzii referitoare la masurile eficiente din punct de vedere economic.

Clădire de referința: clădire avand in principiu aceleași caracteristici de alcătuire ca si clădirea reala si in care se asigura utilizarea eficienta a energiei.

Cost al unitatii de energie economisită: costul unitatii de energie obtinuta prin modernizare energetica a clădirii, determinat ca raport intre valoarea investiției datorata aplicării unei masuri sau pachet de masuri de modernizare energetica si economia de energie realizata prin implementarea acesteia pe durata de viata a măsurii de modernizare energetica.

Consum normal de energie: consumul de energie termica/electrica in scopul realizării stării de confort termic.

Evaluarea performantelor energetice ale unei clădiri se refera la determinarea nivelului de protecție termica al clădirii si a eficientei energetice a instalațiilor de incalzire interioara, de ventilare/climatizare, de preparare a apei calde de consum si de iluminat.

Determinarea performantelor energetice si a consumului anual de energie al clădirii pentru incalzirea spatiilor, apa calda de consum, ventilare/climatizare si iluminat se realizează in conformitate cu părțile I si II ale Metodologiei, ținând seama si de datele obținute prin activitatea de investigare preliminară a clădirii si consta in:

The future starts now!

  • •  Determinarea rezistentelor termice corectate ale elementelor de construcție din componenta anvelopei clădirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor- partea I-a);

  • •  Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spatiilor incalzite si neincalzite ale clădirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor -partea I-a), inclusiv a necesarului de caldura/frig si a temperaturii interioare pe timp de vara fara climatizare (Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor - partea a II-a);

  • •  Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, Ainc), pentru incalzirea spatiilor, la nivelul sursei de energie a clădirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor - partea a II-a);

  • •  Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite Ainc), pentru ventilare-climatizare, la nivelul sursei de energie a clădirii

  • •  Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A[nc), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a clădirii.

  • •  Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite Ainc) ,pentru apa calda de consum, la nivelul sursei de energie a clădirii.

  • •  Determinarea consumului anual de apa calda de consum, total si specific (prin raportare la numărul de persoane normalizat si numărul de zile de utilizare dintr-un an), la nivelul sursei de energie a clădirii.

Toate aceste consumuri au fost determinate in conformitate cu Metodologia de calcul a performantei energetice a clădirilor, ținând seama si de datele obținute prin activitatea de investigare preliminară a clădirii si intocmirea RAPORTULUI DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA ASUPRA CLĂDIRII. ( RAC)

în urma expertizei termice și energetice, prin RAPORTUL DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA ASUPRA CLĂDIRII s-au constatat următoarele aspecte care au o influență negativă asupra performanțelor energetice ale clădirii.

  • a. partea opacă a fațadelor exterioare ale clădirii prezintă zone extinse cu semnificative degradări; finisajele exterioare sunt într-o stare avansată de uzură mecanică la nivelul straturilor vizibile, constatându-se și numeroase zone unde tencuiala este căzută parțial; din cauza agenților atmosferici, a agenților mecanici, a agenților biologici și a fenomenelor reologice (deformații, fisuri cauzate de fenomenul de curgere lentă a betonului din structura de

The future starts now! rezistență] finisajele au fost afectate până în prezent de murdărire, decolorare cauzată de acțiunea razelor ultraviolete, pătare, bășicare, măcinare, fisurare, crăpare, desprinderea de pe suportul finisajelor, umflare, exfoliere etc.; se impune prin urmare refacerea în totalitate a fațadelor, inclusiv izolarea termică a acestora:

  • b.  izolația termică a elementelor exterioare de construcție nu este în conformitate cu reglementările în vigoare, valorile rezistențelor termice situându-se sub 30% din valorile minim obligatorii menționate în C107/1-2005 și în Metodologia Mc 001/2006;

  • c.  tâmplăria de lemn si de metal prezintă elemente vizibile de degradare

  • d.  clădirea dispune de o instalație de iluminat si de instalații de alimentare cu energie electrică ineficiente din punct de vedere energetic. Corpurile de iluminat sunt vechi, prezentând un grad mare de uzură atât fizic, cât și moral. In ceea ce privește condițiile de confort vizual, din punct de vedere cantitativ, acestea nu corespund normelor, nivelul de iluminare, precum și uniformitatea acesteia, in spatiile aferente clădirii, fiind mult inferioare valorilor impuse de normativ.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și faptul că construcția are o vechime considerabilă, rezultă necesitatea unei reabilitări energetice generale a anvelopei clădirii (fațade, parțial tâmplărie, planșeu pod si terase) și o inbunatatire a instalațiilor aferente.

In baza acestor date s-au luat in considerare mai multe masuri de intervenție pentru eficientiarea energetica a acestui imobil, asa cum sunt ele descrise in cele ce urmeaza.

  • 4.1 EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLĂDIRII

  • 4.1.1  DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE ALE ELEMNETELOR DE CONSTRUCȚIE DIN COMPONENTA CLĂDIRII:

Caracteristicele geometrice ale clădirii sunt grupate in tabelul următor:

1

Regim de inaltime

Stehp+P+2E

1.1.

Suprafața construita

1449,0 mp

1.2

Suprafața desfasurata

4705,0 mp

1.3

Suprafața utila a pardoselii spațiului încălzit

3930,0 mp

The future starts now!

1.4

Gradul de ocupare al spațiului încălzit / nr. de ore de funcționare a instalației de încălzire

12 ti/zi

2,

Inaltimea medie de nivel (inclusiv planseu )

3,43 m

3.

Tip acopertis

Terasa necirculabila

4.

AU=A utila a clădirii

3930,0 mp

5.

Aro - arie suprafața opaca f A fațada + A soclu)

2662,6 mp

6.

A tv- arie fațada parte vitrata

969,0 mp

  • 4.1.2 CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCȚIE:

Coeficienții de calcul ale materialelor se determina in conformitate cu Mc-001-Pl prin multiplicarea valorilor cu coeficienții de majorare care tin cont de deprecierea conductivitatilor in funcție de vechimea materialelor si starea acestora (stare uscata, afectata de condens sau afectatat de igrasie) valorile sunt prezentat ein tabelul următor:

Nr. crt.

Denumirea materialului

Caracteristici

Coeficient de majorare

Conductivitate termică de calcul, ĂC

P

Ă.

țkg/m3)

fW/mK)

(W/mK)

0

1

2

3

4

5

1

Beton armat

2500

1,74

1,10

1,914

2

Cărămidă

1800

0,80

1,15

0,92

3

Mortar var (tencuială interioară)

1500

0,70

1,03

0,721

4

Mortar ciment (tencuială exterioară)

1700

0,93

1,03

0,958

5

Mozaic

2000

1,16

1,00

1,160

6

Strat bitum

1050

0,17

1,00

0,170

7

Beton de pantă

2400

1,62

1,10

1,782

8

Barieră vapori

1800

0,17

1,00

0,170

9

BCA

825

0,30

1,05

0,315

10

Covor PVC

1600

0.29

1,10

0,319

11

Nisip

1600

0,58

1,00

0,580

12

Polistiren expandat

20

0,042

1,05

0,044

13

Cărămidă aparentă/Bratcă

1200

0,52

1,03

0,536

  • 4.1.3 REZISTENTELE TERMICE CORECTATE

Rezistentele termice corectate pentru elementele opace tin cont de coeficinetul de majorare a conductivității termice a materialelor in funcție de vechime si starea lor, precum si de influenta punților termice. Valorile rezultate in urma analizei situației clădiri se regăsesc in RAPORTUL DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLĂDIRII, anexa 7,2 a prezentului raport.

The future starts now!

  • 4.1.4 PARAMETRII CLIMATICI EXTERIORI

Condiții de climă

  • •      Temperatura exterioară convențională de calcul pentru iarnă: Zona II: - 15°C;

  • •      Temperatura exterioară convențională de calcul pentru vară: Zona II: +36,5 °C;

  • •      Viteza de calcul a vânturilor - zona A, cu presiunea dinamică de bază dată de vânt 0.30kN/m2 și viteza 22m/sec;

  • •      Repartiția precipitațiilor medii anuale se încadrează între 600-1000mm.

    Temperaturile medii lunare si anuale ale aerului exterior pentru Craiova

    0a

    N2012

    D12

    [°C]

    KZILE

    ZILE

    2,.O

    3170

    195

  • 4.2   DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE

Consumul anual de căldură pentru incalzirea spatiilor s-a determinat in conformitate cu metodologia Mc001/II .1. valorile rezulate sunt prezentate in cadrul cap. 5.1 al prezentului raport si in anexa 7.2.

In calculul necesarului de căldură s-a tinut cont de următoarele date de intrare:

  • - temperatura interoara medie de calcul : 19 grade C

  • - temperatura exterioara convenționala de calcul : -15 grade C ( zona II )

  • - numărul mediu de schimburi de aer ( fct de tipul tamplariei exterioare si de gradul de permeabilitate la aer a clădirii ] : n= 0,5

  • - aporturile solare si aporturile interne au fost socotite in fct de orientarea către punctele cardinale si in fct de nr de utilizatori ai clădirii (considerat un aport de 6 W/mp suprafața utila)

  • 4.3 DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM

Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea apei calde menajere s-a determinat in conformitate cu metodologia Mc 001/PII.3 si se bazeaza pe valorile consumurilor normate ( medie de 5 litri/pers,zi), iar temperatura medie anuala a apei reci este de 11,5 °C.

The future starts now!

Consumul anual de căldură pentru prepararea apei calde menajere se prezintă in cadrul capitolului 5.1 si in cadrul anexei 7.2.

Conform structurii pe categorii de utilizatori ai clădirii, a reieșit următorul consum de apa calda menajera:

Număr de elevi: 986 persoane /zi

Astfel consumul zilnic de apa calda este de : 986 pers * 51/zi = 4 930 litri /zi

La calculul consumului anual de căldură pentru preparaea apei calde s-a tinut cont de temperatura apei reci de 11,5 grade C si temperatura de preparare a apei calde de 50 grade C .

  • 4.4. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE ELECTRICA PENTRU ILUMINAT

Pentru calcularea estimativa a consumului de energie electrica pentru iluminat s-a folosit metodologia McOOl. In funcție de destinația clădirii si de dotarea acesteia s-a făcut estimarea consumului, prezentat in cadrul capitolului 5.1 si in anexa 7.2 a prezentului raport.

In calculul consumului de energie ptr iluminat s-a tinut cont de următoarele date de intrare:

  • - numărul de ore de funcționare (diurn si nocturn) este de 5000 ore /an

  • - factorul de dependenta de lumina de zi: F(D] =1.0

  • - factorul de dependenta de durata de utilizare : F(O) =0.8

  • - putere specifica inst iluminat: 15 W/mp

DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE PENTRU CLIMATIZAREA ( RACIREA ) SPATIILOR

Pentru calcularea consumului de energie pentru racirea anumitor spatii s-a folosit metodologia McOOl/II.

In calculul consumului de energie ptr răcire s-a tinut cont de următoarele date de intrare:

  • - temperatura interioara medie de calcul : 24 grade C

  • - temperatura exterioara convenționala de calcul in luna Iulie : 36,5 grade C

  • - aporturile solare si aporturile interne au fost socotite in fct de orientarea către punctele cardinale si in fct de nr de utilizatori ai clădirii (s-a considerat un aport de 6 W/mp suprafața utila) - caracteristicile termotehnice ale anvelopei

The future starts now!

  • - clădirea nu este prevăzută cu sistem de ventilare funcțional, ventilarea realizandu-se prin deschiderea tamplariei mobile si prin ventilare naturala nocturna

  • - instalațiile de climatizare existente : clădirea nua re prevăzută instalație de climatizare .

Ținând cont de aceste informații de mai sus, calculul necesarului de energie pentru climatizare s-a făcut pe baza bilanțului termic efectuat pentru intreaga clădire . Acest bilanț termic tine cont de transferul de căldură prin transmisie dintre spațiul climatizat si mediul inconjurator, căldură acumulata in masa clădirii, sursele de energie interne (oameni, aparatura medicala, etc) aporturile de energie de la radiația solara (aporturi directe si aporturi indirecte ).

  • 4.5 DETERMINAREA ENERGIEI PRIMARE SI A CANTITATII ANUALE DE CO2 EMIS.

Pe baza necesarului anual de energie termica si electrica calculat conform metodilogiei s-a determinat valoarea energiei primare consumate pentru asigurarea confortului in clădire:

clădirea expertizata

Indice de emisii echivalent CO2 fkgCO2/m2an|

49,78

Consum total

consum specific (kWh/mp*an)

220,5

consum total (kWh/an)

866 558,2

  • 4.6 ELABORAREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANTA ENERGETICA A CLĂDIRII

  • 4.6.1 PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII REALE SI NOTAREA ENERGETICA

Penalizările acordate clădirii sunt prezentate în tabel următor:

Element expertizat

Constatare

Penalizare

0

1

2

Starea subsolului tehnic al clădirii

Subsol curat

pi=l,0

Utilizarea ușii de intrare în clădire

Ușa este prevăzută cu sistem automat de închidere si stă închisă în perioada de neutilizare

P2=l,0

Starea elementelor de închidere mobile din spațiile comune (casa scărilor) - către exterior

Ferestre / uși în stare buna

p3=l,00

Starea armăturilor de închidere și reglaj de la corpurile statice

Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj, sau cel puțin un sfert dintre armaturile de reglaj existente nu sunt funcționale

p4=l,02

The future starts now!

Spălarea/curățirea instalației de încălzire interioară

Instalația de încălzire a fost spălată / curățată cu mai mult de trei ani în urmă

p5=l,05

Existența armăturilor de separare și golire a coloanelor de încălzire

Coloanele sunt prevăzute cu robineti de izolare dar aceștia sunt parțial nefunctionali

p6=l,03

Existența echipamentelor de măsură pentru decontarea consumurilor de căldură

Nu este cazul- sistem propriu de asigurare a incalzirii si a apei calde

p7=l,00

Starea finisajelor exterioare ale pereților exteriori

Tencuiala exterioara parțial căzută

p8=l,02

Starea pereților exteriori din punct de vedere al conținutului de umiditate al acestora

Pereții exteriori nu prezintă urme de igrasie

p9=l,00

Starea acoperișului peste pod

Acoperiș spart / neetanș la acțiunea ploii sau a zăpezii - Nu este cazul

pl0=l,00

Starea coșului/coșurilor de evacuare a fumului

Nu este cazul

pll=l,00

Asigurarea necesarului de aer proaspăt la valoarea de confort

Clădire fără sistem de ventilare organizată

pl2=l,10

Coeficient de penalizare a

notei energetice                p0=npi= 1,24

  • 4.6.2 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR CLĂDIRII DE REFERINȚĂ

  • a) Forma geometrică, volumul și suprafața totală a anvelopei - aceleași ca și clădirea reală.

  • b) Suprafața elementelor de construcție transparente (ferestre) pentru imobil este identică cu cea aferentă clădirii reale.

  • c) Rezistențele termice corectate ale elementelor de construcție din componența anvelopei clădirii sunt următoarele:

  • •   Pereți exteriori opaci verticali:

Rpe................=1,75 m2K/W

  • •  Planseu sub terasa:

Rte............= 4,50 m2K/W

  • •  Planseu peste subsol tehnic :

The future starts now!

Rte............= 2,50 m2K/W

  • •   Placa pe sol:

Rsb.....= 2,50 m2K/W

  • •   Ferestre și uși exterioare :

RFe............= 0,50 m2K/W

  • d) Valorile absorbtivității la radiația solară a elementelor de construcție sunt următoarele:

  • - perete exterior opac vertical: absPe.....= 0,40

  • - terasă exterioară / acoperiș: absT......= 0,60

  • e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este () = 0,26

  • f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.

  • g) Numărul de schimburi de aer din spațiul încălzit este de 0,5 h1 (tâmplărie exterioară cu garnituri speciale de etanșare, ventilare de tip controlat)

  • h) Sursa de căldură pentru încălzire este rețeaua de termoficare a orașului

  • i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate conform SR 1907 și STAS 1797/2 .

  • j) Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic sau hidraulic la nivelul corpurilor statice.

  • k) Nu există pierderi de fluid în instalațiile interioare.

  • l) Instalația de apă caldă de consum este caracterizată de dotările și parametrii de funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1958 Np / Aînc [kWh/m2an], unde Np reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar Amc reprezintă aria utilă a spațiului încălzit / condiționat;

The future starts now!

  • m) în cazul în care se impune climatizarea spațiilor ocupate, randamentul instalației de climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic și care funcționează conform procesului cu consum minim de energie;

  • n) în cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice;

  • o) Nu se acordă penalizări, po = 1,00.

Ținând seama de datele privind clădirea de referință, aplicarea metodologiei de determinare a consumurilor de căldură anuale normale pentru încălzire, prepararea apei calde de consum si iluminat a condus la următoarele valori caracteristice ale clădirii de referință:

Consumul specific de energie anual pentru încălzirea spațiilor:

86,55 kWh/m2 an          CLASA ENERGETICĂ B

Consumul specific de energie anual pentru prepararea apei calde de consum:

25,70 kWh/m2 an         CLASA ENERGETICĂ B

Consumul specific de energie anual pentru iluminatul spațiilor:

12 kWh/m2 an      CLASA ENERGETICĂ A

Consumul specific de energie anual pentru racirea spațiilor:

1,1 kWh/m2 an           CLASA ENERGETICĂ A

Consumul total specific de energie anual:

125,35 kWh/m2 an       CLASA ENERGETICĂ A

  • 4.6.3 NOTAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII

Pe baza valorilor consumurilor specifice de căldură se determină notele energetice după cum urmează (Tabel 4.6):

- nota energetică a clădirii reale NC, caracterizată de consumul specific de energie estimat qTC = qTotalC = 220,5 kWh/m2 an

The future starts now!

- nota energetică a clădirii de referință NR, caracterizată de consumul specific de energie estimat qTR = qTotalR = 125,35 kWh/m2 an, este

Tabel 4.6

NC

NR

90,73

100

  • 4.7 DESCRIEREA SUMARA A PACHETELOR DE MASURI PRECONIZA TE

SOLUȚII DE MODERNIZARE

S-au avut în vedere următoarele soluții (S), respectiv pachete de soluții (P) de modernizare energetică a anvelopei și/sau a instalației de încălzire, de preparare a apei calde de consum și de iluminat:

  • 51 - Izolarea termică a peretelui exterior cu 15 cm polistiren expandat, cu intercalarea unui strat de vata minerala bazaltica in zona planseelor ; izolarea soclului cu polistiren extrudat de 10 cm. Izolarea planseului peste subsolul tehnic cu 10 cm de polistiren extrudat la intradosul planseului ; Izolarea planseului sub terasa cu polistiren extrudat de 20 cm

  • 52 - înlocuirea tamplariei existente din PVC cu o tamplarie noua, termoizolanta care sa aiba minim R=0,8 mpK/W. Se propune o tamplarie aluminiu cu geam termoizolant. Prin adoptarea acestei soluții se obține:

J creșterea rezistentei termice a ferestrelor si ușilor clădirii fata de situația actuala, peste limita minime impusa de normativele in vigoare si anume R= 0,5 mp*K / W;

reducerea infiltrațiilor de aer rece prin neetanseitatile elementelor mobile;

J reducerea punților termice la contactul dintre tocul ferestrelor si ușilor cu zidaria.

  • 53 - înlocuirea conductelor de distribuție agent termic pentru incalzire in toata clădirea, a conductelor de distribuție apa calda menajera si apa rece, precum si izolarea tuturor acestora , reducând astfel pierderile necontrolate de căldură pe aceste trasee ; înlocuirea corpurilor de iluminat actuale cu corpuri echipate cu surse de lumina cu LED.

The future starts now!

Montarea de sisteme alternative de energie, si anume : panouri fotovoltaice pentru economii importante in iluminatul interior; Repunerea in funcțiune a sistemului existent de panouri solare pentru prepararea apei calde menajere.

S4 - Izolarea termică a peretelui exterior cu 10 cm vata minerala bazaltica; a soclului cu polistiren extrudat de 10 cm. Izolarea planseului peste subsolul tehnic cu 10 cm de polistiren extrudat la intradosul planseului; Izolarea planseului sub terasa cu polistiren extrudat de 20 cm

Și

PI - Pachetul de soluții PI care conține soluțiile SI + S2

P2 - Pachetul de soluții P2 care conține soluțiile SI + S2 + S3

P3 - Pachetul de soluții P2 care conține soluțiile S2 + S3 + S4

  • 4.8 COSTUL FIECĂRUI PACHET DE MASURI

In urma aplicării acestor masuri, utilizând standardul de cost pentru reabilitarea termica a locuințelor precum si alte baze de date disponibile proiectantului, s-au făcut următoarele estimări in privința costurilor aferente fiecărei masuri si pachet in parte:

Nr.Crt.

Soluție/Pachet soluții modernizare

Costul investiției (Lei)

1

SI

1777801,00

2

S2

1435997,00

3

S3

1521214,00

4

S4

2133361,20

5

PI (S1+S2)

3213798,00

6

P2 (S1+S2+S3)

4735012,00

7

P3 (S2+S3+S4)

5090572,20

  • 1- Prețurile indicate în tabelul 1 nu conțin TVA

  • 2- Nu au fost considerate costurile serviciilor de proiectare pentru reabilitare termo-energetică; estimarea se va face după selectarea soluțiilor de reabilitare care se transpun în practică.

The future starts now!

  • 4.9 ECONOMII DE COMBUSTIBIL ESTIMA TE PENTRU FIECARE PACHET

Pentru a identifica eficienta fiecărui pachet in parte, nu este suficienta simpla analiza financiara referitoare la costurile investiției. Costurile trebuie raportate si la eficienta energetica a pachetelor de masuri propuse. In baza RAC au rezultat următoarele economii de energie :

Analiza energetica

Varianta

Consuni anual specific încălzire

Consum total specific

Consum Total

Economia anuala

Economia anuala

Nota energetica

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/an

kwh/an

%

Clădire reala

173,9

220,5

1072549,3

0

0

90,73

Soluția SI

80,6

126,9

498628,1

573921,2

53,5

99,33

Soluția S2

141,7

188,3

740067,5

332481,8

31,0

93,52

Soluția S3

185,7

222,3

873753,4

198795,9

18,5

92,36

Soluția S4

88,54

135,2

531150,9

541398,4

50,5

98,57

Pachet PI :

S1+S2

63,3

109,9

432019,7

640529,6

59,7

100,89

Pachet P2:

S1+S2+S3

54,8

91,5

359503,4

713045,9

66,5

100.0

Pachet P3:

S4+S2+S3

60,8

97,4

382734,9

689814,5

64,3

100.0

Asa cum reiese si din tabelul de mai sus, in urma aplicării pachetului 2 de masuri de creștere a eficientei energetice, se inregistreaza cea mai mare economie, raportata la un cost de investiție mai mic, in comparație cu pachetul P3.

  • 4.10 INDICATORII DE EFICIENTA ECONOMICA A PACHETELOR DE MASURI PRECONIZATE

    Analiza economica

    Varianta

    Cost aproximativ investiție

    Durata de viata

    Durata recuperare investiție

    Cost specific al economiei energetice

    Valoarea neta actualizata AVNA

    euro

    ani

    ani

    Lei/kwh

    Lei

    Clădire reala

    Soluția 1

    1777801,00

    30

    8,55

    0,103

    -1091805,2

    Soluția 2

    1435997,00

    20

    6,26

    0,216

    -226411,9

The future starts now!

Soluția 3

1521214,00

20

21,12

0,383

527234,5

Soluția 4

2133361,20

30

10,88

0,131

-573630,8

Pachet 1 : S1+S2

3213798,00

20

13,85

0,251

11150,1

Pachet 2: S1+S2+S3

4735012,00

20

18,33

0,332

1169782,6

Pachet 3 : S4+S2 +S3

5090572,20

20

20,37

0,369

1641499,9

Urmărind eficienta economica a pachetelor de masuri recomandate se poate observa ca prin aplicarea pachetului P2 se înregistrează cea mai mare scădere a facturii energetice, raportata la costul investiției. Totodată, prin utilizarea unei surse de energie regenerabila, se diminuează in mod direct emisia de C02 corespunzătoare acestei clădiri.

  • 4.11 SUGESTII PRIVIND REALIZAREA LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE SI PRIVIND FINANȚAREA ACESTORA

Urmărind cele prezentate mai sus, se observa ca prin pachetul 2, se inregistreaza cea mai mare scădere a consumului anual de energie la nivelul acestui imobil, fapt ce se reflecta in mod direct reducerea facturilor pentru energie, investiția urmând a se recupera in aproximativ 18 ani.

Suplimentar acestor masuri de reabilitare energetica in cele ce urmeaza facem o serie de recomandări generale in sarcina proprietarilor, care au ca scop reducerea consumului de energie si implicit scăderea emisiilor de CO2.

Atentie: aceste masuri au un caracter general valabil , recomandandu-se aplicarea acelor masuri care inca nu au fost adoptate de către proprietari sau administratori.

Sunt recomandate următoarele măsuri conexe în vederea aplicării soluțiilor de modernizare energetică a clădirii:

• măsuri fără costuri:

măsuri generale și de organizare:

informarea utilizatorilor despre utilizarea raționala a energiei prin stoparea risipei si a adoptării unor masuri minime de eficienta energetica;

• înțelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să funcționeze atat în ansamblu cât și la nivel de detaliu;

The future starts now!

  • •  stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de eficientizare a consumului de energie în exploatare;

  • •  încurajarea ocupanților de a utiliza clădirea corect, fiind motivați pentru a reduce consumul de energie;

  • •  înregistrarea regulată a consumului de energie;

  • •  analiza facturilor de energie și a contractelor de furnizare a energiei și modificarea lor, dacă este cazul;

  • •  măsuri asupra instalațiilor de încălzire:

  • • îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către încăpere (perdele, mobilă);

  • •  verificarea existenței circulației de agent termic prin radiator;

  • •  reducerea temperaturilor din încăperile neocupate;

  • •  evitarea risipei de acm.

  • •  măsuri asupra instalației de iluminat:

  • •  curățirea periodica a corpurilor de iluminat;

scoaterea de sub tensiune a surselor de lumina daca incaperea nu este utilizata;

• măsuri cu costuri reduse:

  • •  măsuri generale:

angajarea unui responsabil energetic;

• asigurarea serviciilor de consultanță energetică din partea unor firme specializate (care să asigure și întreținerea corespunzătoare a instalațiilor din construcții);

  • •  măsuri asupra clădirii:

The future starts now!

  • • asigurarea închiderii etanșe a ușilor (către exterior sau către subsol) - montarea unui mecanism automat de închidere a ușilor de la intrare;

măsuri asupra instalațiilor de încălzire și acm:

  • •  echilibrarea hidraulică a rețelei de încălzire, dacă este cazul;

  • •  dotarea corpurilor de încălzire de la ultimul nivel cu ventile de aerisire, dacă este cazul;

  • •  spălarea/înlocuirea corpurilor de încălzire in mod regulat;

  • •  echiparea acestora cu ventile de dezaerisire;

  • •  înlocuirea robinetelor colțar cu robinete cu cap termostatic;

  • • montarea de apometre pentru înregistrarea consumului de apă caldă;

  • •  înlocuirea robinetelor și/sau a bateriilor defecte.

măsuri asupra instalațiilor de iluminat:

I

  • •  utilizarea automatului de scara sau a senzorilor de prezenta in spatiile comune

Aceste lucrări de modernizare și/sau întreținere au efecte pozitive indirecte asupra consumurilor termo-energetice ale clădirii, ele neputând fi cuantificate prin aplicarea metodologiei actuale de auditare energetică.

  • 5. PREZENTAREA DETALIATA A PACHETELOR DE MASURI TEHNICE PROPUSE PENTRU MODERNIZAREA ENERGETICA A CLĂDIRII ( DOSARUL TEHNIC AL CLĂDIRII)

    • 5.1 SINTEZA RAPORTULUI DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLĂDIRII SI PRINCIPALELE CARACTERISTICI ENERGETICE

Principalele elemente ce au fost vizate la întocmirea RAPORTULUI DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLĂDIRII au fost:

The future starts now!

•     Determinarea performantelor energetice ale clădirii pornind de la principalele

caracteristici geometrice ale clădirii, după cum urmeaza:

Școala gimnaziala "Mihai Viteazul" CRA1OVA

Nr crt

INDICATORUL

VALOAREA

1

Regim de inaltime

Stehp+P+2E

l.l.a

Suprafața construita existenta

1449,0 mp

1.2.a

Suprafața desfasurata existenta

4705,0 mp

1.3.

Aloc = suprafața locuibila

3930,0 mp

1.4.

Gradul de ocupare al spațiului încălzit / nr. de

12 h/zi

ore de funcționare a instalației de încălzire

2.

Inaltimea medie a unui nivel (inel planseu )

3,43 m

3.

Tip acopertis                                                 Terasa necirculabila

4.

AU=A utila a clădirii

3930,0 mp

5.

Af0 - arie suprafața opaca ( A fațada + A soclu)

2662,6 mp

6.

A arie fațada parte vitrata

969,0 mp

7.

Ater= arie planseu peste etaj 2 (sub terasa )

1449,0 mp

8.

As= arie planseu peste subsol tehnic

355,0 mp

9.

Aanv = Arie anvelopa

5 435,6 mp

10.

Vine = volum incinta

13 480,0 mc

11

Raportul dintre aria fațadei parte vitrata si

0,25

aria utila a clădirii

12

Indicele de forma al clădirii (raportul dintre anvelopei si aria utila a clădirii)

0,40

13

Perimetrul pardoselii subsolului/demisolului

118 ml

14

(m)

Suprafața invelitoare de tabla

0 mp

caracteristici termotehnice ale materialelor de construcție

Conductivitățile termice de calcul ale materialelor se determină în conformitate cu Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin multiplicarea valorilor cu coeficienți de majorare care țin cont de deprecierea conductivităților în funcție de vechimea materialelor și de starea acestora (stare uscată, afectată de condens sau afectată de igrasie). Valorile generale rezultate sunt prezentate în cadrul anexei 7.2 din prezentul raport

Se utilizează suplimentar următoarele materiale de construcții pentru reabilitare:

  • •  polistiren expandat cu conductivitatea termica de calcul Â=0,040 (W/mK)

  • •  polistiren extrudat ignifugat cu Ă=0,032 (W/mK)

vata minerala bazaltica semirigida caserata cu Ă=0,036 (W/mK)

The future starts now!

• rezistente termice unidirecționale si corectate inainte si după masurile de creștere a eficientei energetice

In tabelul de mai jos se prezintă centralizat rezistentele termiceunidirectionale si corectate ale elementelor de construcție inainte si după operația de izolare a elementului de construcție.

Rezistentele termice corectate pentru elementele opace tin cont de coeficientul de majorare a conductivității termice a materialelor in funcție de vechime si stare precum si de influenta punților termice. Valorile rezultate ale rezistentelor termice unidirecționale ale elementelor de construcție, inainte si după operația de reabilitare sunt următoarele:

Elementele de construcție

Rezistenta termica CORECTATA inainte de reabilitare mpK/W

Rezistenta termica CORECTATA după reabilitare mp K/W

Perete exterior termoizolat cu polistiren expandat 15 cm

1,14

3,79

Perete exterior termoizolat cu vata minerala bazaltica 10 cm

1,14

2,61

Placa sub terasa

0,76

5,41

Placa peste subsol tehnic

0,30

2,07

Perete Soclu

0,52

3,90

Placa pe sol

0,66

0,66

Ferestre PVC

0,50

0,80

•  Pereții exteriori

La pereții exteriori ai nivelelor supraterane in intregime se adauga rezistenta termica a unui strat de polistiren expandat de 15 cm grosime dispus la exterior.

Se constata scăderea coeficientului de reducere a rezistentei generat de punțile termice.

•  Planseu peste ultimul nivel- sub Terasa

La placa peste ultimul nivel se adauga rezistenta termica a unui strat de polistiren extrudat de 20 cm grosime dispus la extradosul planseului. Se constata scăderea coeficientului de reducere a rezistentei generat de punțile termice.

Planseul peste subsol tehnic

The future starts now!

Se propune pozarea la intrados a unui strat de placi rigide de polistiren extrudat ignifugat efort de compresiune min 70 kPA clasa de reacție la foc B-s2,d0 de min 10 cm. Se constata scăderea coeficientului de reducere a rezistentei generat de punțile termice.

Datorita faptului ca nu se propun intervenții la plăcile de peste Sol, pe aceste elemente ale anvelopei nu se intervine din punct de vedere energetic

Coeficienții inițiali ai punților termice si coeficienții de reducere luati in considerare sunt reprezentati in tabelul următor.

Elementele de construcție opace

Coeficienți punți termice

Coeficient de reducere

Perete exterior termoizolat cu polistiren

0,20

0,80

Placa sub terasa

0,20

0,80

Placa peste subsol tehnic

0,20

0,80

Placa pe sol

0,20

0,80

Cel mai eficient pachet este Pachetul 2 ce include toate cele 3 soluții tehnice de reabilitare. Prin aplicarea acestui pachet se vor obține următoarele valori ale consumurilor energetice si emisiilor de CO2:

Consumul specific de energie anual pentru încălzirea spațiilor:

54,84 kWh/m2 an          CLASA ENERGETICĂ A

Din punct de vedere al instalațiilor de incalzire, in urma observațiilor de la fata locului, nu se propune nici o intervenție asupra corpurilor de incalzire , excepție fiind montarea unor robineti echipați cu capete termostate. De asemenea se vor schimba si izola conductele de distribuție agent termic si se va monta un contor de energie termica cu transmitere date la distanta.

Având in vedere instalarea unui sistem de izolare termica a fațadelor exterioare ale clădirii, a planseelor situate sub pod si a planseelor peste Subsol neincalzit, a dus la scăderea semnificativa a consumului de energie pentru incalzire, astfel incat , după implementarea pachetului 2 de masuri si soluții, energia consumata pentru incalzirea clădirii va fi cu aproximativ 50 % mai mica.

Consumul specific de energie anual pentru prepararea apei calde de consum:

25,71 kWh/m2 an      CLASA ENERGETICĂ C

The future starts now!

Datorita masurilor preconizate pe partea de instalații sanitare, consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum este redus semnificativ, astfel : prin înlocuirea conductelor de distribuție apa calda si a conductelor de recirculare acc, randamentul de distribuție a crescut de la 90% la 98% .

De asemenea, punerea in funcțiune a panourilor solare cu tuburi vidate insumand o suprafața de captare de peste 8 mp pentru aport la instalația de stocare apa calda de consum , acestea vor furniza in sistem o cantitate de energie de 3360 kWh/an, si va duce la scăderea consumului de energie pentru prepararea apei calde manajere pana la valoarea de 25,71 kWh/m2 an.

Consumul specific de energie anual pentru iluminatul spațiilor:

10,20 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ A


Prin înlocuirea lămpilor de iluminat cu lămpi cu LED va scadea consumul de energie electrica ptr iluminat cu aprox 20%.

De asemenea , montarea unui câmp de 80 panouri fotovoltaice ce vor genera aproximativ 36 500 kWh/ an, va duce la scăderea consumului de energie pentru iluminat din surse convenționale pana la valoarea de 0,91 kWh/m2 an.

Consumul specific de energie anual pentru racirea spatiilor:

Pentru asigurarea condițiilor de confort termic interior pe perioada calda a anului in cateva spatii solicitate de către Beneficiar se propune instalarea unor sisteme de climatizare de tip multisplit, acestea avand un coeficient de performanta ridicat (SCOP= 3,0 ]

Drept urmare, energia consumata pentru răcire este

0,7 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ A


Consumul total specific de energie finala, anual:

91,48 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ A


Prin implementarea Pachetului 2 de masuri de reabilitare , consumul total de energie primara este de Qan =102,73 kWh/ mp,an. Se observa ca acest consum este sub limita

The future starts now!

maxima impusa de Ghidul de finanțare POR care , pentru clădiri cu destinație școala, prevede Qmax,an = 120 kWh/ mp, an.

De asemenea, G1 - 0,20 W/mc*K, iar G1 ref = 0,30 W/mc*K.

Condiția prevăzută in Normativul C107 / 2 si in Ordinul 2641-2017 de a avea Gl< G1 ref este indeplinita.

Reducerea CO2 aplicând masurile de modernizare din pachetul P2 asupra clădirii studiate este de 31,64 kgCO2/m2an, reprezentând 71,29 tone CO2/an.

Analiza

energetica

Varianta

Nec căldură al clădirii

Consum anual incalzire

Consum anual specific incalzire

Consum total specific

Consum Total

kwh/an

kwh/an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/an

Clădire reala

497479

683351

173,9

220,5

1072549,3

Soluția 1

230662

316843

80,6

126,9

498628,1

Soluția 2

405394

556860

141,7

188,3

740067,5

Soluția 3

630893

729778

185,7

222,3

873753,4

Soluția 4

253303

347944

88,54

135,2

531150,9

Pachet 1 :

S1+S2

181135

248812

63,3

109,9

432019,7

Pachet 2 :

S1+S2 +S3

186324

215528

54,8

91,5

359503,4

Pachet 3 :

S4+S2 +S3

206408

238760

60,8

97,4

382734,9

The future starts now!

Varianta

Energia primara specifica TOTALA

Energia primara TOTALA

Emisii echivalent CO2

kwh/mp,an

kwh/an

Kg/m2an

Clădire reala

230,27

904970,6

49,78

Soluția 1

143,53

564057,2

29,16

Soluția 2

200,66

788599,3

42,70

Soluția 3

192,85

757889,8

47,27

Soluția 4

151,75

596396,0

31,00

Pachet 1 : S1+S2

128,48

504926,5

25,46

Pachet 2: S1+S2 +S3

102,80

403993,7

17,95

Pachet 3: S4+S2

+S3

108,24

425366,6

19,25

Factorii de conversie a energiei finale in energie primara utilizați, conform Ord 2641/2017 sunt următorii:

  • - pentru energia folosita la iluminat: energie electrica din SEN : f= 2,62 (2,62+0 )

  • - pentru energia folosita la iluminat: energie electrica din panouri fotovoltaice : f= 2,62 ( 0+2,62)

  • - pentru energia folosita la preparare apa calda menajera : termoficare : f= 0,92

  • - pentru energia termica ptr apa calda menajera : produsa cu panouri solare : f= 1,0

  • - pentru energia folosita la încălzire : termoficare : f= 0,92

  • 5.2 DATE DE INTRARE PENTRU ANALIZA MASURILOR TEHNICE PRECONIZATE

Pentru determinarea performantei energetice a clădirii s-au luat in considerare următoarele date de intrare:

Planșele corespunzătoare releveelor efectuate pentru aceasta clădire

The future starts now!

  • •   Preturile pentru energie actuale si ratele de creștere a acesteia, inclusiv inflația

  • •   Raportul de analiza termica si energetica a clădirii

Planșele tehnice corespunzătoare releveelor sunt atașate in format electronic prezentului raport - respectiv părțile desenate

In urma masurilor de reabilitare, încadrarea clădirii si instalațiilor aferente in clasele de eficienta energetica se modifica după cum urmeaza:

Soluție/Pachet soluții modernizare

Nota energetica

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m2an]

incalzire

acm

iluminat

totala

clasa energetica

clasa energetica

clasa energetica

clasa energetica

clădirea expertizata

90,73

49,78

D

B

A

B

SI

99,33

29,16

B

D

A

A

S2

93,52

42,70

C

B

A

B

S3

92,36

47,47

D

B

A

B

S4

98,57

31,00

B

B

A

A

PI (S1+S2)

100,89

25,46

A

B

A

A

P2 (S1+S2+S3)

100.0

18,14

A

B

A

A

P3 (S4+S2+S3)

100.0

19,44

A

B

A

A

Reducerea C02 aplicând masurile de modernizare din pachetul P2 asupra clădirii studiate este de 31,83 kgCO2/m2an, reprezentând 125,09 tone CO2/an.

Nota: conform Mc001-2006, grilele de valori pentru încadrarea in clasele de eficienta energetica sunt aceleași indiferent de tipul clădirii: rezidențiale, birouri, spitale, centre comerciale.

Energia primara consumata prin implementarea masurilor preconizate in Pachetul 2 (recomandat) este următoarea:

- Energie primara consumata pentru încălzire : 50,45 kWh/mp,an, din care :

Surse neregenerabile (termoficare): 50,45 kWh/ mp,an

Surse regenerabile : 0 kWh/ mp, an

The future starts now!

  • - Energie primara consumata pentru preparare apa calda menajera : 23,65 kWh/mp,an, din care :

Surse neregenerabile (termoficare ) : 22,87 kWh/ mp, an

Surse regenerabile (energie solara ) : 0,85 kWh/ mp, an

  • - Energie primara consumata pentru iluminat: 26,72 kWh/mp,an, din care :

Surse neregenerabile (SEN ): 2,39 kWh/ mp, an

Surse regenerabile (energie electrica fotovoltaica ] : 24,33 kWh/ mp, an

  • - Energie primara consumata pentru climatizare : 1,9 kWh/mp,an, din care :

Surse neregenerabile ( SEN ): 1,9 kWh/ mp, an

Surse regenerabile : 0 kWh/ mp, an

  • 5.3 DESCRIEREA DETALIATA A MASURILOR DE MODERNIZARE ENERGETICA PRECONIZATE SI REZULTATELE ANALIZEI TEHNICE SI ECONOMICE ALE FIECĂRUI PACHET DE MASURI

    • 5.3.1 SOLUȚII PENTRU PEREȚII EXTERIORI ( SUPRAFAȚA OPACA)

îmbunătățirea protecției termice la nivelul pereților exteriori ai clădirii se propune a se face prin montarea unui strat termoizolant.

Materialele termoizolante trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • •  condiții privind conductivitatea termică: conductivitatea termică de calcul trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/mK

  • •  condiții privind densitatea: densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3

  • condiții privind rezistența mecanică: materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate dimensională și caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare, în funcție de structura elementelor de construcție în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de protecție astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenților atmosferici sau acțiunilor excepționale.

The future starts now!

  • •  condiții privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanță cu durabilitatea clădirilor și a elementelor de construcție în care sunt înglobate

  • •  condiții privind siguranța la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolant utilizate trebuie să fie în concordanță cu condițiile normate prin reglementările tehnic privind siguranța la foc, astfel încât să nu deprecieze rezistența la foc a elementelor de construcție pe care sunt aplicate/înglobate.

condiții din punct de vedere sanitar și al protecției mediului: materialele utilizate la realizarea izolației termice a elementelor de construcție nu trebuie să emane în decursul exploatării mirosuri, substanțe toxice, radioactive sau alte substanțe dăunătoare pentru sănătatea oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător; în cazul utilizării izolației termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă (produse din vată minerală, vată de sticlă, etc.) trebuie să se realizeze protecția etanșă sau înglobarea în structuri protejate a acestora;

  • •      condiții privind comportarea la umiditate: materialele termoizolante trebuie să fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidității;

  • •      condiții privind comportarea la agenți biodegradabili: materialele termoizolante trebuie să reziste la acțiunea agenților biologici sau să fie tratate cu biocid sau protejate cu straturi de protecție;

  • •      condiții speciale: materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura elementelor de construcție prin aplicarea unor straturi de protecție pe suprafața lor; materialele termoizolante nu trebuie să conțină sau să degaje substanțe care să degradeze elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune); materialele termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare;In caz contrar ele vor trebui să fie prevăzute din fabricație cu un strat de protecție;

  • •      condiții privind punerea în operă: materialele termoizolante trebuie să permită o punere în operă care să păstreze constanța caracteristicilor fizico-chimice și de izolare termică în condiții de exploatare;

  • •      condiții privind controlul de calitate: materialele noi sau cele tradiționale produse în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolații termice în construcții; toate materialele termizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind calitatea care să le confirme caracteristicile fizico-mecanice conform celor prevăzute în

The future starts now!

standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricație ale produselor respective. In certificatul de calitate trebuie să se specifice numărul normei tehnice de fabricație (standardul de produs, agrement tehnic, normă sau marca de fabricație, etc.J; transportul, manipularea și depozitarea materialelor termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea și păstrarea caracteristicilor funcționale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atat de producătorii cat și de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective; condițiile de depozitare, transport și manipulare eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la punerea în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplica la cald, etc.J vor fi în mod expres precizate în normele tehnice ale produsului precum și în avizele de expediție eliberate la fiecare livrare.

Luând în considerare toate cerințele enunțate mai sus se propune izolarea pereților exteriori cu polistiren expandat de 15 cm grosime, amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu o tencuială subțire de 5...10 mm grosime, armată cu o țesătură deasă din fibre de sticlă.

In dreptul planseelor sse va monta un strat de vata minerala bazaltica, creând un brâu cu latimea de 30 cm pentru a evita propagarea incendiului pe fațada clădirii. Aceasta este grosimea minimă necesara a stratului termoizolator pentru realizarea noii rezistențe termice conform metodologiei McOOl/2006.

De asemenea, pentru pereții exteriori ai subsolului, pentru a crea o rezistenta mecanic a mai mare, se va utiliza ca material izolator polistiren extrudat de minim 10 cm grosime.

Soluția prezintă următoarele avantaje:

corectează majoritatea punților termice;

  • •       conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă și al stabilității termice;

  • •      protejează elementele de construcție structurale precum și structura în ansamblu, de efectele variației de temperatură a mediului exterior;

nu conduce la micșorarea ariilor locuibile și utile;

The future starts now!

  • •      permite realizarea, prin aceeași operație, a renovării fațadelor;

  • •      permite utilizarea spațiilor în timpul executării lucrărilor de reabilitare și modernizare;

  • •       nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile și vopsitoriile interioare existente;

  • •      durată de viață garantată, de regulă, la cel mult 20 ani.

  • 5.3.2 SOLUȚII DE REABILITARE PENTRU PLANȘEUL DE SUB TERASA

în ceea ce privește izolarea planșeului de sub terasa trebuie respectate o serie de prevederi specifice:

Performanțele termotehnice ale acoperișurilor izolate termic sunt în funcție de grosimea și natura stratului termoizolant.

  • •      Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe fața exterioară a stratului suport.

  • •      La acoperișurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu materiale termoizolante cu permeabilitate mică la vapori și stabile la umiditate (polistiren extrudat, spumă rigidă de poliuretan, sticlă spongioasă), astfel încât să nu fie favorizată condensarea vaporilor de apă în termoizolație.

Se propune inlocuirea straturilor existente termo si hidroizolante cu " strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitatea mai mare de 30 kg/ m3" si cu strat de difuzie vapori si strat bariera contra vaporilor.

în scopul reducerii substanțiale a efectelor defavorabile ale punților termice de pe conturul planșeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se uni izolația planșeului cu cea a pereților exteriori.

