Hotărârea nr. 321/2019

Hotararea Consiliului Local nr. 321


MUNICIPIUL CRAIOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

HOTĂRÂREA NR.321

privind aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Craiova, în anul 2019

Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în ședința ordinară din data de 25.07.2019;

Având în vedere referatul de aprobare nr.120345/2019, raportul nr.123821/2019 al Biroului Situații de Urgență și Protecție Civilă și raportul de avizare nr.124396/2019 al Direcției Juridice, Asistență de Specialitate și Contencios Administrativ prin care se propune aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Craiova, în anul 2019 și avizele nr.225/2019 al Comisiei II-Urbanism, Protecția Mediului și Conservarea Monumentelor, nr.227/2019 al Comisiei V-Juridică, Administrație Publică și Drepturi Cetățenești;

În conformitate cu prevederile art.13 din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și Ordinului nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

În temeiul art.129 alin.2 lit. d, coroborat cu alin.7 lit. h, art.139 alin.1, art.154 alin.1 și art.196 alin.1 lit.a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ;

HOTĂRĂȘTE:

Art.1. Se aprobă Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Craiova, în anul 2019, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Pe data prezentei hotărâri, își încetează efectele Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.388/2018.

Art.3. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administrație Publică Locală și Biroul Situații de Urgență și Protecție Civilă vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

9                                       9                   9      ~


Romeo Titus RADU


CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Nicoleta MIULESCU


MUNICIPIUL CRAIOVA PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA Str. A.I. Cuza, Nr. 7             Tel.: 40251/416235

Craiova, 200585              Fax: 40251/411561

consiliulocal@primariacraiova.ro w w w .prim a ria c rai ova. ro

Barim aa Mawtjrnar ■ \ jl-li’*.i rrn;b,,|

ISO 9001

Certificai 9-S65-C


ANEXA LA HOTĂRÂREA NR.321/2019


âEMÂLIZĂ5U^PERIORISCURIL0R


PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

Romeo Titus RADU


CUPRINS

Cap

Secțiunea

Conținut

Pagina

I.

DISPOZIȚII GENERALE

4

1.

Definiție, scop, obiective.

4

Definiție

4

Scop

4

Obiective

4

a 2-a

Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

4

2.1. Acte normative de referință

4

2.2. Structuri organizatorice implicate

6

2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu.

6

II.

CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE

8

1.

Amplasare geografică și relief

8

a 2-a

Caracteristici climatice

9

a 3-a

Rețeaua hidrografică

17

a 4-a

Populație

17

a 5-a

Căi de transport

19

a 6-a

Dezvoltare economică

22

a 7-a

Infrastructuri locale

29

a 8-a

Specific regional/local

32

III.

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ

34

1.

Analiza riscurilor naturale

  • •  inundații și fenomene meteorologice periculoase;

  • •  incendii de pădure;

  • •  cutremure;

  • •  alunecări de teren.

34

a 2-a

Analiza riscurilor tehnologice

  • •  riscuri industriale;

  • •  riscuri de transport și depozitare produse

periculoase             (transport rutier, feroviar,

fluvial, aerian și prin rețele magistrale);

  • •  riscuri nucleare;

  • •  riscuri poluare ape;

  • •  prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări;

  • •  eșecul utilităților publice;

  • •  căderi de obiecte din cosmos sau din atmosferă;

  • •  muniție neexplodată.

46

a 3-a

Analiza riscurilor biologice

  • •  epidemii;

  • •  epizootii.

66

a 4-a

Analiza riscului de incendiu

70

a 5-a

Analiza riscului social

71

a 6-a

Analiza altor tipuri de risc

74

a 7-a

Zone cu risc crescut

75

IV.

| ACOPERIREA RISCURILOR

76

Gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații

76

Gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure și/sau alunecări de teren

83

Gestionarea situațiilor de urgență generate de avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică la nivelul mun. Craiova

100

Gestionarea situațiilor de urgență generate de accidente nucleare

117

Gestionarea situațiilor de urgență generate de incendii de pădure

137

Gestionarea situațiilor de urgență generate de accident chimic

141

Gestionarea situațiilor de urgență generate de eșecul utilităților publice

149

Gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii

154

Gestionarea situațiilor de urgență generate de epizootii

165

V.

RESURSE : UMANE, MATERIALE, FINANCIARE

169

VI.

LOGISTICA ACȚIUNILOR

172

DISPOZIȚII FINALE (Anexe)

173

1.

Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor.

2.

Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR.

3.

Componența Comitetului Local pentru Situații de Urgență al municipiului Craiova.

4.

Situația rețelei hidrografice.

5.

Repartizarea populației în municipiul Craiova.

6.

Situația drumurilor naționale din municipiul Craiova;

Situația aleilor, străzilor, podurilor și parcărilor din municipiul Craiova.

7.

Rețeaua de cale ferată.

8.

Situația fondului funciar al UAT Craiova - terenuri agricole și terenuri neagricole.

9.

Evidența fondului forestier.

10.

Efective de animale în UAT Craiova.

11.

Instituțiile de cultură și patrimoniul cultural al municipiului Craiova

12.

Situația rețelelor de utilități (apă, canalizare, gaze, energie electrică).

13.

Situația incendiilor de pădure produse în UAT Craiova

14.

Localitățile posibil a fi afectate de un eventual accident nuclear.

15.

Situația poluărilor accidentale înregistrate în județul Dolj.

16.

Statistica epizootiilor înregistrate la nivelul UAT Craiova și judetul Dolj

17.

Componența grupurilor de suport tehnic pentru apărare împotriva inundațiilor, seismelor și/sau alunecărilor de teren, accidentelor nucleare, incendiilor la fondul forestier, epidemiilor, epizootiilor și zoonozelor.

18.

Evidența stațiilor pluviometrice și hidrometrice avertizoare.

19.

Schema fluxului informațional privind transmiterea deciziilor în cazul producerii unui accident nuclear la C.N.E. Kozlodui

20.

Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență.

21.

Situatia hidrantilor în municipiul Craiova

22.

Schema dispunerii echipamentelor de avertizare-alarmare și zona de acoperire.

Capitolul I - Dispoziții generale

Secțiunea I. Definiție, scop, obiective

Planul de analiză și acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul municipiului Craiova, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopurile planului sunt de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele planului sunt:

  • a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestărilor acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

  • b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;

  • c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative;

  • d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
  • 2.1. Acte normative de referință

  • Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;

  • Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;

  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul situațiilor de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

  • ❖  Ordonanță de urgență nr. 89/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;

  • O.U.G. nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice, comunitare pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

  • H.G.R. nr. 547/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de protecție civilă;

  • H.G.R. nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență;

  • H.G.R. nr. 923/2007 privind aprobarea Programului de măsuri pentru elaborarea Strategiei naționale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu și lung;

  • H.G.R. nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații;

  • H.G.R. nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naționale de prevenire a situațiilor de urgență;

  • H.G.R. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc;

  • H.G.R. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

  • Hotărârea nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrațiv-teritoriale, instituțiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice;

  • H.G.R. nr. 182/2006 privind abrogarea H.G. nr. 1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme și/sau alunecări de teren;

  • Ordin comun Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerul Administrației și Internelor nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină și secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar - invazii ale agenților de dăunare și contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar și a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure;

  • Ordin comun Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Ministerul Administrației și Internelor nr. 1995/1160/2005, pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren;

  • Ordin comun Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Mediului și Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice si poluări accidentale;

  • Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1184/2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;

  • Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

  • O.M.I.R.A. nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările ulterioare;

  • O.M.A.I. nr. 267/2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Planului-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1;

  • O.M.A.I. nr. 181/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgentă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administrației și Internelor;

  • O.M.A.I. nr. 279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea și intervenția în caz de urgență nucleară sau radiologică.

  • 2.2. Structuri organizatorice implicate

  • comitetul local pentru situații de urgență;

  • centrul operativ cu activitate temporară;

  • celulele de urgență;

  • serviciile private pentru situații de urgență.

  • instituțiile municipale, precum și organizațiile neguvernamentale care asigură funcții de sprijin.

  • 2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu

Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care au atribuții, ori asigură funcții de sprijin, potrivit H.G.R. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de riscuri.

Planul de analiză și acoperire a riscurilor al municipiului Craiova se întocmește de Comitetul Local pentru Situații de Urgență și se aprobă de Consiliul Local Craiova.

Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește și se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale elaborată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al județului Dolj și se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial.

Primarul răspunde de asigurarea condițiilor necesare elaborării Planului de analiză și acoperire a riscurilor.

Pentru sprijinirea activității de analiză și acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiștilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate.

După elaborare și aprobare, Planul de analiză și acoperire a riscurilor se pune la dispoziția centrului operativ cu activitate temporara al municipiului Craiova, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituții și organisme cu atribuții în prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență, acestea având obligația să cunoască, în părțile care le privesc, conținutul planurilor și să le aplice corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor este prevăzută în Anexa nr.1.

Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în Planul de analiză și acoperire a riscurilor sunt prezentate în Anexa nr.2, iar componența nominală a Comitetului Local pentru Situații de Urgență, cu datele de contact, se regăsește în Anexa nr.3.

Biroul Situații de Urgență și Protecție Civilă al municipiului Craiova, prin centrul operativ cu activitate temporară, asigură pregătirea, organizarea și coordonarea acțiunilor de răspuns, precum și elaborarea procedurilor specifice de intervenție, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situații de urgență.

Operatorii economici, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și alte structuri din municipiul Craiova au obligația de a pune la dispoziția Comitetul Local pentru Situații de Urgență toate documentele, datele și informațiile solicitate în vederea întocmirii Planului de analiză și acoperire a riscurilor.

Documentele, datele și informațiile a căror divulgare poate prejudicia siguranța națională și apărarea țării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor și măsurilor stabilite prin legislația privind protecția informațiilor clasificate.

Capitolul II - Caracteristicile unității administrativ-teritoriale

Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief


1.1. Așezare geografică și relief

Municipiul Craiova se afla pe malul stâng al Jiului, mai exact la 44 2' latitudine nordica, 23    5'

longitudine estică. Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact.

Relieful orasului Craiova se identifica cu relieful judetului Dolj, respectiv de campie. Spre partea nordica se observa o usoara influenta a colinelor in timp ce partea sudica tinde spre lunca. Craiova face parte din Câmpia Română mai precis din Campia Olteniei ce se intinde intre Dunare, Olt si podisul Getic fiind strabatuta prin mijloc de Valea Jiului.

Zona de campie presupune vai cu lunci mai largi, iar suprafetele netede dintre vai sunt presarate din loc in loc cu mici adancituri (crovuri) sau sunt acoperite cu dune de nisip.

Solul este negru si foarte roditor numit cernoziom. Sub cernoziom se gaseste un strat de loess, constituit din pulberi foarte fine de culoare galbena, a carui grosime variaza de la 2-3 m, spre partea nordica, pana la 30-35 m spre partea sudica.

Craiova este cel mai important municipiu din regiunea sud-est Oltenia si are urmatoarele distanțe față de municipiile apropiate: 120 km față de Pitesti, 120 km față de Râmnicu Vâlcea, 121 km față de Turnu Severin, 119 km față de Târgu Jiu.

Municipiul Craiova este delimitat de următoarele comune:

La Nord:

  • - Isalnița;

  • - Simnicu de Sus;

  • - Mischii.

La Vest:

  • - Breasta;

  • - Bucovăț.

La Sud:

- Podari;

- Malu Mare.

La Est: - Carcea;

- Malu Mare si se află la intersecția unor drumuri importante:

  • 1. DN 6 - E70/E79 ce realizează legătura dintre Banat și Transilvania, prin culoarul Timiș Cerna și Defileul Jiului;

  • 2. DN 56 - E70 ce reprezintă legătura între Craiova și Calafat;

  • 3. DN 6 - E 70 Craiova - Caracal - București;

  • 4. D 65 - E574 Craiova - Bechet;

  • 5. DN 65C Craiova - Râmnicu Vâlcea.

În ceea ce priveste poziționarea spațială față de principalii poli europeni, Craiova se află la următoarele distanțe: Moscova-2149 km, Helsinki-2386 km, Sofia-1392 km, Budapesta -625 km, Viena-852 km, Berlin-1437 km, Londra-2292 km, Madrid-2798km, Paris-2026 km, Atena-966 km, Bruxelles-2000 km, Istanbul-983 km.

1.2. Aspecte administrative

Craiova are o populație de 269.506 locuitori conform Recensământului populației și locuințelor din data de 20 octombrie 2011.

Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Dolj, la 1 iulie 2017, populația municipiului Craiova (după domiciliu) era de 303.321 locuitori.

Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice

Raportată la clima țării noastre, integrată în zona sud-est europeană, definită ca un climat temperat continental cu ușoare influențe mediteraneene în special în partea de sud-vest, clima municipiului Craiova este caracterizată ca fiind blândă și cu un oarecare deficit de umezeală. Aceasta este afectată de centrii de acțiune atmosferici originari din Marea Mediterană (minimul Mediteranean), vestul peninsulei Iberice (Anticiclonul Azoric), circulații zonale (de tip vestic), formațiuni de sorginte anatoliană, mai rar de Anticiclonul Ruso-siberian ca și de formațiuni barice aflate în interacțiunea acestora sau a unora dintre ele.

Poziția si caracterul terenului pe care îl ocupă, determină în ansamblu, o climă mai caldă în municipiul Craiova, decât în partea centrală și nordică a țării, cu o medie anuala de 10-110C.

Iernile, în general, nu sunt așa de aspre ca în restul țării. Sunt destul de frecvente cazurile când, iarna, precipitațiile atmosferice sunt sub formă lichidă, iar valorile temperaturii oscilează în jur de 00C.

Primăverile sunt timpurii datorită advecțiilor de aer cald mediteranean care produc uneori topirea bruscă a zăpezii și inundații.

Verile sunt destul de calde și secetoase sau cu deficit de precipitații si aceasta frecvență tinde să crească.

Studiile au arătat că în sudul Olteniei temperatura aerului atinge si depășește 400C.

Toamnele sunt mai calde și umede, din aceleași motive, uneori trecerea spre iarnă este bruscă, precipitațiile se intensifică și dau al doilea maxim secundar din timpul anului.

În ultimele decenii se observă o încălzire a climei pe fondul căreia se produce o mare variabilitate climatică, cu anotimpuri de tranziție scurte, cu treceri bruște de la un anotimp extrem la altul și cu o gamă variată de fenomene climatice de risc, care generează grave consecințe pentru mediu și societate. Aceasta este și una din cauzele creșterii variabilității climatice. Dintre caracteristicile climatice cu caracter de record climatic, care îmbracă aspectul de risc, putem enumera câteva din cele mai importante:

Recorduri climatice specifice:

  • a) Pluviometrice:

  • în luna martie 1939, la Celaru în județul Dolj 296,9 l/mp;

  • în luna mai 1897, la Piria în județul Dolj, 890,0 l/mp - cea mai mare cantitate lunară de precipitații din întreaga țară;

  • în luna iunie 1925, la Ciupercenii Vechi în județul Dolj, 493,6 l/mp;

  • în luna iunie 1940, la Calafat în județul Dolj, 497,0 l/mp;

  • cantități excepționale de precipitații căzute în 24 de ore: 348,0 l/mp, căzută la 26 iunie 1925, la Ciupercenii Vechi în județul Dolj.

  • b) Termice:

  • Valori maxime de temperatură:

  • > + 35,5 °C, maxima absolută lunară ( pentru întreaga țară) a lunii aprilie înregistrată la 10.IV.1985 , la Bechet în județul Dolj, ceea ce indică într-un anume sens intensitatea pătrunderilor de mase de aer cald din spre sud și sud-vest peste teritoriul Doljului în anotimpul de primăvară.

  • > +43,2 °C, maxima absolută a lunii iulie, înregistrată la Calafat în data de 04.VII.2000, care este doar cu 0,3 °C mai mică decât maxima absolută a lunii pentru întreaga țară..

  • > + 44,3 °C maxima absolută a lunii iulie a fost înregistrată la Stația meteo Calafat, în luna iulie 2007, temperatura medie a lunii fiind de 27,4 °C.

  • > +38.2°C maxima înregistrată în județ, la Calafat în luna iulie 2009.

  • Valori minime de temperatură:

  • > -35.5 °C, minima absolută, la Craiova, înregistrată în noaptea de 24/25.I.1963, care este cea mai mică minimă din Câmpia Română.

  • > -25.7 °C valoare extremă înregistrată la Stația meteo Bechet în luna ianuarie 2008.

  • > -20.2°C valoare înregistrată la Calafat în decembrie 2009.

  • c) Alte recorduri climatice cu caracter regional:

  • Cel mai mare ITU (indicele de temperatură umezeală) înregistrat până acum a fost de 89,7 la Bechet în data de 05.VII.2000

  • Cel mai cald an, pentru Oltenia (Dolj) a fost anul 2000, apreciat și la nivel planetar ca unul dintre cei mai calzi ani.

  • Cea mai caldă iarnă a fost iarna 2000-2001;

Nesecret Cea mai distructivă brumă s-a produs la data de 08.IV.2002 ( a distrus aproape în totalitate fructele).

Cea mai intensă grindină s-a produs pe data de 02.VI.1995 care a făcut pagube considerabile, iar la Băilești greloanele au avut mărimea unui ou de gâscă.

Ploaia torențială cea mai intensă s-a produs în data de 20.06.1997, care a afectat comunele Apele Vii, Celaru, Dioști și Bratovoiești, din sudul județului Dolj, iar cantitățile de precipitații căzute în aproximativ 2 ore au fost apreciate la peste 200 l/mp.

Precipitațiile atmosferice constituie unul din factorii importanți care concură la declanșarea fenomenelor de uscăciune și secetă, dar și de exces de umiditate, de regimul acestora depinzând variabilitatea acestor fenomene.

Regimul și repartiția teritorială a precipitațiilor atmosferice este determinată, în principal, de două cauze fundamentale: circulația generală a atmosferei și particularitățile structurii suprafeței active.

Astfel analizând cantitățile anuale de precipitații căzute în municipiul Craiova în ultimii 10 ani se constată că au fost ani cu deficit de precipitații: anii 1996 și 2000, în ceilalți ani cantitățile de precipitații înregistrate au fost peste mediile multianuale.

O caracteristică importantă a regimului pluviometric multianual, este aceea că, se întâlnesc mari variații neperiodice, care pun în evidență succesiunea perioadei excedentare și deficitare pluviometric. Ca un exemplu putem cita cea mai mare cantitatea anuală de precipitații înregistrată la Craiova în anul 2005 de 1082,3 l/mp care este aproape de două ori mai mare decât media multianuală (574,4 l/mp).

Cantitățile de precipitații căzute au o importanța deosebită pentru culturile agricole din Câmpia Doljului.

În perioada caldă a anului, când culturile au cea mai mare nevoie de apă, se realizează aproximativ 2/3 din cantitatea medie anuală de precipitații, iar în cel rece, 1/3.

În cursul anului se remarcă două maxime pluviometrice, maximul pluviometric principal din lunile mai, iunie și maximul pluviometric secundar realizat spre sfârșitul toamnei și începutul iernii în intervalul noiembrie, decembrie.

În perioada analizată, maximul pluviometric principal din mai-iunie are valori la Craiova de 141.1 l/mp.

Al doilea maxim pluviometric anual secundar are în general valori mai mici, decât cel principal, la Craiova 109.2 l/mp.

Minimul pluviometric anual se înregistrează în lunile februarie - martie la sfârșitul iernii și începutul primăverii. Valorile de precipitații înregistrate de acest minim sunt: 25-40 l/mp în Câmpia Olteniei.

Dar sunt frecvente situațiile când, datorită variațiilor mari neperiodice ale precipitațiilor, se înregistrează valori lunare de precipitații mult mai mici decât minimul pluviometric anual sau absența totală a lor posibilă în orice lună a anului sau chiar în mai multe luni consecutive, acestea sunt perioadele de deficit de precipitații.

Putem exemplifica în perioada analizată, valoarea minimului de precipitații a fost la Craiova de 0,8 l/mp. Putem menționa de asemenea că acest minim a fost înregistrat la toate stațiile meteo în anul 2002.

Fenomenele de exces de umiditate sunt posibile în orice lună a anului, dar cele care se produc în perioada caldă a anului sunt caracterizate prin cele mai mari cantități lunare de precipitații și prin cele mai mari abateri față de cantitățile medii lunare multianuale.

În perioada analizată la Craiova s-au înregistrat 215,5 l/mp (normala 43,1 l/mp). Menționăm că aceste cantități au fost înregistrate în luna august a anului 2005.

Pentru perioada 2006-2008 putem exemplifica maximele lunare astfel: 148,6 l/mp, cantitate înregistrată în luna august 2008 la Craiova.

În anul 2009 maximele lunare au fost de 102.6 l/mp la Craiova în luna octombrie.

Totalul anual al precipitațiilor atmosferice înregistrate în Craiova sunt de 701.4 l/mp.

Caracterul aleatoriu al regimului precipitațiilor este determinat de activitatea ciclonilor responsabili în unele situații de excesul de umezeală si de activitatea anticiclonilor care determină întreruperi în regimul precipitațiilor.

Aceste fenomene sunt generatoare, uneori de pagube considerabile, mai ales când se produc în perioada de vegetație și în mai mulți ani consecutivi.

Abaterile negative, ale cantităților medii anuale de precipitații, față de normală scot în evidență cei mai secetoși ani și intensitatea secetei din anii respectivi.

Cele mai mici cantități anuale de precipitații, din perioadele de observații de la fiecare stație, s-au înregistrat în ani diferiți și au fost cuprinse între 200 și 300 l/mp.

Cele mai mici cantități anuale de precipitații, din perioada analizată au fost înregistrate în anul 2000, după cum urmează:

Stația meteo

Cea mai mică cantitate (l/mp)

Anul

Abaterea negativă (l/mp)

Media multianuală

(l/mp)

CRAIOVA

339,0

2000

-235,4

574,4

Pe teritoriul Craiovei cele mai mici cantități de precipitații se produc în regiunile joase, de câmpie, care sunt cele mai afectate în perioada caldă a anului, de valurile de căldură (tropicală).

Abaterea pozitivă a cantității medii anuale de precipitații față de normală au scos în evidență anii și perioadele cu cel mai mare exces de umiditate.

Cele mai mari cantități anuale de precipitații din perioada analizată au fost înregistrate în anul 2005, după cum urmează:

Stația meteo

Cea mai mare cantitate (l/mp)

Anul

Abaterea (l/mp)

Media multianuală (l/mp)

CRAIOVA

1082,3

2005

507,9

574,4

Astfel, analizând regimul pluviometric al anului 2005, vom constata că acesta a fost excedentar, urcând până la valori cu 50-90% mai mari decât mediile multianuale (exemplul cel mai grăitor fiind la Craiova unde, comparând cantitatea

Nesecret medie multianuala de precipitații de 574.4 l/mp cu cantitatea efectiv căzută în anul 2005 de 1080.5 l/mp) avem o depășire de 88%.

Repartiția temporală a acestora denotă că în lunile de vară pe fondul unor activități atmosferice intense la nivelul întregii zone cantitățile de precipitații au fost considerabil mai mari. Așa se face că în luna iulie la Craiova au căzut cantități aproape triple din ploi torențiale, iar in august de aproape 5 ori mai mari. Este de semnalat, că ele fiind specifice verii, anotimp cu instabilitate crescută, cu toate acestea avertizările din acest punct de vedere fiind bine realizate.

Regimul termic ne indică un an ceva mai rece decât de obicei datorită răcirilor din luna februarie si a precipitațiilor din vară.

Numărul de zile cu precipitații apreciat climatic pentru zona noastră la 100 zile pe an a fost mult mai mare ajungând la 173 zile la Craiova.

De asemenea, ca urmare a instabilității atmosferice frontale si convective, activitatea orajoasă ( descărcările electrice ) a fost una cu mult mai intensă, de la cele 20-30 de zile caracteristic climatic la 40 zile la Craiova.

Având în vedere tabelele si graficele alăturate putem spune că anul 2005 a fost un an excesiv de ploios si cu unele fenomene periculoase care au afectat mai multe sfere de activitate socio-economice ale municipiului.

Un alt factor de risc îl constituie încălzirea masivă din vară. Vara anului 2000 a marcat pentru Craiova, ca și pentru toată România, caniculă pe perioade întinse de timp însoțite de secetă. Seceta a evoluat lent în primele trei luni ale anului (ianuarie, februarie, martie), marcate de precipitații cu mult sub normală.

Împrimăvărarea a fost timpurie încă din cursul lunii februarie, pentru ca apoi, spre sfârșitul lunii aprilie, să apară brume târzii.

Au urmat lunile de primăvară, aprilie și mai, cu precipitații extrem de puține. La sfârșitul lunii iunie, au început să apară zilele caniculare. În lunile iulie și august, perioadele de caniculă prelungite, s-au succedat cu scurte intervale de timp, în care vremea s-a răcit ușor față de zilele precedente cu caniculă.

În luna iunie 2000 s-au înregistrat trei perioade de caniculă în care ITU a depășit pragul de 80 unități. Aceste perioade au fost: 4-10 iunie (în care canicula s-a manifestat, mai ales în sud), 13-16 iunie și 21-25 iunie. Cea mai mare maximă a fost de 38.7 °C în data de 23.06.2000. Numărul maxim de zile cu caniculă în luna iunie 2000 a fost de 11 zile.

Temperatura maximă a lunii iulie 2000 , a fost cea de 43.2 °C la data de 04.07.2000, care este fo arte apropiată de maxima absolută lunară a lunii iulie.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=30 °C a fost de 19.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=33 °C a fost de 15.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=35 °C a fost de 12.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax>= 40 °C a fost 5.

În luna iulie 2000, seceta a fost deosebit de intensă pe intervale lungi de timp.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=33 °C a fost de 20.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=35 °C a fost de 14.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=40 °C a fost de 1.

Nesecret Cea mai caldă zi în luna august 2000, a fost ziua de 23.08.2000, s-au înregistrat temperaturi maxime mai mari sau egale cu 40 °C .

Cele mai ridicate temperaturi înregistrate în anul 2007 au fost în lunile iulie și august: 44,2°C și 44,3°C.

CRAIOVA

Temperatura medie anuală °C

12,5

Media maximelor °C

18,1

Media minimelor °C

7,3

Temperaturi extreme °C

Maxima /ziua de producere

40,5

4 VII

Minima/ ziua de producere

-18.5

26 I

În anul 2008 temperaturile maxime înregistrate au fost de 35,9°C la Stația meteo Craiova.

În anul 2009 temperaturile maxime înregistrate au fost de 37.2°C la Stația meteo Craiova.

Luna ianuarie 1942 a fost luna cea mai geroasă a secolului XX și chiar de când se fac observații meteorologice sistematice până azi.

Răcirile masive în care minimele sunt mai mici de -38.0 °C au o frecvență de 3-4 pe secol.

Răcirile masive în care temperaturile minime sunt mai mici sau egale cu -38.0 °C apar în a doua jumătate a lui ianuarie și prima jumătate a lui februarie, ceea ce ne permite să spunem că intervalul 15 ianuarie - 15 februarie este partea cea mai aspră a iernii.

Este de remarcat faptul că asemenea răciri masive se produc și în anotimpurile de tranziție, primăvara și toamna.

Răcirile masive de primăvară în care temperaturile minime să coboare la -30 °C sau sub această valoare nu s-au înregistrat, dar se constată că există posibilitatea producerii unor răciri masive târzii de primăvară în care temperatura minimă să coboare sub -25.0 °C .

Se remarcă în mod deosebit anul 1987 când răcirea masivă târzie de primăvară a fost atât de extinsă încât a cuprins întreaga țară deoarece în datele de 4 și 5 martie s-au înregistrat cele mai multe minime absolute ale lunii martie.

De asemenea, toamna se produc, prin analogie , răciri timpurii de toamnă. Acestea sunt acele răciri în care minima termică scade sub -25 °C într-o luna de toamnă.

Pentru răcirile timpurii de toamnă se remarcă anul 1993 când la foarte multe stații din țară s-a produs minima absolută a lunii noiembrie și apoi anul 1989.

Riscul climatic al răcirilor masive pot produce: victime umane datorită înghețării și degerăturilor corpului, distrugeri de culturi agricole, îngreunarea

Nesecret activității economice și sociale, îngreunarea transporturilor de orice fel, întreruperea funcționării hidrocentralelor, costuri ridicate pentru încălzire etc.

Fenomenele climatice legate de încălzirea vremii în cursul anotimpului de iarnă au o caracteristică comună existența temperaturilor pozitive de cele mai multe ori cu mult peste valorile normale ale lunii respective.

Principala cauză a acestor fenomene de încălzire puternică a vremii în anotimpul de iarnă este circulația atmosferică. La aceasta se adaugă interacțiunea cu relieful și desigur și radiația solară care în zilele senine, chiar și iarna, contribuie la producerea unor temperaturi maxime excepționale și la încălzirea masei de aer pe continent. Aportul de aer cald, maritim polar, continental tropical sau maritim tropical contribuie decisiv la apariția valurilor de căldură iarna. Acestea se situează la polul opus față de valurile de frig.

Principalul risc climatic este legat de împrimăvărarea timpurie deoarece se produce și pornirea în dezvoltare a vegetației încă din cursul lunilor de iarnă și compromiterea sau distrugerea într-o proporție mare a culturilor sau livezilor datorită brumelor târzii care survin în aprilie.

Al doilea mare aspect de risc climatic este legat de inundațiile de iarnă.

Fenomenele de risc sunt grupate pe sezoane caracteristice astfel:        -

fenomene climatice de iarnă (răciri masive, inversiuni de temperatură, valuri de căldură din timpul iernii care produc inundații, viscolul, stratul de zăpadă, depuneri de gheață adesea asociate cu ceață, burniță, ploaie, nebulozitate mare, dar și cu temperaturi coborâte, cu impact asupra cablurilor aeriene etc);

  • -   fenomene climatice de risc din perioada caldă a anului( valurile de căldură și singularitățile termice pozitive, încălziri masive >=40 °C, ploile torențiale, grindina etc.);

  • - fenomene climatice de risc posibile în tot anul ( fenomene de uscăciune și secetă, exces de umiditate, aridizare etc.).

În ultimi 40 de ani se observă o tendință de reducere a cantității de precipitații la toate stațiile din zonă și o ușoară creștere a temperaturii ceea ce este în concordanță cu evoluția recentă a climei pe Terra.

Contrastele termo-pluviometrice concretizate în secetă și exces de precipitații prezente în fiecare an și anotimp, trecându-se brusc de la o situație la alta, au impact asupra mediului și a economiei.

Anul 2014 a înregistrat o creștere a perioadelor cu precipitații, fapt relevat și de numărul atenționărilor/avertizărilor hidrometeorologice.

Numărul de zile în care s-au înregistrat averse de ploaie a fost de 105 la Craiova.

În anul 2015 numărul de zile în care s-au înregistrat averse de ploaie a fost de 79 la Craiova, iar lunile cele mai ploioase au fost septembrie și noiembrie. Cele mai mici cantități de precipitații s-au înregistrat în lunile iulie și decembrie.

Temperaturile maxime și minime lunare pe stații meteorologice, precipitații: Craiova: 37,3oC în data de 30 iulie și - 19,4oC în 1 ianuarie, precipitații (l/mp) total anual 808,7.

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 s-a înregistrat o scădere a precipitațiilor și creșterea temperaturilor.

Cantități lunare și anuale de precipitații măsurate în anul 2018, raportate la mediile multianuale lunare și anuale de precipitații (perioada de referință 1981 -2010), la stațiile meteorologice, la stația meteorologică Craiova:

Luna

Cantitatea lunară de precipitații 2018 (l/mp)

Media multianuală de precipitații (perioada de referință 1981 - 2010) (l/mp)

Cea mai mare cantitate lunară de precipitații (l/mp)

An

I

32,6

37,0

71,8

2005

II

81,6

33,7

120,3

1986

III

97,6

38,7

99,3

1984

IV

8,6

50,9

103,2

2003

V

58,8

61,6

122,8

1991

VI

135,2

70,1

181,2

1989

VII

148,8

66,2

182,9

1991

VIII

16,2

52,1

215,8

2005

IX

17,00

43,2

121,0

2003

X

5,0

42,1

138,8

2007

XI

63,8

49,1

154,0

1985

XII

59,6

52,1

132,5

2010

Anuală

725,1

596,8

1082,3

2005

Temperaturile aerului înregistrate în anul 2018, raportate la temperaturile medii multianuale lunare și anuale (perioada de referință 1981 - 2010) la stația meteorologică Craiova:

Luna

Temperatura medie a aerului 2018 (oC)

Media multianuală a temperaturii medii a aerului (perioada de referință 1981-2010) (oC)

Cea mai mică temperatură medie

(oC)

Anul înregistrării

Cea mai mare temperatură medie (oC)

Anul înregistrării

I

1,4

-1,1

-7,0

1985

5,4

2007

II

0,7

0,8

-5,8

1985

6,7

2002

III

3,8

5,6

-0,1

1996

10,1

1990

IV

16,4

11,6

7,4

1997

14,5

2000

V

19,4

17,1

13,8

1991

20,4

2003

VI

21

20,8

18,1

1989

23,2

2003

VII

22,3

22,9

20,6

1986

26,5

2007

VIII

24

22,4

20,2

1984

25,7

1992

IX

18,8

17,5

14,2

1996

22,0

1994

X

14

11,5

8,6

2010

14,8

1984

XI

5,4

5,0

-0,4

1988

9,7

2010

XII

-0,3

0,0

-4,3

1998

3,0

1982

Anuală

12,3

11,2

-7

I

26,5

VII

Luna

Cea mai mică temperatură lunară minimă a aerului - 2016 (°C)

Zi/An

Cea mai mică temperatură lunară minimă a aerului (perioada de referință 1981 - 2010) (°C)

Zi/An

I

-18,1

31/2016

-22,4

13/1985

II

-3,6

6/2016

-20,7

8/2005

III

-2,4

17/2016

-19,4

5/1987

IV

0,6

27/2016

-3,9

7/2003

V

4,8

17/2016

2,4

25/1992

VI

11,5

3/2016

5

10/2005

VII

12,6

9/2016

9

15/1993

VIII

9,7

14/2016

6,4

29/1981

IX

5

23/2016

2,6

29/1990

X

0,5

31/2016

-5,5

29/1991

XI

-5,7

30/2016

-16,2

19/1993

XII

-12,3

14/2016

-22,6

19/1997

Anuală

-18,1

I

-22,6

XII

Luna

Cea mai mare temperatură lunară maximă a aerului - 2016 (°C)

Zi/An

Cea mai mică temperatură lunară maximă a aerului (perioada de referință 1981 - 2010) (°C)

Zi/An

I

12,5

29/2016

20,4

29/2002

II

21,5

22/2016

20,6

25/1990

13/2002

25/2008

III

23,3

31/2016

26,2

26/1994

IV

29,2

18/2016

31,8

10/1985

V

29,8

30/2016

34

28/2008

VI

35,3

18/2016

38,6

26/2007

VII

35,7

14/2016

42,6

24/2007

VIII

35,7

1/2016

39

25/1993

IX

32,3

5/2016

37,2

15/1987

X

26,7

1/2016

32,6

1/1991

XI

16,7

7/2016

25,6

10/2010

XII

15,5

11/2016

17,4

18/1989

Anuală

35,7

VII

42,6

VII

Temperatura aerului - maximă și minimă absolută (OC) înregistrată în anul 2018 înregistrată la stația de observație Craiova

Stația de observație

Maxima absolută anuală

Data înregistrării

Minima absolută anuală

Data înregistrării

Craiova

33,8

18.08.2018

-14,4

01.03.2018

Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică

Situația rețelei hidrografice este prezentată în Anexa nr.4.

Secțiunea a 4-a. Populație

4.1. Total populație: 269506 locuitori (conform Recensământului Populației și locuințelor din 20 octombrie 2011)

Repartiția populației pe sexe, după domiciliu la 1 iulie 2017, mișcarea naturală a populației, densitatea populației la 1 iulie 2017 și caracteristicile demografice ale populației municipiului Craiova sunt prezentate în Anexa nr.5.

4.2. Structura demografică

În prezent, asistăm la un pronunțat declin demografic, la o tendință de scădere absolută a populației și la accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, cu efecte negative majore pe termen lung pentru dezvoltarea durabilă, resursele de muncă și sistemul de securitate socială a persoanelor vârstnice.

4.3. Mișcarea naturală

Evoluția structurii demografice a populației prezintă o importanță semnificativă, atât din punct de vedere demografic, cât și prin consecințele sale sociale sau economice pe care le determină.

Rezultat al acțiunii combinate a mai multor factori, structura pe sexe a populației se caracterizează printr-o ușoară predominare numerică a populației feminine pe total și pentru vârstele de 45 ani și peste (mai ales la vârstele avansate de peste 80 ani).

Cele mai semnificative mutații, cu deosebite consecințe economice și sociale, se observă în structura pe vârste a populației, care reflectă un proces accentuat și continuu de îmbătrânire demografică, proces ireversibil și tipic ansamblului populației europene.

Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în mediul rural datorită structurii pe vârste a celor ce migrează din rural în urban. Aproape o treime (29,7%) din populația rurală era constituită din vârstnici de 60 ani și peste, ponderea lor în rural fiind de 1,5 ori mai mare decât în urban.

Evoluția fenomenelor demografice, comparativ cu anii anteriori a avut drept caracteristică scăderea mortalității generale, a mortalității infantile și a natalității și creșterea divorțurilor.

Volumul mobilității teritoriale a scăzut considerabil, modificări semnificative înregistrându-se în evoluția fluxurilor determinate de schimbarea domiciliului din urban în rural, dar și de numărul emigranților care l-a depșit pe cel al imigranților, rezultând un sold negativ.

Influențată atât de factori comportamentali, cât și de factori economici, fertilitatea cuplurilor a fost în creștere. S-a menținut la nivel ridicat ponderea născuților vii de rangul unu și doi aceasta ajungând la 85,0% din numărul născuților vii.

În anul 2017, la fel ca în ultimii ani, s-a menținut decalajul existent între cele două medii, nivelul fertilității în rural fiind de 1,3 ori mai mare decât în urban.

Mortalitatea populației masculine este constant superioară celei feminine, atât pe total, cât și pe grupe de vârstă.

Mișcarea naturală a populației în anul 2017 la nivelul municipiului Craiova

Craiova

anul 2017

A

1

Date absolute (număr)

Nesecret

Pagina 18 din 172

> Născuți vii

2607

> Decedați

2776

> Căsătoriți

1936

> Divorțați

281

> Decedați sub 1 an

7

4.4. Densitatea/ concentrarea populației pe zone - aglomerări

Populația municipiului Craiova s-a diminuat de la recensământul din anul 2002, având drept consecințe scăderea densității populației și menținerea sporului natural negativ.

Modificări semnificative s-au înregistrat în evoluția fluxurilor determinate de schimbarea domiciliului din urban în rural. Cu toate că fluxul migratoriu de la oraș la sat a constituit principala direcție a migrației, se observă o scădere a schimbărilor de domiciliu din municipiu în comune, influențate și de schimbările legislative privind proprietatea asupra terenurilor și a condițiilor social - economice actuale.

Secțiunea a 5-a. Căi de transport

5.1.1.Infrastructura

Rețea de străzi și alei - 417978,97 m

Rețea de căi ferate - 94 km, Craiova fiind principalul nod feroviar în regiunea Oltenia.

Aeroportul Internațional Craiova.

5.1.2. Căi rutiere

Infrastructura rutieră a municipiului Craiova constă din:

  • Alei: sunt 242 în lungime totală de 53198,98 m

  • Străzi: sunt 628 (inclus bulevarde) în lungime totală de 364780 m

  • Parcări: sunt 465 în suprafață totală de 265586,57 mp

  • Pod rutier: sunt 17 în lungime totală de 613,4 m

  • Pod C.F.: sunt 3 în lungime totală de 62,2 m

  • Pod pietonal: este 1 în lungime de 20 m

  • Pod tramvai: este 1 în lungime de 140 m

Craiova este traversată de doua coridoare pan-europene: Coridorul multimodal IV (Berlin-Nurnberg-Praga-Budapesta-Bucuresti-Constanta-Salonic-Istanbul) si Coridorul VII (Dunărea).

Situația privind drumurile este prezentată în Anexa nr. 6.

Municipiul Craiova

m

Alei - total

53198,98

Străzi - total

364780

Parcări - total

265586,57 mp

Poduri     din care:

rutier

613,4

C.F.

62,2

pietonal

20

tramvai

140

5.1.3. Căi feroviare

Total

94 km

din care:

Electrificate (duble)

11 km

Neelectrificate (simple)

83 km

Noduri feroviare:

  • - Craiova: 2 direcții;

Triaje de cale ferată:

  • -  Craiova - capacitate de triere/24 h = 3600 vagoane.

Situația rețelei de cale ferată care tranzitează municipiul Craiova este prezentată în Anexa nr. 7.

5.1.4. Căi navigabile

Nu există.

5.1.5. Rute aeriene

Aeroportul Internațional Craiova

clasa Aeroportului Internațional Craiova: 4C; capacitatea: 7;

nivel de performanță: B;

□ capacitate de operare aeronave: aeronave de tip B și C; capacitate de procesare pasageri/oră: 500 pasageri/oră; aeronave de referință: Airbus A320;

dimensiuni pistă: lungime 2.500 m, lătime utilă 45 m; trafic mediu anual:

  • - procesare pasageri / an: 447571 pasageri / 2017;

  • - decolări / aterizări / an: 5960 decolări / aterizări /2017 ;

  • - locuri de parcare aeronave: 8 locuri;

  • - număr călători anul 2008: 12 988, media 1083;

  • - numărul mediu de pasageri pentru intervalul 2012-2013 este de 34.762;

  • - numărul mediu de pasageri pentru anul 2014 a fost de 138.886.

  • - numărul mediu de pasageri pentru anul 2015 a fost de 116.947.

  • - numărul mediu de pasageri pentru anul 2016 a fost de 222.320.

- numărul mediu de pasageri pentru anul 2017 a fost de 447.571.

- numărul mediu de pasageri pentru anul 2018 a fost de 493.056. rutele de zbor (curse regulate):

  • - Craiova - Milano și retur;

  • - Craiova - Roma și retur;

  • - Craiova - Bologna și retur;

  • - Craiova - Barcelona și retur;

  • - Craiova - Valencia și retur;

  • - Craiova - Madrid și retur;

  • - Craiova - Londra și retur;

  • - Craiova - Koln și retur ;

  • - Craiova - Paris și retur;

  • - Craiova - Tel Aviv și retur.

rutele de zbor pentru anul 2018 (curse regulate):

  • - Craiova - Bergamo;

  • - Craiova - Roma;

  • - Craiova - Bologna;

  • - Craiova - Luton;

  • - Craiova - Barcelona;

  • - Craiova - Beauvais;

  • - Craiova- Koln;

  • - Craiova - Treviso;

  • - Craiova- Madrid;

  • - Craiova- TelAviv;

  • - Craiova - Valencia;

  • - Craiova - Charleroi.

Chartere, zboruri private, militare, ambulanță, etc. cu destinații variate.

Aerodrom Craiova “George Bibescu”, Balta Verde - șoseaua Craiova-Calafat, km. 4,5;

  • - punct de referința - 44O17’12’’N; 23°47'26''E;

  • - direcție și distanța față de oraș - 4,5 km. S de centrul orașului Craiova;

  • - cota - 72 m;

  • - variație magnetică/rașă anuală de variașie - 4 E (2007) / 2,4' E;

  • - administrator - Aeroclubul Teritorial Craiova, sos. Craiova-Calafat, km.4,5;

5.1.6. Rețele de conducte magistrale

Conducta magistrală 0 20 " gaze naturale, constând în trei fire paralele, cu intrare la Filiași până la Craiova.

Zona de nord-est a municipiului Craiova este subtraversată de rețeaua de conducte de transport gaze naturale aferentă depozitului subteran pentru înmagazinarea gazelor naturale aparținând S.N.G.N. ROMGAZ S.A.

Conducte termoficare Craiova - 4x122,5 km (adiacente);

Conducta de apă Izvarna - Craiova (Șimnic) în lungime de 117 km, compusă din tuburi de beton armat precomprimat (PREMO) cu diametrul de 1000 mm; Conducta de apă Ișalnița - Craiova în lungime de 2x10 km (magistrale); Rețea de conducte adiacente - 550 km.

Rețea de canalizare - 602 km.

Conducte locale

- conducta 0 4" gazolină Craiova - Iancu Jianu, 7 km în municipiul Craiova.

Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică

La nivelul municipiului Craiova activitatea economico - socială se axează pe următoarele domenii (sursa: Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a județului Dolj pentru perioada 2014-2020.):

Industria de automotive (autovehicule și componente auto) - concernul american Ford a atras instalarea în zonă a unui număr important de furnizori de componente pentru producătorul auto (scaune, elemente de caroserie, componente din plastic, sisteme de exterior, sisteme de evacuare, șuruburi, furtunuri).

Industria energetică - s-a dezvoltat în jurul Termocentralei Ișalnița, a treia ca mărime din România și a Termocentralei Craiova II, ambele putând asigura 7-10% din necesarul de consum de energie electrică al României, precum și pe cel de energie termică al municipiului Craiova, funcționând pe bază de lignit, care este transportat de la minele din Bazinul Oltenia.

Alimentarea cu energia electrică pentru întreaga zonă de sud-vest a țării este asigurată de compania CEZ, care are sediul în municipiul Craiova.

Industria textilă și a confecțiilor - majoritatea companiilor locale lucrează în sistem lohn, exclusiv pentru export, dar domeniul a atras și investitori străini, un exemplu fiind fabrica de tricotaje de la Calafat.

Industria alimentară - principalele produse ale acestei ramuri sunt cele de morărit și panificație, de dulciuri și de înghețată.

Industria altor mijloace de transport (feroviare) - municipiul Craiova are o tradiție de peste 50 de ani în producția de locomotive electrice și Diesel, peste 8.000 de astfel de vehicule fiind realizate la Uzina ”Electroputere” în acest răstimp. Deși compania a renunțat de curând la producția de locomotive, această tradiție este continuată, inclusiv prin dezvoltarea de noi modele, de companii private de la nivel local, care realizează și lucrări de modernizare și de reparații pentru vehicule feroviare.

De asemenea, Fabrica de Avioane din municipiul Craiova, cu o tradiție de peste 40 de ani în industria aeronautică, care în prezent mai realizează doar reparații pentru avioane militare.

Industria de echipamente electrice - este, de asemenea, o ramură tradițională a industriei doljene, fiind realizate mai ales motoare, generatoare și transformatoare electrice și mașini electrice rotative.

Alte ramuri cu potențial ridicat de dezvoltare la nivel local, dar care încă reunesc un număr relativ restrâns de companii, sunt cea de prelucrare a maselor plastice (cu precădere tâmplărie PVC), cea de construcții metalice (hale metalice, diverse articole din metale), cea de mașini și echipamente (mașini și utilaje pentru

Nesecret industria metalurgică), precum și cea de materiale de construcții (prefabricate din beton).

În mediul urban existau 78,6% dintre agenții economici, localizați în principal în municipiul Craiova (91,3%), iar în mediul rural ponderea acestora era de 21,4%.

Majoritatea agenților economici ființează în mediul urban, regiile autonome chiar în exclusivitate.

Situația agenților economici activi, pe forme juridice și medii, se prezintă astfel:

Forma juridică

Craiova

TOTAL

19823

S.A.

255

S.R.L.

19186

S.N.C.

348

S.C.S.

2

R.A.

7

O.C.

25

S.A. - societăți pe acțiuni;

S.R.L. - societate cu răspundere limitată;

S.N.C. - societate în nume colectiv;

S.C.S. - societate în comandită simplă;

R.A.- regii autonome.

6.1. Zone industrializate/ramuri

În cadrul municipiului Craiova se disting două mari platforme industriale: platforma de vest (Complexul Energetic Oltenia - Sucursala Electrocentrale Craiova, OLTENIA BUSINESS CENTER, S.C. HEINEKEN ROMÂNIA SA - Punct de lucru Craiova, ELPRECO Craiova, etc.) și platforma de est (FORD S.A., S.C.MAT S.A, S.C. ELECTROPUTERE S.A., POPECI UTILAJ GREU, S.C. Avioane S.A., S.C.RELOC S.A , S.C. ARABESQUE S.A. etc.).

Întreprinderile active, după clasa de mărime sunt apreciate prin prisma numărului de salariați și marea majoritate a unităților se înscriu în categoria micro și mici (92,6% în anul 2013 la fel ca în anul 2009), întreprinderile medii și mari având o pondere redusă, respectiv 7,4% din totalul unităților active în anul 2013, la fel ca în anul 2009.

În cadrul industriei prelucrătoare, ponderea o deține fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, industria alimentară, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, a harnașamentelor și încălțămintei, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

  • 6.2. Depozite/rezervoare, capacități de stocare

  • 1. S.C. OMV PETROM S.A. - Zona de Producție II Oltenia

  • a. Depozit Țiței Vârteju (com. Tălpaș, la limita cu jud. Gorj și Vâlcea):

  • - 1 rezervor x 500 m3, pentru țițeiul curat destinat livrării;

  • - 2 rezervoare x 1.000 m3, utilizate ca separatoare, pentru separarea țițeiului de extracție de apa sărată;

  • - 5 rezervoare, din care 2 x 3.500 m3 (prevăzute pentru casare), 1 x 1.000 m3 și 2 x 500 m3 (defecte), pentru colectarea apei sărate;

  • - 1 rezervor decantor x 48 m3, pentru stocarea metanolului;

  • - 1 rezervor decantor x 90 m3;

  • - 1 colector șlam petrolier x 40 m3;

  • b. Depozit Țiței Ghercești (com. Tălpaș, în partea de nord-vest a mun. Craiova):

  • - 1 rezervor x 1.000 m3, pt. țițeiul curat destinat livrării;

  • - 1 rezervoare x 2.000 m3, utilizat ca separator, pentru separarea țițeiului de extracție de apa sărată;

  • - 3 rezervoare, din care 1 x 1.000 m3 (prevăzut pentru casare) și 1 x 500 m3, pentru colectarea apei sărate;

  • - 1 rezervor decantor x 250 m3;

  • c. Parcurile 1 - 5 Brădești:

  • - capacități de stocare temporară și tratare primară (separare bifazică: țiței/apă sărată, respectiv separare trifazică: solid/lichid/gaz) a țițeiului extras din zăcământ, înainte de transferul către depozitele Ghercești sau Vârteju.

Stocarea țițeiului extras și prelucrat se face în condiții normale de temperatură și presiune, în rezervoare cu capac fix, cantitatea totală deținută fiind livrată periodic transportatorului (S.C. CONPET S.A. Ploiești), conform unui grafic anterior stabilit.

  • 2. S.C. CONPET S.A. - Stația Automatizată de Pompare a Țițeiului Ghercești Profilul de activitate: transport prin conducte al țițeiului.

Rezervoare pentru stocarea carburanților:

  • - țiței: 1 rezervor x 5.146 m3.

  • 3. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Mediaș - Atelierul de Înmagazinare Craiova

Profilul de activitate: depozitarea în subteran a gazelor naturale.

Câmpul gazeifer în care gazul natural se stochează în subteran este situat în imediata apropiere a municipiului Craiova, pe direcția N-NE, fiind amplasat pe teritoriul administrativ al comunelor Ghercești, Coșoveni, Șimnicu de Sus, Pielești și Mischii. Depozitul subteran de înmagazinare a gazelor naturale se întinde pe o suprafață de 66,64 km2, fiind situat la o adâncime de cca. 300 m. Presiunea maximă de injecție este de 24 bar, injecția și extracția gazelor naturale în/din zăcământ făcându-se prin intermediul a 83 de sonde, grupate în 5 grupuri de sonde, care deservesc o stație centrală de uscare și livrare. Capacitatea totală de stocare a zăcământului subteran este de 105.000 tone.

4. S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. - Depozit RPD Craiova (com. Almăj)

Profilul de activitate: comercializarea produselor petroliere.

Rezervoare pentru stocarea carburanților:

  • - benzină: 4.000 m3 (2 rezervoare x 2.000 m3);

  • - motorină: 8.150 m3 (1 rezervor x 5.000 m3, 1 rezervor x 3.150 m3).

  • 5. S.C. OMV PETROM S.A. - Depozit Omv Petrom Ișalnița

Profilul de activitate: comercializarea produselor petroliere.

Rezervoare p entru stocarea carburanților:

  • - benzină: 4.000 m3 (2 rezervoare x 2.000 m3);

  • - motorină: 7.000 m3 (2 rezervoare x 2.000 m3, 1 rezervor x 3.000 m3).

  • 6. S.C. OSCAR DOWNSTREAM S.R.L. - Punct de lucru Craiova

Profilul de activitate: comercializarea produselor petroliere.

Rezervoare p entru stocarea carburanților:

  • - motorină: 3.000 m3 (2 rezervoare x 1.000 m3, 2 rezervoare x 500 m3).

  • 7. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. - Sucursala Electrocentrale Craiova II

Profilul de activitate: producerea și furnizarea energiei electrice și termice.

Substanțele periculoase prezente pe amplasament:

  • - păcură: 8.500 tone (1 rezervor x 5.000 tone + 1 rezervor x 3.500 tone);

  • - hidrogen: 60 m3 (3 rezervoare x 20 m3);

  • - acid clorhidric: 240 m3 (4 rezervoare x 60 m3);

  • - acid sulfuric: 10 m3 (1 rezervor x 10 m3);

  • - hidroxid de sodiu: 160 m3 (4 rezervoare x 40 m3).

  • - hidrazină: 0,4 tone ( 2 butoaie x 0,2 tone)

  • 8. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. - Sucursala Electrocentrale

Ișalnița

Profilul de activitate: producerea și furnizarea energiei electrice.

Substanțele periculoase prezente pe amplasament:

  • - hidrogen: 60 m3 (3 rezervoare x 20 m3);

  • - acid clorhidric: 240 m3 (4 rezervoare x 60 m3);

  • - acid sulfuric: 10 m3 (1 rezervor x 10 m3);

  • - hidroxid de sodiu: 160 m3 (4 rezervoare x 40 m3);

  • 9. S.C. PETROM S.A. - Combinatul Doljchim Craiova

Profilul de activitate: producerea și comercializarea îngrășămintelor chimice și a produselor organice de bază.

Pe amplasament mai există 1 rezervor p entru stocarea metanolului, cu capacitatea totală de 5.000 m3. În rezervor mai există o cantitate minimă de metanol amestecat cu apă, utilizată în prezent ca biomasă la tratarea apelor uzate provenite de

Nesecret pe platforma industrială Ișalnița. La momentul la care stația de epurare va fi dezafectată, rezervorul de metanol va fi de asemenea casat.

10. S.C. FORD ROMANIA S.A.

Profilul de activitate: producția de autovehicule.

Rezervoare prezente pe amplasament pentru stocarea carburanților auto:

  • - GPL: 1 rezervor x 5.000 l (5 m3);

  • - propan: 10 rezervoare x 5.000 l (50 m3);

  • - benzină: 5 rezervoare x 5.000 l (25 m3) și 1 rezervor x 8.000 l (8 m3);

  • - motorină: 2 rezervoare x 21.000 l (42 m3) și 1 rezervor x 40.000 l (40 m3)

  • - uleiuri de motor și de cutie: 1 rezervor x 40 m3, 1 rezervor x 50 m3 și 3 rezervoare x 5 m3.

- petrol: 1 rezervor x 46,5 m3.

11. S.C. EUROGENETIC S.R.L.

Profilul de activitate: depozitare și distribuire de carburant.

Amplasamentul Calea București, nr. 325C, pe care se află depozit de combustibil pentru aviație, compus din:

  • - 1 rezervor de 50.000 m3;

  • - 1 rezervor de 20.000 m3;

  • - 2 rezervoare de 80.000 m3.

12. REZERVOARE DE ACUMULARE

Rezervoare de acumulare la stațiile de hidrofor de pe raza municipiului:

  • - 45 rezervoare de beton x 200 m3, PIF 1970-1990;

  • - 8 rezervoare metalice x 50 m3, PIF 1970.

13. Electrificare C.F.R. S.A.

Profilul de activitate: distribuție energie electrică.

Substanțele periculoase prezente pe amplasament:

  • - motorină: 1200 l (1 rezervor x 1200 l)- district LC Banu Mărăcine;

  • - motorină: 1200 l (1 rezervor x 1200 l)- district LC Banu Mărăcine;

  • - motorină: 2400 l (1 rezervor x 2400 l)- Substația Tracțiune Electrică Cernele;

  • - motorină: 1200 l (1 rezervor x 1200 l)- Electrificare Filiași;

  • - motorină: 1200 l (1 rezervor x 1200 l)- Centrul Electrificare Craiova;

  • 6.3. Fondul funciar (terenuri agricole, suprafețe împădurite).

Situația fondului funciar este prezentată în Anexa nr. 8.

Situația fondului forestier este prezentată în Anexa nr.9.

  • 6.4. Creșterea animalelor

Situația efectivelor de animale, pe specii, este prezentată detaliat în Anexa nr. 10.

  • 6.5. Turism/ capacități de primire turistică

Unități de cazare turistică (hoteluri, pensiuni, hosteluri, moteluri, vile turistice, etc) care funcționează în municipiul Craiova:

Denumire

Adresă

Nr.

Camere

Nr. Paturi

Capacitate nr. persoane

Capacitate servit hrană

HOTEL ANDRES

Municipiu Craiova, Bld. 1 Mai, Nr.

23, Tel. 0251-510 110

18

34

34

126

HOTEL BAVARIA

Municipiu Craiova, Str. Caracal, Nr.

3, Tel. 0251-414 449

32

64

64

200

PENSIUNEA TURISTICĂ BELVEDERE

Municipiu Craiova, Bld. 1 Mai, Nr.

92, Tel. 0745032838

4

8

8

44

PENSIUNEA TURISTICĂ CĂRĂMIDA VERDE

Municipiu Craiova, Str. G-Ral Gheorghe Magheru, Nr. 14B, Tel. 0745525944 0760291012

7

15

15

40

PENSIUNEA TURISTICĂ CARMELITA

Municipiu Craiova, Str. Împăratul Traian, Nr. 41, Tel. 0722-577 445

10

20

20

40

HOTEL CASA CU TEI

Municipiu Craiova, Str. Amaradiei,

Nr. 4, Tel. 0372-981 433

15

30

30

220

HOTEL CASABLANCA

Municipiu Craiova, Str. Severinului,

Nr. 42A, Tel. 0251-588 414

67

132

132

150

PENSIUNEA CASA DAVID

Municipiu Craiova, Str. Stefan Cel

Mare 18A, Tel. 0251- 410 205

8

16

16

20

HOTEL CENTRAL

Municipiu Craiova, Str. Mitropolitul Firmilian 1, Tel. 0251533497

37

74

74

270

HOTEL CRAIOVIȚA

Municipiu Craiova, Str. Prelungirea

Severinului, Nr.11, Tel. 0251-487 217

40

80

80

900

PENSIUNE TURISTICĂ DRAGONUL DE AUR

Municipiu Craiova, Str. Unirii, Nr. 156, Tel. 251-426 942

5

9

9

80

PENSIUNE DUMATEX

Municipiu Craiova, Str.Pașcani,

Nr.1, Tel. 0251 416545

11

22

22

120

HOTEL EMMA EST

Municipiu Craiova, Str. Calea București, Nr. 82A, Tel.0251-406 288

42

59

59

70

HOTEL EMMA WEST

Municipiu Craiova, Calea

Severinului, Nr. 3B, 0251-480 150

65

82

82

200

HOTEL EUPHORIA

Municipiu Craiova, Str. Iancu Jianu,

Nr. 6, Tel.0728196173

30

37

37

150

HOTEL EUROPA

Municipiu Craiova, Str. Unirii,

Nr.10A, Tel. 0251-412321

27

54

54

60

HOTEL EUROPECA

Municipiu Craiova, Str. Pietății, Nr. 9-11-13, Tel. 0751-224 794

60

120

120

620

HOTEL FLORMANG

Municipiu Craiova, Str. Calea Severinului, Nr. 7B, Tel. 0251-480 067

51

102

102

320

PENSIUNE TURISTICĂ FLORMANG

Municipiu Craiova, Str. Dezrobirii,

Nr. 134, 0251-466 021

7

12

12

70

PENSIUNE FLORMANG II

Craiova, Str. General Magheru, Nr.14A

10

30

36

36

PENSIUNE FLORMANG III

Craiova, Str. General Magheru,

Nr.12

8

20

-

-

HOTEL GOLDEN HOUSE

Municipiu Craiova, Str. Brestei, Nr.

18, Tel. 0251-406 270

15

30

30

220

HOTEL GREEN HOUSE

Municipiu Craiova, Str. Frații Buzești, Nr. 4, Tel. 0251-411 352

45

90

90

620

HOSTEL GRIFFON

YOUTH

Municipiu Craiova, Str.

Electroputere, Nr. 21bis, Tel. 0251544457

23

58

58

60

HOTEL GRYM

Municipiu Craiova, Str. Calea Severinului, Nr. 18C, Tel. 0351-431 085

21

35

120

120

MOTEL HANUL DOCTORULUI

Municipiu Craiova, Str. Viitorului,

Nr. 1, Tel. 0351 444 422

25

50

50

300

PENSIUNEA TURISTICĂ LUISA

Municipiu Craiova, Str. Caracal, Nr.

12, Tel. 0251 411 735, 0724 119 388

11

19

19

80

PENSIUNEA TURISTICĂ NIAGARA

Municipiu Craiova, Str. Traian Demetrescu, Nr. 12, 0723-440 126

4

8

8

150

HOTEL PARC

Municipiu Craiova, Str. Bibescu, Nr.

7, Tel. 0251-417 257

43

86

86

120

HOTEL PLAZZA

Municipiu Craiova, Str. Arieș, Nr.

16, 0251-430 410

21

42

42

420

MOTEL STEAUA NORDULUI

Municipiu Craiova, Aleea 4 Șimnic,

Nr. 46, Tel. 0744-624 756

10

20

20

80

HOTEL SYDNEY

Municipiu Craiova, Calea București,

Nr. 118, Tel. 0251-435 162

36

72

72

225

HOSTEL VICTORIA

Municipiu Craiova, Str. Locomotivei,

Nr. 10, Tel. 0251-411 544

15

32

32

30

HOTEL HELIN LĂPUȘ

Craiova, Str. Calea București, Nr.88, Bl. U10, Clădirea C

25

48

60

180

HOTEL HELIN CENTRAL

Str. A. I. Cuza, Nr. 14

15

22

60

60

HOSTEL SPORT

Municipiu Craiova, Str. Bestei, Nr

25, Tel. 0251-412022

15

22

22

30

PENSIUNEA STELUȚA

Municipiu Craiova, Str Calea Lui

Traian, Nr481, Tel. 0250-751.150

7

14

14

20

HOTEL REXTON

MunicipiuCraiova, B-Dul Carol,

Nr.49 Tel. 0351881052

32

64

64

150

HOTEL MELISS

Golden Livstyle Craiova, Carol I,

Nr.104

18

36

160

160

HANUL ANDRIȚEI

CRAIOVA, Str. Viitorului, Nr. 34

21

35

150

150

HOTEL LIDO

Strada C. Brâncuși

38

65

150

250

HOTEL PLUS

Craiova, Str.Caracal, Nr.254A

30

40

25

25

HOTEL RESTAURANT ROYAL

Craiova, Str. România Muncitoare , Nr. 88

24

32

200

200

HOTEL RELAX

Craiova, Str. Calea Severinului Nr.48 Si 48C

19

30

40

40

HOTEL RAMADA

Craiova, Str. Calea București, Nr.1

162

-

305

268

PENSIUNEA TURISTICĂ SCORPIONUL NEGRU

Comuna Almăj, Sat Sitoaia, Nr. 252, Tel. 0730 393 106

10

20

20

80

HOSTEL CASA ITALIA

Municipiu Calafat, Str. Horia Cloșca Și Crișan, Nr. 41, Tel. 0769-279 245

12

24

24

40

HOTEL PANORAMIC

Municipiu Calafat, Str. 22 Decembrie, Nr. 22, Tel. 0251-524 078

46

92

92

150

PENSIUNEA TURISTICĂ „CARUL DIN STELE”

Comuna Coțofenii Din Față, Sat.

Beharca, Nr. 114, Tel. 0251-446 551

15

30

30

400

HOTEL TURIST

Comuna Coțofenii Din Față, Sat. Beharca, DE 75, ), STR. BRESTEI,

Nr. 145 P, Tel. 0733 671 218

19

38

38

60

PLAZZA LAKE

Comuna Rojiște

28

28

50

50

HOSTEL ROCOOP

Oraș Filiași, Str. Racoțeanu, Nr.

18

44

44

44

188, Tel. 0251-441 201

PENSIUNE TURISTICĂ GHERCEȘTI

Comuna Ghercești, Str. Eroilor, Nr.

120, Tel. 0744-632.133

9

21

21

60

HOTEL HELIN AEROPORT

Comuna Ghercești, Str. Aviatorilor,

Nr. 10, 0727-606 060

58

116

116

630

CABANA TURISTICĂ

PORTĂREȘTI

Comuna Giurgița, Tel.0251-358074

7

14

14

40

PENSIUNEA TURISTICĂ AKARSU-SELKA

Comuna Ișalnița, Str. Nicolae Bălcescu, Nr. 59, Tel. 0748082.987

10

21

21

80

PENSIUNEA TURISTICĂ LOTUS

Comuna Malu Mare, Sat. Preajba,

Tel. 0722-557 762

12

24

24

40

HOTEL PLUS

Comuna Malu Mare, Str. Caracal,

Nr. 254 A, Tel. 0251.470.446

37

58

58

36

PENSIUNEA TURISTICĂ EXOTIC

Comuna Pielești, DE 70, Tel. 0721

239 366, Calea București, Nr.131

6

13

13

70

MOTEL IL CAPO TOUR

Comuna Pilești, Calea București,

Nr. 125, Tel. 0251-412 141

20

40

40

60

PENSIUNEA TURISTICĂ FÂNTÂNELE

Comuna Radovan, Tel. 0766 512

524 / 0765 527 376

12

24

24

40

PENSIUNEA LA IZVOARE

Comuna Coțofenii Din Față, Sat. Beharca, DE 75, Tel. 0251-446 644

15

30

30

300

PENSIUNEA EYYUP HAN

Comuna Ișalnița, Km. 8, De10, Tel. 0251-448.100

11

19

19

20

MOTEL HANUL VECHI

Pielești, Calea București, Nr 121,

Tel. 0745-764.134

8

16

16

90

PENSIUNEA TRANDAFIRUL GALBEN

Pielești, Calea București, Zona Pirsan, Nr. 2, Tel. 0744 762 236

8

16

16

120

MOTEL HANUL VECHI

Pielești, Str. Calea București,

Nr.121

8

15

100

100

  • 6.6. Apariția de noi activități economice în cadrul zonei

Ca noi activități apărute în ultima vreme, se înscriu activitățile în domeniul agricol și apicol cu finanțări din partea Uniunii Europene.

În industria cărnii și preparatelor de carne a apărut ca produse noi, tradiționale și atestate: Caltaboși Tudor, Drob Tudor, Tobă Tudor, Bucăți la garniță, Cârnați oltenești Tudor, Cârn ați trandafir Tudor, fabricați de firma craioveană S.C. Olas Prod. SRL.

2.7.7. Resurse naturale

Resursele din subsolul municipiului Craiova coincid cu cele din județul Dolj și includ zăcăminte de țiței aferente platformelor de extracție, precum și fostul zăcământ de gaze naturale amplasat în partea de NE a municipiului Craiova, utilizat actualmente ca depozit subteran pentru înmagazinarea gazelor naturale.

Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale

7.1. Instituții
  • a) Administrație publică;

  • b) Învățământ:

  • ■  grădinițe: 46;

  • ■  creșe: 8

școli primare, gimnaziale și speciale: 25; licee: 30;

instituții de învățământ superior: 3;

  • c) Asistență socială;

  • d) Agricultură;

  • e) Ordine publică;

  • f) Silvicultură;

  • g) Statistică ;

  • h) Instituții de cultură:

Biblioteci 87

Biblioteci centrale, universitare,

școlare

Biblioteci județene

Instituții de spectacole

  • >   Teatre de păpuși și marionete

  • >   Teatre muzicale de estradă sau de

operetă

  • >   Filarmonici și orchestre simfonice

  • >   Orchestre populare

- organizații neguvernamentale: 13;

Instituțiile de cultură și patrimoniul cultural al municipiului Craiova sunt prezentate în Anexa nr.11.

  • i) Instituții de ocrotirea sănătății:

  • ■  Spitale: 6;

  • ■  Policlinici: 36;

  • ■  Dispensare medicale: 7;

  • ■  Cabinete medicale: 240;

  • ■  Cabinete medicale de familie: 420;

  • ■  Farmacii: 132;

  • ■  Cabinete stomatologice: 135;

  • ■  Laboratoare medicale: 31;

  • ■  Depozite farmaceutice: 14;

  • ■  Centre de transfuzie sanguină: 1.

  • 7.2. Rețele de utilități

  • a) În Craiova rețeaua de alimentare cu apă este finalizată în proporție de 90%.

  • b) Sistemul centralizat de canalizare este finalizat în proporție de 75%.

  • c) Rețeaua de alimentarea cu gaze naturale în Craiova este finalizată în proporție de 90%.

  • d) Rețele electrice

Rețeaua de distribuție de 110 kV care intră în vestul județului la Filiași și se ramifică în est spre Slatina, CFR Jianca, în sud-vest la Calafat, la sud Nedeia și Bechet, iar în sud-est Dăbuleni. Lungimea totală a rețelei este de aproximativ 825 km.

  • e) Rețele de telefonie

În municipiul Craiova, este prezentă rețeaua de telefonie fixă a S.C. Telekom Romania Comunications S.A cât și rețeaua de telefonie fixă operată de S.C. RCS RDS S.A..

Situația rețelelor de utilitate publică este prezentată în Anexa nr. 12.

7.3. Locuri de adunare și cazare a sinistraților

Punctele de adunare sunt stabilite în școli și licee în curtea școlii sau pe terenurile de sport, iar pentru instituțiile publice și operatorii economici vor avea ca puncte de adunare și îmbarcare sediile proprii.

Punctele de adunare pentru populația neâncadrată vor fi dispuse pe cartiere la secțiile de poliție, de unde se face și repartiția pe mijloace auto și calea ferată:

  • - 15 puncte de adunare și îmbarcare în cartierele municipiului;

  • - 44 puncte de adunare și îmbarcare la instituțiile publice și operatorii economici;

  • - 3 puncte de îmbarcare pe calea ferata;

  • - 56 puncte de îmbarcare pe mijloace auto.

SITUAȚIA CENTRALIZATOARE

PRIVIND POPULAȚIA CARE SE EVACUEAZĂ ȘI LOCURILE DE ADUNARE -ÎMBARCARE

CRAIOVA

Cartiere

Puncte de adunare /

Puncte de îmbarcare

Mijloace de transport

AUTO

CF vagoane călători

Secția 1

Poliție

Severinului

Casa Științei

42

20

Libertății

Fac. Agronomie

Brestei

Fac. Ed. Fiz. Sport

Secția 2

Poliție

N. Romanescu

Parc N. Romanescu

30

14

1 Mai

Stad. I. Oblemenco

Secția 3

Poliție

V. Roșie

Stad. Electroputere

44

23

Sărari

Club. Electroputere

Siloz

Independența

Lăpuș

Fac. Automatică

Secția 4 Poliție

Rovine

S.C. Bacriz

69

31

Brazdă N.

Piața Baba Novac

G. Enescu

Stația carburant Agip

Centru

Piața M. Viteazu

B. Vâlcii

Autogara Nord

Secția 5

Poliție

Cv. Nouă

Stația CF Triaj

19

12

TABEL CU SPAȚII POSIBIL A FI UTILIZATE PENTRU CAZAREA EVACUAȚILOR SITUAȚII DE URGENȚĂ ÎN CRAIOVA

Nr. crt.

Denumirea unității deținătoare

Adresa

Nr. încăperi

Nr. paturi

1

Liceul Traian Vuia

Craiova, str. Rovinari, nr.2

18

108

2

Colegiul Elena Cuza

Craiova, str. Mihai Viteazu, nr.12

15

120

3

Colegiul Carol I

Craiova, str. I. Maiorescu, nr.2-8

24

192

4

Colegiul Gheorghe Chițu

Craiova, str. Brestei, nr.12

36

144

5

Grupul Școlar Anghel Saligny

Craiova, str. Brestei, nr.97

65

240

6

Grupul Școlar I.C.M. nr.2

Craiova, str. Crișului, nr.97

24

77

7

Liceul Regina Maria

Craiova, str. Amaradia, nr.4

28

112

8

Liceul Henri Coandă

Craiova, str. Henri Coandă, nr.48

18

108

9

Gr. Șc. C.D. Nenițescu

Craiova, str.Pașcani, nr.28

38

152

10

Gr.Șc. Ilie Murgulescu

Craiova, str. Brestei, nr.154

30

180

11

Grupul Școlar I.C.M. nr.1

Craiova, str. Tehnicii, nr.15

39

312

12

Gr. Șc. Energetic

Craiova, str. Amaradiei, nr.59

64

192

13

Gr.Șc. Cârcea

Loc.Cârcea

16

96

14

Colegiul Ștefan Velovan

Craiova, str. Amaradiei, nr.72

27

150

15

Gr.Șc. Matei Basarab

Craiova, str. V. Alecsandri, nr.97

30

150

16

Gr. Șc. Constantin Brâncuși

Craiova, str. C. Brâncuși, nr.15

40

320

17

Colegiul Frații Buzești

Craiova, str. Stirbei Voda

20

80

18

Gradinita cu program prelungit "Sf. Lucia" Craiova

Craiova, Cart. Rovine

7

175

19

Gradinita cu program prelungit "Dumbrava Minunata" Craiova

Craiova, str. Putnei, nr.50

7

221

20

Gradinita cu program prelungit "Voiniceii" Craiova

Craiova, Cart. Brazda lui Novac

5

80

21

Gradinita cu program prelungit "Casuta cu Povești" Craiova

Craiova, Cart. Brazda lui Novac

12

220

22

Gradinita cu program prelungit "Curcubeul Copilăriei" Craiova

Craiova, Cart. Brazda lui Novac

9

75

23

Gradinita cu program prelungit Nr.

29 Craiova

Craiova, str.Păltiniș

6

100

24

Căminul 1 Univ. din Craiova

Craiova, str. Câmpia Izlaz, nr.15

120

480

25

Căminul 2

Craiova, str. Transilvaniei

120

480

26

Căminul 3

Craiova, str. Transilvaniei

84

336

27

Căminul 6

Craiova, str. Cl. București, nr.165

84

336

28

Căminul 7

Craiova, str. Cl. București, nr.165

87

348

29

Căminul 8

Craiova, str. Cl. București, nr.165

120

480

30

Căminul 9

Craiova, str. Cl. București, nr.165

120

480

31

Univ. Medicină și Farmacie

Craiova, Bl. 1 Mai, nr.68

264

848

32

Hotel Jiu

Craiova, str. Cl. București, nr.1

198

355

33

Hotel Gree House

Craiova, str.Frații Buzești, nr.25A

24

24

34

Hotel Bavaria

Craiova, str. Caracal, nr.3

27

37

35

Hotel Parc

Craiova, str. M.Viteazu

45

90

TOTAL

3209

7898

Secțiunea a 8-a. Specific regional/local

8.1. Vecinătăți

Craiova reprezintă reședința județului Dolj și se învecinează cu localitățile:

  • - Nord - Almăj, Goiești

  • - Nord Vest - Ișalnița

  • - Nord Est - Goiești

  • - Est - Ghercești, Pieliști, Robănești

  • - Sud Est - Coșoveni, Malu Mare

  • - Vest - Bucovăț, Breasta, Predești

  • - Sud - Malu Mare, Podari

8.2. Influențe și riscuri transfrontaliere

Centrala nucleară de la Kozlodui situată la 3 km sud-vest de congruența râului Jiu cu fluviul Dunărea, care prin specificul activității poate avea efecte transfrontaliere prin producerea de accident nuclear sau urgență radiologică.

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale

  • a) fenomene meteorologice periculoase:

a1) Inundații

Inundațiile pot fi previzionate cu ajutorul Centrului Meteo Regional Craiova, care lansează prognoza apariției unor formațiuni noroase care pot produce declanșarea de fenomene meteo periculoase cu privire la creșterea nivelurilor pe fluviul Dunărea și pe râurile interioare din teritoriu, iar Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj transmite avertizări comitetelor locale, obiectivelor sociale și economice.

Ca măsură de prevenire și apărare împotriva inundațiilor, pe cursurile de apă din județ s-au executat o serie de lucrări hidrotehnice de apărare: îndiguiri, regularizări și lacuri de acumulare cu rol de atenuare a viiturilor, astfel orașul Craiova fiind ferit de inundații majore, ele fiind prezente în zonele unde nu s-au realizat lucrări de canalizare.

a2) Furtuni și viscole (riscuri asociate: viscol, furtuni -vântputernic și/sau precipitații masive, căderi de grindină).

Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie și descărcări electrice (fulgere Și trăsnete), însoțite aproape întotdeauna Și de vânturi puternice, de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scala Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s).

Viscolul este un vânt suficient de puternic și turbulent, care depășește tăria 4 pe scara Beaufort, însoțit ori nu de ninsoare sau care transportă zăpada la suprafața solului. Când fenomenul este intens și vizibilitatea verticală este redusă, nu se poate ști dacă este transportată numai zăpada de la sol sau și ninsoarea.

Când se poate determina cu precizie dacă este vorba de zăpadă de pe sol și nu ninsoare, aceasta se va numi zăpadă spulberată și nu viscolită.

Ca mod de manifestare viscolele pot fi:

  • a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) - este produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere;

  • b) viscolul de jos (viscolul de sol) - este produs de vânt puternic care spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafața solului;

  • c) viscol general - este determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de jos(antrenarea zăpezii căzută anterior).

Ținând seama de viteza vântului pot fi:

  • a) viscole moderate - când viteza vântului este cuprinsă între 6 și 10 m/s,

  • b) viscole tari - când viteza vântului este cuprinsă între 11 și 16 m/s,

  • c) viscole violente - când viteza vântului este mai mare de 17 m/s,

  • d) furtuni de zăpadă - viscolul general cu o viteză a vântului mai mare de 17 m/s, când transportul zăpezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusă; în cazul viscolelor lucrările de deszăpezire sunt întrerupte.

În cele mai frecvente situații, viscolele sunt însoțite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea, perturbă traficul rutier, feroviar și aerian, adeseori acestea fiind întrerupte pentru diferite perioade. Vânturile puternice produc dezrădăcinări de arbori și întreruperi ale livrărilor de curent electric Și ale aprovizionării populației.

În anul 2014 au fost diseminate 47 de atenționări meteorologice COD GALBEN și 7 informări meteorologice de vânt puternic, iar pentru viscol au fost emise 3 atenționări meteorologice.

În anul 2015 au fost diseminate 35 de atenționări meteorologice COD GALBEN și 8 informări meteorologice de vânt puternic, iar pentru viscol au fost emisă o atenționare meteorologică COD GALBEN, iar în anul 2016 54 de informări/atenționări meteorologice au avut printre fenomenele vizate intensificări ale vântului/vânt puternic, 20 de informări/atenționări meteorologice au vizat instabilitatea atmosferică și 2 atenționări meteorologice au fost emise pentru viscol.

În anul 2017 au fost diseminate 81 de atenționări meteorologice COD GALBEN și 7 avertizări COD PORTOCALIU de vânt puternic, iar pentru viscol au fost emise 3 atenționări meteorologice.

În anul 2018 au fost diseminate 74 de atenționări meteorologice COD GALBEN și 3 avertizări COD PORTOCALIU de vânt puternic, iar pentru viscol au fost emise 4 atenționări meteorologice COD GALBEN și 2 avertizări COD PORTOCALIU.

În funcție de posibilele consecințe ale vântului puternic, se emit atenționări sau avertizări meteorologice după cum urmează:

  • 1. Atenționare cod galben se emite când:

  • a) sunt posibile întreruperi ale curentului electric și ale legăturilor de comunicații pe durate scurte;

  • b) acoperișurile și coșurile clădirilor pot fi avariate;

  • c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;

  • d) circulația rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare și în zonele forestiere;

  • e) funcționarea infrastructurii zonelor de schi și transport pe cablu poate fi perturbată.

  • 2. Avertizare cod portocaliu se emite când:

  • a) sunt posibile întreruperi ale curentului electric și ale legăturilor de comunicații pe durate relativ importante;

  • b) acoperișurile și coșurile clădirilor vor fi avariate;

  • c) circulația rutieră va fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare și în zonele forestiere;

  • d) se vor produce căderi de copaci;

  • e) funcționarea infrastructurii zonelor de schi și transport pe cablu poate fi perturbată sau întreruptă.

3. Avertizare cod roșu se emite când:

  • a) se anticipează că activitățile socioeconomice vor fi puternic afectate pe o durată de câteva zile,iar viața locuitorilor din zonele afectate este în pericol;

  • b) întreruperile de electricitate și de comunicații pot fi de lungă durată;

  • c) se pot produce pagube numeroase și importante pentru locuințe, parcuri și zone agricole;

  • d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;

  • e) circulația rutieră poate fi întreruptă pe zone extinse;

  • f) transportul aerian, feroviar și maritim poate fi întrerupt;

  • g) funcționarea infrastructurii zonelor de schi și transport pe cablu poate fi întreruptă.

Precipitații / averse

În funcție de posibilele consecințe ale ploilor importante cantitativ (care pot avea și caracter torențial), se emit atenționări sau avertizări meteorologice după cum urmează:

  • 1. Atenționare cod galben se emite când:

  • a) sunt posibile fenomene hidrologice periculoase pe arii restrânse;

  • b) există risc de deversare din cauza incapacității de preluare, pe timp scurt, a rețelelor de canalizare;

  • c) subsolurile și punctele joase ale locuințelor pot fi inundate rapid;

  • d) pe timp scurt, condițiile de circulație rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare și se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

  • e) pe timp scurt și pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

  • 2. Avertizare cod portocaliu se emite când:

  • a) sunt posibile fenomene hidrologice periculoase pe arii relativ extinse;

  • b) există risc de deversare din cauza incapacității de preluare a rețelelor de canalizare;

  • c) condițiile de circulație rutieră pot deveni dificile și se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

  • d) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

  • e) locuințele șubrede și instalațiile improvizate pot suferi pagube importante.

  • 3. Avertizare cod roșu se emite când:

  • a) se anticipează că activitățile socioeconomice vor fi puternic afectate pe o durată de câteva zile, iar viața locuitorilor din zonele afectate este în pericol;

  • b) sunt posibile fenomene hidrologice extreme pe arii extinse;

  • c) circulația rutieră și feroviară poate deveni foarte dificilă sau poate fi întreruptă;

  • d) risc ridicat de deversare din cauza incapacității de preluare a rețelei de canalizare;

e )se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.

Pe parcursul anului 2015 au fost diseminate 15 atenționări meteorologice COD GALBEN și 13 informări meteorologice ce au vizat precipitații atmosferice sub formă de ploaie, iar în anul 2016 81 informări/atenționări meteorologice au vizat precipitații însemnate cantitativ.

Pe parcursul anului 2017 au fost diseminate 96 atenționări meteorologice COD GALBEN și 8 avertizări meteorologice COD PORTOCALIU ce au vizat precipitații atmosferice sub formă de ploaie.

Pe parcursul anului 2018 au fost diseminate 158 atenționări meteorologice COD GALBEN și 4 avertizări meteorologice COD PORTOCALIU ce au vizat precipitații atmosferice sub formă de ploaie.

Căderi de grindină

Grindina este o formă de precipitații, particulele de apă din atmosferă căzând pe suprafața solului în formă de gheață. Se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute (sub 0 °C).

Grindina se produce mai ales în sezonul cald, fiind asociată cu averse, vânt Și descărcări electrice. Descărcările electrice și grindina sunt fenomene meteorologice periculoase care se asociază, de cele mai multe ori, ploilor cu caracter torențial și intensificărilor de vânt și pot contribui la agravarea posibilelor consecințe ale acestora.

În anul 2015 au fost diseminate 21 atenționări meteorologice COD GALBEN și o informare meteorologică ce au vizat ca fenomene meteorologice periculoase grindina.

Pagubele produse de grindină în anul 2015 la nivelul județului Dolj: suprafață totală de 1997 ha, după cum urmează: Galicea Mare, Calopăr, Țuglui și Afumați -302,98 culturi agricole, grâu - 985 ha (grad de afectare 25%-100%), rapiță - 182 ha (grad de afectare 80%-100%), floarea-soarelui 376 ha (grad de afectare 20%-100%), porumb 112 ha (grad de afectare 50%-80%), orz 39 ha (grad de afectare 60%-80%).

În anul 2016 61 de informări/atenționări meteorologice au avut printre fenomenele meteorologice vizate grindina, iar comisiile mixte județene au constatat pagube produse de grindină în localitățile Amărăștii de Jos, Amărăștii de Sus, Dioști, Întorsura, Calopăr și Segarcea, în anul 2017 au fost emise 65 atenționări COD GALBEN și 5 avertizări COD PORTOCALIU care au vizat grindină iar în anul 2018 au fost emise 111 atenționări COD GALBEN care au vizat grindină.

Căderi masive de zăpadă (riscuri asociate: ninsori abundente, blocare căi rutiere și feroviare)

Ninsori abundente

Zăpada este o formă solidă de precipitație, care se formează de obicei când vaporii de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă la temperaturi mai scăzute de 0 °C.

Înzăpezirile - depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau viscole antrenând cantități mari de zăpadă, unde poziția drumului față de vânt și profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue.

După timpul și modul de manifestare, acestea pot avea:

  • - efecte imediate (blocarea căilor de transport, întreruperea alimentării cu energie electrică sau alte resurse);

  • - efecte secundare care se manifestă la intervale mai mari sau mai mici în funcție de evoluția condițiilor meteorologice (topirea acumulărilor de zăpadă, dezghețarea podurilor de gheață formate pe cursurile de apă).

Pe parcursul anului 2014 au fost diseminate 4 atenționări meteorologice și 1 informare meteorologică ce au vizat căderi masive de zăpadă.

În anul 2015 nu au fost sectoare de drum afectate de căderile masive de zăpadă sau a viscolului.

Pe parcursul anului 2017 au fost diseminate 9 atenționări meteorologice COD GALBEN și 2 avertizări COD PORTOCALIU ce au vizat căderi masive de zăpadă.

În anul 2018 au fost diseminate 11 atenționări meteorologice COD GALBEN și 2 avertizări COD PORTOCALIU ce au vizat căderi masive de zăpadă.

În funcție de posibilele consecințe ale ninsorilor abundente și/sau viscolului, se emit atenționări ori avertizări meteorologice după cum urmează:

1. Atenționare cod galben se emite când:
  • a) pe timp scurt, condițiile de circulație rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare și se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

  • b) pe timp scurt și pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

  • c) ninsorile abundente și/sau viscolite pot provoca unele pagube în gospodării.

2. Avertizare cod portocaliu se emite când:
  • a) condițiile de circulație rutieră pot deveni foarte dificile și se pot produce perturbări ale transportului feroviar, ducând la izolarea unor comunități;

  • b) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

  • c) ninsorile abundente și/sau viscolul pot/poate provoca pagube în gospodării;

  • d) se pot produce pagube importante în sectorul forestier;

  • e) unele distrugeri pot afecta rețelele de electricitate și de telecomunicații.

3. Avertizare cod roșu se emite când:
  • a) circulația riscă să devină impracticabilă, pe durată lungă, în întreaga rețea (rutieră, feroviară, maritimă și aeriană, afectând grav activitățile umane și viața economică);

  • b) numeroase localități pot fi izolate, punând în pericol viața locuitorilor;

  • c) se pot produce pagube materiale foarte importante;

  • d) se pot produce pagube majore în sectorul forestier;

  • e) rețelele de electricitate și de telecomunicații pot suferi distrugeri importante timp de mai multe zile.

a3) Seceta

Seceta este un fenomen climatic deosebit de complex, fiind reprezentat de o perioadă de timp caracterizată în principal de un deficit mare de precipitații sau chiar lipsa lor. Acest lucru duce la o scădere temporară drastică a resurselor de apă din râuri și lacuri, precum și a rezervelor de apă din sol.

  • •  seceta meteorologică este o perioadă de timp anormal de uscată, suficient de îndelungată să cauzeze un dezechilibru hidrologic în zona afectată;

  • •  seceta agricolă este o perioadă de timp lipsită de precipitațiile necesare vegetației și culturilor agricole, afectându-le dezvoltarea normală;

  • •  seceta hidrologică reprezintă o perioadă în care cantitățile de apă din râuri, lacuri, apă subterană, acvifere și sol se găsesc sub valorile medii;

  • •  seceta socio-economică este definită ca o asociere între cerințele comunității și disponibilitățile de apă pe de-o parte și elementele secetei hidrologice, meteorologice și agricole pe de altă parte. Cu alte cuvinte seceta socio-economică intervine în momentul în care cerințele de apă pentru economie și alte activități umane depășesc disponibilitățile de apă din acea perioadă.

Impactul fenomenelor de secetă asupra mediului înconjurător poate fi direct sau indirect, implicațiile lor regăsindu-se atât asupra ecosistemelor cât și asupra societății:

Efecte asupra societății

sociale

economice

  • •  modificări comportamentale ale populației (anxietate, depresii, violență);

  • •  creșterea riscului la boli și epidemii;

  • •  pierderi de vieți omenești (disconfort climatic, sinucideri);

  • •  lipsa unei alimentații adecvate, creșterea prețurilor la alimente;

  • •  creșterea numărului de conflicte (între utilizatori de apă, politice, de management);

  • •  reevaluarea valorilor sociale (priorități, nevoi, drepturi);

  • •  deranjarea sistemelor culturale și religioase;

  • •  reducerea timpului acordat activităților de divertisment și recreaționale;

  • •  creșterea nemulțumirii cetățenilor față de sistemul de guvernare;

  • •  creșterea nemulțumirii cetățenilor față de inechitatea socială în fața dezastrelor;

  • •  pierderea unor locații culturale și estetice;

  • •  accelerarea stratificării extreme a societății;

  • •  reducerea calității vieții și a nivelului de trai;

  • •  fenomene de migrație a populației.

  • •  pagube asupra calității și cantității recoltelor agricole;

  • •  reducerea potențialului agricol al terenurilor agricole;

  • •  pagube în sectorul zootehnic;

  • •  pagube în sectorul hidroenergetic;

  • •  pagube la fermele piscicole;

  • •  reducerea cantității de masă lemnoasă exploatabilă;

  • •  pagube în navigația fluvială;

  • •  falimente în toate sectoarele economice (efecte maxime în cel primar, mai mici în cel terțiar);

  • •  pagube în turism;

  • •  creșterea cerinței de energie;

  • •  creșterea costurilor de alimentare cu apă a populației;

  • •  declin economic regional;

  • •  creșterea șomajului;

  • •  creșterea nemulțumirii cetățenilor față de inechitatea acoperirii daunelor produse de secete;

  • •  declinul pieței imobiliare și a terenurilor agricole.

Efecte asupra ecosistemelor
  • pagube asupra biodiversității;

  • reducerea și degradarea habitatului natural pentru ihtiofaună;

  • •  lipsa hranei și apei de băut pentru animalele sălbatice;

  • •  apariția epidemiilor la plante și animale;

  • •  apariția fenomenelor de migrație și concentrare forțată a unor specii;

  • •  creșterea riscului de extincție a unor specii pe cale de dispariție;

  • •  creșterea numărului de incendii;

  • pierderea de zone umede;

  • •  modificarea salinității solurilor;

  • •  creșterea riscului de epuizare a acviferelor;

  • •  creșterea riscului de erodare a solului;

  • •  modificarea calității apelor (O2 dizolvat, pH, turbiditate, creșterea concentrației unor poluanți);

  • •  modificarea calității aerului (praf, noxe);

  • •  modificarea peisajelor (lipsa vegetației).