Racordarea termoizolației terasei se face atât cu termoizolatia verticală a aticului, cât și cu cea a pereților ultimului nivel, inclusiv la chepenguri. Această soluție de modernizare a planșeului de tip terasa se aplică împreună cu soluția de termoizolare a pereților exteriori.

The future starts now!

  • 5.3.3 SOLUȚIA DE REABILITARE PENTRU PLANȘEUL PESTE CANALUL TEHNIC NEÎNCĂLZIT

Peretele exterior subteran al subsolului neîncălzit nu se izolează suplimentar, el beneficiind de rezistența și inerția termică a solului.

Cu ocazia execuției lucrărilor de modernizare energetică a anvelopei trebuie să se acorde o atenție specială refacerii protecției hidrofuge a tuturor elementelor de construcție în contract cu solul și prevederii unor măsuri în vederea ameliorării situației din acest punct de vedere, prin:

luarea unor măsuri de eliminare a eventualelor manifestări ale fenomenului de igrasie și de uscare a zonelor umezite ale pereților;

  • •      prevederea - prin subzidire sau cu alte metode - a unor hidroizolații orizontale (din materiale bituminoase sau mortar hidrofob) sub pereții structurali și nestructurali realizați din zidării, dacă se constată absența și necesitatea lor;

  • •      prevederea unor eventuale straturi hidroizolante pe suprafețele verticale exterioare ale soclurilor existente din beton armat, în funcție de situația concretă locală;

  • •      prevederea unor straturi de protecție și a unor tencuieli la socluri cu caracteristici și adaosuri hidrofobe.

Alcătuirea straturilor hidroizolante și condițiile de aplicare vor fi realizate în conformitate cu prevederile din Normativul C112.

La planșeul de peste subsolul tehnic neincalzit s-a optat pentru soluția de aplicare a unei termoizolații la tavanul acestuia (figura 6.1). După ce se face repararea și curățarea suprafeței suport, soluția propusă constă în montarea la tavanul subsolului a unui polistiren extrudat (având rezistența la umezeală corespunzătoare mediului de montaj), în grosime de 10 cm, protejat cu un strat de tencuială subțire (5...7 mm) din mortar cu liant organic (rășini) armat cu o țesătură din fibre de sticlă. Spre deosebire de pereții exteriori în acest caz nu se prevede strat de finisaj.

The future starts now!

Figura 6.1

  • 5.3.4 SOLUȚII PENTRU TÂMPLĂRIA EXTERIOARĂ

Ca urmare a rezistențelor termice minime prevăzute pentru tâmplăria exterioară (R'min>0,69 m2K/W], precum si pentru a asigura gradul de izolare termica necesara, tâmplăria exterioară utilizată pană acum nu mai este corespunzătoare.

0 soluție pertinentă este tâmplăria cu tocuri și cercevele din aluminiu. Se propune o tamplarie cu geam termoizolant triplu și care prezintă următoarele caracteristici:

au rezistență bună la agenții de mediu; sunt insensibile la variațiile de umiditate din atmosferă;

au rezistență mecanică redusă (cu atat mai mult la profilele fără „armături" din țeavă]; în consecință ferestrele cu tamplarie din aluminiu au în general dimensiuni mai mici decât cele metalice;

au posibilități de asamblare pe care le oferă tehnologia de producție a profilelor (în general clipsare), face ca deformațiile din producție și montaj să fie evitate;

tehnologia de producție permite atat montarea geamurilor simple, cat și a geamurilor termoizolante;

nu necesită întreținere în timp, plasticul fiind colorat în masă, sau finisat cu peliculă acrilică, realizată în timpul procesului de fabricație a profilelor;

au etanșeitate mare, datorită garniturilor pe care le includ.

The future starts now!

Dezavantajele utilizării tâmplăriei aluminiu cu garnituri de etansare sunt:

posibilitatea de a schimba regimul higrotermic al încăperilor datorita tâmplăriei foarte etanșe;

îmbătrânirea materialului și modificarea culorilor, mai ales la tamplăriile albe, în funcție de materialul plastic utilizat și de rezistența la razele ultraviolete.

Totodată la tâmplăria exterioară, în scopul reducerii fluxului termic datorat infiltrațiilor, trebuie luate următoarele măsuri:

prevederea unor garnituri de etanșare între cercevele și între cercevele și toc; efectuarea unor reparații pentru a obține o mai bună închidere a cercevelelor pe toc; îmbunătățirea etanșării între toc și zidărie ș.a.

In situația in care la partea superioară a ferestrelor se prevăd obloane rulante, rezistența termică în zona cutiei oblonului va fi de cel puțin 1,65 m2K/W, prin căptușirea la interior a cutiei cu un strat de termoizolație eficientă, de cel puțin 6 cm grosime.

După schimbarea ferestrelor trebuie avute neapărat în vedere:

etanșarea la infiltrații de aer rece a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc și glafurile golului din perete; completarea spațiilor rămase după montarea ferestrelor noi cu spumă poliuretanică și închiderea, la interior, a rosturilor cu tencuială;

etanșarea hidrofugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri siliconice, mortare hidrofobe ș.a.) precum și acoperirea rosturilor cu baghete din lemn sau din PVC;

prevederea lăcrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a golurilor din pereții exteriori;

înlocuirea solbancurilor din tablă zincată existente pe glaful orizontal exterior de la partea inferioară a golurilor din pereți; se vor asigura: panta, existența și forma lăcrimarului, etanșarea față de toc (cuie cu cap lat la distanțe mici), etanșarea față de perete (marginea tablei ridicată și acoperită la partea superioară de tencuială) etc.; desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a tocurilor, destinate îndepărtării apei condensate între cercevele.

The future starts nowl

Schimbarea tâmplăriei conduce la mărirea rezistenței termice a ferestrelor și ușilor. De asemenea, efectul favorabil al acestei măsuri se manifestă substanțial atât în ceea ce privește condițiile de confort, prin eliminarea curenților reci de aer, cât și sub aspectul necesarului anual de căldură, prin micșorarea volumului de aer care pătrunde în exces în încăperi și care trebuie încălzit.

Astfel, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se realiza în următoarea variantă:

înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie cu tocuri și cercevele din aluminiu cu geam termoizolant, avand un coeficient de emisie e<0,10 și cu un coeficient de transfer termic minim Ug=l,43 W/mzK (Rmaxim=0,7 m2K/W).

Adoptarea soluției de înlocuire totală a ferestrelor existente cu ferestre tip termopan implică etanșarea spațiului interior și reducerea drastică a numărului de schimburi de aer sub valoarea necesară diluării concentrației CO2 și a umidității interioare. Astfel, înainte de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanșeitățile tâmplăriei. Prin prevedrerea garniturilor de etanșare, împrospătarea aerului trebuie realizată pe alte cai și anume:

prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tâmplăriei exterioare

prin crearea unor sisteme controlate de pătrundere a aerului proaspăt din exterior (prize cu clapete mobile, ș. a.);

prin executarea, eventual cu ocazia modernizării, a unor canale verticale suplimentare de ventilare în clădire în funcție de spațiile disponibile.

Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecințe nefavorabile majore, cum ar fi:

dezagremente în ceea ce privește condițiile de locuire (aer viciat, umiditate mare, ș.a.)

riscul apariției condensului pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție perimetrale;

creșterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul elementelor de construcție care fac parte din anvelopa.

In scopul rezolvării acestor probleme se recomandă prevederea unor dispozitive de închidere -deschidere oscilo-basculanta.

The future starts now!

Ca urmare, se recomandă în această situație o tâmplărie cu fante de ventilare sau practicarea unor guri de ventilare reglabile în pereții exteriori ai clădirii dimensionate corespunzător care să asigure un număr minim de schimburi de aer na=0,5 sch/h.

  • 5.3.5 SOLUȚII DE MODERNIZARE A INSTALAȚIILOR

Instalații termice si preparare apa calda menajera

In interiorul clădirii se vor face intervenții pe instalațiile de distribuție agent termic, aceastea fiind vechi si degradate ( moral si fizic ) . Se vor inlocui toate conductele si se vor lua masuri de izolare a acestora in mod corect. De asemenea, se vor inlocui armaturile de pe radiatoare, acestea fiind in mare parte defecte.

Sursa actuala de producere a agentului termic necesar instalației de incalzire este rețeaua de termoficare a orașului. Se propune pastrarea acestei surse de energie.

Sursa principala de energie pentru prepararea apei calde manejere in boilerul nou care se va propune , pe perioada sezonului cald, vor fi cateva panouri solare cu tuburi vidate , existente in acset moment, dar nefunctionale la data intocmirii prezentului audit. Panourile solare vor aduce un aport important in perioada calda a anului, suprafața totala a acestora aducand o contribuție de aprox 3 360kWh/an .

Detaliile tehnice de funcționare si implementare in instalațiile existente vor fi detaliate in proiectele de instalații de specialitate.

Instalații electrice de iluminat

Luând în considerație situația existentă în teren privind mediul luminos confortabil și starea sistemelor de iluminat, în vederea reabilitării clădirii din punct de vedere energetic, soluțiile cele mai eficiente, menite să contribuie atât la creșterea performanței energetice a clădirii cât și a confortului vizual, sunt:

  • •  înlocuirea lămpilor existente cu surse performante din punct de vedere energetic -adecvate din punct de vedere funcțional si al confortului vizual

  • •  înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu corpuri de iluminat cu randament mare, adecvate din punct de vedere funcțional si estetic

  • •  utilizare sisteme de iluminat cu distribuție directa a fluxului luminos

acționarea corpurilor de iluminat cu sezori de prezenta

The future starts now!

• folosirea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrica din surse regenerabile

Astfel, se propune inlocuirea lămpilor existente cu lămpi echipate cu surse LED care sa fie alimentate de la un sistem de 80 panouri fotovoltaice avand fiecare o putere instalata de 300 W. Detaliile tehnice de funcționare si implementare in sistemul actual de iluminat va fi detaliat in proiectul de instalații electrice.

Soluțiile identificate presupun o investiție substanțiala pentru realizarea confortului luminos și al eficienței energetice. întrucât sistemelele de iluminat sunt necorespunzătoare fiind necesară înlocuirea completă a acestora, amortizarea investiției nu se realizează în timp, dar consumul de energie electrică pentru iluminatul spațiilor va fi unul rațional, fără pierderi inutile, în condiiile realizării unui ambient luminos corespunzător.

Panourile termice solare precum si panourile fotovoltaice se vor monta pe acoperișul de tip terasa, cu sisteme de prindere adecvate. Amplasarea acestora se va face astfel incat orientarea lor sa fie spre Sud.

Se va tine cont de greutatea suplimentara a panourilor la calculul incarcarilor pentru a fi suportate de către straturile de izolare a terasei. Se propune montarea acestora pe dale de beton prefabricate.

Avand in vedere costurile acestor investiții, in funcție de sursele de finanțare identificate pentru implementarea acestor masuri, se recomanda o prioritizare a lor.

  • 6. CONCLUZII

In urma analizei energetice efectuate asupra imobilului expertizat, datele rezultate au fost centralizate in Fisa RAPORTULUI DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLĂDIRII (ANEXA 7.2 ), a cărui sinteza am prezentat-o in prezentul raport, conform prevederilor metodologiei in vigoare, urmând ca alegerea unei variante de reabilitare sa se faca, pe baza indicatorilor prezentați.

Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime ;

Din analiza valorilor indicate in Anexa 7.2 a prezentului raport rezulta ca solutiile/pachetele de modernizarea propuse conduc la economii relative de energie intre 18,5 -66,5 %. Avand in vedere ca cele mai mari economii se înregistrează prin aplicarea pachetelor de masuri si nu a soluțiilor

The future starts now!

individuale, prezentam in cele ce urmeaza o ierarhizare a pachetelor de reabilitare in funcție de durata de recuperare a investiției si de economia financiara inregistrata:

Nr.Crt.

Soluție/Pachet soluții modernizare

Costul investiției (Lei)

Durata de recup. a investiției. NR

Costul energiei economisite, e (Lei/kWh)

Reducerea facturii energetice anuale(Lei)

1

PI(S1+S2)

3213798,00

13,85

0,251

320264,795

2

P2(S1+S2+S3)

4735012,00

18,33

0,332

356522,939

3

P3 (S4+S2+S3)

5090572,20

20,37

0,369

344907,229

La calculul financiar s-a considerat un preț al energiei de 0.5 lei/ kWh

Cea mai mare economie, raportata la prețul investiției se face prin aplicarea pachetului 3. Având insa in vedere costul foarte mare al acestui pachet , se recomanda aplicarea pachetului P2 de masuri si soluții de reabilitare.


Data : decembrie 2018


The future starts nowl

7 ANEXE

  • 7.1 FISA DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLĂDIRII

Proiectant general: S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

Data elaborării: Decembrie 2018

Auditor energetic:: Ing. Florin Dumitrescu, auditor energetic gr. I, C+I

Clădirea: IMOBIL Stehp+P+2E

Adresa: Strada Arh. Duiliu Marcu nr.16, Municipiul Craiova, județul Dolj

Beneficiar: UAT Municipiul Craiova

The future starts now!

Categoria clădirii:

□ locuințe

□ birouri

□ grădiniță

□ comerț

□ hotel

□ autorități locale / guvern

X școală

□ cultură

□ altă destinație:

Tipul clădirii:

X individuală

□ înșiruită

□cuplata-

□ bloc

□ tronson de bloc

  • □  Zona climatică în care este amplasată clădirea: II

  • □  Regimul de înălțime al clădirii:      Stehp +P + 2E

  • □  Anul construcției: 1971

  • □  Suprafața utila totala a clădirii: Su= 3 930 mp

  • □  Suprafața desfasurata a clădirii: Sd= 4 705 mp

  • □   Proiectant : nu se cunosc aceste informații

  • □   Beneficiar : UAT Municipiul Craiova, jud Dolj

□ Structura constructivă:

□ zidărie portantă

□ cadre din beton armat

X pereți structurali din beton armat

X stâlpi și grinzi

□ diafragme din beton armat

□ schelet metalic

  • □  Existența documentației construcției și instalației aferente acesteia:

X relevee pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,

X secțiuni reprezentative ale construcției,

  • □ detalii de construcție,

  • □ planuri pentru instalația de încălzire interioară,

  • □ schema coloanelor pentru instalația de încălzire interioară,

  • □ planuri pentru instalația sanitară,

  • □  Gradul de expunere la vânt:

  • □ adăpostită         X moderat adăpostită      □ liber expusă (neadăpostită)

The future starts now!

□ Starea subsolului clădirii (subsol tehnic):

X Uscat cu acces la instalații,

  • □ Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalația comună,

  • □ Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),

Pereți exteriori opaci:

• alcătuire:

PE

Descriere

Arie [m2]

Straturi componente (i ® e)

Coeficient reducere, r

Material

Grosime [m]

PE1

Perete exterior beton izolat NORD

453,68

  • - tencuiala interioara

  • - zidărie cărămidă plina

  • - tencuială ext

-0,02

- 0,375

-0,03

0,75

PE2

Perete exterior beton izolat SUD

482,0

  • - tencuiala interioara

  • - zidărie cărămidă plina

  • - tencuială ext

-0,02

- 0,375

-0,03

0,75

PE3

Perete exterior beton izolat VEST

899,0

  • - tencuiala interioara

  • - zidărie cărămidă plina

  • - tencuială ext

-0,02

- 0,375

-0,03

0,75

PE4

Perete exterior beton izolat EST

827,94

  • - tencuiala interioara

  • - zidărie cărămidă plina

  • - tencuială ext

-0,02

- 0,375

-0,03

0,75

• Aria totală a pereților exteriori opaci [m2]: 2 662,62

Stare:

X bună,      pete condens,           igrasie,

Starea finisajelor:

bună,

tencuială căzută parțial / total,

Tipul și culoarea materialelor de finisaj: Vopsea diverse culori,

Rosturi despărțitoare pentru tronsoane ale clădirii: nu

Pereți către spații anexe (casa scărilor, spații tehnice etc.): nu

Acoperiș:

Tip:

circulabil,        X necirculabil, terasa

The future starts now!

• Stare:

X bună, uscată,

deteriorată, umedă

Ultima reparație:

< 1 an,

1-2 ani

2-5 ani,

X > 5 ani

  • • Aria totală a teraselor [m2]: 1 449

Starea acoperișului peste pod: nu este cazul

Bună,

Acoperiș spart / neetanș la acțiunea ploii sau a zăpezii;

  • • Materiale finisaj: -

  • • Aria totală a planseului sub pod [m2]: 0

Ferestre / uși exterioare:

FE/ / UE

Descriere

Arie [m2]

Tipul tâmplăriei

Prezență oblon (i / e)

1.

Ferestre

931,28

Termoizolanta PVC 3 camere

nu

0

Duble lemn

nu

2.

Usi

37,72

Termoizolanta PVC

nu

0

Metalica simpla

nu

  • • Starea tâmplăriei:               bună                  X evident neetanșă

X fără măsuri de etanșare, cu garnituri de etanșare, cu măsuri speciale de etanșare;

  • •   Caracteristici ale spațiului încălzit:

  • • Aria utilă a pardoselii spațiului încălzit [m2]: 3 930

  • • Volumul spațiului încălzit [m3]: 13 480

  • • înălțimea medie a unui nivel [mj: 3,43 m

  • •  Gradul de ocupare al spațiului încălzit/nr. de ore de funcționare a instalației de încălzire: 24 h

  • •  Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 10 m;

  • •  înălțimea medie a subsolului față de cota terenului sistematizat: 0,0 m

  • •  Perimetrul pardoselii subsolului clădirii: 118 ml

•  Instalația de încălzire interioară:

• Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor:

  • •   Sursă proprie, cu combustibil:.

  • •  Centrală termică de cartier

  • •  Termoficare - punct termic central

  • •  X Termoficare - punct termic local

The future starts now!

• Altă sursă sau sursă mixtă: NU

• Tipul sistemului de încălzire:

încălzire locală cu sobe,

X încălzire centrală cu corpuri statice, încălzire centrală cu aer cald, încălzire centrală cu planșee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:

• Date privind instalația de încălzire interioară cu corpuri statice:

  • •  Tip distribuție a agentului termic de încălzire:     X inferioară, superioară, mixtă

  • •  Necesarul de căldură de calcul [kW]: aprox. 680

  • •  Elemente de reglaj termic și hidraulic (la nivelul corpurilor statice):

Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj și acestea sunt funcționale, X Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puțin un sfert dintre acestea nu sunt funcționale,

Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale,

  • •  Starea instalației de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:

Corpurile statice au fost demontate și spălate / curățate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,

Corpurile statice au fost demontate și spălate / curățate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,

X Corpurile statice au fost demontate și spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,

  • •  Armăturile de separare și golire a coloanelor de încălzire:

Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare și golire a acestora, funcționale,

X Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare și golire a acestora sau nu sunt funcționale,

•  Date privind instalația de iluminat:

  • •      Conform Mc 001/2006, consumul specific de energie electrica este:

  • •      Clădire destinație școala cu iluminat fluorescent si incandescent : 15 kWh/an,mp

  • •      Suprafața utila : 3 930 mp

  • •      Consumul individual de energie : 58 950 kWh

  • •     Consum total : 58 950 kWh/an

•  Date privind instalația de apă caldă de consum :

  • •  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

X Sursă proprie, cu: panouri, sol are. cu tuburi vidate Centrală termică de cartier

The future starts now!

  • •  Termoficare - punct termic central

  • •  Termoficare - punct termic local

  • •  Altă sursă sau sursă mixtă: panpuri.solare

• Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

Din sursă centralizată,

Centrală termică proprie - numai pentru apartament X Boiler cu acumulare,

Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,

Preparare locală pe plită,

Numărul pct de consum amestec a.r. + a.c.m.: 29

Numărul pct de consum a.r.: 29

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri:

Lavoar: 29

Spălător: 0 Cadă de baie: 0 Rezervor WC: 29 Cădită de dus: 0 Pisoar: 0

Numărul utilizatori: elevi : 986 persoane / zi

• Date privind instalația de ventilare :

- in momentul actual nu exista un sistem de ventilație mecanica in stare de funcționare.

• Alte informații:

  • •  date privind starea armăturilor și conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid - da, puncte de consum acm cu pierderi - da

  • •  temperatura apei reci din localitatea în care este amplasată clădirea: 11,5 °C

  • •  temperatura de utilizare a apei calde : 50 °C

• Informații privind instalația de climatizare: in acest moment clădirea nu are instalație de climatizare

The future starts now!

  • 7.2. RAPORTUL DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLĂDIRII (RAC)

NOTE DE CALCUL

  • 7.2.1 DETERMINAREA REZISTENȚELOR TERMICE CORECTATE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCȚIE DIN COMPONENȚA CLĂDIRII

  • 7.2.1.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE

Caracteristicile geometrice ale clădirii sunt grupate în tabelele următoare. Au fost calculate ariile tuturor elementelor de construcție (pereți exteriori, șarpanta, ferestre și uși exterioare, placa pe sol, etc.).

Aria totală a pereților exteriori opaci [m2]: 2 662,62 mp

Aria totală a planșeului peste subsol tehnic [m2]: 355 mp

Aria totală a planșeului de sub terasa [m2]: 1449 mp

Aria totală a planșeului peste sol [m2]: 913 mp

Parte vitrată și uși intrare:

Orientare

vitrat

Rezistența [m2K/W]

Arie [m2]

N

FE+UE

0,5

204,1

S

FE+UE

0,5

176,4

V

FE+UE

0,5

258,7

E

FE+UE

0,5

329,8

total

969,0

Atnc (Arie utila) = 3 930 m2

Vine = 13 480 nV

A construita “ 1 268,0 mp

The future starts now!

  • 7.2.1.2. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCȚIE

Conductivitățile termice de calcul ale materialelor se determină în conformitate cu Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, prin multiplicarea valorilor cu coeficienți de majorare care țin cont de deprecierea conductivităților în funcție de vechimea materialelor și de starea acestora (stare uscată, afectată de condens sau afectată de igrasie). Valorile generale rezultate sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt.

Denumirea materialului

Caracteristici

Coeficient de majorare

Conductivitate termică de calcul, Ac

P

A

(kg/m3)

(W/mK)

(W/mK)

0

1

2

3

4

5

1

Beton armat

2500

1,74

1,10

1,914

2

Cărămidă

1800

0,80

1,15

0,92

3

Mortar var (tencuială interioară)

1500

0,70

1,03

0,721

4

Mortar ciment (tencuială exterioară)

1700

0,93

1,03

0,958

5

Mozaic

2000

1,16

1,00

1,160

6

Strat bitum

1050

0,17

1,00

0,170

7

Beton de pantă

2400

1,62

1,10

1,782

8

Barieră vapori

1800

0.17

1,00

0,170

9

BCA

825

0,30

1,05

0,315

10

Covor PVC

1600

0,29

1,10

0,319

11

Nisip

1600

0,58

1,00

0,580

12

Polistiren expandat

20

0,042

1,05

0,044

13

Cărămidă aparentă/Bratcă

1200

0,52

1,03

0,536

  • 7.2.1.3 REZISTENȚE TERMICE CORECTATE

Rezistențele termice corectate pentru elementele opace țin cont de coeficientul de majorare a conductivității termice a materialelor în funcție de vechime și stare precum și de influența punților termice. Acestea au fost detaliate in capitolul 7.1 ( Fisa de analiza termica si energetica a clădirii)

The future starts now!

T.2XA. NUMĂR DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL

tâmplăria exterioară este parțial din PVC, cu garnituri de etanșare; se apreciază clasa de permeabilitate a clădirii ca fiind "medie", clădirea este moderat adapostita,

clădirea face parte din categoria "clădire individuală".

în conformitate cu tabelul 9.7.1 (Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor, Partea I) rezultă: na= 0,5 h1.

  • 7.2.2 CONSUMURILE DE ENERGIE AFERENTE CLĂDIRII EXPERTIZATE

Consumurile de energie au fost calculate conform metodologiei de calcul in vigoare:

  • 7.2.2.1 MODULUL I. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE SI A CONSUMULUI SPECIFIC PENTRU ÎNCĂLZIRE ÎNAINTE DE APLICAREA MASURILOR DE REABILITARE:

Consumul anual de căldură pentru incalzirea spatiilor s-a determinat in conformitate cu metodologia Mc001/II .1. valorile rezulate sunt prezentate in cadrul cap. 5.1 al prezentului raport si in anexa 7.2 .

In calculul necesarului de căldură s-a tinut cont de următoarele date de intrare:

temperatura interoara medie de calcul : 19 grade C

temperatura exterioara convenționala de calcul : -15 grade C ( zona II )

numărul mediu de schimburi de aer ( fct de tipul tamplariei exterioare si de gradul de permeabilitate la aer a clădirii) : n= 0,5

- aporturile solare si aporturile interne au fost socotite in fct de orientarea către punctele cardinale si in fct de nr de utilizatori ai clădirii ( considerat un aport de 6 W/mp suprafața utila)

• Consumul specific de energie anual pentru încălzirea spațiilor:

173,88 kWh/m2 an         CLASA ENERGETICĂ C

Consumul de energie anual pentru încălzirea spațiilor: 683 351 kWh/an

The future starts now!

  • 7.2.2.2 MODULUL II. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE SI A CONSUMULUI SPECIFIC PENTRU PREPARAREA APEI CALDE ÎNAINTE DE APLICAREA MASURILOR DE REABILITARE:

Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea apei calde menajere s-a determinat in conformitate cu metodologia Mc 001/PII.3 si se bazeaza pe valorile consumurilor normate , iar temperatura medie anuala a apei reci este de 11,5 °C.

Conform structurii pe categorii de utilizatori ai spitalului, a reieșit următorul consum de apa calda menajera:

Număr de elevi : 986 persoane /zi

Astfel consumul zilnic de apa calda este de : 986 pers 1 5 1/zi = 4 930 litri /zi

La calculul consumului anual de căldură pentru preparaea apei calde s-a tinut cont de temperatura apei reci de 11,5 grade C si temperatura de preparare a apei calde de 50 grade C.

  • •  Consumul specific de energie anual pentru prepararea apei calde de consum:

30,5 kWh/m2 an           CLASA ENERGETICĂ B

Consumul de energie anual pentru prepararea apei calde de consum: 119 865 kWh/an

  • 7.2.2.3 MODULUL III. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE SI A CONSUMULUI SPECIFIC PENTRU ILUMINAT ÎNAINTE DE APLICAREA MASURILOR DE REABILITARE:

Pentru calcularea estimativa a consumului de energie electrica pentru iluminat s-a folosit metodologia McOOl. In funcție de destinația clădirii si de dotarea acesteia s-a făcut estimarea consumului, prezentat in cadrul capitolului 5.1 si in anexa 7.2 a prezentului raport.

In calculul consumului de energie ptr iluminat s-a tinut cont de următoarele date de intrare:

numărul de ore de funcționare (diurn si nocturn ] este de 5000 ore /an

factorul de dependenta de lumina de zi: F(D] =1.0

factorul de dependenta de durata de utilizare : F(O) =0.8 putere specifica inst iluminat: 15 W/mp

15 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ A


The future starts now!

Consumul de energie anual pentru iluminatul spațiilor: 58 950 kWh/an

  • 7.2.2.4 MODULULI IV. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE SI A CONSUMULUI SPECIFIC PENTRU CLIMATIZARE ÎNAINTE DE APLICAREA MASURILOR DE REABILITARE:

Pentru calcularea consumului de energie pentru racirea anumitor spatii s-a folosit metodologia Mc001/II.

In calculul consumului de energie ptr răcire s-a tinut cont de următoarele date de intrare:

temperatura interoara medie de calcul : 24 grade C

temperatura exterioara convenționala de calcul in luna Iulie : 36,5 grade C aporturile solare si aporturile interne au fost socotite in fct de orientarea către punctele cardinale si in fct de nr de utilizatori ai clădirii (s-a considerat un aport de lOW/mp suprafața utila ] caracteristicile termotehnice ale anvelopei clădirea nu este prevăzută cu sistem de ventilare funcțional, ventilarea realizandu-se prin deschiderea tamplariei mobile si prin ventilare naturala nocturna instalațiile de climatizare existente sunt de tip split, cu funcționare on-off, fara un sistem eficient energetic ( sistem cu inverter) si sunt prevăzute in unele spatii ale clădirii.

Ținând cont de aceste informații de mai sus, calculul necesarului de energie pentru climatizare s-a făcut pe baza bilanțului termic efectuat pentru intreaga clădire . Acest bilanț termic tine cont de transferul de căldură prin transmisie dintre spațiul climatizat si mediul inconjurator, căldură acumulata in masa clădirii, sursele de energie interne ( oameni, etc ) aporturile de energie de la radiația solara ( aporturi directe si aporturi indirecte ]

• Consumul specific de energie anual pentru climatizarea spațiilor :

1,1 kWh/m2 an        CLASA ENERGETICĂ A

Consumul de energie anual pentru climatizarea spațiilor: 4 323 kWh/an

  • 7.2.2.5 MODULULI V. DETERMINAREA CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE SI A CONSUMULUI SPECIFIC PENTRU VENTILARE MECANICA ÎNAINTE DE APLICAREA MASURILOR DE REABILITARE:

NU ESTE CAZUL : Clădirea nu este echipata cu instalații de ventilare mecanica

The future starts now!

  • 7.2.3 DETERMINAREA EMISIEI DE C02

Determinarea emisiei de CO2 pe baza necesarului anual de energie, a dus la următoarele valori:

Pe baza necesarului anual de energie, adica 220,50 kWh/an

se poate determina emisia anuală de CO2. (clasa energetică B )

Consumul de energie total anual= 866 565 kWh/an

Cantitatea de CO2 emisă se determină cu relația: CO2 = SUM (fC02 * q inc, acm,...), adica

49,78 kg CO2/m2 an

Unde fco2 reprezintă un factor de emisie stabilit în funcție de tipul de combustibil utilizat.

Pentru TERMOFICARE fC02 = 0,22 kg/kWh.

Pentru electricitate fco2 = 0,299 kg/kWh.

  • 7.2.4 NOTE DE CALCUL PRIVIND NOTAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII

Notarea din punct de vedere energetic a clădirii existente se efectuează funcție de consumul specific anual normal de căldură estimat pe baza expertizei energetice a clădirii. Nota de referință atașată clădirii certificate vizează clădirea de referință, caracterizată de utilizarea eficientă a căldurii. Caracteristicile clădirii de referință sunt prezentate în cele ce urmează.

Notarea din punct de vedere energetic este corelată strict cu grila de clasificare funcție de consumul energetic specific anual caracteristică fondului de clădiri existent, conform Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor (Partea III - Auditul și Certificatul de performanță a clădirii).

PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII CERTIFICATE

Penalizările acordate clădirii la notarea din punct de vedere energetic sunt prezentate în tabel următor:

Element expertizat

Constatare

Penalizare

0

1

2

Starea subsolului tehnic al

Subsol curat

pi=l,0

The future starts now!

clădirii

Utilizarea ușii de intrare în clădire

Ușa este prevăzută cu sistem automat de închidere si stă închisă în perioada de neutilizare

P2 = l,0

Starea elementelor de închidere mobile din spațiile comune (casa scărilor) - către exterior

Ferestre / uși în stare buna

p3=l,00

Starea armăturilor de închidere și reglaj de la corpurile statice

Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj, sau cel puțin un sfert dintre armaturile de reglaj existente nu sunt funcționale

p4=l,02

Spălarea/curățirea instalației de încălzire interioară

Instalația de încălzire a fost spălată / curățată cu mai mult de trei ani în urmă

p5=l,05

Existența armăturilor de separare și golire a coloanelor de încălzire

Coloanele sunt prevăzute cu robineti de izolare dar aceștia sunt parțial nefunctionali

p6=l,03

Existența echipamentelor de măsură pentru decontarea consumurilor de căldură

Nu este cazul- sistem propriu de asigurare a încălzirii si a apei calde

p7=l,00

Starea finisajelor exterioare ale pereților exteriori

Tencuiala exterioara parțial căzută

p8=l,02

Starea pereților exteriori din punct de vedere al conținutului de umiditate al acestora

Pereții exteriori nu prezintă urme de igrasie

p9=l,00

Starea acoperișului peste pod

Acoperiș spart / neetanș la acțiunea ploii sau a zăpezii - Nu este cazul

pl0=l,00

Starea coșului/coșurilor de evacuare a fumului

Nu este cazul

pll=l,00

Asigurarea necesarului de aer proaspăt la valoarea de confort

Clădire fără sistem de ventilare organizată

pl2=l,10

Coeficient de penalizare a

notei energetice               po=IIpi= 1,24

  • a) Forma geometrică, volumul și suprafața totală a anvelopei - aceleași ca și clădirea reală.

  • b) Suprafața elementelor de construcție transparente (ferestre) pentru imobil este identică cu cea aferentă clădirii reale.

The future starts now!

  • c) Rezistențele termice corectate ale elementelor de construcție din componența anvelopei clădirii sunt următoarele:

  • •   Pereți exteriori opaci verticali:

Rpe................=1,75 m2K/W

  • •  Planseu sub terasa :

Rte............= 4,50 m2K/W

  • •  Planseu peste subsol tehnic :

Rte............= 2,50 m2K/W

  • •   Placa pe sol:

Rsb.....= 2,50 m2K/W

  • •   Ferestre și uși exterioare :

RFe............= 0,50 m2K/W

  • d) Valorile absorbtivității la radiația solară a elementelor de construcție sunt următoarele:

  • - perete exterior opac vertical: abs Pe ■ ....= 0,40

  • - terasă exterioară / acoperiș: absT......= 0,60

  • e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (] = 0,26

  • f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.

  • g) Numărul de schimburi de aer din spațiul încălzit este de 0,5 h1 (tâmplărie exterioară cu garnituri speciale de etanșare, ventilare de tip controlat]

  • h) Sursa de căldură pentru încălzire este rețeaua de termoficarte a orașului

  • i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate conform SR 1907 și STAS 1797/2.

The future starts nowl

  • j) Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic sau hidraulic la nivelul corpurilor statice.

  • k) Nu există pierderi de fluid în instalațiile interioare.

  • l) Instalația de apă caldă de consum este caracterizată de dotările și parametrii de funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1958 Np / Aînc [kWh/m2an], unde Np reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar Aînc reprezintă aria utilă a spațiului încălzit / condiționat;

  • m) în cazul în care se impune climatizarea spațiilor ocupate, randamentul instalației de climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic și care funcționează conform procesului cu consum minim de energie;

  • n) în cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice;

  • o) Nu se acordă penalizări, po = 1,00.

Ținând seama de datele privind clădirea de referință, aplicarea metodologiei de determinare a consumurilor de căldură anuale normale pentru încălzire, prepararea apei calde de consum si iluminat a condus la următoarele valori caracteristice ale clădirii de referință:

Consumul specific de energie anual pentru încălzirea spațiilor:

86,55 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ B


Consumul specific de energie anual pentru prepararea apei calde de consum:

25,70 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ B


Consumul specific de energie anual pentru iluminatul spațiilor:

12 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ A


Consumul specific de energie anual pentru racirea spațiilor:

1,1 kWh/m2 an


CLASA ENERGETICĂ A


The future starts now!

Consumul total specific de energie anual:

125,35 kWh/m2 an       CLASA ENERGETICĂ A

  • 7.2.5 NOTAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRII

Pe baza valorilor consumurilor specifice de căldură se determină notele energetice după cum urmează (Tabel 4.6):

  • - nota energetică a clădirii reale NC, caracterizată de consumul specific de energie estimat qTC = qTotalC = 220,5 kWh/m2 an

  • - nota energetică a clădirii de referință NR, caracterizată de consumul specific de energie estimat qTR = qTotalR = 125,35 kWh/m2 an, este

Tabel 4.6

NC

NR

90,73

100

La stabilirea consumurilor sus menționate s-a folosit metodologia de calcul al performantei energetice a clădirilor, in vigoare. Calculele s-au făcut prin utilizarea unor foi de calcul EXCEL.

Calculul consumului anual de energie primara pentru fiecare caz in parte

Varianta

Energia primara ptr incalzire

Energia primara ptr acm

Energia primara ptr iluminat

Energia primara ptr climatizare

Energia primara TOTALA

Energia primara din surse regenerabile

Energia primara din surse neregenera bile

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

Clădire reala

159,97

28,16

39,30

2,84

230,27

0,85

229,42

Soluția 1

74,17

28,16

39,30

1,90

143,53

0,85

142,67

Soluția 2

130,36

28,16

39,30

2,84

200,66

0,85

199,81

Soluția 3

170,84

17,72

2,39

1,90

192,85

0,00

192,85

Soluția 4

81,45

28,16

39,30

0,00

148,91

0,85

148,06

The future starts now!

Pachet 1 : S1+S2

58,25

28,09

39,30

2,84

128,48

0,00

128,48

Pachet 2 : S1+S2 +S3

50,45

23,72

26,72

1,90

102,80

25,19

77,61

Pachet 3:

S4+S2

+S3

55,89

23,72

26,72

1,90

108,24

25,19

83,05

Producție anuala specifica de energie din surse regenerabile rezultata in urma aplicării Pachetului 2 ( recomandat): 26,57 kWh/mp,an

Tabelul 1 Factorul de conversie a energiei finale în energie primară

Combustibil/Sursa de energie

Factor

neregenerabilă

regenerabilă

total

Lignit*)

1.30

0,00

1,30

Huila*)

1,20

0,00

1,20

Păcură*

1.10

0.00

1.10

Gaz natural*)

1.17

0.00

1.17

Deșeuri*)

0.05

1.00

1,05

Biomasă - lemne de foc*)

0,18

0,90

1,08

Blom.isa - brichete/peleți")

0.28

0.80

1.08

Energie electrică din SEN

2,62

0.00

2,62

Termoficare (cogenerare)

0.92

0.00

0,92

Energie termică produsă cu panouri termice solare

0,00

1.00

1,00

Energie electrică produsă cu panouri fotovoltaice

0,00

2.62

2,62

Energie termică pentru răcire (free cooling)

0.00

1.00

1,00

Energie termică pentru încălzire furnizată de pompe de căldură alimentate electric

0.86

0,67

1,53

The future starts nowl

Comparație intre emisiile de C02 si energiile primare pentru diverse soluții de reabilitare :

Varianta

Energia primara specifica TOTALA

Energia primara TOTALA

Emisii echivalent CO2

kwh/mp,an

kwh/an

Kq/m2an

Clădire reala

230,27

904970,64

49,78

Soluția 1

143,53

564057,18

29,16

Soluția 2

200,66

788599,26

42,70

Soluția 3

192,85

757889,83

47,27

Soluția 4

151,75

596395,98

31,00

Pachet 1: S1+S2

128,48

504926,48

25,46

Pachet 2 : S1+S2 +S3

102,80

403993,72

18.02

Pachet 3 : S4+S2 +S3

108,24

425366,62

19,32

The future starts now!

  • 7.2.6 CONCLUZIILE RAPORTULUI DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA

Consumurile anuale si specifice de energie înainte de aplicarea masurilor de creștere a eficientei energetice:

Nr.Crt.

clădirea expertizata

1

Nota energetica

90,73

2

Indice de emisii echivalent CO2 [kgC02/m2an]

49,78

3

Consum total

consum specific (kWh/mp*an)

220,50

consum total (kWh/an)

866 558,2

clasa energetica

B

4

Consum încălzire

consum specific (kWh/mp*an)

173,9

consum total (kWh/an)

683 427,0

clasa energetica

D

5

Consum acm

consum specific (kWh/mp*an)

30,5

consum total (kWh/an)

119 865

clasa energetica

B

6

Consum iluminat

consum specific (kWh/mp*an)

15

consum total (kWh/an)

58 950

clasa energetica

A

7

Consum climatizare

consum specific (kWh/mp*an)

1,1

consum total (kWh/an)

4 323

clasa energetica

A

După executarea masurilor de eficientizare energetica, conform pachetului nr 2, vom avea următorii indicatori energetici:

IS 5 - Consumul de energie finală în clădirea reabilitata energetic (tep ) = 30,92

The future starts now!

Indicatorii de realizare/de proiect după implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice (utilizând RES)

Indicatori de realizare/ de proiect

Indicator

Valoarea indicatorului la începutul implementării proiectului

Valoarea indicatorului la finalul implementării proiectului

Reducere

(exemplu)

Valoare

%

Scăderea anuală estimată a gazelor cu efect de seră [echivalent to CO2/an ]

195,64

70,83

124,81

63,80%

Scăderea consumului anual de energie primară [kWh/an]

908026,50

403964,70

504061,80

55,51%

Scăderea consumului anual specific de energie primară pentru încălzire din surse neregenerabile [kWh/m2/an]

159,97

50,45

109,52

68,46%

Scăderea consumului anual de energie finală din surse neregenerabile

[tep]

74,81

27,49

47,32

63,26%

CONCLUZII:

Pachetul de soluții PI are perioada de recuperare cea mai mica , aducand si o economie importanta a energiei consumate. Dar, datorita neincadrarii in limitele de consum de energie primara specifica maxim admisa de 120 kWh/mp,an ( consumul aferent pachetului PI este de 128,48 kWh/mp,an), conform Ghid solicitant - Anexa 3.1B-3b, acest pachet de soluții nu este eligibil.

The future starts now!

Pachetele P2 si P3 respecta conditia de eligibilitate in ceea ce priveste consumul anual specific de energie primara , precum si conditia prevazuta in Anexa 3.1B-3a in ceea ce priveste nivelul de emisii echivalent CO2.

Cea mai mare economie de energie , dupa implementarea pachetelor de solutii, se face prin aplicarea pachetului P2.

Prin implementarea pachetului de solutii nr 2 se ajunge la o pondere a consumului de energie primara din surse regenerabile de 25,85 % , indeplinind una din conditiile de baza privind eligibilitatea proiectului.

Recomandarea Auditorului Energetic, luand in considerare cele de mai sus, este aplicarea pachetului de solutii nr P2.

REZULTATE ASTEPTATE

Indicator de realizare (de output) -aferent clădirii “ Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj ”

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului (de output)

Nivel anual specific al gazelor cu efect de seră (echivalent kg CO2 / mp, an)

195,64

70,83

Consumul anual de energie primară (kWh/an)

908.061,84

403.993,72

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii " Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj”

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului

Consumul anual de energie finală în clădirea publică (din surse neregenerabile) (teP)

74,81

27,49

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii „Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj”

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului

Consumul anual specific de energie primară (din surse neregenerabile) (kWh/m2/an) total, in care:

162,81

52,35

pentru încălzire si răcire

159,97

50,45

Consumul anual de energie primară din surse regenerabile (kWh/an) total, din care:

0

104 433,20

The future starts now!

pentru încălzire si răcire

0

0

pentru preparare apă caldă de consum

0

8 803,20

Pentru iluminat

0

95 630,00

The future starts now!

7.3 RAPORT CAMERA TERMOVIZIUNE

Informații privind termografiil utilizat

Pentru inspecție s-a utilizat camera în infraroșu E6, număr serie 63946039 produsă de compania

Flir. Camera are următoarele specificații tehnice:

  • •  Obiectiv: 45°

  • •  Rezoluție spațială (câmp instantaneu vizual): 5.2 mrad

  • •  Sensibilitate termică: 0,06°C

  • •  Frecvența imaginii: 9 Hz

  • •  Focalizare: automat

  • •  Senzor: microbolometru fără răcire 160 x 120 pixeli de tip FPA (Focal Plane Array)

  • •  Rezoluție cameră în vizibil: 160 X 120,19.200 pixeli

  • •  Spectru: 7.5 - 13 pm

Interval de temperatură obiect: -20°C to +250°C

The future starts now!

Camera a fost configurată sa seteze automat domeniul de temperatura, fapt care a oferit o sensibilitate foarte bună aparatului.

Flir E6 salvează într-un format special de imagine. Pe lângă imaginea propriu-zisă care poate fi vizualizată cu orice aplicație care poate deschide un fișier de tip JPEG, în fișierul salvat de cameră se află informație despre cantitatea de energie captată de toți cei 160x120 senzori din FPA; de asemenea mai sunt stocate în acest fișier și alte informații precum: emisivitatea folosită, temperatura ambiantă, temperatura reflectată, distanța până la obiect, umiditatea relativă a aerului [pe baza ultimelor două mărimi se calculează transmisivitatea atmosferică), intervalul de temperatură pe care era configurată camera, valorile maximă și minimă din imagine, paleta de culori, etc.

Imaginile de acest tip (FLIR-JPEG) permit o gamă foarte largă de operații de postprocesare: aflarea valorii temperaturii în oricare dintre puncte, schimbarea perametrilor cu care s-a făcut termografierea, a emisivității globale sau individual pe puncte (în cazul unor ferestre sau a unor obiecte metalice pe peretele unei clădiri de exemplu), schimbarea paletei și modificarea capetelor de scală și a intervalului de temperaturi pentru a detalia o zonă de interes.

The future starts now!


CAPITOLUL B: PIESE DESENATE

Atașam prezentului raport, planșele aferente releveelor acestui imobil.


Data : decembrie 2018


Cod Postai Nr. inregistrare la        Data

Localitate / Strada Consiliu Local înregistrării


0

0

2

5

9


z z I I a a


Performanța energetică a clădirii

Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanței Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005


Notare energetică-


Clădirea certificată


90,73


Clădirea de referință



d> a


0) c o ’S


0) Q

<D ■U


(Q O


a> O



220,5

49,78


125,2

28,58


Indice de emisii echivalent CO2 [kgco2/m2an]

Consum anual specific de energie [kWh/m2an] pentru:

Clasă energetică

Clădirea certificată

Clădirea de referință

încălzire.