În ultima perioadă în Craiova nu au fost înregistrate fenomene de secetă de intensitate mare, care să producă pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale, aceste evenimente s-au manifestat pe arii restrânse la intervale mari de timp. Aceasta nu înseamnă că fenomenele mai sus menționate nu se pot produce.

  • b) incendii de pădure

Zonele împădurite din vecinătatea Craiovei reprezintă zone cu risc ridicat de producere a incendiilor, din următoarele motive:

  • -  densitate ridicată de material combustibil solid (arbori, arbuști, litieră);

  • -  posibilitatea ridicată de izbucnire a incendiilor datorită activității umane înregistrată în aceste zone ( activitate de exploatare a lemnului, turismul)

  • -  acces dificil al forțelor și mijloacelor destinate intervenției datorită terenului accidentat;

  • -  lipsa surselor de apă din zonă;

  • -  posibilități reduse de observare și anunțare la timp a incendiilor;

Zonele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma și pe timpul campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu, din următoarele motive:

  • -  cantitate mare de combustibil solid cu grad ridicat de uscăciune;

  • -  probabilitate relativ mare de producere a incendiilor datorită activității umane din zonă: activitate de recoltare, activitate transport pe căi de comunicații din zonă - șosele, căi ferate;

  • -  lipsa unor surse de apă care să poată fi utilizate în caz de incendiu;

  • -  combustibilitatea materialelor și suprafețele mari ce pot fi afectate.

Perioadele producerii incendiilor de pădure sunt februarie - martie și iulie-august, perioade influențate în principal de secetele prelungite care pot să apară.

Statistica incendiilor și suprafețele afectate este prezentată în Anexa nr.13 .

  • c) fenomene distructive de origine geologică:

c1) Cutremure

România, ca seismicitate, reprezintă un caz particular. Seismicitatea în scoarță este împărțită variat de-a lungul majorității teritoriului, cu magnitudini de

Nesecret

Pagina 41 din 172

Nesecret obicei mici (M<5,5), pe când epicentrele de seismicitate adâncă sunt concentrate într-o arie restrânsă, denumită regiunea Vrancea. Adâncimile acestor evenimente se înscriu intr-un interval cuprins între 70-200 km. Magnitudinile lor pot ajunge până la M=8, așa cum se presupune că a fost cutremurul din 1802. Riscul pentru București este aproape în întregime determinat de cutremurele de pământ de adâncime intermediară din regiunea Vrancea. In ultimii 60 de ani, România a suferit cutremure de pământ puternice, cu epicentrul în Vrancea:

  • - 10 noiembrie 1940 (M=7,7; adâncime 160 km);

  • - 4 martie 1977 (M=7,5; adâncime 100 km);

  • - 30 august 1986 (M=7,2; adâncime 140 km);

  • - 30 mai 1990 (M=6,9; adâncime 80 km).

Pagubele produse de cutremurul din 4 martie 1977, în județul Dolj, au fost următoarele:

  • -  40.675 de clădiri de locuit au fost avariate ( 13.290 la orașe și 27.385 la sate);

  • -  537 de clădiri s-au prăbușit;

  • -  3.913 de familii au rămas fără adăpost;

  • -  28 de blocuri cu peste 4 nivele grav avariate;

  • -  151 de blocuri cu peste 4 nivele ușor avariate;

  • -  541 de clădiri în domeniul social-cultural afectate, printre care:

  • ■  171 școli generale;

  • ■  83 grădinițe;

  • ■  29 licee;

  • ■  19 ateliere școală;

  • ■  40 internate;

  • ■  14 case de copii și școli speciale;

  • ■  72 cămine culturale;

  • ■  6 case de cultură;

  • ■  3 teatre;

  • ■  6 cinematografe;

  • ■  39 întreprinderi;

  • ■  72 construcții zootehnice;

  • ■  442 unități comerciale și prestatoare de servicii;

  • ■  3 hoteluri;

  • ■  134 biserici.

  • -  Localitățile Craiova, Sadova, Ostroveni, Bucovăț, Coșoveni și Damian au fost grav afectate;

  • -  S-au înregistrat 812 accidentați și 41 de morți.

Craiova ca și tot județul Dolj se găsește în zona a 3-a seismică a unui cutremur cu epicentrul în Vrancea.

În vederea reducerii riscului seismic, cu ajutorul Consiliul Județean Dolj, sau identificat și inventariat 9 construcții cu destinația de locuință, acestea fiind transmise Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în vederea finanțării cheltuielilor pentru expertize tehnice:

Nr. crt.

Adresă

imobil

Anul construirii

Regim

de înălțime

Nr. ap.

Nr. de tronsoane

Suprafață

construit desfășurată

(mp)

Cotă parte din proprietatea comună %

Estimare cheltuieli expertiză ri (mii lei )

Unicat

Identic

Locuință

Spații cu altă destinație

Total, inclusiv TVA

Sume din care necesare din transfer buget stat

1.

Madona Dudu nr. 41

1915

S+P+1E

4

X

-

308

154

66%

12

12

2.

Unirii nr.

44(78)

1893

S+P+1E

4

X

-

355

-

50%

13

13

3.

C-tin Brâncuși

nr.31

1911

S+P+M

2

X

-

774

-

100%

28,5

28,5

4.

B-dul Carol nr. 189

1860

P

1

X

-

148

-

100%

5,5

5,5

5.

Câmpia Izlaz

Nr. 46

1937

P+1

1

X

-

100

-

22%

3,7

3,7

6.

B-dul Sf

Dumitru nr.10

1933

S+P+E

2

X

-

550

-

100%

20,1

20,1

7.

Renașterii

nr.14

1933

P+1

2

X

-

92

-

100%

3,4

3,4

8.

Str. 22 Dec. 1989 Bl.21

Sc.2

1972

P+4E

20

X

-

1134

-

25%

42,14

42,14

9.

Str. 22 Dec. 1989 Bl.31

Sc. C

1972

P+4

20

X

-

1134

-

25%

42,14

42,14

TOTAL

170,48

170,48

Construcțiile expertizate tehnic și încadrate în clasele 1, 2 și 3 de risc seismic.

Nr. crt.

Localitatea

Adresa

Tipul de imobil

Destinația imobilului

Anul construcției

Clasa de risc (categoria)

Obs.

Expertiză

Expert

I

II

III

IV

1

03

> O ’c3

j-i O

Str. Calea București, nr. 126

P+1E

sediu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziol ogie "Victor Babeș" Craiova -Secția TBC corp 3B

cn cn

Os

III

U2

1

00 o o rd

ing.

Pârvu Marin

2

o3

§

2 u

Str. Calea București, nr. 99

S+P

sediu Spitalul Clinic de Neuropsihiatri e - Pavilion psihiatrie 2

00 o

III

1

Os O o rd

ing.

Gavrilă Gheorg he

3

Craiova

Str. Calea București, nr. 99

P

sediu Spitalul Clinic de Neuropsihiatri e - Centru de Sănătate Mintală

1908

III

Consolidat in 2007 buget local

2007 - Rs III

ing.

Stângă Gheorg he

4

CS

o

2 o

Str. C. D.

Fortunesc u,

nr. 2

S+P+1E

sediu ISU Dolj - pavilion administrativ

"-f

00

I

Evacuat

2008

<73

1

O O

ing. Gavrilă Gheorg he

5

c5 > O

5-h O

str.

Împăratul Traian, nr.

39

S parțial

+P+1E

clădire Grup Școlar Charles Laugier -închiriat către Școala Postliceală Christiana

O o> 00

II

<73

1

o> o> o>

ing. Hotince

anu Mihail

6

CS

o

2 o

str.

Împăratul Traian, nr.

39

P+1E

clădire Grup Școlar Charles Laugier -închiriat către RAADPFL Craiova -spațiu depozitare

o o> 00

II

<73

1

o> o> o>

ing. Hotince

anu Mihail

7

c5

>

O

str. Mihail Kogălnice anu, nr. 10

Sp+P+1 E

sediu Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova

o o o>

III

<73

1

-t

O

ing. Gavrilă Gheorg he

8

c5

>

_O

O

str.

Revoluției , nr. 41

P+1E

Grădinița "Elena Farago" Craiova (fostă nr. 41)

o>

III

Consolidat buget local

<73

1

00 o o

ing. Gavrilă Gheorg he

9

c5

>

_O

O

Str. Petru Rareș, nr.

4

S+P+2E +M

Sediu clădire Medicina Veche

00

o>

III

<73

1 w o K O O

ing.

Pârvu Marin

10

CS > o

2 o

B-dul 1

Mai, nr.

68

Sp+P+1 E

Cantina Facultății de Medicină și Farmacie

00

o>

1

o>

III

<73

1 w

O

ing.

Grebles cu Daniel

11

c5

>

_O

O

Str. Calea Unirii, nr.

16

Sp+P+2

E

Filarmonica

Oltenia

LT) O>

II

Consolidat buget local

<73

1

LT)

O o

Ing.

Dumitr escu Dan ing.

Pârvu Marin

12

Craiova

Str.

Unirii, nr.

50A

P+2E

Casa Rusănescu (sediu Casa Căsătoriilor)

~ 1898

II

2011 - Rs

II

Ing. Dumitr ache Eugen

13

c5

§

2 o

Str. A. I.

Cuza nr. 1

S1+S+P

+M+4E

Sediu 2 Primăria Craiova

O

O>

Z

II

<73

1

-t 1—1

O <N

Ing.

Szekere s Gero

14

c5

>

O

Str. A. I.

Cuza nr. 7

S+P+1E

Sediu 1 Primăria Craiova

o>

1

O

O>

II

<73

1

-t 1—1

O <N

Ing.

Szekere s Gero

15

c5

§

2 o

Str.

Nanterre, bl. C3, sc.

3

S+P+4E

Bloc locuinte

cn

O>

IV

<73

O <N

Ing. Bistrice anu Viorel

16

c5

>

O

B-dul Carol, nr.

150, bl. C1, sc. D

S+P+4E

Bloc locuinte

LT)

O>

i

O>

III

<73

1 w -t HH

O <N

ing.

Gavrilă Gheorg he

17

c5

§

2 o

Str. A. I. Cuza, bl. 150 ap Sc.

1

P+4E

Bloc locuinte

LT)

O>

i O

O>

IV

<73

■ > O HH

O <N

ing.

Gavrilă Gheorg he

18

c5 > O

5-h O

Str. Nanterre, nr. 77, bl. C2, sc. 3

S+P+4E

Bloc locuinte

LT)

O>

i

O>

IV

<73

4>

O <N

ing.

Gavrilă Gheorg he

19

CS > o

2 o

Str.

Lipscani, nr. 4

S+P+1E

Spațiu comercial la

parter locuință la etaj

O o o>

z

III

<73

1 w

O <N

Ing.

Moga Alexan dru

20

c5 > O

5-h O

Str. Principate le Unite, bl. 14, sc.

2

S+P+2E

Locuintă tip apartamente

"-f LT) o>

IV

<73

■ > o £

o <N

Ing. Bistrice anu Viorel

21

c5

>

_O

O

Str. Calea București, nr. 48, bl. A6, sc. 4

P+4E

Bloc locuinte

<N 00 o>

1 o 00 o>

IV

<73

■ >

O <N

ing.

Gavrilă Gheorg he

22

CS > o

2 o

B-dul. N.

Titulescu, nr. 40

(fost 33)

S+P+1E

Spital Clinic Municipal

Filantropia -Cladire ambulatoriu adulti

o <N o>

II

<73

1

LT)

O <N

ing.

Pârvu Marin

23

c5

>

_O

O

Str.

Unirii, nr.

57

S+P+1E

Casa

Universitarilor

cn

O Os

Z

II

<73

1 1 1

00

o <N

Ing.

Niculae Teodor

24

Craiova

Str.

Câmpia Islaz, nr.

89

P

Hală Didactică (Fosta Fabrică de Motoare A.Weichmann )

~ mijl. sec.

XIX

I

2018 - Rs I

Ing. Niculae Teodor

25

03

§

2 u

str. Olteț nr. 25 (fost nr.

23)

Sp+P+1 E+M

casa secol XIX, monument istoric părăsit

6

I

monument istoric părăsit

(Zi

1

00

o rq

ing.

Chirică C.

Anton

26

o3

> O

J-i

O

str.

Romain Rolland nr. 8 (fost nr. 6A)

Sp+P+1 E

locuințe, monument istoric

Ti r-00

I

monument istoric evacuat

(Zi

1

00

o rd

ing. Voicules cu M. Mihai

27

CS

o

2 u

str. Dr. Apelor nr. 66 Modul A1, Corp C13, Corp C14, Corp

C15

P

locuinte

o r-05

I

(Zi

1

05

o rd

ing.

Sofronie A Ramiro

28

o3

>

O

J-i

O

str. Dr. Apelor nr.

66

Module

P

locuinte

o r-05

I

(Zi

1

05

o rd

ing.

Sofronie A Ramiro

Fondul de locuințe:

U.M.

2003

2004

2005

2006

2007

2008

A

B

1

2

3

4

5

6

MEDIUL URBAN

Locuințe

nr

130534

130747

130877

131432

131967

132415

Camere de locuit

nr

339046

339710

340520

342498

344485

346388

Suprafața locuibilă

2

m2

5222691

5244528

5263675

5304086

5343496

5379386

Craiova se află amplasată în zona VIII de intensitatea seismică, exprimată

în grade MSK, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României care este minimum VII (extras din Legea nr. 575/22.10.2001).

c2) Alunecări de teren

Municipiul Craiova prezintă un potențial de producere a alunecărilor de teren foarte scăzut.

Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice

  • a) Riscuri industriale

    Operatori economici care intră sub incidența Hotărârii Guvernului nr.804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase (Directiva Seveso):


    Nr. Crt.

    Operatorul Economic

    Adresă

    Observații

    1

    S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Mediaș - Sucursala de Înmagazinare Subterană a Gazelor Naturale Ploiești - Atelierul de Înmagazinare

    str. Traian Lalescu nr. 29 (sediul)

    clasificat la limita superioară


    Craiova

    2

    S. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. - Sucursala Electrocentrale Craiova II

    str. Bariera Vâlcii nr.195

    clasificat la limita inferioară

Operatorii economici clasificați ca sursă de risc radiologie (deținătoare de surse de radiații):

Nr. Crt.

Operatorul Economic

Adresă

Observații

1.

S.C. HEINEKEN ROMANIA S.A. - Punct de lucru Craiova

Craiova

Calea Severinului nr. 50

2.

S.C. POPECI U.G. S.A.

Craiova

str. Tehnicii nr. 1

3.

S. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. - Sucursala Electrocentrale Craiova II

Craiova

str. Bariera Vâlcii

nr.195

Operatorii economici clasificați ca sursă de risc chimic:

Nr. Crt.

Operatorul Economic

Adresă

Observații

1

S.C. COMPANIA DE APĂ „OLTENIA” S.A.

Craiova + județ

stații potabilizare apă

2

S.C. FRIG CARNEXPOD S.A.

str. Câmpului nr. 2

depozit produse alimentare

3

S.C. HEINEKEN ROMANIA S.A. - Punct de lucru Craiova

Calea Severinului nr. 50

fabrică de bere

Operatorii economici care prezintă risc tehnologic în exploatare:

Nr. Crt.

Operatorul Economic

Adresă

Observații

1.

S.C. CHIMRO PROD S.R.L.

Calea Severinului nr.

172A

fabrică îngrășăminte lichide

2.

S.C. OSCAR DOWNSTREAM S.R.L.

Calea Severinului nr.

56A

depozit carburanți

3.

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaș - Exploatarea Teritorială Craiova

str. Arh. Ion Mincu nr.

35

operator național transport gaze

4.

S.C. DISTRIGAZ SUD REȚELE S.R.L. - Direcția Regională Vest - P.L. Craiova

str. Bibescu nr. 33

operator național distribuție gaze

5.

S.C. FORD ROMANIA S.A.

str. Henry Ford nr. 29

producție autovehicule

6.

S.C. ELECTROPUTERE S.A.

Calea București nr. 80

industrie grea

7.

S.C. RELOC S.A.

bd. Decebal nr. 109

industrie -material rulant

8.

S.C. FORAJ SONDE S.A.

str. Frații Buzești nr. 4A

extracție țiței

9.

S.C. SMART S.A. - Sucursala Craiova

str. dr. Dimitrie Gerota nr. 26

servicii energie electrică

10.

S.C. DOLPLAST SRL

str. Gîrlești nr. 119

producție mase plastice

Operatori economici cu risc în exploatare care au activitatea redusă sau fără activitate:

Nr. Crt.

Operatorul Economic

Adresă

Observații

1

S.C. RTD TRADING S.R.L.

str. Bariera Vâlcii nr. 269

fabrică de ulei

2

S.C. OMV PETROM S.A. - Combinatul Doljchim Craiova

str. Mihai Eminescu, nr.

105

-

b) Riscuri de transport și depozitare produse periculoase

Municipiul Craiova se poate confrunta cu accidente pe căile de comunicații în special pe drumul european (E 79) și calea ferată, care face legătura între sudul și nordul țării.

b1. Transport rutier

Operatori economici și instituții care utilizează frecvent rețeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase:

NOTIFICĂRI TRANSPORTURI PERICULOASE PE ANUL 2016

Nr. crt.

Transportator

Deșeul periculos care se transportă

Itinerariul de deplasare

Obs.

1.

SC Glenora

Impex SRL

Bacau

baterii cu plumb

Craiova - Chitila

9 transporturi rutiere

nămoluri uleioase

Craiova- Slatina-Pitesti-

Târgoviste-Ploiesti-Brasov-Onesti-Bacau-Buhusi

1 transport

baterii cu Nl-Cd

Craiova - Chitila

1 transport

nămoluri metalice cu conținut de ulei, ambalaje care contin substanțe periculoase

Ghercesti- Slatina-

Pitesti-Târgoviste-Ploiesti-Brasov-Onesti-Bacau-Buhusi

1 transport

lemn cu continut de substanțe lemnoase

Isalnita- Slatina-Pitesti-

Târgoviste-Ploiesti-Chitila

2 transporturi rutiere

ambalaje cu reziduuri sau contaminate su substanțe periculoase

Pielesti- Slatina-Pitesti-

Târgoviste-Ploiesti-Brasov-Onesti-Bacau-Buhusi

10 transporturi rutiere

2.

SC Prest

Remat SRL

Craiova

ambalaje care conțin reziduri

Ișalnița

1 transport

3.

SC Setcar SA

Brăila

absorbanți, materiale filtrante, îmbrăcăminte de protecție contaminată

Craiova - Bucuresti-Braila

27 transporturi rutiere

nămoluri apoase, namoluri de la epurarea efluentilor, cu continut de vopsele apoase, alti solventi oragnici

35 transporturi rutiere

ambalaje care conțin reziduuri;

nămoluri de la tratarea fizico-chimică;

15 transporturi rutiere

nămoluri care conțin fosfați

2 transporturi rutiere

nămo luri metalice cu conținut de ulei, ambalaje care contin substanțe periculoas

2 transporturi rutiere

deseuri de vopsele, namoluri apoase, materiale filtrante

2 transporturi rutiere

materiale de constructie

2 transporturi rutiere

grasimi uzate, namoluri metalice cu continut de ulei

1 transport rutier

uleiuri minerale

3 transporturi rutiere

nămoluri de la epurarea efluenților în incintă

2 transporturi rutiere

uleiuri sintetice de motor și de ungere

2 transporturi rutiere

4.

S.C. Eco Total S.R.L.

Craiova

ambalaje cu reziduuri sau contaminate su substanțe periculoase

Craiova

67 transporturi rutiere

absorbanți, materiale filtrante, materiale de lustruire

34 transporturi rutiere

rumeguș, talaș, așchii, resturi de scândură și furnir cu conținut de

6 transporturi rutiere

substanțe periculoase

uleiuri sintetice de motor, de transmisie și de ungere

111 transporturi rutiere

emulsii și soluții de ungere uzate fără habgeni

22 transporturi rutiere

materiale de construcție cu continut de azbest

9 transporturi rutiere

alți combustibili (inclusiv amestecuri)

4 transporturi rutiere

uleiuri minerale

11 transporturi rutiere

nămoluri de la tratarea fizico-chimică; ambalaje care conțin reziduuri; nămoluri de la tratarea fizico-chimică

24 transporturi rutiere

filtre ulei

14 transporturi rutiere

ape uleioase

4 transporturi rutiere

baterii cu plumb

3 transporturi rutiere

emulsii neclorurate

3 transporturi rutiere

5.

SC Stericycle

SRL Craiova

deșeuri medicale

Leamna - Bucovăț, Craiova, Dabuleni-Craiova, Craiova-Pitesti-Ploiesti-București -Jilava

602 transporturi rutiere

deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare

472 transporturi rutiere

deșeruri organice

194 transporturi rutiere

6.

SC Remat Scholtz

Filiala Oltenia

baterii cu plumb

Poiana Mare - Copșa Mică,

Poiana Mare-Radovan

Craiova

1 transport rutier

7.

S.C. Adidrad Com S.R.L. Craiova

baterii cu plumb

Băilești - Craiova

8 transporturi rutiere

8.

SC Pro Air

Clean SRL

Timisoara

uleiuri minerale neclorurate

Craiova - Timisoara

7 transporturi rutiere

ambalaje metalice și plastice; deșeuri solide de rășină; absorbanți, materiale filtrante; uleiuri minerale clorurate; uleiuri minerale neclorurate

4 transporturi rutiere

materiale izolante

1 transport rutier

9.

El Bat JSC, Transpress DOO

baterii cu plumb

Poiana Mare-Calafat -Simian, Coțofenii din Față -

Craiova-Pitești-Jilava, Brădești - Jilava, Cosoveni -Craiova- Filiasi - Vanju Mare - Șimian

20 transporturi rutiere

10.

SC Rian

Consult S.R.L.

Zarnesti

deșeuri de adezivi, ambalaje care contin reziduri

Craiova - Pitesti-

Câmpulung-Rasnov

3 transporturi rutiere

ambalaje

Craiova - Șercaia

1 transport rutier

deșeuri medicale

Craiova

3 transporturi rutiere

11.

SC Divers Eco

Tech SRL

Craiova

deșeuri medicale

Melinesti - Malu Mare -Leamna- Craiova-Pitesti-Ploiesti-București - Brazi

553 transporturi rutiere

12.

SC Jifa S.R.L.

Avrig

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie și de ungere

Craiova- Sibiu, Craiova -Rm.Vâlcea - Cluj Napoca

14 transporturi rutiere

13.

S.C. Remat S.A.

Brasov

baterii cu plumb

Craiova

5 transporturi rutiere

14.

SC Monbat Recycling SRL Pantelimon

baterii cu plumb

Craiova - Pitesti -Pantelimon

4 transporturi rutiere

15.

SC Dany

Transport Com

SRL

baterii cu plumb

Craiova - Pantelimon

3 transporturi rutiere

16.

SC Borsenia srl

Colceag

uleiuri minerale neclorinate izolante și de transmitere a căldurii

Craiova - Pitesti -Bucuresti-Inotești (PH)

6 transporturi rutiere

deșeuri lichide

2 transporturi rutiere

17.

SC Barter Construct SRL

echipamente casate cu conținut de CFC, HCFC

Cârcea - Craiova - Pitești -Ploiești - Buzău -com.Țintești (BZ)

2 transporturi rutiere

18.

SC Vesna GC SRL

deșeuri acumulatori auto

Craiova - Rm. Vâlcea -Cluj Napoca

4 transporturi rutiere

19.

SC Aprex Auto

SRL

pământ și pietre cu conținut de hidrocarburi

Brădești - Țicleni

58 transporturi rutiere

20.

S.C. Roues S.R.L.

Orlat(SB)

filtre de ulei, emulsii și soluții de ungere uzate

Craiova-Rm Vilcea-Sibiu

5 transporturi rutiere

21.

SC Citadin Prest SA

amestecuri sau fracții separate de beton

Brădești - Țiclen

221 transporturi rutiere

22.

SC Oil Depol

Service SRL

șlam din rezervoare

Craiova- Pitesti-

Targovste-Aricesti

138 transporturi rutiere

23.

SC Stilo Evora SRL Marghita(BH)

pamint si pietre cu continut de substante periculoase

Sfarcea - Filiasi -Tantareni - Ticleni

1 transport rutier

24.

S.C. Calipso Gef SRL

baterii cu plumb

Craiova - Pitesti -Pantelimon

3 transporturi rutiere

25.

SC First Recicler SRL SRL Craiova

slam din rezervoare

Craiova

6 transporturi rutiere

26.

SC Clemy Com

SRL

ambalaje conatminate

Ișalnița - Lumina,

Ișalnița - Popesti Leordeni

1 transport rutier

absorbanți, materiale filtrante

1 transport rutier

lemn cu continut de substante lemnoase

Isalnita -Craiova-Slatina-Pitesti-Bucuresti

1 transport rutier

acid sulfuric si acid sulfuros

salnita -Craiova- Slatina-Pitesti-Bucuresti-Constanta

3 transporturi rutiere

27.

SC CLEMEN

COM SR

lemn cu continut de substante lemnoase

Isalnita -Craiova-Slatina-Pitesti-Bucuresti

4 transporturi rutiere

baterii Ni-Cd

1 transport rutier

28.

SCPresto Serv General SRL SC Green Fire Team SRL

bute lii de gaz, sub stante chimice de laborator

Isalnita -Craiova-Slatina-Pitesti-Bucuresti

5 transporturi rutiere

29.

SC Amplo Ecologia SR

uleiuri minerale de motor, de ungere de transmisie

Craiova -Pitesti-

Targoviste-Ploiesti

11 transporturi rutiere

30.

SC Mihoc Oil SRL Pipirig(NT)

uleiuri uzate izolante si de transmisie a caldurii

Craiova-Slatina-Pitesti-Targoviste-Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Roman-Tg.Neamt-Pipirig

5 transporturi rutiere

31.

SC Larisuca SRL

Tg.Jiu

uleiuri de transmisie a caldurii

Craiova-Filiasi-Rovinari-

Tg.Jiu

1 transport rutier

baterii,acumulatori

1 transport rutier

32.

S.C. Rommar

Prodimpex S.R.L.

uleiuri minerale de motor, de ungere de transmisie

Craiova-Slatina-

Brebeni(OT)

1 transport rutier

33.

SC Faurecia

Seating Talmaciu

SRL

lichide apoase de spalare

Baza:Craiova -Slatina-Pitesti-Bradu Rezerva:Craiova -Caracal-Rosiorii de Vede-Bradu

8 transporturi rutiere

34.

SC Rematholding Co SRL Bucuresti

echipamente electrice si electronice casate

Craiova - Pitesti -Pantelimon

1 transport rutier

35.

SC Alternative Fuels România SRL Mija

sticla materiale plastice sau din lemn

Craiova- Slatina-Pitesti-

Gaiesti-Târgoviste-Mija

2 transporturi rutiere

36.

SC Cata Prod

Team SRL

Capatanesti(BZ)

echipamente electrice si electronice casate

Craiova-Slatina-Pitesti-Targoviste-Ploiesti-Buzau-Tintesti

3 transporturi rutiere

37.

SC BINAR

SPEED EXCLUSIVE

CONSTANTA

materiale de constructie

Craiova- Pitesti-

Targovste-Prahova

2 transporturi rutiere

38.

SC

EKOLOGIK

CONSULTING SANITATION

SRL

reziduri din blazul coloanelor de reactie

Craiova-Slatina-Pitesti-

Gaiesti-Targoviste

2 transporturi rutiere

39.

S.C. Sfera S.R.L.

baterii cu plumb

Poiana Mare-Craiova-Dragasani-Rm. Valcea-Sibiu-Copsa Mica

1 transport rutier

40.

SC IREM SIRACUSA

pamint si pietre

Sfarcea - Filiasi -Tantareni- Ticleni

313 transporturi rutiere

41.

SC Rafinaria Steaua Romana

SA Craiova

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie și de ungere, filtre de ulei

Craiova-Slatina-Pitesti-Gaiesti-Baicoi - Campina

1 transport rutier

42.

SC

Bitulpetrolium

Serv SRL Craiova

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie și de ungere, filtre de ulei

Craiova-Slatina-Pitesti-Targoviste-Ploiesti-Brazii de Sus

7 transporturi rutiere

43.

Concept Solutions

System SRL

tuburi fluorescente

Craiova-București

5 transporturi rutiere

44.

SC OMV PETROM SA

pămînt și pietre cu conținut de substanțe periculoase

Brădești - Țicleni

236 transporturi rutiere

45.

SC Allied Green CO SRL

uleiuri minerale

Cârcea - Filipeștii de Pădure

3 transporturi rutiere

46.

SC Edigo Trans SRL

Craiova

ape uleioase de la separatoarele de ulei/apa

Craiova-Slatina-Pitesti-

Bucuresti-Popesti Leordeni

1 transport rutier

47.

SC Cirstea IE Trans SRL Buzau

echipamente electrice si electronice casate

Craiova-Slatina-Pitesti-Targoviste-Ploiesti-Buzau-Tintesti

1 transport rutier

48.

SC Rodi Dor Speed SRL Buzau

echipamente electrice si electronice casate

Craiova-Slatina-Pitesti-Targoviste-Ploiesti-Buzau-Tintesti

2 transporturi rutiere

Pe timpul transporturilor deșeurilor periculoase nu s-au înregistrat evenimente sau incidente.

b2. Transport feroviar.

Riscuri potențiale ce pot să apară pe timpul transportului feroviar:

  • -  deraieri de trenuri;

  • -  incendii produse în trenuri.

Media anuală a numărului de calatori înregistrați de Regionala de Transport Feroviar de Călători Craiova, în ultimii ani, se prezintă astfel:

  • - în anul 2007 - 8.169.677 călători;

  • - în anul 2008 - 7.023.931 călători;

  • - în anul 2009 - 6.084.418 călători;

  • - în anul 2010 - 425.012 călători;

  • - în anul 2011 - 1.335.639 călători;

  • - în anul 2012 - 1.108.468 călători;

- în anul 2013 - 1.111.700 călători;

  • - în anul 2014 - 1.142.122 călători;

  • - în anul 2015 - 1.009.832 călători;

  • - în anul 2016 - 911.404 călători.

Statistica evenimentelor de cale ferată la transportul de călători în județul Dolj:

  • - în anul 2006 nu au avut loc evenimente;

  • - în anul 2007 s-au produs 2 evenimente;

  • - în anul 2008 s-a produs 1 eveniment;

  • - în anul 2009 s-a produs 1 eveniment pe raza localității Cârcea, în data de 21.09.2009;

  • - în anul 2010 s-a produs 1 eveniment, iar în anul 2011 nu s-au înregistrat evenimente;

  • - în anul 2011 la S.T.F.C. Craiova nu au fost înregistrate evenimente pe raza județului Dolj;

  • - în anul 2012, au fost înregistrate 7 cazuri (4 evenimente și 3 incidente);

  • - în anul 2013 au fost înregistrate 8 cazuri (5 evenimente și 3 incidente), cu o frecvență de aproximativ unul la o lună și jumătate;

  • - în anul 2014 nu au fost înregistrate evenimente sau incidente;

  • - în anul 2015 au fost înregistrate 15 evenimente, cu o frecvență de 1,25 evenimente/lună;

  • - în anul 2016 au fost înregistrate 4 evenimente.

Pe teritoriul municipiului Craiova, în anul 2016, nu au fost înregistrate evenimente.

Intervenția în caz de accident sau eveniment feroviar, în prima fază, se face de către personalul de tren aflat la fața locului prin anunțarea structurilor ierarhic superioare despre incidentul produs, anunțarea incidentului la numărul de urgență 112, asigurarea materialului rulant contra fugirii, acordarea primului ajutor persoanelor accidentate, îndrumarea si ajutarea călătorilor afl ați în tren către căile de evacuare în scopul limitării producerii accidentelor.

Concomitent cu evacuarea călătorilor se procedează la stingerea sau localizarea incendiilor apărute după caz si luarea masurilor de limitare a propagării acestora până la sosirea serviciilor specializate.

Lista cu substanțe periculoase transportate în acivitatea S.N.T.F.M. “C.F.R. Marfă” S.A.-Sucursala Marfă Banat Oltenia, desfășurată pe raza municipiului Craiova în anul 2018:

Nr. crt.

Denumire substanta

Proprietati

Cod

UN

Risc pt. sanatate

Risc pt mediu

Mijloace de protectie

Interventie

Prim ajutor

Stingere

neutralizare

1.

combustibil lichid usor

Lichid vascos, Densitate 0,965g/cm, reactioneaza cu materialele oxidante, nu trebuie sa fie pus in contact cu apa, Limita inferioara de explozie: 0,6%

1202

Ingestie: produce int inhalare: este un iritant respirator oxicatie,

Este poluant

Se va folosi masca de gaze cu cartus filtrant pentru vapori organici.

Se paraseste zona si se schimba haine le care au venit in contact cu p rodusul.

  • - se va izola si se va ventila zona

  • - personalul care asigura curatirea zonei va purta echipamentul de protectie

coresp unzato r, pentru protejarea impotriva inhalarii si a contactului cu pielea si cu ochii.

Nu se va administra nimic pe cale orala unei persoane fara cunostinta sau cu convulsii.

  • - nu se va provoca voma pentru ca exista pericolul asp irarii.

  • - salvatorul nu va acorda primul ajutor fara sa-si proteje ze resp iratia

Instalatii de spuma chimica (casute de spuma), spuma aeromecanica pentru produse hidrocarbonate, stingatoare cu zapada carbonica, instalatii de stingere cu bioxid de carbon, ceata de apa sau spray - racirea urilajelor vecine se face cu apa pulverizata.

Se vor acoperi cu nisip sau alte materiale necombustibile, absorbante.

2.

Carburant Diesel

Stabila chimic, lichid vâscos, Densitate : 0,820 -0,845 g/ cmc

1202

Inhalare: este un iritant respirator ingestie: produce intoxicație

Este poluant

Cand concentratia oxigenului este minim 17%, se va folosi masca de gaze cu cartus filtrant pentru vapori organici

Se paraseste zona si se schimba haine le care au venit in contact cu produsul

Accidentatul trebuie scos de sub actiunea produsului si imbrac amintea contaminata va fi indepartata rapid

. Se va realiza dispozitiv circular de stingere; se va folosi spuma aeromecanica pentru produse hidrocarbonate

Materiale le absorbante, imbibate cu motorina se vor colecta si transporta la halda de reziduuri.

3.

Benzina

Lichid mobil, stabila la temperatura camerei

1203

Ingestie: produce intoxicatie inhalare : este narcotic

Este poluant

Costum complet de protectie pentru temperaturi ridicate

(antic aloric) si re zistent la foc (aluminizat, prevazut cu gluga si ecran aurit, re zistent la flacara si temperatura.

Se paraseste zona si se schimba haine le care au venit in contact cu produsul

Nu se va administra nimic pe cale orala unei persoane fara cunostinta sau cu convulsii ; nu se va provoca voma pentru ca exista pericolul asp irarii

Instalatii semifixe de stingere cu spuma aeromecanica pentru produse hidrocarbonate, stingatoare cu pulbere si bioxid de carbon, stingatoare cu zapada carbonica, stingatoare cu spuma aeromecanica

Materialele absorbante, imbibate cu benzina se vor colecta si transporta la halda de rezidii.

4.

Gaze de petrol lichefiat

Gaz la presiunea atmosferică, lichid la presiune ridicată, insolubil

1975

La contactul cu pielea și ochii, „aragazul” lichid

redusă

Când concentrația oxigenului este minim 17%, se va

Se va izola și se va ventila zona

Se evacue ază victima și se practică respirația

Instalații de spumă chimică

4.

(GPL)

în apă

poate provoca arsuri sau degerături

folosi masca de gaze cu cartuș filtrant pentru vapori organici

artificială și/sau oxigenoterapie, după care se va solicita asistență medicală

(căsuțe de spumă), spuma aeromecanică pentru produse hidrocarbonate , stingătoare cu zapadă carbonică, instalații de stingere cu bioxid de carbon, ceață de apă sau spray.

5.

Păcura

Lichid viscos, insolubil in apa, este stabila la temperatura camerei

1268

Contac tul prelungit sau repetat cu pielea poate provoca iritatie

Poluant

Se va folosi masca de gaze cu cartus filtrant pentru vapori organici

Se izo leaza zona afectata

Persoana va fi transportata imediat la o unitate care poate acorda asistenta medicala de spec ialitate.

Instalatii de spuma chimica (casute de spuma), spuma aeromecanica pentru produse hidrocarbonat, zapada carbonica, instalatii de stingere cu bioxid de carbon, ceata de apa sau spray ; racirea utilaje lo r vecine se face cu apa pulverizata.

Materiale le absorbante, imb ibate cu pacura se vor colecta si transporta la halda de reziduuri

6.

Acid

clorhidric

Lichid incolor, Stabil in conditii normale de presiune si temperatura

1789

Coroziunea membranelor mucoase, diaree, sete intensa, dificultati de

Solutiile de acid c lorhidric pot fi toxice are o buna capacitate de infiltrare

Pompierii vor fi dotati cu costume complete de protectie impotriva focului si antiacide

In caz de incendiu, containerele vor fi racite prin pulverizare de apa pina la

Se va acorda asistenta medicala imediata

Acidul clorhidric solutie nu este inflamab il

Scurgerile mici vor fi acoperite cu pamint, nisip sau al\i absorban\i, co lectind toate aceste reziduuri in containere adecvate

7.

Hidroxid de sodiu

Lichid incolor, nevolatil, corosiv

1824

Expunerea la concentratii ridicate de noxe provoaca iritarea plaminilor, aparitia tusei

Toxicitate

Pompierii vor fi dotati cu costume complete de protectie si aparate respiratorii izolante autonome

În caz de scapari accidentale se va evacua personalul care nu participa la operatiile de interventie

Se va acorda asistenta medicala imediata

Pentru incendii se folosesc pulberi chimice uscate, bioxid de carbon

Deșeurile cu hidroxid de sodiu se vor neutraliza cu un acid diluat, la pH neutru.

8.

Amoniac anhidru

Gaz incolor, puternic mirositor, cu efect iritant, ușor lichefiabil la presiune

1005

Se remarcă prin efect puternic iritant

Toxic pentru organisme le acvatice

Se vor purta aparate resp iratorii izolante autonome.

Se va evacua zona

Se vor aplica comprese cu apă rece pe zonele

Bioxid de carbon, pudre chimice usc ate

Se folosește apă sau ceață pentru reducerea norului

afectate pentru îndepărtarea durerii

de gaz.

9.

Azotat de

amoniu

(îngrășămin

te cu nitrat)

granule sau perle albe sau slab colorate, poate întreține arderea și

oxid area

2067

Contactul pre lungit poate produce iritații

Împrăștierea de cantități mari poate avea un impactnegativ asupra mediului precum eutrofierea în suprafeșțe închise de apă sau poate produce contaminarea cu nitrați

Folosiți mască de protecție, dacă concentrația pulberii este înaltă

Orice scăpare de îngrășământ trebuie curățată imed iat, măturată și pusă într-un container deschis, curat, etichetat pentru debarasare în s iguranță

Spălați zona afectată cu apă Se va acorda as istenta medicala imed iata

Folosiți apă din abundență. Se inundă depozitul cu apă

Orice scăpare de îngrășământ trebuie curățată imediat, măturată și pusă într-un container deschis, curat, etichetat pentru debarasare în s iguranță.

10.

Uree

Granule albe sau slab

colorate inodor nu este inflamabil nu are proprietăti oxidante

1511

Acest produs are toxicitate redusă

Nu există

detalii expe rimentale privind evoluNia și efectele testelor asupra mediului acvatic

Mască contra prafului cu eficientă specifică de retinere a pulberilor Mănuși de protectie impermeabile, re zistentă de permeabilitate 6 Oche lari de protectie etanși Costum de protectie impermeabil la pulberi (salopetă doc, pantaloni cu pieptar, haină) Bocanci rezistenti împotriva agresiunii chimice, mecanice cu proprietăti antistatice

Se folosesc metodele disponibile cele mai efic iente spre a stinge incendiul Folositi apă din abundentă, spumă chimică, spumă mecanică

Suprafata afectată se spală cu apă și săpun clătiti /irigati ochii cu apă din abundentă timp de min.10 minute scoatetyi persoana contaminată din spatiul cu praf

Folositi apă din abundentă, spumă chimic ă, spumă mecanică

In cazul în care există deșeuri, în functie de gradul de contaminare, dispuneti a folosi produsul sau orientati-l spre o firmă specializată și autorizată pentru co lectarea deșeurilor chimice Deșeurile de ambalaje contaminate cu uree, care nu mai pot fi folosite, se predau unei firme autorizate pentru co lectarea deșeurilor de ambalaje contaminate cu substanțe chimice

11.

Țiței

Lichid vâscos, insolubil în apă, este stabil la temperatura camerei

1267

Contactul pre lungit sau repetat cu pielea poate provoca iritație

poluant

Se va folosii masca de gaze cu cartuș filtrant pentru vapori organici

Se izolează zona afectată

Persoana va fi transportată imediat la o unitate care poate acorda asistență medicală de specialitate

Insta lații de spumă chimică (căsuțe de spumă), spumă aeromecanică pentru produse hidrocarbonat, zăpadă carbonică, insta lații de stingere cu bioxid de carbon, ceață de apă sau spray; răcirea utilajelor vecine se

Materialele absorbante, îmb ibate cu păcură se vor colecta și transporta la halda de reziduri

face cu apă pulverizată

12.

Gazolină

Lichid incolor, foarte volatil, insolubil în apă, inflamabil, vaporii formează cu aerul amestecuri explozive

1965

Vaporii de gazolină sunt toxici, provoacă tuse chinuitoare, cefalee, tendină de vărsături, concentra țiile mari pot provoca asfixierea

poluant

Costum complet de protectie pentru temperaturi ridicate (anticaloric) si rezistent la foc (aluminizat, prevazut cu gluga si ecran aurit, rezistent la flacara si temperatura.

Se părăsește zona, se va purta obligatoriu echipament de protecț ie, se va folosi aparat de respirație autonom

Nu se va administra nimic pe cale orala unei persoane fara cunostinta sau cu convulsii ; nu se va provoca voma pentru ca exista pericolul aspirarii

Instalatii semifixe de stingere cu spuma chimic ă sau mecanică, stingătoare cu spuma chimică sau mecanică

Materiale le absorbante naturale SPILL -

SORB

13.

Cloroformi nat de ciclobutil (păcură grea)

Lichid vâscos, insolubil în apă, este stabilă la temperatura camerei

2744

Contactul prelungit sau repetat cu pielea poate provoca iritații

poluant

Se va folosii masca de gaze cu cartuș filtrant pentru vapori organici

Se izolează zona afectată

Persoana va fi transportată imediat la o unitate care poate acorda asistență medicală de specialitate

Instalații de spumă chimic ă (căsuțe de spumă), spumă aeromecanică pentru produse hidrocarbonat, zăpadă c arbonic ă, instalații de stingere cu bioxid de carbon, ceață de apă sau spray; răcirea utilaje lor vecine se face cu apă pulverizat

Materiale le absorbante, îmbibate cu păcură se vor colecta și transporta la halda de reziduri

Rutele feroviare de transport materiale periculoase si substanțe petroliere ce au tranzitat Municipiul Craiova și județul Dolj în anul 2017:

Noduri feroviare

Ruta

Nr.km in

Tip linie CF

Stații

Halte de mișcare

Triaje

Denumire substanța

Cantitate

(tone)

Anul cand a tranzitat Craiova/

Dolj

Craiova

O

Q

electrificata

simpla

dubla

STAȚIA GESTIONARA Craiova

Palas-Craiova

425

X

Carburant Diesel

4426

2017

Tg. Mures-Craiova

395

X

Razboieni,Coslariu,Simeria, Tg.Jiu

Racari -Cotofeni

îngrășământ cu nitrat de amoniu

13000

2017

Tg.Mures-Podari

408

X

X

Razboieni.Coslariu.Simeria, Tg.Jiu

îngrășământ cu nitrat de amoniu

30200

2017

Tg.Mures-Bailesti

465

X

X

Razboieni.Coslariu.Simeria, Tg.Jiu

îngrășământ cu nitrat de amoniu

20000

2017

Tg.Mures-Motatei

478

X

X

Razboieni,Coslariu,Simeria, Tg.Jiu

îngrășământ cu nitrat de amoniu

15000

2017

Golenti-Bailesti

35

X

îngrășământ cu nitrat de amoniu

1175

2017

Golenti-Segarcea

67

X

îngrășământ cu nitrat de amoniu

2780

2017

Golenti-Craiova

105

X

îngrășământ cu nitrat de amoniu

4400

2017

STAȚIA GESTIONARA Isalnita

Tg.Mures - Isalnita

36

X

X

Filiasi - Isalnita

Racari -Cotofeni

îngrășământ cu nitrat de amoniu

7200

2017

STAȚIA GESTIONARA Tg. J

u

Biled - Bărbătești

Filiasi

i-316

X

Biled-Ronat-Dr.Tr.Severin-Filiasi-Barbatesti

Titei

160000

2017

STAȚIA GESTIONARA Drobeta Tr. Severn Mărfuri

Brazi - Drobeta T urnu

Severin

252

X

Brazi, București, Roșiori,Caracal, Craiova, Drobeta Turnu Severin

Benzina

35898

2017

Ploiești Est - Drobeta Turnu Severin

264

X

Ploiești Est, Brazi, București, Roșiori,Caracal, Craiova, Drobeta Turnu Severin

Benzina

8712

2017

Drobeta Turnu Severin -Brazi

114

X

Drobeta Turnu Severin, Craiova,Caracal,Roșiori Nord, București, Brazi

Benzina

8983

2017

Ploiești Est - Drobeta Turnu Severin

264

X

Ploiești Est, Brazi, București, Rosiori.Caracal, Craiova, Drobeta Turnu Severin

Motorina

7576

2017

Brazi - Drobeta T urnu Severin

252

X

Brazi, București, Rosiori.Caracal, Craiova, Drobeta Turnu Severin

Motorina

6211

2017

Golenti - Drobeta Turnu Severin

107

X

Golenti, Craiova, Drobeta Turnu Severin

îngrășământ cu nitrat de amoniu

3728

2017

STAȚIA GESTIONARA Piatra Olt

Targu Mures-Dragasani

238

X

X

X

Razboieni,Coslariu,Simeria,

Tg.Jiu

îngrășământ cu nitrat de amoniu

17820

2017

Targu Mures-Slatina

238

X

X

X

Razboieni.Coslariu.Simeria,

Tg.Jiu

îngrășământ cu nitrat de amoniu

14752

2017

STAȚIA GESTIONARA Riureni

Raureni - Isalnita

138

X

X

X

Bals

Acid(2806)

592

2017

Raureni -Cernele

131

X

X

X

Bals

Acid(2806)

539

2017

Curtici - Raureni

125

X

X

X

Bals

Clor(2806)

580

2017

Curtici - Raureni

125

X

X

X

Bals

Etilenoxid(2910)

1006

2017

Curtici -Fiscala

95

X

X

X

Bals

lzobutan(2901)

470

2017

Raureni -Stamora Moravita

125

X

X

X

Caracal

Lesie(2815)

43060

2017

Raureni - Isalnita

138

X

X

X

Bals

Lesie(2815)

621

2017

Raureni-Cernele

131

X

X

X

Bals

Lesie(2815)

485

2017

STAȚIA GESTIONARA Turceni

Borzesti Bacau-Rovinari

553

X

Adjud-Bucuresti

Acid clorhidric

55

2017

Curtici-Turceni

364

X

Arad-Hunedoara

Acid clorhidric

54

2017

Raureni-Rovinari

202

X

Slati na

Acid clorhidric

107

2017

Raureni-T urceni

182

X

Slati na

Acid clorhidric

541

2017

Valea lui Mihai-Turceni

528

X

Petrosani-Filiasi

Acid clorhidric

56

2017

Borzesti Bacau-Rovinari

553

X

Adjud-Bucuresti

Clorura ferica

52

2017

Borzesti Bacau-T urceni

533

X

Adjud-Bucuresti

Clorura ferica

221

2017

Borzesti Bacau-T urceni

533

X

Adjud-Bucuresti

Hidroxid de sodiu

110

2017

Raureni-Rovinari

202

X

Slati na

Hidroxid de sodiu

54

2017

Raureni-T urceni

182

X

Slati na

Hidroxid de sodiu

209

2017

Valea lui Mihai-Turceni

528

X

Petrosani-Filiasi

Hidroxid de sodiu

54

2017

STAȚIA GESTIONARA Golești

Tirgu Mures -

Costesti(Arges)

Piatra Olt-480

X

X

Tirgu Mures-Craiova-Piatra Olt-Costesti

îngrășământ cu nitrat de amoniu

8896

2017

STAȚIA GESTIONARA Caracal

Tirgu Mures - Caracal

Filiasi

-432

X

X

Tirgu Mures-Petrosani-Craiova-Caracal

îngrășământ cu nitrat de amoniu

26850

2017

STAȚIA GESTIONARA Roșiori

Tirgu Mures - Roșiori

Filiasi-

433

X

X

Tirgu Mures-Petrosani-Craiova-Caracal

Ingrasamant cu nitrat de amoniu

20380

2017

Mărfurile (substanțele) periculoase, prezentate în tabelele de mai sus, sunt destinate beneficiarilor, diverse societăți comerciale, societatea S.N.T.F.M. „C.F.R. Marfă” S.A. fiind operator de transport feroviar marfă (O.T.F.). În intervalul 2014 - 2018 pe raza municipiului Craiova nu au fost înregistrate evenimente/incidente în care să fie implicate mărfuri periculoase transportate în regim feroviar.