173,9

D

A

Apă caldă de consum:

30,5

B

B

Climatizare:

1,1

A

A

Ventilare mecanică:

-

-

-

Iluminat artificial:

15

A

A

Consum anual specii^ de er.efg.e din surse regenerabile [kWh/m2an]: 0


Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: Strada Arh. Duiliu Marcu nr.16,

Municipiul Craiova , județul Dolj

Categoria clădirii: unitate invatamant

Regim de înălțime:........Șț.șhn+P+2F

Anul construirii: .... .1971


Aria utilă a spațiului încălzit:...................3.930 m2

Aria construită desfășurată a clădirii: 4 705 m2

Volumul interior al clădirii (incalzit): 13 480 m3


Scopul elaborării certificatului energetic: Evaluarea performantelor energetice ale clădirii


Programul de calcul utilizat: Foaie de calcul Excel


Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea

(c, i, ci)


Numele și prenumele


Seria și Nr. certificat de atestare


Nr. și data înregistrări certificatului în n auditorului


CI, Gri


Dumitrescu Florin


UA 01422



DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A CLĂDIRII

□ Grile de clasificare energetică a clădirii funcție de consumul de căldură anual specific:




120


TOTAL: încălzire, apa calda de


CLIMATIZARE:


VENTILARE MECANICĂ:






00

CM

IO

b*

CM

CO

io

220,5 kWh/m2an




□ Performanța energetică a clădirii de referință:

Consum anual specific de energie [kWh/m2an]

Notare energetică

pentru:

100

încălzire:                                  86,4

Apă caldă de consum:               25,7

Climatizare:                              1,1

Ventilare mecanică:

Iluminat:                                  12

□ Penalizări acordate clădirii certificate și motivarea acestora:

Po = 1,24 după cum urmeaza:

  • - P4 = 1,02 - Corpurile statice cu robineti cel puțin 1/4 nefunctionali

  • - P5 = 1,05- Corpurile statice au fost spalate cu mai mult de 3 ani in urma

  • - P6 = 1,03 - Coloanele sunt prevăzute cu rob de separare dar parțial nefunctionali

  • - P9 = 1,02- Pereții exteriori prezintă pete de condens

  • - Pi2 = 1,1 - Clădire fara sistem de ventilare organizata

Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcție de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică și energetică a construcției și instalațiilor aferente.

Notarea energetică a clădirii ține seama de penalizările datorate utilizării neraționale a energiei.

Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia

Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătățirea performanței energetice a clădirii

□  Cateva recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătățirea performanței energetice a clădirii:

Montarea becurilor economice cu LED in locul celor cu incandescenta

  • -   Asigurarea calitatii aerului interior prin ventilare naturala ( ex: prin grile de ventilație higroreglabile, prevăzute in tamplarie )

  • -  Creșterea rezistentei termice a tuturor elementelor opace ce delimitează anvelopa clădirii ( pereți exteriori, planseu peste Subsol, planseu peste canale tehnice , planseu sub pod ) peste limitele minime normate , conform Ord. 2513/2010 si Ord 2641 - 2017, prin izolarea termica a majorității elementelor de anvelopa ( pereți exteriori, terasa, planseu peste subsol tehnic neincalzit, soclu ).

Creșterea rezistentei termice a elementelor vitrate, prin inlocuirea tamplariei vechi existente cu o tamplarie noua, termoizolanta care sa respecte rezistenta minima normata actuala, de preferat tamplarie cu R> 0,8 mpK/ W .

  • □  Masuri conexe recomandate pentru eficientizarea performantei energetice a clădirii

Masuri generale:

Informarea beneficiarilor despre economia de energie.

  • -   încurajarea ocupantilor de a utiliza clădirea in mod corect, facand economie de energie înregistrarea regulata a consumului de energie

  • -   Analiza facturilor de energie si a contractelor de furnizare a energiei

încheierea de contracte de asistenta energetica si interventie/intretinere cu firme specializate pentru instalațiile din clădire înlocuirea armaturilor defecte ale instalațiilor sanitare si utilizarea de dispersoare de dus economice

Masuri asupra instalațiilor:

înlocuirea conductelor vechi de distribuție agent termic ptr încălzire, cu conducte noi, din materiale cu rugozitate scăzută si izolate corespunzător

  • -   Utilizarea de surse de energie alternativa ( ex: panouri fotovoltaice pentru iluminat)

  • -   Utilizarea de sisteme de gestionare eficienta a distribuției de agent termic ptr încălzire , fapt ce duce la un randament crescut al instalației, precum si organe de comanda a temperaturii interioare in fct de programul de utilizare a clădirii ( ex : cronotermostat care sa comande un electroventil general montat pe conducta de alimentare principala a clădirii)

Observație: Datele care au stat la baza intocmirii prezentei documentații au fost planurile clădirii construite in 1971, precum si informațiile furnizate de administrația clădirii si observațiile de la fata loc1'1"'


DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII D.A.L.I.

TITLU PROIECT:

„CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR ''           J                                             J

PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND

SECTORULUI EDUCAȚIE - ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI

J>                         J

VITEAZUL”

BENEFICIAR

MUNICIPIUL CRAIOVA

PROIECT NR. 178218/5.11.2018

FOAIE DE CAPAT

TITLU PROIECT: „CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND SECTORULUI EDUCAȚIE, ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI VITEAZUL"

OBIECTIVUL: ȘCOALA GIMAZIALA MIHAI VITEAZUL, CRAIOVA

PROIECT SIMBOL / DATA: 178218/5.11.2018

FAZA: DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

BENEFICIAR:   MUNICIPIUL CRAIOVA

UTILIZATOR: ȘCOALA GIMAZIALA MIHAI VITEAZUL, CRAIOVA

DATA: REVIZIE 25 IANUARIE 2019

PROIECTANT GENERAL: S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

Adresa poștala: str. Dr. Dimitrie Drăghiescu, nr. llbis, et 1, Sector 5, București, ROMÂNIA, E-mail: office@green-business.ro

Registrul Comerțului J40/4356/2011, CUI: RO 28322863

Cod CAEN: 7111 - Activități de arhitectură


COORDONATOR:

ȘEF PROIECT:

ARHITECTURA:


TEODORA DEACONU

Arh. ANCA TIBAR

Arh. ANCA TIBAR


INSTALAȚII ELECTRICE


Ing. ALEXANDRU VAGAUNA


INSTALAȚII SANITARE/HVAC


Ing. EMANUELTEODORESCU

Ing. FLORIN DUMITRESCU


REZISTENTA:


Ing. ADRIAN SAVU


EVALUARE FINANCIARA:


Ing. TATIANA STANCIU



CUPRINS

CAPITOLUL A: PIESE SCRISE

1.INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTUL DE INVESTIȚII:

  • 1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII :

  • 1.2 ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE / INVESTITOR

  • 1.3 ORDONATORUL DE CREDITE (SECUNDAR / TERȚIAR)

  • 1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI

  • 1.5 ELABORATORUL DOCUMENTAȚIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

  • 2.   SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

    • 2.1. PREZENTAREA CONTEXTULUI: POLITICI, STRATEGII, LEGISLATIE, ACORDURI RELEVANTE, STRUCTURI INSTITUTIONALE SI FINANCIARE

    • 2.2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI IDENTIFICAREA NECESITĂȚILOR ȘI DEFICIENȚELOR

    • 2.3. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI PUBLICE

  • 3.   DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE

    • 3.1. PARTICULARITĂȚI ALE AMPLASAMENTULUI:

DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

RELAȚIILE CU ZONE ÎNVECINATE

DATELE SEISMICE ȘI CLIMATICE

STUDII DE TEREN

SITUAȚIA UTILITĂȚILOR TEHNICO-EDILITARE EXISTENTE

ANALIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROPICI ȘI NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE CE POT AFECTA INVESTIȚIA

INFORMAȚII PRIVIND POSIBILE INTERFERENȚE CU MONUMENTE ISTORICE/DE ARHITECTURĂ SAU SITURI ARHEOLOGICE PE AMPLASAMENT SAU ÎN ZONA IMEDIAT ÎNVECINATĂ;

  • 3.2. REGIMUL JURIDIC

NATURA PROPRIETĂȚII SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE, INCLUSIV SERVITUȚI, DREPT DE PREEMPȚIUNE

DESTINAȚIA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE

INCLUDEREA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE ÎN LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE / DE ARHITECTURĂ SAU SITURI ARHEOLOGICE PE AMPLASAMENT SAU ÎN ZONA IMEDIAT ÎNVECINATĂ; EXISTENȚA CONDIȚIONĂRILOR SPECIFICE ÎN CAZUL EXISTENȚEI UNOR ZONE PROTEJATE

INFORMAȚII / OBLIGAȚII / CONSTRÂNGERI EXTRASE DIN DOCUMENTAȚIILE DE URBANISM

  • 3.3. CARACTERISTICI TEHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI

CATEGORIA ȘI CLASA DE IMPORTANȚĂ

COD IN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

AN/ ANI / PERIOADE DE CONSTRUCTIE PENTRU FIECARE CORP DE CONSTRUCTIE

SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ

SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ DESFASURATA

VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCȚIEI

ALTI PARAMETRI - CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE PRINCIPALE ALE CONSTRUCȚIEI EXISTENTE:

  • 3.4. ANALIZA STĂRII CONSTRUCȚIEI

    • 3.4.1. ANALIZA STĂRII CONSTRUCȚIEI PE BAZA CONCLUZIILOR EXPERTIZEI TEHNICE

    • 3.4.2. ANALIZA STARII CONSTRUCTIEI PE BAZA CONCLUZIILOR RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC

    • 3.4.3. ANALIZA STĂRII CONSTRUCȚIEI D.P.D.V. ARHITECTURAL

  • 3.5. STAREA TEHNICĂ, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL ȘI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL

ASIGURĂRII CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII

CERINȚA “A” REZISTENTA SI STABILITATE

CERINȚA “B” SECURITATEA LA INCENDIU

CERINȚA “C” IGIENĂ, SĂNĂTATE ȘI MEDIU ÎNCONJURĂTOR

CERINȚA “D” SIGURANȚĂ ȘI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE

CERINȚA “E” PROTECȚIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

CERINȚA “F” ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICĂ

CERINȚA “G” UTILIZARE SUSTENABILĂ A RESURSELOR NATURALE

  • 3.6. ACTUL DOVEDITOR AL FORTEI MAJORE, DUPA CAZ

  • 4.   CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE ȘI, DUPA CAZ, ALE AUDITULUI ENERGETIC, CONCLUZIILE STUDIILOR DE

DIAGNOSTICARE

  • 4.1.    CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE

CLASA DE RISC SEISMIC

SOLUTIILE TEHNICE SI MASURILE PROPUSE DE CATRE EXPERTUL TEHNIC

RECOMANDAREA INTERVENTIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA FUNCTIONARII CONFORM CERINTELOR SI CONFORM EXIGENTELOR DE CALITATE

  • 4.2.   CONCLUZIILE RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC

PREZENTAREA A MINIM DOUĂ SOLUȚII DE INTERVENȚII

SOLUȚIILE TEHNICE ȘI MĂSURILE PROPUSE DE CĂTRE AUDITORUL ENERGETIC

RECOMANDAREA INTERVENȚIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA FUNCȚIONĂRII CONFORM CERINȚELOR ȘI CONFORM EXIGENȚELOR DE CALITATE

  • 5.  IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR TEHNICO-ECONOMICE (MINIMUM DOUĂ) ȘI ANALIZA DETALIATĂ A

ACESTORA

  • 5.1.   SOLUȚIA TEHNICĂ, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV, TEHNIC, FUNCȚIONAL-ARHITECTURAL

ȘI ECONOMIC

  • 5.1.1. DESCRIEREA PRINCIPALELOR LUCRĂRI DE INTERVENȚIE

  • 5.1.2. DESCRIEREA SOLUȚIEI TEHNICE

CONDIȚII GENERALE SI DESCRIEREA SISTEMULUI

SURSE DE PRODUCERE A INCENDIILOR

ROLUL ȘI FUNCȚIUNILE ECHIPAMENTELOR

ECHIPAMENTUL DE CONTROL SI SEMNALIZARE (ECS)

REALIZAREA INSTALAȚIEI DE DETECTIE SI SEMNALIZARE INCENDIU

ARHITECTURA SISTEMULUI

Instalatii de stingere incendii cu hidranti interiori si exteriori

  • 5.1.3. ANALIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROPICI ȘI NATURALI, INCLUSIV DE

SCHIMBĂRI CLIMATICE CE POT AFECTA INVESTIȚIA

5.1.4.INFORMAȚII PRIVIND POSIBILE INTERFERENȚE CU MONUMENTE ISTORICE/DE ARHITECTURĂ SAU SITURI ARHEOLOGICE PE AMPLASAMENT SAU ÎN ZONA IMEDIAT ÎNVECINATĂ; EXISTENȚA CONDIȚIONĂRILOR SPECIFICE ÎN CAZUL EXISTENȚEI UNOR ZONE PROTEJATE

5.1.5.CARACTERISTICILE TEHNICE ȘI PARAMETRII SPECIFICI INVESTIȚIEI REZULTATE ÎN URMA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

  • 5.2.    NECESARUL DE UTILITĂȚI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMĂRI PRIVIND DEPĂȘIREA CONSUMURILOR INIȚIALE DE

UTILITĂȚI ȘI MODUL DE ASIGURARE A CONSUMURILOR SUPLIMENTARE

  • 5.3.    DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPALE CORELATE CU DATELE PREVĂZUTE ÎN GRAFICUL ORIENTATIV

DE REALIZARE A INVESTIȚIEI, DETALIAT PE ETAPE PRINCIPALE

  • 5.4.    COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI:

  • 5.5.    SUSTENABILITATEA REALIZĂRII INVESTIȚIEI:

IMPACTUL SOCIAL ȘI CULTURAL


ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI: ÎN FAZA DE REALIZARE, ÎN FAZA DE

OPERARE

IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU, INCLUSIV IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITĂȚII ȘI A SITURILOR

PROTEJATE, DUPĂ CAZ

  • 5.6. ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ AFERENTĂ REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE:

PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINȚĂ ȘI PREZENTAREA

SCENARIULUI DE REFERINȚĂ

ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII CARE JUSTIFICĂ NECESITATEA ȘI DIMENSIONAREA INVESTIȚIEI, INCLUSIV

PROGNOZE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

ANALIZA FINANCIARĂ; SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ

Consideratii initiale si ipoteze

Perioada de referinta a investitiei si perioada de viata a echipamentelor. Valoarea reziduala

Costul investitional

Rata de actualizare

Fluxurile de numerar

Costurile de operare

Venituri

Indicatorii de performanta

Sustenabilitatea financiara

ANALIZA ECONOMICĂ

ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR

  • 6. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă)

    • 6.1.    COMPARAȚIA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR PROPUS(E), DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, ECONOMIC, FINANCIAR,

AL SUSTENABILITĂȚII ȘI RISCURILOR

  • 6.2.   SELECTAREA ȘI JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIM(E), RECOMANDAT(E)

  • 6.3.    PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AFERENȚI INVESTIȚIEI:

    INDICATORI MAXIMALI, RESPECTIV VALOAREA TOTALĂ A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII, EXPRIMATĂ ÎN LEI, CU TVA ȘI, RESPECTIV, FĂRĂ TVA, DIN CARE CONSTRUCȚII-MONTAJ (C+M), ÎN CONFORMITATE CU DEVIZUL GENERAL......100

    INDICATORI MINIMALI, RESPECTIV INDICATORI DE PERFORMANȚĂ - ELEMENTE FIZICE/CAPACITĂȚI FIZICE CARE SĂ


INDICE ATINGEREA ȚINTEI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII - ȘI, DUPĂ CAZ, CALITATIVI, ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE, NORMATIVELE ȘI REGLEMENTĂRILE TEHNICE ÎN VIGOARE

INDICATORI FINANCIARI, SOCIOECONOMICI, DE IMPACT, DE REZULTAT/OPERARE, STABILIȚI ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL ȘI ȚINTA FIECĂRUI OBIECTIV DE INVESTIȚII;

DURATA ESTIMATĂ DE EXECUȚIE A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII, EXPRIMATĂ ÎN LUNI

  • 6.4.   PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCȚIUNII

PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINȚELOR FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICE

CERINȚA “A” REZISTENTA SI STABILITATE

CERINȚA “B” SECURITATEA LA INCENDIU

Instalatii de stingere incendii cu hidranti interiori si exteriori

Gospodaria de apa pentru stingere incendii

CERINȚA “C” IGIENĂ, SĂNĂTATE ȘI MEDIU ÎNCONJURĂTOR

CERINTA “D” SIGURANTA SI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE

CERINȚA “E” PROTECTIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

CERINȚA “F” ECONOMIE DE ENERGIE ȘI IZOLARE TERMICĂ

CERINȚA “G” UTILIZARE SUSTENABILA A RESURSELOR NATURALE

  • 6.5.   NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI PUBLICE, CA URMARE A ANALIZEI FINANCIARE ȘI

ECONOMICE: FONDURI PROPRII, CREDITE BANCARE, ALOCAȚII DE LA BUGETUL DE STAT/BUGETUL LOCAL, CREDITE EXTERNE GARANTATE SAU CONTRACTATE DE STAT, FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE, ALTE SURSE LEGAL CONSTITUITE ...................................................................................................................................................................114


  • 7. URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME

    114


    • 7.1.    CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS ÎN VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE

    • 7.2.   STUDIU TOPOGRAFIC, VIZAT DE CĂTRE OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

    • 7.3.    EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ, CU EXCEPȚIA CAZURILOR SPECIALE, EXPRES PREVĂZUTE DE LEGE

    • 7.4.    AVIZE PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂȚILOR, ÎN CAZUL SUPLIMENTĂRII CAPACITĂȚII EXISTENTE

    • 7.5.   ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂȚII COMPETENTE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, MĂSURI DE

DIMINUARE A IMPACTULUI, MĂSURI DE COMPENSARE, MODALITATEA DE INTEGRARE A PREVEDERILOR ACORDULUI DE MEDIU, DE PRINCIPIU, ÎN DOCUMENTAȚIA TEHNICO-ECONOMICĂ

  • 7.6.    AVIZE, ACORDURI ȘI STUDII SPECIFICE, DUPĂ CAZ, CARE POT CONDIȚIONA SOLUȚIILE TEHNICE, PRECUM: ...115

Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice

Studiu de trafic și studiu de circulație, după caz

Raport de diagnostic arheologic, în cazul intervențiilor în situri arheologice

Studiu istoric, în cazul monumentelor istorice

Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției

CAPITOLUL B: PIESE DESENATE:

CAPITOLUL A: PIESE SCRISE

  • 1.INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTUL DE INVESTIȚII:

    • 1.1 DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII :

„CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND SECTORULUI EDUCATIE, SCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL”

Strada Arhitect Duiliu Marcu, nr. 16, Judetul Dolj, Municipiul Craiova

1.2 ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE / INVESTITOR

U.A.T. Municipiul Craiova

1.3 ORDONATORUL DE CREDITE (SECUNDAR / TERȚIAR)

Nu este cazul

1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI

U.A.T. Municipiul Craiova

  • 1.5 ELABORATORUL DOCUMENTA ȚIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE PROIECTANT GENERAL:

S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

Adresa postala: str. Dr. Dimitrie Drăghiescu, nr. 11bis, et 1, Sector 5, București, ROMÂNIA,

E-mail: office@green-business.ro

Registrul Comertului J40/4356/2011

CUI: RO 28322863

Cod CAEN: 7111 - Activitati de arhitectura

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚII

2.1. PREZENTAREA CONTEXTULUI: POLITICI, STRATEGII, LEGISLAȚIE, ACORDURI RELEVANTE, STRUCTURI INSTITUTIONALE SI FINANCIARE

Legislația Europeană, prin Directiva pentru Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD 2010/31/EU) și Directiva pentru Energia Regenerabilă (RED, Directiva 2009/28/EC), cere statelor membre să dezvolte politici ambițioase în sectorul cladirilor. Elaborarea de politici integrate inteligente pentru asigurarea tranziției către clădiri aproape zero-energie (nZEB), precum și pentru promovarea surselor regenerabile pentru încălzirea și răcirea în clădiri (RES-H/C) va fi un element decisiv în atingerea obiectivelor ambițioase de reducere a consumului de energie și a emisiilor de carbon în sectorul clădirilor. În Europa, atingerea acestor obiective presupune în special renovarea clădirilor existente la standarde înalte de performanță energetică.

Proiectul este depus spre finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, prioritatea de investiții 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, operațiunea B, iar datele tehnice referitoare la actiunile întreprinse în cadrul acestui proiect sunt prezentate în cele ce urmează.

2.2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI IDENTIFICAREA NECESITĂȚILOR ȘI DEFICIENȚELOR

Imobilul este amplasat în JUDEȚUL DOLJ, Mun. CRAIOVA, STRADA ARHITECT DUILIU MARCU, NR. 16. Terenul pe care este amplasată construcția are acces din strada George Enescu si din strada Arhitect Duiliu Marcu.

Imobilul, respectiv constructia C1 - Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul” a fost construit in anul 1971, cu regim de inaltime Spartial+Parter+2Etaje. Cladirea nu este inclusa pe lista monumentelor istorice.

Suprafata construita la sol Sconstruita existenta=1 449 mp conform Planului de amplasament si delimitare a corpului de proprietate si Extrasului de Carte Funciara.

Constructia nu este reabilitată termic, din punct de vedere al anvelopării exterioare, desi partial, pe alocuri prezinta termosistem, respectiv polistiren expandat 5 cm. Totuși, ferestrele au fost înlocuite cu sisteme de geamuri tip termopan.

Constructia este construita din panouri de beton, avand planseul din beton armat.

Regimul de inaltime: Stehnic partial +Parter+2Etaje.

Destinatie dupa P.U.G. - zona cu functiuni complexe de interes public si servicii de interes general.

Cladirea este alimentata cu energie electrica din reteaua de distributie a operatorului local de distributie a energiei electrice (S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A), instalatia electrica si corpurile de iluminat necesitand inlocuire.

In prezent, cladirea scolii este incalzita cu energie termica furnizata prin reteaua de termificare urbana. Apa calda menajera este asigurata intr-un singur punct de patru panouri solare montate in anul 2007.

Instalatia termica trebuie refacuta fiind necesara inlocuirea conductelor de distributie apa rece si realizarea conductelor de distributie apa calda menajera, precum si izolarea acestora, reducand astfel pierderile necontrolate de caldura pe aceste trasee;

Multe dintre aceste conducte sunt partial infundate sau sparte si scoase din circuitul de energie termica iar caloriferele nu sunt dotate cu termostate sau robinete functionale. Nu exista un sistem de control automatizat al temperaturii din incinta, fiind necesar un sistem de climatizare.

Terasa a fost reabilitata in anul 2007 si sunt infiltratii la nivelul scurgerii apelor in canalizarea pluviala. Aceasta nu a fost realizata in mod unitar, ci pe mai multe tronsoane, executate cu societati de constructii diferite. La subsolul tehnic partial sunt infiltratii, necesitand remedierea acestora.

Trotuarele exterioare ale cladirii trebuiesc refacute si de asemenea cladirea trebuie adapata in asa fel incat sa fie conforma masurilor P.S.I. (rampa pentru accesul persoanelor cu dizabilitati, grup sanitar pentru persoanele cu dizbilitati, pereti si usi rezistente la foc, hidranti interiori si exterori).

Analizând vizual cladireea și luând în considerare vechimea acesteia și a instalațiilor interioare reiese necesitatea realizării următoarelor lucrări principale:

Izolarea termică a peretilor exteriori cu 15 cm polistiren expandat;

Izolarea termică a soclului cu polistiren extrudat de 15 cm.

Izolarea planseului peste subsolul tehnic partial cu 10 cm de polistiren extrudat la intradosul planseului; Montarea de sisteme alternative de energie, si anume: panouri solare pentru aport la prepararea apei calde menajere si panouri fotovoltaice pentru economii importante in iluminatul interior;

Izolarea termică a peretilor exteriori cu 15 cm vata minerala bazaltica reprezentand straifuri de 30cm latime in dreptul grinzilor;

Izolarea planseului sub terasa cu polistiren extrudat de 20 cm;

Inlocuirea tamplariei existente din P.V.C., cu o tamplarie din Aluminiu, termoizolanta care sa respecte rezistentele minime normate actuale precum si concluziile adutilui energetic;

Inlocuirea conductelor de distributie apa rece si realizarea conductelor de distributie apa calda menajera, precum si izolarea acestora, reducand astfel pierderile necontrolate de caldura pe aceste trasee;

Inlocuirea corpurilor de iluminat actuale cu corpuri echipate cu surse de lumina cu LED.

2.3. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI PUBLICE

Obiectivele proiectului de investitii:

- Eficientizarea energetică;

- Reducerea pierderilor de apă prin modernizarea instalației de apă rece și caldă;

- Reducerea pierderilor de căldură prin înlocuirea instalației de încălzire;

- Scăderea consumului de energie electrică;

- Creșterea gradului de confort a beneficiarilor.

  • 3. DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE

    • 3.1. PARTICULARITĂȚI ALE AMPLASAMENTULUI:

DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

Terenul pe care este amplasata Scoala gimnaziala Mihai Viteazul este cuprins în intravilanul Municipiului Craiova și se încadrează în PUG în zona cu funcțiuni complexe de interes public și servicii de interes general. Terenul pe care este amplasată construcția are formă relativ regulată, iar accesul se face din strada Arhitect Duiliu Marcu , fiind auto cât și pietonal. Mai există un acces direct din strada Gerorge Enescu, acesta fiind atat auto cat si pietonal.

Terenul este înscris în C.F. UAT Craiova cu nr. 231049, are numărul cadastral 231049 și este în suprafață de 14 730 mp conform acte și 14 710 mp din măsurători cadastrale. Folosința actuală a terenului este curți construcții.

Pe acest teren sunt poziționate mai multe constructii, trei în total cu funcțiuni diverse, constructia C1 avand o suprafata construita la sol de 1449 mp, constructia C2 avand o suprafata construita la sol de 418 mp si constructia C3 avand o suprafata de 372 mp conform Planului de amplasament si delimitare a imobilului.

Terenul pe care este amplasata constructia este în general plan având o declivitate de la Nord la Sud. Curtea este amenajată cu alei și platforme pietonale și spații verzi cu vegetație cu înălțime mică, medie și mare. Terenul este împrejmuit cu gard de protecție, respectiv latura nordica este de 168.62 m lungime, avand ca vecinatate domeniul public (gard metal), latura estica este de 91.10 m, avand ca vecinatate domeniul public (gard metal), latura sudica este de 171.93m, avand ca vecinatate domeniul public (gard metal) si latura vestica este de 84.26 m, avand ca vecinatate domeniul public (gard metal).

RELAȚIILE CU ZONE ÎNVECINATE

Terenul se află într-o zonă mixtă din punct de vedere funcțional, adiacent acestuia regăsindu-se următoarele funcțiuni: locuințe individuale, locuințe colective, spații comerciale.

Accesul pe teren se realizeaza atât pietonal, cât și carosabil. Accesul pietonal și auto se face dinspre Nord din strada Duiliu Marcu, existând si un al doilea acces dinspre Vest, din strada George Enescu, de asemenea finnd atat un accest auto cat si pietonal.

Terenul are următoarele vecinătăți:

  • -   N - locuințe colective;

  • -   S - locuințe colective;

  • -   E - locuinte colective;

  • -   V - locuinte colective si punct termic.

DATELE SEISMICE ȘI CLIMATICE

DATE SEISMICE

Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se încadrează în macrozona de intensitate seismică "82" (Conform SR 11100/1-93 “Zonare seismică - Macrozonarea Teritoriului României”). Această valoare reprezintă o intensitate cu valoarea de 8 pe scara MSK cu o perioadă medie de revenire de minimum 100 ani.

Conform P100/1-2013, " Cod de proiectare seismică - partea 1", intensitatea pentru proiectare a hazardului seismic este descrisă de valoarea de vârf a accelerației terenului, ag (accelerația terenului pentru proiectare) determinată pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) de 225 ani, corespunzător stării limită ultime (SLU), are valoarea ag=0.20g, iar valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns este TC=1,0sec.

Încărcări date de zăpadă

Conform CR 1-1-3/2012, amplasamentul se încadrează în zona de calcul a valorii încărcării din zăpadă pe sol (sk) de 2.00 kN/m2.

Încărcări date de vânt

Conform cu CR 1-1-4/2012, "Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor" presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 minute, la 10m, pentru un interval mediu de recurență de 50 ani, este de 0.5kPa.

Adâncimea maximă de îngheț

Adâncimea maximă de îngheț în zonă, conform STAS 6054/77, este de 70-80cm.

Condiții de amplasare

Din punct de vedere geologic, terenul este constituit dintr-o stratificație de argilă prăfoasă și nisip argilos în diferite grade de îndesare acoperite de un strat de pământ vegetal cu grosime variabilă.

CONDIȚII DE CLIMĂ

Construcța este amplasata în zona climatică II (Te =-15 grade C), zona eoliană III și este moderat adăpostita.

Clima este temperat continentală fiind caracterizată prin prezența verilor călduroase și secetoase și a iernilor friguroase accentuate de viscole puternice, înregistrându-se totodată cele mai mari diferențe de temperatură zi noapte și de la anotimpul de vară la cel de iarnă. Vara temperatura medie înregistrată la nivelul lunii iulie, depășește 25o C, iar în ianuarie temperaturile oscilează înre 1.5o C și -5.4o C.

  • •      Temperatura exterioară convențională de calcul pentru iarnă: Zona II: - 15°C;

  • •      Temperatura exterioară convențională de calcul pentru vară: Zona II: 36,5 °C;

  • •      Viteza de calcul a vânturilor - zona A cu presiunea dinamică de bază dată de vânt 0.30kN/m2 și viteza 22m/sec;

  • •      Încărcările date de zăpadă - zona B, cu greutatea de referință a stratului de zăpadă 2.00kN/m2;

STUDII DE TEREN

Geologie

Municipiul Craiova este situat la limita dintre depresiunea Getică și Platforma Valahă. Din punct de vedere geologic, teritoriul municipiului Craiova a început să se formeze în Arhaic, prima eră din istoria pământului. În regiune se întâlnesc depozite sedimentare, care se succed în mai multe cicluri de sedimentare din Paleozoicul inferior și până în Neozoicul superior. Aceste sedimente stau transgresiv și discordant peste un fundament de șisturi cristaline. Dintre aceste cicluri, cu extinderea cea mai mare este ciclul cuaternar. Acesta cuprinde depozite de vârstă pleistocenă și holocenă.

Versanții și terasa s-au format în Levantin, preponderent formate din pietrișuri, nisipuri, argile și marne. Lunca Jiului s-a format în Holocenul Superior și este reprezentată de depozite aluvionale. Din punct de vedere litologic, pe terase se găsesc depozite de textură lutoasă, argiloasă, luto-nisipoasă și lutoargiloasă.

SITUAȚIA UTILITĂȚILOR TEHNICO-EDILITARE EXISTENTE

Alimentarea cu apa

Constructia este racordata la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Craiova.

Se va stabili necesitatea echipari cladirii cu sisteme de stingere si limitare a incendiilor (hidranti interior si hidranti exteriori).

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apei uzate menajere se va face prin intermediul unei rețele de conducte de canalizare la reteaua orasului;

Asigurarea apei tehnologice, daca este cazul

Nu este cazul.

Asigurarea agentului termic

In prezent cladirea scolii este incalzita cu energie termica furnizata prin reteaua de termoficare urbana. Constructia nu este racordata la reteaua de gaze a localitatii Craiova, nu detine o centrala proprie si nici nu doreste racordarea la reteaua de gaze.

Alimentarea cu energie electrica

Constructia este racordata la reteaua electrica a localitatii Craiova.

Se va realiza un sistem de iluminat interior/exterior cu surse LED, eficiente energetic;

Se va realiza un sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Acest sistem va contine panouri fotovoltaice, inverter, acumulatori;

Se va asigura alimentarea cu energie electrica a tuturor echipamentelor care deservesc acest obiectiv;

Se va realiza un sistem de supraveghere video atat interior, cat si exterior;

Se va realiza un sistem de detectie la incendiu;

Se va realiza o retea interioara de date.

Asigurare telefonie si internet

Constructia este racordata la doua retele de telefonie si internet ale localitatii Craiova.

In momentul de fata nu exista indentificate retele edilitare care ar necesita relocare/protejare.

INSTALATII SANITARE

Alimentarea cu apa rece a cladirii la parametrii de debit si presiune se asigura de la reteua publica de apa a orasului.

In anul 2007 cladirea fost modernizata cu instalatii de preparare apa calda menajera cu panouri solare.

Apa calda menajera in acest moment este gandita a fi produsa de un sistem de panouri solare cuplate la un boiler de preparare apa calda. Aceste sistem nu este functional, avand diverse componente ale sistemului defecte.

Reteaua de apa calda menajera de la camera tehnica la cladire nu exista in acest moment.

Conductele de alimentare cu apa rece si apa calda sunt vechi, depasite moral si fizic, fiind inlocuite pe portiuni, de-a lungul timpului. Conductele sunt montate in interiorul cladirii in nise de instalatii.

Conductele de canalizare ape uzate menajere din interior nu au fost inlocuite in totalitate de la punerea in functiune a cladirii. Au fost realizate unele lucrari de reparatii curente, dar acestea nu au rezolvat problemele de etanseitate ale conductelor.

In prezent cladirea nu este dotata cu instalatie interioara de stingere a incendiilor (hidranti interiori), situatie ce nu corespunde cerintelor normativului P118-2/2013. In incinta exista un hidrant exterior, cu functionalitate necunoscuta, oricum insuficient potrivit cerintelor.

INSTALATII TERMICE

In Cladire sunt montate corpuri de încalzire statice, radiatoare din fonta tip 624/4 si 600/2. Aceste radiatoare sunt in stare buna. Alimentarea cu agent termic a cladirii se face din reteaua de termoficare a orasului.

Reteaua de distributie agent termic ptr incalzire este arborescenta, amplasata la plafonul subsolului tehnic partial cu distributie pe verticala a coloanelor. Acesta are un grad mare de uzura si va trebui inlocuita.

Corpurile de incalzire sunt prevazute cu robineti dublu reglaj si cot olandez iar aerisirea instalatiei de incalzire centrala este executata la plafonul ultimului etaj. Aerisirea se realizeaza cu ajutorul robinetilor de aerisire.

Conductele de distributie de la plafonul subsolului tehnic partial sunt izolate cu vata minerala, protejate cu carton asfaltat. Starea fizica a acestei izolatii este foarte proasta , necesitad inlocuirea integrala.

Pe reteaua de distributie sunt prevazute vane de inchidere si robineti de golire.

Intreaga instalatie de incalzire centrala este executata cu teava din otel neagra trasa si teava otel constructii imbinata prin sudura si filete .

Instalatia de încălzire se va inlocui cu un sistem nou.

In anul 2007 cladirea fost modernizata cu instalatii de preparare apa calda menajera cu panouri solare.

Apa calda menajera in acest moment este produsa de un sistem de panouri solare cuplate la un boiler de preparare apa calda. Aceste sistem nu este functional, avand diverse componente ale sistemului defecte.

Reteaua de apa calda menajera de la camera tehnica la cladire nu exista in acest moment.

INSTALATII ELECTRICE

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza dintr-un tablou electric montat la exteriorul cladirii.

In ceea ce privește instalația electrică de alimentare cu energie electrică a receptoarelor electrice, acestea sunt realizate atat in montaj îngropat, cat si montaj aparent în timp făcandu-se intervenții asupra acestora prin adăugarea unor corpuri de iluminat, prize, echipamente electrice, doze derivatie. Din acest motiv nu există o concepție unitară a instalațiilor electrice aferente acestor spatii.

Sursele de lumină care echipeaza corpurile de iluminat aferente instalatiilor de iluminat existente, sunt surse tubulare fluorescente sau incandescente, care nu indeplinesc condițiile de confort vizual impuse de normativul NP -061-02, deoarece au un indice de redare a culorilor Ra=70 (normativul impune pentru astfel de destinatii Ra minim 80) si o temperatura de culoare a luminii de 6500K (normativul recomanda o temperatura de culoare de 4000K), indiferent de destinația încăperilor obiectivului (birouri, Sali de clasa, coridoare, biblioteca, laboratoare etc...). Aceste caracteristici influențează condițiile de confort vizual cu implicații directe asupra sănătății ocupanților.

Corpurile de iluminat utilizate sunt aparate care nu corespund din punct de vedere al realizării confortului vizual avand influențe negative asupra stării de sănătate elevilor și a cadrelor didactice. Aceste corpuri de iluminat au o distribuție mixtă a fluxului luminos ceea ce face ca soluția de sistem de iluminat să nu corespundă deoarece fluxul luminos nu este folosit în mod corespunzător, conducand la soluții ineficiente din punct de vedere energetic, in condițiile in care confortul vizual necesar desfășurării activității energetice nu este cel impus de norme.

Din punct de vedere al sistemului de iluminat, acestea sunt subdimensionate, amplasarea corpurilor de iluminat facându-se in mod necorespunzător astfel încât nivelul de iluminare impus de normativul în vigoare precum și uniformitatea iluminării nu sunt îndeplinite.

In marea majoritate a spatiilor, corpurile de iluminat sunt uzate fizic si depasite moral. Ceea ce presupune, de asemenea, un consum ineficient de energie electrică.

Nivelurile de iluminare din aceste spatii nu depașesc la ora actuala 100-150lx, ceea ce inseamna o valoare mult sub normele impuse pentru aceste spatii.

De asemenea, sistemul de iluminat de securitate lipseste pe anumite zone din incinta, fiind obligatoriu pentru acest tip de spatiu.

Luând în considerație specificul activității desfășurate în aceste spații destinate copiilor, se impune utilizarea protecției diferențiale pentru evitarea oricărui pericol de electrocutare și incendiu.

Sistemele de iluminat aferente acestor spatii, sunt subdimensionate, fiind prevăzute corpuri de iluminat necorespunzătoare, unele dintre acestea uzate, in număr insuficient, ceea ce conduce la un confort vizual necorespunzător activităților desfășurate în aceste spații.

In spatiile propuse spre modernizare se vor demonta si inlocui instalatiile electrice existente curenti tari conform prezentei documentatii.

Nu exista sistem de detectie si avertizare la incendiu, fiind obligatoriu pentru acest tip de spatiu.

Instalatia de voce-date si monitorizare video sunt in stare buna de functionare.

ANALIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROPICI ȘI NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE CE POT AFECTA INVESTIȚIA

Factorii de risc care pot afecta investiția se împart în naturali și antropici.

Factorii naturali

Riscurile (hazardele) naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundațiile, secetă care au o influență directă asupra vieții fiecărei persoane, clădirilor, asupra societății și a mediului înconjurător, în ansamblu.

Riscurile climatice care ar putea afecta investiția:

  • -   Riscuri climatice (furtuni, tornade, secetă, inundații, înghet, avalanșe);

  • -   Cutremure și erupții vulcanice;

  • -   Riscuri geomorfologice (alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren);

  • -   Riscuri biologice (epidemii, epizootii).

Riscurile climatice - probabilitatea de apariție a riscurilor climatice precum furtuni, inundații, ingheț este destul de ridicată, dar analizând condițiile climatice din ultimii ani se constată că frecvența acestora este medie.

Cutremure și erupții vulcanice - Amplasamentul nu este afectat de erupții vulcanice.

Din punct de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului asupra construcției existente analizate în acest caz, expertul încadrează clădirea în clasa de risc seismic Rs III.

În urma verificării prin calcul, având în vedere capacitatea portantă disponibilă în stadiul actual, structura îndeplinește condițiile de rezistență, rigiditate și ductilitate din reglementările tehnice.

Riscuri biologice (epidemii, epizootii) - În incinta și în proximitatea spitalului nu sunt crescătorii de animale. Riscul și frecvența de apariție a riscurilor biologice sunt mici.

Factorii antropici

Riscurile antropice și tehnologice care ar putea afecta investiția:

- Accidente majore pe căile de comunicații;

- Incendii;

- Eșecul utilităților publice;

Accidente majore pe căile de comunicații - Riscul și frecvența de apariție sunt mici. Cladirea scolii este retrasa de la artera majoră de comunicații care este strada George Enescu. Pentru a preîntâmpina efectele acestui risc se va avea în vedere aprovizionarea din timp a materialelor în timpul execuției lucrărilor.

Incendii - Riscul și frecvența de apariție sunt mici. Se prevăd măsuri de protecție la incendiu, atât pentru detectia si stingerea incendiilor, cât și pentru evacuarea în siguranță a persoanelor.

Eșecul utilităților publice - Riscul și frecvența de apariție sunt mici.

INFORMAȚII PRIVIND POSIBILE INTERFERENȚE CU MONUMENTE ISTORICE/DE ARHITECTURĂ SAU SITURI ARHEOLOGICE PE AMPLASAMENT SAU ÎN ZONA IMEDIAT ÎNVECINATĂ;

Pe amplasament și în zona imediat învecinată nu sunt monumente istorice de arhitectură sau situri arheologice.

  • 3.2. REGIMUL JURIDIC

NATURA PROPRIETĂȚII SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE, INCLUSIV SERVITUȚI, DREPT DE PREEMPȚIUNE

Terenul Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul”, Craiova este teren intravilan aparținând domeniului public aflat în administrarea Consiliului Local Craiova, conform HG 141/2008, poz. 3774 si HCL 54/2012, poz. 33.

Terenul și construcțiile amplasate pe teren sunt înscrise în cartea funciară nr. 231049 U.A.T. Craiova, nr. cadastral 231049.

DESTINAȚIA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE

Imobilul din strada Arhitect Duiuliu MArcu, nr. 16, mun. Craiova, jud. Dolj are destinația de educatie, cu funcționare in doua ture: 8-13 si 13-19, cu cel mai mare numar de elevi si personal in prima tura (aproximativ 65%). Cladirea C1 - Scoala Gimnaziala Mihai Viteazul a fost construita in anul 1971 si ofera acordarea de sanse egale de pregatire pentru scoala tuturor copiilor, cadre didactice competente, activitati extracuriculare si activitati optionale. Cadrele didactice calificate ale scolii sunt preocupate permanent de formarea profesionala si desfasurarea unor activitati didactice de calitate ce a condus la obtinerea unor rezultate deosebite cu scolarii. Oferta educationala a fost imbunatatita permanent acoperind o arie larga de activitati extracuriculare si optionale.

INCLUDEREA CONSTRUCȚIEI EXISTENTE ÎN LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE / DE ARHITECTURĂ SAU SITURI ARHEOLOGICE PE AMPLASAMENT SAU ÎN ZONA IMEDIAT ÎNVECINATĂ; EXISTENȚA CONDIȚIONĂRILOR SPECIFICE ÎN CAZUL EXISTENȚEI UNOR ZONE PROTEJATE

Pe amplasament și în zona imediat invecinată nu sunt monumente istorice de arhitectură, situri arheologice sau alte tipuri de zone protejate.

INFORMAȚII / OBLIGAȚII / CONSTRÂNGERI EXTRASE DIN DOCUMENTAȚIILE DE URBANISM

În conformitate cu informațiile din Certificatul de urbanism nr. 774 din 03.05.2018 terenul pe care este amplasata Scoala Gimnaziala Mihai Viteazul este cuprins în intravilanul Municipiului Craiova și se încadrează în PUG -zona cu funcțiuni complexe de interes public si servicii de interes general.

  • 3.3. CARACTERISTICI TEHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI

CATEGORIA ȘI CLASA DE IMPORTANȚĂ

În conformitate cu tabel 4.2 din P100-1/2006, cu valoarea factorului de importanta 1,20, clădirea se încadrează în Clasa de importanță III, respectiv cladiri de tip curent.

În conformitate cu H.G.R. nr. 766/1997 clădirea se încadrează în Categoria de importanță „C” - importanta Normala.

COD IN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

Nu este cazul.

AN/ ANI / PERIOADE DE CONSTRUCTIE PENTRU FIECARE CORP DE CONSTRUCTIE

Imobilul, respectiv Cladirea C1 Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul” a fost construita in anul 1971.

SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ

În conformitate cu măsurătorile realizate în teren bilanțul teritorial este următorul:

Suprafața teren

14 710,0 mp

Sconstruita existenta la sol C1

1449,0 mp

Procentul de ocupare al terenului (POT%)

9,8 %

SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ DESFASURATA

În conformitate cu măsurătorile realizate în teren bilanțul teritorial este următorul:

Suprafața teren

14 710,0 mp

Sdesfasurata existenta

4 705,0 mp

Coeficientul de ocupare al terenului (CUT)

0,32

VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCȚIEI

Valoarea de inventar a construcțiilor este de 4.309.441,66 lei defalcată astfel:

- Clădire C1 Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul”                      - 4.309.441,66 lei ;

ALTI PARAMETRI - CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE PRINCIPALE ALE CONSTRUCȚIEI EXISTENTE:

Corpul C1, respectia constructia Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” reprezintă o clădire in forma literei „U” în plan, cu regimul de înălțime S tehnic parțial + Parter + 2 Etaje. Acoperirea constructiei este in sistem tip terasa. Accesul pe terasa se poate realiza prin cele trei chepenguri existente. Sistemul de preluare a apelor pluviale este alcătuit din receptorii de terasa.

Fațadele sunt finisate cu tencuială și vopsitorie de exterior culoare roz inchis cu ancadramente si profile decorative de culoare caramiziu inchis, soclul este de culoare gri.

Intrarea principala se face de pe latura dinspre Nord. Fatada dinspre Nord beneficiaza de un acces principal care se face prin intermediul a patru trepte exterioare. Intrarile dinspre Est, accesuri secundare, sunt fie cu trei trepte, fie fara trepte respectiv prin declivitatea terenului. Intrarile dinspre Vest, accesuri secundare, se fac fie prin intermediul a doua trepte exterioare, fie fara trepte respectiv prin declivitatea terenului. Constructia prezinta in plan forma literei „U”, asadar, in interiorul literei, fatada prezinta un acces secundar care se face prin intermediul a patru trepte.

Intrarile sunt protejate cu copertine.

Alipite constructiei, in partea sudica a cladirii in forma de „U” exista doua depozite care se afla intr-o stare accentuata de degradare. Inchiderea este din caramida iar acoperisul este tip sarpanta cu structura din lemn, respectiv capriori. Invelitoarea este din tabla. Aceasta sarpanta nu este corespunzatoare din punct de vedere al normelor actuale, astfel ca se impune desfacerea acesteia.

Diferența de nivel între de cota amenajată a terenului și cota ± 0.00 a clădirii este variabilă, în funcție de denivelările terenului, fiind cuprinsă în intervalul 0  87 cm.

La interior cladirea are patru noduri de scara, trei dintre ele, se prelungesc pana la nivelul subsolului tehnic partial.

Imobilul prezintă retrageri/decrosuri de nivel în elevație. Pe fațadă sunt pozate elemente componente ale sistemul de împământare, corpuri pentru iluminatul exterior și cabluri electrice de alimentare a acestora, tablou electric, conducta de gaze.

Tâmplăria ferestrelor este din PVC cu geam tip termopan . Tâmplăria ușilor este fie din P.V.C., fie din lemn, fără sistem de autoînchidere,. Glafurile exterioare ale ferestrelor sunt realizate din PVC. Glafurile interioare sunt in realizate din lemn.

SITUAȚIE EXISTENTĂ

1.

Funcțiune

Educatie

2.

Regim de înălțime

S tehnic partial + Parter + 2Etaje

3.

Inaltime atic

+10.90 m

4.

Inaltime libera

3.30 m

5.

S utila totala

3930.0 m2

6.