Media anuală a numărului de calatori înregistrați de Regionala de Transport Feroviar de Călători Craiova, în ultimii ani, se prezintă astfel:

  • ❖  în anul 2008 - 7.023.931 călători;

  • ❖  în anul 2009 - 6.084.418 călători;

  • ❖  în anul 2010 - 425.012 călători;

  • ❖  în anul 2011 - 1.335.639 călători;

  • ❖  în anul 2012 - 1.108.468 călători;

  • ❖  în anul 2013 - 1.111.700 călători;

  • ❖  în anul 2014 - 1.142.122 călători;

  • ❖  în anul 2015 - 1.009.832 călători;

  • ❖  în anul 2016 - 911.404 călători;

  • ❖  în anul 2017- 960.713 călători;

  • ❖  în anul 2018- 940.381 călători;

Intervenția în caz de accident sau eveniment feroviar, în prima fază, se face de către personalul de tren aflat la fața locului prin anunțarea structurilor ierarhic superioare despre incidentul produs, anunțarea incidentului la numărul de urgență 112, asigurarea materialului rulant contra fugirii, acordarea primului ajutor persoanelor accidentate, îndrumarea si ajutarea călătorilor afl ați în tren către căile de evacuare în scopul limitării producerii accidentelor.

Concomitent cu evacuarea călătorilor se procedează la stingerea sau localizarea incendiilor apărute după caz si luarea masurilor de limitare a propagării acestora până la sosirea serviciilor specializate.

b3. Transport fluvial

Pe raza administrativă a municipiului Craiova nu există transport fluvial.

b4. Transportul aerian

Aeroportul Internațional Craiova

Numărul de pasageri pe an

2007

5133

2008

12988

2009

18415

2010

22780

2012

38411

2013

43147

2014

138886

2015

116974

2016

222320

2017

447571

2018

493056

  • - Clasa aeroportului Craiova este 4C;

  • - Capacitate de operare aeronave de tip B+C, cu posibilitate de procesare 2800 pasageri/zi;

  • - Rutele de zbor în anul 2018 (curse regulate):

  • □ Craiova - Bergamo;

  • □ Craiova - Roma;

Craiova - Bologna;

Craiova - Luton;

Craiova - Barcelona;

Craiova - Beauvais; Craiova- Koln;

Craiova - Charleroi; Craiova - Treviso;

Craiova- Madrid;

Craiova- TelAviv; Craiova - Valencia.

  • - Curse neregulate - chartere turistice către Antalya și Creta, precum și zboruri private cu destinații variate.

În anul 2012 s-au produs 2 evenimente aviatice în data de 13.02.2012 și respectiv 23.08.2012.

b5. Transportul prin rețele magistrale

Evenimente deosebite:

> conducta 0 10 3/4" țiței Vârteju - Radinești, localitatea Vârteju, în data de 04.02.2002 cu impact asupra mediului (cursul de apă Plosca);

  • > conducta 0 10 3/4" țiței Ghercești - Icoana, localitatea Gârlești, în data de 20.02.2006. Pentru remediere s-a impus devierea cursului pârâului Teslui.

Evenimente minore

  • > conducta 0 10 3/4" țiței Vârteju - Radinești, localitatea Vârteju în datele de 25.02.2005 și 11.02.2006 ;

  • c). Riscuri nucleare

Municipiul Craiova cât și sudul județului Dolj poate fi afectat de un accident nuclear major la C.N.E. Kozlodui Bulgaria.

CNE KOZLODUI este amplasată pe teritoriul BULGARIEI, pe malul drept al fluviului DUNĂREA la aproximativ 3 km sud-vest de confluența râului JIU cu fluviul DUNĂREA (granița românească) și la aproximativ 13 km vest-sud-vest de localitatea BECHET județul Dolj.

CNE KOZLODUI operează cu un număr de 6 reactoare având o putere totală de 3.538 MW. Toate unitățile operează reactoare de tip PWR (Pressurized Water Reactor) astfel:

  • patru reactoare tip VVER-440 model V230, neanvelopate, cu o putere de 440 MW(e) fiecare: unitățile 1^4;

  • două reactoare tip VVER-1000, anvelopate, cu o putere de 1000 MW(e) fiecare: unitățile 5 și 6;

Odată cu accederea Bulgariei în Uniunea Europeană, unitățile 1-4 au fost oprite din funcționare, în vederea decomisionării (dezafectării), fiind în prezent neutilizate. Drept urmare, în momentul de față C.N.E. Kozlodui produce energie electrică numai prin intermediul celor două reactoare tip VVER-1000, acestea corespunzând normelor de funcționare în siguranță reglementate la nivel internațional. În ceea ce privește dezvoltarea capacităților de producție de pe amplasament, compania bulgară care operează centrala nucleară a lansat mai multe proiecte având ca obiect extinderea duratei de viață a unităților 5 și 6, construirea unei noi unități de producție a energiei - unitatea 7, construirea unui depozit destinat deșeurilor radioactive în apropierea centralei nucleare, etc. Până la acest moment nici unul dintre aceste proiecte nu a fost realizat, acestea aflându-se în diferite stadii de implementare.

În cazul unui accident nuclear, în mediu se pot elibera și dispersa produși de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă.

Produșii radioactivi gazoși și sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafață mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăși nivelurile de intervenție asociate măsurilor de protecție.

Radioactivitatea poate depăși normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiații -y- emise de radionuclizii prezenți în nor sau depuși pe sol cât și din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare și consumul apei și alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronțiului, cesiului precum și ai gazelor nobile.

Produșii radioactivi lichizi și solizi, cu activități specifice mari și arie de răspândire mică, pot ajunge în fluviul DUNĂREA, contaminând folosințele de apă

Nesecret din aval și în mod deosebit pânza de apă a sistemului de irigații SADOVA-CORABIA amplasată la sud de localitatea DĂBULENI.

Vântul predominant în zona BECHET are direcția din vest și sud-vest, cu o frecvență mai mare vara.

Zonele de planificare la urgență (ZPU), însemnând porțiuni din teritoriu, dispuse concentric față de locul producerii accidentului, în care sunt aplicate anumite măsuri de protecție a populației și a mediului în caz de accident nuclear, în funcție de gravitatea și dinamica acestuia, sunt:

evacuare - 3 km: se află în întregime pe teritoriul Bulgariei;

măsuri urgente de protecție - 30 km: se extinde și asupra teritoriului României; localitățile din județul Dolj cuprinse în zona de planificare a măsurilor urgente protecție în caz de accident nuclear la C.N.E. Kozlodui sunt prezentate în Anexa nr. 14 la prezentul plan

zona de planificare pentru implementarea de măsuri pe termen lung: nu a fost comunicată autorității naționale competente din România (Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare - CNCAN) de către operatorul instalației; urmare a analizării riscului privind efectele probabile pe termen lung asupra teritoriului României în cazul producerii unui accident nuclear sever la C.N.E. Kozlodui, coroborat cu recomandările Documentului Tehnic nr. 955 emis de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (TECDOC 955, pag. 77, Tabelul B5) a fost stabilită ca zonă de planificare pentru acțiuni pe termen lung (LPZ) o zonă cu raza de 100 km; această a treia zonă cuprinde întregul teritoriu al județului Dolj, cu excepția porțiunii de nord, situată între județele Gorj și Vâlcea (comuna Tălpaș).

d). Riscuri de poluare a apelor

Utilizatorii de apă potențiali poluatori ai resurselor de apă și folosințele de apă care pot fi afectate de poluările accidentale

Nr. Crt

Unitatea Potențial Poluatoare

Adresa

Cursul de apă Hm Evacuare

Poluanți potențiali

1

SC Omv Petrom SA -Zona de producție II Oltenia

Craiova, str.

Brestei nr.3

Jiu, Amaradia Teslui

Produse petroliere, amestec de țiței,apă sărată, carburanți, lubrefianți și acizi

2

Societatea Complexul

Energetic Oltenia SA Sucursala

Electrocentrale Ișalnita

Ișalnița, str. Mihai

Viteazu, nr. 101

Jiu

Emulsie cu cenușe ape uzate industriale

3

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA Sucursala

Electrocentrale Craiova II

Craiova, str. Bariera

Vâlcii, nr. 195

Valea Mănăstirii, Valea Șarpelui

Emulsie cu cenușă,zgură, leșie de soda, produse petroliere, var hidratat acid clorhidric, clorură de sodiu, ape uzate industriale

4

OMV Petrom SA

Combinatul Doljchim

Craiova

Ișalnița, Str. M. Eminescu, nr.

105

Jiu,

Amaradia

Ape chimic impure (NH4+), hidrocarburi petroliere (substanțe extractibile cu solvenți organici)

5

SC Foraj Sonde SA

Craiova

Sonde în execuție

Craiova, str. Frații Buzești, nr.

4A

-

Aloool metilic, motorină, ulei hidraulic de transmisie, de motor, azotat de amoniu, fluid de foraj,detritus

6

Compania de Apă Oltenia SA Centrul Operațional Craiova

Craiova, str.

Brestei, nr. 133

Jiu

Substanșe extractibile cu solvenți organici, acid clorhidric, hidroxid de sodiu, ape uzate insuficient epurate, detergenți anioactivi, produse petroliere

7

SC Eco Sud SRL Mofleni

Mofleni, parcela nr. 575, tarlaua nr. 53

Jiu

Levigat neepurat provenit din scurgerile lichde din depozitul de deșeuri și din bazinele de colectare, motorină, acid sulfuric concentrat

8

OMV Petrom SA Depozit Ișalnita

Ișalnița, Str. M.

Eminescu, nr. 105

Amaradia

(Gura nr. 4 Doljchim)

Combustibili (benzină, motorină), aditivi, lubrefianți,ulei, detergent, apă uzată insuficient epurată

9

SC Active Conexe SA Depozit ecologic de Șlamuri și nămoluri Ișalnita

Ișalnița, Str. M.

Eminescu, nr. 117

-

Șlamuri și nămoluri

10

SC Stericycle Romania SRL

Instalație de Incinerare a deșeurilor periculoase

Ișalnița

Isalnita, str. Mihai Eminescu, nr. 105T

-

Apă posibil contaminate cu substanțe periculoase

În intervalul 2013 - 2017 nu s-au produs poluări accidentale care să afecteze apele de suprafață sau subterane pe raza UAT Craiova.

Situația poluărilor accidentale în județul Dolj este prezentată în Anexa nr.15.

e. Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări

Clădirile ce prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, precum și cele transmise de Consiliul Județean Dolj Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului au fost prezentate la capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență, secțiunea 1 - Analiza riscurilor naturale, subcapitolul - cutremure.

  • f. Eșecul utilităților publice

În municipiul Craiova utilitățile publice sunt monitorizate constant și în cazuri de avarie intervenția este operativă.

  • g. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Pe teritoriul municipiului Craiova și nici în județul Dolj nu s-au produs căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

Având în vedere că în vecinătatea României nu se găsesc aerodromuri de lansare a unor navete spațiale, probabilitatea căderii unor sateliți pe teritoriul localității Craiova este foarte mică.

Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni înainte. Deși nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se așteaptă să aibă impactul. Zona tipică de impact este de 100.000 km pătrați.

Un satelit poate conține materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic.

Cea mai probabilă situație pot fi prăbușirea unor avioane militare sau civile pe rutele de zbor existente în spațiul aerian al județului Dolj și implicit în municipiul Craiova.

h. Muniție neexplodată

În perioada 2005 - 2008 au fost executate 162 misiuni de asanare a terenurilor de muniție neexplodată care au cuprins un număr de 54 localități din județ.

În anul 2009 au fost executate 40 misiuni de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată și 1 misiune de distrugere a muniției rămase neexplodate.

Au fost ridicate 897 bucăți de muniție rămasă neexplodată, de diferite tipuri. Nu au fost situații cu accidente în rândul populației cauzate de mânuirea necorespunzătoare a munițiilor descoperite neexplodate.

Cele 40 de misiuni de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată au fost executate astfel:

  • - 9 misiuni au fost executate în urma descoperirii de muniții în gospodăriile populației;

  • - 6 dintre ele la operatori economici și instituții;

  • - 25 pe teren viran sau arabil.

Cele mai multe misiuni pentru asanarea teritoriului de muniție rămasă neexplodată au fost executate în Craiova (13 misiuni), în Dăbuleni fiind 5, iar câte 3 în Calafat și Pielești.

În anul 2010 au fost executate 19 misiuni de asanare a teritoriului de muniția rămsă neexplodată (1 misiune de distrugere a muniției rămasă neexplodată și 18 misiuni de asanare a teritoriului), după cum urmează: 5 misiuni în municipiul Craiova, câte 2 în municipiul Băilești, orașul Dăbuleni și comuna Ghercești, câte 1 misiune în comunele Călărași, Cerăt, Galicea Mare, Ișalnița, Malu Mare, Negoi, Robănești și Teasc.

În anul 2011 au fost executate 22 misiuni de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată: 2 - distrugere a muniției rămasă neexplodată și 20 de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată. Au fost ridicate 64 bucăți de muniție rămasă neexplodată, de diferite tipuri.

În anul 2012 au fost executate 17 misiuni de asanare, 8 misiuni pe baza protocolului cu I.P.J. Dolj și 1 misiune de distrugere a muniției rămase neexplodate.

În anul 2013 au fost executate 19 misiuni de asanare și 1 misiune de distrugere a muniției rămase neexplodate.

În anul 2014 au avut loc 13 acțiuni de asanare muniție și o misiune de distrugere a muniției rămase neexplodate.

În anul 2015 au fost executate 27 misiuni de asanare, 4 misiuni pe baza protocolului cu I.P.J. Dolj, 1 distrugere a artificiilor și 2 misiuni de distrugere a muniției rămase neexplodate, 1 delaborare de tuburi cartuș.

În anul 2016 au fost executate 21 misiuni de asanare.

Situația pe ani se prezintă astfel:

Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Dolj a identificat următoarele epizootii înregistrate pe teritoriul municipiului Craiova:

  • - anemie infecțioasă ecvină au fost declarate 4 focare in Craiova - anul 2011;

  • - leucozei ezootice bovine au fost declarate 3 focare în Craiova - anul 2012;

  • - tifoză aviară au fost declarate 3 focare in Craiova - anul 2016.

Toate focarele depistate pe teritoriul municipiului Craiova au fost stinse.

În perioada 2000-2008 s-au înregistrat următoarele epizootii la nivelul județului Dolj:

  • -  antrax: 3 cazuri;

  • -  tuberculoză bovină: 1 caz;

  • -  rujet: 1 caz;

  • -  rabie: 31 cazuri;

  • -  leucoză bovină: 141 cazuri;

  • -  trichineloză: 114 cazuri;

  • -  gripa aviară: 1 caz;

  • -  varooză: 3;

  • -  anemie infecțioasă ecvină: 17;

  • -  pestă porcină clasică: 88;

  • -  scrapie: 1;

În anul 2009 s-au înregistrat 11 cazuri de rabie, sursa izbucnirii epizootiilor fiind mediul silvatic.

Cazul cel mai important a fost cel de gripă aviară înregistrat în comuna Cetate în anul 2006 când au fost sacrificate un număr de 24.778 păsări din gospodăriile cetățenești.

Statistica epizootiilor înregistrate la UAT Craiova și judetul Dolj între anii 2016-2018 este prezentată în Anexa nr.16.

În perioada 2004-2008 nu s-au înregistrat epidemii în municipiul Craiova și nici în județul Dolj.

În luna mai a anului 2009, au apărut și în România cazuri de infectare a populației cu virusul gripal de tip A / H1N1 (gripa porcină).

Având în vedere experiența anilor anteriori privind gripa aviară și cea sezonieră au fost adoptate cele mai eficiente măsuri privind:

  • - monitorizarea situației,

  • - desfășurarea acțiunilor de limitare a propagării virusului,

  • - diminuarea impactului negativ, economic și psihologic asupra populației,

  • - efectuarea de analize corecte și riguroase;

  • - acțiuni pe linie de biosecuritate, dintre care menționăm:

  • ■     Izolarea la domiciliu;

  • ■     Purtarea măștii care să acopere atât gura, cât și nasul (inclusiv la domiciliu);

  • ■     la apariția unui caz confirmat de îmbolnăvire prin gripa A/H1N1 într-o clasă din unități de învățământ, suspendarea cursurilor școlare ale clasei respective, pentru o perioadă de 7 zile;

  • ■     la apariția a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire prin gripa A/H1N1 în clase diferite ale aceleași unități de învățământ, se suspendă cursurile școlare ale unității de învățământ, pe o perioada de 7 zile;

protecția cetățenilor și a personalului de intervenție;

În anul 2009 s-a înregistrat un număr de 318 de cazuri confirmate, 305 cazuri de persoane vindecate în urma tratamentului și un număr de 2 cazuri care sunt în atenția Ministerului Sănătății pentru confirmare/infirmare a contaminării cu virusul gripal A H1N1.

În intervalul 2015 - 2016 nu au fost înregistrate epidemii pe teritoriul municipiului Craiova și al Județului Dolj.

Inventarierea epidemiilor în caz de situații de urgență:

o În caz de seism:

  • - epidemii hidrice, prin afectarea surselor de apă sau a rețelelor de apă și canalizare (febră tifoidă, boli diareice acute cu germeni enterici-holera, dizenterie, salmonelloze etc., hepatita virală acută de tip A;

  • - toxiinfecții alimentare;

  • - tetanos - la răniți;

  • - zoonoze - tifosul exantematic.

o În caz de inundații:

  • - epidemii hi dri ce (febra tifoidă, boala diareică acută cu germeni enterici - dizenterie, holera, salmonelloze; hepatita virală acută de tip A);

  • - tetanos;

  • - tifos exantematic;

  • - toxiinfecții alimentare.

o În caz de accident chimic:

  • - pot apărea îmbolnăviri în masă cauzate de inhalarea vaporilor din atmosferă sau a altor substanțe.

REALIZAREA CIRCUITULUI INFORMAȚIONAL-DECIZIONAL ȘI DE COOPERARE

Sistemul informățional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informățiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență.

Informărea secretariatului tehnic permanent al comitetului județean pentru situații de urgență asupra locului producerii unei situației de urgență specifică,

Nesecret evoluției acesteia, efectelor negațive produse, precum și asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operațive.

Conducerile instituțiilor publice amplasate în zone de risc au obligația să asigure preluarea de la stațiile meteorologice centrale, locale și Centrul Operațional a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

Situația detaliată a spitalelor

Instituția (spital, sanatoriu, clinică etc.)

Adresa

Categoria/ nivel

Persoană de contact

Profilul spitalului

Capacitate de spitalizare

Spitalul Clinic

Județean de

Urgență Craiova

Craiova, str.Tabaci,

nr.1

II plan conf

Manager Bogdan

Fănuță -

0251502202;

0728788777;

Director medical conf.univ.dr.

Tarniță Dănuț -

0251502136;

0724377934.

UPU - 0251533577

Servicii medico-chirurgicale

1398 paturi

Spitalul Clinic

Municipal Filantropia

Craiova

Craiova,

Str. Nicolae

Titulescu, nr.40

IV

Manager dr.

Gavrilă Olguța Alice

  • - 0251412267;

0762250100;

Director medical dr.

Dișmărescu Lorena

  • - 0251412267; 076250101.

CPU - 0251417820.

Servicii medico-chirurgicale

495 paturi

Spitalul Clinic

Neuropsihiatrie

Craiova

Craiova, str. Calea

București, nr.149

II M

Manager dr. Popa

Luiza - 0251431189; 0726200092;

Director medical dr.

Marcu Mihaela -0251431189; 0734456904.

CPU - 0251597791.

Servicii medicale

395 paturi

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova

Str. Calea București,

nr. 126, Craiova

II M plan conf

Manager Dr. Turcu Adina Andreea 0251543106;

0754048888;

Director medical Dr.Ecobici Dan-0251543106;

0745503765.

CPU - 0251542333.

Servicii medicale

440 paturi

Spitalul Militar de Urgență ’Ștefan Odobleja”

Craiova, str. Caracal,

nr. 150

IV plan conf

Manager dr. Vlădaia Ion -0251431189; 0771223142;

Director medical dr.Preda Maria-0251581081;

0771035223.

CPU - 0251581081

Servicii medico-chirurgicale

200 paturi

Spitalul Clinic

CFR Craiova

Bd.Stirbei Voda nr. 6

Craiova

IV plan conf

Manager dr. Radu

Lucrețiu-0785273517

Director medical dr.Vasilescu Cristina-0252/532436;

0785273525.

CPU - 0251532436

Servicii medico-chirurgicale

120 paturi

Acțiunile de protecție și intervenție, în caz de risc biologic, se referă la urmatoarele domenii de activitate:
  • a. prevenirea (profilaxia).- implică găsirea mijloacelor de întrerupere ; sursa de infecție - cale de transmitere - organism receptiv și aplicarea unor măsuri la îndemana cetățeanului, cum ar fi : izolarea bolnavului, prevenirea contaminării celor din jur, etc. precum și intervenția organelor specializate din rețeaua medicinei preventive (DSP Dolj) în scopul reducerii gravității consecințelor unor eventuale epidemii.

  • b. protecția - acțiunea care se desfășoara în zonele afectate, cu scopul de a evita sau limita la minimum transmiterea bolilor contagioase, ridicarea rezistenței la îmbolnăvire prin vaccinări preventive a populației, instituirea măsurilor de carantină provizorie.

  • c. intervenția - totalitatea acțiunilor care se desfășoară în zonele afectate de epidemii, cu scopul de a salva populația, a nimici agenții vectori ai epidemiilor; se continuă acțiunile de observare medicală, carantină, izolarea și tratamentul celor contaminați, aplicarea măsurilor de dezinfecție, deratizare, dezintoxicare; continuarea tratamentelor preventive (administrare de antibiotice, vaccinări etc).

Măsuri de ordin medico-sanitar în caz de de situații de urgență :

Măsurile de ordin medico-sanitar în caz de de situații de urgență, se grupeaza în trei categorii:

  • - măsuri preventive - axate în special pe educația sanitară a populației în sensul respectării regulilor de igienă individuală și colectivă și de igienă a apei, alimentelor, evacuării corecte a reziduurilor și respectarea instrucțiunilor autorităților sanitare;

  • - măsuri profilactice în momentul producerii epidemiilor, care privesc izolarea populației afectate și instituirea carantinei;

  • - măsuri după declanșarea epidemiilor, care vizează continuarea acțivităților de salvare și spitalizare a victimelor

Riscul transmiterii bolilor infecțioase în caz de situații de urgență se datorează următorilor factori:

  • a) transmiterea intensă a agenților patogeni, prin:

  • - deteriorarea condițiilor de igienă a mediului, în special modificările cantitative ale apei (conducte rupte, inundate cu apă de canalizare, etc.)

  • - dezorganizarea programelor de luptă antiepidemică, atât prin pierderi umane și materiale, cât și prin implementarea unor măsuri improvizate, de utilitate nesigură și costisitoare;

  • b) modificarea receptivității populației față de bolile transmisibile, consecință a stresului, alimentației deficitare, lipsei de vitamine, proteine, etc.

  • c) introducerea de agenți patogeni noi prin import din alte teritorii sau prin redeșteptarea unor surse de infecție, ascunse consecutiv apariției de cimitire umane, outuri seci contaminate etc. în urma seismelor, alunecărilor de teren, inundațiilor.

Acțiunile de protecție și intervenție în teren în caz de de situații de urgență trebuie sa ia în considerație toți acești factori, diferențiați pe tipuri de de situații de

Nesecret urgență (seisme, inundații, înzăpeziri, alunecări de teren, incendii, accidente pe căile de transport, accident nuclear sau chimic).

O serie de măsuri de ordin medical și sanitar au caracter general și privesc:

  • - asigurarea apei potabile pentru populație;

  • - asigurarea igienei alimentelor;

  • - evacuarea cadavrelor și controlul serviciilor mortuare;

  • - lupta contra rozătoarelor și insectelor;

  • - educația sanitară a populației în cadrul pregătirii de protecție civilă.

Ca urmare a unor categorii de situații de urgență, se pot declanșa o serie de epidemii, astfel:

  • 1. în caz de seism:

  • - epidemii hidrice, prin afectarea surselor de apă sau a rețelelor de apă și canalizare (febra tifoidă, boli diareice acute cu germeni enterici-holera, dizenterie, salmonelloze etc., hepatita virală acută de tip A);

  • - toxiinfecții alimentare;

  • - tetanos - la răniți;

  • - zoonoze - tifosul exantematic

  • 2. în caz de inundații :

  • - epidemii hidrice (febra tifoidă, boala diareică acută cu germeni enterici -dizenterie, holeră, salmonelloze, hepatita virală acută de tip A);

  • - tetanos;

  • - tifos exantematic;

  • - toxiinfecții alimentare.

  • 3. în caz de accident chimic pot apărea îmbolnaviri în masă cauzate de inhalarea vaporilor de amoniac din atmosferă sau a altor substanțe.

  • 4. în caz de accident nuclear la Centrala nucleară de la Koslodui, măsurile de protecție și intervenție se stabilesc pentru întreaga zonă contaminată, în funcție de situația reală.

Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu

Este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul municipiului, producerea lui reprezentând o situație de urgență de tip special, fenomen care afectează domenii importante ale activității vieții economice și sociale, precum și construcții, instalații, amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc.

Atât prin frecvență și pagube produse, cât și prin numărul de victime, incendiul produce cele mai mari pierderi umane, culturale, sociale și economice, cu consecințe directe și indirecte.

Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvența manifestării îi conferă un efect cumulat.

Conform O.M.I.R.A. Nr. 210 din 21 mai 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, cu modificările și completările ulterioare, se disting următoarele tipuri de riscuri de incendiu:

riscuri naturale - incendii de pădure și/sau vegetație;

  • ❖  riscuri industriale - incendii și explozii la obiective și instalații industriale;

  • ❖  riscuri de transport - incendii la mijloace de transport rutier, feroviar, naval și aerian;

  • ❖  riscul construcțiilor - incendii la construcții și alte amenajări;

  • ❖  risc social - incendii generate de manifestări violente, acte de răzbunare.

La nivelul municipiului Craiova zonele cu riscuri de producere și propagare a incendiilor în masa sunt:

  • 1. Platformele industriale est și vest ale municipiului, care cuprind obiective cu potențial economic ridicat și cu procese tehnologice care presupun producerea, prelucrarea, manipularea ori depozitarea unor cantități apreciabile de materiale sau substanțe periculoase.

  • 2. Centrele populate în care se găsesc obiective (spații) de cazare ori social-culturale reprezentate prin clădiri înalte sau cu aglomerări de persoane.

  • 3. Zonele străbătute de traseele conductelor magistrale de transport gaze naturale: Filiași, Răcarii de Sus, Răcarii de Jos, Tatomirești, Brădești, Moșneni, Beharca, Bogea, Ișalnița, Craiova, Șimnicu de Jos, Ghercești, Mlecănești;

  • 4. Zonele împădurite aparținând fondului forestier;

  • 5. Depozitul de înmagazinare gaze naturale Ghercești;

  • 6. Culturile agricole situate, în principal, în partea de sud a județului, de-a lungul bazinelor hidrografice ale fluviului Dunărea, râurilor Jiu și Desnățui.

Numărul intervențiilor la nivelul municipiului Craiova este prezentat în graficul de mai jos, constituind o bază de date utilă în cunoașterea evoluției acestora:

Localitatea

Incendii

2018

Arderi

Necontrolate

2018

Incendii

2017

Arderi

Necontrolate

2017

Incendii

2016

Arderi

Necontrolate

2016

Incendii

2015

Arderi

Necontrolate

2015

Incendii

2014

Arderi

Necontrolate

2014

Craiova

Os

200

"-f

cn O

O

"-f

00

cn

Secțiunea a 5-a. Analiza riscului social

Pentru această categorie de risc s-au luat în considerare următoarele situații care pot avea loc în orice moment:

  • - izbucnirea unor incendii;

  • - producerea de explozii;

  • - momente de panică: atentate, luări de ostatici, emisii de gaze prin surprindere; cu efectele și urmările lor - dintre care nu trebuie omise victimele, dificultăți în acțiunile serviciilor de ajutor, deteriorarea de bunuri - în locurile cu fluxuri importante de oameni.

Astfel de evenimente se pot produce în următoarele împrejurări:

  • - adunări: mitinguri, târguri, utilizarea artificiilor, reuniuni colective, iarmaroace;

  • - prăbușiri de structuri: eșafodaje, tribune;

  • - mișcări sociale: disponibilizări, neplata unor drepturi, greve spontane;

  • - manifestări violente ale unor elemente umane declasate;

  • - momente aleatorii cu impact negativ puternic asupra psihicului uman.

Dacă pentru prima categorie de împrejurări există stabilitate de loc și de timp, pentru celelalte două motivația cauzală este conjuncturală.

Zone cu aglomerări , de persoane

Nr. Crt.

Manifestare

Locul

Nr. persoane

Durată

(ore)

Frecvență

Factor de gravitate

1.

Competiții sportive

Stadionul Ion Oblemenco

> 30000

2

Săptămânal

Risc public

2.

Competiții sportive

Stadionul Extensiv

> 5000

2

Săptămânal

Risc public

3.

Competiții sportive

Stadionul

Electroputere

> 3000

2

Săptămânal

Risc public

4.

Competiții sportive

Sala Polivalentă

> 3000

3

Săptămânal

Risc public

5.

Aglomerări de persoane

Centrul

Multifunctional

> 2600

10

Ocazional/Temporar

Risc public

6.

Agrement -aglomerări de persoane

Complex de Agrement

WATER PARK

> 2000

12

Zilnic

Risc public

7.

Cultura

Teatrul National „Marin Sorescu”

> 500

2

Săptămânal

Risc public

8.

Cultura

Filarmonica Oltenia

> 500

2

Săptămânal

Risc public

9.

Cultura

Teatrul pentru copii si Tineret COLIBRI

> 400

2

Săptămânal

Risc public

10.

Agrement -Cultura

Teatru de Vara

> 900

2

Temporar

Risc public

11.

Aglomerări de persoane

Piața Prefecturii

> 10000

2

Ziele municipiului Craiova, Festivalul tradițiilor populare, Duminica Floriilor, Zilele Marin Sorescu, etc

Risc public Joc de artificii Perturba-rea circulației

12.

Aglomerări de persoane

Complex comercial BĂNIE

> 500

8

Zilnic

Risc public

13.

Aglomerări de persoane

Marlorex Calea Severinului

> 500

8

Zilnic

Risc public

14.

Aglomerări de persoane

Complex comercial SUCPI

> 500

10

Zilnic

Risc public

15.

Aglomerări de persoane

Complex comercial PELENDAVA

> 500

10

Zilnic

Risc public

16.

Aglomerări de persoane

Hypermarket ELECTROPUTERE MALL AUCHAN

> 500

12

Zilnic

Risc public

17.

Aglomerări de persoane

Hypermarket AUCHAN Craiovița

> 500

8

Zilnic

Risc public

18.

Aglomerări de persoane

Hypermarket Exflor

> 500

12

Zilnic

Risc public

19.

Aglomerări de persoane

METRO Craiova

> 500

12

Zilnic

Risc public

20.

Aglomerări de persoane

SELGROS Craiova

> 500

12

Zilnic

Risc public

21.

Aglomerări de persoane

KAUFLAND Craiova, cart.

> 500

12

Zilnic

Risc public

Craiovița

22.

Aglomerări de persoane

KAUFLAND Craiova, cart. Lăpuș

> 500

12

Zilnic

Risc public

23.

Aglomerări de persoane

KAUFLAND

Craiova, cart. 1 Mai

> 500

12

Zilnic

Risc public

24.

Aglomerări de persoane

S.C. MERCUR CENTER

> 500

12

Zilnic

Risc public

25.

Aglomerări de persoane

Hypermarket BRICO DEPOT

> 500

12

Zilnic

Risc public

26.

Aglomerări de persoane

Hypermarket DEDEMAN

> 500

12

Zilnic

Risc public

27.

Aglomerări de persoane

Hypermarket LIDL strada Caracal

> 500

12

Zilnic

Risc public

28.

Aglomerări de persoane

Hypermarket LIDL strada Maramures

> 500

12

Zilnic

Risc public

29.

Aglomerări de persoane

Hypermarket LIDL Calea Bucuresti

> 500

12

Zilnic

Risc public

30.

Aglomerări de persoane

Hypermarket LIDL

George Enescu

> 500

12

Zilnic

Risc public

31.

Aglomerări de persoane

Hypermarket LEROY MERLIN Calea Severinului

> 500

12

Zilnic

Risc public

32.

Aglomerări de persoane

KARFUR Market Piata 1 Mai

> 500

12

Zilnic

Risc public

33.

Aglomerări de persoane

KARFUR Market Centru

> 500

12

Zilnic

Risc public

34.

Aglomerări de persoane

KARFUR Market Craiovita

> 500

12

Zilnic

Risc public

35.

Aglomerări de persoane

KARFUR Market Rovine

> 500

12

Zilnic

Risc public

36.

Aglomerări de persoane

KARFUR Market Rotonda

> 500

12

Zilnic

Risc public

37.

Aglomerări de persoane

KARFUR Market Piata Centrala

> 500

12

Zilnic

Risc public

38.

Aglomerări de persoane

PENNY Market Craiovita

> 500

12

Zilnic

Risc public

39.

Aglomerări de persoane

PROFI

Centru, Mercur

> 500

12

Zilnic

Risc public

40.

Aglomerări de persoane

PROFI Valea Rosie

> 500

12

Zilnic

Risc public

41.

Aglomerări de persoane

PROFI Craiovita, str. Castanilor

> 500

12

Zilnic

Risc public

42.

Aglomerări de persoane

PROFI Brazda lui Novac

> 500

12

Zilnic

Risc public

43.

Aglomerări de persoane

PROFI

Craiovita, str. Elena

Farago

> 500

12

Zilnic

Risc public

44.

Aglomerări de persoane

PROFI

Brazda, str. 1 Decembrie 1918

> 500

12

Zilnic

Risc public

45.

Aglomerări de persoane

Aliss Shopping City Aleea 1 Tineretului

> 500

8

Zilnic

Risc public

Principalele piețe, târguri și festivaluri organizate în municipiul Craiova

Localitatea

Piață

agroalimentară

Târg mixt săptămânal

Festivaluri

Mun. Craiova

Zilnic

Luni

Ziele municipiului Craiova, Festivalul tradițiilor populare, Duminica Floriilor, Zilele Marin Sorescu, etc

Piața Centrală

Zilnic

Piața Craiovița Nouă - Big

Zilnic

Piața Craiovița Nouă -Orizont

Zilnic

Piața Gării

Zilnic

Piața 1 Mai - Ciupercă

Zilnic

Piața Brazda lui Novac -Baba Novac

Zilnic

Piața Rovine

Zilnic

Piața Valea Roșie - Eroilor

Zilnic

Targul Municipal

Zilnic

Piața 1 Mai Spital

Zilnic

Piața Chiriac

Perioada sarbatorilor Pascale

Piața Veche - Krasnoff

Zilnic

Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri.

Anul

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Descarcerări

cq

xl-

O

O o

O

Asistență medicală și transport medical

1837

1949

3570

6284

7838

7560

8472

9547

7658

Asistența persoanelor

-

00 cq

cq

’Tl"

224

250

IT)

295

Salvări de animale

rq

\|-m

O>

'sD

m rq

rq

in

00 rq

Intervenții pentru protecția mediului

rq

rq

rq

’Tl"

cn

Situații determinate de atacul organismelor dăunătoare plantelor

Sănătatea plantelor este fundamentală pentru susținerea și competitivitatea agriculturii, siguranței alimentelor și a protecției mediului. Introducerea și stabilirea organismelor dăunătoare pe teritoriul României poate avea ca efect creșterea cantităților de produse de protecție a plantelor utilizate ceea ce contravine prevederilor directivei privind utilizarea durabilă a acestora. Mai mult pentru un număr reglementat de boli și dăunători nu există tratamente curative posibile.

Introducerea și stabilirea organismelor dăunătoare poate determina daune serioase culturilor agricole, plantelor din grădini publice și private, păduri și degradarea ecosistemelor naturale.

Principalele aspecte privind protecția fitosanitară:

- asigurarea protecției fitosanitare prin prevenirea introducerii, stabilirii și răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor, produselor vegetale sau altor obiecte care sunt necunoscute că apar în Comunitate;

- asigurarea utilizării unui material destinat plantării sănătos de la începutul lanțului de producere prin prevenirea raspandirii organismelor daunatoare care sunt introduse in Comunitate odata cu materialul destinat plantarii;

- controlul organismelor dăunătoare care au o distribuție limitată și care necesită măsuri stricte de control oficial pentru prevenirea răspândirii;

- monitorizarea calității produselor de protecție a plantelor și controlul produselor de protecție a plantelor la comercializare și utilizare;

- asigurarea sănătății publice, sigurantei alimentelor, utilizatorilor și a mediului înconjurător, prin implementarea programelor anuale de monitorizare a reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale ce provin din producția internă, de pe piața intracomunitară și cele destinate exportului;

- coordonarea, îndrumarea tehnică și controlul activității în domeniul ~                                                    J                                             J

omologării și reomologării produselor de protecție a plantelor pentru a fi utilizate în România;

- implementarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscului asociat utilizării produselor de protecție a plantelor

Secțiunea a 7-a. Zone de risc crescut
  • a) zone de risc urbane: Craiova;

  • b) zone de risc periurbane: Ișalnița, Almăj, Șimnicu de Sus, Pilelești, Coșoveni, Breasta, Mihaița, Podari;

  • c) zone de risc rurale: localitățile în care s-au produs inundații, alunecări de teren, fenomene meteorologice periculoase sau predispuse acesor fenomene.

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE INUNDAȚII

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră este o activitate de interes național având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

Organizarea apărării împotriva inundațiilor în conformitate cu strategia națională și a Ordinului comun al M.M.G. și M.A.I. nr. 1422/192/2012 care prevede ca deținătorii, cu orice titlu, de baraje și de alte construcții hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în localitățile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populației din zona de risc creată ca urmare a activităților proprii desfășurate informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, și Centrul operațional județean și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de acțiune în caz de accidente la baraje și planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Având în vedere particularitățile managementului situațiilor de urgență generate de tipurile de risc specifice, desfășurarea activităților ce se impun și organizarea conducerii, coordonării și cooperării se asigură prin:

  • - Centre operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă constituite la nivelul Direcției de Ape „Jiu” și Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj, sub conducerea directă a directorilor.

  • - Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, care se constituie în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, din specialiștii cooptați cu responsabilități în acest domeniu, fiind condus de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj.

Componența grupurilor de suport tehnic este prezentată în Anexa nr.17.

Măsurile de intervenție operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, se elaborează la nivel de localitate și de către utilizatorii de apă potențial poluatori, precum și la nivel bazinal.

Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții în zonele inundabile.

Operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, deținătorii de lucrări hidrotehnice, precum și utilizatorii de apă potențiali poluatori au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.

Toți factorii au obligația să constituie formații de intervenție nominalizate, înzestrate cu mijloace și materiale de intervenție potrivit Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de ap ăr are operativă împotriva inundațiilor, ghețurilor și de combatere a efectelor poluărilor accidentale.

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Starea de apărare generată de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale se declanșează în momentul în care se constată apariția fenomenului periculos (depășirea pragurilor de apărare) sau când probabilitatea de apariție este stabilită prin prognoză. Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundațiilor sunt:

  • a) mărimi zonale de avertizare, stabilite la stațiile hidrometrice și la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitații, niveluri sau debite;

  • b) mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite. Stațiile hidrometrice și posturile pluviometrice avertizoare fac parte din rețeaua națională de hidrologie și meteorologie și trebuie să fie amplasate la o distanță suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.

(2) Mărimile caracteristice de apărare, în caz de inundații, sunt:

  • A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:

  • a) cota fazei I de apărare (COD GALBEN) - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

  • b) cota fazei a II-a de apărare (COD PORTOCALIU) - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălțimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III-a de apărare;

  • c) cota fazei a IlI-a de apărare (COD ROȘU) - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depășirea unui punct critic.

  • B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă, în secțiunile stațiilor hidrometri ce:

  • a) cota de atenție (COD GALBEN) - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, necesitând o vigilență sporită în cazul desfășurării unor activități expuse la inundații;

  • b) cota de inundație (COD PORTOCALIU) - nivelul la care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea de gospodării și obiective social-economice;

  • c) cota de pericol (COD ROȘU) - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice.

  • C. Pentru acumulări fazele I, II și III de apărare sunt stabilite în funcție de nivelul apei în lac și debit afluent și se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenție, denumit în continuare NNR și Cota creastă deversor.

  • D. Pentru comportarea barajelor pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv în funcție de:

  • a) nivelul apei în lac, când acesta depășeste cota crestei deversorului;

  • b) atingerea unor valori limită în comportarea construcției. Valorile limită în comportarea construcției sunt:

  • a) pragul de atenție - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată;

  • b) pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare;

  • c) pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției.

În cazul pericolului de inundații prin aglomerarea ghețurilor și revărsarea apelor, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

  • a) faza I - atunci când gheața se desprinde și sloiurile curg pe cursul de apă și apar mici îngrămădiri;

  • b) faza a II-a - atunci când sloiurile de gheață se aglomerează și cresc nivelurile în amonte;

  • c) faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare ce conduc la producerea de pagube prin revărsare în amonte sau prin deplasarea sloiurilor în aval.

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Pentru satisfacerea cerințelor de apă ale folosințelor, în cazul diminuării continue a debitelor sursei, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

  • a) faza normală - corespunzătoare situațiilor când în toate secțiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenție sau la limită egal cu acesta (debitul de atenție reprezintă debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor cantitative înmulțit cu un coeficient de la 1,2 la 1,4);

  • b) faza de atenție/avertizare - corespunzătoare situației când în una sau mai multe secțiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenție, dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limită egal cu acesta sau volumul existent în lacuri permite asigurarea folosințelor pentru un număr maxim de 50 zile;

  • c) faza de restricții - corespunzătoare situației când în una sau mai multe secțiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar sau volumul existent în lacuri nu permite asigurarea folosințelor pentru un număr de maxim 50 de zile.

Mărimile caracteristice zonale și locale de apărare în caz de inundații se stabilesc odată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte și orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare se pune de acord cu Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” și se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.

Mărimile caracteristice pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor se stabilesc prin planurile de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare.

Pragurile critice pentru fenomenele meteorologice periculoase sunt stabilite prin Ordinul ministrului administrației și internelor și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 823/1427/2006 pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenționărilor și avertizărilor meteorologice și a avertizărilor și alertelor hidrologice.