S planseu peste ultimul nivel

1420.00 m2

Descrierea funcțională a spațiilor:

Spațiile interioare cuprind sali de clasa, sala de lectura, arhiva, depozite, laboratoare, sali de sport, secretariat, birou directoral, sala instalatii si grupuri sanitare. La subsol tehnic partial se regasesc spatiile tehnice.

Pardoseli

La nivelul paterului si celor doua etaje - Holurile prezintă ca si pardoseala dale mozaicate, casele de scara, respectiv scarile prezinta ca si pardosela mozaic turnat, salile de clasa au pardoseli finisate cu parchet sau linoleum rezistent la trafic greu. Laboratoarele au pardoseli finisate cu gresie. Grupurile sanitare și oficiile au pardoselile finisate cu gresie.

Pereți

În general pereții interiori sunt finisați cu tencuială și vopsitorii lavabile de culoare albă. În spațiile umede pereții sunt placați cu plăci ceramice. Astfel în grupurile sanitare, in sala de instalatii, in depozite, in laboratoare pereții sunt finisați cu faianță până la o înălțime cuprinsă între 1.50   2.00 m, și de la această

înălțime în sus pereții sunt finisați cu tencuială și vopsitorie lavabilă de culoare albă. În sala de mese peretele pe care sunt montate lavoarele este finisat cu faianță până la înălțimea de cca. 2.00 m. In ceea ce priveste holurile (culoarele constructiei), peretii acestora prezinta un lambriu de plastic pana la o inaltime de 1.50m si de la aceasta inaltime in sus peretii sunt finisati cu tencuiala si vopsitorie lavabila de culoare alba. La etajul 1, intre lambriul de plastic si tencuiala peretelui au fost prevazute sipci de lemn pe care ulterior s-a montat lambriul.

Tavane

Tavanele sunt finisate cu tencuială și vopsitorie lavabilă de culoare albă.

Compartimentările interioare

Compartimentările interioare sunt realizate din zidărie din cărămidă de 25 cm, respectiv 30 cm.

Tâmplarii interioare

Tâmplăriile ușilor interioare sunt in cea mai mare parte din P.V.C., mai sunt insa si usi din lemn.

Tâmplarii exterioare

Tâmplăriile exterioare sunt din P.V.C. cu geam tip termopan.

  • 3.4. ANALIZA STĂRII CONSTRUCȚIEI

3.4.1. ANALIZA ST Ă RII CONSTRUCȚ IEI PE BAZA CONCLUZIILOR EXPERTIZEI TEHNICE

Constructia Scoala Gimnaziala Mihai Viteazul Craiova au fost expertizate tehnic de către ing. Belgun A. Ionel, expert autorizat M.D.R.A.P. domeniile A1, A2, A3, A11, nr. legitimație 156.

DESCRIEREA CONSTRUCȚI EI DIN PUNCT DE VEDERE FUNCȚIONAL

Construcția este formată din trei tronsoane cu rost seismic între ele. Tronsoanele au formă regulată în plan și în elevație, având regimul de înălțime Subsol tehnic parțial + Parter + 2 Etaje cu acoperiș tip terasă. Accesul pe verticală se realizează prin scări din beton armat. Închiderile și compartimentările sunt realizate din zidărie.

Rosturile seismice dintre corpuri sunt executate în vederea realizării unei comportări corespunzătoare în eventualitatea unui seism, dar, fiind intabulate împreună, cele trei tronsoane formează un corp independent structural și funcțional.

DESCRIEREA CONSTRUCȚIEI DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL

Structura de rezistență a tronsoanelor se compune din cadre și planșee din beton armat. Elementele verticale ale structurii sunt dispuse ortogonal, pe cele două direcții principale. Fundațiile sunt continue, realizate din beton armat. Pereții subsolului tehnic partial sunt realizați din beton armat.

APRECIERI ASUPRA NIVELULUI DE UZURĂ AL CONSTRUCȚIILOR

Clădirea prezintă degradări minore la nivelul finisajelor, dar nu s-au observat degradări la nivelul structurii de rezistență.

LUCRĂRI DE INTERVENȚIE EXECUTATE ÎN TRECUT

Construcția a fost executată în baza unui proiect care nu a putut fi pus la dispoziția expertului. Construcția a mai fost expertizată anterior, dar raportul de expertiză nu a putut fi pus la dispoziția expertului. Astfel, nu se cunosc concluziile acesteia și nici modul în care acestea au fost materializate în lucrări.

EVALUAREA CALITATIVĂ A STRUCTURII, DETERMINAREA INDICATORULUI R1

Rezultatul analizei calitative detaliate în raport cu criteriile de conformare structurală de alcătuire a elementelor și respectare a regulilor constructive, se cuantifică prin gradul de îndeplinire a condițiilor de alcătuire seismică conform P100-3/2008, respectiv indicatorul R1. Notarea se face prin apreciere, iar în situația îndeplinirii condițiilor în totalitate, punctajul este 100. În felul acesta punctajul total rezultat în urma calitative reprezintă procentual măsura în care caracteristicile structurale sunt satisfăcute. Pentru determinarea acestuia s-au evaluat următoarele:

Criteriul       Criteriul nu este îndeplinit

Criteriu

este

Neîndeplinire Neîndeplinire îndeplinit    moderată        majoră

(i) Condiții privind configurația structurii

Punctaj maxim: 50 puncte

• Traseul încărcărilor este continuu

• Sistemul este redundant (sistemul are suficiente legături pentru a avea stabilitate laterală și suficiente zone plastice potențiale)

• Nu există niveluri slabe din punct de vedere al rezistenței

• Nu există niveluri flexibile

50        30 - 49         0 - 29

• Nu există modificări importante ale dimensiunilor în plan ale sistemului structural de la nivel la nivel

• Nu există discontinuități pe verticală (toate elementele verticale sunt continue până la fundație)

• Nu există diferențe între masele de nivel mai mari de

50 %

• Efectele de torsiune de ansamblu sunt moderate


Criteriul


Criteriul nu este îndeplinit

Criteriu


este îndeplinit


Neîndeplinire moderată


Neîndeplinire majoră


• Infrastructura (fundațiile) este în măsură să transmită la teren forțele verticale și orizontale

Punctaj total realizat


42 puncte


(ii) Condiții privind interacțiunile structurii

Punctaj maxim: 10 puncte


• Distanțele până la clădirile vecine depășesc dimensiunea minimă de rost, conform P 100- 1/2006 • Planșeele intermediare (supantele) au o structură laterală proprie sau sunt ancorate adecvat de structura principală • Pereții nestructurali sunt izolați (sau legați flexibil) de structură

• Nu există stâlpi captivi scurți

Punctaj total realizat


8 puncte


(iii) Condiții privind alcătuirea elementelor structurale

(a) Structuri tip cadru beton armat

Punctaj maxim: 30 puncte


• Nu există stâlpi scurți

• Încărcarea axială normalizată (forța axială de compresiune raportată la aria secțiunii și rezistența de proiectare a betonului la compresiune) a stâlpilor este moderată: orientativ, Vd < 0,65

30

20 - 29

(b) Structuri cu pereți de beton armat

• Grosimea pereților este > 150 mm

• Pereții au la capete bulbi sau tălpi cu dimensiuni limitate (prin intersecția pereților nu se formează profile complicate cu tălpi excesive)

30

20 - 29

• Încărcarea axială a pereților este moderată Vd < 0,35


0 - 19


0 - 19


Criteriul

Criteriu                              este

îndeplinit

Criteriul nu este îndeplinit

Neîndeplinire moderată

Neîndeplinire majoră

Punctaj total realizat

27 puncte

(iv) Condiții referitoare la planșee

Punctaj maxim: 10 puncte

• Prin grosimea plăcii și dimensiunile reduse ale golurilor

10

5 - 9

0 - 4

planșeul poate fi considerat și diagramă orizontală rigidă

Punctaj total realizat

10 puncte

Punctaj total pentru ansamblul condițiilor

R1 = 87 puncte

În funcție de punctajul atribuit fiecărei categorii de condiții, clasa de risc seismic a rezultat:

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R1

<30

30 - 60

61 - 90

91 - 100

Clasa de risc seismic corespunzătoare indicatorului R1 este Rs III.

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE, DETERMINAREA INDICATORULUI R2

Indicatorul R2 ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de degradări structurale și nestructurale. Pentru determinarea acestuia s-au evaluat avariile conform tabelului:

Criteriul       Criteriul nu este îndeplinit

Criteriu

este

Neîndeplinire Neîndeplinire îndeplinit    moderată        majoră

(i) Degradări produse de acțiunea cutremurului

Punctaj maxim: 50 puncte

• Fisuri și deformații remanente în zonele critice (zonele plastice) ale stâlpilor, pereților și grinzilor

50        26 - 49         0 - 25

• Fracturi și fisuri remanente înclinate produse de forța

tăietoare în grinzi

The future starts now!

Criteriu

Criteriul este îndeplinit

Criteriul nu este îndeplinit

Neîndeplinire

moderată

Neîndeplinire

majoră

• Fracturi și fisuri longitudinale deschise în stâlpi și/sau pereți produse de eforturi de compresiune.

• Fracturi sau fisuri înclinate produse de forța tăietoare în stâlpi și/sau pereți

• Fisuri de forfecare produse de lunecarea armăturilor în noduri

• Cedarea ancorajelor și înnădirilor barelor de armătură

• Fisurarea pronunțată a planșeelor

• Degradări ale fundațiilor sau terenului de fundare

Punctaj total realizat

44 puncte

(ii) Degradări produse de încărcările verticale

Punctaj maxim: 20 puncte

• Fisuri și degradări în grinzi și plăcile planșeelor

20

11 - 19

0 - 10

• Fisuri și degradări în stâlpi și pereți

Punctaj total realizat

18 puncte

(iii) Degradări produse de încărcarea cu deformații

Punctaj maxim: 10 puncte

(tasarea reazemelor, contracții, acțiunea temperaturii, curgerea lentă a betonului)

10

6 - 9

0 - 5

Punctaj total realizat

8 puncte

(iv) Degradări produse de o execuție defectuoasă

Punctaj maxim: 10 puncte

(beton segregat, rosturi de lucru incorecte etc.)

10

6 - 9

0 - 5

Punctaj total realizat

9 puncte

(v) Degradări produse de factori de mediu:                        Punctaj maxim: 10 puncte

Notarea se face prin apreciere, iar în situația îndeplinirii condițiilor în totalitate, punctajul este 100. În felul acesta punctajul total rezultat în urma analizei reprezintă procentual măsura în care construcția este afectată de degradări. În funcție de amploarea și distribuția nivelului de avariere pe întreaga construcție și a punctajului pentru diferitele categorii de avarii, clasa de risc seismic a rezultat:

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R2

<40

40 - 70

71 - 90

91 - 100

Clasa de risc seismic corespunzătoare indicatorului R2 este Rs III.

EVALUAREA STĂRII DE DEGRADARE, DETERMINAREA INDICATORULUI R3

Verificările s-au făcut la starea limita ultimă, considerând construcția încărcată cu o forță static echivalentă. Pentru metodologiile de nivel 1 și 2 forța tăietoare de bază se determină cu expresia (4.4) din P100-1/2006

Fb = YiSd(Ti)mA

cu următoarele precizări:

  • -   Y/ reprezintă factorul de importanță al construcției;

  • -   T1 = kT • H3/4 este perioada proprie fundamentală de vibrație a clădirii;

  • -   q este factorul de comportare;

  • -  Fd = —   — reprezintă ordonata spectrului de proiectare;

A este factorul de corecție pentru numărul de niveluri supraterane;

Rezultă o forță tăietoare de bază: Fb = yj • Sd • Gtotai (greutatea totală a construcției)

Valoarea medie a efortului unitar tangențial în elementele verticale ale structurii se determină cu vm = -, unde Ac este suma ariilor secțiunilor elementelor verticale ale cadrelor orientate pe direcția în care se face calculul.

În urma calculelor (vezi anexă), indicatorul R3 a rezultat:

R3 = min (R3 tri, R3 tr2, R3 TR3) =76,48 %

Din evaluarea capacității de rezistență și de deformabilitate a structurii, în ansamblu, în raport cu cerințele seismice, clasa de risc seismic a rezultat conform P100-3/2008:

Clasa de risc seismic

I

II

III

IV

Valori R3

<35

35 - 65

66 - 90

91 - 100

Clasa de risc seismic, corespunzătoare indicatorului R3 este Rs III.

Condiția de siguranță R3 > 0,65, pentru sursa seismică Vrancea este satisfăcută în starea actuală.

Concluzii: nu sunte necesare lucrări de consolidare/reparatii asupra elementelor structurale care condiționează executarea proiectului de imbunatatire a eficientei energetice.

3.4.2. ANALIZA STARII CONSTRUCȚIEI PE BAZA CONCLUZIILOR RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC

Clădirea Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul” Craiova a fost expertizata din punct de vedere termic si energetic de catre ing. Dumitrescu Florin Cătălin , expert autorizat M.D.R.A.P., nr. certificat de atestare UA 01422.

Prezentarea elementelor de alcătuire a cladirii Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul” realizată prin Raportul de Audit Energetic este descrisă mai jos.

ELEMENTE DE ALCĂTUIRE ARHITECTURALĂ

Caracteristici geometrice principale ale cladirii:

Aria construita desfasurata:

Ac= 4 705 m2

Aria utila incalzita:

Ainc= 3 930 m2

Volumul incalzit al cladirii:

V= 13 480 m3

Aria anvelopei cladirii:                At= 5 435,6 m2

Indicele de compactitate a cladirii: At/V= 0,4 m2/m3

INCHIDERI

Finisajele exterioare prezintă o stare de uzură mecanică la nivelul straturilor vizibile, constatându-se și numeroase zone unde tencuiala este căzută parțial sau total. Există de asemenea zone afectate de condens sau din cauza infiltrațiilor de apă. ( cazul crapaturilor si a spatiului de contact intre tamplarie si pereti ).

Finisajele exterioare sunt degradate ca urmare a evacuarii defectuoase a apelor pluviale de pe cladire, precum si datorita lucrarilor de reparatii curente efectuate necorespunzator.

Din cauza agenților atmosferici, a agenților mecanici, a agenților biologici și a fenomenelor meteorologice , finisajele au fost afectate până în prezent de: murdărire, decolorare cauzată de acțiunea razelor ultraviolete, pătare, bășicare, măcinare, fisurare, crăpare, desprinderea de pe suportul finisajelor, umflare, exfoliere etc. care au afectat finisajele clădirii pe suprafețe insemnate.

Se impune prin urmare refacerea în totalitate a fațadelor.

ELEMENTE DE ALCĂTUIRE A STRUCTURII DE REZISTENȚĂ

Inchiderile cladirii sunt realizate din panouri de beton placat cu caramida de tip klinker pe unele zone , intarita la intersectii cu stalpi si cadre din beton armat, zidurile exterioare avand o grosime de 40 cm , inclusiv tencuiala interioara si cea exterioara.

Stratul interior de finisaj este tencuiala de mortar pe baza de ciment si var.

Stratul exterior de finisaj este o tencuiala de cca 3 mm grosime aplicata peste un strat de termosistem avand polistiren expandat de 5 cm, executat in aniul 2007.

Învelitoarea este de tip terasa cu straturi diverse de termoizolatie si hidroizolatie care a dus la inaltarea exagerata a pardoselii terasei (practic nu mai exista atic la terasa). Cu toate acestea, cladirea a fost proiectata cu termoizolatie la nivelul anului 1971, cand a fost construita cladirea. Lucrarile defectuoase executate de-a lungul timpului au dus la persistenta infiltratiilor de apa in straturile de izolare , fapt ce a contribuit la scaderea permanenta a gradului de izolare termica a terasei.

Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin sistem de receptoare de terasa si burlane interioare , iar evacuarea se face catre canalizarea existenta in incinta.

Gradul de izolare termica actuala a cladirii a fost realizat la nivelul anului 2007, cand s-a reabilitat cladirea , dar este sub standardele de izolare termica actuale cerute de normative .

Tamplaria exterioara este in proportie de 100 % din profile P.V.C. cu geam tip termopan simplu si care nu respecta rezistentele minim normate actuale (conform Ord 2513/2010 si a Ord 2641 / 2017).

ELEMENTE DE IZOLARE TERMICĂ

Pereții exteriori din beton sunt izolați termic cu un strat de polistiren de 5 cm , termosistem montat in 2007, izolare ce nu respecta normele actuale de izolare termica. Planșeul de sub terasa este, de asemenea, neizolat termic la nivelul cerut de normele actuale .

Placa peste subsolul tehnic partial nu are prevăzută nici o izolație termică. Soclul perimetral este din caramida si este termoizolat la fel ca peretii exteriori.

INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE SI DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM

Pentru obtinerea conditiilor de confort termic in interiorul cladirii, in acest moment exista o instalatie de incalzire cu radiatoare din fonta, montate la parapet, alimentate de la reteaua de termoficare a orasului cu agent termic apa calda cu temperatura maxima 80/60°C.

Conductele principale de distributie a agentului termic sunt montate in interiorul cladirii, in coloane montate aparent. Legaturile la radiatoare sunt aparente, executate din teava de otel imbinata prin sudura sau filet.

Starea radiatoarelor este buna. Se propune inlocuirea integrala a conductelor de distributie agent termic (coloane si legaturi , precum si plasa principala de la Subsolul tehnic partial al cladirii), inlocuirea robinetelor de reglaj (tur si retur) pe fiecare radiator, precum si echiparea acestora cu robineti prevazuri cu capete termostatate.

Pentru o mai buna reglare hidraulica a sistemului de distributie, se vor prevede pe fiecare coloana in parte cate un robinet de reglaj cu by-pass diferential.

Legaturile orizontale dintre coloane si plasa principala de distributie de la Subsolul tehnic patial, in masura in care este posibil, se va inlocui si ea (pana la iesirea din zona vizibila). Pentru conductele sunt amplasate sub pardoseala finita a Parterului, in zone inaccesibile (fara spargerea pardoselii Parterului - lucru care nu este permis) , acestea nu se vor inlocui.

INSTALATIA SANITARA

Alimentarea cu apa rece a cladirii la parametrii de debit si presiune se asigura de la reteua publica de apa a orasului.

In anul 2007 cladirea fost modernizata cu instalatii de preparare apa calda menajera cu panouri solare.

Apa calda menajera in acest moment este gandita a fi produsa de un sistem de panouri solare cuplate la un boiler de preparare apa calda. Aceste sistem nu este functional, avand diverse componente ale sistemului defecte.

Reteaua de apa calda menajera de la camera tehnica la cladire nu exista in acest moment.

Conductele de alimentare cu apa rece sunt vechi, depasite moral si fizic, fiind inlocuite pe portiuni, de-a lungul timpului. Conductele sunt montate in interiorul cladirii in nise de instalatii.

Conductele de canalizare ape uzate menajere din interior nu au fost inlocuite in totalitate de la punerea in functiune a cladirii. Au fost realizate unele lucrari de reparatii curente, dar acestea nu au rezolvat problemele de etanseitate ale conductelor.

Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin interiorul cladirii, catre reteaua de canalizare.

In prezent cladirea nu este dotata cu instalatie interioara de stingere a incendiilor (hidranti interiori), situatie ce nu corespunde cerintelor normativului P118-2/2013. In incinta exista un hidrant exterior, cu functionalitate necunoscuta, oricum insuficient potrivit cerintelor.

INSTALAȚIA DE ILUMINAT

Instalatia de iluminat interior din cadrul cladirii este realizata cu corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente si lampi incandescente, dupa mediul ambiant al incaperii in care se instaleaza si respectandu-se nivelele de iluminare impuse de catre normativele in vigoare.

In majoritatea spatiilor nu se asigura nivelurile de iluminare actuale, conform destinatiei fiecarei incaperi.

Comanda iluminatului se face cu:

- Intrerupatoare locale, montate la intrarile in incaperi;

- Centralizat, in cazul scarilor si a coridoarelor.

In urma investigarii preliminare a proiectului cladirii s-a intocmit „Fisa de analiza energetica”, care cuprinde toate elementele necesare estimarii consumului anual normal de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, iluminat si prepararea apei calde de consum.

Tablourile electrice sunt si acestea uzate moral, protectia la curenti de defect realizandu-se cu sigurante fuzibile, dar care se gasesc in stare de functionare.

INSTALATIA DE CLIMATIZARE

Cladirea nu dispune de instalatie de climatizare /racire in acest moment. Datorita activitatii reduse pe timpul verii nu au fost proiectate astfel de instalatii. Cu toate acestea , in ultima perioada in timpul verii au aparut activitati in unele spatii ale scolii, drept pentru care sunt necesare de climatizare pentru aceste spatii. Astfel, un numar de 8 sali de clasa vor fi echipate cu instalatii de climatizare de tip split.

INSTALATIA DE VENTILARE

Pentru asigurarea conditiilor optime de utilizare a spatiilor intreioare, asigurarea numarului minim de schimburi de aer se realizeaza prin deschiderea ferestrelor, ceea ce duce la o pierdere de caldura in sezonul rece al anului. Datorita faptului ca arhitectura cladirii nu permite crearea unor spatii tehnice de montare a

tubulaturilor de ventilare in sistem centralizat, avand inaltimea utila limitata la interior, asigurarea aerului proaspat se va face in continuare in mod natural.

REGIMUL DE OCUPARE AL CLĂDIRII

Fiind o cladire cu destinatia de scoala , regimul de ocupare al cladirii este de maxim 12 ore pe zi. Avand in vedere ca s-a considerat cladirea ca fiind in categoria 1, ocupare discontinua dar cu clasa de inertie mare, se considera ca temperatura interioara nu trebuie sa scada cu mai mult de 7 grade Celsius pe perioada de neutilizare a cladirii (noaptea).

APRECIERI PRIVIND STAREA ACTUALĂ A CLĂDIRII

Imobilul se prezintă într-o stare avansată de degradare fizică, fiind necesare lucrări urgente de reabilitare atât din punct de vedere arhitectural, constructiv (cel puțin rezolvarea problemei elementelor nestructurale) cât și al instalațiilor aferente construcției.

Finisajele și tâmplăria interioară sunt de asemenea degradate, iar asupra planseului cladirii situate sub terasa trebuie realizate lucrări de modernizare, pentru eliminarea infiltratiilor de apa.

Tâmplăria exterioară existenta nu corespunde normelor de izolare termica actuale (conform Ord 2641/2017 ).

3.4.3. ANALIZA STĂ RII CONSTRUCȚ IEI D.P.D.V. ARHITECTURAL

Corpul C1, respectia constructia Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” reprezintă o clădire in forma literei „U” în plan, cu regimul de înălțime S tehnic parțial + Parter + 2 Etaje. Acoperirea constructiei este in sistem tip terasa. Accesul pe terasa se poate realiza prin cele trei chepenguri existente. Sistemul de preluare a apelor pluviale este alcătuit din receptorii de terasa.

Intrarea principala se face de pe latura dinspre Nord. Fatada dinspre Nord beneficiaza de un acces principal care se face prin intermediul a patru trepte exterioare. Intrarile dinspre Est, accesuri secundare, sunt fie cu trei trepte, fie fara trepte respectiv prin declivitatea terenului. Intrarile dinspre Vest, accesuri secundare, se fac fie prin intermediul a doua trepte exterioare, fie fara trepte respectiv prin declivitatea terenului. Constructia prezinta in plan forma literei „U”, asadar, in interiorul literei, fatada prezinta un acces secundar care se face prin intermediul a patru trepte.

Intrarile sunt protejate cu copertine.

Terasa constructiei a fost reabilitata in anul 2007 si sunt infiltratii la nivelul scurgerii apelor in canalizarea pluviala. Aceasta nu a fost realizata in mod unitar, ci pe mai multe tronsoane, executate cu societati de constructii diferite. La subsolul tehnic partial sunt infiltratii, necesitand remedierea acestora.

Alipite constructiei, in partea sudica a cladirii in forma de „U” exista doua depozite care se afla intr-o stare accentuata de degradare. Inchiderea este din caramida iar acoperisul este tip sarpanta cu structura din

lemn, respectiv capriori. Invelitoarea este din tabla. Aceasta sarpanta nu este corespunzatoare din punct de vedere al normelor actuale, astfel ca se impune desfacerea acesteia.

Sistemul de preluare a apelor pluviale este cu receptoare de terasa. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin interiorul cladirii, catre reteaua de canalizare si prezinta un grad ridicat de degradare ce constă în neetanșeități locale.

Tencuielile exterioare prezintă o degradare ridicată. Tencuielile exterioare prezintă umflături, desprinderi locale si decopertari.

Fațadele sunt finisate cu tencuială și vopsitorie de exterior culoare roz inchis cu ancadramente si profile decorative de culoare caramiziu inchis, soclul este de culoare gri.

Fatadele au fost termoizolate pe alocuri pana in prezent cu polistiren 5 cm. Din această cauza sunt pierderi mari de caldura in timpul iernii, iar la interior au apărut pe unele zone degradari ale pereților, precum igrasie, mucegai și distrugerea pereților.

Tâmplăria ușilor și a ferestrelor este in mare parte din P.V.C. cu geam termoizolant, cu eficientă termică scăzută. Exista glafuri atat la exterior cat si la interior.

Trotuarul perimetral se prezintă în stare bună.

Situatia existenta a instalatiilor sanitare

Alimentarea cu apa rece a cladirii la parametrii de debit si presiune se asigura de la reteua publica de apa a orasului.

In anul 2007 cladirea fost modernizata cu instalatii de preparare apa calda menajera cu panouri solare.

Apa calda menajera in acest moment este gandita a fi produsa de un sistem de panouri solare cuplate la un boiler de preparare apa calda. Aceste sistem nu este functional, avand diverse componente ale sistemului defecte.

Reteaua de apa calda menajera de la camera tehnica la cladire nu exista in acest moment.

Conductele de alimentare cu apa rece si apa calda sunt vechi, depasite moral si fizic, fiind inlocuite pe portiuni, de-a lungul timpului. Conductele sunt montate in interiorul cladirii in nise de instalatii.

Conductele de canalizare ape uzate menajere din interior nu au fost inlocuite in totalitate de la punerea in functiune a cladirii. Au fost realizate unele lucrari de reparatii curente, dar acestea nu au rezolvat problemele de etanseitate ale conductelor.

Sistemul de preluare a apelor pluviale este cu receptoare de terasa. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin interiorul cladirii, catre reteaua de canalizare si prezinta un grad ridicat de degradare ce constă în neetanșeități locale.

In prezent cladirea nu este dotata cu instalatie interioara de stingere a incendiilor (hidranti interiori), situatie ce nu corespunde cerintelor normativului P118-2/2013. In incinta exista un hidrant exterior, cu functionalitate necunoscuta, oricum insuficient potrivit cerintelor.

In interior nu exista amenajari pentru persoanele cu dizabilitati, nu exista suprafete tactile de avertizare si nici grupuri sanitare adecvate.

Situatia existenta a instalatiilor termice

Sistemul de încălzire este de tip ramificat, cu distributie orizontala in spatiul tehnic de la subsolul tehnic partial si cu coloane verticale care alimenteaza radiatoare de fonta. Agentul termic utilizat la instalatia de incalzire este apa calda 80/60 furnizata de sistemul de termoficare al orasului Craiova. Corpurile de incalzire din interior sunt din fonta, in stare tehnica buna . Conductele de distributie si de legatura la radiatoare sunt vechi si degradate (ruginite, colmatate, unele din ele prezinta scapari de fluid, etc).

Situatia existenta a instalatiilor electrice interioare

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza dintr-un tablou electric montat exteriorul cladirii.

In ceea ce privește instalația electrică de alimentare cu energie electrică a receptoarelor electrice, acestea sunt realizate atat in montaj îngropat, cat si montaj aparent în timp făcandu-se intervenții asupra acestora prin adăugarea unor corpuri de iluminat, prize, echipamente electrice, doze derivatie. Din acest motiv nu există o concepție unitară a instalațiilor electrice aferente acestor spatii.

Sursele de lumină care echipeaza corpurile de iluminat aferente instalatiilor de iluminat existente, sunt surse tubulare fluorescente sau incandescente, care nu indeplinesc condițiile de confort vizual impuse de normativul NP -061-02, deoarece au un indice de redare a culorilor Ra=70 (normativul impune pentru astfel de destinatii Ra minim 80) si o temperatura de culoare a luminii de 6500K (normativul recomanda o temperatura de culoare de 4000K), indiferent de destinația încăperilor obiectivului (birouri, sali de clasa, coridoare, laboratoare, etc...). Aceste caracteristici influențează condițiile de confort vizual cu implicații directe asupra sănătății ocupanților.

Din punct de vedere al sistemului de iluminat, acestea sunt subdimensionate, amplasarea corpurilor de iluminat facându-se in mod necorespunzător astfel încât nivelul de iluminare impus de normativul în vigoare precum și uniformitatea iluminării nu sunt îndeplinite.

In marea majoritate a spatiilor, corpurile de iluminat sunt uzate fizic si depasite moral. Ceea ce presupune, de asemenea, un consum ineficient de energie electrică.

Nivelurile de iluminare din aceste spatii nu depașesc la ora actuala 100-150lx, ceea ce inseamna o valoare mult sub normele impuse pentru aceste spatii.

De asemenea, sistemul de iluminat de securitate lipseste pe anumite zone din incinta, fiind obligatoriu pentru acest tip de spatiu.

Luând în considerație specificul activității desfășurate în aceste spații, se impune utilizarea protecției diferențiale pentru evitarea oricărui pericol de electrocutare și incendiu.

In constructie nu exista un sistem de detectie incendiu.

  • 3.5. STA REA TEHNICĂ, INCLUȘI V SISTEMUL STRUCTURAL ȘI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII CERINȚEL OR FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII

CALITATEA CONSTRUCȚIEI este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreagă durată de existența, a exigențelor utilizatorilor și colectivităților.

Sistemul calității în construcții se aplică în mod diferențiat în funcție de categoriile de importantă ale construcțiilor, conform regulamentelor și procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.

Clasificarea în categorii de importanță a construcțiilor se face în funcție de complexitate, destinație, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranței, precum și după considerente economice.

Pentru obținerea unor construcții de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreagă durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe:

  • A) REZISTENȚĂ ȘI STABILITATE;

  • B) SECURITATEA LA INCENDIU;

  • C) IGIENA, SĂNĂTATE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI;

  • D) SIGURANȚĂ ȘI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE;

  • E) PROTECȚIA LA ZGOMOT;

  • F) ECONOMIE DE ENERGIE ȘI IZOLAREA TERMICĂ;

  • G) UTILIZARE SUSTENABILĂ A RESURSELOR NATURALE.

CERINȚA “A” REZISTENTA SI STABILITATE

Evaluarea siguranței seismice și încadrarea în clasele de risc seismic sunt detaliate în expertiza tehnică.

CERINȚA “B” SECURITATEA LA INCENDIU

Siguranța la foc va fi satisfăcută prin respectarea criteriilor de performanțe generale existente în normele în vigoare (“Normativul de siguranță la foc a construcțiilor - P118/99” aprobat de MLPAT cu Ordin nr.27/N din 7 aprilie 1999). Gradul de rezistentă la foc - gradul II.

În prezent, constructia nu respectă în totalitate criteriile de performanță privind siguranță la foc.

Pereții construcției, sunt realizati din panouri de beton, iar planșeele dintre etaje sunt realizate din beton armat.

Cladirea nu are tavane false nici pe căile de evacuare si nici in celelalte spatii.

Sunt asigurate lungimile de evacuare.

Portiunea de scara ce duce in subsolul tehnic partial nu este separata la nivelul parterului de restul scarii ce deserveste nivelurile supraterane, cu usa rezistenta la foc.

In prezent cladirea nu este dotata cu instalatie de stingere a incendiilor cu hidranti interiori, conform normativului P118-2/2013.

Asigurarea necesarului de apa pentru stingerea incendiului, pentru alimentarea singurului hidrant exterior, se asigura de la reteaua de apa a orasului, situatie sub limita cerintelor minime actuale de prevenire si stingere a incendiilor.

CERINȚA “C” IGIENĂ, SĂNĂTATE ȘI MEDIU ÎNCONJURĂTOR

Prin activitatea sa obiectivul propus nu elimină noxe și substanțe nocive în atmosferă sau în sol și nu constituie, prin funcționalitatea sa, riscuri pentru sănătatea populației și nu crează disconfort. Nocivitățile fizice (zgomot, vibrații, radiații ionizante și neionizante) nu depășesc limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare. La proiectare și în exploatare se vor respecta prevederile de protecție a mediului prevăzute de legislația în vigoare pentru evitarea poluării mediului prin degajări de substanțe nocive în aer, apa și sol.

Alimentarea cu apă potabilă a construcției la parametrii de debit si presiune, se asigura de la reteua de apa a orasului, prin intermediul unei statii proprii de ridicare a presiunii.

Crearea unui mediu hidrotermic optim implică asigurarea unei ambianțe termice globale și locale atât în regim de iarnă cât și de vară. Asigurarea mediului hidrotermic trebuie corelată cu asigurarea calității aerului și optimizarea consumurilor energetice.

CERINȚA “D” SIGURANȚĂ ȘI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE

Se asigură conform “Normativului privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare” indicativ NP 068-02 aprobat de M.L.P.T.L. cu ordinul nr. 1576 din 15.10.2002.

Prezenta reglementare se referă la cerința de “Siguranta și accesibilitate în exploatare” corespunzătoare clădirilor civile, respectiv stabilește măsurile ce trebuie avute în vedere la proiectarea unei clădiri astfel încât să se asigure:

  • a.     Siguranța circulației pietonale;

  • b. Siguranța circulației cu mijloace de transport mecanizate;

  • c.      Siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații;

  • d. Siguranța în timpul lucrărilor de întreținere;

  • e. Siguranța la intruziuni și efracții.

În afară de aceste cerințe esențiale este important luarea Măsurilor pentru persoanele cu dizabilități și Măsuri pentru siguranță contra leziunilor.

Securitatea utilizatorilor construcției este asigurată atât prin folosirea și punerea în operă a materialelor de calitate adecvate funcțiunilor, cât și prin respectarea strictă a normelor și normativelor în vigoare în ceea ce privește realizarea instalațiilor aferente imobilului.

  • a. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI PIETONALE - Deplasarea de la o funcțiune la alta și în interiorul clădirii, sau chiar în cazul unei evacuări intempestive, trebuie să se desfășoare în condiții de siguranță maximă.

Existent

  • •       Circulațiile orizontale

Cladirea are asigurate mai multe căi de evacuare, în exterior, respectiv sase.

Pardoselile căilor de evacuare sunt executate din materiale durabile în timp și fără denivelări în plan orizontal.

Finisajele pereților căilor de circulație nu prezintă proeminențe, asperități sau diverse elemente constructive ieșite din planul peretelui.

  • •       Circulații verticale

Cele patru noduri de scari interioare care fac legătura dintre niveluri sunt în două rampe, cu aceeași înălțime de treaptă.

Pe casa scării, rampele scărilor sunt prevăzute cu balustrade cu parapet plin din zidarie si mână curentă din lemn. Balustrada are înălțimea de 90 cm. Finisajul scării este de calitate (mozaic turnat) și în condiții bune, fiecare treaptă este prevăzuta cu profilatura anti-alunecare. Lățimea rampelor scării este de 170 cm. Lățimile ușilor de acces in cladire sunt de 160 cm în două canate egale.

  • b. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI CU MIJLOACE DE TRANSPORT MECANIZATE - presupune protecția utilizatorilor (inclusiv persoane cu dizabilități) împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării cu ascensorul sau scara rulantă.

Nu exista ascensor si nici alte mijloace pentru a facilita circulatia pe verticala a persoanelor cu dizabilitati.

  • c. SIGURANȚA CU PRIVIRE LA RISCURI PROVENITE DIN INSTALAȚII - Presupune asigurarea protecției utilizatorilor împotriva riscului de accidentare sau stres provocat de posibila funcționare defectuoasă a instalațiilor electrice, termice sau sanitare.

  • -  Cutiile contoarelor de gaz - dupa demontarea acestora pentru termoizolare se propune igienizarea și revopsirea în culorile prevăzute de lege cu protecția anticorozivă și cu miniu de plumb în două straturi și vopsea de ulei de culoare galbenă.

  • -  Toate gurile de canalizare și căminele de apă trebuiesc asigurate cu capace din metal pentru a preveni accidentarea utilizatorilor clădirii.

  • d. SIGURANȚA ÎN TIMPUL LUCRĂRILOR DE ÎNTREȚINERE - Siguranța în timpul lucrărilor de întreținere presupune protecția utilizatorilor în timpul activităților de curățire sau reparații a unor părți din clădire (ferestre, scări, pereți, terasa acoperiș) pe durata exploatării acesteia.

Siguranța cu privire la întreținerea ferestrelor presupune asigurarea protecției împotriva riscului de accidentare prin cădere de la înălțime în timpul lucrărilor de curățire și reparare. Există ferestre cu deschidere

exterioară. Ferestrele fixe de la podestele scării vor fi întreținute de persoane autorizate, care vor fi asigurate în timpul lucrului prin sisteme de susținere și ancorare.

Terasa constructiei are parapeti mici de inaltime si necesita montarea unei balustrade de protectie.

  • e. SIGURANȚA LA INTRUZIUNI ȘI EFRACȚIE - Securitatea la intruziuni și efracție presupune protecția utilizatorilor împotriva eventualelor acte de violență, hoție, vandalism, comise de răufăcători din exterior, precum și protecția împotriva pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor dăunătoare.

Terenul scolii este îngrădit corespunzător iar accesul se face prin porți si exista paznic.

Accesul principal în scoala se face prin uși într-un sigur canate.

In dreptul ferestrelor exista plase metalice.

Exista supraveghere video dar urmeaza sa fie inlocuita cu un sistem nou.

Siguranța la intruziune în spațiu nu se asigură prin măsuri ce țin de asigurarea unor sisteme de siguranță pentru acces (ușă rezistentă, echipată cu sistem sigur, instalație de alarmare și avertizare).

Ferestrele nu sunt dotate cu mecanisme sigure de închidere din interior.

MĂSURI PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP LOCOMOTOR

În prezent clădirea dispune de o rampa care să permită accesul în clădire a persoanelor cu dizabilități locomotorii dar nu este conformata dupa normativele in vigoare, avand probabil alt rol decat sa asigure accesul persoanelor cu dizabilități locomotorii.

Este nevoie ca la ambele accesuri, atat cel principal cat si cel secundar, prin proiect sa fie prevăzute masuri pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilitati, în conformitate cu normativul NP 051-2012.

SIGURANȚA CONTRA LEZIUNILOR

Pentru evitarea pericolului de arsură prin atingere directă, temperatura maximă admisă pe suprafețele corpurilor de încălzire, în conformitate cu Normativul I 13, au valori de 115 ° C.

Temperatura apei calde sanitare nu va depăși 60 ° C.

Securitatea utilizatorilor construcției este asigurată atât prin folosirea și punerea în operă a materialelor de calitate adecvate funcțiunilor, cât și prin respectarea strictă a normelor și normativelor în vigoare în ceea ce privește realizarea instalațiilor aferente imobilului. Instalațiile ce trec prin spațiile comune vor fi protejate în ghene sau izolate.

CERINȚA “E” PROTECȚIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

Protecția la zgomot este stipulată ca cerință esențială în Directiva Consiliului Europei nr.89/106/CEE și Documentele Interpretative.

Clădirea, prin funcțiunile ei, nu este sursă de zgomot.

Construcția trebuie reabilitată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menținut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora și să le permită să își desfășoare activitatea în condiții satisfăcătoare.

Izolarea la zgomotul aerian se asigură prin dimensionarea corespunzătoare a elementelor separatoare între unitățile funcționale ale clădirii (în principal pereți și planșee).

Izolarea la zgomotul de impact este acțiunea prin care se urmărește ca nivelul de zgomot datorat unor șocuri de natură mecanică asupra ansamblului unui planșeu să se audă pe cât posibil redus atât în spațiul de sub planșeu cât și în spațiile alăturate.

Absorbția acustică urmărește ca o parte a zgomotului să fie absorbit, nu reflectat. Materialele structurale ale pereților sau finisajele folosite vin în facilitarea fonoabsorbtiei.

În lipsa unor măsurători nu se poate aprecia nivelul de zgomot exterior (vecinătăți, circulație etc.). Se poate considera din traficul exterior un nivel de zgomot maxim de 60 dBA. Pentru asigurarea ambianței acustice în interior (în afară de asigurarea izolării termice) se propune montarea unei tâmplarii etanșe.

CERINȚA “F” ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICĂ

Construcța este amplasata în zona climatică II (Te =-15 grade C), zona eoliană III și este moderat adăpostită.

Anvelopa actuală a constructiei nu corespunde normelor actuale, pereții exteriori nu sunt termoizolati decat pe alocuri cu termosistem, respectiv polistiren expandat de 5 cm, existand zone cu puternice punti termice. Anvelopa vitrata a constructiei este compusă din tâmplărie P.V.C. cu geam tip termopan, dar care nu mai corespunde normelor de izolare actuale.

Dată fiind starea anvelopei clădirii este necesară reabilitarea acesteia prin folosirea materialelor speciale pentru izolarea termică.

Se propune adoptarea unor metode eficiente care să preîntâmpine și să stopeze infiltrarea apelor către elementele constructive ale clădirii.

CERINȚA “G” UTILIZARE SUSTENABILĂ A RESURSELOR NATURALE

Eficiența energetică a clădirilor este componentă a conceptului de dezvoltare durabilă. Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care permite satisfacerea nevoilor prezentului, satisface cerințele generației actuale fără a priva generațiile viitoate de posibilitatea de a își satisface propriile lor cerințe.

O utilizare sustenabilă, durabilă a resurselor naturale înseamnă utilizarea acestora într-un ritm care să permită regenerarea resurselor și folosirea tehnologiilor de creștere a eficienței energetice.

Constructia scolii nu foloseste tehnologii de creșterea eficienței energetice.

Construcția trebuie proiectata si executata astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

  • (a) durabilitatea construcțiilor;

  • (b) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

MĂSURI DE PROTECȚIE CIVILĂ

În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind măsurile de protecție civilă și HGR nr.560/2005, modificată și completată de HGR nr.37/2006 privind stabilirea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăpostului de protecție, construcția nu a fost prevăzută cu adăpost de protecție civilă.

ORGANIZAREA DE ȘANTIER ȘI MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele acte normative:

• Norme generale de protecția muncii

  • •       Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecția și igiena muncii în construcții - ed. 1995

  • •      Ordin MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălțime

  • •      Ordin MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecție individuală

  • •     Ordin MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300-1994

  • •       Alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a lucrării.

  • 3.6. ACTUL DOVEDITOR AL FORTEI MAJORE, DUPA CAZ

Nu este cazul.

  • 4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE ȘI, DUPA CAZ, ALE AUDITULUI ENERGETIC, CONCLUZIILE STUDIILOR DE DIAGNOSTICARE

    • 4.1. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE

CLASA DE RISC SEISMIC

Stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcție se face prin încadrarea acesteia într-una din următoarele patru clase de risc:

Clasa Rs I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime;

Clasa Rs II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă;

Clasa Rs III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;

Clasa Rs IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.

Din punct de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului asupra construcției existente analizate în acest caz, expertul încadrează clădirea în clasa de risc seismic Rs III.

În urma verificării prin calcul, având în vedere capacitatea portantă disponibilă în stadiul actual, structura îndeplinește condițiile de rezistență, rigiditate și ductilitate din reglementările tehnice.

SOLUTIILE TEHNICE SI MASURILE PROPUSE DE CATRE EXPERTUL TEHNIC

Având în vedere:

  • •  Criteriile de evaluare a performanțelor seismice ale construcției existente (concepția generală de proiectare, calitatea execuției, valoarea gradului nominal de asigurare la acțiuni seismice, rigiditatea la deplasări orizontale, pericolul ruperii fragile a unor elemente structurale vitale, ductilitatea locală și de ansamblu);

  • •  Natura și gravitatea degradărilor și avariilor produse de acțiunile care au solicitat construcția respectivă în exploatare (acțiuni seismice, tasări ale terenului de fundare, variații de temperatură, suprasarcini, coroziune, condens, explozii, incendii);

  • •  Durata de exploatare a construcției ulterioară intervenției, propusă de expertul tehnic și acceptată de către beneficiar;

  • •  Implicațiile unor avarii potențiale grave, în caz de cutremur, asupra mediului învecinat;

  • •  Clasa de importanță a construcției;

  • •  Implicațiile măsurilor de intervenție preconizate asupra confortului și funcționalității construcției, precum și a modului ei de încadrare în mediul ambiant;

expertul tehnic propune următoarele măsuri:

  • •   remedierea eventualelor discontinuități în pereții de zidărie cu injecții cu mortar și/sau scoabe;

  • •  remedierea locală a eventualelor elemente din beton degradate;

  • •  refacerea rostului seismic dintre tronsoane în momentul decopertării tencuielii.

Expertul nu consideră necesare două variante de realizare a lucrărilor în vederea remedierii degradărilor structurale datorită caracterului obligatoriu al acestora și datorită cuantumului valoric scăzut al acestora raportat la valoarea lucrărilor propuse.

Conform C 149-87 - “Instrucțiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elementele din beton și beton armat” repararea fisurilor în placi se va derula astfel:

  • -   pentru fisuri în plăci cu deschideri < 1 mm se va curăța suprafața și se va chitui cu pastă de ciment. Pentru fisuri cu deschideri > 1 mm acestea se injectează cu rășină epoxidică;

  • -   pentru protecția armăturilor aparente: se curăță suprafața de beton, se perie cu peria de sârmă și se aplică matare cu mortare folosite în medii umede.


În vederea realizării lucrărilor propuse, expertul tehnic propune:

Varianta 1

Varianta 2


Recomandare cu privire la scările și rampele de acces

desfacerea în totalitate a scărilor de acces decopertarea pardoselii și realizarea unei degradate și refacerea acestora;                      îmbunătățiri locale a betonului.

executarea scărilor și rampelor noi cu rost structural față de construcția existentă, fără legătură cu aceasta;

executarea fundațiilor scărilor și rampelor de acces la aceeași adâncime cu fundațiile construcției existente; astfel, nu este nevoie de măsuri speciale de protecție a fundațiilor construcției existente.

Recomandare cu privire la reabilitarea pereților exteriori

decopertarea tencuielii pereților exteriori pentru ancorarea corectă a termoizolației;

Recomandare cu privire la realizarea golurilor în pereții de compartimentare și de închidere

confinarea golurilor create cu buiandrugi confinarea golurilor create cu centuri / stâlpișori prefabricați;                                         din beton armat;

Recomandare cu privire la zidirea golurilor existente

zidirea golurilor folosind blocuri asemănătoare celor originare și mortar cu proprietăți similare celui originar;

Dintre cele două variante, recomandarea expertului tehnic este Varianta 1.