Valorile limită admisibile pentru indicatorii monitorizați în caz de poluări accidentale pe cursurile de apă sunt stabilite prin normativul de clasificare a calității apelor de suprafață, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

Atribuțiile principale ale structurilor implicate:

1. Comitetul Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență:
  • - declară, cu acordul ministrului administrației și internelor, starea de alertă la nivelul județului/Municipiului București sau în mai multe localități din județ, în zonele periclitate, iar cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unei unității administrativ-teritoriale (localitate);

  • - dispune asigurarea permanenței la primării imediat după primirea avertizărilor hidrometeorologice;

  • - asigură, prin Centrul operațional al Inspectoratului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, transmiterea avertizărilor și prognozelor la toate localitățile și obiectivele din zonele posibil a fi afectate și urmărește măsurile luate de comitetele locale, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, operatorii economici specializați, unitățile poluatoare etc.;

  • - dispune urmărirea permanentă a evoluției factorilor de risc specifici, întocmește și transmite rapoarte operative;

  • - concentrează mijloacele și forțele de intervenție în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălțarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de ghețuri de pe cursurile de apă, evacuarea apei acumulate în intravilan, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acțiunile de limitare a efectelor inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

  • - asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acțiunilor de intervenție operativă;

  • - analizează propunerea Grupului de suport tehnic, elaborează Hotărârea pentru inundarea dirijată a unor terenuri sau pentru executarea unor breșe în vederea

Nesecret evacuării apei acumulate în incinte și transmite solicitarea Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență al Ministerului Mediului și Pădurilor pentru aprobare. Hotărârea pentru inundarea dirijată va conține următoarele informații: secțiunea în care urmează să se execute breșa, dimensiunea acesteia și timpul la care se va efectua; volumul de apă estimat a fi atenuat; efectele așteptate; măsuri luate pentru diminuarea pagubelor pe terenul ce urmează a fi inundat (evacuare oameni, animale, depozite de substanțe potențial poluatoare, executare de diguri p entru protecția zonelor locuite); suprafață de teren arabil; culturi existente și stadiul lor de vegetație; clădiri; amenajări pentru irigații, desecări, orezării și alte obiective (menționându-se deținătorul acestora) pentru care se vor acorda despăgubiri potrivit legii;

  • - dispune măsuri pentru folosirea rațională a resurselor de apă în perioadele de secetă hidrologică;

  • - asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă și asistență medicală pentru populația sinistrată, în cazul depășirii capacității de intervenție a Comitetelor locale;

  • - asigură adăpostirea, hrănirea și asistența veterinară a animalelor evacuate, în cazul depășirii capacității de intervenție a Comitetelor locale.

2. Comitetele locale pentru situații de urgență:
  • - asigură permanența la sediul primăriei cu personal instruit în vederea primirii înștiințărilor, prognozelor și avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului județean/al Municipiului București;

  • - întocmesc și transmit rapoarte operative;

  • - folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura avertizarea și/sau alarmarea cu prioritate a populației și obiectivelor aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți și accidente la construcții hidrotehnice, așa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum și a populației aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase și a poluărilor accidentale;

  • - declanșează acțiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din supravegherea permanentă a zonelor de risc; dirijarea forțelor și mijloacelor de intervenție, supraînălțarea și consolidarea digurilor și a malurilor, în funcție de cotele maxime prognozate; evacuarea populației, animalelor și a bunurilor, conform Planului de evacuare în situații de urgență;

  • - iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori și ghețuri, în special în zonele podurilor și podețelor, prizelor de apă, de evacuare a apei din intravilan;

  • - asigură participarea Serviciilor voluntare la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

  • - localizează apele revărsate, precum și pe cele provenite din infiltrații și scurgeri de pe versanți și le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare;

  • - asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populației în perioadele deficitare.

3. Deținătorii de lucrări de gospodărire a apelor:

- aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari, pentru perioadele deficitare și pentru combaterea poluărilor accidentale;

  • - supraveghează continuu barajele, digurile și instalațiile de evacuare a apelor mari și alte lucrări hidrotehnice și urmăresc aparatura de măsură și control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice și luarea măsurilor preventive care se impun;

  • - execută lucrări de intervenție în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;

  • - limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;

  • - anunță obiectivele social-economice din zona potențial a fi afectată, precum și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile hidrotehnice și care pot produce pagube în zonele de influență;

  • - asigură mijloacele de avertizare și alarmare, precum și avertizarea și/sau alarmarea populației și a obiectivelor dispuse în zona de risc creată ca urmare a iminenței producerii unei avarii la construcțiile hidrotehnice, informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, prin Centrul operațional al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență;

  • -  asigură funcționarea fluxului informațional-decizional de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvența transmiterilor de informații, prognoze și avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;

  • - întocmesc și transmit rapoarte operative.

Evacuarea - este o măsură de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, operatori economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și operatorilor economici.

Trecerea la executarea acțiunii de evacuare în situații de dezastre se hotărăște de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situații de urgență competent.

Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate și periculoase, delimitate și marcate corespunzător, care intră sub incidența situațiilor de urgență, este interzis.

Lista stațiilor pluviometrice și a stațiilor hidrometrice avertizoare este prezentată în Anexa nr.18.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Persoanele fizice și juridice care au în proprietate sau în folosință terenuri sau obiective în zone ce pot fi afectate de acțiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcții hidrotehnice au obligația să participe la acțiunile de apărare și să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

Nesecret Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, deținătorii de lucrări hidrotehnice, precum și operatorii economici potențiali poluatori au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.

Serviciile voluntare și private pentru situații de urgență vor fi instruite de către specialiști din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență și al Grupului de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, pe categorii de risc, p entru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

Pregătirea și instruirea Serviciilor voluntare/private pentru situații de urgență se realizează în baza planurilor de pregătire anuale și lunare pe teme și exerciții specifice riscului la inundații și poluări accidentale.

Comitetele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență au obligația să constituie forțe și mijloace de intervenție pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depășită capacitatea de intervenție a acestora, potrivit legii.

Comitetele județene, respectiv al Municipiului București pentru situații de urgență, împreună cu Comitetul Ministerial, vor organiza anual simulări de inundații, de avarii la construcții hidrotehnice și de poluări accidentale pe cursurile de apă, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciții aplicative p entru verificarea pregătirii formațiilor, funcționării sistemelor de avertizare-alarmare și a modului de folosire a mijloacelor și materialelor de intervenție, precum și instruiri ale personalului implicat în gestionarea situațiilor de urgență generate de tipurile de risc specifice.

Deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condițiilor tehnice și funcționale corespunzătoare ale acestora.

Se va verifica funcționalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură și control, a comportării construcțiilor, precum și buna funcționare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicație și a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existența materialelor și mijloacelor de intervenție potrivit Normativului - cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate și se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcții.

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile

Nesecret specifice, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.

În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informațional cuprinde, de asemenea, date și măsuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.

Orice manevre la echipamentele hidromecani ce ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aparținând altor deținători decât Administrația Națională „Apele Române”, vor fi efectuate doar după obținerea aprobării și sub coordonarea dispeceratelor bazinale ale Administrațiilor Bazinale de Apă.

Transmiterea acestor informații constituie o obligație a organelor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deținător, și se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional, aprobată prin planurile de apărare respective.

Conținutul și semnificația mesajelor de avertizare meteorologică și hidrologică în cazul producerii de fenomene meteorologice și hidrologice periculoase la scară națională sau regională sunt stabilite prin Ordinul ministrului administrației și internelor și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 823/1427/2006 pentru aprobarea procedurii de codificare a atenționărilor și avertizărilor meteorologice și a avertizărilor și alertelor hidrologice.

Deținătorii de construcții hidrotehnice au obligația să asigure instalarea și exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice, cu avizul Administrațiilor Bazinale de Apă, necesare cunoașterii și urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare și asigurarea corelației acestora cu cele zonale.

Pentru asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor și avertizărilor de la unitățile meteorologice și hidrologice la Comitetele ministeriale, județene și locale și la instituțiile nominalizate prin acte normative sau prin planurile operative de apărare, se stabilesc mijloacele de telecomunicații ce vor fi utilizate în acest sens.

La județe, permanența va fi asigurată de către Centrele operaționale din cadrul Inspectoratelor Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență și Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gopodărire a Apelor, la municipii, orașe și comune prin grija primarului, iar la obiectivele sociale și economice periclitate prin grija conducătorilor acestora.

Pentru asigurarea fluxului informațional decizional operativ între Comitetele județene și locale, pot fi folosite și mijloacele de telecomunicații ale posturilor de poliție, unităților militare și alte mijloace de telecomunicații disponibile.

Pentru asigurarea intervenției operative în situații de urgență generate de incidente/accidente sau avarii la baraje se elaborează de către unitățile care dețin aceste construcții, planuri de acțiune în caz de accidente la baraje.

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE CUTREMURE ȘI/SAU ALUNECĂRI DE TEREN

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Gestionarea situațiilor de urgență specifice se realizează conform Planului de apărare împotriva cutremurelor și/sau alunecărilor de teren întocmit conform

Nesecret Ordinului comun emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Ministerul Administrației și Internelor nr. 1.995/1160 din 18 noiembrie 2005, pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren.

Prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență produse de seisme și/sau alunecări sau prăbușiri de teren reprezintă o activitate de interes național, prin dimensiunea urmărilor negative ce se pot produce în plan economic, social și de mediu.

Prin gestionarea situațiilor de urgență specifice se înțeleg acțiunile și măsurile pentru:

  • a) prevenire și pregătire pentru intervenție, înainte de declanșarea fenomenelor cauzale;

  • b) intervenție operativă, după producerea situației de urgență specifice, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acesteia;

  • c) intervenție ulterioară, pentru recuperare și reabilitare.

Acțiunile și măsurile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice se realizează prin Comitetul local pentru situații de urgență din care vor face parte și câte un membru din partea ONG-urilor cu forțe specializate și voluntare. Deținătorii, cu orice titlu, de construcții, dotări și terenuri, a căror avariere în caz de situație de urgență specifică poate pune în pericol populația, precum și mediul natural și construit sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze construcțiile cu aparatura de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în cazul iminenței producerii unei situații de urgență specifice și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform legislației în vigoare pentru fiecare domeniu.

Aplicarea măsurilor și acțiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice; participarea la acțiunile de prevenire, pregătire, protecție și intervenție este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor fizice cu handicap și a altor categorii defavorizate

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Activități care trebuie să se execute pentru prevenirea și diminuarea urmărilor cutremurelor:

  • -  zonarea cutremurelor de pământ;

  • -  prognozarea declanșării unui cutremur;

  • -  evaluarea dimensiunilor zonelor de risc;

  • -  zonele cele mai probabil lipsite de pericol;

  • -  măsuri care să diminueze pericolul;

  • -  modul în care s-ar putea avertiza populația;

  • -  modalități de introducere a restricțiilor de activitate, circulație și aceea în zonele calamitate;

  • -  asigurarea asistenței medicale de urgență;

Nesecret

  • -  asigurarea asistenței sinistraților (evacuare, transport, cazare, hrană, asistență medicală);

  • -  principiile, metodele și procedeele de desfășurare a acțiunilor de intervenții;

  • -  reguli de comportare și instruire a populației;

  • -  evaluarea resurselor necesare instruirii populației și intervenției (identificarea, inventarierea, condițiile și modul de asigurare);

  • -  căile de comunicație cel mai posibil a fi utilizate.

  • -  facilitățile pe care județele, localitățile vecine și alte organisme le pot pune la dispoziție;

  • -  asigurarea sistemului de relații cu publicul și mijloacele de informare în masă.

  • -  măsuri pentru combaterea unor efecte secundare: epidemii, incendii, inundații, accidente chimice, accidente nucleare, explozii;

  • -  se organizează, încadrează, dotează și instruiesc formațiile care urmează să participe la intervenție. Sunt stabilite procedurile de acțiune și modul de ținere a legăturilor cu organele de conducere locale și la nivel central.

Etapele de realizare a acțiunilor sunt:

  • -  pregătirea;

  • -  intervenția operativă;

  • -  refacerea;

  • -  reabilitarea;

Primarii, conducerile comitetelor locale pentru situații de urgență constituite după caz, precum și cele ale unităților social-economice amplasate în zone predispuse la alunecări de teren, au obligația să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Criterii și niveluri de gravitate minime pentru declararea ca zonă în care se instituie situația de urgență specifică la nivel de unitate teritorial-administrativă.

PARAMETRI

CATEGORIA DE DEZASTRU

LIMITAT

MAJOR

Număr de vieți omenești pierdute, persoane dispărute

</= 50

> 50

Număr de răniți

</= 150

> 150

Număr de persoane fără locuință

</= 200

> 200

Număr de locuințe grav afectate

</= 1000

> 1000

Măsuri și acțiuni în perioada de prevenire a unei situații de urgență specifice:
  • 1. identificarea, în detaliu, delimitarea geografică și declararea zonelor cu risc natural la cutremure și/sau alunecări de teren de pe teritoriul județului;

Nesecret

  • 2. constituirea de bănci de date informatizate privind zonele cu risc natural la cutremure și/sau alunecări de teren, actualizate periodic și integrate în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență;

  • 3. planificarea dezvoltării unităților administrativ-teritoriale luând în considerare măsurile de eliminare/reducere a riscurilor pentru:

  • - clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă;

  • - stații de pompieri și sediile poliției;

  • - spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență;

  • - căi de transport și clădirile ce adăpostesc funcțiile specifice: feroviar, rutier, naval și aerian;

  • - clădiri ale instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență specifice, în apărarea și securitatea națională;

  • - stații de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale;

  • - rețele vitale de utilități;

  • - garaje de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii;

  • - rezervoare de apă și stații de epurare și pompare esențiale pentru situații de urgență specifice;

  • - clădiri care adăpostesc gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase.

  • 4. inițierea și/sau continuarea unor studii pentru culegerea și sinteza de date și acumularea de cunoștințe referitoare la elementele determinante pentru hazardul seismic și la alunecări de teren, evaluarea elementelor expuse la risc: construcții, rețele, populație, instituții publice etc., pentru a lua în considerare condițiile locale, elementele expuse și pentru realizarea de scenarii specifice credibile;

  • 5. urmărirea evitării și/sau reducerii efectelor distractive ale seismelor sau/și alunecărilor de teren și apariției unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri și acțiuni de reducere a vulnerabilității în zonele de risc;

  • 6. elaborarea și aprobarea planurilor de urbanism - generale, zonale și de detaliu -, cu stabilirea și aplicarea restricțiilor de amplasare a unor construcții sau dotări în zone cu risc seismic și/sau la alunecări de teren, restricții care vor fi impuse prin documentațiile de urbanism cu prilejul elaborării și avi zări i acestora;

  • 7. adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc: tehnologic și chimic, biologic, inundații, explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate și aplicarea acestor măsuri în activitățile de elaborare și avizare a documentațiilor prevăzute în Regulamentul de urbanism;

  • 8. studierea, stabilirea și aplicarea măsurilor de protecție și a acțiunilor de intervenție preventivă împotriva efectelor seismelor și alunecărilor, în vederea diminuării vulnerabilității seismice;

  • 9. protecția și pregătirea capacităților de răspuns în situația de urgență specifică: unități ale serviciilor de urgență profesioniste, unități și echipe cu atribuții speciale din rețeaua medico-sanitară, poliție și unități pentru păstrarea ordinii publice, servicii de urgență voluntare, sisteme funcționale, dotări, sisteme de comunicare, coordonare și conducere, spații de acces și evacuare, spații de adăpostire a răniților și sinistraților, rezerve de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie electrică, combustibil;

Nesecret

  • 10.asigurarea spațiilor de adăpostire a răniților și sinistraților în cazul producerii unei situații de urgență specifice și actualizarea convențiilor încheiate între autoritățile administrației publice locale și deținătorii acestor spații în vederea utilizării lor în caz de nevoie;

1 1 .monitorizarea, prin serviciile specializate, a acțiunilor de intervenție la clădiri de locuit, clădiri din domeniul sănătății, clădiri cu funcțiuni esențiale în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, incluzând:

  • - expertizarea tehnică, cu fundamentarea soluțiilor de intervenție și estimarea costurilor pentru clădiri de locuit, spitale, clădiri administrative, culturale, de învățământ etc.;

  • - proiectarea lucrărilor de intervenție;

  • - execuția lucrărilor de consolidare;

  • - asigurarea locuințelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a persoanelor în timpul executării consolidărilor dacă situația o impune;

  • 12. asigurarea logistică a serviciilor publice descentralizate cu atribuții în managementul situațiilor de urgență la cutremure și/sau alunecări de teren;

  • 13. monitorizarea operatorilor economici care reprezintă surse de mare risc pentru colectivitățile umane;

  • 14. avizarea listei societăților comerciale și a furnizorilor de bunuri și servicii care au în dotare utilaje pentru intervenție în cazul producerii unei situații de urgență specifice și încheierea cu acestea a convențiilor pentru intervenția imediată și asigurarea necesarului de resurse;

  • 15. protecția bunurilor de patrimoniu: clădiri, lucrări inginerești, dotări tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituțiilor publice și private;

  • 16. asigurarea, prin bugetul propriu, a resurselor financiare necesare activității de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice;

  • 17. verificarea, nominalizarea și actualizarea stocurilor de materiale de primă necesitate: medicamente, sânge și produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte și încălțăminte, alimente cu termen lung de conservare, cazarmament etc.;

  • 18. verificarea și actualizarea materialelor de construcții și a altor materiale, inclusiv pentru realizarea de locuințe pentru cazarea temporară, aflate în depozitele zonale ale Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;

  • 19. coordonarea, avizarea și controlul realizării măsurilor privind activitățile de apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice, privind:

  • - verificarea, nominalizarea, actualizarea și pregătirea formațiunilor și mijloacelor de intervenție operativă, inclusiv a celor de intervenție pe linie medicală;

  • - asigurarea acțiunilor și măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării și declanșării unor epidemii și/sau epizootii;

  • - verificarea dotării cu mijloace de comunicații și a stării de funcționare a acestora;

  • - asigurarea acțiunilor de cercetare-căutare și deblocare-salvare: dotare și personal instruit;

  • - realizarea unor acțiuni de restricții și interdicții necesare în zonele de risc și de distrugeri;

  • - instruirea autorităților și populației din zonele de risc asupra regulilor de comportare și comunicare în cazul producerii unui dezastru;

  • - planificarea măsurilor și procedurilor de intervenție operativă necesare gestionării situației de urgență specifice și aprobarea acestora de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență.

  • 20. coordonarea metodologică privind materialele pentru educarea antiseismică a populației, asigurarea diseminării informațiilor: pliante, broșuri, afișe, puse la dispoziție de organismele abilitate potrivit legii;

  • 21. coordonarea și avizarea instalării și operării în condiții sigure a unor sisteme de urmărire, avertizare și alarmare privind efectele seismelor și/sau alunecărilor de teren pe amplasamente libere, în construcții publice și/sau private, dotări ale regiilor/rețele de infrastructuri etc.: accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformații, deplasări, echipamente specifice de protecție civilă etc., cu respectarea prevederilor legale.

Măsuri și acțiuni în etapa de incidență a unei situații de urgență specifice:
  • - în caz de cutremur

  • a) activarea imediat după seism a Comitetului local și a Centrului operațional pentru situații de urgență.

  • - în etapa de incidență a alunecărilor de teren

  • a) activarea imediat după seism a Comitetului local și a Centrului operațional pentru situații de urgență.

  • b) alarmarea populației asupra alunecării de teren de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni, cât și cu mijloacele tehnice din dotare și informarea populației despre zona supusă riscului și măsurile instituite în areal;

  • c) după recepționarea informării privind declanșarea unor alunecări de teren, autoritățile locale vor lua următoarele măsuri:

  • - pregătirea evacuării locuințelor, a bunurilor cât și a anexelor gospodărești, a animalelor;

  • - deconectarea clădirilor, locuințelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele avarii sau distrugeri;

  • - sprijinirea formațiilor de intervenție organizate ale Comitetului local pentru situații de urgență în acțiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor și a anexelor gospodărești sau pentru micșorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.

Măsuri și acțiuni după producerea unei situații de urgență specifice:
  • (1) întrunirea de urgență a Comitetului local pentru situații de urgență, culegerea de informații de către personalul specializat, culegerea și transmiterea datelor semnificative de la și către Centrul Operativ pentru situații de urgență în vederea colectării, stocării, analizării, sintezei informațiilor și elaborării deciziei de intervenție;

  • (2) elaborarea deciziei privind declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență specifice și transmiterea urgentă a dispozițiilor către autoritățile, forțele și mijloacele destinate intervenției;

  • (3) desfășurarea intervenției, prin executarea acțiunilor planificate în etapa de prevenire a unei situații de urgență specifice;

  • (4) aplicarea prevederilor din planul de apărare și a procedurilor acestuia pentru investigarea de urgență a construcțiilor, rețelelor de utilități etc., respectând reglementările în vigoare din diferite domenii și punerea în siguranță provizorie potrivit priorităților stabilite de specialiștii abilitați și luarea deciziilor de evacuare, după caz, utilizând "Manualul pentru investigarea de urgență post-seism și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate";

  • (5) investigarea de urgență a dotărilor proprii ale administrației locale și a altor instituții din sistem;

  • (6) comunicarea permanentă între autorități și populație pe toată perioada de intervenție și refacere prin compartimente ale primăriilor și mass-media;

  • (7) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, rețelelor de utilități, capacităților funcționale și a capacităților operaționale și de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieții social-economice în unitatea administrativ-teritorială;

  • (8) realizarea evaluării daunelor și facilitarea acordării unor compensații către cei afectați de dezastru, potrivit legislației;

  • (9) revizuirea și actualizarea planului de apărare, pe baza experienței acumulate.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

Gestionarea acțiunilor de protecție-intervenție constau în:

  • ■  prevenirea

  • ■  protecția

  • ■  intervenția

  • ■  relocarea

  • ■  refacerea-reconstrucția

  • ■  reabilitarea-restabilirea

  • ■  menținerea condițiilor de siguranță

Conducerea operațiunilor de intervenție operativă în cazul producerii unei situații de urgență specifice se realizează de către prefecți, primari și conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice, conform legii.

În cazul producerii unei situații de urgență specifice, membrii Comitetul Local pentru Situații de Urgență Dolj se întrunesc de urgență la sediul Primăriei.

În situația imposibilității utilizării sediului Primăriei, conducerea acțiunilor de intervenție de urgență se realizează de la punctul de comandă al Comitetului Local pentru Situații de Urgență Dolj situat în mun. Craiova , str. Decebal, nr.107.

Primarii împreună cu specialiști din cadrul Centrului Operativ cu activitate temporară, procedează de urgență la inspecția zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

  • a) zonele afectate și delimitarea acestora;

  • b) necesitatea deblocării - salvării persoanelor și acordării primului-ajutor;

  • c) clădirile prăbușite sau în pragul colapsului;

  • d) rețelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicații, gaz metan, apă, energie electrică și termică etc.;

  • e) incendiile sau exploziile produse și/sau iminența producerii unor evenimente în lanț;

  • f) distrugerile sau blocările căilor de acces;

  • g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

La acțiunile de inspecție participă și structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice locale, precum și ale regiilor autonome, societăților și administrațiilor/companiilor naționale cu atribuții și responsabilități în domeniu, cât și ONG-urile abilitate.

Primarii informează operativ Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Dolj, prin mijloacele de radiocomunicații din dotarea proprie sau a rețelelor de urgență locale sau naționale - FRR și/sau curieri, asupra situației constatate, estimând victimele și pagubele materiale, precum și necesarul de mijloace și forțe de intervenție.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Dolj, întrunit de urgență, evaluează situația pe baza informărilor operative ale comitetelor locale și constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice locale și stabilește măsuri de intervenție de urgență pentru:

  • a) asigurarea condițiilor pentru efectuarea manevrelor de forțe și mijloace necesare desfășurării acțiunii de intervenție, în raport de evoluția situației;

  • b) concentrarea și organizarea intrării în dispozitivele de acțiune a forțelor și mijloacelor stabilite prin planul de apărare;

  • c) stingerea incendiilor;

  • d) deblocarea - salvarea persoanelor și acordarea primului-ajutor;

  • e) transportul și spitalizarea persoanelor accidentate;

  • f) inspectarea post situație de urgență specifică a construcțiilor avariate și evaluarea rapidă a acestora;

  • g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

  • h) protecția - adăpostirea persoanelor sinistrate și acordarea asistenței necesare;

  • i) paza și protecția bunurilor materiale și restricționarea circulației în zonele afectate;

  • j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale și a mijloacelor pentru intervenție;

  • k) informarea populației prin mijloacele de comunicare în masă și asigurarea comunicării cu aceasta;

  • l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare și neutralizarea acestora, după caz.

Acțiuni și măsuri pentru recuperare și reabilitare:

Pentru restabilirea stării de normalitate, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, precum și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici, reprezentanții societății civile și instituțiilor, dispun aplicarea următoarelor acțiuni și măsuri:

  • a) acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

  • b) reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și refacere, în stare operativă;

  • c) reabilitează căile de comunicații rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicații și rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, a apei și operatorilor energetici;

  • d) pregătește condițiile pentru repunerea în stare de funcționare a operatorilor economici și instituțiilor afectate, precum și pentru refacerea locuințelor și a celorlalte construcții cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată;

  • e) continuă investigația post situație de urgență specifică și stabilește soluțiile cadru de intervenție pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate;

  • f) stabilește din punct de vedere valoric și cantitativ pagubele produse de situația de urgență specifică;

  • g) comunică operativ cu factorii abilitați și comunică permanent cu cetățenii despre informațiilor specifice.

Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenției, Comitetul Local pentru Situații de Urgență întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de situația de urgență specifică, pe care le înaintează comitetelor superioare ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoțite de măsuri pentru înlăturarea efectelor acesteia, precum și de măsurile ulterioare de prevenire și intervenție.

Rapoartele finale de evaluare ale Comitetului Local pentru Situații de Urgență se înaintează la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în termen de cel mult 30 zile de la producerea situației de urgență specifice.

Atribuțiile autorităților administrației publice locale, ale instituțiilor publice, ale reprezentanților societății civile și ale operatorilor economici privind prevenirea și gestionarea unei situații de urgență specifice:

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj:
  • 1. asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență specifice prin reprezentanți în Comitetul județean pentru situații de urgență;

  • 2. participă ca factor de specialitate și conducere operativă la apărarea împotriva efectelor unei situații de urgență specifice, precum și a efectelor complementare acesteia, prin realizarea unor activități complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecție, intervenție, reabilitare-refacere;

  • 3. introduc în planurile de apărare, verifică și aplică categorii de măsuri pe etape specifice - predezastru, pe timpul producerii și post-dezastru creat de o situație de urgență specifică, prin:

    • 3.1 înștiințarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operaționale, precum și ai structurilor constituite pentru intervenție în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înștiințare;

    • 3.2 informarea populației cu date asupra situației de urgență specifice, reguli de comportare și respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

    • 3.3 pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecției civile - F-1001, XD - 222, Neptun-, mijloace radio, telefonice și mass-media;

    • 3.4 alarmarea populației în legătură cu pericolul sau iminența producerii unui dezastru complementar situației de urgență specifice - inundații, accident nuclear sau tehnologic, incendii în masă etc. - cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acționate local de către echipele de alarmare organizate de inspectoratele județene/municipiului București pentru situații de urgență. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciții și se completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populației;

    • 3.5 aplicarea de măsuri de protecție eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva efectelor unei situații de urgență specifice, prin:

      • 3.5.1. instruirea persoanelor cu responsabilități în domeniul structurilor și forțelor de intervenție și pregătirea populației pentru cunoașterea regulilor de comportare;

      • 3.5.2. informarea populației cu privire la măsurile de protecție individuală referitoare la pregătirea locuinței, a familiei, și respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a situației de urgență specifice;

      • 3.5.3. protecția colectivă, asigurându-se în funcție de situație: părăsirea temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitivă, potrivit planurilor de apărare, inclusiv pe baza corectivelor aduse la acestea după producerea situației de urgență specifice;

  • 4. efectuează activitățile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor și transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperării - potrivit planului de apărare, prin acțiuni de intervenție care vizează:

    • 4.1 informarea populației prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

    • 4.2 cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecției civile și unităților specializate pentru depistarea supraviețuitorilor și victimelor, avariilor la rețele, distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii;

    • 4.3 deblocarea și salvarea supraviețuitorilor de sub dărâmături, împiedicarea extinderii distrugerilor;

    • 4.4 degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenție;

    • 4.5 acordarea primului-ajutor, ajutorului medical de urgență și transportul vătămaților și spitalizarea acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori precum și stațiile de medicină de urgență, reanimare și descarcerare;

    • 4.6 participarea la refacerea unor avarii la rețelele gospodăriei comunale pentru preîntâmpinarea amplificării dezastrului produs de o situație de urgență specifică;

    • 4.7 evacuarea sinistraților și realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea acestora;

    • 4.8  organizarea transportului și distribuției apei potabile, alimentelor, medicamentelor și articolelor de primă necesitate pentru sinistrați;

    • 4.9 organizarea unor puncte de primire și evidență a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de către rude și rezolvarea operativă a formalităților legale necesare, inclusiv pentru înhumare;

    • 4.10 participarea la restabilirea capacităților de producție la unitățile economice de primă urgență - sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, rețele de comunicație etc.;

    • 4.11 intervin pentru localizarea și lichidarea incendiilor în masă și a celor izolate, izbucnite în zona afectată de situația de urgență specifică;

    • 4.12 asigură degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele mai afectate prin executarea operațiunilor de deblocare;

    • 4.13 diminuează pericolul de explozie datorat prezenței în zona afectată a pulberilor în suspensie, care au proprietăți fizico-chimice periculoase;

    • 4.14 împrospătează aerul în subsoluri sau alte zone izolate sub dărâmături, unde există supraviețuitori, prin utilizarea electroexhaustoarelor;

    • 4.15 iluminează, pe timpul nopții, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

    • 4.16 aprovizionează cu apă potabilă unele instituții publice: creșe, spitale, azile și cămine, precum și unele instalații tehnologice vitale;

    • 4.17 participă la evacuarea animalelor și a bunurilor de valoare;

    • 4.18 execută recunoașterea zonelor grav afectate și asigură respectarea măsurilor de prevenire în punctele periculoase;

    • 4.19 organizează și execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice și platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de situația de urgență specifică, asigurând măsurile tehnice specifice pentru ieșirea de sub starea de urgență;

    • 4.20 sprijină factorii de conducere și comisiile tehnice pentru repunerea în funcțiune, în condiții de urgență, a instalațiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare și stingere automată a incendiilor;

  • 5. sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice.

Inspectoratul Județean de Poliție Dolj:
  • 1. execută, imediat după declanșarea situației de urgență specifice, prin personalul prezent în serviciul de menținere a ordinii publice, controlul, dirijarea și supravegherea circulației, recunoașterea zonelor din aria de competență, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul populației, concomitent cu transmiterea către dispeceratele din punctele de comandă a datelor preliminare asupra amplorii efectelor;

  • 2. asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulației rutiere și pietonale, prin aplicarea interdicțiilor, devierilor și priorităților, în mod deosebit pentru mijloacele și formațiunile de intervenție specializate;

  • 3. participă la acțiunile de informare a populației despre situația creată, pericolul existent și măsurile de protecție ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecințelor dezastrului;

  • 4. asigură menținerea ordinii publice în localitățile și zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire și combatere a infracțiunilor sau a altor manifestări antisociale;

  • 5. supraveghează modul de desfășurare a operațiunilor de evacuare, organizează și participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

  • 6. participă la mobilizarea populației apte de muncă, a mijloacelor de transport și tehnice în vederea participării, conform ordonanțelor guvernamentale, ordinelor prefecților și/sau primarilor, la acțiunile de normalizare a situației;

  • 7. participă la asigurarea măsurilor de ordine și luare în evidență a populației atunci când situația impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuințe sau a întregii localități, în punctele de adunare p entru îmbarcare, pe timpul transportului și în punctele de primire;

  • 8. execută acțiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraților și pentru stabilirea persoanelor dispărute;

  • 9. participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comisiile teritoriale de apărare împotriva dezastrelor sau de eșaloanele ierarhic superioare;

  • 10. sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice;

  • 11. sprijină în mod special membrii Rețelei Naționale de Urgență a Federației Române de Radioamatorism în obținerea aprobărilor legale pentru montarea antenelor de unde scurte și unde ultrascurte, pe clădiri publice sau blocuri de locuințe.

Inspectoratul Județean de Jandarmi Dolj:
  • a) participă împreună cu organele de poliție la menținerea ordinii și liniștii publice în localitățile sau zonele afectate de situația de urgență specifică, concomitent cu intensificarea măsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;

  • b) constituie, la ordin, detașamente de forțe și mijloace care să participe, în cadrul cooperării, la limitarea și lichidarea efectelor negative;

  • c) asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate și evacuate;

  • d) participă împreună cu organele de poliție la asigurarea măsurilor de ordine pe perimetrele cu restricții în circulația pietonală și rutieră, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor precum și pentru asigurarea desfășurării în condiții corespunzătoare a activităților de intervenție întreprinse de echipele specializate;

  • e) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice.

Inspecto ratul Județean al Poliției de Frontieră Dolj:
  • 1. execută recunoașteri în zona de responsabilitate și analizează și raportează, periodic, primele date și concluzii privind proporțiile efectelor situației de urgență specifice;

  • 2. participă, la ordin, cu forțe și mijloace proprii, la acțiunile de salvare a persoanelor, valorilor materiale și animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;

  • 3. asigură controlul și supravegherea persoanelor și mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;

  • 4. asigură implementarea măsurilor specifice pentru situații de urgență, așa cum acestea sunt prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte;

  • 5. execută, imediat după declanșarea situației de urgență specifice, prin personalul prezent, recunoașterea zonelor expuse din aria de competență, asigurând prioritar măsuri p entru prevenirea panicii în rândul populației din zona de frontieră, în special în localitățile izolate;

  • 6. participă la acțiunile de informare a populației din localitățile aflate în zona de competență despre situația creată, pericolul existent și măsurile de protecție ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecințelor situației de urgență specifice;

  • 7. participă la asigurarea menținerii ordinii publice în localitățile și zonele afectate, aflate în zona de competență;

  • 8. supraveghează modul de desfășurare a operațiunilor de evacuare derulate în zona de responsabilitate, organizează și participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

  • 9. participă la mobilizarea populației apte de muncă din localitățile situate în aria de competență, a mijloacelor de transport și tehnice în vederea participării la acțiunile de normalizare a situației;

  • 10. participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele județene pentru situații de urgență sau de eșaloanele ierarhic superioare.

Structurile poliției locale:
  • 1. asigură informarea operativă a consiliului local, precum și a poliției locale despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activității poliției comunitare;

  • 2. colaborează cu alte organe ale statului cu atribuții privind asigurarea climatului de ordine și liniște publică, siguranța persoanelor, integritatea corporală, viața, bunurile acestora ori ale domeniului public, curățenia și combaterea comerțului stradal neautorizat;

  • 3. organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

  • 4. verifică locurile și punctele vulnerabile, existența și starea încuietorilor, a amenajărilor tehnice și a sistemelor de pază și alarmare și ia, în caz de nevoie, măsurile ce se impun;

  • 5. aplică prevederile legale privind accesul în obiective și regulile stabilite în planurile de pază;

  • 6. supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza documentelor stabilite, cu deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;

  • 7. verifică obiectivul încredințat spre pază, cu privire la existența unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea sau produs, ia primele măsuri de salvare a persoanelor și a bunurilor, precum și pentru limitarea consecințelor acestor evenimente și sesizează organele competente;

  • 8. constată contravențiile date în competență și aplică sancțiunile potrivit legii;

  • 9. îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de comitetele pentru situații de urgență la nivel local.

Formațiunile organizațiilor nonguvernamentale:

Forțele specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență sunt:

  • 1. membrii Federației Române de Radioamatorism, organizați în Rețeaua Națională de Urgență și rețelele locale de urgență care participă la asigurarea radiocomunicațiilor la nivel de culegere de date, informare în timp real de pe întreg teritoriul țării, cooperare radio între forțele participante în situații de urgență, asigurare comunicații radio la nivel local și național prin US și UUS, fonie, telegrafie, transmisii digitale de date etc., pentru Comitetele locale și naționale, folosind stațiile și rețelele proprii fixe sau mobile, cu surse alternative de energie;

  • 2. Asociația Salvatorilor Voluntari pentru Situații de Urgență are ca scop salvarea de vieți omenești și protejarea mediului înconjurător, îndeplinind activități după cum urmează:

    • 2.1. selectează și instruiește, în cadru organizat, personal voluntar, din cadrul societății civile, pentru intervenții în situații de urgență, în domeniile: cercetare-căutare-deblocare-salvare, prim-ajutor în situații de urgență, alpinism utilitar -transport accidentați, suport psihologic, căutare salvare canină, supraviețuire.

    • 2.2. efectuează operațiuni de cercetare, căutare, deblocare și salvare din focare, transport accidentați, organizează puncte de adunare răniți și triere, organizează tabere de sinistrați, acordă prim-ajutor medical prespitalicesc și prim-ajutor psihologic, prin echipe specializate, victimelor, aparținătorilor și/sau salvatorilor.

    • 2.3. asigură comunicații radio în benzile CB - 27 MHz și 446 MHz - benzi folosite de societatea civilă, cât și în benzile de radioamatori și cele special atribuite. Gestionează frecvența de cooperare radio între forțele specializate voluntare participante la intervențiile în situații de urgență și forțele profesioniste, atât în antrenamente cât și în intervenții.

    • 2.4. sprijină și cooperează cu toate forțele profesioniste de intervenție ale structurilor publice.

  • 3. membrii Centrului de educare canină - Centrul național de coordonare și formare a echipelor canine de salvare -, participă la:

  • - căutarea-salvarea, deblocarea populației cu câinii specializați de salvare;

  • - asigurarea pazei canine a bunurilor materiale, a patrimoniului național sau a punctelor strategice, din zona calamitată sau alte zone stabilite;

  • - participarea la înlăturarea efectelor dezastrelor, cu medici, asistenți veterinari, chinotehniști, chinotehnicieni acreditați CEDC;

  • - selectarea, pregătirea, școlarizarea echipelor umane și canine pentru intervenție în caz de dezastru specific.

Autoritățile administrației publice și prefectul:
  • a) asigură mijloacele necesare înștiințării și alarmării populației din zonele ce pot fi afectate de situația de urgență specifică;

  • b) coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de dezastre provocate de situația de urgență specifică;

  • c) întocmesc planuri de protecție și de intervenție, în concordanță cu măsurile adoptate de Comitetul național;

  • d) asigură desfășurarea acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor produse de o situație de urgență specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea și transportul victimelor,

Nesecret cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente și acordarea asistenței sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

  • e) stabilesc, împreună cu operatorii economici și unitățile de profil, acțiuni și măsuri operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situației de urgență specifice, inclusiv pentru identificarea și înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcționare a serviciilor și unităților de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu energie electrică, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;

  • f) centralizează datele privind urmările dezastrelor și informează operativ Comitetul ministerial și Comitetul național;

  • g) asigură mijloacele financiare necesare activităților de protecție și intervenție, precum și de educație antiseismică a populației, în cazul producerii unei situații de urgență specifică.

  • h) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru intervenția în cazul producerii situațiilor de urgență specifice.

Brigada 2 Infanterie îndeplinește următoarele atribuții când prefectul se adresează atunci când situația de urgență specifică produsă în unitățile administrativ-teritoriale, unde își au sediul unitățile militare, reclamă să se intervină urgent:

  • a) participă la asigurarea următoarelor funcții de sprijin:

  • 1. monitorizarea pericolelor și situațiilor de urgență specifice, precum și a efectelor negative ale acestora;

  • 2. executarea misiunilor de căutare și salvare a persoanelor;

  • 3. evacuarea personalului militar și civil din obiectivele proprii și asigură recepția și depozitarea bunurilor evacuate din acestea;

  • 4. acordarea asistenței medicale de urgență, suplimentarea capacității de spitalizare a spitalelor subordonate și instalarea spitalelor de campanie;

  • 5. localizarea și stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare;

  • 6. asigurarea transportului resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență specifice;

  • 7. asigurarea cazării persoanelor evacuate;

  • 8. asigurarea, la nevoie, a intervenției operative a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor, cu personalul din unitățile specializate din subordine și cu materialele necesare puse la dispoziție de Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

  • 9. asigurarea sprijinului logistic pentru restabilirea ordinii publice;

  • 10. asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor funcții de sprijin;

  • 11. asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate.

  • b) participă la elaborarea programelor de pregătire a populației, instituțiilor publice și operatorilor economici pentru protecția și intervenția în cazul producerii unei situații de urgență specifice, precum și la elaborarea planurilor pentru evacuare a populației, bunurilor materiale și animalelor;

  • c) asigură participarea, în sprijinul populației, cu forțe și mijloace proprii, la solicitarea autorităților administrației publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, la activitățile pentru limitarea și înlăturarea efectelor unei situații de urgență specifice;

  • d) participă la exercițiile și aplicațiile privind pregătirea populației și a operatorilor economici, pentru verificarea măsurilor de protecție și intervenție din planurile de apărare împotriva efectelor unei situații de urgență specifice;

  • e) elaborează reglementările interne privind aprobarea participării cu unități și/sau subunități proprii, în funcție de mărimea intervenției, și asigură condițiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detașamentelor de intervenție în zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestuia.

  • f) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice.

Inspectoratul Județean în Construcții Dolj:
  • a)  dispune deținătorilor construcțiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerinței de rezistență și stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constată necesitatea acesteia;

  • b) dispune, după caz, încetarea exploatării construcțiilor și retragerea autorizației de funcționare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;

  • c) veri fi că respectarea, de către deținători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcțiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

  • d) asigură instruirea specialiștilor - nominalizați în planurile de apărare ale unităților administrativ-teritoriale - privind inspecția post-seism a construcțiilor;

  • e) organizează inspecția post-seism și propune Grupului operativ acțiunile tehnico-organizatorice de intervenție imediată pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate și urmărește aplicarea măsurilor pentru limitarea și înlăturarea efectelor cutremurului.

Direcția de Sănătate Publică:
  • a) coordonează și asigură asistența medicală și psihologică de urgență în caz de situații de urgență specifice, prin utilizarea rețelei sanitare și extinderea, la nevoie, a capacității de spitalizare;

  • b)   asigură funcționalitatea unităților sanitare, inclusiv a instalațiilor, echipamentelor și a aparaturii de specialitate și de comunicații în timpul producerii unei situații de urgență specifice și imediat după aceea;

  • c) verifică, împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj, prin antrenamente și exerciții, pregătirea pentru intervenție a formațiunilor medico-sanitare și asigură, împreună cu consiliile județene și locale, baza tehnico-materială a acestora;

  • d) organizează, în colaborare cu Consiliul Național de Cruce Roșie - filiala Dolj și alte organisme interesate, educația sanitară a populației pentru apărarea împotriva dezastrelor;

  • e) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenței medicale de urgență în caz de situații de urgență specifică.

  • f) asigură, prin Consiliul Național al Crucii Roșii din România, îndeplinirea următoarelor activități:

  • 1. organizarea, încadrarea și funcționarea detașamentelor sanitare și posturilor de prim-ajutor, precum și pregătirea surorilor de Cruce Roșie prin filiala de Cruce Roșie Dolj, în vederea participării acestora la acțiunea de acordare a primului-ajutor victimelor, precum și la aplicarea regulilor de igienă colectivă în caz de situații de urgență specifice;

  • 2. realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populației, precum și ajutorarea sinistraților;

  • 3. pregătirea populației prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului-ajutor în caz de situații de urgență specifice.

  • g) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență.

Inspectoratul Școlar Județean Dolj:
  • a) asigură utilizarea unor spații de învățământ pentru cazarea provizorie a populației evacuate în cazul unei situații de urgență specifice, în condițiile respectării și asigurării derulării procesului instructiv-educativ, după caz;

  • b) stabilește și asigură din timp, împreună cu autoritățile administrației publice locale, precum și cu conducerile instituțiilor de învățământ superior, măsurile privind utilizarea prin rechiziție publică a unor spații proprii - săli de sport, stadioane, patinoare -, sau avizează, din timp, conform unor convenții cadru, schimbarea destinației unor spații proprii sau aflate în administrare pentru cazarea provizorie a populației sinistrate, în cazul producerii unei situații de urgență specifice;

  • c) sprijină constituirea și pregătirea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor spații de desfășurare a cursurilor teoretice și a antrenamentelor specifice cu caracter sportiv.

Instituțiile publice și operatorii economici:
  • a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de situație de urgență specifică;

  • b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și le mențin în stare operativă;

  • c) organizează înștiințarea și alarmarea salariaților pentru apărarea împotriva efectelor unei situații de urgență specifice;

  • d) respectă normele și normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea și execuția instalațiilor și construcțiilor de orice natură;

  • e) exploatează, utilizează și întrețin instalațiile, clădirile, construcțiile de orice natură și respectă normele și normativele specifice;

  • f) realizează rețelele de monitorizare și control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înștiințare în caz de pericol și asigură funcționarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;

  • g) țin evidența mijloacelor tehnice, a utilajelor și a aparaturii ce pot fi folosite în caz de situație de urgență specifică și, în caz de necesitate, pun la dispoziția comitetului județean pentru situații de urgență, datele necesare;

  • h) întocmesc și actualizează, după caz, planurile construcțiilor etajate, rețelelor utilitare și spațiilor subterane proprii folosite pentru protecția populației și le înaintează Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj;

  • i) asigură accesul la obiectivele periclitate și execută lucrări și servicii de interes public în situații de urgență specifice, din dispoziția comitetului județean pentru situații de urgență.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Instruirea persoanelor cu responsabilități în domeniul structurilor și forțelor de intervenție și pregătirea populației pentru cunoașterea regulilor de comportare.

Informarea populației cu privire la măsurile de protecție individuală referitoare la pregătirea locuinței, a familiei, și respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a situației de urgență specifice.

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice.