RECOMANDAREA INTERVENTIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA FUNCTIONARII CONFORM CERINTELOR SI CONFORM EXIGENTELOR DE CALITATE

În urma analizelor, expertul tehnic consideră că structura prezintă un grad adecvat privind Cerința de siguranță a vieții, fiind capabilă să preia acțiunile seismice, cu o marjă suficientă de siguranță față de nivelul de deformare la care intervine prăbușirea locală sau generală, astfel încât viețile omenești sunt protejate, pentru un IMR asociat nivelului de hazard de 100 ani.

De asemenea, structura existentă are o rigiditate corespunzătoare și un grad adecvat de siguranță pentru Cerința de limitare a degradărilor, fiind capabilă să preia acțiuni seismice fără degradări importante sau scoateri din uz, pentru un IMR asociat nivelului de hazard de 50 ani.

Lucrările trebuie executate de echipe de muncitori calificați sub îndrumarea unui cadru tehnic și sub supravegherea dirigintelui de șantier, atestat de MLPAT. Pentru toate lucrările executate se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse (PVLA).

Execuția lucrărilor va fi condusă, de cadre tehnice cu experiență, care răspund direct de instruirea personalului care execută operațiile și de respectarea fișelor tehnologice privind execuția lucrărilor la înălțime. La începerea execuției va fi afișat în loc vizibil, pe toata durata lucrărilor, un panou pentru identificarea investiției, conform Ordinului MLPAT nr.63/N din 11.08.1998. Cu 10 zile înaintea începerii lucrărilor va fi anunțat Inspectoratul în Construcții, pentru luarea în evidență și aprobarea programului de faze determinante.

La începerea și pe durata lucrărilor se va asigura asistență tehnică pentru adoptarea detaliilor corespunzătoare situațiilor concrete din teren. Nu se admite accesul vehiculelor în zona limitrofă, mai aproape de 2m de fundațiile existente. În mod obligatoriu se va urmări permanent starea fundațiilor existente înainte și în timpul lucrărilor. Tehnologia de execuție va urmării eliminarea apariției forțelor orizontale și a vibrațiilor în structura existentă.

Constructorul care efectuează lucrările are obligația de a sesiza inspectorul de șantier și proiectantul în cazul în care, se constată avarii în elementele clădirii constând în fisuri, crăpături, segregări, etc, care nu au fost identificate la momentul expertizării.

NU SUNT NECESARE LUCRĂRI DE CONSOLIDARE/REPARATII ASUPRA ELEMENTELOR STRUCTURALE CARE CONDIȚIONEAZĂ EXECUTAREA PROIECTULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE.

  • 4.2. CONCLUZIILE RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC

PREZENTAREA A MINIM DOUĂ SOLUȚII DE INTERVENȚII

Pachetul de solutii P1 are perioada de recuperare cea mai mica , aducand si o economie importanta a energiei consumate. Dar, datorita neincadrarii in limitele de consum de energie primara specifica maxim admisa de 125 kWh/mp,an ( consumul aferent pachetului P1 este de 128,8 kWh/mp,an ), conform Ghid solicitant - Anexa 3.1B-3b, acest pachet de solutii nu este eligibil .

Pachetele P2 si P3 respecta conditia de eligibilitate in ceea ce priveste consumul anual specific de energie primara , precum si conditia prevazuta in Anexa 3.1B-3a in ceea ce priveste nivelul de emisii echivalent CO2.

Cea mai mare economie de energie , dupa implementarea pachetelor de solutii, se face prin aplicarea pachetului P2.

Prin implementarea pachetului de solutii nr 2 se ajunge la o pondere a consumului de energie primara din surse regenerabile de 25,5 % , indeplinind una din conditiile de baza privind eligibilitatea proiectului.

Recomandarea Auditorului Energetic, luand in considerare cele de mai sus, este aplicarea pachetului de solutii nr P2.

SOLUȚIILE TEHNICE ȘI MĂSURILE PROPUSE DE CĂTRE AUDITORUL ENERGETIC

SOLUȚII DE MODERNIZARE

S-au avut în vedere următoarele soluții (S), respectiv pachete de soluții (P) de modernizare energetică a anvelopei și/sau a instalației de încălzire, de preparare a apei calde de consum și de iluminat:

  • 51 - Izolarea termică a peretelui exterior cu 15 cm polistiren expandat , cu intercalarea unui strat de vata minerala bazaltica in zona planseelor ; izolarea soclului cu polistiren extrudat de 10 cm. Izolarea planseului peste subsolul tehnic partial cu 5 cm de polistiren extrudat la intradosul planseului ; Izolarea planseului sub terasa cu polistiren extrudat de 20 cm

  • 52 - Inlocuirea tamplariei existente din PVC cu o tamplarie noua, termoizolanta care sa aiba minim R=0,8 mpK/W. Se propune o tamplarie aluminiu cu geam termoizolant. Prin adoptarea acestei solutii se obtine:

cresterea rezistentei termice a ferestrelor si usilor cladirii fata de situatia actuala, peste limita minime impusa de normativele in vigoare si anume R= 0,5 mp*K / W;

reducerea infiltratiilor de aer rece prin neetanseitatile elementelor mobile;

reducerea puntilor termice la contactul dintre tocul ferestrelor si usilor cu zidaria.

  • 53 - Inlocuirea conductelor de distributie agent termic pentru incalzire in toata cladirea, a conductelor de distributie apa calda menajera si apa rece, precum si izolarea tuturor acestora , reducand astfel pierderile necontrolate de caldura pe aceste trasee ; Inlocuirea corpurilor de iluminat actuale cu corpuri echipate cu surse de lumina cu LED.

- Montarea de sisteme alternative de energie, si anume : panouri fotovoltaice pentru economii importante in iluminatul interior ; Repunerea in functiune a sistemului existent de panouri solare pentru prepararea apei calde menajere.

  • 54 - Izolarea termică a peretelui exterior cu 10 cm vata minerala bazaltica; a soclului cu polistiren extrudat de 10 cm. Izolarea planseului peste subsolul tehnic partial cu 10 cm de polistiren extrudat la intradosul planseului ; Izolarea planseului sub terasa cu polistiren extrudat de 20 cm

Și

P1 - Pachetul de soluții P1 care contine solutiile S1 + S2

P2 - Pachetul de soluții P2 care contine solutiile S1 + S2 + S3 P3 - Pachetul de soluții P2 care contine solutiile S2 + S3 + S4

SOLUȚII PENTRU PEREȚII EXTERIORI ( SUPRAFAȚA OPACA)

Îmbunătățirea protecției termice la nivelul pereților exteriori ai clădirii se propune a se face prin montarea unui strat termoizolant.

Materialele termoizolante trebuie să indeplinească urmatoarele condiții:

  • •        condiții privind conductivitatea termică : conductivitatea termică de calcul trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/mK

  • •       condiții privind densitatea: densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3

  • •        condiții privind rezistența mecanică: materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate dimensională și caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare, în funcție de structura elementelor de construcție în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de protecție astfel încat materialele să nu prezinte deformări sau degradari permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenților atmosferici sau acțiunilor excepționale.

  • •        condiții privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în concordanță cu durabilitatea clădirilor și a elementelor de construcție în care sunt înglobate

  • •        condiții privind siguranța la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolant utilizate trebuie să fie în concordanță cu condițiile normate prin reglementările tehnic privind siguranța la foc, astfel încat să nu deprecieze rezistența la foc a elementelor de construcție pe care sunt aplicate/înglobate.

condiții din punct de vedere sanitar și al protecției mediului: materialele utilizate la realizarea izolației termice a elementelor de construcție nu trebuie să emane în decursul exploatării mirosuri, substanțe toxice, radioactive sau alte substanțe dăunătoare pentru sănătatea oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător; în cazul utilizării izolației termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă (produse din vată minerală, vată de sticlă, etc.) trebuie să se realizeze protecția etanșă sau înglobarea în structuri protejate a acestora;

  • •       condiții privind comportarea la umiditate: materialele termoizolante trebuie să fie stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidității;

  • •      condiții privind comportarea la agenți biodegradabili: materialele termoizolante trebuie să reziste la acțiunea agenților biologici sau să fie tratate cu biocid sau protejate cu straturi de protecție;

  • •       condiții speciale: materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura elementelor de construcție prin aplicarea unor straturi de protecție pe suprafața lor; materialele termoizolante nu trebuie să conțină sau să degaje substanțe care să degradeze elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune); materialele termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare;In caz contrar ele vor trebui să fie prevăzute din fabricație cu un strat de protecție;

  • •      condiții privind punerea în operă: materialele termoizolante trebuie să permită o punere în operă care să pastreze constanța caracteristicilor fizico-chimice și de izolare termică în condiții de exploatare;

  • •       condiții privind controlul de calitate: materialele noi sau cele tradiționale produse în străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolații termice în construcții; toate materialele termizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind calitatea care să le confirme caracteristicile fizico-mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricație ale produselor respective. In certificatul de calitate trebuie să se specifice numărul normei tehnice de fabricație (standardul de produs, agrement tehnic, normă sau marca de fabricație, etc.); transportul, manipularea și depozitarea materialelor termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor

necesare pentru protejarea și păstrarea caracteristicilor funcționale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atat de producătorii cat și de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective; condițiile de depozitare, transport și manipulare eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la punerea în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplica la cald, etc.) vor fi în mod expres precizate în normele tehnice ale produsului precum și în avizele de expediție eliberate la fiecare livrare.

Luând în considerare toate cerințele enunțate mai sus se propune izolarea pereților exteriori cu polistiren expandat de 15 cm grosime, amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu o tencuială subțire de 5...10 mm grosime, armată cu o țesătură deasă din fibre de sticlă.

In dreptul planseelor sse va monta un strat de vata minerala bazaltica, creand un brau cu latimea de 30 cm pentru a evita propagarea incendiului pe fatada cladirii. Aceasta este grosimea minimă necesara a stratului termoizolator pentru realizarea noii rezistențe termice conform metodologiei Mc001/2006.

De asemenea , pentru peretii exteriori ai subsolului tehnic partial, pentru a crea o rezistenta mecanic a mai mare, se va utiliza ca material izolator polistiren extrudat de minim 10 cm grosime.

Soluția prezintă următoarele avantaje:

corectează majoritatea punților termice;

  • •       conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă și al stabilității termice;

  • •      protejează elementele de construcție structurale precum și structura în ansamblu, de efectele variației de temperatură a mediului exterior;

  • •       nu conduce la micșorarea ariilor locuibile și utile;

  • •      permite realizarea, prin aceeași operație, a renovării fațadelor;

  • •     permite utilizarea spațiilor în timpul executării lucrărilor de reabilitare și modernizare;

  • •      nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile și vopsitoriile interioare existente;

  • •     durată de viață garantată, de regulă, la cel mult 20 ani.

SOLUȚII DE REABILITARE PENTRU PLANȘEUL DE SUB TERASA

În ceea ce privește izolarea planșeului de sub terasa trebuie respectate o serie de prevederi specifice :

Performanțele termotehnice ale acoperișurilor izolate termic sunt în funcție de grosimea și natura stratului termoizolant.

  • •     Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe fața exterioară a stratului suport.

  • •     La acoperișurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu materiale termoizolante cu permeabilitate mică la vapori și stabile la umiditate (polistiren extrudat, spumă rigidă de poliuretan, sticlă spongioasă), astfel încat să nu fie favorizată condensarea vaporilor de apă în termoizolație.

Se propune inlocuirea straturilor existente termo si hidroizolante cu “ strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitatea mai mare de 30 kg/ m3” si cu strat de difuzie vapori si strat bariera contra vaporilor.

În scopul reducerii substanțiale a efectelor defavorabile ale punților termice de pe conturul planșeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se uni izolația planșeului cu cea a pereților exteriori.

Racordarea termoizolației terasei se face atât cu termoizolatia verticală a aticului, cât și cu cea a pereților ultimului nivel, inclusiv la chepenguri . Această soluție de modernizare a planșeului de tip terasa se aplică împreună cu soluția de termoizolare a pereților exteriori.

SOLUȚIA DE REABILITARE PENTRU PLANȘEUL PESTE CANALUL TEHNIC NEÎNCĂLZIT

Peretele exterior subteran al subsolului tehnic partial neîncălzit nu se izolează suplimentar, el beneficiind de rezistența și inerția termică a solului.

Cu ocazia execuției lucrărilor de modernizare energetică a anvelopei trebuie să se acorde o atenție specială refacerii protecției hidrofuge a tuturor elementelor de construcție în contract cu solul și prevederii unor măsuri în vederea ameliorării situației din acest punct de vedere, prin:

- luarea unor măsuri de eliminare a eventualelor manifestări ale fenomenului de igrasie și de uscare a zonelor umezite ale pereților;

  • •    prevederea - prin subzidire sau cu alte metode - a unor hidroizolații orizontale (din materiale bituminoase sau mortar hidrofob) sub pereții structurali și nestructurali realizați din zidării, dacă se constată absența și necesitatea lor;

  • •    prevederea unor eventuale straturi hidroizolante pe suprafețele verticale exterioare ale soclurilor existente din beton armat, în funcție de situația concretă locală;

  • •     prevederea unor straturi de protecție și a unor tencuieli la socluri cu caracteristici și adaosuri hidrofobe.

Alcătuirea straturilor hidroizolante și condițiile de aplicare vor fi realizate în conformitate cu prevederile din Normativul C112.

La planșeul de peste subsolul tehnic partial neincalzit s-a optat pentru soluția de aplicare a unei termoizolații la tavanul acestuia (figura 6.1). După ce se face repararea și curățarea suprafeței suport, soluția propusă constă în montarea la tavanul subsolului tehnic partial a unui polistiren extrudat (având rezistența la umezeală corespunzătoare mediului de montaj), în grosime de 10 cm, protejat cu un strat de tencuială subțire (5...7 mm) din mortar cu liant organic (rășini) armat cu o țesătură din fibre de sticlă. Spre deosebire de pereții exteriori în acest caz nu se prevede strat de finisaj.

Figura 6.1

SOLUȚII PENTRU TÂMPLĂRIA EXTERIOARĂ

Ca urmare a rezistențelor termice minime prevăzute pentru tâmplăria exterioară (R'min>0,69 m2K/W), precum si pentru a asigura gradul de izolare termica necesara, tâmplăria exterioară utilizată pană acum nu mai este corespunzătoare.

O soluție pertinentă este tâmplăria de aluminiu. Se propune o tamplarie cu geam termoizolant și care prezintă următoarele caracteristici:

  • -   au rezistență bună la agenții de mediu; sunt insensibile la variațiile de umiditate din atmosferă;

  • -   au rezistență mecanică redusă (cu atat mai mult la profilele fără „armături” din țeavă); în consecință ferestrele cu tamplarie din aluminiu au în general dimensiuni mai mici decat cele metalice;

  • -   au posibilități de asamblare pe care le oferă tehnologia de producție a profilelor (în general clipsare), face ca deformațiile din producție și montaj să fie evitate;

  • -  tehnologia de productie permite atat montarea geamurilor simple, cat și a geamurilor termoizolante;

  • -   nu necesită intreținere în timp, plasticul fiind colorat în masă, sau finisat cu peliculă acrilică, realizată în timpul procesului de fabricație a profilelor;

  • -   au etanșeitate mare, datorită garniturilor pe care le includ.

Dezavantajele utilizării tâmplăriei de aluminiu cu garnituri de etansare sunt:

  • -   posibilitatea de a schimba regimul higrotermic al încăperilor datorita tâmplăriei foarte etanșe;

  • -   îmbătrânirea materialului și modificarea culorilor, mai ales la tamplăriile albe, în funcție de materialul plastic utilizat și de rezistența la razele ultraviolete.

Totodată la tâmplăria exterioară, în scopul reducerii fluxului termic datorat infiltrațiilor, trebuie luate următoarele măsuri:

prevederea unor garnituri de etanșare între cercevele și între cercevele și toc; efectuarea unor reparații pentru a obține o mai bună închidere a cercevelelor pe toc; îmbunătățirea etanșării între toc și zidărie ș.a.

In situația in care la partea superioară a ferestrelor se prevăd obloane rulante, rezistența termică în zona cutiei oblonului va fi de cel puțin 1,65 m2K/W, prin căptușirea la interior a cutiei cu un strat de termoizolație eficientă, de cel puțin 6 cm grosime.

După schimbarea ferestrelor trebuie avute neapărat în vedere:

etanșarea la infiltrații de aer rece a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc și glafurile golului din perete; completarea spațiilor rămase după montarea ferestrelor noi cu spumă poliuretanică și închiderea, la interior, a rosturilor cu tencuială;

etanșarea hidrofugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri siliconice, mortare hidrofobe ș.a.) precum și acoperirea rosturilor cu baghete din lemn sau din PVC; prevederea lăcrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a golurilor din pereții exteriori;

înlocuirea solbancurilor din tablă zincată existente pe glaful orizontal exterior de la partea inferioară a golurilor din pereți; se vor asigura: panta, existența și forma lăcrimarului, etanșarea față de toc (cuie cu cap lat la distanțe mici), etanșarea față de perete (marginea tablei ridicată și acoperită la partea superioară de tencuială) etc.;

desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a tocurilor, destinate îndepărtării apei condensate între cercevele.

Schimbarea tâmplăriei conduce la mărirea rezistenței termice a ferestrelor și ușilor. De asemenea, efectul favorabil al acestei măsuri se manifestă substanțial atât în ceea ce privește condițiile de confort, prin eliminarea curenților reci de aer, cât și sub aspectul necesarului anual de căldură, prin micșorarea volumului de aer care pătrunde în exces în încăperi și care trebuie încălzit.

Astfel, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se realiza în următoarea variantă:

  • -   înlocuirea tâmplăriei existente cu tâmplărie de aluminiu cu geam termoizolant, avand un coeficient de emisie e<0,10 și cu un coeficient de transfer termic minim Ug=1,43 W/m2K (Rmaxim=0,7 m2K/W).

Adoptarea soluției de înlocuire totală a ferestrelor existente cu ferestre tip termopan implică etanșarea spațiului interior și reducerea drastică a numărului de schimburi de aer sub valoarea necesară diluării concentrației CO2 și a umidității interioare. Astfel, înainte de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanșeitățile tamplăriei. Prin prevedrerea garniturilor de etanșare, împrospătarea aerului trebuie realizată pe alte cai și anume:

  • -   prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tamplăriei exterioare

prin crearea unor sisteme controlate de pătrundere a aerului proaspăt din exterior (prize cu clapete mobile, ș. a.);

prin executarea, eventual cu ocazia modernizării, a unor canale verticale suplimentare de ventilare în clădire în funcție de spațiile disponibile.

Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecințe nefavorabile majore, cum ar fi: dezagremente în ceea ce privește condițiile de locuire (aer viciat, umiditate mare, ș.a.)

  • -   riscul apariției condensului pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție perimetrale;

  • -   creșterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul elementelor de construcție care fac parte din anvelopa.

In scopul rezolvării acestor probleme se recomandă prevederea unor dispozitive de închidere - deschidere oscilo-basculanta.

Ca urmare, se recomandă în această situație o tâmplărie cu fante de ventilare sau practicarea unor guri de ventilare reglabile în pereții exteriori ai clădirii dimensionate corespunzător care să asigure un număr minim de schimburi de aer na=0,5 sch/h.

SOLUȚII DE MODERNIZARE A INSTALAȚIILOR

Instalatii termice si preparare apa calda menajera

  • -       In interiorul cladirii se vor face interventii pe instalatiile de distributie agent termic, aceastea fiind vechi si degradate ( moral si fizic ) . Se vor inlocui toate conductele si se vor lua masuri de izolare a acestora in mod corect. De asemenea , se vor inlocui armaturile de pe radiatoare, acestea fiind in mare parte defecte.

  • -       Sursa actuala de producere a agentului termic necesar instalatiei de incalzire este reteaua de termoficare a orasului. Se propune pastrarea aceseti surse de energie.

  • -       Sursa principala de energie pentru prepararea apei calde manejere in boilerul existent, pe perioada sezonului cald, vor fi cateva panouri solare cu tuburi vidate , existente in acest moment, dar nefunctionale la data intocmirii prezentului audit. Panourile solare vor aduce un aport important in perioada calda a anului, suprafata totala a acestora aducand o contributie de aprox 3 360 kWh/an .

Detaliile tehnice de functionare si implementare in instalatiile existente va fi detaliat in proiectele de instalatii de specialitate.

Instalatii electrice de iluminat

Luând în considerație situația existentă în teren privind mediul luminos confortabil și starea sistemelor de iluminat, în vederea reabilitării clădirii din punct de vedere energetic, soluțiile cele mai eficiente, menite să contribuie atât la creșterea performanței energetice a clădirii cât și a confortului vizual, sunt:

• înlocuirea lampilor existente cu surse performante din punct de vedere energetic - adecvate din punct de vedere functional si al confortului vizual

• înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu corpuri de iluminat cu randament mare, adecvate din punct de vedere funcțional si estetic

• utilizare sisteme de iluminat cu distributie directa a fluxului luminos

• actionarea corpurilor de iluminat cu sezori de prezenta

• folosirea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrica din surse regenerabile

Astfel, se propune inlocuirea lampilor existente cu lampi echipate cu surse LED care sa fie alimentate de la un sistem de 80 panouri fotovoltaice avand fiecare o putere instalata de 300 W. Detaliile tehnice de functionare si implementare in sistemul actual de iluminat va fi detaliat in proiectul de instalatii electrice.

Soluțiile identificate presupun o investiție substanțiala pentru realizarea confortului luminos și al eficienței energetice. Intrucat sistemelele de iluminat sunt necorespunzătoare fiind necesară înlocuirea completă a acestora, amortizarea investiției nu se realizează în timp, dar consumul de energie electrică pentru iluminatul spațiilor va fi unul rațional, fară pierderi inutile, în condiiile realizării unui ambient luminos corespunzător.

Panourile termice solare precum si panourile fotovoltaice se vor monta pe acoperisul de tip terasa , cu sisteme de prindere adecvate. Amplasarea acestora se va face astfel incat orientarea lor sa fie spre Sud .

Se va tine cont de greutatea suplimentara a panourilor la calculul incarcarilor pentru a fi suportate de catre straturile de izolare a terasei. Se propune montarea acestora pe dale de beton prefabricate.

Avand in vedere costurile acestor investitii, in functie de sursele de finantare identificate pentru implementarea acestor masuri, se recomanda o prioritizare a lor.

Astfel, se propune inlocuirea lampilor existente cu lampi echipate cu surse LED care sa fie alimentate de la un sistem de 80 panouri fotovoltaice avand fiecare o putere instalata de 300 W. Detaliile tehnice de functionare si implementare in sistemul actual de iluminat va fi detaliat in proiectul de instalatii electrice.

RECOMANDAREA INTERVENȚIILOR NECESARE PENTRU ASIGURAREA FUNCȚIONĂRII CONFORM CERINȚELOR ȘI CONFORM EXIGENȚELOR DE CALITATE

In urma analizei energetice efectuate asupra imobilului expertizat, datele rezultate au fost centralizate in Fisa RAPORTULUI DE ANALIZA TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRII ( ANEXA 7.2 ), a carui sinteza am prezentat-o in prezentul raport, conform prevederilor metodologiei in vigoare, urmand ca alegerea unei variante de reabilitare sa se faca, pe baza indicatorilor prezentati.

Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime :

Din analiza valorilor indicate in Anexa 7.2 a prezentului raport rezulta ca solutiile/pachetele de modernizarea propuse conduc la economii relative de energie intre 18,5 -66,5 %. Avand in vedere ca cele mai mari economii se inregistreaza prin aplicarea pachetelor de masuri si nu a solutiilor individuale, prezentam in cele ce urmeaza o ierarhizare a pachetelor de reabilitare in functie de durata de recuperare a investitiei si de economia financiara inregistrata:

Nr.Crt.

Soluție/Pachet soluții

modernizare

Costul investiției

(Lei)

Durata de recup. a investiției.

NR

Costul energiei economisite. e (Lei/kWh)

Reducerea facturii energetice anuale(Lei )

1

P1 (S1+S2)

3213798,00

13,85

0,251

320264,795

2

P2 (S1+S2+S3)

4735012,00

18,33

0,332

356522,939

3

P3 (S4+S2+S3)

5090572,20

20,37

0,369

344907,229

La calculul financiar s-a considerat un pret al energiei de 0.5 lei/ kWh.

Cea mai mare economie, raportata la pretul investitiei se face prin aplicarea pachetului 3. Avand insa in vedere costul foarte mare al acestui pachet , se recomanda aplicarea pachetului P2 de masuri si solutii de reabilitare.

5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR TEHNICO - ECONOMICE (MINIMUM DOUĂ) ȘI ANALIZA DETALIATĂ A ACESTORA

Pachetul de solutii P1 are perioada de recuperare cea mai mica , aducand si o economie importanta a energiei consumate. Dar, datorita neincadrarii in limitele de consum de energie primara specifica maxim admisa de 125 kWh/mp,an ( consumul aferent pachetului P1 este de 128,8 kWh/mp,an ), conform Ghid solicitant - Anexa 3.1B-3b, acest pachet de solutii nu este eligibil .

Pachetele P2 si P3 respecta conditia de eligibilitate in ceea ce priveste consumul anual specific de energie primara , precum si conditia prevazuta in Anexa 3.1B-3a in ceea ce priveste nivelul de emisii echivalent CO2.

Cea mai mare economie de energie , dupa implementarea pachetelor de solutii, se face prin aplicarea pachetului P2.

Prin implementarea pachetului de solutii nr 2 se ajunge la o pondere a consumului de energie primara din surse regenerabile de 25,5 % , indeplinind una din conditiile de baza privind eligibilitatea proiectului.

Recomandarea Auditorului Energetic, luand in considerare cele de mai sus, este aplicarea pachetului de solutii nr P2.

REZULTATE ASTEPTATE

Indicator de realizare (de output) -aferent clădirii “ Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj ”

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului (de output)

Nivel anual specific al gazelor cu efect de seră (echivalent kg CO2 / mp, an)

195,64

70,55

Consumul anual de energie primară (kWh/an)

908.061,84

403.724,92

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii " Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj”

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului

Consumul anual de energie finală în clădirea publică (din surse neregenerabile) (tep)

74,52

27,49

Indicator de proiect (suplimentar) aferent clădirii „Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj”

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului

Consumul anual specific de energie primară (din surse neregenerabile) (kWh/m2/an) total, in care:

159,97

50,45

pentru încălzire si răcire

162,81

52,35

Consumul anual de energie primară din surse regenerabile (kWh/an) total, din care:

0

104 420,1

pentru încălzire si răcire

0

0

pentru preparare apă caldă de consum

0

8 803,2

Pentru iluminat

0

95 616,9

  • 5.1. SOLUȚIA TEHNICĂ, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV, TEHNIC, FUNCȚIONAL-ARHITECTURAL ȘI ECONOMIC

5.1.1. DESCRIEREA PRINCIPALELOR LUCRĂRI DE INTERVENȚIE

Expertul tehnic propune următoarele măsuri:

Având în vedere:

Criteriile de evaluare a performanțelor seismice ale construcției existente (concepția generală de proiectare, calitatea execuției, valoarea gradului nominal de asigurare la acțiuni seismice, rigiditatea la deplasări orizontale, pericolul ruperii fragile a unor elemente structurale vitale, ductilitatea locală și de ansamblu);

Natura și gravitatea degradărilor și avariilor produse de acțiunile care au solicitat construcția respectivă în exploatare (acțiuni seismice, tasări ale terenului de fundare, variații de temperatură, suprasarcini, coroziune, condens, explozii, incendii);

Durata de exploatare a construcției ulterioară intervenției, propusă de expertul tehnic și acceptată de către beneficiar;

Implicațiile unor avarii potențiale grave, în caz de cutremur, asupra mediului învecinat;

Clasa de importanță a construcției;

Implicațiile măsurilor de intervenție preconizate asupra confortului și funcționalității construcției, precum și a modului ei de încadrare în mediul ambiant;

expertul tehnic propune următoarele măsuri:

remedierea eventualelor discontinuități în pereții de zidărie cu injecții cu mortar și/sau scoabe;

remedierea locală a eventualelor elemente din beton degradate;

refacerea rostului seismic dintre tronsoane în momentul decopertării tencuielii.

Expertul nu consideră necesare două variante de realizare a lucrărilor în vederea remedierii degradărilor structurale datorită caracterului obligatoriu al acestora și datorită cuantumului valoric scăzut al acestora raportat la valoarea lucrărilor propuse.

Conform C 149-87 - “Instrucțiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elementele din beton și beton armat” repararea fisurilor în placi se va derula astfel:

  • -   pentru fisuri în plăci cu deschideri < 1 mm se va curăța suprafața și se va chitui cu pastă de ciment. Pentru fisuri cu deschideri > 1 mm acestea se injectează cu rășină epoxidică;

  • -   pentru protecția armăturilor aparente: se curăță suprafața de beton, se perie cu peria de sârmă și se aplică matare cu mortare folosite în medii umede.

5.1.2. DESCRIEREA SOLUȚIEI TEHNICE

  • Categoria de importanță C conform HG nr. 766 din 21.11.1997

  •  Clasa de importanță și de expunere la cutremur a construcției (conf.P100-3/2008): III

  •  Gradul de rezistență la foc (conf. P118/99): II

Risc de incendiu (conf. P118/99): mic

Prin implementarea acestui proiect se dorește creșterea eficienței energetice a clădirii Scolii Gimnaziale Mihai Viteazul din Craiova.

Pentru intervențiile propuse s-au avut în vedere expertiza tehnică a clădirii, raportul de audit energetic, precum și prevederile normativelor legale în vigoare și în special constrângerile date de normativele: P 118 /1999 și NP 068/2002 „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare”.

Prin acest proiect se dorește cresterea eficientei energetice a clădirii. Proiectul a fost întocmit conform temei date de către beneficiarul investiției și în conformitate cu legislația și normele tehnice în vigoare la data întocmirii prezenței documentații.

  • A. SOLUȚII CONSTRUCTIVE - ARHITECTURA

INCHIDERI SI COMPARTIMENTARI

Prin lucrările de eficientizare nu se intervine asupra sistemului constructiv al clădirii existențe.

PERETI EXTERIORI

Structura de rezistență a construcției se compune din panouri de beton combinată cu cadre din beton armat.

Pereții exteriori sunt executați din panouri de beton, au o grosime de aprox. 30 de cm, la care se adaugă tencuială interioară și exterioară.

Soluția de termoizolare a pereților exteriori impune desfacerea finisajelor exterioare existente și anume:

desfacerea stratului de tencuială decorativă și vopsitorie de culoare roz și caramiziu inchis;

desfacerea placajului caramida aparenta tip bratca;

desfacerea ancadramentelor si profilaturilor decorative de pe fatade;

desfacerea plăcilor de soclu;

În același timp pentru termoizolarea pereților exteriori se impun următoarele lucrări de demontări:

demontarea tabloului electric montat pe fațadă clădirii;

demontarea elementelor sistemului de împământare;

demontarea corpurilor de iluminat amplasate pe fațadă;

demontarea plaselor de protectie de la ferestrele amplasate la toate nivelurile.

Întreagă construcție va fi reabilitată energetic folosind soluția recomandată de auditorul energetic:

izolarea termică a peretelor exterior cu polistiren extrudat de 15 cm si fasii de 30cm de vată minerală bazaltică de 15 cm grosime la exteriorul acestuia;

izolarea termică a soclului cu polistiren extrudat de 10 cm grosime;

izolarea golurilor tâmplărie (spaletilor) cu polistiren extrudat ignifugat de 3 cm;

Înainte de termoizolarea soclului se propune refacerea hidroizolației verticale, pentru a diminua infiltrațiile de apă la nivelul infrastructurii. Soclul pe o înălțime de cca. 15  90 cm va fi hidroizolat cu soluții pensulabile.

PERETI INTERIORI

Casele de scara se vor inchide cu pereti din caramida de 15 cm, rezistenti la foc A1...A2s1d0EI150. Compartimentarile grupurilor sanitare se propun din HPL.

Pentru îndeplinirea cerinței esențiale de calitate “B” -SECURITATEA LA INCENDIU”, conform Normativul de la foc a construcțiilor P118-99, se va realiza un perete de compartimentare interioară la nivelul parterului cu rezistenta la foc 60 min. Peretele propus va delimita Centrala de detectie. Usa va fi rezistenta la foc Ei 30-c.

Deasemnea se va separa scara ce vine din subsolul tehnic partial de parter cu ușa rezistenta la foc 60 minute Ei 60-c.

Pentru a putea crea grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabilitati, se vor recompartimenta grupurile sanitare existente de la Parter.

TÂMPLĂRIA EXTERIOARĂ ȘI SUPRAFAȚA VITRATĂ

Golurile exterioare vor fi închise cu tâmplărie Aluminiu cu rupere de punte termică și cu geam tripan. Pentru tâmplăriile exterioare, valoarea se recomanda a fi R=0.8 (sau U<1.25W/mpK). (În conformitate cu Anexa 3 la Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 2513 din 22. 11. 2010 pentru modificarea Reglementării Tehnice “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale cladirilor”, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2. 055/2005, valoarea rezistenței termice minime R'min și transmitantei termice U'max pentru tâmplărie exterioară va fi de 0,5 m2K/W, respectiv 2 W/m2K.)

Pentru protecția termică minimă pe durata sezonului rece se vor lua în vedere prescripțiile conform STAS 19071/1-80, care se referă la economia de energie termică.

SCĂRI EXTERIOARE, RAMPE ȘI PASARELE

Pentru îndeplinirea cerinței esențiale de calitate “B” -SECURITATEA LA INCENDIU”, conform Normativul de siguranță la foc a construcțiilor P118-99 și a Normativului privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței în exploatare - indicativ NP 065-02 se propune realizarea rampelor pentru persoanele cu dizabilitati care sunt amplasate in dreptul celor doua accesuri principale (acces secundar si principal).

TERASA

Invelitoarea scolii este realizata in sistem terasa. Din datele colectate la vizita de amplasament reiese că terasa a fost reabilitata in anul 2007 si sunt infiltratii la niscurgerii apelor in canalizarea pluviala. Aceasta nu a fost reabilitata in mod unitar, ci pe mai multe tronsoane, executate cu societati de constructii diferite.

Din analiza situației existente și din concluziile auditului energetic este necesară refacerea straturilor terasei.

Pentru termoizolarea plăcii de peste ultimul nivel se va aplica soluția recomandată de auditorul energetic, inclusiv refacerea învelitorii:

montarea hidroizolatiei si ridicarea acesteia pe peretii aticului;

montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat, cu grosimea de 20 cm și ridicarea termoizolației pe pereții aticului;

turnarea unei șape de beton;

montarea folie barieră contra vaporilor;

montarea sistemului de preluare a apelor pluviale format receptori ape pluviale.

SARPANTA

Alipite constructiei, in partea sudica a cladirii in forma de „U” exista doua depozite iar acoperisul acestora va fi tip sarpanta cu structura din lemn, respectiv capriori. Invelitoarea va fi din tabla.

FINISAJE EXTERIOARE

Finisajele exterioare se vor realiza dupa izolarea termica a peretilor exteriori.

Întreaga construcție scolii va fi reabilitată energetic folosind soluția recomandată de auditorul energetic:

izolarea termică a pereților exteriori cu polistiren extrudat de 15 cm si fasii de vată minerală bazaltică de 15 cm grosime si 30 cm latime la exteriorul acestuia;

izolarea termică a soclului cu polistiren extrudat de 15 cm grosime;

izolarea golurilor (a spaletilor) cu polistiren extrudat ignifugat de 3 cm;

Înainte de termoizolarea soclului se propune refacerea hidroizolației verticale, pentru a diminua infiltrațiile de apă la nivelul infrastructurii.

După montarea izolației termice pereții exteriori se vor finisa pana la cota 3.50 m ca si masura anti vandalism cu tencuială aplicată direct pe stratul de izolație, armată cu o țesătură deasă din fibre de sticlă și finisată cu vopsitorie de exterior aplicată în două straturi.

După montarea izolației termice pereții exteriori se vor finisa cu tencuială aplicată direct pe stratul de izolație, finisată cu vopsitorie de exterior aplicată în două straturi.

Soclul se va finisa cu tencuiala decorativa cu granulație de 2.00  4.00 mm, armată cu o țesătură deasă din

fibre de sticlă.

FINISAJE INTERIOARE

Lucrările de eficientizare cuprinse în Audit - Modernizarea instalației de iluminat, prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu un nou sistem de iluminat cu corpuri de iluminat (inclusiv cabluri electrice) și implementarea unui sistem de telemanagement al iluminatului. Montarea de panouri solare si fotovoltaice pe terasa pentru producerea de apă calda impune lucrări de intervenții la finisajele interioare.

Astfel finisajele interioare se vor repara după finalizarea lucrărilor de instalații, la nivelul întregii clădiri, în conformitate cu soluțiile impuse de destinația funcțională a spațiilor identificate.

Grupurile sanitare se vor refinisa in intregime deoarece spargerile aferente traseelor de instalatii electrice, apa-canal vor afecta gresia si faianta actuala din băi, placajele fiind greu de reparat, asa ca se propune schimbarea lor. De asemenea se vor refinisa in intregime si datorita recompartimentarii pentru a putea conforma grupul sanitar pentru persoanele cu dizabilitati.

PEREȚI INTERIORI

Pentru pereții interiori se propune repararea / refacerea tencuielilor interioare la pereți după realizarea lucrărilor de instalații, pe zonele afectate de lucrări. Astfel se vor reface tencuielile interioare pe porțiunile afectate de traseele de cabluri, conducte, etc. și se vor aplica vopsitorii lavabile sau faianta.

Finisajul pereților interiori se va reface în funcție de destinația încăperii:

  • în grupurile sanitare si sala de mese placările existente cu faianță se vor desface integral; după finalizarea lucrărilor de instalații pereții se vor placa cu plăci ceramice până la înălțimea de 2,00 m;

  •  în restul încăperilor se vor reface finisajele desfăcute pentru execuția instalațiilor, aplicându-se tencuieli interioare driscuite și vopsitorii lavabile în două straturi.

PARDOSELILE INTERIOARE

Pardoselile se vor reface in intregime in grupurile sanitare (conform mentiunii anterioare).

TAVANELE

Finisajul tavanelor se va reface in urma lucrarilor de modernizare a instalatiei de iluminat. Tavanele se vor finisa cu tencuială și vopsitorii lavabile de interior aplicate în două straturi, după pozarea cablurilor electrice;

TÂMPLĂRIA INTERIOARĂ

Tâmplăria interioară a ușilor va fi din P.V.C.

Asa cum s-a mentionat si anterior se vor monta usi rezistente la foc.

ușă metalică rezistenta la foc 60 minute EI60C in peretele de la parter ce va separa scara de la subsolul tehnic partial, de scara spre etajele superioare;

usa metalica rezistenta la foc 30 minute EI30C ce inchide spatiul destinat centralei de detectie;

usa metalica rezistenta la foc 90 minute EI90C ce inchide spatiul destinat acumulatorilor pentru panourile fotovoltaice;

usa metalica rezistenta la foc 90 minute EI90C ce inchide spatiile de depozitare;

SCARI INTERIOARE

Casele de scara se vor inchide pentru a fi conforme normelor si normativelor in vigoare cu pereti din caramida de 15 cm rezistenti la foc A1...A2s1d0Ei150.

AMENAJĂRI EXTERIOARE

ASIGURAREA ACCESULUI PENTRU PERSOANE CU DIZABILITĂȚI

Pentru respectarea cerinței „D” Siguranță și accesibilitate în exploatare din Legea 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată este necesar sa se amenajeze doua rampe pentru persoane cu dizabilități pentru a facilita accesul in cladire.

Pentru accesul la etaj al persoanelor cu dizabilitati trebuie sa se monteze la scara principala, un scaun elevator.

REFACEREA TROTUARELOR PERIMETRALE

Se propune refacerea trotuarelor intrucat decopertarea si izolarea soclului implica desfacea trotuarelor actuale. Cu acest prilej se rezolva corect protejarea soclului prin asezarea hidroizolatiei.

  • B. SOLUTII CONSTRUCTIVE - INSTALATII ELECTRICE

Situatia propusa a instalatiilor electrice

In urma lucrarilor de modernizare aduse spatiilor scolii se vor realiza noi instalati electrice, care vor indeplini atat cerintele normelor in vigoare, cat si cerintele actuale ale beneficiarului.

Acest descriptiv tehnic prezinta solutiile propuse de catre proiectant pentru realizarea instalatiilor electrice de curenti tari/slabi faza DALI, aferente imobil de tip scoala.

Instalațiile electrice tratate in prezenta documentație care vor deservi imobilul de tip scoala se compun din:

  • •   instalațiile electrice de iluminat normal, siguranta și prize;

  • •   instalația electrică forță utilități;

  • •  instalatia electrica de alimentare receptori cu rol de siguranta la foc;

instalația de protecție împotriva tensiunilor accidentale de atingere IPTAA;

instalatia de paratrasnet;

priza de pamant artificiala;

sistemul de detectie incendiu;

sistem control acces pentru usile de acces in cladire;

sistem fotovoltaic

Alimentarea cu energie electrica

Caracteristicile consumatorului

Alimentarea cu energie electrică se realizeaza din reteaua de distributie publica printr-o firida de bransament existenta. Contorizarea energiei electrice se va realiza la nivelul tabloului electric general nou propus, printr-o centrala digitala de masura.

In urma documentatiei pusa la dispozitie de catre arhitectul lucrarii si de catre responsabilii celorlalte specialitati (HVAC, sanitare) s-a calculat o putere instalata a tabloului general de distributie ce deserveste cladirea de Pi=140 kW, iar puterea electrica absorbita a fost calculata la Pa=55W.

Tabloul general de distributie(TEG) nou propus, ce va deservi cladirea, va fi alimentat din firida de distributie existenta si este alimentat din aceasta cu un cablu de tip CYABY 3X50+25+1x25.

Din Tabloul general de distributie(TEG) nou instalat, se alimenteaza si tablourile ce deservesc fiecare etaj al cladirii aferent consumatorilor de iluminat, respectiv, prize si forta.

Distributia energiei electrice se realizeaza radial de la tabloul general catre tablourile secundare de la parter, etaj1 si etaj 2 si se realizeaza printr-o distributie cu cabluri tip N2XH.

Tablourile electrice vor fi din material metalic sau plastic cu usa plina cu yala, cu grad de protectie minim IP 40. Toate tablourile electrice sunt prevazute cu rezerva de spatiu de minim 25%.

Tabloul electric aferent rezervor incendiu, THIDR, va fi alimentat pe doua cai distincte (inaintea intreruptorului general si din grup electrogen 40kVA), dispuse pe trasee diferite. Intrerupatoarele automate prevazute pe coloanele de alimentare ale statiei de incendiu au fost prevazute cu blocare sigilata care sa nu permita intreruperea alimentarii decat in caz de necesitate. Coloanele de alimentare ale statiei de hidranti vor fi executate cu cablu tip CYAbY montat ingropat in pamant. Comutarea intre retea si grup electrogen se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv AAR montat pe tabloul cu dubla alimentare. Grupul electrogen se monteaza in exteriorul cladirii, si va fi de tip carcasat si insonorizat, complet automatizat.

De asemenea se propune realizarea unei centrale fotovoltaice destinata producerii energiei electrice pentru consum propriu, avand panourile fotovoltaice amplasate pe terasa, pe structura metalica.

Acest sistem va avea rolul producerii energiei electrice din surse regenerabile pentru consum propriu. Surplusul de energie rezultat va fi injectat in acumulator. Rolul acumulatorului este de a furniza energie electrica pe timp de noapte sau in zilele nefavorabile producerii energiei electrice.

Centrala fotovoltaica va fi formata din panouri fotovoltaice polycristaline de 300W montate pe stelaje metalice fixe, avand rolul de a transforma energia solara in energie electrica. Managementul sistemului fotovoltaic este realizat prin intermediul unui inverter solar hibrid. Prin intermediul acestui echipament este transformata energia electrica in curent alternativ trifazat si transportata pe cablurile de joasa tensiune la tabloul electric T_PV amplasat la parterul cladirii. Tabloul electric T_PV alimenteaza cu energie electrica tablourile secundare de nivel curent.

Rationamentul de functionare al centralei fotovoltaice: in cazul in care productia de energie de la centala fotovoltaica la un anumit moment al zilei, este mai mica decat necesarul energetic al tabloului electric

T_PV, echipamentul inchide bucla de alimentare de la centrala fotovoltaica, iar acest tablou electric va fi alimentat din tabloul electric general TEG al cladirii racordat la SEN. In acelasi timp echipamentul hybrid inverter&charger va incarca si acumulatorul.

Echipamentul de tip Hibrid charger&invertor si acumulatorul se vor monta intr-o camera special amenajata la parterul cladirii. La montarea Hibrid invertor/acumulatori/panouri fotovoltaice se vor respecta recomandările facute de furnizorii de echipament.

Panourile fotovoltaice se vor monta pe terasa scolii, pe structuri metalice având o elevație de 30-35 grade orientare către sud.

Toate traseele electrice vor fi realizate cu cabluri fără degajări de halogeni de tip N2XH pentru alimentarea consumatorilor normali.

Traseele orizontale de la tablourile electrice către punctele de utilizare se vor realiza u îngropate în zidărie in tuburi de protectie PVC.

Toate cablurile ce vor alimenta consumatorii normali vor fi de tip N2XH (cu întârziere mărită la propagarea flăcării și fără degajări de halogeni) montate pe paturi de cabluri sau în tuburi de protecție lacoborârile către aparataje.

În toate cazurile, golurile de la trecerea traseelor prin planșee și ziduri vor trebui umplute și protejate, respectându-se același grad de protecție la incendiu ca și materialele traversate.