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE AVARII

GRAVE LA MAGISTRALELE DE TRANSPORT GAZE, PRODUSE PETROLIERE, ENERGIE ELECTRICĂ LA NIVELUL MUNICIPIULUI CRAIOVA

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Prin avarie gravă, se înțelege acea stricăciune, deteriorare însemnată suferită de o navă, de o mașină, de o construcție, de o magistrală, de o coloană ce transportă diferite substanțe, care poate genera consecințe negative majore asupra desfășurării normale a activităților social-economice, precum și asupra mediului înconjurător și care nu poate fi controlată și lichidată decât prin intervenția serviciilor de urgență profesioniste/voluntare, constituite potrivit legii.

Obiectivele desfășurării acțiunilor de protecție - intervenție sunt:
  • a) asigurarea prevenirii acestui tip de risc prin evitarea producerii și prin limitarea consecințelor;

  • b) salvarea de vieți omenești prin intervenția operativă și profesionistă în caz de situații de urgență generate de avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică;

  • c) diminuarea impactului factorilor distructivi prin asigurarea unui management adecvat de înștiințare, alarmare și, la nevoie, evacuare a populației din zonele de risc;

  • d) utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea măsurilor de prevenire, intervenție și reabilitare a zonelor afectate.

Prin gestionarea situațiilor de urgență specifice se înțeleg acțiunile și măsurile pentru:

  • a) prevenire și pregătire pentru intervenție, înainte de declanșarea fenomenelor cauzale;

  • b) intervenție operativă, după producerea situației de urgență specifice, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acesteia;

  • c) intervenție ulterioară, pentru recuperare și reabilitare.

Termenii și expresiile folosite în gestionarea situațiilor de urgență generate de avarii grave:

  • a) avarie - stricăciune, deteriorare (însemnată) suferită de o navă, de o mașină, de o construcție, de o magistrală, de o coloană ce transportă diferite substanțe;

  • b) magistralele de transport gaze - artere principale de comunicație pentru coloanele de alimentare cu gaze;

  • c) gaze - nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziție;

  • d) petrol - rocă sedimentară lichidă, uleioasă, de culoare brună-negricioasă, mai rar gălbuie, cu reflexe albastre-verzui, cu miros specific, formată dintr-un amestec natural de hidrocarburi și de alți compuși organici, care se extrage din pământ și care servește drept materie primă în industria chimică;

  • e) energie electrică - energie proprie câmpurilor electrice, ea poate fi proprie numai câmpurilor electrice ;capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare dată;

  • f) producător de energie electrică și/sau termică - persoană juridică având ca specific activitatea de producere a energiei electrice și/sau termice în scopul vânzării;

  • g) centrala electrică - ansamblu de instalații, construcții și de echipamente care, prin destinație, produce energie electrică;

  • h) consumator de energie electrică sau termică- persoană fizică sau juridică care cumpără sau consumă energie p entru uzul propriu sau pentru un subconsumator aflat in apropiere;

  • i) culoar de trecere(de funcționare) a liniei electrice- suprafața terestră situată de-a lungul liniei electrice și spațiul atmosferic de deasupra sa în care se impun restricții din punctul de vedere al coexistenței liniei cu elementele naturale, obiectele, construcțiile,cu instalațiile etc., situate în acest spațiu;

  • j) rețea electrică - ansamblu de linii și stații electrice conectate între ele, eventual interconectate cu alte rețele. Rețeaua electrică poate fi rețea de transport și rețea de distribuție;

  • k) rețea electrică de transport- rețea electrică buclată de înaltă tensiune de 220 kV și mai mult; prin care se transportă la distanță puteri electrice importante;

l) rețea termică - ansamblu de conducte, instalații de pompare și de alte instalații auxiliare, cu ajutorul cărora se transportă continuu și în regim controlat energia termică de la producători la consumatori;

  • m) transportul energ. electrice-activitate organizată pentru transmiterea energiei electrice de la producători până la instalațiile de distribuție sau la instalațiile consumatorilor racordați direct la rețelele de transport;

  • n) transportul energ. termice-activitate organizată pt. transmiterea energiei termice de la producători la punctele termice de achiziție ale distribuitorilor sau ale consumatorilor racordați direct la rețelele de transport;

  • o) distribuție - transmiterea energiei electrice sau termice în scopul livrării ei la consumatori;

  • p) zona de protecție și de siguranță - suprafața de sub liniile electrice aeriene, extinsă de o parte și de altă a proiecției în plan orizontal liniilor cu o distanță calculată în funcție de devierea maximă a conductorului sub acțiunea vântului,plus distanța de amorsare,în funcție de nivelul tensiunii.Suprafața de teren, având dimensiunile fundației stâlpilor,este bun public;

r) dezastru - evenimentul datorat declanșării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului și care, prin amploare, intensitate și consecințe, atinge ori depășește nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situațiilor de urgență, elaborate și aprobate potrivit legii .

Acțiunile și măsurile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice se realizează prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență, pentru situații de urgență din care vor face parte și câte un membru din partea ONG-urilor cu forțe specializate și voluntare. Deținătorii, cu orice titlu, de construcții, dotări și terenuri, a căror avariere în caz de situație de urgență specifică poate pune în pericol populația, precum și mediul natural și construit sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze construcțiile cu aparatura de măsură și control necesară p entru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în cazul iminenței producerii unei situații de urgență specifice și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform legislației în vigoare pentru fiecare domeniu.

Aplicarea măsurilor și acțiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice; participarea la acțiunile de prevenire, pregătire, protecție și intervenție este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor fizice cu handicap și a altor categorii defavorizate

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Activități care trebuie să se execute pentru prevenirea și diminuarea urmărilor avariilor grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică:

  • -  evaluarea dimensiunilor zonelor de risc;

  • -  zonele cele mai probabil lipsite de pericol;

  • -  măsuri care să diminueze pericolul;

  • -  modul în care s-ar putea avertiza populația;

  • -  modalități de introducere a restricțiilor de activitate, circulație și aceea în zonele calamitate;

  • -  asigurarea asistenței medicale de urgență;

  • -  asigurarea asistenței sinistraților (evacuare, transport, cazare, hrană, asistență medicală);

  • -  principiile, metodele și procedeele de desfășurare a acțiunilor de intervenții;

  • -  reguli de comportare și instruire a populației;

  • -  evaluarea resurselor necesare instruirii populației și intervenției (identificarea, inventarierea, condițiile și modul de asigurare);

  • -  căile de comunicație cel mai posibil a fi utilizate.

  • -  facilitățile pe care județele, localitățile vecine și alte organisme le pot pune la dispoziție;

  • -  asigurarea sistemului de relații cu publicul și mijloacele de informare în masă.

  • -  măsuri pentru combaterea unor efecte secundare: epidemii, incendii, inundații, accidente chimice, accidente nucleare, explozii;

  • -  se organizează, încadrează, dotează și instruiesc formațiile care urmează să participe la intervenție. Sunt stabilite procedurile de acțiune și modul de ținere a legăturilor cu organele de conducere locale și la nivel central.

Etapele de realizare a acțiunilor sunt:

  • -  pregătirea;

  • -  intervenția operativă;

  • -  refacerea;

  • -  reabilitarea;

Primarii, conducerile comitetelor locale pentru situații de urgență constituite după caz, precum și cele ale unităților social-economice amplasate în zone predispuse la avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică, au obligația să asigure preluarea de la stațiile centrale și locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Măsuri și acțiuni în perioada de prevenire a unei situații de urgență specifice:

22.identificarea, în detaliu, delimitarea geografică și declararea zonelor predispuse la avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică de pe teritoriul municipiului;

  • 23. constituirea de bănci de date informatizate privind zonele predispuse la avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică, actualizate periodic;

  • 24. planificarea dezvoltării unităților administrativ-teritoriale luând în considerare măsurile de eliminare/reducere a riscurilor pentru:

  • - clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata dezastrelor este vitală pentru protecția civilă;

  • - stații de pompieri și sediile poliției;

  • - spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență;

  • - căi de transport și clădirile ce adăpostesc funcțiile specifice: feroviar, rutier, naval și aerian;

  • - clădiri ale instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență specifice, în apărarea și securitatea națională;

  • - stații de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale;

  • - rețele vitale de utilități;

  • - garaje de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii;

  • - rezervoare de apă și stații de epurare și pompare esențiale pentru situații de urgență specifice;

  • - clădiri care adăpostesc gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase. 25.inițierea și/sau continuarea unor studii pentru culegerea și sinteza de date și acumularea de cunoștințe referitoare la elementele determinante pentru hazardul la avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică, evaluarea elementelor expuse la risc: construcții, rețele, populație, instituții publice etc., pentru a lua în considerare condițiile locale, elementele expuse și pentru realizarea de scenarii specifice credibile;

  • 26. urmărirea evitării și/sau reducerii efectelor distractive ale avariilor grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică și apariției unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri și acțiuni de reducere a vulnerabilității în zonele de risc;

  • 27. adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc: tehnologic și chimic, biologic, inundații, explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate;

  • 28. studierea, stabilirea și aplicarea măsurilor de protecție și a acțiunilor de intervenție preventivă împotriva avariilor grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energi e electrică, în vederea diminuării vulnerabilității acestora;

  • 29. protecția și pregătirea capacităților de răspuns în situația de urgență specifică: unități ale serviciilor de urgență profesioniste, unități și echipe cu atribuții speciale din rețeaua medico-sanitară, poliție și unități pentru păstrarea ordinii publice, servicii de urgență voluntare, sisteme funcționale, dotări, sisteme de comunicare, coordonare și conducere, spații de acces și evacuare, spații de adăpostire a răniților și sinistraților, rezerve de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie electrică, combustibil;

  • 30. asigurarea spațiilor de adăpostire a răniților și sinistraților în cazul producerii unei situații de urgență specifice și actualizarea convențiilor încheiate între autoritățile administrației publice locale și deținătorii acestor spații în vederea utilizării lor în caz de nevoie;

  • 31. asigurarea logistică a serviciilor publice descentralizate cu atribuții în managementul situațiilor de urgență la avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrică;

  • 32. monitorizarea operatorilor economici care reprezintă surse de mare risc pentru colectivitățile umane;

  • 33. avizarea listei societăților comerciale și a furnizorilor de bunuri și servicii care au în dotare utilaje pentru intervenție în cazul producerii unei situații de urgență specifice și încheierea cu acestea a convențiilor pentru intervenția imediată și asigurarea necesarului de resurse;

  • 34. protecția bunurilor de patrimoniu: clădiri, lucrări inginerești, dotări tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituțiilor publice și private;

  • 35. asigurarea, prin bugetul propriu, a resurselor financiare necesare activității de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice;

  • 36. verificarea, nominalizarea și actualizarea stocurilor de materiale de primă necesitate: medicamente, sânge și produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte și încălțăminte, alimente cu termen lung de conservare, cazarmament etc.;

  • 37. verificarea și actualizarea materialelor de construcții și a altor materiale, inclusiv pentru realizarea de locuințe pentru cazarea temporară;

  • 38. coordonarea, avizarea și controlul realizării măsurilor privind activitățile de apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice, privind:

  • - verificarea, nominalizarea, actualizarea și pregătirea formațiunilor și mijloacelor de intervenție operativă, inclusiv a celor de intervenție pe linie medicală;

  • - asigurarea acțiunilor și măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării și declanșării unor epidemii și/sau epizootii;

  • - verificarea dotării cu mijloace de comunicații și a stării de funcționare a acestora;

  • - asigurarea acțiunilor de cercetare-căutare și deblocare-salvare: dotare și personal instruit;

  • - realizarea unor acțiuni de restricții și interdicții necesare în zonele de risc și de distrugeri;

  • - instruirea autorităților și populației din zonele de risc asupra regulilor de comportare și comunicare în cazul producerii unui dezastru;

  • - planificarea măsurilor și procedurilor de intervenție operativă necesare gestionării situației de urgență specifice.

Măsuri și acțiuni în etapa de incidență a unei situații de urgență specifice:
  • a) activarea imediat după dezastru a Comitetului local și a Centrului operativ pentru situații de urgență.

  • b) alarmarea populației asupra avarierii grave a magistralelor de transport gaze, produse petroliere, energie electrică de către Comitetul local pentru situații de urgență cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni, cât și cu mijloacele tehnice din dotare și informarea populației despre zona supusă riscului și măsurile instituite;

  • c) după recepționarea informării privind declanșarea unor alunecări de teren, autoritățile locale vor lua următoarele măsuri:

  • - pregătirea evacuării locuințelor, a bunurilor cât și a anexelor gospodărești, a animalelor;

  • - deconectarea clădirilor, locuințelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele avarii sau distrugeri;

  • - sprijinirea formațiilor de intervenție organizate ale Comitetului județean pentru situații de urgență în acțiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de

Nesecret teren cu scopul de protejare a clădirilor și a anexelor gospodărești sau pentru micșorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.

Măsuri și acțiuni după producerea unei situații de urgență specifice:
  • (1) întrunirea de urgență a Comitetului local pentru situații de urgență, culegerea de informații de către personalul specializat, culegerea și transmiterea datelor semnificative de la și către Centrului operativ pentru situații de urgență în vederea colectării, stocării, analizării, sintezei informațiilor și elaborării deciziei de intervenție;

  • (2) elaborarea deciziei privind declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgență specifice și transmiterea urgentă a dispozițiilor către autoritățile, forțele și mijloacele destinate intervenției;

  • (3) desfășurarea intervenției, prin executarea acțiunilor planificate în etapa de prevenire a unei situații de urgență specifice;

  • (4) investigarea de urgență a dotărilor proprii ale administrației locale și a altor instituții din sistem;

  • (5) comunicarea permanentă între autorități și populație pe toată perioada de intervenție și refacere prin compartimente ale primăriilor și mass-media;

  • (6) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, rețelelor de utilități, capacităților funcționale și a capacităților operaționale și de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieții social-economice în unitatea administrativ-teritorială;

  • (7) realizarea evaluării daunelor și facilitarea acordării unor compensații către cei afectați de dezastru, potrivit legislației;

  • (8) revizuirea și actualizarea planului de apărare, pe baza experienței acumulate.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

Gestionarea acțiunilor de protecție-intervenție constau în:

  • ■  prevenirea

  • ■  protecția

  • ■  intervenția

  • ■  relocarea

  • ■  refacerea-reconstrucția

  • ■  reabilitarea-restabilirea

  • ■  menținerea condițiilor de siguranță

Conducerea operațiunilor de intervenție operativă în cazul producerii unei situații de urgență specifice se realizează de către primari și conducerile operatorilor economici și instituțiilor publice, conform legii.

În cazul producerii unei situații de urgență specifice, membrii Comitetul Local pentru Situații de Urgență Dolj se întrunesc de urgență la sediul Primăriei.

Comitetul local pentru situații de urgență, pe raza căreia s-a produs situația de urgență specifică se activează, se întrunește de urgență la sediul său și își pune în aplicare planul propriu de apărare.

Primarii împreună cu specialiști din cadrul Centrului operativ pentru situații de urgență, procedează de urgență la inspecția zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

  • a) zonele afectate și delimitarea acestora;

  • b) necesitatea deblocării - salvării persoanelor și acordării primului-ajutor;

  • c) clădirile prăbușite sau în pragul colapsului;

  • d) rețelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicații, gaz metan, apă, energie electrică și termică etc.;

  • e) incendiile sau exploziile produse și/sau iminența producerii unor evenimente în lanț;

  • f) distrugerile sau blocările căilor de acces;

  • g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

La acțiunile de inspecție participă și structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate și ale celorlalte organe ale administrației publice locale, precum și ale regiilor autonome, societăților și administrațiilor/companiilor naționale cu atribuții și responsabilități în domeniu, cât și ONG-urile abilitate.

Primarii informează operativ Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, prin mijloacele de radiocomunicații din dotarea proprie sau a rețelelor de urgență locale sau naționale - FRR și/sau curieri, asupra situației constatate, estimând victimele și pagubele materiale, precum și necesarul de mijloace și forțe de intervenție.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență Dolj, întrunit de urgență, evaluează situația pe baza informărilor operative ale Centrului operativ pentru situații de urgență și constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice locale și stabilește măsuri de intervenție de urgență pentru:

  • a) asigurarea condițiilor pentru efectuarea manevrelor de forțe și mijloace necesare desfășurării acțiunii de intervenție, în raport de evoluția situației;

  • b) concentrarea și organizarea intrării în dispozitivele de acțiune a forțelor și mijloacelor stabilite prin planul de apărare;

  • c) stingerea incendiilor;

  • d) deblocarea - salvarea persoanelor și acordarea primului-ajutor;

  • e) transportul și spitalizarea persoanelor accidentate;

  • f) inspectarea post situație de urgență specifică a construcțiilor avariate și evaluarea rapidă a acestora;

  • g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranță în exploatare;

  • h) protecția - adăpostirea persoanelor sinistrate și acordarea asistenței necesare;

  • i) paza și protecția bunurilor materiale și restricționarea circulației în zonele afectate;

  • j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale și a mijloacelor pentru intervenție;

  • k) informarea populației prin mijloacele de comunicare în masă și asigurarea comunicării cu aceasta;

  • l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare și neutralizarea acestora, după caz.

Acțiuni și măsuri pentru recuperare și reabilitare:

Pentru restabilirea stării de normalitate, Comitetul Local pentru Situații de Urgență precum și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici, reprezentanții societății civile și instituțiilor, dispun aplicarea următoarelor acțiuni și măsuri:

  • a) acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

  • b) reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și refacere, în stare operativă;

  • c) reabilitează căile de comunicații rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicații și rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, a apei și operatorilor energetici;

  • d) pregătește condițiile pentru repunerea în stare de funcționare a operatorilor economici și instituțiilor afectate, precum și pentru refacerea locuințelor și a celorlalte construcții cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată;

  • e) continuă investigația post situație de urgență specifică și stabilește soluțiile cadru de intervenție pentru punerea în siguranță provizorie a construcțiilor avariate;

  • f) stabilește din punct de vedere valoric și cantitativ pagubele produse de situația de urgență specifică;

  • g) comunică operativ cu factorii abilitați și comunică permanent cu cetățenii despre informațiilor specifice.

Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenției, Comitetul Local pentru Situații de Urgență întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de situația de urgență specifică, pe care le înaintează comitetelor superioare ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoțite de măsuri pentru înlăturarea efectelor acesteia, precum și de măsurile ulterioare de prevenire și intervenție.

Atribuțiile autorităților administrației publice locale, ale instituțiilor publice, ale reprezentanților societății civile și ale operatorilor economici privind prevenirea și gestionarea unei situații de urgență specifice:

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj:
  • 1. asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență specifice prin reprezentanți în Comitetul județean pentru situații de urgență;

  • 2. participă ca factor de specialitate și conducere operativă la apărarea împotriva efectelor unei situații de urgență specifice, precum și a efectelor complementare acesteia, prin realizarea unor activități complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecție, intervenție, reabilitare-refacere;

  • 3. introduc în planurile de apărare, verifică și aplică categorii de măsuri pe etape specifice - predezastru, pe timpul producerii și post-dezastru creat de o situație de urgență specifică, prin:

    • 3.1 înștiințarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operaționale, precum și ai structurilor constituite pentru intervenție în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înștiințare;

    • 3.2 informarea populației cu date asupra situației de urgență specifice, reguli de comportare și respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

    • 3.3 pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecției civile - F-1001, Neptun-, mijloace radio, telefonice și mass-media;

    • 3.4 alarmarea populației în legătură cu pericolul sau iminența producerii unui dezastru complementar situației de urgență specifice - inundații, accident nuclear sau tehnologic, incendii în masă etc. - cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acționate local de către echipele de alarmare organizate de inspectoratul pentru situații de urgență. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciții și se completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populației;

    • 3.5 aplicarea de măsuri de protecție eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva efectelor unei situații de urgență specifice, prin:

      • 3.5.1. instruirea persoanelor cu responsabilități în domeniul structurilor și forțelor de intervenție și pregătirea populației pentru cunoașterea regulilor de comportare;

      • 3.5.2. informarea populației cu privire la măsurile de protecție individuală referitoare la pregătirea locuinței, a familiei, și respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a situației de urgență specifice;

      • 3.5.3. protecția colectivă, asigurându-se în funcție de situație: părăsirea temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitivă, potrivit planurilor de apărare, inclusiv pe baza corectivelor aduse la acestea după producerea situației de urgență specifice;

  • 4. efectuează activitățile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor și transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperării - potrivit planului de apărare, prin acțiuni de intervenție care vizează:

    • 4.1 informarea populației prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

    • 4.2 cercetarea - căutarea cu elementele de căutare ale protecției civile și unităților specializate pentru depistarea supraviețuitorilor și victimelor, avariilor la rețele, distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii;

    • 4.3 deblocarea și salvarea supraviețuitorilor de sub dărâmături, împiedicarea extinderii distrugerilor;

    • 4.4 degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenție;

    • 4.5 acordarea primului-ajutor, ajutorului medical de urgență și transportul vătămaților și spitalizarea acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori precum și stațiile de medicină de urgență, reanimare și descarcerare;

    • 4.6 participarea la refacerea unor avarii la rețelele gospodăriei comunale pentru preîntâmpinarea amplificării dezastrului produs de o situație de urgență specifică;

    • 4.7 evacuarea sinistraților și realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea acestora;

    • 4.8  organizarea transportului și distribuției apei potabile, alimentelor, medicamentelor și articolelor de primă necesitate pentru sinistrați;

    • 4.9 organizarea unor puncte de primire și evidență a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de către rude și rezolvarea operativă a formalităților legale necesare, inclusiv pentru înhumare;

    • 4.10 participarea la restabilirea capacităților de producție la unitățile economice de primă urgență - sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, rețele de comunicație etc.;

    • 4.11 intervin pentru localizarea și lichidarea incendiilor în masă și a celor izolate, izbucnite în zona afectată de situația de urgență specifică;

    • 4.12 asigură degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele mai afectate prin executarea operațiunilor de deblocare;

    • 4.13 diminuează pericolul de explozie datorat prezenței în zona afectată a pulberilor în suspensie, care au proprietăți fizico-chimice periculoase;

    • 4.14 împrospătează aerul în subsoluri sau alte zone izolate sub dărâmături, unde există supraviețuitori, prin utilizarea electroexhaustoarelor;

    • 4.15 iluminează, pe timpul nopții, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

    • 4.16 aprovizionează cu apă potabilă unele instituții publice: creșe, spitale, azile și cămine, precum și unele instalații tehnologice vitale;

    • 4.17 participă la evacuarea animalelor și a bunurilor de valoare;

    • 4.18 execută recunoașterea zonelor grav afectate și asigură respectarea măsurilor de prevenire în punctele periculoase;

    • 4.19 organizează și execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice și platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de situația de urgență specifică, asigurând măsurile tehnice specifice pentru ieșirea de sub starea de urgență;

    • 4.20 sprijină factorii de conducere și comisiile tehnice pentru repunerea în funcțiune, în condiții de urgență, a instalațiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare și stingere automată a incendiilor;

  • 5. sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice.

Inspectoratul de Poliție al Județului Dolj:
  • 1. execută, imediat după declanșarea situației de urgență specifice, prin personalul prezent în serviciul de menținere a ordinii publice, controlul, dirijarea și supravegherea circulației, recunoașterea zonelor din aria de competență, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul populației, concomitent cu transmiterea către dispeceratele din punctele de comandă a datelor preliminare asupra amplorii efectelor;

  • 2. asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulației rutiere și pietonale, prin aplicarea interdicțiilor, devierilor și priorităților, în mod deosebit pentru mijloacele și formațiunile de intervenție specializate;

  • 3. participă la acțiunile de informare a populației despre situația creată, pericolul existent și măsurile de protecție ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecințelor dezastrului;

  • 4. asigură menținerea ordinii publice în localitățile și zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire și combatere a infracțiunilor sau a altor manifestări antisociale;

  • 5. supraveghează modul de desfășurare a operațiunilor de evacuare, organizează și participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

  • 6. participă la mobilizarea populației apte de muncă, a mijloacelor de transport și tehnice în vederea participării, conform ordonanțelor guvernamentale, ordinelor prefecților și/sau primarilor, la acțiunile de normalizare a situației;

  • 7. participă la asigurarea măsurilor de ordine și luare în evidență a populației atunci când situația impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuințe sau a întregii localități, în punctele de adunare p entru îmbarcare, pe timpul transportului și în punctele de primire;

  • 8. execută acțiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraților și pentru stabilirea persoanelor dispărute;

  • 9. participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de grupurile de suport tehnic sau de eșaloanele ierarhic superioare;

  • 10. sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj:
  • a) participă împreună cu organele de poliție la menținerea ordinii și liniștii publice în localitățile sau zonele afectate de situația de urgență specifică, concomitent cu intensificarea măsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;

  • b) constituie, la ordin, detașamente de forțe și mijloace care să participe, în cadrul cooperării, la limitarea și lichidarea efectelor negative;

  • c) asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate și evacuate;

  • d) participă împreună cu organele de poliție la asigurarea măsurilor de ordine pe perimetrele cu restricții în circulația pietonală și rutieră, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor precum și pentru asigurarea desfășurării în condiții corespunzătoare a activităților de intervenție întreprinse de echipele specializate;

  • e) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice.

Brigada 2 Infanterie îndeplinește următoarele atribuții:

a) participă la asigurarea următoarelor funcții de sprijin:

  • 1. monitorizarea pericolelor și situațiilor de urgență specifice, precum și a efectelor negative ale acestora;

  • 2. executarea misiunilor de căutare și salvare a persoanelor;

  • 3. evacuarea personalului militar și civil din obiectivele proprii și asigură recepția și depozitarea bunurilor evacuate din acestea;

  • 4. acordarea asistenței medicale de urgență, suplimentarea capacității de spitalizare a spitalelor subordonate și instalarea spitalelor de campanie;

  • 5. localizarea și stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare;

  • 6. asigurarea transportului resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență specifice;

  • 7. asigurarea cazării persoanelor evacuate;

  • 8. asigurarea, la nevoie, a intervenției operative a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor, cu personalul din unitățile specializate din subordine și cu materialele necesare puse la dispoziție de Ministerul Administrației și Internelor;

  • 9. asigurarea sprijinului logistic pentru restabilirea ordinii publice;

  • 10. asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor funcții de sprijin;

  • 11. asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate.

  • b) participă la elaborarea programelor de pregătire a populației, instituțiilor publice și operatorilor economici pentru protecția și intervenția în cazul producerii unei situații de urgență specifice, precum și la elaborarea planurilor pentru evacuare a populației, bunurilor materiale și animalelor;

  • c) asigură participarea, în sprijinul populației, cu forțe și mijloace proprii, la solicitarea autorităților administrației publice și a instituțiilor cu atribuții în domeniu, la activitățile pentru limitarea și înlăturarea efectelor unei situații de urgență specifice;

  • d) participă la exercițiile și aplicațiile privind pregătirea populației și a operatorilor economici, pentru verificarea măsurilor de protecție și intervenție din planurile de apărare împotriva efectelor unei situații de urgență specifice;

  • e) elaborează reglementările interne privind aprobarea participării cu unități și/sau subunități proprii, în funcție de mărimea intervenției, și asigură condițiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detașamentelor de intervenție în zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestuia.

  • f) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență specifice.

Structurile poliției locale:
  • 1. asigură informarea operativă a consiliului local despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activității poliției comunitare;

  • 2. colaborează cu alte organe ale statului cu atribuții privind asigurarea climatului de ordine și liniște publică, siguranța persoanelor, integritatea corporală, viața, bunurile acestora ori ale domeniului public, curățenia și combaterea comerțului stradal neautorizat;

  • 3. organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

  • 4. veri fi că locurile și punctele vulnerabile, existența și starea încuietorilor, a amenajărilor tehnice și a sistemelor de pază și alarmare și ia, în caz de nevoie, măsurile ce se impun;

  • 5. aplică prevederile legale privind accesul în obiective și regulile stabilite în planurile de pază;

  • 6. supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza documentelor stabilite, cu deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;

  • 7. verifică obiectivul încredințat spre pază, cu privire la existența unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea s-

Nesecret au produs, ia primele măsuri de salvare a persoanelor și a bunurilor, precum și pentru limitarea consecințelor acestor evenimente și sesizează organele competente;

  • 8. constată contravențiile date în competență și aplică sancțiunile potrivit legii;

  • 9. îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de comitetele pentru situații de urgență la nivel local.

Agenția Regională pentru Protecția Mediului
  • - Participă la evaluarea efectelor asupra mediului;

  • - Informarea autorităților și populației cu privire la evoluția situației meteorologice și hidrologice;

  • - Implicarea prin specialiști la stabilirea perimetrelor de securitate/siguranță;

  • - Monitorizarea factorilor de mediu, în special a direcției și vitezei vântului.

Conducătorii Operatorilor Economici și Instituțiilor din Municipiul Craiova
  • -   transmiterea informațiilor în cazul producerii avariei, în vederea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute în planurile de apărare și instituirea situației de urgență publică;

  • - constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenție și le mențin în stare operativă;

  • - organizează înștiințarea și alarmarea salariaților pentru apărarea împotriva efectelor unei situații de urgență specifice;

  • - respectă normele și normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea și execuția instalațiilor și construcțiilor de orice natură;

  • - exploatează, utilizează și întrețin instalațiile, clădirile, construcțiile de orice natură și respectă normele și normativele specifice;

  • - realizează rețelele de monitorizare și control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înștiințare în caz de pericol și asigură funcționarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;

  • - țin evidența mijloacelor tehnice, a utilajelor și a aparaturii ce pot fi folosite în caz de situație de urgență specifică și, în caz de necesitate, pun la dispoziția comitetului județean pentru situații de urgență, datele necesare;

  • -  întocmesc și actualizează, după caz, planurile construcțiilor etajate, rețelelor utilitare și spațiilor subterane proprii folosite pentru protecția populației și le înaintează Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj;

  • - asigură accesul la obiectivele periclitate și execută lucrări și servicii de interes public în situații de urgență specifice, din dispoziția comitetului județean pentru situații de urgență.

Serviciile Voluntare și Private pentru Situații de Urgență
  • - Lichidarea efectelor produse de avarii, coordonarea și acordarea asistenței tehnice în condițiile legii;

  • - Salvarea si / sau protejarea oamenilor , animalelor și bunurilor aflate în pericol;

  • - Acordarea primului ajutor medical și participarea în limitele forțelor și mijloacelor

Nesecret disponibile la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici.

Direcția de Sănătate Publică Dolj
  • - Participă la acțiunile de stabilizare și triaj medical;

  • - Participă la transportul sanitar și evacuarea cu mijloace de intervenție specifice a persoanelor care au suferit afecțiuni (arsuri, inhalarea fumului sau intoxicării);

  • - Gestionarea informațiilor despre victime și răniți internați în rețeaua sanitară;

  • - Asigură/participă la transportul sanitar și evacuarea cu mijloace de intervenție specifice;

  • - Participă la acordarea primului ajutor medical de urgență.

  • - Coordonează și asigură asistența medicală și psihologică de urgență în caz de situații de urgență specifice, prin utilizarea rețelei sanitare și extinderea, la nevoie, a capacității de spitalizare;

  • - Asigură funcționalitatea unităților sanitare, inclusiv a instalațiilor, echipamentelor și a aparaturii de specialitate și de comunicații în timpul producerii unei situații de urgență specifice și imediat după aceea;

  • - Verifică, împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al județului Dolj, prin antrenamente și exerciții, pregătirea pentru intervenție a formațiunilor medico-sanitare și asigură, împreună cu consiliile județene și locale, baza tehnico-materială a acestora;

  • -  Organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenței medicale de urgență în caz de situații de urgență specifică.

asigură, prin Consiliul Național al Crucii Roșii din România, îndeplinirea următoarelor activități:

  • 1. organizarea, încadrarea și funcționarea detașamentelor sanitare și posturilor de prim-ajutor, precum și pregătirea surorilor de Cruce Roșie prin filiala de Cruce Roșie Dolj, în vederea participării acestora la acțiunea de acordare a primului-ajutor victimelor, precum și la aplicarea regulilor de igienă colectivă în caz de situații de urgență specifice;

  • 2. realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populației, precum și ajutorarea sinistraților;

  • 3. pregătirea populației prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului-ajutor în caz de situații de urgență specifice.

  • - Sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență.

R. A. Transport Craiova
  • 1. Monitorizarea variilor produse în apropierea căilor de comunicații rutiere, feroviare sau aeriene;

  • 2. Transportul populației, atunci când situația o impune, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare și al unor categorii de materiale din zonele afectate sau posibil a fi afectate de producerea unor avarii;

  • 3. Controlul circulației, potrivit domeniului de competență;

  • 4. Participarea , potrivit prevederilor legale în vigoare, atunci când situația o

Nesecret impune, a unor categorii de forțe și mijloace în zonele de intervenție.

Formațiunile organizațiilor nonguvernamentale:

Forțele specializate ale societății civile pentru gestionarea situațiilor de urgență sunt:

1. Societatea Națională de Cruce Roșie filiala Dolj
  • - gestionarea, alături de alte structuri abilitate, a informațiilor despre victime-persoane;

  • - participarea la primirea și cazarea persoanelor evacuate;

  • - participarea la instalarea taberelor de evacuați;

  • - participarea la acordarea primului ajutor prespitalicesc;

  • - preluarea, potrivit legii, a unor categorii de medicamente și instrumentar medical și altor materiale sanitar-farmaceutice și produse de uz veterinar și distribuirea acestora către structurile abilitate;

  • - participarea la asigurarea măsurilor profilactice specifice în vederea prevenirii îmbolnăvirilor în masă;

  • - asigurarea apei, alimentelor de primă necesitate și medicamente;

  • - participarea la asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecției populației în adăposturi colective;

  • - asigurarea cazării temporare a persoanelor evacuate;

  • - participarea la asigurarea asistenței umanitare de urgență.

  • 2. Asociația Salvatorilor Voluntari pentru Situații de Urgență are ca scop salvarea de vieți omenești și protejarea mediului înconjurător, îndeplinind activități după cum urmează:

    • 2.1. selectează și instruiește, în cadru organizat, personal voluntar, din cadrul societății civile, pentru intervenții în situații de urgență, în domeniile: cercetare-căutare-deblocare-salvare, prim-ajutor în situații de urgență, alpinism utilitar -transport accidentați, suport psihologic, căutare salvare canină, supraviețuire.

    • 2.2. efectuează operațiuni de cercetare, căutare, deblocare și salvare din focare, transport accidentați, organizează puncte de adunare răniți și triere, organizează tabere de sinistrați, acordă prim-ajutor medical prespitalicesc și prim-ajutor psihologic, prin echipe specializate, victimelor, aparținătorilor și/sau salvatorilor.

    • 2.3.  sprijină și cooperează cu toate forțele profesioniste de intervenție ale structurilor publice.

  • 3. Centrului de educare canină - Centrul național de coordonare și formare a echipelor canine de salvare -, participă la:

  • - căutarea-salvarea, deblocarea populației cu câinii specializați de salvare;

  • - asigurarea pazei canine a bunurilor materiale, a patrimoniului național sau a punctelor strategice, din zona calamitată sau alte zone stabilite;

  • - participarea la înlăturarea efectelor dezastrelor, cu medici, asistenți veterinari, chinotehniști, chinotehnicieni acreditați CEDC;

- selectarea, pregătirea, școlarizarea echipelor umane și canine pentru intervenție în caz de dezastru specific.

Autoritățile administrației publice și primarul:
  • a) asigură mijloacele necesare înștiințării și alarmării populației din zonele ce pot fi afectate de situația de urgență specifică;

  • b) coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de dezastre provocate de situația de urgență specifică;

  • c) întocmesc planuri de protecție și de intervenție;

  • d) asigură desfășurarea acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor dezastrelor produse de o situație de urgență specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente și acordarea asistenței sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

  • e) stabilesc, împreună cu operatorii economici și unitățile de profil, acțiuni și măsuri operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situației de urgență specifice, inclusiv pentru identificarea și înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcționare a serviciilor și unităților de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu energie electrică, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;

  • f) centralizează datele privind urmările dezastrelor;

  • g) asigură mijloacele financiare necesare activităților de protecție și intervenție, în cazul producerii unei situații de urgență specifică.

  • h) sprijină constituirea, pregătirea și dotarea forțelor specializate ale societății civile pentru intervenția în cazul producerii situațiilor de urgență specifice.

Inspecto ratul Județean în Construcții Dolj:
  • a) dispune deținătorilor construcțiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerinței de rezistență și stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constată necesitatea acesteia;

  • b) dispune, după caz, încetarea exploatării construcțiilor și retragerea autorizației de funcționare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;

  • c) verifică respectarea, de către deținători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcțiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Instruirea persoanelor cu responsabilități în domeniul structurilor și forțelor de intervenție și pregătirea populației pentru cunoașterea regulilor de comportare.

Informarea populației cu privire la măsurile de protecție individuală referitoare la pregătirea locuinței, a familiei, și respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a situației de urgență specifice.

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice.

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE ACCIDENTE NUCLEARE

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Obiective:

  • - reducerea la maxim a efectelor deterministe grave (deces);

  • - reducerea efectelor stohastice (cazuri de cancer) la un nivel rezonabil;

  • - evitarea dozelor posibile a fi acumulate de populație și personalul formațiilor de intervenție, pentru un spectru de accidente care ar putea produce doze de radiație în afara amplasamentului, superioare față nivelul de protecție și posibilitățile de intervenție;

Structuri implicate

  • -  Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Dolj

  • -  Ministerul Administrației și Internelor :

  • ■  Instituția Prefectului județului Dolj;

  • ■  I.S.U. Dolj;

  • ■  Inspectoratul Județean de Poliție;

  • ■  Inspectoratul Județean de Jandarmi Dolj;

  • -  Ministerul Sănătății -Direcția de Sănătate Publică;

- Laboratorul Igiena Radiațiilor;

  • -  Consiliul Județean Dolj;

  • -  Ministerul Mediului ;

  • ■  Agenția de Protecție a Mediului Dolj;

  • ■  Stația de supraveghere a radioactivității mediului (SSRM);

  • -  Centrul Meteorologic Regional Oltenia - Craiova, cu stațiile meteo.

  • -  Ministerul Apărării - Brigada 2 Infanterie.

  • -  Ministerul Agriculturii - Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

  • -  Filiala Județeană de Cruce Roșie Dolj.

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Măsurile predezastru cuprind :

-constituirea și dotarea punctelor de măsurare a radioactivității mediului înconjurător;

-pregătirea personalului I.S.U. și a populației;

-planificarea și desfășurarea de exerciții de protecție civilă cu teme vizând urgența nucleară;

-constituirea stocurilor de materiale, medicamente, substanțe radioprotectoare, alimente, etc. necesare măsurilor ce se iau în caz de urgență nucleară;

Planificarea la urgență are următoarele obiective generale:

  • reducerea riscului sau limitarea consecințelor accidentului la locul de producere; această responsabilitate revine operatorului instalației nucleare sau utilizatorului materialului radioactiv;

  • prevenirea efectelor deterministe grave asupra sănătății (deces); responsabilitatea combinată a operatorului și a organizațiilor din exteriorul amplasamentului;

  • reducerea efectelor stohastice probabile asupra sănătății (cazuri de cancer) cât mai mult posibil, în mod rezonabil; responsabilitatea combinată a operatorului și a organizațiilor din exteriorul amplasamentului.

Intervenția la accident nuclear sau urgență radiologică este, în principiu, similară cu intervenția la accidente care implică alte materiale periculoase. Diferența majoră provine din necesitatea de a realiza prevederi pentru detectarea riscurilor radiologice și pentru informarea populației și a personalului de intervenție la urgență despre acțiunile care trebuie luate. De asemenea, o altă diferență provine din faptul că însăși principiile și metodele planificării la urgență nucleară sunt reexaminate și actualizate periodic, mai frecvent decât la planificarea pentru alte tipuri de urgențe, odată cu evoluția economico-socială și cu înțelegerea din ce în ce mai bună a fenomenelor fizico-chimice deosebit de complexe care caracterizează un accident nuclear.

Cel mai important concept pentru planificare îl reprezintă definirea zonelor în care se impun sau poate fi necesară implementarea unor acțiuni de intervenție predeterminate, a căror realizare este pregătită din timp. Aceste zone se numesc zone de planificare la urgență, dimensiunea acestora influențând în mod direct factorii care determină eforturile necesare pentru implementarea măsurilor de protecție și intervenție asociate.

Pentru CNE KOZLODUI se definesc următoarele zone de planificare la urgență:

  • Zona de acțiune preventivă (PAZ) - 3 km

Zona din jurul CNE KOZLODUI în care acțiunile de protecție urgente se implementează imediat la declararea unei URGENȚE GENERALE.

În această zonă nu se află nici o localitate dar se pot găsi grupuri izolate de persoane și animale domestice care trebuie protejate. De asemenea, traficul și activitățile fluviale pe DUNĂRE trebuie să facă subiectul măsurilor de protecție și intervenție prevăzute pentru această zonă.

  • Zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente (UPZ) - 30 km

Zona din jurul CNE KOZLODUI în care planurile locale pentru urgență prevăd implementarea promptă a acțiunilor de protecție urgente predeterminate, care au fost pregătite din timp.

Zona de planificare a acțiunilor de protecție pe termen lung (LPZ) - 100km

Zona din jurul CNE KOZLODUI, cea mai îndepărtată de aceasta și care include zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente. Este zona în care se iau

Nesecret măsuri din timp pentru implementarea eficientă a acțiunilor de protecție pentru a reduce dozele acumulate pe termen lung din depuneri și prin ingestie.

Zona de planificare pe termen lung include întreg teritoriul județului DOLJ și unele localități ale județelor MEHEDINȚI, GORJ, VÂLCEA, OLT și TELEORMAN.

Aceste zone de planificare sunt de formă aproximativ circulară în jurul instalației nucleare. Limitele acestor zone sunt definite pe plan local prin delimitări de teren (drumuri, râuri, limite de localități etc.) pentru a permite identificarea ușoară în timpul intervenției. C.N.E. KOZLODUI (Bulgaria) poate elibera și dispersa în mediul înconjurător produși de fisiune care se pot răspândi spre o suprafață mare de până la o distanță de 100 km care acoperă județul Dolj.

Un accident la un astfel de obiectiv rămâne posibil, dar este improbabil să nu aibă consecințe suficiente pentru a garanta acțiuni de protecție urgente în Bulgaria, cum sunt evacuarea sau adăpostirea. Totuși, accidentul poate avea și un impact direct semnificativ asupra lanțului alimentar, în unele cazuri necesitând controlul alimentelor și rezervelor de apă la nivel național. Acesta poate avea și un impact indirect, de exemplu prin alimentele și bunurile importate din țările afectate, prin persoanele de aceeași naționalitate, care trăiesc în țările afectate, prin cetățenii proprii care doresc să viziteze aceste țări și prin vehiculele de transport posibil contaminate, care pătrund în țară pe la Vama Calafat și Bechet. Această urgență este una, în care radiația de la o sursă necunoscută, pune județul și implicit municipiul Craiova într-o potențială sau presupusă amenințare. Sursa va fi un accident necunoscut la un reactor, avarierea unui dispozitiv nuclear sau orice alt eveniment întâmplător din străinătate și unde sursa de material radioactiv este localizat în exteriorul țării.

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Orice accident care are loc pe amplasament trebuie evaluat în sensul unei posibile clasificări pentru exteriorul amplasamentul. În cazul CNE KOZLODUI, clasificarea urgenței se realizează de către partea bulgară.

Pentru cazul unui accident la CNE KOZLODUI se va utiliza sistemul de clasificare cu trei clase de urgență recunoscut pe plan internațional - utilizat și de partea bulgară:

  • Alerta

  • Urgența pe amplasament

  • Urgența generală

Alerta: reprezintă evenimentul care conduce la o descreștere semnificativă sau necunoscută a nivelului de protecție a populației sau a personalului de pe amplasamentul nuclear. La acest nivel se recomandă ca organizațiile de răspuns din interiorul și din exteriorul amplasamentului să-și ridice nivelul de operativitate și să se realizeze evaluări suplimentare ale situației.

Urgența pe amplasament: reprezintă evenimentul care conduce la o descreștere majoră a nivelului de protecție a populației sau a personalului de pe amplasamentul nuclear. Aceasta include:

  • descreștere majoră a nivelului protecției asigurate împotriva miezului reactorului sau a unor mari cantități de combustibil ars;

  • condiții în care orice alte disfuncționalități suplimentare pot conduce la avarierea miezului reactorului sau a combustibilului ars;

  • doze de radiație mari în interiorul amplasamentului sau doze de radiație în exteriorul amplasamentului peste nivelurile de intervenție prevăzute pentru acțiunile de protecție urgente.

La această clasă de urgență trebuie întreprinse acțiuni pentru controlul dozelor personalului de pe amplasament și trebuie realizate pregătiri pentru implementarea acțiunilor de protecție în exteriorul amplasamentului.

Urgența generală: reprezintă evenimentul care presupune sau implică risc substanțial al unei eliberări radioactive care necesită implementarea acțiunilor de protecție urgente în exteriorul amplasamentului. Aici sunt incluse:

  • 1) avarierea sau iminența avarierii miezului reactorului sau a unor mari cantități de combustibil ars;

  • 2) eliberări radioactive în exteriorul amplasamentului care conduc la doze radioactive care depășesc nivelurile de intervenție pentru acțiuni de protecție urgente.

La declararea acestui nivel se trece la implementarea imediată a acțiunilor de protecție urgente pentru populația din vecinătatea centralei.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

Notificare/înștiințare, alarmare, informare care are ca responsabilități: asigurarea comunicațiilor cu instalația nucleară, județe și localități; informarea tuturor organizațiilor implicate despre deciziile Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și transmiterea informațiilor primite tuturor grupelor de coordonare din Centrul Național de Coordonare a Intervenției.

Acțiunile Comitetului pentru Situații de Urgență al județului Dolj încep odată cu notificarea unei URGENȚE PE AMPLASAMENT sau a unei URGENȚE GENERALE la C.N.E. KOZLODUI.