Echipamentele principale ale centralei fotovoltaice sunt:

Panouri fotovoltaice - 80 buc

Panouri fotovoltaice polycristaline de 300Wp cu urmatoarele date tehnice:

  •  Dimensiuni: 1640 x 992 x 40 mm totalizand o suprafata de 1,626 m2

  •  Tensiunea la borne in circuit deschis Uoc = 39,90V

  •  Curentul maxim in circuit deschis IOC= 9,18A

  •  Tensiunea maxima de interconectare a moduleleor fotovoltaice Umax= 1000V

Invertor Solar Hybrid - 2 buc

Invertor tip Hybrid solar invertor cu urmatoarele caracteristici:

  • Puterea maxima admisibila recomandata pentru panouri fotovoltaice Pmax= 10kVA

  • Eficienta maxima => 90%

  • Tensiunea la iesire U=400V

  • Frecventa f=50HZ

  • Dimensiuni 645*431*204mm

  • Este omologat CE si indeplineste conditiile de performanta si calitate ce il fac admisibil in retele nationale. Montarea lui se face in camera tehnica

  • MPP voltage range (Vdc) = 315 - 800Vdc

Acumulatori - 2buc

Acumulatori cu urmatoarele caracteristici: lithium-Ion, 400V ;

Capacitate 63Ah;

Greutate : aproximativ 100 Kg ( Tolerance ±3%) ;

Normal Operating Temperature Range : 25 C±5 C ;

Dimensuni(mm): 744(L)x907(W)x206(H) ;

Prin implementarea acestor sisteme fotovoltaice se urmareste obtinerea unei solutii tehnice ce foloseste energie recuperativa.

Solutii tehnice

INSTALATIILE DE ILUMINAT

Soluția de iluminat a fost adoptată in funcție de tipul incintei, de activitatea desfășurată si de condițiile de mediu, iar alegerea s-a facut prin calcul cu ajutorul programelor de calcul specializate.

Sursele de lumină cu care se vor echipa corpurile de iluminat, sunt surse cu LED care indeplinesc condițiile de confort vizual impuse de normativul NP -061-02 deoarece au un indice de redare a culorilor Ra minim 80 si o temperatura de culoare a luminii 4000K. Aceste caracteristici influențează condițiile de confort vizual.

In salile de clasa, holuri si casele scarii sunt folosite corpuri de iluminat echipate cu sursa led, montate aparent. Actionarea corpurilor de iluminat se realizeaza cu ajutorul intreruptoarelor, in cazul salilor de clasa, cu butoane cu revenire in cazul holurilor, iar pe case de scara si grupuri sanitare sunt prevazuti senzori de miscare.

In salile de clasa si laboratoare, aparatele de iluminat sunt repartizate astfel incat directia luminii artificiale sa fie aceeasi cu directia luminii naturale.

Pentru iluminatul local al tablelor s-au prevazut aparate de iluminat care au posibilitatea reglarii orientarii fluxului in plan vertical. Acestea se monteaza deasupra tablei la o distanta de perete de cca. 0,75 m.

Nivelul de iluminat obtinut in fiecare incapere va fi dimensionat in concordanta cu normele in vigoare impuse in cadrul normativului NP 061-2002 "NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ȘI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLĂDIRI'' astfel :

Destinatia

Inaltimea planului de lucru

Nivelul mediu de iluminare

Sala de clasa

0.7 m

Min. 300 lx

Secretariat

0.7 m

500 lx

Director

0.7 m

500 lx

Cancelarie

0.7 m

500 lx

Cabinet

0.7 m

300 lx

Grupuri sanitare

0 m

100-200 lx

Coridoare

0 m

100-200 lx

Camere tehnice

0.7 m

200 lx

Cablurile folosite pentru circuitele de iluminat sunt din cupru cu izolație, fara degajari de halogen tip N2XH, montate în jgheaburi metalice și în tuburi de protectie fara degajare de halogen.

Iluminatul de securitate consta din:

  • a) iluminat de securitate de evacuare, alimentat cu baterii locale de comutare automate de tip luminoblocuri avand baterie inclusa de acumulatori cu autonomie de 2 h. Corpurile de iluminat de securitate de evacuare se vor monta :

  • -       lânga scari, astfel încât fiecare treapta sa fie iluminata direct;

  • -       lânga orice alta schimbare de nivel:

- la fiecare usa de iesire destinata a fi folosita în caz de urgenta;

- la fiecare schimbare de directie;

- lânga fiecare iesire din cladire;

- toalete cu suprafata mai mare de 8 m2 sau cele destinate persoanelor cu dizabilitati ;

-      De-a lungul cailor de evacuare, distanta dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie sa

fie de maxim 15 metri.

  • b)Iluminat de securitate marcare hidranti interiori este realizat cu corpuri de iluminat de tip luminobloc cu autonomie de functionare min.2 h, de tip permanent, si montate deasupra hidrantilor.

  • c) iluminat de securitate impotriva panicii, realizat cu corpuri de iluminat normale din cadrul iluminatului general echipate cu kituri de urgenta 1 h, pentru o sursa, realizat in toate incaperile cu suprafata mai mare de 60 mp .

  • d) iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului realizat cu lampi cu acumulatori inclusi, avand autonomie de functionare 3h. Acest tip de iluminat de urgenta se va amplasa in cadrul camerelor ce deservesc instalatii pentru siguranta in exploatare (ex : camera grup pompare, etc.).

Pentru protecția la curenți de scurt-circuit și suprasarcină a circuitelor de lumină sunt utilizate intreruptoare automate cu protectie diferentiala 30mA.

In incaperile unde sunt amplasate centrala de detectie incediu si tabloul general sunt prevazute corpuri pentru continuarea lucrului, corpuri de iluminat echipate cu kit de emergenta 3h, care vor fi alimentate din acumulatori in momentul in care dispare tensiunea de pe barele tabloului din care acestea se alimenteaza.

Sunt prevazute corpuri de iluminat de evacuare cu etichete care sa marcheze caile de evacuare pe casa scarii,subsol tehnic partial, parter,etajul 1 si etajul 2, conform normativului I-7/2011.

Toate echipamentele electrice, inclusiv corpurile de iluminat și sursele de lumină vor fi conforme legislației din România cu privire la calitatea acestora și siguranța în exploatare.

Pentru protecția la curenții de scurt-circuit și suprasarcină a circuitelor de lumină vor fi utilizate intreruptoare automate cu protectie diferentiala.

INSTALATIILE DE PRIZE SI FORTA

S-a prevăzut o rețea de prize monofazate cu contact de protecție. Prizele care se monteaza pe pereti, in salile de clasa, se monteaza la cota de minim +2.00 m fata de pardoseala finita, prizele din secretariat, birouri, sala profesorala sau similare se monteaza la cota de +0,3 m fata de pardoseala finita. Pentru alte zone specifice, inaltimile de montaj pentru prize sunt specificate in plansele desenate. Circuitele de priza se realizeaza cu cablu de tip N2XH, iar protecția la curenți de scurt circuit si suprasarcina este realizata cu intreruptoare automate cu protectie diferentiala de 30mA. Se asigura astfel si o protectie suplimentara la electrocutare si incendiu. Prizele sunt montate ingropat in elementele de constructie sau aparent pe pereti.

Instalatiile de forta cuprind toate instalatiile pentru alimentarea cu energie electrica a receptoarelor:

- Pompe

- Ventilatoare

- Boilere electrice

- Echipamente specifice

- Agregate ventilare-climatizare.

INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA SOCURILOR ELECTRICE

Protectia prin legarea la nulul de protectie se foloseste ca masura principala de protectie in cazul aparatelor si echipamentelor electrice care, in caz de defect a izolatiei pot capata potentialul fazei defecte. Conductorul pentru nulul de protectie se executa in varianta similara cu conductorii activi,avand o sectiune

corespunzatoare, conform proiect. Pentru evitarea unor intreruperi accidentale a retelei de nul de protectie aceasta va fi inscriptionata distinct (culoare specifica a izolatiei, de regula verde-galben alternativ ).

Protectia prin legarea la priza de pamânt constă in racordarea elementelor metalice conductoare (care in mod normal nu se gasesc sub tensiune dar care, in mod accidental ar putea fi fuse sub tensiune) la priza de pământ ce deservește clădirea. Instalația de protecție la tensiuni accidentale de atingere (IPTAA) este realizata din platbanda din otel zincat tip OLZn 25x4. IPTAA se monteaza in camerele tehnice, la aceasta urmând a se lega carcasele metalice ale echipamentelor electrice precum și carcasele tablourilor electrice. Legarea IPTAA la priza de pământ se face in cel puțin două locuri, prin intermediul pieselor de separație.

INSTALATIA DE PARATRASNET

Instalația de paratrăsnet are rolul de a proteja clădirea împotriva efectelor rezultate în urma descărcărilor atmosferice. Aceasta va fi de tip PDA realizata cu un dispozitiv cu raza de protectie de 42m montat pe un catarg cu o lungime de 5m fata de acoperis. Elementele de coborâre sunt realizate din conductor de coborare OLZn 25x4mm, iar legătura la priza de pământ se face prin intermediul a 2 piese de separatie prevazute cu eclise.

La montarea instalatiei de paratrasnet se vor respecta întocmai recomandările facute de furnizorii de echipament.

PRIZA DE PAMANT

Priza de pământ aferentă obiectivului va deservi atât instalația de paratrăsnet cât și instalația de protecție împotriva tensiunilor accidentale de atingere. Fiind comună pentru cele două instalații de protecție, rezistența prizei de pământ trebuie sa fie Rp<1Q. Daca la o distanta mai mica de 10 metri exista o alta priza de pamant care deserveste un alt imobil, acestea se vor lega intre ele pentru a nu exista riscul unei influentari reciproce.

Se va opta pentru o priza de pământ artificiala realizata din electrozi orizontali l=6m, din platbanda de OL-Zn 40x4 si electrozi verticali cu lungimea de 3m din teava OL-Zn 21/2” ingropată la 0.8m în pamant. Dupa realizare, aceasta se va verifica pentru a vedea daca valoarea rezistentei prizei de pământ corespunde normativului in vigoare, adica Rp<1 ohm. Daca valoarea rezistentei prizei de pamant nu corespunde, se vor adauga electrozi pana cand rezistenta prizei de pamant Rp va deveni mai mica de 1 ohm.

INSTALATII DE PROTECTIE IMPOTRIVA SOCURILOR DATORATE ATINGERILOR

Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN C-S (separarea realizandu-se la nivelul tabloului general).

MASURI IMPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE

Protectia de baza se va asigura prin legarea la conductorul de protectie PE, prin al treilea, respectiv al cincilea conductor din componenta circuitelor de alimentare ale tablourilor sau receptoarelor. Ca masura suplimentara se prevede protectia diferentiala 10mA sau 30 mA pe circuitele de prize, boilere si iluminat.

Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.

La priza de pamant se vor lega toate echipementele metalice, structura metalica, tevi si tubulaturi metalice. Toate echipamentele si elementele metalice se vor lega la pamant fie prin platbanda OLZn 25x4 mm, fie prin conductor din cupru flexibil tip LifY d=10 mmp. Se vor lega la pamant : paturile de cabluri, tevi metalice, tablourile electrice, carcase de echipamente, etc.

MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR DIN RETEA SAU DE NATURA ATMOSFERICA

Pentru protectia echipamentelor alimentate electric impotriva supratensiunilor din retea (de comutatie) sau de natura atmosferica, pe intrarea tablourilor electrice se vor prevedea descarcatoare de supratensiune clasa 2 , care se vor lega direct la priza de pamant pentru instalatia de impamantare.

EXIGENTE DE CALITATE Rezistenta la stabilitate se realizeaza prin :

Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul utilizarii ;

Numarul minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor electrice si a corpurilor de iluminat , care nu produc deteriorari si uzura;

rezistenta materialelor, aparatelor si echipamentelor electrice la maxime de utilizare;

adaptarea masurilor de protectie antiseismica (asigurarea tablourilor electrice impotriva rasturnarii, utilizarea tuburilor de protectie flexibile cu rezerva la rosturi

limitarea transmiterii vibratiilor produse de utilaje si echipamente electrice susceptibile sa intre in rezonanta

Siguranta la foc se realizeaza prin :

Adaptarea instalatiei electrice corespunzator rezistentei la foc a elementelor de constructie;

Conform normativelor si standardelor in vigoare se evita montarea instalatiei electrice pe elemente de constructie din materiale combustibile. Daca acest lucru nu este posibil se iau masuri de protectie a portiunii de instalatie expusa la pericolul de incendiu ( tuburi de protectie metalice, aparate electrice cu grad de protectie IP54, cabluri electrice cu rezistenta sporita la propagarea flacarii).

Siguranta in exploatare se realizeaza prin :

Protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice, prin atingere directa, sau indirecta;

Securitatea instalatiei electrice la functionarea in regim anormal: protectia la suprasarcina si la scurtcircuit;

Protectia impotriva zgomotului se realizeaza prin :

- asigurarea confortului acustic in incaperi dotate cu instalatii electrice ce pot emite zgomote pe perioade scurte de timp ( la anclansare, la declansare)

- nivelul admis pentru zgomotul emis de instalatiile electrice din spatiile tehnice

- constituirea masurilor de limitare a zgomotului in cazul echipamentelor electromagnetice ce pot produce vibratii si zgomote puternice datorita abaterilor de la tehnologia de executie.

Protectia mediului se realizeaza prin evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre, de catre instalatiile electrice.

INSTALATII DE CURENTI SLABI

INSTALATIA DE DETECTIE INCENDIU

CONDIȚII GENERALE SI DESCRIEREA SISTEMULUI

Sistemul electronic de detecție, semnalizare și avertizare la incendiu va fi supravegheat tot timpul de către personalul de lucru;

In caz de avarie a rețelei de alimentare cu tensiune, sistemul va fi alimentat automat din acumulatorii de backup, astfel: sistemul de alarmă la incendiu, pentru 48 ore la funcționare normală și 30 min la funcționare în alarmă.

Toate echipamentele propuse sunt omologate în România și corespund normelor în vigoare.

SURSE DE PRODUCERE A INCENDIILOR

Soluțiile alese prin proiect trebuie să corespundă legislației în vigoare referitoare la aceste tipuri de echipamente și să țină cont de sursele potențiale de producere a incendiilor din obiectivul protejat, precum:

-surse de aprindere de natura termică (obiecte incadescente, căldura degajată de aparatele termice, etc.);

-surse de aprindere cu flacără;

-surse de aprindere de natură electrică (arcuri și scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică);

-surse de aprindere naturale (căldura solară, trăsnet);

-surse de autoaprindere (de natura chimică, fizico-chimică și biologică, reacții chimice exoterme);

-surse de aprindere datorate exploziilor și compozițiilor incendiare;

-surse de aprindere indirecte (radiația unui focar de incendiu);

-acțiune intenționată.

ROLUL ȘI FUNCȚIUNILE ECHIPAMENTELOR

Sistemul de detecție și semnalizare la incendiu este conceput pentru a realiza următoarele funcțiuni:

Detectarea incendiilor, atât in depozitul propriu-zis, cât, mai ales, în spațiile și încăperile auxiliare, precum și în acele încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, fără a fi observat în timp util;

-anunțarea incendiului la punctul de supraveghere permanentă, automat și/sau prin declanșatoare manuale de alarmă;

-alarmarea operativă a personalului de serviciu, care trebuie să organizeze și să asigure prima intervenție; -avertizarea sonoră a persoanelor din clădire asupra pericolului de incendiu;

-efectuarea de comenzi catre echipamentele care au rolul de a limita efectele unui incendiu.

ECHIPAMENTUL DE CONTROL SI SEMNALIZARE (ECS)

Trebuie să semnalizeze fără ambiguitate, următoarele stări de funcționare ale instalației de semnalizare a incendiilor:

-Starea de veghe, când echipamentul de control și semnalizare este alimentat de o sursă de alimentare electrica și în absența semnalizării oricărei alte stări;

-Starea de alarma la incendiu, când este semnalizată alarma la incendiu;

-Starea de defect, când este semnalizat un defect;

-Starea de dezactivare, când este semnalizată o dezactivare;

-Starea de testare, când este semnalizată o testare a funcționării.

Detectorul de incendiu este o componentă a sistemului de detectare a incendiului care conține cel puțin un senzor care constant sau la intervale regulate monitorizează cel puțin un parametru fizic și/sau chimic asociat cu incendiul, și care furnizează un semnal corespunzător la echipamentul de control și semnalizare (ECS).

Tipul de detector se alege în funcție de:

-materialele din spațiul protejat și clasa de reacție la foc a acestora;

-configurația spațiului;

-efectele sistemelor și instalațiilor de ventilare și încălzire; -condițiile ambientale în încăperile supravegheate; -posibilitatea declanșării alarmelor false.

Detectoarele trebuie să reacționeze rapid și sigur în condițiile ambientale existente din spațiile unde sunt amplasate.

Detectoarele trebuie amplasate astfel încât produsele degajate de incendiul din suprafața supravegheată să ajungă la detectoare fără diluție, atenuare sau cu întârziere.

Zona de supraveghere a fiecărui detector este limitată de o serie de factori: -suprafața protejată (performanța detectorului);

-distanța orizontală dintre orice punct din spațiul supravegheat și cel mai apropiat detector; -distanța față de pereți;

-inălțimea și configurația tavanului;

-ventilarea și mișcarea aerului în spațiul respectiv;

-obturațiile mișcării de convecție a produselor de ardere.

Nu se recomandă montarea detectoarelor de fum sau căldură în apropierea pereților, la o distanță mai mică de 500 mm.

Detectoarele utilizate in cadrul obiectivului sunt de urmatoarele tipuri:

-detector optic de fum adresabil;

-declanșatorul manual de alarmă (buton de semnalizare) este o componentă a sistemului de semnalizare a incendiilor și este utilizată pentru semnalizarea manuală a unui incendiu.

Declanșatoarele manuale (butoanele de semnalizare) din spațiul protejat trebuie, în mod normal, să aibă aceeași metodă de funcționare și, preferabil, să fie de același tip. Declanșatoarele manuale de la care se pot iniția semnale de incendiu se marchează clar, vizibil, pentru a putea fi diferențiate de dispozitive prevăzute în alte scopuri, astfel încât să fie identificate ușor și trebuie să fie accesibile(vor avea culoare rosie).

Butoanele manuale de avertizare incendiu sunt de tip adresabil.

Înălțimea de montare pentru butoane trebuie să fie de la 1,4m fata de pardoseala finita.

Declanșatoarele manuale s-au amplat pe căile de evacuare la interiorul sau la exteriorul fiecărei uși si la fiecare ieșire spre exterior. Declanșatoarele se amplasează în locuri ușor accesibile.

Dispozitive de alarmare sunt componente acustice ale sistemului de semnalizare a incendiilor și care sunt utilizate pentru avertizarea în caz de incendiu.

Sirenele de avertizare au flash incorporat si vor fi de tip conventional. Acestea de vor integra in bucla cu ajutorul unor module adresabile care au rolul si de a le monitoriza.

Sunetul emis de dispozitivele de alarmă va fi continuu, chiar dacă are amplitudinea și frecvența variabilă.

Alimentarea cu energie electrică a instalațiilor de semnalizare a incendiilor se realizează de la două surse independente (bază și rezervă). Energia electrică furnizată de echipamentul de alimentare trebuie să fie suficientă pentru satisfacerea cerințelor de alimentare ale sistemului.

Sursa principală de energie pentru sistem va fi rețeaua publică de alimentare. Sursa principală va fi conectata cu sistemul printr-un cablu dedicat și protejat, să aibă dispozitive de protecție dedicate care trebuie să fie etichetate și accesibile numai de către personal autorizat.

Sursa de rezervă preia in mod automat alimentarea instalației de semnalizare, atunci când sursa de bază cade sau nu mai asigura tensiunea nominală de funcționare.

Capacitatea sursei de rezervă va fi suficientă pentru ca sistemul să funcționeze normal pe timpul întreruperii sursei principale și să permită luarea măsurilor de restabilire a sursei principale (30 minute in alarma si 48 ore in stand-by).

Comutarea de pe o sursă pe alta nu va conduce la modificări în starea instalațiilor (alarme false, pierderi de informații, inițierea comenzii de acționare a dispozitivelor de protecție etc.).

REALIZAREA INSTALAȚI EI DE DETECTIE SI SEMNALIZARE INCENDIU

Instalația de detectie si semnalizare incendiu se realizează în execuție îngropată sau aparentă, cablurile utilizate fiind conforme cu cerințele specificate de producătorul echipamentelor.

Cablurile trebuie protejate corespunzător în funcție de mediul și locul de amplasare. Cablurile se instalează în spații protejate de tip tuburi din material plastic.

Cablurile instalatiei de detectie si semnalizare incendiu se vor monta la minim 30 cm de cablurile instalatiilor de joasa tensiune si vor fi rezistente la foc minim 30 de minute.

Acolo unde cablurile traversează (penetrează) pereți și planșee cu rol de rezistență la foc (antifoc), golurile trebuie asigurate împotriva incendiului astfel încât rezistența la foc a elementului de compartimentare traversat să nu se reducă.

Conexiunile de cabluri, altele decât cele din carcasele echipamentelor, se evită; în cazul în care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie protejată printr-o cutie de conexiune, accesibilă și identificabilă. Metoda de conexiune nu trebuie să reducă fiabilitatea și rezistența la foc a cablului fără conexiune.

Cablul de joasă tensiune pentru alimentarea echipamentului de control și semnalizare la incendiu se montează pe o intrare separată în carcasa echipamentului, față de toate celelalte cabluri ale sistemului de detectare și de alarmă la incendiu.

Cablurile, conectoarele, bornele etc. trebuie să fie marcate pentru a putea fi ușor identificate.

ARHITECTURA SISTEMULUI

Pentru realizarea funcțiilor enumerate anterior, s-au ales următoarele echipamente:

- echipament de control si semnalizare, adresabila cu 6 bucle de detectie, extensibila pana la 16 bucle, cu sursa de alimentare inclusa si acumulatori de rezerva;

- module adresabile cu 4 intrari supervizate/2 iesiri pe releu;

- module adresabile cu 4 iesiri pe releu pentru diverse comenzi;

- detectoare optice de fum adresabile;

- butoane manuale de avertizare incendiu adresabile;

- sirene de avertizare incendiu conventionale cu flash, de interior;

- sirene de avertizare incendiu conventionale cu flash incorporat de exterior;

- surse in comutatie 230Vca/24Vcc cu acumulatori inclusi.

Echipamentul de control si semnalizare (ECS) este de tip adresabil. Modul de conectare a detectoarelor si a butoanelor de avertizare incendiu, a sirenelor de avertizare si a modulelor de intrari/iesiri este in bucla astfel incat la un eventual defect mecanic sau electric bucla de detectie sa poata fi interogata de echipamentul de control si semnalizare din ambele capete ale buclei.

ECS este situata la parter, intr-o incapere special prevazuta.

Dupa receptionarea semnalului de alarma se trece la scenariul de foc cu angrenarea personalului special instruit si desemnat in acest scop. Subsistemul de alarmare la incendiu face posibila alarmarea operativa in scopul aplicarii in timp util a planului de masuri, in caz de eveniment si anuntarea pompierilor militari. Sistemul de detectie incendiu permite extinderi ulterioare astfel incat daca vor apare compartimentari suplimentare detectorii de incendiu pot fi cu usurinta integrati in sistem, cu respectarea prevederilor si reglementarilor tehnice in vigoare. In cadrul fiecarei bucle de detectie incediu s-au lasat adrese libere suficiente pentru extinderi ulterioare.

In cazul aparitiei unei alarme de incendiu ECS va realiza urmatoarele comenzi:

- difuzarea alarmei de incendiu in toata cladirea;

- comanda de oprire a ventilatiei in toata cladirea;

Nu se vor prinde cablajele de țevi, tiranți .Traseele cablurilor instalației de detectie si semnalizare incendiu vor fi distantate fata de cablurile instalatiilor de forta la cel putin 30cm pentru a evita perturbatiile electromagnetice induse de aceste circuite in instalatia de detectie incendiu. Traseul cablurilor va fi in unghi drept,bucla de detectie incendiu intre doua elemente de detectie va fi intreaga.

INSTALATIA DE VOCE-DATE SI SUPRAVEGHERE VIDEO

Instalatia de voce-date este intr-o stare buna de functionare. Aceasta instalatie se va demonta pentru a se putea realiza lucrarile de modernizare si se vor remonta la final. Doar in laboratoarele de informatica se propune inlocuirea cablurilor UTP si a prizelor RJ45. Acestea se vor monta in plinta compartimentabila PVC nou propusa, montata aparent.

Instalatia de supraveghere video este intr-o stare buna de functionare. Aceasta instalatie se va demonta pentru a se putea realiza lucrarile de modernizare si se vor remonta la final.

INSTALATIA DE CONTROL ACCES

Sistemul control acces si va fi gestionat de 1 unitate centrala amplasata la parterul cladirii in secretariat.

Centrala va dispune de un numar suficient de zone, astfel incat pe fiecare zona sa existe un singur dispozitiv, sistemul va fi modular, putand fi astfel extins prin conectarea mai multor module.

Sistemul de control acces are ca scop identificarea si restrictionarea accesului in anumite spatii functie de drepturile acordate fiecarui utilizator. La fiecare punct de intrare in zona protejata, exista un dispozitiv care citeste un identificator aflat in posesia solicitantului, analizeaza drepturile lui de acces si deschide usa sau semnalizeaza interdictia. Daca persoana a trecut usa se inchide in mod automat cu ajutorul unui amortizor. Sistemul va inregistra intr-o baza de date toate tranzactiile (intrare/iesire, fortari ale usilor). De la dispecerat se poate accesa aceasta baza de date si se pot obtine informatii despre fiecare element de restrictionare a accesului.

Dispozitivul de control al accesului pentru o usa se compune din:

controller;

cititoare de identificare (pentru control acces biidirectional);

electromagnet (cu alimentare permanenta)

butonul iesire de urgenta;

contact magnetic care sesizeaza pozitia usii;

Fiecare dispozitiv de control va avea incorporata o baterie de 5Ah.

Unitatea centrala de control acces va primi comanda de la sistemul de detectie incendiu si, in cazul in care exista un potential pericol, va comanda deschiderea tuturor usilor.

  • C. SOLU ȚII CONSTRUCTIVE - INSTALAȚII SANITARE

INSTALAȚII EXTERIOAR E ALIMENTARE AP Ă

Pentru realizarea unei instalatii care sa aiba un consum energetic cat mai mic, se propun urmatoarele interventii:

  • - Se vor inlocui toate traseele de alimentare cu apa calda si rece a obiectelor sanitare din cladire, cu conducte din material plastic, care sa corespunda cerintelor actuale

  • - Se vor pastra cele 4 panouri solare cu tuburi vidate ,fiecare avand o suprafata de captare de aprox 2,1 mp. Acestea se monteaza pe acoperisul cladirii.

  • - Se va pastra boilerul existent cu volumul de 500 l in camera tehnica de la parter

  • - Se va monta un traseu de recirculare a apei calde menajere. In centrala termica de la parter se va amplasa o pompa de recirculare a apei calde menajere

  • - Se vor inlocui armaturile prevazute pe conductele de apa rece si calda (robineti inchidere la baza coloanelor, robineti golire, etc.).

  • - Se vor demonta si se vor repune pe pozitie obiectele sanitare noi (wc, lavoare, pisoare, spalatoare, tasnitori apa potabila etc)

Instalatia actuala de preparare apa calda de consum va trebui modificata, astfel incat sa permita automatizarea sistemului de preparare apa calda, prioritatea avand-o sistemul de panouri solare.

Se vor izola termic conductele de distributie a apei calde cu tuburi de izolatie tip cu cochilii de cauciuc elastomeric avand grosimea minim 9 mm.

INSTALAȚII STINGERE INCENDII SI GOSPODĂRIA DE APĂ PENTRU INCENDIU

In conformitate cu prevederile din Normativul P118/2-2013 si tinand cont de caracteristicile constructive ale obiectivului, pentru stingerea incendiilor sunt necesare urmatoarele instalatii fixe de stingere cu apa:

•   Instalatii de stingere cu hidranti de interior - conform art 4.1. litera c. din Normativ P118/2-2013;

•   Instalatii de stingere cu hidranti exteriori - conform art 6.1. litera h. din Normativ P118/2-2013;

•   Gospodaria de stingere incendii cu hidranti de interior.

Conform Normativului P118/2- 2013, Anexele 3 si 7, gospodaria de apa necesara asigurarii debitelor si presiunii de functionare a hidrantilor interiori (2,1 l/sec) si exteriori (10 l/sec) va fi compusa dintr-un rezervor de apa avand volumul util de minim 110 mc, un grup de pompare pentru HI si HE, retele exterioare si retele interioare.

INSTALATII DE STINGERE INCENDII CU HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI

Instalațiile de hidranți interiori sunt necesare:

  • •   conform art 4.1. litera c si lit k. din Normativ P118/2-2013;

Din P118/2-2013 rezulta:

  • •   Debit specific minim al unui jet 2,1 l/s;

  • •   Numar jeturi in functionare simultana, 1 buc, conform Normativ P118/2-2013

  • •   Debitul de calcul al instalatiei 2,1 x 1 = 2.1 l/s;

  • •   Timpul teoretic de functionare: 10 minute;

  • •   Rezerva minima intangibila pentru hidranti interiori este de 1.26 mc

Vhi = 2,1l/s x 10min x 60s x 1 jeturi / 1000 = 1.26 mc.

Proiectarea instalatiei de stingere incendii cu hidranti de interior a fost proiectata astfel incat fiecare punct trebuie atins de un jet de apă cu debitul de 2,1 l/s.

Reteaua proiectata este de tip ramificata, din teava de otel, cu diametrul minim Dn 60, conductele ce alimenteaza cate un hidrant avand diametrul nominal de 60 mm.

Hidrantii de interior cu furtun semirigid sunt complet echipati:

- CUTIE DE HIDRANT CU FURTUN SEMIRIGID D=25, COMPLET ECHIPATA:

  • - debit 2.1 l/s

  • - robinet de trecere DN 25 - PN 16;

  • - furtun semirigid pentru alimentare 0 25, L = 1 ml;

  • - mecanism rotire tambur;

- tambur cu subansamblu de derulare din alama si sistem de alimentare axiala;

- furtun semirigid, DN 25 PN 16, L = 30 ml rulat pe tambur;

- teava de refulare DN 25 tip Miami;

  • - presiunea de lucru 0,2 MPa - 1,2 MPa.

  • - cutie hidrant cu rama si geam transparent dimensiuni gabarit: 650x650x260 mm, pictogramă CE și iluminat de marcare.

Nota: Hidrantii vor fi sigilati, furtunul fiind scos in caz de incendiu prin spargerea geamului.

Toate aceste echipamente vor fi montate în cutii metalice conform STAS 3081. Robineții hidranților se montează la o înălțime de 0,8 -1,50 m de la pardoseală, iar cutiile lor vor fi protejate împotriva loviturilor -montaj in nise sau in pereti.

Proiectarea instalațiilor de stins incendiu s-a făcut in conformitate cu normativele P118-1999 si P118/2-2013.

Alimentarea cu apa a hidranților de interior se va face de la gospodaria de incendiu din incinta, din rezervorul de apa ce deserveste instalatiile de stingere incendii (ce are asigurata rezerva intangibila de apa necesara pentru hidranti de interior - 1.26 mc), prin intermediul grupului de pompare incendiu - hidranți interiori ce asigura debitul necesar (2.1l/s) si inaltimea de pompare necesara.

Conductele de distributie a apei vor fi realizate din teava de OL-Zn.

Țevile se vor îmbina între ele cu fitinguri speciale, specifice tipului de material, tehnologia de îmbinare fiind obligatoriu omologată/agrementată.

Mascarea conductelor se va face dupa efectuarea probei de presiune si functionare.

Pozarea conductelor si montarea tuturor echipamentelor se va face in stricta colaborare cu instructiunile de montaj ale furnizorului / producatorului.

Instalațiile de hidranți exteriori sunt necesare:

  • •   conform art 6.1. litera i. din Normativ P118/2-2013;

Din P118/2-2013 rezulta:

  • •   Debit specific minim al unui jet 5 l/s;

  • •   Numar jeturi in functionare simultana - 2 buc, conform Normativ P118/2-2013, anexa 7

  • •   Debitul de calcul al instalatiei 5 x 2 = 10 l/s;

  • •   Timpul teoretic de functionare: 180 minute;

  • •   Rezerva minima intangibila pentru hidranti interiori este de 108 mc

  • •   Vhi = 5 l/s x 180min x 60s x 2 jeturi / 1000 = 108 mc.

Proiectarea instalatiei de stingere incendii cu hidranti exteriori a fost proiectata astfel incat fiecare punct trebuie atins de 2 jeturi de apă cu debitul de 5 l/s fiecare.

Reteaua proiectata este de tip ramificata, din teava de PEHD, cu dimetrul Dn 150, conductele ce alimenteaza cate un hidrant avand diametrul nominal de 100 mm.

Hidrantii exteriori sunt de tip suprateran, Dn 100 complet echipati, astfel:

- 2 racorduri Dn 80 tip "B" si un racord tip "A";

- cheie pentru racord tip "B "

- material marunt;

- debit hidrant 5 l/s.

INSTALAȚII SANITARE EXTERIOARE - GOSPODĂRIA DE APĂ PENTRU INCENDIU

Se va proiecta o gospodarie de apa ce va avea ca sursa principala de alimentare bransamentul la reteaua publica.

Rezerva de apa pentru stingerea incendiilor cu ajutorul hidrantilor interiori si exteriori, este deservita de un rezervor comun de apa, avand volumul util de minim 110 mc, suficient pentru a asigura debitul de 2,1

  • l.sec timp de 10 minute (pentru hidranti interiori) si debitul de 10 l/sec timp de 180 minute (pentru hidrantii exteriori).

Conform P118/2-2013 articolul 12.17, aliniatul (1) rezerva de apa pentru instalatiile de stingere incendii trebuie sa se poata reface in maxim 24 h.

Debitul de calcul necesar refacerii rezervei de incendiu (110 mc) pentru alimentarea instalatiilor de stingere incendii aferente imobilului este de minim 1,62 l/s.

Disponibilul minim de presiune la bransament este de 28 mCA.

Alimentarea cu energie electrică a grupului de pompare antiincendiu si a robinetelor de incendiu se face in conformitate cu Normativul I7 sau o altă reglementare tehnică echivalentă aplicabilă.

Grupul de pompare de incendiu se alimenteaza din rezervoarele de apa in care este acumulata rezerva necesara, prin sorburi proprii, refularea in instalația deservita facindu-se direct.

Pentru incercarea periodica a pompei de incendiu este asigurata posibilitatea intoarcerii apei in rezervorul de apa, iar pentru verificarea incercarilor se va prevede un contor pentru a se putea tine evidenta verificarii grupului de pompare.

Statia de pompare apa pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori si hidranti exteriori este amplasata in spatiu tehnic alipit rezervorului de apa (conform planuri arhitectura si rezistenta)

Pompa de incendiu este actionata automat si/sau manual. In cazul in care pompa este actionata automat, se prevede, in mod obligatoriu, si actionare manuală. Oprirea pompei, in toate cazurile se face manual, din statia de pompare.

S-a prevazut in camera pompelor o basa echipata cu o pompa submersibila care sa evacueze apele provenite accidental in cazul avariilor sau ca urmare a golirii intentionate a rezervorului de apa.

Descriere grup de pompare:

Grup pompare incendiu pentru alimentare hidranti de interior si hidranti exteriori, prin racordarea la un rezervor preliminar. Compus din: 2 pompe centrifuga verticala, de inalta presiune, normal aspiranta, multietajata, din otel inox, cu electromotor. Etansare mecanica bidirectionala. Motor racit cu lichid, pentru reglarea fara trepte a turatiei intre 26 si max. 65 Hz. Montat pe un cadru de baza din otel inoxidabil, cu rezervor sub presiune cu membrana de 8 l, inclusiv armatura de traversare conform DIN 4807, clapeta antiretur integrata, traductor de presiune (4 - 20 mA) si manometru pentru reglarea automata a instalatiei in regimul p = constant.

Debit: 44 mc/h;

Inaltimea de pompare: 40,00 m col apa la 13 l/s;

Puterea nominala a motorului (P2): 7,50 kW;

Numar motoare: 2

Alimentarea: 3~400V/50Hz;

Curentul nominal: 2 x 14,1 A;

Gradul de protectie a statiei: IP 55.

PREMIZE DE PROIECTARE

Pentru intocmirea lucrării s-au utilizat următoarele documentații:

STAS 1478/90 - Alimentări cu apă la construcții civile și industriale;

SR 1343-1/2006 - Alimentări cu apă - determinarea cantității de apă potabilă pentru localități urbane și rurale;

STAS 1795/97 - Canalizarea interioară;

SR 1846/06 - Determinarea debitelor de apă la canalizare;

I9/2015 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor sanitare;

Normativ P118 - 2/2013 Normativ pentru proiectarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor;

Prezentul proiect a fost intocmit in baza legislatiei in vigoare in Romania, pentru instalații curente si in conformitate cu practica curenta si documentația tehnica la zi.

PROBAREA INSTALATIILOR DE APA PENTRU CONSUM MENAJER

Conform normativului I9/2015, conductele de apa rece si apa calda de consum menajer vor fi supuse la urmatoarele incercari: - incercarea de etanseitate la presiune la rece;

- incercarea de functionare la apa rece si calda;

- incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de alimentare cu apa calda.

Conform normativului I9/2015, incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu flanse sau dopuri.

Conform normativului I9/2015 presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim. Conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si imbinarilor, dar nu mai putin de 20 min, timp in care nu se admit pierderi de aer.

Incercari de functionare la conductele de apa:

- Armaturile sa fie usor accesibile (manevrare, interventii), etanse, cu inchidere perfecta;

- In functionare sa nu apara zgomote;

- Montajul estetic al conductelor si armaturilor fata de suprafata finita a peretilor.

Toate incercarile se organizeaza si se efectueaza de catre constructor in prezenta reprezentantului beneficiarului. Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces verbal.

Pentru lucrarile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare a calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la executarea lucrarilor de instalatii.

INSTALAȚIA DE CANALI ZARE APE PLUVIALE

Apele pluviale de pe acoperișul clădirii - se vor colecta la nivelul acoperișului prin intermediul unor receptoare de terasa cu parafrunzar si al unor conducte de tip SILERE, izolate anticondens - acestea trecand prin interiorul cladirii, prin nise special amenajate. Apele vor fi evacuate la colectorul stradal, urmarind in general traseul exterior existent.

CANALIZAREA APELOR UZATE MENAJERE

Apele uzate menajere provenite de la toate obiectele sanitare ale clădirii se evacuează printr-o rețea de conducte de canalizare ce urmează, în general traseul existent.

Se vor realiza lucrari de inlocuire a instalatiei de canalizare menajera :

Demontarea coloanelor si legaturile la obiectele sanitare

Inlocuirea coloanelor si legaturile la obiectele sanitare

Montarea de piese de curatire

Inlocuirea colectoarelor din subsolul tehnic partial

Calitatea apelor evacuate va trebui să corespundă normelor admise în NTPA - 002/2002.

Lista de Normative și Legi

La proiectarea instalațiilor sanitare s-a ținut cont de normativele în vigoare , adică

  • •   Legea nr. 10/1995 împreună cu Legea 177 / 2015 si Legea 163/ 2016;

  • •    Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994;

  • •    Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 / 1994;

  • •   Legea 319/2006 - Norme generale de protecția muncii si metodologii de aplicare a legii;

  • •    Norme generale de prevenire și stingere a incendiilor, aprobate prin ordin MI nr. 775/22.07.1998;

  • •    Legea 319/2006 - Legea securității și sănătății în muncă;

  • •   Legea 137/1995 - Legea protecției mediului

  • •    Hotărârea de Guvern nr. 622/21 aprilie 2004 modificată și completată cu Hotărârea de Guvern nr. 796/14 iulie 2005 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcții ;

  • •    NP 003-96 Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor tehnico-sanitare și tehnologice cu țevi din polipropilenă;

  • •    I 9/2015- Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor sanitare

  • •    I1/2000 Normativ pentru executarea instalațiilor cu conducte din P.V.C. (prin asimilare și la conducte din alte materiale plastice)

  • •    STAS 1478-90- Alimentarea cu apă la construcții civile si industriale ;

  • •   STAS 1343/1-91 - Alimentări cu apă, Determinarea cantităților de apă pentru centre populate

  • •    STAS 1795-87 - Canalizări interioare;

  • •   STAS 1846-90 - Determinarea debitelor de apă de canalizare;

  • •    NTPA-002/97 - Normativ pentru condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate

  • •    C.300-94 - Normativ pentru prevenirea și stingerea incendiilor pe durata execuției lucrărilor de construcții și instalații

  • •    P118/2-2013 - Normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor- Instalații de stingere

  • D. SOLUȚII CONSTRUCTIVE - INSTALAȚII TERMICE

Ptr modernizarea instalatiilor interioare de incalzire se propun urmatoarele lucrari :

Inlocuirea completa a conductelor de distributie amplasate in Subsolul tehnic partial al cladirii

Inlocuirea completa a coloanelor verticale ce alimenteaza radiatoarele

Inlocuirea robinetilor de tur si retur de pe fiecare radiator, inclusiv montarea de capete termostatice pe robinetii din majoritatea incaperilor ( exceptie facand radiatoarele din grupurile sanitare si de pe casa scarii )

- Montarea de vane de reglaj diferential pe fiecare coloana verticala ( in spatiul subsolului tehnic partial)

-   Inlocuirea contorului general de energie termica cu unul cu posibilitatea transmiterii la distanta a

datelor inregistrate.

Racordul propus pentru racordarea obiectivului va contine urmatoarele elemente:

  • 1. Conductele de racord din otel in zona de distributie

  • 2. Bransamentul va avea robineti de sectorizare.

  • 3. Contorizarea energiei termice se va face cu ansambluri compatibile cu sistemul de citire si facturare al distribuitorului “TERMOFICARE CRAIOVA''.

Prin contor de energie termică se înțelege ansamblul format din:

traductor de debit (debitmetru) montat pe conducta circuitului respectiv.

  • •     pereche de senzori de temperatură formată din două termorezistențe ce se montează una pe conducta tur (intrare) tc și cealaltă pe conducta retur (ieșire) tr.

  • •      calculator de energie termică (integrator) pentru contorizarea pe circuitul de încălzire și a.c.m. acesta este montat in interiorul punctului termic, după ușa de acces , locul de montaj fiind stabilit de comun acord cu Beneficiarul. Integratoarele sunt prevăzute cu modul radio și alimentate de la câte o baterie încorporată cu durata medie de viață de minim 6 ani. Definitivarea pozițiilor de montaj se vor realiza după măsurarea valorii intensității semnalului radio necesar citirii la distanță.

  • •      cabluri de semnal care permit transmiterea semnalelor de la traductoare (de debit și de temperatură) la integrator ( calculatorul de energie termică).

Circuitul de încălzire pentru alimentarea consumatorilor, conform SR 1907/1 -2014, a rezultat Qcalcul înc = 180 kW.

  • •      Pentru climatizarea spatiilor descrise mai sus s-au propus sisteme de tip multisplit, ce functioneaza in pompa de caldura, avand o capacitate instalata de racire totala de 40 kW. Puterea electrica instalata a acestor sisteme este de 14 kW.

  • •       Proiectul are la bază respectarea legislației în vigoare, respectiv stasurile și Normativele I 13/2015 și I 9/2013.

  • •      După proba de etanșeitate și de dilatare, conductele și aparatele din punctul termic se vor izola termic cu termoizolație tip „Armaflex” cu grosimea de 13mm pentru diametre până în 2” și 19mm pentru conducte mai mari de 2” sau cochilii de vată minerală cu folie de aluminiu.

  • •      Conductele de distribuție vor fi montate cu pante de 0,1-0,2% si vor fi prevăzute cu ventile automate de aerisire in punctele de cota maxima precum si cu robinete de golire in punctele de cota minima.

  • •      Pe ramurile principale se vor prevedea robinete de secționare / reglaj si robinete de golire.

INSTALAȚII INTERIOAR E VENTILARE - CLIMATIZARE

Solutia proiectata consta in modernizarea spatiilor, în conformitate cu cerintele normelor pentru proiectarea clădirilor de invatamant, ce permite utilizarea unui sistem de încălzire cu corpuri statice cu constructie ingienica si echipamente tip split de perete in functie de destinatia fiecărui spatiu si clasa de puritate a fiecărei încăperi.

Datorita programului redus de utilizare a cladirii in perioada calda a anului , nu se propun instalatii de climatizare ( racire ) a aerului interior, cu exceptia unui numar de 8 Sali de clasa. In aceste Sali de clasa se vor desfasura activitati scolare inclusiv pe perioada verii (ex: examene ) , drept pentru care se vor monta sisteme de tip split ( multi ) . Aceste Sali de clasa sunt grupate in corpul central al scolii ( corp B ) , iar unitatile exterioare vor fi amplasate grupat, in zona grupurilor sanitare, pentru a nu afecta estetic fatada cladirii.

5.1.3. ANA LIZA VULNERABILITĂȚILOR CAUZATE DE FACTORI DE RISC, ANTROPICI ȘI NATURALI, INCLUSIV DE SCHIMBĂRI CLIMATICE CE POT AFECTA INVESTIȚIA

Factorii de risc care pot afecta investiția se împart în naturali și antropici.

Factorii naturali

Riscurile (hazardele) naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundațiile, secetă care au o influență directă asupra vieții fiecărei persoane, clădirilor, asupra societății și a mediului înconjurător, în ansamblu.

Riscurile climatice care ar putea afecta investiția:

  • -   Riscuri climatice (furtuni, tornade, secetă, inundații, înghet, avalanșe);

  • -   Cutremure și erupții vulcanice;

  • -   Riscuri geomorfologice (alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren);

  • -   Riscuri biologice (epidemii, epizootii).

Riscurile climatice - probabilitatea de apariție a riscurilor climatice precum furtuni, inundații, ingheț este destul de ridicată, dar analizând condițiile climatice din ultimii ani se constată că frecvența acestora este medie.

Din punct de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului asupra construcției existente analizate în acest caz, expertul încadrează clădirea în clasa de risc seismic Rs III.

În urma verificării prin calcul, având în vedere capacitatea portantă disponibilă în stadiul actual, structura îndeplinește condițiile de rezistență, rigiditate și ductilitate din reglementările tehnice.Riscuri biologice (epidemii, epizootii) - În incinta și în proximitatea scolii nu sunt crescătorii de animale. Riscul și frecvența de apariție a riscurilor biologice sunt mici.

Factorii antropici

Riscurile antropice și tehnologice care ar putea afecta investiția:

- Accidente majore pe căile de comunicații;

- Incendii;

- Eșecul utilităților publice;

Accidente majore pe căile de comunicații - Riscul și frecvența de apariție sunt mici. Clădirile scolii este retrasa de la arterele majore de comunicații, respectiv strada George Enescu si Aleea Arhitect Duiliu Marcu. Pentru a preîntâmpina efectele acestui risc se va avea în vedere aprovizionarea din timp a materialelor în timpul execuției lucrărilor.