Acțiunile Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare încep odată cu notificarea unei URGENȚE GENERALE. Acțiunile inițiale de protecție și intervenție vor fi întreprinse de autoritățile publice locale și județene. În cazul în care specificul situației o impune, Comisia Națională activează și deplasează resurse suplimentare la locul intervenției. După ce situația revine sub control, diferitele componente ale comitetului județean și ale Comisiei Naționale își vor dezactiva formațiile din subordine.

NOTIFICAREA

În cazul producerii unui accident nuclear la C.N.E. KOZLODUI notificarea se poate realiza prin următoarele modalități:

  • - notificare provenită de la sursa accidentului, prin canalele oficiale;

  • - detecția consecințelor accidentului pe teritoriul național;

  • - detecția consecințelor accidentului pe teritoriul unui alt stat și notificare prin canalele oficiale în conformitate cu acordurile în vigoare;

Schema de notificare și sinopticul activităților este prezentată în Anexa nr. 19.

Notificarea poate surveni de la:

  • Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (Centrul Operațional Național sau Centrul Național pentru Coordonarea Intervenției);

  • PROTECȚIA CIVILĂ KOZLODUI printr-un mesaj de tip EMERCON;

  • Stația de Radioactivitate BECHET;

  • Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență.

ALARMAREA

Activarea Comitetului pentru Situații de Urgență al județului Dolj

Comitetul pentru Situații de Urgență al județului Dolj se activează cu aprobarea prefectului, în urma propunerii șefului Secretariatului tehnic permanent, la primirea unui mesaj de notificare a unei URGENȚE PE AMPLASAMENT sau a unei URGENȚE GENERALE la C.N.E. KOZLODUI sau la detectarea depășirii limitelor concentrațiilor specifice a radioactivității factorilor de mediu sau la primirea unui mesaj de urgență "RADIAȚIA KOZLODUI".

Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului pentru Situații de Urgență al județului Dolj în situația afectării județului va pune în aplicare, cu aprobarea prefectului, schema de notificare a instituțiilor cu responsabilități de pe teritoriul județului, localitățile cuprinse în zona de 30 km. (U.P.Z.) și va înștiința inspectoratele pentru situații de urgență ale județelor învecinate cuprinse în zona de risc de 100 km. (L.P.Z.).

Anumite urgențe nu necesită capacitatea totală de intervenție din partea comitetului. Într-o asemenea situație președintele comitetului hotărăște ce componente ale acesteia vor fi implicate în materializarea măsurilor de protecție și intervenție din prezentul plan.

Notificarea evenimentului nuclear se realizează prin:

  • -  formulare speciale pentru situațiile de urgență radiologică transfrontalieră;

  • -  înștiințarea despre producerea unui astfel de eveniment de către :

  • șeful laboratorului afectat ;

  • responsabilul cu protecția radiologică din instituție ;

  • alte persoane fizice.

Subofițerul operativ din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență OLTENIA'' al Județului Dolj, va înștiința în cel mai scurt timp managerul urgenței (Inspectorul Șef), aducându-i la cunoștință datele din Formularul de Înregistrare a Accidentului, iar la ordinul acestuia va înștiința persoanele și instituțiile responsabile cu răspunsul la urgența nucleară, completând Formularul de Alertare a celor Responsabili cu Urgență .

Toate evenimentel e, și anume: notificările, comunicațiile, acțiunile de urgență și orice alte informații vor fi înregistrate de către subofițerul operativ din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență OLTENIA'' al județului Dolj într-un registru în vederea monitorizării evoluției acțiunilor de intervenție.

În consecință, evenimentele notate vor include printre altele :

  • -  timpul activării;

  • - persoane sunate și ora sunării lor;

  • - unitățile de răspuns la urgență în scenă, ora contactării și perioada până la sosire;

  • -  deciziile și acțiunile de protecție, incluzând și schimbările deciziilor preliminare;

  • -  deciziile pentru alte acțiuni de răspuns;

  • -  schimbările majore ale situației în timp.

URGENȚA EXTERNĂ - se declară atunci când apare o emisie accidentală de material radioactiv în afara instalației nucleare, dar pentru care - informațiile și evaluările inițiale nu indică necesitatea luării de măsuri de protecție în afara amplasamentului centralei. În general se ating limitele debitului de expunere autorizate la exteriorul amplasamentului centralei nucleare, fără a le depăși.

URGENȚA GENERALĂ - se declară atunci când apare o emisie de material radioactiv care impune luarea unor măsuri de protecție în afara amplasamentului.

La declararea acestei clase de urgență se trece la aplicarea măsurilor de protecție și intervenție conform Planului de protecție și intervenție la accident nuclear.

În situația primirii de la C.N.C.A.N. prin C.N.C.I. a unui mesaj de URGENȚĂ RADIOLOGICĂ Comitetul pentru Situații de Urgență al județului Dolj, prin Centrul Operațional Județean notifică județele: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Olt, Teleorman, care vor aplica PLANURILE ȘI PROCEDURILE PROPRII DE URGENȚĂ.

DECLARAREA ȘI INTRODUCEREA STĂRII DE URGENȚĂ

Declararea și introducerea stării de urgență se face de către autoritățile pe raza de competență a acestora, cu aprobarea prefectului județului

Punerea în aplicare a planului de protecție și intervenție la accident nuclear are loc la confirmarea informațiilor primite despre iminența producerii sau producerea unui dezastru, la ordinul prefectului județului.

În cazul producerii unui accident nuclear cu implicații majore asupra populației și mediului de pe teritoriul județului Dolj, starea de urgență se instituie pe o perioadă de cel mult 30 de zile prin decret de către președintele României, care solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate în termen de cel mult 5 zile.

În acest sens, autoritățile adminislraliei publice locale, instituțiile publice și operatorii economici cu atribuții în gestionarea situației de urgență nucleară din prezentul plan au următoarele atribuții:

  • -  să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în zona contaminată radioactiv;

  • -  să evacueze din zona contaminată radioactiv supusă regimului stării de urgență, toate persoanele a căror prezență nu se justifică, cu excepția personalului forțelor de intervenție;

  • -  să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate în zonele stabilite și să țină evidența acestora;

  • -  să informeze populația prin mijloacele de comunicare în masă despre evoluția evenimentului radiologic;

  • -  să interzică circulația rutieră, feroviară, fluvială și aeriană pe rutele de deplasare prin zona contaminată radioactiv;

RESPONSABILITĂȚILE STRUCTURILOR ȘI ALE PERSONALULUI

Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului Craiova
  • - urmărirea aplicării măsurilor de protecție în vederea strângerii informațiilor de la toți componenții comitetului local pentru situații de urgență, coordonării și aplicării măsurilor de protecție pentru populație. Responsabilul pentru această activitate este președintele comitetului;

  • - relații cu mass-media, în vederea informării populației asupra măsurilor de protecție ce trebuie urmate, stabilirii unei linii de comunicare directă cu populația și mass-media pentru a răspunde eventualelor întrebări; organizării conferințelor de presă și trimiterii de comunicate către presă, radio și televiziune;

  • - monitorizarea și evaluarea dozei în vederea evaluării dozelor acumulate sau posibil a fi acumulate de către populație, măsurării gradului de contaminare a solului, vegetației, a apei și a aerului în urma datelor din teren în cooperare cu subunitățile specializate ale armatei și structuri profesioniste de urgență, stabilirii strategiei de monitorizare a zonei afectate de accident, alcătuirii de rapoarte din oră în oră;

  • - profilaxie, asistență medicală, controlul radiologic și controlul alimentelor; organizează controlul radiobiologic al personalului de intervenție și al populației; organizează asistența medicală de urgență pentru populația afectată, activează spitalele, coordonează sursele pentru asistența cerută; stabilește și aplică proceduri pentru obținerea datelor despre controlul apei și al alimentelor; stabilește și aplică măsurile ce trebuie luate privind restricțiile de consum alimente și apă potabilă pentru populație și animale. Responsabilul pentru această activitate este directorul Autorității de Sănătate Publică Dolj;

  • - decontaminarea, colectarea și transportul deșeurilor radioactive; în vederea stabilirii și aplicării de proceduri pentru decontaminarea căilor de acces; stabilirii și aplicării procedeelor pentru colectarea și transportul deșeurilor radioactive, elaborării de propuneri pentru organizarea punctelor de decontaminare pentru personalul de intervenție, populației, tehnică, vehicule etc. contaminate și pentru stocarea deșeurilor radioactive. Responsabil pentru această activitate este Comandantul Garnizoanei Craiova.

Pentru buna organizare și desfășurare a activităților de intervenție se constituie Centrul județean de coordonare și conducere al intervenției (CJCCI) care este asigurat de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a Județului Dolj prin șefii autorităților, instituțiilor, societăților și structurilor subordonate acestora cu atribuții în managementul acțiunilor de intervenție în caz de accident nuclear.

Garnizoana Craiova.
  • -  constituie conform prevederilor actelor normative specifice cu caracter intern, grupe operative pentru conducerea acțiunilor de intervenție;

  • - urmărește asigurarea și aplicarea măsurilor de protecție, intervenție în unitățile militare ale Ministerului Apărării Naționale pe teritoriul județului Dolj;

- asigură pregătirea și menținerea în stare operativă a subunităților și formațiunilor militare pentru controlul nuclear, terestru, decontaminare, ordine, pază și îndrumare a circulației, transport, spitalizare, etc.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj coordonează și execută activitățile de protecție, intervenție, recuperare și reabilitare a activităților economico-sociale, desfășurând activități specifice la urgența nucleară, în perioadele predezastru, pe timpul dezastrului și postdezastru.

Notificarea și monitorizarea urgenței nucleare se execută de către grupa operativă de serviciu. După alarmarea C.J.S.U., grupa operativă de serviciu va îndeplini funcția de dispecerat al acestuia, transmițând datele, informațiile comunicările și dispozițiunile, spre și dinspre zonele afectate de contaminarea radioactivă .

Comandantul acțiunii și operațiunile de evaluare radiologică ( echipa cc. NBC) și de decontaminare sunt asigurate de către I.S.U. Dolj.

Din proprie inițiativă sau la solicitarea C.J.S.U., subunitățile profesioniste de pompieri vor îndeplini misiuni specifice de stingere a incendiilor provocate în cazul urgenței nucleare.

În caz de nevoie, ca urmare a hotărârii C.J.S.U., va instala puncte de decontaminare a tehnicii pe căile de comunicații care străbat zonele contaminate, angrenând pentru aceasta și formațiunile de intervenție ale serviciilor voluntare pentru situații de urgență. Punctele de decontaminare vor fi situate la ieșirile din zonele contaminate.

Inspectoratul Județean de Poliție Dolj

În conformitate cu Planul de cooperare și hotărârile C.J.S.U., Inspectoratul Județean de Poliție Dolj va executa misiunile ce-i revin pe linia întăririi pazei izolării zonei, interzicerii accesului neautorizat, dirijarea și supravegherea circulației în zonele afectate, participarea la constituirea echipelor mixte de control al gradului de contaminare radioactivă a produselor agroalimentare din piețe și unitățile de desfacere .

De asemenea va executa și alte misiuni stabilite de C.J.S.U. și specifice , considerate necesare în funcție de situația creată.

Inspectoratul județean de Jandarmi

Trupele de jandarmi vor executa la urgența nucleară misiuni de patrulare de interzicere a accesului în raioanele contaminate radioactiv sau afectate de urgență, de evacuare a persoanelor conform hotărârii C.J.S.U.

La ordin vor executa interzicerea ieșirii din zonele contaminate a transporturilor de produse și animale. De asemenea vor executa însoțirea transporturilor de apă , alimente , medicamente și alte materiale necesare în zonele afectate precum și distribuirea acestora conform hotărârii C.J.S.U.

Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Dolj;

- asigură transportul persoanelor contaminate radiologic situate în zonele de frontieră ale județului Dolj împreună cu forțele de intervenție medicale;

  • -  asigură controlul intrărilor/ieșirilor în/din zona contaminată de competență;

  • -  informează populația din zonele de frontieră cu privire la măsurile de protecție în cazul producerii unui accident nuclear;

  • -  participă cu forțe și mijloace specifice pentru restabilirea și menținerea ordinii în zonele de frontieră afectate;

  • -  evaluează efectele produse, centralizează datele și informează instituțiile publice cu atribuții în gestionarea situației de urgență radiologică și nucleară;

Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Dolj

La urgența nucleară Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Dolj prin SSRM va executa monitorizarea efectelor dezastrului asupra mediului și va transmite informațiile obținute către C.J.S.U.

La solicitarea C.J.S.U. va participa cu personal și aparatură de măsurare la constituirea echipelor mixte de cercetare a urmărilor dezastrului.

Direcția de Sănătate Publică Dolj

Are sarcina coordonării acordării asistenței medicale la urgența nucleară.

Volumul și modul de acordare a asistenței medicale va fi stabilit în funcție de situația creată, iar despre nevoile de suplimentare a posibilităților existente la nivelul județului va fi informat C.J.S.U.

  • - Elaborează proceduri proprii de urgență;

  • - Organizează acțiunea de distribuire a iodurii de potasiu;

  • - Organizează sistemul de sănătate publică de urgență;

  • - Asigură spații de spitalizare pentru tratarea persoanelor contaminate;

  • - Organizează sistemul propriu de supraveghere a radioactivității alimentelor, apei potabile și al unor factori de mediu prin Inspectoratul de Sănătate Publică Dolj.

  • - Organizează sistemul de control radiobiologic al populației prin Spitalul Județean Dolj, spitalul Segarcea, Bechet și Băilești;

  • -  Urmărește aplicarea sistemului de asigurare tehnico-medicală și farmaceutică.

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului Dolj

Va propune C.J.S.U. măsuri specifice pentru evitarea consumului de alimente contaminate și va executa evaluarea pagubelor produse culturilor agricole și sectorului alimentar. De asemenea se vor întreprinde ,ca urmare a propunerilor făcute către C.J.S.U. și la hotărârea acesteia , acțiuni de distrugere a produselor contaminate.

Direcția Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Dolj

Direcția Sanitar - Veterinară va propune C.J.S.U. măsuri de izolare și supraveghere a animalelor din zonele afectate, interzicerea pășunatului în zonele contaminate, luarea de măsuri profilactice și asanarea zonelor în care s-au produs decese în rândul animalelor.

Direcția Sanitar - Veterinară va executa evaluarea pagubelor și va propune C.J.S.U. cele mai adecvate măsuri de prevenire, intervenție și limitare a acestor efecte.

Societatea Națională de Cruce Roșie, Filiala Județului Dolj

La solicitarea C.J.S.U. filiala Argeș a Societății Naționale de Cruce Roșie va pune la dispoziție detașamente de voluntari pentru acordarea primului ajutor victimelor din zonele afectate , precum și pentru a sprijini acordarea asistenței medicale pe timpul transportului și spitalizării acestora.

Valoarea detașamentelor puse la dispoziție va fi stabilită de către C.J.S.U.

Laboratorul de igienă a radiațiilor

Va executa și conduce operațiuni de evaluarea radiologică. Echipele de evaluare sunt încadrate de către personal autorizat.

Centrul Meteorologic Regional Oltenia
  • - Elaborează proceduri proprii de acțiune în caz de urgență radiologică;

  • - Organizează pregătirea întregului personal, privind modul de acțiune în situația producerii unui accident nuclear;

  • - Transmite datele meteo la nivel județ și din zona de producere a accidentului nuclear (de la caz la caz);

  • - Trimite specialiști în teren pentru o determinare precisă a datelor meteorologice, strict necesare pentru o intervenție eficientă și cu riscuri minime pentru formațiunile de intervenție și eventual pentru cetățeni (în funcție de specificul accidentului radiologic), asigurând corespunzător protecția acestora;

  • - Transmite datele meteorologice care influențează consecințele accidentului nuclear prin mijloacele mass-media către populație;

  • - Urmărește aplicarea sistemului de asigurare tehnico-materială la urgență nucleară,

  • - La nevoie, execută și alte misiuni considerate necesare/ordonate, în conformitate cu specificul situației existente;

  • - Înaintează Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Dolj situația nominală și dotarea formațiunilor (constituite din specialiști) care intervin în situația producerii unui accident nuclear și asigură prin sistemul propriu activarea acestora.

Direcția Apelor Jiu
  • - Elaborează proceduri proprii de intervenție;

  • - Organizează pregătirea întregului personal, privind modul de acțiune la urgență nucleară;

  • - Urmărește realizarea măsurilor de protecție specifice în cadrul subunităților de intervenție proprii și dotarea cu materiale de intervenție corespunzătoare;

  • - Propune măsuri de restricționare a consumului de apă potabilă, dacă accidentul nuclear, prin natura acestuia ar afecta sursele de aprovizionare cu apă a populației;

  • - Trimite , în funcție de situația creată, coordonatori în teren;

  • - Urmărește aplicarea sistemului de asigurare tehnico-materială la urgență nucleară;

  • - La nevoie, execută și alte misiuni considerate necesare/ordonate în funcție de situația existentă;

  • - Înaintează Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Dolj situația nominală și dotarea formațiunilor (constituite din specialiști) care intervin în situația producerii unui accident nuclear și asigură prin sistemul propriu activarea acestora.

Stațiile de supraveghere a Radioactivității Mediului Dolj
  • -  înștiințează Inspectoratul pentru Situații de Urgență OLTENIA'' al Județului Dolj despre accidentul nuclear produs și solicită consultanță de specialitate;

  • -  asigură înștiințarea populației și salariaților care pot fi afectați despre accidentul nuclear produs;

  • -  asigură schimbul de informații cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență OLTENIA'' al Județului Dolj și celelalte instituții implicate în gestionarea situației de urgență nucleară produsă;

  • -  asigură măsurile de acordare a primului ajutor a persoanelor rănite în cooperare cu serviciile medicale de intervenție;

  • -   execută monitorizarea accidentului nuclear produs și informează la termenele stabilite Inspectoratul pentru Situații de Urgență OLTENIA'' al Județului Dolj.

Responsabilitățile personalului autorizat.

Persoanele fizice și juridice care au responsabilități pe timpul unei urgențe radiologice sunt următoarele:

  • -  inițiatorul răspunsului ;

  • -  managerul urgenței ;

  • -  coordonatorul la locul accidentului ;

  • -  forța inițială de răspuns ;

  • -  evaluatorul radiologic.

Inițiatorul răspunsului.

Inițiatorul răspunsului este persoana care, fiind notificată asupra unui accident nuclear, inițiază răspunsul oficial, având autoritatea să facă acest lucru.

Inițiatorul răspunsului este responsabil pentru obținerea informațiilor de bază asupra urgenței, asigurând consilierea inițială a apelantului și notificând managerul urgenței.

Managerul urgenței.

Pe timpul unei urgențe nucleare, managerul urgenței este Inspectorul Șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Dolj.

Managerul urgenței are sarcina managementului strategic global al răspunsului la urgență. El va gestiona prioritățile, protejarea populației și a personalului de urgență, va asigura activarea tuturor resurselor corespunzătoare și stabilirea comunicațiilor cu personalul de urgență de la locul intervenției. El va fi principalul purtător de cuvânt în relația cu mijloacele de informare dar, într-o urgență gravă, ar putea fi nevoit să desemneze pe cineva anume pentru a trata problemele legate de mass-media.

Managerul urgenței va lucra în strânsă cooperare cu coordonatorul la locul accidentului care este prezent la locul intervenției.

În funcție de natura și gravitatea accidentului, funcțiunile managerului urgenței și ale coordonatorului la locul accidentului pot fi realizate de o singură persoană, cel puțin în faza inițială a răspunsului.

Managerul urgenței trebuie să evalueze imediat sarcina radiologică și neradiologică, bazându-se pe informațiile primite de la inițiatorul răspunsului, precum și pe scurte prezentări de orice persoană implicată deja în managementul urgenței.

Managerul urgenței va stabili diferite locuri de adunare ca: postul de comandă, zona de recepție a personalului de răspuns, zonele de staționare a autovehiculelor și zona de recepție a mass-mediei. Comanda operațională pentru personalul din toate domeniile va fi coordonată dintr-un centru de coordonare a intervenției care va furniza mijloacele pentru ca toți controlorii să-și desfășoare resursele la locul accidentului nuclear.

Împreună cu coordonatorul la locul accidentului, determină dacă sunt necesare resurse suplimentare : alte servicii de răspuns la urgență, autorități de reglementare, agenți economici private (echipe de curățare, furnizori de echipament, etc,).

După ce urgența s-a încheiat, managerul urgenței execută următoarele activități:

  • -  obținerea evaluărilor de doze de la Laboratorul radiologic din cadrul Stației de Supraveghere a Radioactivității Mediului Dolj ;

  • -  asigurarea că persoanele trimise la spital sunt supravegheate permanent;

  • -  informarea mass-mediei și a populației despre evoluția urgenței nucleare.

Coordonatorul la locul accidentului.

Pe timpul unei urgențe radiologice, coordonatorul la locul accidentului este un membru expert al echipei de intervenție sau ofițerul specialist I din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Dolj.

Coordonatorul la locul accidentului este responsabil pentru managementul tactic al acțiunilor de răspuns la locul unui accident. El este responsabil față de managerul urgenței pentru implementarea măsurilor de limitare, pentru localizare și coordonarea tuturor unităților de răspuns prezente la locul accidentului, operațiunile inițiale de recuperare și decontaminare, protejarea personalului de urgență și pentru acțiunile de protecție.

Coordonatorul la locul accidentului se bazează pe expertiza șefilor unităților de răspuns la urgență pentru a determina cele mai bune modalități de a implementa acțiunile de răspuns și pentru a formula recomandări către managerul urgenței pentru managementul urgenței.

Atunci când sunt prezente mai multe unități în cadrul forței de răspuns, coordonatorul la locul accidentului este desemnat de către managerul urgenței.

Coordonatorul la locul accidentului trebuie să ia în considerare :

  • -  salvarea persoanelor contaminate ;

  • -  înlăturarea pericolelor convenționale;

  • -  izolarea oamenilor contaminați;

  • -  protecția personalului de intervenție;

  • -  realizarea supravegherii radioactive;

  • -  limitarea extinderii contaminării.

  • - coordonează activitatea de intrare a personalului de răspuns la urgență în direcția vântului acolo unde există potențialul eliberării de material radioactiv.

Coordonatorul la locul accidentului evaluează situația și execută următoarele:

  • -  placarea locului cu simboluri pentru radiații;

  • -  informații despre natura pericolului ;

  • -  delimitarea zonei cu simboluri pentru radiații.

  • -  participa la măsurarea debitului dozei și verifică contaminarea ;

  • -  notifică personalul medical de urgență despre posibilitatea existenței de victime care pot fi contaminate radioactive ;

  • -  supervizează acțiunile de răspuns ale personalului de intervenție la urgență și se asigură ca personalul de intervenție la urgență este calificat în utilizarea ghidurilor de protecție personală și că vor folosi precauțiile corespunzătoare.

Coordonatorul la locul accidentului furnizează evaluări regulate managerului urgenței.

Forța inițială de răspuns.

Forța inițială de răspuns este prima persoană sau echipă care sosește la locul intervenției și care are un rol oficial în răspunsul la accident din cadrul următoarelor instituții :

  • -  Inspectoratul pentru Situații de Urgență „ OLTENIA'' al Județului Dolj;

  • -  Inspectoratul Județean de Poliție Dolj;

  • -  Inspectoratul Județean de Jandarmi Dolj;

  • -  Serviciul de Ambulanță Dolj;

  • -  Direcția de Sănătate Publică a Județului Dolj;

  • -  Agenția pentru Protecția Mediului Dolj.

Forța inițială de răspuns este responsabilă pentru tratarea tuturor aspectelor urgenței la locul accidentului. Activitatea acesteia este supervizată și coordonată de coordonatorul la locul accidentului.

Forțele inițiale de răspuns pot să aibă sau nu la dispoziție dozimetre și echipament pentru detecția radiațiilor. În consecință, anumite precauții generice corespunzătoare trebuie adaptate de către forțele inițiale de răspuns pentru a se autoproteja și pentru a proteja împotriva riscului radiologic alte persoane prezente la locul accidentului, iar în aproape toate cazurile trebuie solicitat un evaluator radiologic calificat pentru a asista la toate aspectele radiologice ale răspunsului la urgență.

În conformitate cu concepția planului de acțiune forțele participante la acțiunea de intervenție (tipul și numărul) depinde de situația concretă din teren și atribuțiile ce rezultă din rolul, pregătirea și misiunile acestora.

Forța inițială de răspuns este responsabilă pentru tratarea tuturor aspectelor la locul accidentului, iar activitatea acesteia este supervizată și coordonată de coordonatorul la locul accidentului.

Șeful forței inițiale de răspuns înregistrează toate acțiunile, deciziile și rezultatele. Rutele planificate, rezultatele observațiilor vizuale și măsurătorile dozelor de radiație vor fi introduse într-o hartă de supraveghere care devine documentul de bază. Forța inițială de răspuns organizează punctul de acces și control al contaminării și verifică plenitudinea decontaminării.

Evaluatorul radiologic

Evaluatorul radiologic este cel mai important membru al echipei/echipelor de profesioniști radiologiei (experți calificați) din cadrul Comisiei Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (C.N.C.A.N.), iar până la sosirea acesteia (acestora) din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Dolj trimisă/trimise la locul unui accident pentru a evalua riscurile radiologice pentru a asigura protecția împotriva radiațiilor pentru primele forțe de răspuns și pentru a formula recomandări către coordonatorul la locul accidentului asupra acțiunilor de protecție.

Evaluatorul radiologic este responsabil pentru:

  • -  supravegherea , controlul contaminării, sprijinul pentru protecția împotriva radiațiilor a personalului de urgență și pentru formularea recomandărilor pentru acțiuni de protecție;

  • -  stabilirea limitelor recomandate pentru personalul de urgență, pentru estimarea și înregistrarea dozelor primite de personalul de urgență și/sau de către populație;

  • -  solicitarea de resurse suplimentare pentru evaluarea radiologică, după necesități;

  • -  expertiza fizico-medicală pentru realizarea sarcinilor specializate de evaluare a riscului și dozei.

Evaluatorul radiologic va iniția, de asemenea, și în unele cazuri va realiza operațiunile de decontaminare.

Evaluatorul radiologic trebuie să furnizeze informări regulate despre:

  • -  extinderea contaminării;

  • -  perimetrele necesare pentru protecție și siguranță;

  • -  acțiunile de protecție a personalului de intervenție;

  • -  limitarea timpului de acces în zona periculoasă a personalului de intervenție;

ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA ACȚIUNILOR DE INTERVENȚIE

Organizarea și conducerea activităților de localizare și înlăturare a urmărilor accidentului nuclear sau urgenței radiologice se asigură de către comitetul județean și comitetele locale sub supravegherea și coordonarea Secretariatului Tehnic Permanent al Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență.

Trecerea la organizarea intervenției potrivit planurilor de protecție civilă și intervenție se face la ordinul prefectului județului Dolj și/sau la ordinul președintelui Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență.

Semnalul de alarmă în localitățile posibil afectate se introduce de Comitetul Local pentru Situații de Urgență al acestora, la ordinul prefectului județului, conform

Nesecret planurilor autorității publice județene. Semnalul de alarmă este urmat de transmiterea comunicatelor privind situația creată și indicații despre modul de comportare a populației.

În cazul producerii unui accident nuclear notificarea internă se face între Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și inspectoratele județene. Sensul notificării depinde de punctul inițial de notificare. Inspectoratele județene din zona de risc se notifică reciproc.

Centrul Operațional din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Dolj activează comitetul județean și instituțiile cu responsabilități în caz de urgență de pe teritoriul județului, conform documentelor pentru urgență.

Forțele de intervenție din cadrul județului Dolj sunt activate prin scheme de înștiințare proprii de către comitetul județean.

În urma finalizării notificări, toate activitățile de protecție și intervenție se vor coordona din centrele județene de coordonare și conducere a intervenției și din Centrul Național de Coordonare a Intervenției.

Intervenția se face pe etape și zone de planificare la urgență, în funcție de clasificarea urgenței, astfel:

ÎN PRIMA ETAPĂ (1 - 6 ore de la producerea accidentului):

URGENȚA PE AMPLASAMENT:

În cazul declarării unei stări de Urgență pe amplasament, la nivelul județului Dolj se vor aplica, în mod automat și fără întârziere, următoarele măsuri și acțiuni de protecție:

  • pregătirea evacuării sau adăpostirii populației și animalelor în Zona de acțiune preventivă (PAZ) și în Zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente (UPZ);

  • asigurarea agenților blocați de tiroidă (iodură de potasiu, etc.), a mijloacelor dozimetrice individuale, a mijloacelor de protecție individuală a mijloacelor de protecție a organelor respiratorii pentru întreg personalul de urgență;

  • executarea cercetării de radiație prin forțele și mijloacele destinate;

  • pregătirea agenților blocați de tiroidă și a măsurilor pentru adăpostire în Zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente (UPZ);

  • pregătirea sistemului de alarmare și informare a populației în caz de urgență;

  • pregătirea sistemului de monitorizare și tratament al persoanelor expuse;

URGENȚA GENERALĂ

A           T

În cazul unei stări de Urgență generală, la nivelul județului Dolj se vor aplica, în mod automat și fără întârziere, următoarele măsuri și acțiuni de protecție:

  • alarmarea populației din zona de risc;

  • evacuarea sau, în cazul în care această măsură nu este posibilă, adăpostirea populației și animalelor în Zona de acțiune preventivă (PAZ);

  • asigurarea agenților de tiroidă (iodură de potasiu, etc), a mijloacelor dozimetrice individuale, a mijloacelor de protecție individuală și a mijloacelor de protecție a organelor respiratorii pentru întreg personalul de urgență;

  • executarea cercetării de radiație prin forțele și mijloacele destinate;

  • distribuirea agenților blocați de tiroidă către populație în Zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente (UPZ);

  • adăpostirea populației și animalelor din zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente (UPZ);

  • protejarea stocurilor de alimente și furaje și a surselor de apă potabilă împotriva contaminării radioactive;

  • informarea populației asupra situației de urgență și transmiterea de recomandări asupra modului de compartiment, prin sistemele de informare, mijloacele mass-media și pregătirile realizate din timp în acest scop;

  • inițierea sistemului de monitorizare și tratament al persoanelor expuse;

  • realizarea pregătirilor necesare pentru evacuarea unor sectoare din Zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente (UPZ);

  • informarea populației din Zona de planificare a acțiunilor de protecție urgente (UPZ) asupra recomandării de consum a apei și alimentelor necontaminate din surse sigure (surse proprii, alimente ambalate etc.) și pregătirea măsurilor necesare pentru asigurarea furnizării apei și alimentelor necontaminate la maximum 24 ore de la introducerea măsurilor de restricție a consumului;

  • centralizarea tuturor informațiilor disponibile în centrele de coordonare a intervenției și executarea primelor evaluări ale dispersiei poluanților radioactivi și ale posibilelor consecințe radiologice, prin utilizarea tuturor capacităților expert existente la nivelul județului Dolj (specialiști în evaluări de doză și prognoze meteorologice, programe de calcul ex. INTERRAS etc.);

  • coordonarea executării cercetării de radiație cu rezultatele prognozelor de dispersie în vederea identificării direcției de deplasare a norului radioactiv și a zonelor posibil a fi afectate;

  • implementarea măsurilor de control a circulației;

  • pregătirea măsurilor de îndrumare, monitorizare radioactivă, recepție și asistență a persoanelor care se autoevacuează;

La Urgență pe amplasament și la Urgență generală, comitetele locale și comitetul județean vor întocmi și vor transmite ierarhic, din oră în oră, situații și rapoarte de informare.

În prima etapă, indiferent de natura urgenței rapoartele de informare se transmit ierarhic din oră în oră.

ÎN A DOUA ETAPĂ (6 - 24 ore de la producerea accidentului):

În această etapă se vor lua următoarele măsuri:

  • - continuarea executării cercetării de radiație și delimitarea zonelor contaminate;

  • - supravegherea evoluției contaminării și pregătirea de situației centralizatoare actualizate din 6 în 6 ore;

  • - întocmirea și transmiterea ierarhică, din oră în oră în primele 10 - 12 ore de la producerea accidentului și ulterior conform deciziei Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență a rapoartelor de informare și din 6 în 6 ore a situațiilor centralizatoare detaliate;

  • - supravegherea valorilor factorilor de mediu în zonele locuite prin intermediul echipelor mobile de monitorizare și a stațiilor fixe;

La înregistrarea depășirii valorii factorilor de mediu, în urma propunerii specialiștilor comitetului județean, se vor lua măsuri locale operative de protejare a populației. Principalii indicatori a necesității urgente de implementare a unor acțiuni de protecție și anume "Niveluri de intervenție operaționale". Valorile de referință vor fi actualizate, dacă este cazul în conformitate cu metodologiile și procedurile prevăzute în TECDOC - 955, AIEA - Viena care constituie documentul tehnic de bază pentru evaluarea consecințelor unui accident la C.N.E. KOZLODUI. La luarea deciziilor asupra contramăsurilor necesare, comitetul județean va corela aspectele de specialitate cu posibilitățile de implementare a contramăsurilor propuse, ținând seama de anumite condiții locale (economice, sociale etc.), de anotimp, de perioada zilei (zi/noapte) și de alți factori care pot influența succesul contramăsurilor.

Decizia finală de implementare a contramăsurilor pe teritoriul județului Dolj aparține președintelui comitetului județean (înlocuitorului legal) iar trecerea la implementare se va face în urma informării operative a Comisiei Naționale. Pentru acele contramăsuri a căror aplicare necesită forțe și mijloace peste cele care se pot asigura la nivelul județului Dolj, comitetul județean va prezenta către Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență rapoarte care conțin informări detaliate, iar trecerea la aplicarea acestor măsuri se va face numai în urma aprobării Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență.

Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență are dreptul să decidă amânarea implementării contramăsurilor deschise la nivelul județului Dolj, precum și să modifice nivelul de aplicare sau dimensiunea zonelor afectate - de contramăsuri. De asemenea, Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență are dreptul să solicite comitetului județean implementarea anumitor contramăsuri decise la nivel național.

În această etapă Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență va pregăti și va demara acordarea de sprijin către comitetului județean, care constă în: elemente de cercetare specializate, mijloace pentru acordare de ajutor medical, mijloace de decontaminare radioactivă a populației și eventual a unor căi de acces. De asemenea, Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență prin Grupul de experți al acesteia, va asigura expertiză de specialitate pentru județul Dolj și va urmări aplicarea unitară a măsurilor de protecție pe întreg teritoriul național.

_ _

ÎN ETAPA A TREIA (după 24 ore de la producerea accidentului):

În etapa a treia intervin, dacă este necesar, forțele și mijloacele specializate ale Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență, precum alte forțe de intervenție din afara zonelor afectate.

În această etapă se continuă aplicarea măsurilor de protecție și intervenție decise și se urmărește modul de aplicare a acestor măsuri.

În funcție de evoluția accidentului, în această etapă se realizează pregătiri și se pot demara măsurile de restabilirea a situației:

  • - delimitarea în detaliu a zonelor contaminate radioactiv și identificarea zonelor cu depuneri radioactive ridicate ("zone fierbinți");

  • - decontaminarea unor artere principale de circulație, după trecerea norului radioactiv;

  • - efectuarea controlului dozimetric și radiobiologic pentru persoanele posibil afectate;

  • - evaluare detaliată a consecințelor imediate și pe termen lung asupra populației și asupra mediului;

  • - retragerea sau aprecierea duratei necesare pentru contramăsurile aplicate și introducerea unor noi contramăsuri, după caz: evacuarea permanentă a populației din anumite zone, decontaminarea sau izolarea temporară a unor "zone fierbinți" -restricții de consum sau de producție sau restricții de import din țările afectate etc.

Pe durata intervenției, în Centrul pentru informare a populației, adiacent Centrului de Coordonare a Intervenției, se organizează la nivel național informarea populației, presei, radioului și televiziunii, de către grupa de coordonare pentru relații cu mass-media a Grupului de experți al Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență. La nivelul județului Dolj relațiile cu mass-media se organizează de către organismele proprii de intervenție, conform planurilor acestora. La organizarea conferințelor de presă și la transmiterea comunicatelor pentru populație se va avea în vedere o cooperare și colaborare foarte riguroasă între purtătorii de cuvânt din diferitele centre de informare.

Forțele de intervenție din cadrul județului Dolj sunt activate prin schema de înștiințare în 1,5 ore. După ce Comitetul pentru Situații de Urgență se activează, prefectul cere un raport detaliat asupra situației existente și a acțiunilor care au fost întreprinse până la momentul respectiv. În funcție de situație, prefectul poate dispune deplasarea unor membrii ai comitetului județean în zonele afectate. Conducerea intervenției unor categorii importante de forțe și mijloace puse la dispoziție de M.Ap. și M.I.R.A. și alte ministere și organe centrale, se realizează prin grupe operative proprii.

Intervenția se face pe etape și pe variante, astfel:

În zona de până la 30 km:
  • - în prima etapă, primarii localităților, pe baza aprobării prefectului județului Dolj, iau măsuri de alarmare a populației și agenților economici de pe raza lor, asigură adăpostirea populației, efectivelor de animale și aplicarea planurilor de protecție la agenții economici. S.C.R.M.I. BECHET execută supravegherea și controlul radioactivității factorilor de mediu, iar cu ajutorul grupelor specializate se execută cercetarea de radiație pe raza localităților proprii.

Se instituie interdicția folosirii fără avizul organelor sanitare a alimentelor, apei și furajelor contaminate radioactiv, protejarea surselor de apă;

  • - în etapa a doua - intervin forțele și mijloacele județului și ale unităților militare din județ pentru asigurarea delimitării zonelor contaminate radioactiv, supravegherea evoluției în timp a contaminării, sprijinirea cu elemente de cercetare specializate a localităților afectate, acordarea ajutorului medical, decontaminarea radioactivă a populației. În această etapă continuă administrarea de pastile de iodură de potasiu, în raport de situație, începe evacuarea populației.

  • - În etapa a treia intervin forțele și mijloacele specializate aparținând structurilor de specialitate, precum și forțele de intervenție din afara județului, care împreună cu cele existente asigură evaluarea completă a urmărilor accidentului produs, delimitarea zonelor de contaminare radioactivă, stabilirea itinerarelor permise, în timpul de interdicție a circulației, a interdicției consumului de apă și alimente contaminate, executarea controlului radiobiologic, precum și a măsurilor de decontaminare a populației, terenului și instalațiilor.

În zona de peste 100 km:
  • - în prima etapă, primăriile iau măsuri de înștiințare a populației și a agenților economici pe raza lor și asigură aplicarea planurilor pentru protecția populației, colectivităților de animale, surselor de apă, produselor agroalimentare și a altor bunuri materiale. Prin S.S.R.M. organizate de serviciile de urgență profesioniste supraveghează și controlează radioactivitatea factorilor de mediu și la depășirea valorilor admise execută cercetarea de radiație cu grupa de cercetare N.B.C. a orașului FILIAȘI, instituind interdicția folosirii fără avizul organelor sanitare a alimentelor, apei și furajelor contaminate radioactiv. Se execută distribuirea dozimetrelor termoluminiscente de către echipa de control dozimetric a orașului FILIAȘI personalului stabilit și se începe administrarea de blocanți pentru tiroidă prin organele sanitare;

  • - în etapa a doua se execută delimitarea zonelor contaminate radioactiv și se continuă supravegherea evoluției contaminării, executând cercetarea de radiație pe drumurile de interes național și județean din zonă, în mod deosebit pe sectoarele: BRĂDEȘTI - FILIAȘI și GOIEȘTI - MELINEȘTI. La nevoie, se execută decontaminarea principalelor artere de circulație și a locurilor de muncă cu valori depășite ale contaminării;

  • - în etapa a treia - se asigură delimitarea completă a zonelor contaminate radioactiv, stabilirea timpului de interdicție pentru consumul de apă și alimente pe baza măsurătorilor contaminării radioactive a acestora, se execută controlul dozimetric și radiologic și se continuă acțiunile de decontaminare radioactivă. Forțele care afluesc din afara județului vor fi întâmpinate în locurile ce se stabilesc în funcție de situația concretă de către primarii localităților sau locțiitorii legali ai acestora și îndrumate către sectoarele de intervenție. Raportarea la Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență a situației și măsurilor executate se face - inițial din oră în oră și ulterior, la intervale ce se stabilesc în funcție de situații. Informarea populației, presei,

Nesecret radioului și televiziunii se organizează de către comitetul județean. La organizarea conferințelor de presă și la transmiterea comunicatelor către populație, se va avea în vedere o colaborare fo arte riguroasă (punct de vedere comun) între purtătorii de cuvânt ai diferitelor instituții.

Măsuri postdezastru:

După încetarea efectelor contaminării radioactive se va executa:

  • - recuperarea și reabilitarea activităților economico-sociale

  • - relocarea populației;

  • - evaluarea pagubelor și solicitarea ajutoarelor pentru populația sinistrată

  • - refacerea stocurilor de materiale;

  • - etalonarea aparaturii dozimetrice;

  • - continuarea măsurilor profilactice;

  • - analiza eficienței măsurilor luate și îmbunătățirea acestora.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului cu atribuții de decizie și de intervenție vor fi organizate și desfășurate periodic mai multe tipuri de activități, cum ar fi:

  • -  exerciții de simulare în Centrul Operațional Județean din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „OLTENIA'' al Județului Dolj;

  • -  exerciții cu scenarii de urgență în afara amplasamentului;

  • -  antrenamente de specialitate la sală și în teren;

  • -  aplicații de specialitate.

Instruirea se realizează prin simulări de accidente, atât pe teren cât și pe hartă, folosind procedurile, echipamentele și dotările utilizate și pe timpul unui răspuns real. Instruirea se realizează cel puțin o dată pe an, în limita fondurilor financiare alocate.

Instruirea se stabilește de comun acord cu structurile implicate pe timpul unui răspuns și se realizează în baza unui plan de pregătire.

Personalul de intervenție, în teren, va fi instruit în radioprotecție și în înțelegerea riscului în cazul expunerii prelungite și în înțelegerea necesității respectării regulilor stabilite de către personalul responsabil (pentru evitarea contaminării).

Instruirea personalului care participă la intervenție se va face prin lecții teoretice, prin lucru cu echipamentele din dotare, prin exerciții etc.

Instruirea personalului care participă la intervenție se va face de către specialiștii din cadrul următoarelor organisme: Laboratorul de Igiena Radiațiilor Craiova, Autoritatea de Sănătate Publică Dolj, Agenția Regională de Protecția Mediului Craiova, Serviciul Crimă Organizată, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Oltenia" al județului Dolj, Facultatea de Fizică, Facultatea de Horticultură-secția biologie.

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE INCENDII DE PĂDURE
Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure este o activitate de interes național, având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

Sunt expuse direct sau indirect acestui factor de risc:

  • a) populația, precum și bunurile sale mobile și imobile;

  • b) obiectivele sociale;

  • c)  capacitățile productive (societăți comerciale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole și altele);

  • d) căile de comunicații rutiere și feroviare, rețelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă și canalizare, stațiile de tratare și de epurare, rețelele de telecomunicații și altele;

  • e) mediul natural (păduri, terenuri agricole, intravilanul localităților și altele).

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Prin gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure se înțelege identificarea și monitorizarea, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea incendiilor de pădure.

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Managementul situațiilor de urgență se realizează prin:

- măsuri preventive;

Pentru monitorizarea incendiilor de pădure și efectelor negative ale acestora, inspectorii-șefi ai Inspectoratului teritorial de regim silvic și de vânătoare și directorul Direcției silvice Dolj au următoarele obligații principale în activitatea de prevenire și stingere a incendiilor și de dotare:

  • a) să stabilească, prin dispoziții scrise, responsabilitățile și modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în raza de activitate a inspectoratului, respectiv a direcției silvice pe care o conduc, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări și să le aducă la cunoștință salariaților, utilizatorilor și oricărei persoane interesate;

  • b) să asigure identificarea și evaluarea riscurilor de incendiu în raza de activitate a inspectoratului, respectiv a direcției silvice pe care o conduc, și să justifice autorităților competente că măsurile de apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura și nivelul riscurilor;

  • c) să obțină avizele și autorizațiile de prevenire și stingere a incendiilor, prevăzute de lege;

  • d) să întocmească și să actualizeze permanent lista cu substanțele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate în activitatea acestora sub orice formă, cu mențiuni privind: proprietățile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe

Nesecret care le prezintă pentru sănătate și mediu, mijloacele de protecție recomandate, metode de prim ajutor, substanțe pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

  • e) să elaboreze instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor și să stabilească sarcinile ce revin salariaților, pentru fiecare loc de muncă;

  • f) să verifice că atât salariații, cât și persoanele din exterior, care desfășoară activități în raza de activitate a inspectoratului, respectiv a direcției silvice pe care o conduc, primesc, cunosc și respectă instrucțiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor;

  • g) să stabilească un număr de persoane cu atribuții privind punerea în aplicare, controlul și supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

  • h) să asigure mijloacele tehnice corespunzătoare și personalul necesar intervenției în caz de incendiu, precum și condițiile de pregătire a acestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activității și mărimea inspectoratului sau direcției silvice;

  • i) să asigure întocmirea planurilor de intervenție și condițiile pentru ca acestea să fie operaționale în orice moment;

  • j) să asigure contractele, înțelegerile, angajamentele, convențiile și planurile necesare corelării, în caz de incendiu, a acțiunii forțelor și mijloacelor proprii cu cele ale inspectoratului pentru situații de urgență și cu ale serviciilor publice voluntare pentru situații de urgență ce pot fi solicitate în ajutor; să permită accesul acestora în raza de activitate a inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare sau a direcției silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva pe care o conduc, în scop de recunoaștere, de instruire sau de antrenament, și să participe la exercițiile și aplicațiile tactice de intervenție organizate;

  • k) să asigure și să pună în mod gratuit la dispoziție forțelor chemate în ajutor mijloacele tehnice, echipamentele de protecție individuală, substanțele chimice de stingere care sunt specifice riscurilor care decurg din existența și funcționarea Inspectoratului teritorial de regim silvic și de vânătoare și Direcției silvice Dolj, precum și medicamentele și antidotul necesare acordării primului ajutor;

  • l) să prevadă fondurile necesare realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor și să asigure, la cerere, plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor în raza de activitate a inspectoratului, respectiv a direcției silvice pe care o conduc;

  • m) să stabilească și să transmită către operatorii economici din raza de activitate a inspectoratului, respectiv a direcției silvice pe care o conduc, precum și către terții interesați regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea și conservarea produselor respective.