Incendii - Riscul și frecvența de apariție sunt mici. Se prevăd măsuri de protecție la incendiu, atât pentru detectia si stingerea incendiilor, cât și pentru evacuarea în siguranță a persoanelor.

Eșecul utilităților publice - Riscul și frecvența de apariție sunt mici.

  • 5.1.4. INFORMAȚII PRIVIND POSIBILE INTERFERENȚE CU MONUMENTE ISTORICE/DE ARHITECTURĂ SAU SITURI AR HEOLOGICE PE AMPLASAMENT SAU ÎN ZONA IMEDIAT ÎNVECINATĂ; EXISTENȚA CONDIȚIONĂRILOR SPECIFICE ÎN CAZUL EXISTENȚEI UNOR ZONE PROTEJATE

Pe amplasament și în zona imediat învecinată nu sunt monumente istorice de arhitectură, situri arheologice sau alte tipuri de zone protejate.

  • 5.1.5. CARACTERISTICILE TEHNICE ȘI PARAMETRII SPECIFICI INVESTIȚIEI REZULTATE ÎN URMA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

CATEGORIA ȘI CLASA DE IMPORTANȚĂ

În conformitate cu specificațiile din Codul de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ P100-1/2013, clădirea se încadrează în Clasa de importanță III, respectiv clădiri de tip curent.

În conformitate cu H.G.R. nr. 766/1997 clădirea se încadrează în Categoria de importanță „C”.

COD IN LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

Nu este cazul.

SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ

Bilanțul teritorial este următorul:

Suprafața teren

14 710 mp

Sconstruita propusa la sol

1 482mp


Procentul de ocupare al terenului (POT%)

10.07 %


SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ DESFĂȘURAT Ă

Sdesfasurata propusa                                4 807 mp

Coeficientul de ocupare al terenului (CUT)                 0.32

  • 5.2. NECESARUL DE UTILITĂȚI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMĂRI PRIVIND DEPĂȘIREA CONSUMURILOR INIȚIALE DE UTILITĂȚI ȘI MO DUL DE ASIGURARE A CONSUMURILOR SUPLIMENTARE

Construcția dispune de toate dotările tehnico-edilitare necesare funcționării: este racordata la reteua de alimentare cu apa, la sistemul de canalizare, reteaua electrica, reteua de termoficare, reteua de telefonie si internet. Pentru realizarea lucrărilor de Creștere a eficienței energetice nu sunt necesare branșamente suplimentare pentru asigurarea utilităților.

Consumul de apa rece

Numar de elevi : 986 persoane

Astfel consumul zilnic de apa rece este de : 986 pers * 20 l/zi = 19.720 litri /zi

Consumul de apa calda

Numar MEDIU de elevi: 986 persoane /zi

Astfel consumul zilnic de apa calda este de : 986 pers * 5 l/zi = 4.930 litri /zi

GREEN BUSINESS

The future starts now!

  • 5.3. DURATA DE REALIZARE ȘI ETAPELE PRINCIPAL E CORELATE CU DATELE PREVĂZUTE ÎN GRAFIC UL ORIENTATIV DE REALIZARE A INVESTIȚ IEI, DETALIAT PE ETAPE PRINCIPALE

    2018

    2019

    2020

    2021

    Nr. Crt.

    Denumirea lucrarii

    valori lei cu tva

    ANUL I

    Anul II

    Anul III

    Lunal

    Luna2

    Luna3

    Luna4

    Luna5

    Luna6

    Luna7

    Luna8

    Luna9

    Luna10

    Luna11

    Luna12

    Luna13

    Luna14

    Luna15

    Luna16

    Luna17

    Luna18

    Luna19

    Luna20

    Luna21

    Luna22

    Luna23

    Luna24

    Luna25

    Luna26

    Luna27

    Luna28

    Luna29

    Luna30

    Luna31

    Luna32

    Luna33

    Luna34

    Luna35

    Luna36

    dec

    ian

    febr

    mar

    apr

    mai

    iun

    iul

    aug

    sept

    oct

    nov

    dec

    ian

    febr

    mar

    apr

    mai

    iun

    iul

    aug

    sept

    oct

    nov

    dec

    ian

    febr

    mar

    apr

    mai

    iun

    iul

    aug

    sept

    oct

    nov

    I.

    Servicii suport implementare investiție

    678.075,02

    171.859,80

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    381.265,22

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    14.875,00

    14.875,00

    14.875,00

    14.875,00

    14.875,00

    14.875,00

    14.875,00

    20.825,00

    0,00

    Audit energetic inceput

    6.385,54

    6.386

    Audit energetic final

    5.950,00

    5.950

    Expertiza Tehnica

    5.916,68

    5.917

    DALI, inclusiv studii teren

    159.557,58

    159.558

    Proiect Tehnic si detalii de executie

    297.500,00

    297.500,00

    Documentații suport și taxe pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații

    24.265,22

    24.265,22

    Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

    11.900,00

    11.900,00

    Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie

    47.600,00

    47.600,00

    Servicii de management de proiect pentru pregatirea proiectului

    0,00

    Servicii de management de proiect pentru derularea si definitivarea proiectului

    0,00

    Asistenta tehnica din partea proiectantului

    61.880,00

    7.735,00

    7.735,00

    7.735,00

    7.735,00

    7.735,00

    7.735,00

    7.735,00

    7.735,00

    Supraveghere tehnica a executiei - Dirigentie de santier

    57.120,00

    7.140,00

    7.140,00

    7.140,00

    7.140,00

    7.140,00

    7.140,00

    7.140,00

    7.140,00

    Emitere ordin de incepere lucrari

    II.

    Executie investitie

    7.765.201,99

    1.699

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    0,00

    2.898,84

    908.984,90

    908.984,90

    908.984,90

    1.199.731,17

    1.199.731,17

    1.199.731,17

    1.199.731,17

    914.382,74

    0,00

    1

    ORGANIZARE DE SANTIER

    147.907,33

    18.488,42

    18.488,42

    18.488,42

    18.488,42

    18.488,42

    18.488,42

    18.488,42

    18.488,42

    2

    AMENAJAREA TERENULUI

    0,00

    3

    AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI ADUCEREA LA STAREA INITIALA

    0,00

    Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii

    0,00

    4

    CONSTRUCTII SI INSTALATII

    7.617.294,66

    806.788,70

    806.788,70

    806.788,70

    1.097.534,97

    1.097.534,97

    1.097.534,97

    1.097.534,97

    806.788,70

    4.1.

    OBIECTULUI 1 -Lucrari de baza Sc. Gimnaziala M. Viteazul

    4.964.038,79

    4.1 Constructii si instalatii

    4.519.685,27

    564.960,66

    564.960,66

    564.960,66

    564.960,66

    564.960,66

    564.960,66

    564.960,66

    564.960,66

    4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

    113.435,94

    28.358,99

    28.358,99

    28.358,99

    28.358,99

    4.3 Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

    330.917,58

    82.729,40

    82.729,40

    82.729,40

    82.729,40

    4.2.

    OBIECTULUI 2 -Lucari conexe Sc. Gimnaziala M. Viteazul

    2297.277,49

    4.1 Constructii si instalatii

    1.934.624,33

    241.828,04

    241.828,04

    241.828,04

    241.828,04

    241.828,04

    241.828,04

    241.828,04

    241.828,04

    4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

    36.669,05

    9.167,26

    9.167,26

    9.167,26

    9.167,26

    4.3 Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

    125.984,11

    31.496,03

    31.496,03

    31.496,03

    31.496,03

    4,3

    OBIECTULUI 3 - Gospodarie de apa - conexe

    555.978,38

    4.1 Constructii si instalatii

    445.732,18

    111.433,05

    111.433,05

    111.433,05

    111.433,05

    4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

    2.364,36

    591,09

    591,09

    591,09

    591,09

    4.3 Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

    107.881,83

    26.970,46

    26.970,46

    26.970,46

    26.970,46

    III.

    DIVERSE SI NEPREVĂZUTE

    603.103,79

    75.387,97

    75.387,97

    75.387,97

    75.387,97

    75.387,97

    75.387,97

    75.387,97

    75.387,97

    IV.

    COMISIOANE, TAXE

    66.558,49

    8.319,81

    8.319,81

    8.319,81

    8.319,81

    8.319,81

    8.319,81

    8.319,81

    8.319,81

    4.7.

    Informare si publicitate

    9.996,00

    2.898,84

    5.397,84

    4.8.

    AUDIT

    0,00

    -

    -

    -

    -

    4.9.

    DEPUNERE cr final

    total

    9.122.935,29

    171.859,80

    382.964,54

    8.568.110,95

    C+M

    0,00

    1.699,32

    7.878.377,43

5.4. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIȚIEI:

- COSTURILE ESTIMATE PENTRU REALIZAREA INVESTIȚIEI, CU LUAREA ÎN CONSIDERARE A COSTURILOR UNOR INVESTIȚII SIMILARE

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare 2) (fara TVA)

TVA

Valoarea cu TVA

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1,1

Obtinerea terenului

0,00

0,00

0,00

1,2

Amenajarea terenului

0,00

0,00

0,00

1,3

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala

0,00

0,00

0,00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților

0,00

0,00

0,00

Total Capitol 1

0,00

0,00

0,00

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului de investitii

Total Capitol 2                                                                 I                0,00          0,00            0,00

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3,1

Studii

8.520,00

1.618,80

10.138,80

3.1.1.

Studii de teren

8.520,00

1.618,80

10.138,80

3.1.2.

Raport privind impactul asupra mediului

0,00

0,00

3.1.3.

Alte studii specifice

0,00

0,00

3,2

Documentații suport și taxe pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații (vizeaza intocmirea si obtinerea avizului de protectie civila)

20.465,22

3.800,00

24.265,22

3,3

Expertizare tehnica

4.972,00

944,68

5.916,68

3,4

Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor

10.366,00

1.969,54

12.335,54

3,5

Proiectare

425.562,00

80.856,78

506.418,78

3.5.1.

Tema de proiectare

0,00

0,00

0,00

3.5.2.

Studiu de prefezabilitate

0,00

0,00

0,00

3.5.3.

Studiu de fezabilitate/ documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general

125.562,00

23.856,78

149.418,78

3.5.4.

Documentatiile tehnice necesare in vederea obtinerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

10.000,00

1.900,00

11.900,00

3.5.5.

Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de executie

40.000,00

7.600,00

47.600,00

3.5.6.

Proiect tehnic si detalii de executie

250.000,00

47.500,00

297.500,00

3,6

Organizarea procedurilor de achiziție

0,00

0,00

0,00

3.7.

Consultanță

0,00

0,00

0,00

3.7.1.

Managementul de proiect pentru obiectivul de investitii

0,00

0,00

0,00

3.7.2.

Auditul financiar

0,00

0,00

0,00

3.8.

Asistenta tehnica

100.000,00

19.000,00

119.000,00

3.8.1.

Asistenta tehnica din partea proiectantului

52.000,00

9.880,00

61.880,00

3.8.1.1.

pe perioada de execuție a lucrărilor

48.000,00

9.120,00

57.120,00

3.8.1.2.

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrarilor de executie, avizat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii

4.000,00

760,00

4.760,00

3.8.2.

Dirigentie de santier

48.000,00

9.120,00

57.120,00

Total Capitol 3

569.885,22

108.189,80

678.075,02

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investitia de baza

4,1

Constructii si instalatii

5.798.354,44

1.101.687,34

6.900.041,78

4,2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si functionale

128.125,51

24.343,85

152.469,36

4,3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

474.608,00

90.175,52

564.783,52

4,4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesita montaj și echipamente de transport

0,00

0,00

0,00

4,5

Dotari

0,00

0,00

0,00

4,6

Active necorporale

0,00

0,00

0,00

Total Capitol 4

6.401.087,95

1.216.206,71

7.617.294,66

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5,1

Organizare de santier

124.291,87

23.615,46

147.907,33

5.1.1

Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier

124.291,87

23.615,46

147.907,33

5.1.2

Cheltuieli conexe organizarii santierului

0,00

0,00

5,2

Comisioane, taxe, cote, costul creditului

66.558,49

0,00

66.558,49

5..2.1.

Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0,00

0,00

5..2.2.

Cota aferentă ISC pentru controlul calității lucrărilor de construcții

36.304,63

0,00

36.304,63

5..2.3.

Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții

0,00

0,00

5.2.4.

Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC

30.253,86

0,00

30.253,86

5.2.5.

Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/desființare

0,00

0,00

5,3

Cheltuieli diverse si neprevazute

506.809,91

96.293,88

603.103,79

5,4

Cheltuieli pentru informare și publicitate

8.400,00

1.596,00

9.996,00

Total Capitol 5

706.060,27

121.505,34

827.565,61

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice teste si predare la beneficiar

6,1

Pregatirea personalului de exploatare

0,00

0,00

0,00

6,2

Probe tehnologice si teste

0,00

0,00

0,00

Total Capitol 6

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

7.677.033,44

1.445.901,85

9.122.935,29

din care: C+M (Cap.1.2+Cap.1.3+Cap.1.4+Cap.2+Cap.4.1+Cap.4.2+Cap.5.1.1)

6.050.771,82

1.149.646,65

7.200.418,47

Devizul general si devizele pe obiect, inclusive detalierile pe cap. 2,3 si cap. 5 se regasesc anexate prezentei documentatii.

- COSTURILE ESTIMATIVE DE OPERARE PE DURATA NORMATĂ DE VIAȚĂ/AMORTIZARE A INVESTIȚIEI.

Costurile estimative pentru perioada de operare se regasesc in analiza cost beneficiu.

  • 5.5.   SUSTENABILITATEA REALIZĂRII INVESTIȚIEI:

IMPACTUL SOCIAL ȘI CULTURAL

Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul” Craiova reprezintă o instituție dedicată menținerii educatiei care oferă acordarea de sanse egale de pregatire pentru scoala tuturor copiilor, cadre didactice comnpetente, activitati extracuriculare si activitati optionale. Lucrările de creștere a eficienței energetice au rolul de a crește calitatea vietii utilizatorilor prin asigurarea unui confort termic sporit, instalații termice și electrice eficiente și moderne și eliminarea problemelor existente datorate umezelii (mucegai, igrasie - care pot afecta sănătatea beneficiarilor). Impactul social avut se măsoară în creșterea calității vieții.

ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIȚIEI: ÎN FAZA DE REALIZARE, ÎN FAZA DE OPERARE

In faza de realizare a investitiei nu se vor crea locuri de munca.

In faza de operare a investitiei nu se vor crea noi locuri de munca.

IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU, INCLUSIV IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITĂȚII ȘI A SITURILOR PROTEJATE, DUPĂ CAZ

Lucrările prevăzute în prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului și subsolului tehnic partial și nu sunt generatoare de noxe.

Prin activitatea sa - Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul” Craiova - obiectivul propus nu elimină noxe și substanțe nocive în atmosferă sau în sol și nu constituie, prin functionalitatea sa, riscuri pentru sănătatea populației și nu crează disconfort. Nocivitățile fizice (zgomot, vibrații, radiații ionizante și neionizante) nu depăsesc limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare. La proiectare și în exploatare se vor respecta prevederile de protecție a mediului prevăzute de legislația în vigoare pentru evitarea poluării mediului prin degajări de substanțe nocive în aer, apă și sol.

Obiectivul de investiție prezentat spre analiza nu va avea surse de poluare a solului și subsolului tehnic partial.

Pe parcursul executării lucrărilor, deșeurile generate rezultă din desfaceri de învelitoare și tencuieli. Aceste deșeuri vor fi colectate de către firma de construcții în pubele tipizate, agreate de către societatea de salubritate cu care se va încheia un contract.

Pe parcusul execuției lucrărilor, deșeurile generate de Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul” Craiova vor fi colectate în pubele tipizate, agreate de către societatea de salubritate cu care Scoala are incheiat un contract. Depozitarea gunoiului menajer se face într-un spatiu special amenajat din incinta Scolii.

Din datele prezentate a rezultat că utilajele folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcții nu sunt poluante chimic și sonor. Se poate face recomandarea ca orele de utilizare a utilajelor grele să fie alese în afara momentelor de vârf a poluării de fond.

Igiena evacuării gunoaielor implică soluționarea optimă a colectării și depozitării deșeurilor menajere, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea oamenilor. Scoala colectează deșeurile și le depozitează folosind infrastructura existentă a acesteia. Prin proiect nu se intervine asupra sistemului de colectare a deșeurilor.

În perioada de exploatare, impactul asupra factorilor de mediu se estimează a fi favorabil/pozitiv că urmare a lucrărilor proiectate și realizate în conformitate cu legislația de protecția mediului în vigoare.

Investiția nu are impact negativ asupra biodiversității și asupra siturilor protejate.

  • 5.6. ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ AFERENTĂ REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE:

PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ, INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINȚĂ ȘI PREZENTAREA SCENARIULUI DE REFERINȚĂ

Prezentul proiect vizeaza reducerea emisilor de carbon în cadrul Programului Operațional Regional 20142020, Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, prioritatea de investitii 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, operațiunea B.

Imobilul este amplasat în JUDEȚUL DOLJ, Mun. CRAIOVA, strada Arhitect Duiliu MArcu, NR. 16. Terenul pe care este amplasată construcția are acces atat din strada George Enescu cat si din Aleea Arhitect Duiliu Marcu.

Constructia scolii are in plan forma literei „U”, pe teren existand inca doua corpuri, respectiv C3 - Policlinica si C2 - fostele ateliere, terenul de sport, spații verzi.

Constructia Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” a fost construita in anul 1971 si are un regim de inaltime S tehnic partial + Parter + 2 Etaje. Cladirea nu este inclusă pe lista monumentelor istorice.

Obiectul proiectului îl constituie reabilitarea din punct de vedere energetic a corpului C1 respectiv Scoala Gimnaziala „Mihai Viteazul”.

Date generale clădire:

  • •  Regimul de înălțime este: Subsol tehnic parțial + Parter + 2 Etaje

  • •  Anul dării în folosință: 1971

  • •  Suprafața construită: Sc = 1 449,0 mp (suprafață rezultată din măsurători)

  • •  Suprafața construită desfășurată: Scd = 4 705,0 mp (suprafață rezultată din măsurători)

  • •  Suprafață utilă Su = 3930,0 mp

Structura de rezistență: panouri din beton, planșee din beton armat

Acoperiș tip terasa

Finisaje exterioare: tencuieli drișcuite și zugrăveli lavabile, pe alocuri placaj caramida aparenta tip bratca

Sistem de scurgere a apelor pluviale: receptori ape pluviale

Constructia nu este reabilitată termic, din punct de vedere al anvelopării exterioare. Totuși, ferestrele au fost înlocuite cu sisteme de geamuri tip termopan.

Pereții exteriori sunt din panouri de beton si sunt izolați termic pe alocuri cu polistiren expandat de 5 cm, fiind finisati cu tencuieli decorative si zugraveli lavabile. Fatadele prezinta profile decorative si ancadramente realizate din tencuială.

Placa peste subsolul tehnic parțial nu are prevăzută nici o izolație termică. Soclul perimetral nu este termoizolat.

Constructia are acoperiș tip terasă cu atic. Terasa a fost reabilitata in anul 2007 si sunt infiltratii la nivelul scurgerii apelor in canalizarea pluviala. Aceasta nu a fost realizata unitar, ci pe mai mult etronsoane, executate cu societati de constructii diferite.

Instalatia termica trebuie refacuta fiind necesara inlocuirea conductelor de distributie apa rece si realizarea conductelor de distributie apa calda menajera, precum si izolarea acestora, reducand astfel pierderile necontrolate de caldura pe aceste trasee.

In prezent, cladirea scolii este incalzita cu energie termica furnizata prin reteaua de termoficare urbana. Apa calda menajera este asigurata intr-un singur punct de patru panouri solare montate in 2007.

Analizând vizual cele cladirea și luând în considerare vechimea acesteia și a instalațiilor interioare reiese necesitatea realizării următoarelor lucrări principale:

  • -   Izolarea termică a părții opace a clădirilor;

  • -   Înlocuirea tâmplăriei exterioare;

  • -   Înlocuirea straturilor de termo și hidroizolație la terasa;

  • -   Înlocuirea instalației de apă rece și apă caldă;

  • -   Modernizarea instalațiilor de iluminat;

  • -  Montarea unor surse alternative de energie.

Scopul analizei cost-beneficiu este de a determina daca este oportuna finantarea unui anumit proiect si daca este necesare implicarea fondurilor structurale in realizarea acestuia.

Lucrările necesare sunt pentru indeplinirea obiectivelor specifice pentru creșterea eficienței energetice sunt:

  • -   Izolarea termică a peretelui exterior cu 15 cm polistiren expandat;

  • -   Izolarea termică a soclului cu polistiren extrudat de 15 cm.

  • -   Izolarea planseului peste subsolul tehnic partial cu 10 cm de polistiren extrudat la intradosul planseului;

Montarea de sisteme alternative de energie, si anume: panouri solare pentru aport la prepararea apei calde menajere si panouri fotovoltaice pentru economii importante in iluminatul interior;

Izolarea termică a peretelui exterior cu 15 cm vata minerala bazaltica reprezentand straifuri de 30cm latime in dreptul grinzilor;

Izolarea soclului cu polistiren extrudat de 15 cm; Izolarea planseului peste subsol tehnic partial cu 10 cm de polistiren extrudat la intradosul planseului ;

Izolarea planseului sub terasa cu polistiren extrudat de 20 cm;

Inlocuirea tamplariei existente din PVC, cu o tamplarie din Aluminiu, termoizolanta care sa respecte rezistentele minime normate actuale .

Inlocuirea conductelor de distributie apa rece si realizarea conductelor de distributie apa calda menajera, precum si izolarea acestora, reducand astfel pierderile necontrolate de caldura pe aceste trasee;

Inlocuirea corpurilor de iluminat actuale cu corpuri echipate cu surse de lumina cu LED.

Obiectivele analizei cost-beneficiu vor fi:

de a stabili masura in care proiectul contribuie la politica de dezvoltare regionala, la obiectivele Programului Operational Regional si in mod special la atingerea obiectivelor prioritatii de investitii in cadrul careia se solicita fonduri

- de a stabili masura in care proiectul are nevoie de co-finanțare din FEDR pentru a fi viabil financiar

Proiectul se realizeaza in contextul asumarii politicilor europene a Strategiei Nationale a Romaniei in Domeniul Energiei.

Strategia energetica la nivel european si national contureaza cateva obiective principale de interventie in cadrul celor 3 directii stabilite:

  • Siguranta energetica

  • Competitivitate

  • Dezvoltare durabila

Principalele interventii in contextul asigurarii unei dezvoltari durabile a comunitatilor se considera urmatoarele:

  •  cresterea eficientei energetice;

  •  promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;

  •  sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile;

  •  reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator.

  •  utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.

Proiectul propune o abordare punctuala a celor acestor obiective strategice cu privire la dezvoltarea durabila a comunitatii locale stabilind o serie de interventii specifice la nivelul sectorului public, in scopul cresterii eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse regenerabile, prin:

interventii pentru gestionarea inteligenta a energiei prin reabilitarea termica a clădirilor publice si inlocuirea instalatiilor electrice de iluminat ce deservesc clădirilor respective,

utilizarea unor surse regenerabile de producere a energiei electrice, respectiv panourile fotovoltaice,

Importanta strategica a acestui proiect este determinata de contextul socio-economic local ce limiteaza perspectivele de interventii in domeniul cresterii eficientei energetice asigurand insa o dezvoltarea locala durabila a comunitatii.

Obiectivul general

Îmbunătățirea eficientei energetice a Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” în scopul reducerii pierderilor energetice si implicit scaderea costurilor cu energia termica prin reducerea pierderilor de caldura.

Obiectivele specifice ale proiectului

  •  Îmbunătățirea eficienței energetice prin efectuarea lucrărilor de reabilitare termică ce determină consumuri mai mici în cadrul Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Craiova

  • Reducerea consumului anual specific de energie pentru incalzire si reducerea consumului anual de energie primara in cadrul Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Craiova

Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;

Alte obiective:

  • -  îmbunătățirea consumului de energetic si diminuarea pierderilor de căldură

  • -   reducerea costurilor de funcționare și întreținere a Scolii Gimnaziale „Mihai Viteazul” Craiova

  • -   îmbunătățirea asiguranței privind acțiunile excepționale sau accidente

  • -   îmbunătățiri funcționale și estetice

  • -   creșterea calității clădirii

  • -   accesibilitatea dotărilor și creșterea calității vieții sociale și comunitare

ANALIZA CERERII DE BUNURI ȘI SERVICII CARE JUSTIFICĂ NECESITATEA ȘI DIMENSIONAREA INVESTIȚIEI, INCLUSIV PROGNOZE PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

Cresterea frecventei proiectelor de crestere a eficientei energetice a cladirilor este motivata de o serie de evenimente, incapand cu cresterea continua a consumului de resurse energetice, a pretului energiei in ultimii ani, reglementarea pietei energiei si, totodata, prin intrarea in vigoare a Directivei europene 2012/27/EU privind eficienta energetica. Aceasta prevede norme menite sa elimine barierele si sa depaseasca unele dintre esecurile pietei care impiedica imbunatatirea eficientei in furnizarea si utilizarea energiei. Directiva impune statelor membre sa stabileasca sisteme obligatorii de eficienta energetica nationala si sa isi intensifice eforturile curente pentru a asigura realizarea colectiva a obiectivului de 20% a consumului de energie primara pana in 2020.

Un obiectiv esential al politicii energetice si climatice viitoare este mentinerea unor preturi ale energiei accesibile pentru intreprinderi, industrie si consumatori. in acest sens, pentru anul 2030 Comisia Europeana a propus obiective obligatorii de reducere a emisiile de gaze cu efect de sera cu 40%, in raport cu emisiile inregistrate in 1990, si de stabilire a ponderii energiei din surse regenerabile la cel putin 27% din energia consumata. Realizarea eficienta a obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru 2030ar necesita o crestere a economiilor de energie cu 25%. Acestea reprezinta etapele traiectoriei rentabile catre o economie competitiva cu emisii scazute de dioxid de carbon in 2050.

Obiective de eficienta energetica

REF 2013GES 40 (40%GES, 27%SRE, 25%EE)

EE 27

EE 28

EE 29

EE 30

Economii de energie in 2030

21,0%

25,1%

27,4%

28,3%

29,3%

30,7%

Consum de energie primara in 2030 (Mtep)

1.490

1.413

1.369

1.352

1.333

1.307

Costuri ale sistemelor energetice (Euro)

2.067

2.069

2.069

2.074

2.082

2.089

Cheltuieli cu investitiile (Euro)

816

854

851

868

886

905

Importuri nete de gaz in 2030 (mld de mc)

320

276

267

256

248

257

Costurile importurilor de combustibili fosili (Euro)

461

452

447

446

444

441

Pretul mediu al energiei electrice in 2030 (Euro/MWh)

176

179

180

179

178

178

Sursa: Comisia Europeana, 2014

Costurile substantiale ale sistemului energetic pe care trebuie sa le suporte statele membre ale UE fac parte din actuala reinnoire a unui sistem energetic invechit. Cu o economisire a energiei de 25%, cadrul pentru 2030 ar aduce imbunatatiri substantiale dependentei energetice a UE, reprezentand o economie de 9 mld euro pe an in cadrul importurilor de combustibili fosili (cu 2% mai putin) si o reducere cu 13% la importurile de gaz, in comparatie cu tendintele si politicile actuale.

Pe langa reducerea consumurilor de combustibili fosili, avand in vedere ca sectorul constructiilor reprezinta aproximativ 10% din PIB-ul EU, imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor reprezinta unul dintre cele mai promitatoare elemente pentru restabilirea cresterii economice dupa recesiune.

In cazul Romaniei, transpunerea Directivei 2012/27/EU (DEE) in Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica, asigura conditiile necesare implementarii masurilor de crestere a eficientei energetice in toate sectoarele economice si sociale. Aplicarea masurile de crestere a eficientei energetice contribuie la reducerea consumului de energie primara si a consumului final energetic.

Liberalizarea treptata a pietei de energie electrica si gaze naturale in Romaniase face in contexul unui sector energetic nesustenabil, cu pierderi energetice foarte mari. Pe termen mediu, procesul de liberalizare a pietei de energie conduce la o crestere apreciabila a preturilor, proces care va pune o presiune ridicata pe capacitatea tuturor consumatorilor de energie (industriali si rezidentiali) de a plati facturile energetice. O solutie evidenta este micsorarea consumului de energie prin cresterea eficientei energetice, respectiv prin reducerea pierderilor energetice.

Imbunatatirea eficientei energetice a fondului existent de cladiri este esentiala nu doar pentru atingerea obiectivelor nationale referitoare la eficienta energetica pe termen mediu, ci si pentru a indeplini obiectivele pe termen lung ale Strategiei privind schimbarile climatice si trecerea la o economie competitiva, cu un sistem

energetic mai competitiv, sigur si durabil, care ar aduce o mai mare coerenta politicilor si masurilor nationale si regionale privind schimbarile climatice si energia.

ANALIZA FINANCIARĂ; SUSTENABILITATEA FINANCIARĂ

CONSIDERAȚII INIȚIALE SI IPOTEZE

Obiectivul prezentei analize financiare este de a calcula performantele si sustenabilitatea financiara a investitiei propuse.

Scopul principal il constituie estimarea unui flux de numerar pe intreaga perioada de analiza (perioada de analiza=perioada de implementare -1 an+perioada de referința -10 ani) care sa faca posibila determinarea cu acuratete a indicatorilor de performanta.

Analiza a fost efectuata in baza metodei incrementale, veniturile si costurile incrementale reprezentand

diferenta dintre valorile asociate proiectiei scenariului “cu proiect” si cele asociate scenariului “BAU”.

Scenariul BAU-Business as Usual pleaca de la ipoteza in care beneficiarul nu realizeaza investiția si menține infrastructura la nivelul existent (Scenariul 1).

Conventii:

  • -   numai fluxurile de numerar efective sunt luate in consideratie, fiind eliminate fluxurile non-monetare (contabile) cum sunt amortizarile si provizioanele;

  • -   valorile introduse sunt considerate fara TVA;

  • -   valorile sunt determinate incremental si sunt calculate la valoarea actualizata;

  • -   sunt estimate 2 fluxuri de numerar in vederea determinarii indicatorilor de performanta ai proiectului si evaluarii sustenabilitatii financiare a proiectului.

  • -   analiza financiara a fost efectuata in lei. preturile sunt constante, estimate/determinate la momentul realizării analizei.

PERIOADA DE REFERINȚA A INVESȚIȚIEI SI PERIOADA DE VIAȚA A ECHIPAMENȚELOR. VALOAREA REZIDUALA.

Perioada de analiza luata in calcul in cadrul ACB este compusa din perioada de realizare a investitiei (12 luni) si perioada de referinta recomandata (10 ani) prin ghidul de elaborare al analizei cost beneficiu intocmit de catre Comisia Europeana pentru perioada de programare 2014-2020.

Am considerat Anul 1 ca fiind anul de incepere a investitiei.


Graficul de implementare fizica si valorica impreuna cu estimarea esalonarii cererilor de plata este prezentat in


Analiza sustenabilitatii proiectului


Intrucat proiectul este negenerator de venituri, valoarea reziduala a investitiei a fost calculata conform metodei


reziduale contabile, respectiv valoarea neamortizata in contabilitatea proiectului dupa expirarea perioadei de


referinta.


COSTUL INVESTITIONAL.


Costul investitional este considerat fara TVA, respectiv:


ANUL


An 1


COST INVESTITIONAL


9.122.935


teren


constructii


7.651.053


echipamente/dotari consultanta/proiectare/taxe altele (retele, am teren, etc)


717.253


678.075


76.554


RATA DE ACTUALIZARE.

In conformitate cu prevederile ghidului de elaborare al analizei cost beneficiu intocmit de catre Comisia Europeana pentru perioada de programare 2014-2020, au fost utilizate urmatoarele rate de actualizare:

  • -   rata de actuzalizare financiara - 4%

  • -   rata de actuzalizare economica - 5%

FLUXURILE DE NUMERAR

Sunt determinate inainte de taxare si rambursarile de credite, cu exceptia celui utilizat in analiza de sustenabilitate.

COSTURILE DE OPERARE.

Costurile de operare au fost estimate pentru costurile cu utilitatile, celelalte cheltuieli de operare fiind considerate constante de-a lungul perioadei de prognoza. Estimarea s-a facut pe baza anuala, structura acestora fiind detaliata mai jos.

- Costuri cu utilitati, respectiv:

VARIANTA FARA PROIECT

VARIANTA CU PROIECT

Cheltuieli cu energia termica (kwh)

382,719.12

Cheltuieli cu energia termica (kwh)

120,695.85

consum specific kwh/mp

173.90

consum specific kwh/mp

54.84

consum total kwh/an

683,427.00

consum total kwh/an

215,528.31

tariful de furnizare unitar

0.560

tariful de furnizare unitar

0.560

Cheltuieli cu energia electrica (kwh)

29,358.67

Cheltuieli cu energia electrica (kwh)

15,020.46

consum specific kwh/mp

16.10

consum specific kwh/mp

10.92

consum total kwh/an

63,273.00

consum total kwh/an

42,915.60

tariful de furnizare unitar

0.464

tariful de furnizare unitar

0.350

Cheltuieli cu apa calda (kwh)

55,617.36

Cheltuieli cu apa calda (kwh)

46,882.70

consum specific kwh/mp

30.50

consum specific kwh/mp

25.71

consum total kwh/an

119,865.00

consum total kwh/an

101,040.30

tariful de furnizare unitar

0.464

tariful de furnizare unitar

0.464

VENITURI.

Proiectul vizeaza reabilitarea energetica a cladireii Scolii gimnaziale Mihai Viteazul, situata in str Arhitect Duiliu Marcu nr 16, municipiul Craiova. In acest context, implementarea acestui proiect va raspunde problemelor de consumuri energetice si emisii de gaze cu efect de sera. Avand in vedere ca proiectul are ca obiectiv rezolvarea unor probleme de mediu, nu se obtin venituri din realizarea acestuia. Proiectul nu este generator de venituri.

Astfel, plecand de la veniturile din 2017 care au finantat activitatea curenta unitatii scolare, s-a considerat reducerea proportionala a acestor nevoi de finantare ca urmare a reducerii costurilor cu utilitatile prin implementarea proiectului.

INDICATORII DE PERFORMANTA.

Evaluarea performantelor financiare a fost realizeaza prin calculul urmatorilor indicatori:

-   valoarea actuala neta financiara (VANF) - reprezinta suma fluxurilor de numerar viitoare, intrari si iesiri,

actualizate cu o rata de actualizare astfel incat sa obtinem valoarea lor curenta;

  • -   rata interna de rentabilitate financiara (RIRF) - reprezintă rata de actualizare care egalizeaza costurile

actualizate ale proiectului cu veniturile sale. Rata de rentabilitate financiara este acea rata de actualizare la care se obtine VAN = 0.

  • -   raportul cost-beneficiu - se calculeaza ca raport intre totalul incasarilor si totalul platilor efectuate in

anul respectiv. Raportul cost beneficiu trebuie sa fie mai mare sau egal ca cu 0 pentru ca proiectul sa

fie considerat viabil in viitor si mai mic ca 1 pentru a considera interventia necesara.

Acestia au fost calculati luand in considerare costul total al investitiei, indiferent de solutia de finantare a acesteia.

Rezultatele obtinute:

VANF = -5,254,866

RIRF = -5.777%

Beneficii/Costuri = 0.475

GREEN BUSINESS

The future starts now!


Analiza indicatorilor de performanta financiara (FNPV(C))


ANUL

COST INVESTITIONAL

teren

constructii echipamente/dotari consultanta/proiectare/taxe altele (retele, am teren, etc)

COSTURI OPERARE

Cheltuieli exploatare

cheltuieli materiale

salarii

utilitati

intretinere spatii

alte costuri

inlocuiri

dobanzi

rambursari credite

impozite si taxe


An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

An 7

An 8

An 9

An 10

An 11

An 12

An 13

9.122.935

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

7.651.053


717.253

678.075


76.554


0

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

0

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0


Economii din reducerea consumului de energie


SURSE FINANTARE asistenta UE bugetul de stat buget local imprumuturi alte surse


An 14

0


285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

0

0

0

0

0

0

-285.096

-285.096

-285.096

0

0

0

0

0

0




Valoare reziduala

CF net

-9.122.935

0

0

0

0

1

2

3

4

5

0,9615

0,9246

0,8890

0,8548

0,8219

Rata de actualizare

4,0%

Valoare actualizata a veniturilor nete

-8.772.053

0

0

0

0


0

0

0

0

0

0

0

6

7

8

9

10

11

12

0,7903

0,7599

0,7307

0,7026

0,6756

0,6496

0,6246

0

0

0

0

0

0

0


0      4.202.841

13           14

0,6006         0,5775

0 2.427.036


RATA DE RENTABILITATE INTERNA INVESTITIEI -5,788%

VALOARE NETA ACTUALIZATA

-6.345.017

Beneficiu/Cost

0,449


GREEN BUSINESS

The future starts now!

SUSTENABILITATEA FINANCIARA.

Detalierea calculelor este prezentata in Analiza sustenabilitatii.

Analiza sustenabilitatii

ANUL 1

ANUL

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

COST INVESTITIONAL

9.122.935

559.075

1.699

0

2.899

923.860

923.860

923.860

1.214.606

1.214.606

1.214.606

1.214.606

929.258

teren

constructii

7.651.053

0

0

0

0

900.665

900.665

900.665

1.012.098

1.012.098

1.012.098

1.012.098

900.665

echipamente/dotari

717.253

0

0

0

0

0

0

0

179.313

179.313

179.313

179.313

0

consultanta/proiectare/taxe

678.075

559.075

0

0

0

14.875

14.875

14.875

14.875

14.875

14.875

14.875

14.875

altele (retele, am teren, etc)

76.554

0

1.699

0

2.899

8.320

8.320

8.320

8.320

8.320

8.320

8.320

13.718

COSTURI OPERARE

396.421

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

15.217

15.217

15.217

Cheltuieli exploatare

396.421

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

15.217

15.217

15.217

cheltuieli materiale

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

salarii

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

utilitati

396.421

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975

38.975 '

15.217

15.217

15.217

intretinere spatii

r

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

alte costuri

r

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

inlocuiri

r

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

dobanzi

r

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

rambursari credite

r

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

impozite si taxe

r

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

VENITURI OPERATIONALE (incremental)

V

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

SURSE FINANTARE

9.519.356

598.050

40.674

38.975

41.873

962.834

962.834

962.834

1.253.581

1.253.581

1.229.823

1.229.823

944.474

asistenta UE

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

bugetul de stat

8.820.449

366.955

1.699 '

0r

2.899

903.860

903.860

903.860

1.194.606

1.184.240

1.214.606

1.214.606

929.258

buget local

698.908

231.095

38.975

38.975

38.975

58.975

58.975

58.975

58.975

69.341

15.217

15.217

15.217

imprumuturi

0

alte surse

0

Valoare reziduala

CF cumulat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

GREEN BUSINESS

The future starts now!

Analiza sustenabilitatii

ANUL

An 2

An 3

An 4

An 5

An 6

An 7

An 8

An 9

An 10

An 11

COST INVESTITIONAL

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

teren constructii echipamente/dotari consultanta/proiectare/taxe altele (retele, am teren, etc)

COSTURI OPERARE

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

Cheltuieli exploatare

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

cheltuieli materiale

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

salarii

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

utilitati

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

intretinere spatii

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

alte costuri

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

inlocuiri

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

dobanzi

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

rambursari credite

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

impozite si taxe

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

VENITURI OPERATIONALE (incremental)

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

SURSE FINANTARE

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

asistenta UE bugetul de stat buget local imprumuturi alte surse

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

182.599

Valoare reziduala

CF cumulat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

ANALIZA ECONOMICĂ

Analiza economica dovedeste contributia proiectului la progresul economic al regiunii sau localitatii, fiind elaborata din punctul de vedere al societatii in dubla sa calitate, de beneficiar si cofinantator al proiectului.

Conversia preturilor.

Pentru transformarea preturilor din analiza financiara, am utilizat factorii de conversie prezentati in tabelul urmator impreuna cu un factor de conversie standard (FCS) indicat in Documentatia de specialitate. Acesta a fost utilizat pentru elemente cu pondere redusa.

Tipul costului

FC

|                                                      Note

COST INVESTITIONAL

teren

1.00

constructii

0.66

40% forta de munca necalificata (FC=0.6), 30% materiale import fara taxe, 20% materiale locale si 10% profituri

echipamente/dotari

0.90

90% importuri fara taxe (FC=1), 10% profit net (FC=0)

consultanta/proiectare/taxe

1.00

forta de munca calificata, piata nedistorsionata

altele (retele, am teren, etc)

0.72

40% constructii (FC=0.66), 40% echipamente (FC=0.90), 10% forta de munca calificata (FC=1)

COSTURI OPERARE

costuri materiale

1

FCS

salarii

0.64

10% forta de munca calificata, piata nedistorsionata (FCS=1), 90% forta de munca necalificata, oferta excede cererea, 60% din forta de munca necalificata reflecta costul de oportunitate (FCS=0.6)

utilitati

1.00

FCS

intretinere spatii

1.00

absorbit de personal

alte cheltuieli

1.00

FCS

Valoare reziduala

1.00

FCS

Monetizarea externalitatilor.

Au fost studiate si incluse in evaluare efectele diferitelor impacte cu caracter social economic pe care le provoaca proiectul, dar pentru care nu se realizeaza o valorizare pe piata.

Externalitati negative: nu s-au identificat

Externalitati pozitive:

- Beneficii sociale

Beneficiile sociale au fost determinate prin cresterea calitatii vietii celor 986 de elevi ai unitatii de invatamant, precum si a cadrelor didactice. Acestea beneficii au fost estimate la nivelul sumei de 35 lei/ utilizator.

- Beneficii de mediu

Beneficiile de mediu rezulta din impactul pozitiv al reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera. Aceste beneficii afecteaza întreaga populație a municipiului Craiova. Includerea efectelor indirecte

Nu au fost identificate efecte indirecte cuantificabile.

Rezultatele obtinute:

VANE = 962.890

RIRE = 6.896%

B/C= 1.111

Conform acestor rezultate rezulta ca se justifica finanțarea proiectului din fonduri publice, analiza economica reliefând utilitatea sociala a proiectului.

GREEN BUSINESS

The future starts now!

Detalierea calculelor este prezentata in Analiza economica.

Analiza economica (lei)

ANUL

FC

An 1

An 2

An 3

An 4       An 5

An 6       An

7

An 8

An 9       An

10

An 11

An 12

An 13

An 14

COST INVESTITIONAL

6.428.723

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

teren

1,00

0

constructii

0,66

5.049.695

echipamente/dotari

0,90

645.528

consultanta/proiectare/taxe

1,00

678.075

altele (retele, am teren, etc)

0,72

55.425

COSTURI OPERARE

0

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

Cheltuieli exploatare

0

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

cheltuieli materiale

1,00

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

salarii

0,64

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

utilitati

1,00

0

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

intretinere spatii

1,00

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

alte costuri

1,00

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

inlocuiri

lllllllllllllllllllll

OBBBBB

OBBBBB

dobanzi

BBBiBiiB

liiiiiiiiiiiiiiiili

iiiiiiiiiiiiiiil

BBBBBiB

BiiiiiiliB

BIBBIililB

BMiiiBB

rambursari credite

IIIIIIIIIIIIB

BBBBBBB

llIBlililililf

liiiiiiiiiliO

liiiiiiiili

impozite si taxe

BBiiiiiB

iloliii

BBIBIBIBIB®

Biiiiiiiii

BOBBiiB

BBiiBBBiB

Externalitati negative

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Economii din reducerea consumului de

energie

0

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

-285.096

Externalitati pozitive

0

551.635

552.217

552.798

553.380

553.962

554.543

555.125

555.707

556.288

556.870

557.452

558.033

558.615

Economii CO2

0

19.195

19.777

20.358

20.940

21.522

22.103

22.685

23.267

23.848

24.430

25.012

25.593

26.175

Cresterea calitatii vietii

0

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

532.440

SURSE FINANTARE

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

asistenta UE

iubbbbb^

iiiiiiiiiiiiiiiiiiiniii

IIIIIBiiiiiB

bugetul de stat

illllllllllllllliii

llllillllllllllli

|||Blllllllf

buget local

BBiiiiiiiB

liiiiiiiiiii

BIIOlllllO

BOiiiiiiB

fiifliiiiiil

1||||||||||||||||||||

imprumuturi

flllllllBlil

BBBB1BB

llllllllUilII

lllllliiillil

IliBiiiiiii

alte surse

iOiiiiiiiiiiiiO

Valoare reziduala

1,00

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

4.202.841

CF net

-6.428.723

551.635

552.217

552.798

553.380

553.962

554.543

555.125

555.707

556.288

556.870

557.452

558.033

4.761.456

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

0,9524

0,9070

0,8638

0,8227

0,7835

0,7462

0,7107

0,6768

0,6446

0,6139

0,5847

0,5568

0,5303

0,5051

Rata de actualizare

5,0%

Valoare actualizata a veniturilor nete

-6.122.593

500.349

477.026

454.789

433.588

413.375    394.104

375.730

358.214    341.513

325.590

310.410

295.937

2.404.859

RATA DE RENTABILITATE INTERNA INVESTITIEI

6,896%

VALOARE NETA ACTUALIZATA

962.890

Beneficiu/Cost

1,111

Pagină 96

ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR

Evaluarea riscurilor consta in studierea probabilitatii ca un proiect sa atinga o performanta satisfacatoare.

Managementul riscului presupune urmatoarele etape:

  • -   Identificarea riscului - prin întocmirea unor liste de control;

  • -   Analiza riscului - utilizează metode cum sunt: determinarea valorii așteptate, simularea Monte Carlo, arbori decizionali;

  • -   Reactia la risc: cuprinde masuri si actiuni pentru diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului.

Numim risc nesiguranta asociata oricarui rezultat. Nesiguranta se poate referi la probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau la influenta, la efectul unui eveniment în cazul în care acesta se produce. Riscul apare atunci cand:

  • -   un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;

  • -   efectul unui eveniment este cunoscut, dar aparitia evenimentului este nesigura;

  • -   atat evenimentul, cat și efectul acestuia sunt incerte.

Identificarea riscului

Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare a riscurilor.

Analiza riscului

Aceasta etapa este utila in determinarea prioritatilor in alocarea resurselor pentru controlul si finantarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de masurare a importantei riscurilor, precum si aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru aceasta etapa, esentiala este matricea de evaluare a riscurilor, in functie de probabilitatea de aparitie si impactul produs.

Reactia la Risc

Tehnicile de control al riscului recunoscute in literatura de specialitate se impart in urmatoarele categorii:

  • -   Evitarea riscului - implica schimbari ale planului de management cu scopul de a elimina aparitia riscului;

  • -   Transferul riscului - impartirea impactului negativ al riscului cu o terta parte (contracte de asigurare, garantii);

  • -   Reducerea riscului - tehnici care reduc probabilitatea si/ sau impactul negativ al riscului;

  • -   Planuri de contingenta - planuri de rezerva care vor fi puse in aplicare in momentul aparitiei riscului.

Tip de risc

Elementele riscului

Tip Actiune Corectiva

Metoda Eliminare

Solutiile tehnice

Riscul ca solutiile tehnice sa nu fie corespunzatoare din punct de vedere tehnic

Evităre risc

Beneficiărul, impreună cu proiectăntul, vor studiă ămănuntit documentătiă, ăstfel incăt să fie ăleăsă solutiă tehnică ceă măi buna

Obtinerea finantarii

Riscul ca beneficiarul sa nu obtina finanatarea din fonduri structurale

Evităre risc

Beneficiărul, impreună cu consultăntul, vor studia amanuntit documentatia astfel incat sa nu apara o astfel de situatie

Riscul constructiei

Riscul de aparitie a unui eveniment care conduce la imposibilitatea finalizarii acesteia la timp si la costul estimat

Evităre risc

Stabilirea, inca din perioada de elaborarea a documentatiei de executie, a unui grafic de implementare si a unui buget realist si pe baza unor input-uri certe. In acest sens, luarea in calcul a rezervelor financiare si de timp este o masura preventiva.

O alta masura preventiva o reprezinta prevederea de clauze de penalitate si denuntare unilaterala in contractele atribuite pentru implementarea investitiei.

Preturile materialelor

Riscul ca preturile materialelor sa creasca peste nivelul contractat

Evităre risc

Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei concurente pe piata, in vederea

obtinerii unui numar cat mai mare de oferte conforme in cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie.

Semnarea de contracte de achizitie cu pret ferm.

Riscul de intretinere

Riscul de aparitie a unui eveniment care genereaza costuri suplimentare de intretinere datorate executiei lucrărilor

Evităre risc

Semanarea unui contract cu clauze de garantii extinse, astfel incat aceste costuri sa fie sustinute de executant.

Grad scazut de apreciere a investitiei

Riscul ca oamenii sa nu aprecieze spatiile nou amenajate, chiar sa vandalizeze si astfel sa nu se realizeze beneficiile sociale si reducerea poluării

Evităre risc

Instruirea adecvata a utilizatorilor si a populatiei din zona

  • 6. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO - ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă)

6.1.  COMPARAȚIA SCENARIILOR/OPȚIUNILOR PROPUS(E), DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, ECONOMIC, FINANCIAR, AL SUSTENABILITĂȚII ȘI RISCURIL OR

Din concluziile Raportului de audit energetic și așa cum este specificat în paragraful 4.2. scenariile tehnico-economice propuse pentru Creșterea eficienței energetice al imobilului sunt următoarele:

  • 1.  Aplicarea Pachetului P1

  • 2. Aplicarea Pachetului P2

  • 3. Aplicarea Pachetului P3

Pachetul de solutii P1 are perioada de recuperare cea mai mica , aducand si o economie importanta a energiei consumate. Dar, datorita neincadrarii in limitele de consum de energie primara specifica maxim admisa de 125 kWh/mp,an ( consumul aferent pachetului P1 este de 128,8 kWh/mp,an ), conform Ghid solicitant - Anexa 3.1B-3b, acest pachet de solutii nu este eligibil .

Pachetele P2 si P3 respecta conditia de eligibilitate in ceea ce priveste consumul anual specific de energie primara , precum si conditia prevazuta in Anexa 3.1B-3a in ceea ce priveste nivelul de emisii echivalent CO2.

Cea mai mare economie de energie , dupa implementarea pachetelor de solutii, se face prin aplicarea pachetului P2.

Prin implementarea pachetului de solutii nr 2 se ajunge la o pondere a consumului de energie primara din surse regenerabile de 25,5 % , indeplinind una din conditiile de baza privind eligibilitatea proiectului.

Recomandarea Auditorului Energetic, luand in considerare cele de mai sus, este aplicarea pachetului de solutii nr P2.

6.2.  SELECTAREA ȘI JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPȚIUNII OPTIM(E), RECOMANDAT(E)

Din concluziile Raportului de audit energetic si asa cum este specificat in paragraful 4.2. scenariile tehnico-economice propuse pentru Cresterea eficientei energetice al imobilului sunt urmatoarele:

P1 - Pachetul de soluții P1 care conține soluțiile S1 + S2

P2 - Pachetul de soluții P2 care conține soluțiile S1 + S2 + S3

P3 - Pachetul de soluții P2 care contine solutiile S2 + S3 + S4

In urma aplicarii acestor masuri, utilizand standardul de cost pentru reabilitarea termica a locuintelor precum si alte baze de date disponibile proiectantului, s-au facut urmatoarele estimari in privinta costurilor aferente fiecarei masuri si pachet in parte:

Nr.Crt.

Soluție/Pachet soluții modernizare

Costul investiției (Lei)

1

S1

1777801,00

2

S2

1435997,00

3

S3

1521214,00

4

S4

2133361,20

5

P1 (S1+S2)

3213798,00

6

P2 (S1+S2+S3)

4735012,00

7

P3 (S2+S3+S4)

5090572,20

  • 1- Prețurile indicate în tabelul 1 nu conțin TVA

  • 2- Nu au fost considerate costurile serviciilor de proiectare pentru reabilitare termo-energetică; estimarea se va face după selectarea soluțiilor de reabilitare care se transpun în practică.

  • 6.3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONO MICI AFERENȚI INVESTIȚIEI:

INDICATORI MAXIMALI, RESPECTIV VALOAREA TOTA LĂ A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII, EXPRIMATĂ ÎN LEI, CU TVA ȘI, RESPECTIV, FĂRĂ TVA, DIN CARE CONSTRUCȚII-MONTAJ (C+M), ÎN CONFORMITATE CU DEVIZUL GENERAL

Valoare totala: 9.122.935,29 lei, cu TVA, din care:

C+M: 7.200.418,47 lei

Valoare totala: 7.677.033,44 lei, fara TVA, din care:

C+M: 6.050.771,82 lei

INDICATORI MINIMALI, RESPECTIV INDICATORI DE PERFORMANȚĂ - ELEMENTE FIZICE/CAPACITĂȚI FIZICE CARE SĂ INDICE ATINGEREA ȚINTEI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII - ȘI, DUPĂ CAZ, CALITATIVI, ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE, NORMATIVELE ȘI REGLEMENTĂRILE TEHNICE ÎN VIGOARE

CLADIRE SCOALA GIMNAZIALA MIHAI VITEAZUL

Analiza aspectelor energetice:

Varianta

Energia primara ptr incalzire

Energia primara ptr acm

Energia primara ptr iluminat

Energia primara ptr climatizare

Energia primara TOTALA

Energia primara din surse regenerabile

Energia primara din surse neregenerabil e

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

kwh/mp,an

Clădire reala

159,97

28,16

39,30

2,84

230,27

0,85

229,42

Soluția 1

74,17

28,16

39,30

1,90

143,53

0,85

142,67

Soluția 2

130,36

28,16

39,30

2,84

200,66

0,85

199,81

Soluția 3

170,84

17,72

2,39

1,90

192,85

0,00

192,85

Soluția 4

81,45

28,16

39,30

0,00

148,91

0,85

148,06

Pachet 1 :

S1+S2

58,25

28,09

39,30

2,84

128,48

0,00

128,48

Pachet 2 :

S1+S2 +S3

50,45

23,72

26,72

1,90

102,80

25,19

77,61

Pachet 3:

S4+S2 +S3

55,89

23,72

26,72

1,90

108,24

25,19

83,05

Productie anuala specifica de energie din surse regenerabile rezultata in urma aplicarii Pachetului 2 (recomandat ) : 26,04 kWh/mp,an

Cea mai mare economie se face prin aplicarea pachetului 2. În consecință valoarea financiară a acestei economii este cea mai mare și se va înregistra cea mai mare reducere a facturii energetice anuale.

Pe baza analizei aspectelor energetice putem concluziona că scenariul tehnico-economic cu cel mai mare grad de eficientizare energetică este Scenariul 2, acesta fiind soluția tehnică propusă a se aplica.

De asemenea, in ceea ce priveste functionalitatea, scenariul 2 abordeaza integral posibilitatiile de interventie asupra cladirii conducand la cresterea duratei de viata a acesteia. In plus, confortul utilizatorilor creste.

Varianta

Energia primara specifica TOTALA

Energia primara TOTALA

Emisii echivalent CO2

kwh/mp,an

kwh/an

Kg/m2an

Cladire reala

230,27

904970,6

49,78

Solutia 1

143,53

564057,2

29,16

Solutia 2

200,66

788599,3

42,70

Solutia 3

192,85

757889,8

47,27

Solutia 4

151,75

596396,0

31,00

Pachet 1 : S1+S2

128,48

504926,5

25,46

Pachet 2 : S1+S2 +S3

104,18

409436,9

17,95

Pachet 3 : S4+S2 +S3

108,24

425366,6

19,25

4. REZULTATE PROIECT

Indicator de realizare (de output) - aferent clădirii Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj ”

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului (de output)

Nivel anual specific al gazelor cu efect de seră (echivalent kg CO2 / mp, an)

195,64

70,55

Consumul anual de energie primară (kWh/an)

908.061,84

403.724,92

Indicator de proiect (suplimentar)

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului

aferent clădirii " Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj”

Consumul anual de energie finală în clădirea publică (din surse neregenerabile) (tep)

74,52

27,49

Indicator de proiect (suplimentar)

Valoare la începutul implementării proiectului

Valoare la finalul implementării proiectului

aferent clădirii „Scoala gimnaziala Mihai Viteazul , Mun Craiova , jud Dolj”

Consumul anual specific de energie primară (din surse neregenerabile) (kWh/m2/an) total, in care:

159,97

50,45

pentru încălzire si răcire

162,81

52,35

Consumul anual de energie primară din surse regenerabile (kWh/an) total, din care:

0

104 420,11

pentru încălzire si răcire

0

0

pentru preparare apă caldă de consum

0

8 803,2


Pentru iluminat

95 616,9


Numărul clădirilor care beneficiază de măsuri de creștere a eficienței energetice : 1

INDICATORI FINANCIARI, SOCIOECONOMICI, DE IMPACT, DE REZULTAT/OPERARE, STABILIȚI ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL ȘI ȚINTA FIECĂRUI OBIECTIV DE INVESTIȚII;

Nu este cazul.

DURATA ESTIMATĂ DE EXECUȚIE A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII, EXPRIMATĂ ÎN LUNI.

Durata estimata de executie a obiectivului de investitie este de 12 luni.

  • 6.4. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE A SIGURĂ CONFORMAREA CU REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCȚIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINȚELOR F UNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚ IEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL PROPUNERILOR TEHNICE

CALITATEA CONSTRUCȚIEI este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreagă durată de existența, a exigențelor utilizatorilor și colectivităților.

Sistemul calității în construcții se aplică în mod diferențiat în funcție de categoriile de importantă ale construcțiilor, conform regulamentelor și procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.

Clasificarea în categorii de importanță a construcțiilor se face în funcție de complexitate, destinație, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranței, precum și după considerente economice.

Pentru obținerea unor construcții de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreagă durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe:

  • A) REZISTENȚĂ ȘI STABILITATE;

  • B) SECURITATEA LA INCENDIU;

  • C) IGIENA, SĂNĂTATE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI;

  • D) SIGURANȚĂ ȘI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE;

  • E) PROTECȚIA LA ZGOMOT;

  • F) ECONOMIE DE ENERGIE ȘI IZOLAREA TERMICĂ;

  • G) UTILIZARE SUSTENABILĂ A RESURSELOR NATURALE.

CERINȚA “A” REZISTENTA SI STABILITATE

Evaluarea siguranței seismice și încadrarea în clasele de risc seismic au fost detaliate în expertiza tehnică.

Expertul tehnic propune următoarele măsuri pentru îndeplinirea condițiile de rezistență și stabilitate:

Având în vedere:

Criteriile de evaluare a performanțelor seismice ale construcției existente (concepția generală de proiectare, calitatea execuției, valoarea gradului nominal de asigurare la acțiuni seismice, rigiditatea la deplasări orizontale, pericolul ruperii fragile a unor elemente structurale vitale, ductilitatea locală și de ansamblu);

Natura și gravitatea degradărilor și avariilor produse de acțiunile care au solicitat construcția respectivă în exploatare (acțiuni seismice, tasări ale terenului de fundare, variații de temperatură, suprasarcini, coroziune, condens, explozii, incendii);

Durata de exploatare a construcției ulterioară intervenției, propusă de expertul tehnic și acceptată de către beneficiar;

Implicațiile unor avarii potențiale grave, în caz de cutremur, asupra mediului învecinat;

Clasa de importanță a construcției;

Implicațiile măsurilor de intervenție preconizate asupra confortului și funcționalității construcției, precum și a modului ei de încadrare în mediul ambiant;

expertul tehnic propune următoarele măsuri:

remedierea eventualelor discontinuități în pereții de zidărie cu injecții cu mortar și/sau scoabe;

remedierea locală a eventualelor elemente din beton degradate;

refacerea rostului seismic dintre tronsoane în momentul decopertării tencuielii.

CERINȚA “B” SECURITATEA LA INCENDIU

Siguranța la foc va fi satisfăcută prin respectarea criteriilor de performanțe generale existente în normele în vigoare (“Normativul de siguranță la foc a construcțiilor - P118/99” aprobat de MLPAT cu Ordin nr.27/N din 7 aprilie 1999). Gradul de rezistentă la foc - gradul II.

Pereții construcției sunt executați din panouri de beton, iar planșeele dintre niveluri sunt realizate din beton armat.

Materialele folosite la termoizolarea clădirii vor fi la soclu polistiren extrudat clasa de reacție la foc Bs2d0 , la fațadă polistiren expandat clasa de reacție la foc Bs2d0 cu fâșii de vată minerală clasa de reacție la foc A1/A2 - s1, d0. Material termoizolant planseu peste subsol tehnic partial, la intrados polistiren extrudat clasa de reacție la foc B - s2, d0 și material termoizolant planseu peste etaj (terasa) polistiren extrudat clasa de reacție la foc Bs2d0.

Pereții interiori adiacenți holurilor sunt din panouri de beton în grosime de 30 cm fiind rezistenți la foc min.

  • 1,5 ore.

Nu există tavane false, planșeele de beton armat fiind finisate cu tencuilă si vopsitorii lavabile.

La parter, etaj 1 si etajul 2 sunt asigurate lungimile maxime de evacuare conf. normativ P118/99, de max. 20,0 m coridor înfundat și de 30,0 m în două direcții.

Deasemenea se va separa scara ce vine din subsolul tehnic partial, de parter cu perete rezistent la foc 150 min. si ușă rezistentă la foc 60 minute Ei 60-c.

La parter se va crea un spațiu unde se vor amplasa un boiler pentru apă caldă menajeră realizata de panourile solare. De asemnea se va crea un spatiu pentru centrala de detectie, in acest sens se vor realiza pereti rezistenti la foc 60min. Se va crea un spatiu pentru acumulatori cu pereti rezistenti la foc 180min si usa metalica EI90C.

Tâmplăria exterioară din Aluminiu va avea clasa de reacție la foc minim C-s2, d0.

DETECȚIE INCENDIU

Cladirea nu beneficiaza în prezent de un sistem de detectie incendiu, de aceea prin acest proiect se propune un astfel de sistem.

Sistemul electronic de detecție, semnalizare și avertizare la incendiu va fi supravegheat tot timpul de către personalul de lucru.

In caz de avarie a rețelei de alimentare cu tensiune, sistemul va fi alimentat automat din acumulatorii de backup, astfel: sistemul de alarmă la incendiu, pentru 48 ore la funcționare normală și 30 min la funcționare în alarmă.

Echipamentul de control si semnalizare (ECS) este de tip adresabil. Modul de conectare a detectoarelor si a butoanelor de avertizare incendiu, a sirenelor de avertizare si a modulelor de intrari/iesiri este in bucla astfel incat la un eventual defect mecanic sau electric bucla de detectie sa poata fi interogata de echipamentul de control si semnalizare din ambele capete ale buclei.

ECS este situata la parter, intr-o incapere special dedicata.

Dupa receptionarea semnalului de alarma se trece la scenariul de foc cu angrenarea personalului special instruit si desemnat in acest scop. Subsistemul de alarmare la incendiu face posibila alarmarea operativa in scopul aplicarii in timp util a planului de masuri, in caz de eveniment si anuntarea pompierilor militari. Sistemul de detectie incendiu permite extinderi ulterioare astfel incat daca vor apare compartimentari suplimentare detectorii de incendiu pot fi cu usurinta integrati in sistem, cu respectarea prevederilor si reglementarilor tehnice in vigoare. In cadrul fiecarei bucle de detectie incediu s-au lasat adrese libere suficiente pentru extinderi ulterioare.

In cazul aparitiei unei alarme de incendiu ECS va realiza urmatoarele comenzi:

- difuzarea alarmei de incendiu in toata cladirea;

- comanda de oprire a ventilatiei in toata cladirea;

INSTALAȚII STINGERE INCENDII SI GOSPODĂRIA DE APĂ PENTRU INCENDIU

In conformitate cu prevederile din Normativul P118/2-2013 si tinand cont de caracteristicile constructive ale obiectivului, pentru stingerea incendiilor sunt necesare urmatoarele instalatii fixe de stingere cu apa:

•   Instalatii de stingere cu hidranti de interior - conform art 4.1. litera c. din Normativ P118/2-2013;

•   Instalatii de stingere cu hidranti exteriori - conform art 6.1. litera h. din Normativ P118/2-2013;

•   Gospodaria de stingere incendii cu hidranti de interior.

Conform Normativului P118/2- 2013, Anexele 3 si 7, gospodaria de apa necesara asigurarii debitelor si presiunii de functionare a hidrantilor interiori (2,1 l/sec) si exteriori (10 l/sec) va fi compusa dintr-un rezervor de apa avand volumul util de minim 110 mc, un grup de pompare pentru HI si HE, retele exterioare si retele interioare.

INSTALATII DE STINGERE INCENDII CU HIDRANTI INTERIORI SI EXTERIORI

Instalațiile de hidranți interiori sunt necesare:

  • •   conform art 4.1. litera c si lit k. din Normativ P118/2-2013;

Din P118/2-2013 rezulta:

  • •   Debit specific minim al unui jet 2,1 l/s;

  • •   Numar jeturi in functionare simultana, 1 buc, conform Normativ P118/2-2013

  • •   Debitul de calcul al instalatiei 2,1 x 1 = 2.1 l/s;

  • •   Timpul teoretic de functionare: 10 minute;

  • •   Rezerva minima intangibila pentru hidranti interiori este de 1.26 mc

Vhi = 2,1l/s x 10min x 60s x 1 jeturi / 1000 = 1.26 mc.

Proiectarea instalatiei de stingere incendii cu hidranti de interior a fost proiectata astfel incat fiecare punct trebuie atins de un jet de apă cu debitul de 2,1 l/s.

Reteaua proiectata este de tip ramificata, din teava de otel, cu diametrul minim Dn 60, conductele ce alimenteaza cate un hidrant avand diametrul nominal de 60 mm.

Hidrantii de interior cu furtun semirigid sunt complet echipati:

- CUTIE DE HIDRANT CU FURTUN SEMIRIGID D=25, COMPLET ECHIPATA:

  • - debit 2.1 l/s

  • - robinet de trecere DN 25 - PN 16;

  • - furtun semirigid pentru alimentare 0 25, L = 1 ml;

  • - mecanism rotire tambur;

- tambur cu subansamblu de derulare din alama si sistem de alimentare axiala;

- furtun semirigid, DN 25 PN 16, L = 30 ml rulat pe tambur;

- teava de refulare DN 25 tip Miami;

  • - presiunea de lucru 0,2 MPa - 1,2 MPa.

  • - cutie hidrant cu rama si geam transparent dimensiuni gabarit: 650x650x260 mm, pictogramă CE și iluminat de marcare.

Nota: Hidrantii vor fi sigilați, furtunul fiind scos in caz de incendiu prin spargerea geamului.

Toate aceste echipamente vor fi montate în cutii metalice conform STAS 3081. Robineții hidranților se montează la o înălțime de 0,8 -1,50 m de la pardoseală, iar cutiile lor vor fi protejate împotriva loviturilor -montaj in nise sau in pereti.

Proiectarea instalațiilor de stins incendiu s-a făcut in conformitate cu normativele P118-1999 si P118/2-2013.

Alimentarea cu apa a hidranților de interior se va face de la gospodaria de incendiu din incinta, din rezervorul de apa ce deserveste instalatiile de stingere incendii (ce are asigurata rezerva intangibila de apa necesara pentru hidranti de interior - 1.26 mc), prin intermediul grupului de pompare incendiu - hidranți interiori ce asigura debitul necesar (2.1l/s) si inaltimea de pompare necesara.

Conductele de distributie a apei vor fi realizate din teava de OL-Zn.

Țevile se vor îmbina între ele cu fitinguri speciale, specifice tipului de material, tehnologia de îmbinare fiind obligatoriu omologată/agrementată.

Mascarea conductelor se va face dupa efectuarea probei de presiune si functionare.

Pozarea conductelor si montarea tuturor echipamentelor se va face in stricta colaborare cu instructiunile de montaj ale furnizorului / producatorului.

Instalațiile de hidranți exteriori sunt necesare:

  • •   conform art 6.1. litera i. din Normativ P118/2-2013;

Din P118/2-2013 rezulta:

  • •   Debit specific minim al unui jet 5 l/s;

  • •   Numar jeturi in functionare simultana - 2 buc, conform Normativ P118/2-2013, anexa 7

  • •   Debitul de calcul al instalatiei 5 x 2 = 10 l/s;

  • •   Timpul teoretic de functionare: 180 minute;

  • •   Rezerva minima intangibila pentru hidranti interiori este de 108 mc

  • •   Vhi = 5 l/s x 180min x 60s x 2 jeturi / 1000 = 108 mc.

Proiectarea instalatiei de stingere incendii cu hidranti exteriori a fost proiectata astfel incat fiecare punct trebuie atins de 2 jeturi de apă cu debitul de 5 l/s fiecare.

Reteaua proiectata este de tip ramificata, din teava de PEHD, cu dimetrul Dn 150, conductele ce alimenteaza cate un hidrant avand diametrul nominal de 100 mm.

Hidrantii exteriori sunt de tip suprateran, Dn 100 complet echipati, astfel:

- 2 racorduri Dn 80 tip "B" si un racord tip "A";

- cheie pentru racord tip "B "

- material marunt;

- debit hidrant 5 l/s.

GOSPODARIA DE APA PENTRU STINGERE INCENDII

Se va proiecta o gospodarie de apa ce va avea ca sursa principala de alimentare bransamentul la reteaua publica.

Rezerva de apa pentru stingerea incendiilor cu ajutorul hidrantilor interiori si exteriori, este deservita de un rezervor comun de apa, avand volumul util de minim 110 mc, suficient pentru a asigura debitul de 2,1

  • l.sec timp de 10 minute (pentru hidranti interiori) si debitul de 10 l/sec timp de 180 minute (pentru hidrantii exteriori).

Conform P118/2-2013 articolul 12.17, aliniatul (1) rezerva de apa pentru instalatiile de stingere incendii trebuie sa se poata reface in maxim 24 h.

Debitul de calcul necesar refacerii rezervei de incendiu (110 mc) pentru alimentarea instalatiilor de stingere incendii aferente imobilului este de minim 1,62 l/s.

Disponibilul minim de presiune la bransament este de 28 mCA.

Alimentarea cu energie electrică a grupului de pompare antiincendiu si a robinetelor de incendiu se face in conformitate cu Normativul I7 sau o altă reglementare tehnică echivalentă aplicabilă.

Grupul de pompare de incendiu se alimenteaza din rezervoarele de apa in care este acumulata rezerva necesara, prin sorburi proprii, refularea in instalația deservita facindu-se direct.

Pentru incercarea periodica a pompei de incendiu este asigurata posibilitatea intoarcerii apei in rezervorul de apa, iar pentru verificarea incercarilor se va prevede un contor pentru a se putea tine evidenta verificarii grupului de pompare.

Statia de pompare apa pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori si hidranti exteriori este amplasata in spatiu tehnic alipit rezervorului de apa (conform planuri arhitectura si rezistenta)

Pompa de incendiu este actionata automat si/sau manual. In cazul in care pompa este actionata automat, se prevede, in mod obligatoriu, si actionare manuală. Oprirea pompei, in toate cazurile se face manual, din statia de pompare.

S-a prevazut in camera pompelor o basa echipata cu o pompa submersibila care sa evacueze apele provenite accidental in cazul avariilor sau ca urmare a golirii intentionate a rezervorului de apa.

Descriere grup de pompare:

Grup pompare incendiu pentru alimentare hidranti de interior si hidranti exteriori, prin racordarea la un rezervor preliminar. Compus din: 2 pompe centrifuga verticala, de inalta presiune, normal aspiranta, multietajata, din otel inox, cu electromotor. Etansare mecanica bidirectionala. Motor racit cu lichid, pentru reglarea fara trepte a turatiei intre 26 si max. 65 Hz. Montat pe un cadru de baza din otel inoxidabil, cu rezervor sub presiune cu membrana de 8 l, inclusiv armatura de traversare conform DIN 4807, clapeta antiretur integrata, traductor de presiune (4 - 20 mA) si manometru pentru reglarea automata a instalatiei in regimul p = constant.

Debit: 44 mc/h;

Inaltimea de pompare: 40,00 m col apa la 13 l/s;

Puterea nominala a motorului (P2): 7,50 kW;

Numar motoare: 2

Alimentarea: 3~400V/50Hz;

Curentul nominal: 2 x 14,1 A;

CERINȚA “C” IGIENĂ, SĂNĂTATE ȘI MEDIU ÎNCONJURĂTOR

Prin activitatea sa obiectivul propus nu elimină noxe și substanțe nocive în atmosferă sau în sol și nu constituie, prin funcționalitatea sa, riscuri pentru sănătatea populației și nu crează disconfort. Nocivitățile fizice (zgomot, vibrații, radiații ionizante și neionizante) nu depășesc limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare. La proiectare și în exploatare se vor respecta prevederile de protecție a mediului prevăzute de legislația în vigoare pentru evitarea poluării mediului prin degajări de substanțe nocive în aer, apa și sol.

Alimentarea cu apă potabilă a construcției este asigurată de branșamentul de apă rece existent în afara proprietății.

În exploatare se va prevedea evitarea riscului de producere a substanțelor nocive sau insalubre de către instalațiile de încălzire și ventilare și crearea de posibilități de curățenie a instalațiilor care să împiedice apariția și dezvoltarea acestor substanțe.

Crearea unui mediu higrotermic optim implică asigurarea unei ambianțe termice globale și locale atât în regim de iarnă cât și de vară. Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelată cu asigurarea calității aerului și optimizarea consumurilor energetice.

Colectarea deseurilor menajere se realizeaza in saci de polietilena. Deseurile sunt depozitate in europubele ce sunt asezate pe o platforma de beton, protejata cu gard metalic, special amenajata in incinta. (platforma figurata pe planul de situatie). Deseurile vor fi ridicate de firme specializate contractate in acest sens.

CERINTA “D” SIGURANTA SI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE

Se asigură conform “Normativului privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranță în exploatare” indicativ NP 068-02 aprobat de M.L.P.T.L. cu ordinul nr. 1576 din 15.10.2002.

Prezenta reglementare se referă la cerința de “Siguranta și accesibilitate în exploatare” corespunzătoare clădirilor civile, respectiv stabilește măsurile ce trebuie avute în vedere la proiectarea unei clădiri astfel încât să se asigure:

  • a. Siguranța circulației pietonale;

  • b.     Siguranța circulației cu mijloace de transport mecanizate;

  • c. Siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații;

  • d. Siguranța în timpul lucrărilor de întreținere;

  • e. Siguranța la intruziuni și efracții.

În afară de aceste cerințe esențiale este important luarea Măsurilor pentru persoanele cu dizabilități și Măsuri pentru siguranță contra leziunilor.

Securitatea utilizatorilor construcției este asigurată atât prin folosirea și punerea în operă a materialelor de calitate adecvate funcțiunilor, cât și prin respectarea strictă a normelor și normativelor în vigoare în ceea ce privește realizarea instalațiilor aferente imobilului.

  • a. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI PIETONALE - Deplasarea de la o funcțiune la alta și în interiorul clădirii, sau chiar în cazul unei evacuări intempestive, trebuie să se desfășoare în condiții de siguranță maximă.

Circulațiile orizontale

  • •  Pardoselile nu trebuie să prezinte pericol de alunecare, praguri sau alte elemente care să împiedice circulația în siguranță. În locurile unde se prevede schimbarea pardoselilor, acestea vor fi antiderapante.

Circulații verticale

  • •  La terasa se propune completarea aticului cu o balustradă metalică.

  • •  Se propune realizarea unor de rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități. Rampa va fi realizată din beton armat, conform normelor cu pantă de max. 8,0 %, rebord de 10 cm si balustradă metalică dublă, la înălțimea de 60-75 cm pentru copii și la înălțimea de 90-100 cm pentru persoane adulte.

  • •  Este necesară prevederea de rampe de acces în clădire, dar este necesar și a fost prevăzută o platformă-scaun pentru accesul la etaj a persoanelor cu dizabilități locomotorii, montată pe balustrada scării din mijloc.

Au fost prevăzute suprafețe de avertizare tactilo-vizuale la scări, la începuturile și sfârșiturile de rampă, în dreptul ușilor de evacuare și accese.

  • b. SIGURANȚA CIRCULAȚIEI CU MIJLOACE DE TRANSPORT MECANIZATE - presupune protecția utilizatorilor (inclusiv persoane cu dizabilități) împotriva riscului de accidentare în timpul deplasării cu ascensorul sau scara rulantă.

Se propune scaun elevator pentru a facilita circulatia pe verticala a persoanelor cu dizabilitati.

  • c.  SIGURANȚA CU PRIVIRE LA RISCURI PROVENITE DIN INSTALAȚII - Presupune asigurarea protecției utilizatorilor împotriva riscului de accidentare sau stres provocat de posibila funcționare defectuoasă a instalațiilor electrice, termice sau sanitare.

  • -  Dupa demontarea cutiilor pentru contoarele de gaz, în vederea termoizolării fațadelor, se propune igienizarea și revopsirea acestora în culorile prevăzute de lege cu protecția anticorozivă și cu miniu de plumb în două straturi și vopsea de ulei de culoare galbenă.

  • -  Toate gurile de canalizare și căminele de apă trebuiesc asigurate cu capace din metal pentru a preveni accidentarea utilizatorilor clădirii.

  • d.  SIGURANȚA ÎN TIMPUL LUCRĂRILOR DE ÎNTREȚINERE - Siguranța în timpul lucrărilor de întreținere presupune protecția utilizatorilor în timpul activităților de curățire sau reparații a unor părți din clădire (ferestre, scări, pereți, terasa acoperiș) pe durata exploatării acesteia.

Siguranța cu privire la întreținerea vitrajelor presupune asigurarea protecției împotriva riscului de accidentare prin cădere de la înălțime în timpul lucrărilor de curățire și reparare. Există ferestre cu deschidere exterioară. Ferestrele fixe de la podestele scării vor fi întreținute de persoane autorizate, care vor fi asigurate în timpul lucrului prin sisteme de susținere și ancorare.

  • e.  SIGURANȚA LA INTRUZIUNI ȘI EFRACȚIE - Securitatea la intruziuni și efracție presupune protecția utilizatorilor împotriva eventualelor acte de violență, hoție, vandalism, comise de răufăcători din exterior, precum și protecția împotriva pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor dăunătoare.

Terenul este îngrădit corespunzător iar accesul se face prin porți.

Siguranța la intruziune în spațiu se asigură prin măsuri ce țin de asigurarea unor sisteme de siguranță pentru acces (ușă rezistentă, echipată cu sistem sigur, instalație de alarmare și avertizare).

Ferestrele vor fi dotate cu mecanisme sigure de închidere din interior.

Ferestrele vor fi prevazute cu plase metalice.

MĂSURI PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP LOCOMOTOR

Așa cum s-a menționat în proiect au fost prevăzute măsuri pentru adaptarea constructiei la nevoile persoanelor cu handicap, în conformitate cu normativul NP 051-2012.

SIGURANȚA CONTRA LEZIUNILOR

Pentru evitarea pericolului de arsură prin atingere directă, temperatura maximă admisă pe suprafețele corpurilor de încălzire, în conformitate cu Normativul I 13, au valori de 115 ° C.

Temperatura apei calde sanitare nu va depăși 60 ° C.

Securitatea utilizatorilor construcției este asigurată atât prin folosirea și punerea în operă a materialelor de calitate adecvate funcțiunilor, cât și prin respectarea strictă a normelor și normativelor în vigoare în ceea ce privește realizarea instalațiilor aferente imobilului. Instalațiile ce trec prin spațiile comune vor fi protejate în ghene sau izolate.

CERINȚA “E” PROTECTIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

Protecția la zgomot este stipulată ca cerință esențială în Directiva Consiliului Europei nr.89/106/CEE și Documentele Interpretative.

Constructia, prin funcțiunile ei, nu este sursa de zgomot.

Construcția trebuie reabilitata astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menținut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora și să le permită să își desfășoare activitatea în condiții satisfăcătoare.

Izolarea la zgomotul aerian se asigură prin dimensionarea corespunzătoare a elementelor separatoare între unitățile funcționale ale clădirilor (în principal pereți și planșee).

Izolarea la zgomotul de impact este acțiunea prin care se urmărește ca nivelul de zgomot datorat unor șocuri de natură mecanică asupra ansamblului unui planșeu să se audă pe cât posibil redus atât în spațiul de sub planșeu cât și în spațiile alăturate.

Absorbția acustică urmărește ca o parte a zgomotului să fie absorbit, nu reflectat. Materialele structurale ale pereților sau finisajele folosite vin în facilitarea fonoabsorbtiei.

În lipsa unor măsurători nu se poate aprecia nivelul de zgomot exterior (vecinătăți, circulație etc.). Se poate considera din traficul exterior un nivel de zgomot maxim de 60 dBA. Pentru asigurarea ambianței acustice în interior (în afară de asigurarea izolării termice) se propune montarea unei tâmplarii etanșe.

CERINȚA “F” ECONOMIE DE ENERGIE ȘI IZOLARE TERMICĂ

Construcția Scoala „Mihai Viteazul”este amplasata în zona climatică II (Te =-15 grade C), zona eoliană III și este moderat adăpostita.

Având în vedere mărimea clădirii si configurația acesteia cu profile si ancadramente decorative, s-a propus un sistem clasic de termoizolare cu polistiren expandat + fâșii de vată minerală si tencuială la pereții exterior, iar la soclu polistiren extrudat și tencuială decorativă de soclu.

CERINȚA “G” UTILIZARE SUSTENABILA A RESURSELOR NATURALE

Eficiența energetică a clădirilor este componentă a conceptului de dezvoltare durabilă. Dezvoltarea Durabilă este dezvoltarea care permite satisfacerea nevoilor prezentului, satisface cerințele generației actuale fără a priva generațiile viitoate de posibilitatea de a își satisface propriile lor cerințe.

O utilizare sustenabilă, durabilă a resurselor naturale înseamnă utilizarea acestora într-un ritm care să permită regenerarea resurselor și folosirea tehnologiilor de creștere a eficienței energetice.

Clădirea scolii nu foloseste tehnologii de creșterea eficienței energetice.

Construcțiile trebuie proiectate, executate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

(a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părtilor componente, după demolare;

(b) durabilitatea construcțiilor;

  • (c) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

MĂSURI DE PROTECȚIE CIVILĂ

În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind măsurile de protecție civilă și HGR nr.560/2005, modificată și completată de HGR nr.37/2006 privind stabilirea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăpostului de protecție, la momentul construirii cladirii scoala nu a fost prevăzută cu adăpost de protecție civilă iar in prezent nu se poate amenaja un astfel de adapost.

ORGANIZAREA DE ȘANTIER ȘI MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele acte normative:

• Norme generale de protecția muncii

  • •       Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecția și igiena muncii în construcții - ed. 1995

  • •      Ordin MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălțime

  • •      Ordin MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecție individuală

  • •     Ordin MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300-1994

  • •       Alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a lucrării.

Organizarea de șantier va cuprinde containere tip baracă pentru muncitori, personal TESA, Grupuri Sanitare, Sală de mese și Magazii de materiale. Deasemenea va cuprinde o platformă îngrădită și cu acces controlat, pentru depozitarea materialelor de construcții.

  • 6.5. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANȚARE A INVESTIȚIEI PUBLICE, CA URM ARE A ANALIZEI FINANCIARE ȘI ECONOMICE: FONDURI PROPRII, CREDITE BANCARE, ALOCAȚII DE LA BUGET UL DE STAT/BUGETUL LOCAL, CREDITE EXTERNE GARANTATE SAU CONTRACTATE DE STAT, FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE, ALTE SURSE LEGAL CONSTITUITE

Sursele de finanțare a investiției se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau în fonduri proprii ale UAT Municipiul Craiova si fonduri nerambursabile europene.

UAT Municipiul Craiova va depune un dosar de cerere de finantare in cadrul Programului Operational Regional 2014-2020, Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, prioritatea de investitii 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, operatiunea B.

  • 7. URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME

7.1.  CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS Î N VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE

Pentru investiția “ CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND SECTORULUI EDUCAȚIE, ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI VITEAZUL” a fost obținut Certificatul de Urbanism cu nr. 774 din 03.05.2018.

  • 7.2.  STUDIU TOPOGRAFIC, VIZAT DE CĂTRE OFICIU L DE CA DASTRU ȘI PUBLICITAT E IMOBILIARĂ

Conform contractului s-a realizat studiul topografic.

7.3. EXTRAS DE CARTE FUNC IARĂ, CU EXCEPȚIA CA ZURILOR SPECIALE, EXPRES PREVĂZUTE DE LEGE

Terenul și construcțiile amplasate pe teren sunt înscrise în cartea funciară nr. 231049 UAT Craiova, nr. cadastral 231049.

7.4. AVIZE PRIVIND ASIGUR AREA UTILITĂȚILOR, ÎN CAZUL SUPLIMENTĂRII CAPACITĂȚII EXISTENTE

Pentru investitia “ CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND SECTORULUI EDUCAȚIE, ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI VITEAZUL” a fost obținut avizul tehnic de amplasament nr. 5 din data de 09.01.2019 de la S.C. SALUBRITATE CRAIOVA S.A..

Pentru investitia “ CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND SECTORULUI EDUCAȚIE, ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI VITEAZUL” a fost obținut avizul favorabil nr. 313.508.442 din data de 11.01.2019 de la DISTRIGAZ SUD.

  • 7.5. ACTUL ADMINISTRATIV A L AUTORITĂȚII COMPETENTE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTUL UI, MĂSURI DE COMPEN SARE, MODALITATEA DE INTEGRARE A PREVEDERILOR ACORDULUI DE MEDIU, DE PRINCIPIU, ÎN DOCUME NTAȚIA TEHNICO-ECONO MICĂ

Pentru investiția “ CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PUBLICE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA APARȚINÂND SECTORULUI EDUCAȚIE, ȘCOALA GIMNAZIALĂ MIHAI VITEAZUL” a fost obținut actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, respectiv clasarea notificarii (deoarece proiectul propus nu se supune procedurii de evaluare a impactului aspura mediului) nr. 223 din data de 11.01.2019.

  • 7.6. AVIZE, ACORDURI ȘI S TUDII SPECIFICE, DUP Ă CAZ, CARE POT CONDIȚIONA SOLUȚIILE TEHNICE, PRECUM:

STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZĂRII UNOR SISTEME ALTERNATIVE DE EFICIENȚĂ RIDICATĂ PENTRU CREȘTEREA PERFORMANȚEI ENERGETICE

A fost elaborat Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice.

STUDIU DE TRAFIC ȘI STUDIU DE CIRCULAȚIE, DUPĂ CAZ

Nu este cazul.

RAPORT DE DIAGNOSTIC ARHEOLOGIC, ÎN CAZUL INTERVENȚIILOR ÎN SITURI ARHEOLOGICE

Nu este cazul.

STUDIU ISTORIC, ÎN CAZUL MONUMENTELOR ISTORICE

Nu este cazul.

STUDII DE SPECIALITATE NECESARE ÎN FUNCȚIE DE SPECIFICUL INVESTIȚIEI

Studiu Luminotehnic

Audit energetic

Expertiza tehnica

CAPITOLUL B: PIESE DESENATE:




Nr. crt.

Denumirea lucrării

Valoarea de referința (LEI)

Cota proc. (%)

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

lei

Iei

lei

3

4

5

5.1

Organizarea de șantier

Valoarea de referința I (Vr I]

1.2 Amenajarea terenului

0.00

1.3 Amenajări pentru protecția mediului

0,00

4.1 Construcții si instalații

5,798.354,44

4.2. Montaj

128,125.51

Total valoarea de referința I (Vr I)

5.926,479.95

5.1.1

Lucrări de construcții

5.926,479.95

2.10%

124,291,87

23.615.46

147.907.33

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

5,926.479.95

0.00

0.00

0.00

Total organizare de șantier

124,291.87

23,615.46

147,907.33

5.2

Comisioane, taxe. cote, costul creditului

Valoarea de referința II (Vr II)

1.2 Amenajarea terenului

0 00

1.3 Amenajări pentru protecția mediului

0 00

2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

0.00

4.1 Construcții si instalații

5,798,354,44

4.2. Montaj

128,12531

5.1-1 Lucrări de construcții

124.29137

5.1.2 Lucrări de construcții

0.00

Total Valoarea de referința 11 (Vr II)

6.050,771.82

5.2.1

Comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

6,050,771.82

0.0000

0.00

0.00

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru Controlul Caii tatii lucrărilor de construcții

6,050,771.82

0.0060

36,304.63

36,30463

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului

6,050,771.82

0.0000

0.00

0.00

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor -CSC

6,050,771,82

0.0050

30,253.86

30.253.86

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/desființare

6,050,771.82

0.0000

0.00

0.00

Total comisioane, taxe, cote, costul creditului

66.558.49

0.00

66.558.49

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute

Valoarea de referința III (Vr III)

1.2 Amenajarea terenului

0.00

1.3 Amenajări pentru protecția mediului

0.00

2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

0.00

4 Cheltuieli pentru investiția de baza

6.401.087.95

Total Valoarea de referința III (Vr III)

6,401,087.95

Cheltuieli diverse si neprevăzute

6,401.087,95

10.00%

506,809.91

96.293,88

603.103.79

Total cheltuieli diverse si neprevăzute

506,809,91

96,293.88

603.103.79

5.4

Cheltuieli pentru informare și publicitate

8,400.00

1,596.00

9,996.00

Total alte cheltuieli (fara TVA)

706.060.27

121.505.34

827,565.61

Sef proiect,                                                                          întocmit,                            *.    /•''X

\ . Arh. Anca Tibar y                                                         Teodora Dcaconu



/ green '

BUSINESS

S.R.L


PROIECTANT

S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

J40/4356/08.04.2011

CUI RO28322863

Nr. 178218/5.11.2018


DEVIZUL

OBIECTULUI 3 • Gospodărie de apa - conexe



Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția dc baza

4.1*

Construcții si instalații

374,564.86

71,167.32

445,732.18

41.1.

Terasamente. sistematizare De verticală și amenajări exterioare

0.00

0.00

0.00

4.1.2.

Rezistentă

239,95933

45.592.27

285,551.60

4.1.3.

Arhitectură

0.00

0.00

0,00

4.1.4,

Instalații

134,605.53

25.575.05

160,180.58

TOTAL I

- subcap. 4.1

374,564.8600

71,167.3234

445,732.18

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

1,986.06

377.50

2,364.36

TOTAL II- subcap. 4.2

1,986.86

377.50

2,364.36

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

90,657.00

17,224.83

107,881.83

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4.6

Active necorporale

0,00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

90,657.00

17,224.83

107,881.83

Total deviz pe obiect (TOTAL 1 + TOTAL 11 + TOTAL 111)

467,208.72

88,769.66

555.978.38

PROIECTANT

S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

J40/4356/08.04.2011

CUI RO28322863

Nr, 178218/5.11.2018


DEVIZUL OBIECTULUI 2 -Lucari conexe Sc. Gimnaziala M. Viteazul

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1*

Construcții si instalații

1.625.734.73

308,889.60

1.934.624.33|

4.1.1.

Terasamente, sistematizare pe verticală si amenajări exterioare

0.00

0.00

0.00

4.12.

Rezistență

271,486.43

51,582,42

323,068.85

4.1.3.

Arhitectură

693.637.92

131,791.20

825,429.12

4.1.4.

Instalații

660.610.38

125,515,97

786,126-35

TOTAL I

- subcap. 4.1

1,625,734.73

308,889.60

1,934,62433

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

30,814.33

5,854.72

36,669.05

TOTAL II-subcap. 4.2

30,014.33

5,854.72

36,669.05

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

105,869.00

20,115.11

125,984.11

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesita montaj și echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

0.00

0.00

0.00

4,6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6

105,869.00

20,115.11

125,984.11

Total deviz pe obiect (TOTAL 1 + TOTAL 11 + TOTAL LII)

1,762,418.06

334,859.43

2,097,277.49



PROIECTANT

S.C. GREEN BUSINESS S.R.L.

J40/4356/08.04.2011

CUI RO28322863

Nr. 178218/5.11.2018



DEVIZUL OBIECTULUI 1 -Lucrări de baza Sc. Gimnaziala M. Viteazul


Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Ici

lei

lei

1

2

3

4

5

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1*

Construcții si instalații

3,798,054.85

721,630.42

4,519,685.27

4.1.1.

Terasamente. sistematizare ne verticală si amenajări exterioare

0.00

0.00

0.00

4.1.2.

Rezistență

0.00

o.oo

0.00

4.1.3,

Arhitectură

2.784.012.44

528.962.36

3.312.974 80

4.1.4.

Instalații

1.014,042.41

192.668.06

1,206.710.47

TOTAL 1

■ subcap. 4.1

3,798,054.85

721,630.42

4,519.685.27

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

95,324.32

18,111.62

113,435.94

TOTAL II-subcap. 4.2

95,324.32

18,111.62

113,435.94

4,3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

278,082.00

5