Direcția Silvică Dolj și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare, prin ocoalele silvice private din raza lor de activitate, vor desfășura permanent acțiuni instructiv-educative privind măsurile de prevenire a incendiilor de pădure. Acestea se vor putea realiza prin:

  • a) sensibilizarea opiniei publice la acțiunea distructivă a focului și a caracterului fragil al pădurii în fața focului;

  • b) ridicarea conștiinței individuale asupra responsabilității civice a fiecărui cetățean pentru salvarea și păstrarea patrimoniului forestier, colaborându-se cu organele silvice la acțiunile de prevenire și stingere a incendiilor de pădure;

  • c) respectarea de către întreaga populație a normelor de protecție a pădurilor împotriva incendiilor, angajarea în acțiunile de observare și anunțarea operativă a incendiilor declanșate și participarea efectivă la stingerea acestora;

  • d) promovarea relațiilor cu toate organele și organizațiile locale administrative și obștești în vederea realizării unor măsuri eficiente de prevenire și stingere a incendiilor de pădure;

  • e) efectuarea unor manifestări instructiv-educative specifice, pentru populația din zonele limitrofe pădurii (filme, conferințe, instructaje, emisiuni de radio și de televiziune);

  • f) se vor întreprinde acțiuni de instruire privind măsurile de prevenire a incendiilor de pădure (periodic și ori de câte ori se ivește ocazia) cu muncitorii din unitățile de exploatare a pădurilor, cu personalul de serviciu de la cabanele limitrofe pădurii, cu conducătorii auto, cu cei care culeg fructe și plante medicinale, cu stuparii care ies în pastoral, cu paznicii vitelor care pășunează în preajma pădurii, cu muncitorii silvici, cu turiștii și elevii care sunt în vacanță, în tabere etc.;

  • g) se vor lua măsuri împreună cu unitățile ce dețin obiective în fondul forestier național, pentru prevenirea și stingerea incendiilor în zonele de activitate ale acestora;

  • h) confecționarea de afișe cu conținut și imagini sugestive privind prevenirea incendiilor de pădure și vor lua măsuri pentru răspândirea acestora.

  • - măsuri operative urgente de intervenție;

  • - măsuri de reabilitare.

Reabilitarea suprafețelor de pădure afectate de incendii va fi sarcina ocoalelor silvice (de stat sau private) care au administrat suprafața de pădure afectată.

Această reabilitare se va face, în special, prin împăduriri cu specii din tipul natural fundamental de pădure, numai după îndepărtarea trunchiurilor arse și aplicarea de amendamente.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

În funcție de proprietarul pădurii în care s-a declanșat un incendiu, gestionarea incendiilor de pădure va fi realizată de către Inspectoratul teritorial de regim silvic și de vânătoare (pentru pădurile deținute de alți proprietari decât statul) și de Direcția Silvică Dolj (pentru pădurile proprietate publică a statului).

Având în vedere particularitățile managementului situațiilor de urgență generate de incendiile de pădure, desfășurarea activităților ce se impun și organizarea conducerii, coordonării și cooperării se asigură prin Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de incendii la fondul forestier, constituit în cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență, din specialiștii cooptați cu responsabilități în acest domeniu.

Grupului de suport tehnic coordonează tehnic acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de incendiile la fondul forestier.

Pentru stabilirea concepției tactice de stingere a incendiilor de pădure se impun:

  • a) analiza situației reale, cunoașterea suprafeței cuprinse de incendiu, structura materialului combustibil, limitele în care se va extinde incendiul, posibilitățile de stăpânire a acestuia, mijloacele cele mai eficiente pentru fiecare limită, zonele cu intensitatea ce mai mare a focului și mijloacele necesare pentru diminuarea potențialului acestuia;

  • b) analizarea factorilor care favorizează extinderea și intensificarea incendiului, ora din zi în care se găsește, gradul de insolație, viteza și direcția vântului (în caz că nu este vânt, se va ține seama că noaptea și dimineața curenții de aer sunt descendenți -dinspre culme spre vale -, iar de la prânz până seara și îndeosebi când este insolație puternică, bat brizele din vale - curenți ascendenți).

Procedeele tehnice de stingere a incendiilor de pădure implică:

  • a) utilizarea celor mai eficiente mijloace de stingere și repartizarea celor mai mari forțe pe direcția și intensitatea cea mai mare a focului și care să apere cele mai importante obiective (construcții, arborete etc.);

  • b) dacă există un pârâu sau o vale, se va bara urgent cursul de apă și se va organiza un lanț de găleți, care va sprijini eficient acțiunea de stingere;

  • c) utilizarea aparatelor pulverizatoare mărește eficiența acțiunii de stingere.

Tipuri de incendii de pădure:

  • incendiu de litieră;

  • incendiu de coronament;

  • incendiu în plantații sau arboret;

  • incendiu în pășune sau poiană;

  • incendiu pe teren plan sau pe versant cu pantă mare sau redusă;

  • incendiu pe culme de deal sau în vale;

Incendiul de litieră va fi bătut cu măturoaie, palete de răchită împletită, cu lopeți și se va arunca pământ sau nisip pe focul ce înaintează, se va acționa cu stropitoarele și pulverizatoarele de apă și la câțiva metri în fața focului se va interveni pentru formarea unui baraj prin mineralizarea solului și încercarea aprinderii contrafocului.

Contrafocul este cea mai eficientă metodă de limitare a extinderii incendiului prin faptul că reduce puterea radiantă a focului ce înaintează, iar barajul realizat prin eliminarea materialului combustibil oprește înaintarea focului principal.

Incendiul de coronament implică angajarea unor forțe și mijloace mai puternice și mai mari, întrucât acesta devine un incendiu de proporții.

Stingerea unui incendiu de coronament se bazează pe intervenția prin metode deosebite:

  • a) pe o linie transversală direcției de înaintare, la distanță apreciată astfel ca focul să nu surprindă muncitorii în plină acțiune, se doboară urgent arborii pe distanța de 2 - 4 înălțimi de arboret, cu coroanele paralele cu direcția de înaintare a focului;

  • b) cu cai și tractoare se scot arborii pe măsura doborârii lor în afara zonei cu pericol de incendiu și se curăță zona de uscături;

  • c) cu plugurile cu cai sau cu tractoare se mineralizează o bandă de 2 - 3 m lățime pe mijlocul benzii formate prin scoaterea arborilor și se încearcă aplicarea contrafocului;

  • d) echipe de muncitori, cu ajutorul paletelor și lopeților, urmăresc și opresc răspândirea de frunze și lujeri aprinși și duși de curenți de aer, prin aceasta anihilând orice extindere a focului.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Primarii coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de incendii la fondul forestier.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj:

  • a) elaborează programele de pregătire a populației pentru protecția și intervenția în cazul incendiilor de pădure;

  • b) execută instruirea periodică a administrației publice locale (prefect, subprefecți, președinți ai consiliilor județene, primari) asupra atribuțiilor ce le revin în gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice;

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Este necesară crearea unui sistem informațional pentru anunțarea producerii incendiilor de pădure în timp util, astfel încât să se asigure evacuarea persoanelor, animalelor, bunurilor aflate în pericol și pentru o intervenție rapidă și eficace a tuturor forțelor de intervenție.

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE ACCIDENT CHIMIC
Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție este destinată realizării în mod organizat, într-o concepție unitară și în timp scurt a măsurilor de protecție, intervenție și de reducere a efectelor rezultate ca urmare a unui accident chimic.

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Notificarea survine de la agentul economic pe amplasamentul căruia s-a produs accidentul chimic.

Centrul Operativ cu activitate temporară notifică toți membrii comitetului.

Activarea Comitetului pentru Situații de Urgență se face după notificarea membrilor. În funcție de situația creată, comitetul poate fi activat parțial sau total,

Nesecret președintele C.L.S.U. (primarul), hotărând ce membri ai acestuia vor fi implicați în punerea în aplicare a măsurilor de protecție și intervenție.

Comitetul p entru Situații de Urgență va evalua nevoia de a iniția măsuri și acțiuni de protecție și intervenție, inițial bazate pe situația raportată de către agentul economic, ulterior în urma cercetării efectuate la locul producerii accidentului.

Comitetul pentru Situații de Urgență și Centrul Operativ cu activitate temporară își desfășoară activitatea în Punctul de comandă al municipiului Craiova.

Trecerea la organizarea intervenției se face la ordinul președintelui Comitetului pentru Situații de Urgență.

Centrul Operativ cu activitate temporară notifică și organele cu responsabilități în situația producerii unui accident chimic, organe care pun la dispoziția Comitetul pentru Situații de Urgență forțe și mijloace pentru intervenție.

Pe tot parcursul intervenției se menține legătura între Centrul Operațional Județean și Celula de Urgență a agentului economic pe teritoriul căruia s-a produs accidentul chimic.

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor
  • 1) Înștiințarea și alarmarea populației și salariaților se execută în scopul avertizării acestora despre pericolul chimic în vederea pun eri i în aplicare a măsurilor de protecție. Se înștiințează și alarmează toate unitățile economice și localitățile din zona de acțiune a norului toxic.

  • 2) Înștiințarea și alarmarea se realizează în baza ordinului președintelui Comitetului pentru Situații de Urgență.

  • 3) Înștiințarea și alarmarea se realizează în trepte de urgență, în funcție de distanța de locul accidentului chimic, de direcția și viteza vântului.

  • 4) Mesajul de înștiințare cuprinde informații privind: locul, momentul producerii și amploarea accidentului chimic; natura substanței toxice industriale; viteza de deplasare a norului toxic și alte date utile asigurării protecției.

  • 5) Alarmarea se execută în scopul avertizării salariaților și populației despre pericolul chimic pentru asigurarea măsurilor de protecție. Alarmarea se execută prin semnalele "alarma chimica" și "încetarea alarmei''.

  • 6) Alarma chimică se introduce prin sistemul principal de alarmare (sirenele electronice acționate local și centralizat din Punctul de Comandă Municipal), completat cu sistemul secundar de alarmare (motosirene, fluiere cu abur, sirene de mână, mijloace optice etc.).

  • 7) Înștiințarea se execută prin stațiile radio ale protecției civile, radioreceptoare, stațiile de radioficare și rețeaua telefonică, utilizând indicative de prioritate. Prin sistemele de înștiințare, după declanșarea semnalului de alarmă chimică se comunică salariaților și populației informații suplimentare privind regulile de comportare, modul de realizare a măsurilor de protecție, durata de acțiune a norului toxic (persistentă) și alte măsuri ce trebuie aplicate după trecerea pericolului.

În prima urgență, agenții economici surse de risc chimic înștiințează despre producerea accidentului Centrul Operativ cu activitate temporară al Comitetului pentru Situații de Urgență.

  • •  Agenții economici surse de risc chimic, nominalizați, înștiințează agenții economici vecini și asociațiile de locatari (dacă se învecinează cu cartiere de locuințe).

  • 8) Asigurarea protecției cu mijloace individuale de protecție se realizează în scopul de a împiedica pătrunderea substanțelor toxice industriale în organism, prin inhalare sau prin piele. Pentru realizarea protecției individuale se pot folosi: masca izolantă sau aparatul izolant de către formațiunile de protecție civilă care acționează în zona accidentului chimic și în zona de acțiune a norului toxic; pentru populație și salariați se folosesc măștile contra gazelor cu cartuș filtrant pentru: amoniac, clor, acid clorhidric, dioxid de sulf, acid cianhidric, clorcian, fosgen, hidrogen sulfurat etc. pentru valori mici ale concentrației acestor substanțe în mediul înconjurător. Masca contra gazelor se poate utiliza pentru perioade limitate de timp, în special în zona de intoxicare pentru desfășurarea unor activități urgente și obligatorii: evacuarea, acordarea primului ajutor, completarea unor măsuri de protecție, alte acțiuni care trebuie să se desfășoare în afara locului de adăpostire (izolare). Nu se recomandă folosirea măștii contra gazelor model '74 in situația producerii unei contaminări cu amoniac, benzen și alte tipuri de substanțe organice volatile. Mijloacele de protecție simple (improvizate) se folosesc numai pentru părăsirea zonei contaminate sau pentru deplasarea la locul de adăpostire.

  • 9) Subunitățile de protecție civilă ale întreprinderii sursă toxică, formațiunile care trebuie să intervină în zona accidentului chimic, vor fi dotate prin grija agentului economic sursa toxică, cu un număr corespunzător de cartușe filtrante specifice substanțelor toxice industriale.

  • •  Agenții economici de pe teritoriul municipiului care folosesc în procesul de producție amoniac (nominalizați în prezentul plan), au organizate și dotate conform normelor (inclusiv cu măști contra gazelor cu cartuș filtrant pentru amoniac și cu aparate izolante) formațiuni de intervenție pentru fiecare instalație.

  • 10) Asigurarea protecției prin adăpostire se execută în scopul realizării protecției populației, salariaților și animalelor, prin izolare, în zona de acțiune a norului toxic. Se pot folosi adăposturile de protecție civilă prevăzute cu sistem corespunzător de filtroventilație (în municipiul Craiova sunt în funcțiune 162 de adăposturi). Se mai pot folosi săli sau birouri pentru salariați și o încăpere a locuinței pentru populație în care s-a făcut izolarea prin aplicarea unor măsuri de etanșeizare. Animalele se protejează prin izolare în adăposturile curent folosite, la care se realizează măsurile de etanșeizare și condiții de izolare pe toată durata de acțiune a norului toxic.

  • 11) În locul stabilit pentru adăpostire (izolare) se asigură materialele necesare acordării primului ajutor în caz de intoxicare și dacă este posibil un aparat de detecție a substanțelor toxice industriale prin care se poate verifica eficacitatea etanșeizării și trecerea pericolului chimic.

  • 12) Nu se recomandă folosirea subsolurilor și a altor încăperi de la subsol atunci când substanța toxică este mai grea decât aerul sau pe timp rece când persistența substanței toxice este mult crescută. Acest fapt se aduce la cunoștința salariaților si populației prin comunicate - transmise de organele de protecție civilă prin sistemul de radioficare si televiziune local.

  • 13) Asigurarea protecției prin evacuare (autoevacuare) temporară se execută cu scopul de a realiza protecția salariaților și populației atunci când celelalte mijloace lipsesc sau nu sunt eficiente. Acțiunea de evacuare se organizează din timp pe baza unor planuri, astfel încât să se poată desfășura în condițiile surprinderii, accidentul chimic fiind un eveniment imprevizibil. Se are în vedere ca o parte a populației se autoevacuează și deci trebuiesc luate măsuri de coordonare a acestei acțiuni, astfel încât autoevacuarea să nu deregleze aplicarea celorlalte măsuri de protecție.

  • Dacă agenții economici surse de risc chimic consideră necesar pot organiza autoevacuarea salariaților, întocmind p entru punerea în aplicare a acestei măsuri "planuri de autoevacuare'' în care se prevăd: numărul persoanelor care se autoevacuează, locurile de adunare pentru îmbarcare, itinerarele de deplasare și durata parcurgerii lor, mijloacele de transport cu care se autoevacuează salariații, asigurarea pazei, ordinii și îndrumării circulației, alte măsuri necesare ca aceasta măsura să se poată executa în condițiile surprinderii, de către accidentul chimic. În acest sens agentul economic sursa de risc chimic trebuie să prevadă în plan cooperarea cu organele Ministerului Administrației și Internelor cu atribuțiuni în coordonarea acestei activități.

  • Agenții economici sursă de risc chimic (nominalizați în prezentul plan) nu au întocmite planuri pentru autoevacuarea salariaților, deoarece conducerea agentului economic a considerat că poate asigura protecția propriilor salariați, prin folosirea mijloacelor de protecție individuale și colective.

  • 14) Introducerea restricțiilor de consum a apei, produselor agroalimentare, vegetalelor, furajelor se realizează în scopul prevenirii intoxicării oamenilor și animalelor în zona de contaminare cu substanțe toxice industriale. Pentru aceasta se comunică populației: natura produsului restricționat, sursa de asigurare interzisă, durata interdicției. Sursa interzisă se marchează. Produsele contaminate se colectează, se transporta și se depozitează în locuri care să nu reprezinte un pericol, după care se distrug.

Acțiunile de control a contaminării mediului înconjurător, a apei și produselor, de colectare, transport și depozitare se execută în comun de către:

  • Agentul economic pe amplasamentul căreia s-a produs accidentul chimic;

  • Formațiile specializate ale Centrului de Medicină Preventivă;

  • Formațiile specializate ale Autorității de Sănătate Publică;

  • Formațiile specializate ale Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

  •  Specialiști din cadrul Agenției Regionale de Protecția Mediului;

  •  Specialiști din cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorilor;

  •  Specialiști din cadrul Inspectoratului de Politie al județului;

  •  Specialiști din cadrul Direcției Ape Jiu.

  • 15) Introducerea de restricții de circulație și acces, a măsurilor de pază și ordine în zona de acțiune a norului toxic se realizează în scopul de a preveni intoxicarea oamenilor și a animalelor și pentru desfășurarea eficientă a intervenției. Aceste măsuri se pun în aplicare de către: agenții de circulație, organele locale de poliție și jandarmerie din localitățile cele mai apropiate de agentul economic pe amplasamentul căruia s-a produs accidentul chimic. Pe căile de acces în zona de

Nesecret acțiune a norului toxic se asigură posturi de pază marcate în mod corespunzător, pentru supravegherea respectării restricțiilor de circulație.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

În zona de acțiune a NORULUI TOXIC se vor lua următoarele măsuri de protecție și intervenție:

  • •  Înștiințarea organelor de conducere a localităților și agenților economici, inițial de către agentul economic pe amplasamentul căruia s-a produs accidentul chimic și ulterior de către Centrul Operativ cu activitate temporară al Comitetului pentru Situații de Urgență.

  • •  Alarmarea populației și salariaților (despre producerea accidentului chimic), conform ordinului primit de la președintele C.L.S.U., prin introducerea semnalului de alarmă chimică.

  • •  Folosirea de către populație si salariați a mijloacelor de protecție individuala, respectiv a măștilor contra gazelor (daca dispun de asemenea mijloace ).

  • •  Adăpostirea (izolarea) populației și salariaților (ca măsură deosebit de eficientă privind protecția).

  • •  Evacuarea (autoevacuarea) temporară a populației și salariaților (dacă pentru aceasta măsură există timpul necesar).

  • •  Asigurarea protecției, prin adăpostire, a animalelor (măsură realizată de către populație în gospodăriile individuale).

  • •  Organizarea cercetării chimice, pentru a stabilii intensitatea contaminării norului toxic (pe direcții de deplasare a acestuia).

  • •  Supravegherea deplasării norului toxic (permanent).

  • •  Introducerea restricțiilor de consum a apei și alimentelor (ca măsură preventivă și în situația în care s-a constatat că acestea sunt contaminate).

  • •  Introducerea restricțiilor de acces și circulație a persoanelor fizice (fără atribuțiuni legale) în zona de acțiune a norului toxic.

  • •  Dirijarea deplasării forțelor și mijloacelor care participă la intervenție în zona de acțiune a norului toxic.

  • •  Măsuri de pază a unor obiective importante și de stabilire a ordinii în zona de acțiune a norului toxic.

  • •  Acordarea primului ajutor și a asistenței medicale de urgentă persoanelor contaminate.

  • •  Aplicarea măsurilor de neutralizare și de împiedicare a răspândirii substanțelor toxice (dacă acestea s-au răspândit pe sol) și a unor măsuri de stopare a răspândirii norului toxic (dacă se acționează urgent în faza incipientă formării acestuia).

  • •  Instruirea populației și salariaților asupra regulilor de comportare și a modului de protecție în zona de acțiune a norului toxic, a măsurilor de localizare, limitare și înlăturare a urmărilor unui accident chimic (conform planului de pregătire).

  • •  Transmiterea de comunicate utile populației, pentru protecția acesteia și pentru prevenirea panicii.

  • •  Ținerea unei legături permanente între Centrul Operativ cu activitate temporară al Comitetului pentru Situații de Urgență și:

  • •  Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență;

  • •  Celula de urgență a agentului economic pe amplasamentul căruia s-a produs accidentul chimic;

  • •  Centrul Meteorologic Regional Craiova;

  • •  Observatorul Radar Civil;

  • •  Observatorul Radar Militar;

  • •  Forțele care acționează în zona de acțiune a norului toxic.

Măsurile de pază și ordine se instituie:

  • •  în zonele de acțiune al formațiilor de intervenție;

  • •  la obiectivele importante;

  • •  la obiectivele care prezintă pericol de contaminare;

  • •  în zonele de neutralizare a substanței toxice industriale;

  • •  în zona și pe timpul îndepărtării substanței toxice industriale;

  • •  pe timpul transportului substanței toxice industriale;

  • •  la locul de depozitare a substanței toxice industriale;

  • •  la locul de depozitare a materialelor contaminate;

  • •  la sursa de asigurare cu produse agroalimentare supusa interdicției;

  • •  la sursa de asigurare cu apă supusă interdicției.

> În situația unui accident chimic la agenți economici sursă de risc chimic din județul Dolj, pe urma de deplasare a norului toxic se restricționează accesul în zonă de către echipajele poliției rutiere, în funcție de direcția, viteza vântului și temperatura atmosferică.

  • 16) Organizarea cercetării chimice, a controlului și supravegherii contaminării

  • 1) Pentru perimetrul agentului economic și zona apropiată, zona de control analitic cercetarea chimică, controlul și supravegherea contaminării se execută de către agentul economic sursă toxică, cu formațiile și materialele stabilite în planul propriu de alarmă chimică și de intervenție.

Agentul economic sursa toxică are obligația să asigure materialele necesare executării cercetării chimice, a supravegherii și controlului contaminării în zona de acțiune a norului toxic, pentru grupele de cercetare de protecție civilă.

  • 2) În zona de acțiune a norului toxic pentru toți agenții economici surse de risc chimic, cercetarea chimică în zona de acțiune a norului toxic se execută de către Laboratorul mobil al Agenției Regionale de Protecția Mediului Craiova, iar controlul și supravegherea contaminării de către specialiștii laboratorului aparținând Facultății de Chimie din cadrul Universității din Craiova.

La cererea Comitetului pentru Situații de Urgență, la executarea cercetării chimice, în zona de acțiune a norului toxic pot participa și unități specializate din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative și Ministerului Apărării.

  • 17) Acordarea primului ajutor și asistenței medicale de urgență persoanelor intoxicate se asigură în zona accidentului chimic și în zona de acțiune a norului toxic, cu scopul de a scoate eventualii răniții și intoxicații de sub acțiunea substanței toxice industriale, de a le acorda primele îngrijiri și a-i transporta la unitățile medicale în vederea tratamentului.

Salvarea victimelor comportă mai multe etape:

  • •  scoaterea victimelor din zona de accident chimic de către echipele de salvatori;

  • •  transportul acestora la punctele de adunare răniți (organizate în afara zonei contaminate și a zonei de acțiune a norului toxic), unde victimelor li se acordă primul ajutor;

  • transportul de la punctele de adunare răniți la dispensarele medicale cele mai apropiate (organizate ca PPAMTE), unde li se acordă ajutor medical de urgență și se realizează un triaj al acestora (pe urgențe),

  • transportul de la PPAMTE la spitale se execută cu ambulanțele agentului economic și/sau cu ambulanțele Serviciului de Ambulanță al județului Dolj și cu 15 autobuze aparținând R. A. Transport Craiova.

Formațiunile de Cruce Roșie Filiala Dolj își vor desfășura activitatea în cadrul punctelor de adunare răniți.

  • 18) Aplicarea măsurilor de neutralizare și de împiedicare a răspândirii substanțelor toxice, colectarea, transportul și depozitarea materialelor contaminate se executa cu scopul de a micșora sau anula acțiunea substanței toxice industriale, de a împiedica sau diminua contaminarea mediului înconjurător, de a realiza localizarea și înlăturarea urmărilor accidentului chimic.

Operațiile de neutralizare se execută:

  • -  în sectorul de răspândire a substanței toxice din zona avariei;

  • -  pe suprafețele în care substanța toxică a fost antrenată în soluție de către perdeaua de apă ajunsă pe teren;

  • -  în zona de colectare sau în sistemul de canalizare al agentului economic;

Dacă este cazul se neutralizează substanța toxică rămasă în instalație sau în vasul de reținere, dacă nu se poate realiza recuperarea acesteia.

La operațiunile de neutralizare participă în cadrul celorlalți agenți economici surse de risc chimic echipele de intervenție tehnologică pregătite pentru această activitate, formațiunile civile de pompieri și Secțiile de Pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Oltenia” al județului Dolj din zona de responsabilitate.

Tehnologia neutralizării substanței toxice industriale și a împiedicării răspândirii norului toxic, substanțele și materialele necesare executării acestor operații se asigură de către agentul economic sursă toxică.

Recuperarea

Recuperarea înseamnă orice acțiune dedicată protecției continue a populației și reluarea activităților normale în zona afectată. Acțiunile de recuperare nu sunt inițiate până în momentul în care condițiile care au generat accidentul nu s-au stabilizat și nu au fost încheiate acțiunile imediate de protecție a populației, a sănătății acesteia, a bunurilor și proprietăților cetățenilor.

Reluarea activităților economico-sociale în zona afectată se execută pe localități și agenți economici, în funcție de scăderea în timp a contaminării chimice, realizarea lucrărilor de decontaminare chimică (dacă este cazul) și încadrarea în normele admise a poluării factorilor de mediu.

Dezactivarea

Fiecare componentă a Comitetului pentru Situații de Urgență împreună cu forțele și mijloacele aflate în subordine se vor dezactiva cu aprobarea președintelui acesteia, în momentul în care nu mai este necesară asistența acestora sau când responsabilitățile specifice au fost îndeplinite. Hotărârea de dezactivare se ia în urma evaluării situației, în momentul în care nu mai există pericol pentru afectarea sănătății populației și a factorilor de mediu.

Dezactivarea va surveni în mod normal în momentul în care informațiile necesare luării deciziilor s-au micșorat, astfel încât hotărârile pot fi soluționate pe plan local printr-un proces de coordonare normal, de rutină.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Instruirea salariaților și a populației se execută în scopul asigurării aplicării măsurilor de protecție, respectării regulilor de comportare în zona contaminată și în cea de acțiune a norului toxic, micșorării sau anulării pericolului intoxicării.

Instruirea salariaților agentului economic sursă toxică și a celor din zona de control analitic de noxe al unității se execută de către specialiștii agentului economic sursă toxică. Prin grija acestuia se asigură materialul bibliografic și materialul didactic necesar instruirii. La agentul economic sursă toxică, la unele localități și unități economice din zona de acțiune a norului toxic cu prioritate, precum și la alți agenți economici (care au avut această posibilitate) s-au realizat săli de pregătire de protecție civilă.

Pentru o instruire eficientă se execută pregătirea inspectorilor de protecție civilă, a Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență și a Centrelor Operative cu activitate temporară.

Pregătirea se executa prin folosirea tuturor metodelor de pregătire.

La activitățile de pregătire practice este antrenată întreaga structura de protecție civilă. Se execută exerciții da alarmare a subunităților de serviciu de la agenții economic cuprinși în organigrama C.L.S.U.

Instruirea populației din zona de acțiune a norului toxic se realizează de către Inspectoratului pentru Situații de Urgență după un program special și prin folosirea mijloacelor mass-media.

O atenție deosebită s-a acordat pregătirii de protecție civilă a elevilor și studenților.

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice.

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Serviciile comunitare de utilități publice, denumite în continuare servicii de utilități publice, sunt definite ca totalitatea acțiunilor și activităților reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale cu privire la:

  • a) alimentarea cu apă;

  • b) canalizarea și epurarea apelor uzate;

  • c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale;

  • d) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat;

  • e) salubrizarea localităților;

  • f) iluminatul public;

  • g) administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea;

  • h) transportul public local.

Din punct de vedere al riscului de eșec al utilităților publice unitățile administrativ teritoriale sunt clasificate astfel :

  • a) unitate administrativ teritorială dependentă de un sistem centralizat de unități publice;

  • b) unitate administrativ teritorială dependentă de două sau mai multe sisteme centralizate de utilități publice ori fără sistem centralizat de utilități publice.

Structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de eșecul utilităților publice :

o Comitetul local pentru situații de urgență;

o Comitetul județean pentru situații de urgență

o Ministerul Administrației și Internelor, prin structurile județene:

  • ■           Instituția Prefectului;

  • ■          Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al județului Dolj;

  • ■         Inspectoratul Județean de Jandarmi;

  • ■          Inspectoratul Județean de Poliție ;

o Operatorii de servicii de utilitate publică:

  • ■   C.E.Z. Distribuție;

  • ■   S.C. G.D.F. Suez Energy România S.A - Distrigaz Sud Rețele;

  • ■   Compania de Apă Oltenia S.A. Craiova;

  • ■   Complexul Energetic - Sucursala Craiova II (CET II);

  • ■   R. A. Transport Craiova;

  • ■   S.C. Salubritate Craiova;

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Pentru realizarea preveniri și o intervenție eficientă este necesară conștientizarea personalului din instituțiile implicate în managementul situațiilor de urgență generat, operatorilor economici, și a populației potențial afectate în ceea ce privește riscurile specifice și informarea acesteia cu privire la măsurile ce trebuiesc luate pentru reducerea efectelor negative, și adoptarea unui comportament adecvat, precum și utilizarea adecvată a resurselor pentru realizarea măsurilor de prevenire, intervenție și reabilitare a zonelor afectate.

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauză depășirea măsurilor de siguranță impuse prin reglementări, ca urmare a unor acțiuni umane voluntare sau involuntare, defecțiunilor componentelor sistemelor tehnice, eșecului sistemelor de protecție etc. Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat și redus pe mai multe căi, necesitând însă un management mult mai elaborat și personalizat pe fiecare categorie.

În situații de urgență generate de Eșecul Utilităților Publice, ceea ce presupune o avarie sau un incident, se va trece la constituirea unor echipe mixte numite de către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și Comitetul Local pentru Situații de Urgență formate din membrii Grupului de Suport Tehnic specific, pentru executarea recunoașterii în teren, în cooperare cu cele ale operatorilor economici/instituții cu responsabilități, în vederea cunoașterii situației de la fața locului, cu privire la:

  • -     pierderile umane (morți, răniți, sinistrați);

  • -      afectarea gravă a unor construcții civile și industriale;

  • -     zonele cu pericol de inundații și incendiu;

  • -     căile de comunicații blocate;

  • -     posibilitatea apariției unor evenimente nucleare, chimice sau

biologice;

  • -     apariția unor situații de urgență colaterale (poluări, contaminări sau

explozii);

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Prin Centrul operativ cu activitate temporară, se realizează schimbul de informații cu structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de eșecul utilităților publice, în vederea coordonării măsurilor necesare pentru asigurarea funcțiilor de sprijin.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență gestionează și centralizează situația privind numărul localităților/cartierelor ramase fără alimentare cu apă potabilă, avarierea sistemelor de canalizare (magistrale sau de cartier), numărul cartierelor și populația estimată că nu mai dispune de alimentare cu energie electrică, numărul

Nesecret

Pagina 150 din 172

Nesecret operatorilor economici și profilul acestora rămași fără energie electrică, termică, gaze sau doar la cotele de avarie, numărul spitalelor rămase fără energie electrică, termică, gaze sau doar la cotele de avarie, numărul liniilor de transport în comun care sunt inutilizabile din lipsa alimentării cu energie electrică, numărul străzilor și podurilor devenite impracticabile, gradul de avariere a servituții igienico-sanitare (băi, spălătorii, salubritate).

Pentru prevenirea situațiilor de urgență, generate de eșecul utilităților publice și intervenției oportune în scopul limitării sau înlăturării, după caz a consecințelor acesteia, în calitate de președinte al Comitetului pentru Situații de Urgență, primarului îi revin următoarele atribuții:

  • ❖    asigură implementarea măsurilor prevăzute în prezentul plan;

  • ❖    declară, cu acordul ministrului administrației și internelor, starea de alertă în teritoriul de competență;

  • ❖    acordă sprijin echipelor ce vor interveni, prin structurile teritoriale, pentru asigurarea echipamentelor de intervenție și protecție individuală;

Pentru trecerea la o stare de normalitate se trece la lichidarea avariilor, cea ce înseamnă o activitate cu caracter ocazional și urgent prin care, în cazul apariției unor incidente care conduc sau pot conduce la pagube importante, se iau măsuri imediate pentru împiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor, se determină, se înlătură cauzele care au condus la apariția incidentului sau se asigură o funcționare alternativă, se repară sau se înlocuiește instalația, echipamentul, aparatul etc. deteriorat, se restabilește funcționarea în condiții normale sau cu parametrii reduși, până la terminarea lucrărilor necesare asigurării unei funcționări normale.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

Pe timpul manifestării situațiilor de urgență generate de avarierea gravă a sistemelor de gospodărire comunală, C.J.S.U/C.L.S.U. va analiza oportunitatea următoarelor măsuri, în funcție de utilitatea afectată :

a) alimentare cu apă:
  • •  restricții în consumul apei potabile și menajere;

  • •  asigurarea transportului apei potabile și distribuirea acesteia către populație;

  • săparea unor puțuri de mică, medie sau mare adâncime, după caz;

  • •  organizarea unor puncte de distribuție a apei potabile și menajere;

  • •  măsuri igienico-sanitare și de profilaxie specifice;

  • •  captarea tuturor surselor de apă existente;

  • repararea unor diguri și amenajări în vederea prevenirii scurgerilor de apă;

  • •  verificarea surselor de apă în vederea prevenirii îmbolnăvirilor;

  • •  filtrarea apei cu ajutorul unor instalații de potabilizare;

  • •  asigurarea apei pentru animale;

  • •  asigurarea, la minim, a funcționării celorlalte utilități care depind de apă;

  • •  informarea permanentă a populației cu măsurile care se impun a fi adoptate.

b) canalizare:
  • •  repararea conductelor/canalelor;

  • •  amenajarea unor conducte colectoare temporare;

  • •  săparea unor șanțuri și rigole în vederea captării apelor pluviale și deversării acestora în locurile stabilite;

  • •  efectuarea de analize a surselor de apă de mică adâncime în vederea prevenirii unor contaminări;

  • •  impunerea unor restricții privind folosirea apei menajere;

  • •  efectuarea unor vaccinări și aplicarea unor măsuri sanitare specifice;

  • •  amenajarea unui număr sporit de toalete ecologice în vederea evitării folosirii sistemelor de apă care ajung la rețelele afectate;

  • •  asigurarea cooperării cu instituțiile care pot contribui la realizarea unor măsuri și acțiuni în domeniu;

  • •  informarea permanentă a populației cu privire la măsurile care se impun a fi adoptate;

c) distribuire energie electrică:
  • •  folosirea energiei alternative;

  • •  utilizarea grupurilor electrogene;

  • •  restricționarea folosirii consumatorilor electrici;

  • •  realizarea unor noi fluxuri de alimentare cu energie prin realizarea unor legături de branșare cu alte stații/puncte de distribuire a energiei electrice;

  • •  asigurarea măsurilor de pază/patrulare suplimentare pentru protejarea bunurilor la instituțiile și operatorii economici;

  • •  asigurarea dirijării circulației în vederea evitării blocajelor sau ambuteiajelor;

  • •  asigurarea cooperării cu instituțiile care pot contribui la realizarea unor măsuri și acțiuni în domeniu;

  • •  informarea permanentă a populației cu măsurile care se impun a fi adoptate.

d) distribuire energie termică:
  • •  folosirea combustibililor alternativi;

  • •  realizarea unor noi fluxuri de alimentare cu energie prin realizarea unor legături de branșare cu alte stații/puncte de distribuire a energiei termice prioritate având unitățile spitalicești, de învățământ, centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă sau cu diverse afecțiuni;

  • •  asigurarea cooperării cu instituțiile care pot contribui la realizarea unor măsuri și acțiuni în domeniu;

  • •  informarea permanentă a populației cu măsurile care se impun a fi adoptate.

e) distribuire gaze:
  • •  folosirea combustibililor alternativi;

realizarea unor noi fluxuri de alimentare cu gaze naturale prin realizarea unor legături de branșare cu alte stații/puncte de distribuire a gazului metan;

  • •  asigurarea cooperării cu instituțiile care pot contribui la realizarea unor măsuri și acțiuni în domeniu;

  • •  informarea permanentă a populației cu măsurile care se impun a fi adoptate.

f) transport în comun:
  • •  redistribuirea mijloacelor de transport astfel încât să poată fi acoperite toate traseele de bază;

  • •  suplimentarea mijloacelor de transport cu vehicule din alte ramuri sau instituții;

  • •  asigurarea cooperării cu instituțiile care pot contribui la realizarea unor măsuri și acțiuni în domeniu;

  • •  informarea permanentă a populației cu măsurile care se impun a fi adoptate.

Pentru limitarea consecințelor negative asupra comunităților locale, instituțiile implicate în gestionarea acestui tip de risc vor lua următoarele măsuri:

  • > devierea circulației rutiere și pietonale, astfel încât să se evite accesul în zonele afectate;

  • >  asigurarea dirijării circulației în vederea evitării blocajelor sau ambuteiajelor;

  • > asigurarea cooperării cu instituțiile care pot contribui la realizarea unor măsuri și acțiuni în domeniu;

  • > amenajarea unor spălătorii și băi de campanie sau asigurarea acestor servicii prin alte firme din și în alte zone neafectate;

  • > amenajarea unor alte puncte de depozitare a gunoaielor menajere;

  • > folosirea unor mijloace improvizate, menite să asigure transportul gunoaielor menajere;

  • > amenajarea unor puncte de decontaminare prin folosirea resurselor M.Ap.N., M.A.I./I.G.S.U., precum și din alte domenii de activitate.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Cu scopul de a evita posibile avarii sau incidente cu privire la întreruperea furnizării de utilități publice, serviciile specializate, cât și operatorii furnizori execută periodic lucrări de verificare, înlocuire, modernizare a instalațiilor și rețelelor de distribuție.

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Fuxul informațional se va realiza permanent între dispeceratele furnizorilor de utilități publice, Centrul Operativ, Centrul Operațional Județean și specialiști desemnați de către C.J.S.U/C.L.S.U..

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE EPIDEMII

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Având în vedere particularitățile managementului situațiilor de urgență generate de epidemii, desfășurarea activităților ce se impun și organizarea conducerii, coordonării și cooperării se asigură prin Grupul de suport tehnic pentru prevenirea epidemiilor, epizootiilor si supravegherea contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale - Compartimentul epidemii, constituit în cadrul Comitetului pentru situații de urgență, din specialiștii cooptați cu responsabilități în acest domeniu.

Gestionarea situațiilor de urgență generate de epidemii presupune ajutor suplimentar acordat autorităților județene și locale în identificarea și satisfacerea nevoilor de prim ajutor medical victimelor în situația unei urgențe majore.

ACȚIUNI DE PROTECȚIE-INTERVENȚIE

  • a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate;

  • b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și a operatorilor economici afectați;

  • c) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență.

Prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile se realizează prin:

  • ■   asigurarea imunizărilor;

  • ■   controlul epidemiilor;

  • ■   supravegherea bolilor;

  • ■   supravegherea factorilor de risc comportamentali;

  • ■   prevenirea accidentelor.

Acțiunile de protecție si intervenție se referă la următoarele domenii de activitate:

  • a. prevenirea (profilaxia) - implică :

  • - găsirea mijloacelor de întrerupere ;

  • - sursa de infecție - cale de transmitere - organism receptiv și aplicarea unor măsuri la îndemana cetățeanului, cum ar fi : izolarea bolnavului, prevenirea contaminării celor din jur, etc. precum si intervenția organelor specializate din rețeaua medicinei preventive (DSP Dolj) în scopul reducerii gravității consecințelor unor eventuale epidemii.

  • b. protecția - acțiunea care se desfășoară în zonele afectate, cu scopul de a evita sau limita la minimum transmiterea bolilor contagioase, ridicarea rezistenței la îmbolnăvire prin vaccinări preventive ale populației, instituirea măsurilor de carantină provizorie.

  • c. intervenția - totalitatea acțiunilor care se desfășoară în zonele afectate de epidemii, cu scopul de a salva populația și a nimici agenții vectori ai epidemiilor;

  • -  continuarea acțiunilor de observare medicală, carantina, izolarea si tratamentul celor contaminati, aplicarea măsurilor de dezinfecție, deratizare, dezintoxicare;

  • -  continuarea tratamentelor preventive (administrare de antibiotice, vaccinări etc).

Măsuri de ordin medico-sanitar in caz de situații de urgență

Măsurile de ordin medico-sanitar în caz de situații de urgență, se grupează în trei categorii:

  • -  măsuri preventive - axate în special pe educația sanitară a populației în sensul respectării regulilor de igienă individuală și colectivă și de igienă a apei, alimentelor, evacuării corecte a reziduurilor și respectarea instrucțiunilor autorităților sanitare;

  • -  măsuri profilactice în momentul producerii epidemiilor, care privesc izolarea populației afectate și instituirea carantinei;

  • -  măsuri după declanșarea epidemiilor, care vizează continuarea activităților de salvare și spitalizare a victimelor.

Riscul transmiterii bolilor infecțioase în caz de situații de urgență este cauzat de următorii factori :
  • ❖  transmiterea intensă a agenților patogeni, prin:

  • - deteriorarea condițiilor de igiena a mediului, în special modificările cantitative ale apei (conducte rupte, inundate cu apă de canalizare, etc.)

  • - dezorganizarea programelor de luptă antiepidemică, atât prin pierderi umane și materiale, cât și prin implementarea unor măsuri improvizate, de utilitate nesigură și costisitoare;

  • ❖  modificarea receptivitatii populației față de bolile transmisibile, consecință a stresului, alimentației dficitare, lipsei de vitamine, proteine, etc.

  • ❖  introducerea de agenți patogeni noi prin import din alte teritorii sau prin redeșteptarea unor surse de infecție, ascunse consecutiv apariției de cimitire umane sau outuri seci contaminate, în urma seismelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor.

O serie de măsuri de ordin medical și sanitar au caracter general și privesc:

  • -  asigurarea apei potabile pentru populație;

  • -  asigurarea igienei alimentelor;

  • -  evacuarea cadavrelor si controlul serviciilor mortuare;

  • -  lupta contra rozătoarelor și insectelor;

  • -  educația sanitară a populației în cadrul pregătirii de protecție civilă.

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

După notificarea unui dezastru, directorul Direcției de Sănătate Publică Dolj, în calitate de agent executiv, va ordona alertarea Comitetul pentru Situații de

Nesecret Urgență al Autorității de Sănătate Publică Dolj, a Centrului Operativ cu Activitate Temporară și a comitetelor unităților subordonate și va activa, dacă consideră necesar, E.M.Tr. (echipele medicale de triaj).

Direcția de Sănătate Publică Dolj va institui Echipa de răspuns la urgență și evaluare (E.R.U.E.)

Echipa de răspuns la urgență va realiza coordonarea între oficialitățile medicale și ale sănătății publice și organizațiile de urgență, în scopul obținerii și difuzării cererilor de asistență medicală și a cererilor de asistență publică.

În situații de urgență, cele mai multe cereri vor fi adresate prin telefon, radio sau prin contact direct și mai puțin prin adrese scrise.

Direcția de Sănătate Publică Dolj va fi sprijinită de către O.M.E.P.T.A. sau de unități destinate de către Ministerul Apărării, pentru coordonarea cererilor adresate de autoritățile civile pentru asistență, cu resursele militare medicale, în zona de dezastre.

Centrul Operativ cu Activitate Temporară al Autorității de Sănătate Publică Dolj, va coordona utilizarea resursele disponibile pe plan local ( în personal medical și materiale), pentru a îndeplini cererile adresate de către Comitetul pentru Situații de Urgență al județului Dolj și de către Comitetul local pentru situații de urgență al municipiului Craiova.

Centrul Operațional pentru Coordonarea Intervenției Medicale (C.O.C.I.M.) va prelucra datele și informațiile primite, din zona de dezastru și din afara zonei.

Din zona de dezastru de la:

  • -  Direcția Județeană de Sănătate Publică;

  • -  Instituțiile și organizațiile de sprijin;

  • -  Diverse oficialități ale județului;

  • -  Serviciul Județean de Ambulanță;

  • -  Autoritățile, cu responsabilități în domeniu, care intervin pentru limitarea efectelor dezastrului.

Din afara zonei de dezastru de la:

  • -  Direcțiile Județene de Sănătate Publică ale județelor învecinate;

În faza inițială a răspunsului la urgență, este posibil, ca evaluarea completă a situației și verificarea nevoilor pentru un anumit tip de intervenție, să nu se poată realiza la nivelul cerut.

Din cauza complexității răspunsului medical și al sănătății publice, este necesar să se constituie și să funcționeze Grupuri speciale consultative care:

  • -  să treacă în revistă problemele medicale și ale sănătății publice;

  • -  să avizeze strategiile specifice pentru un management și pentru un răspuns adaptat la specificul situației.

La ordinul directorului Direcției de Sănătate Publică Dolj, personalul și echipele de monitorizare, coordonare și intervenție medicală vor fi trimise în aria de dezastru, pentru a acorda asistență în domeniul medical și al sănătății publice (inclusiv igiena mediului).

Echipele medicale de triaj ale Ministerului Sănătății vor fi activate și trimise în zonă după necesități. Echipele medicale de triaj asigură primirea victimelor, trierea

Nesecret pe categorii de urgențe, activități de îngrijire și evacuare a victimelor la unitățile medicale.

Executarea transportului (evacuarea medicală) va fi făcută la cel mai jos nivel, posibil, jurisdicțional. Cererile pentru transporturi locale, vor fi rezolvate de autoritățile din unitatea administrativ teritorială respectivă.

Dacă Autoritatea de Sănătate Publică Dolj stabilește că resursele locale sau cele existente la nivelul județului Dolj sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor, va înainta cerere pentru asistență guvernamentală pentru transport, cerere ce va fi analizată de Centrul Operațional pentru Coordonarea Intervenției Medicale (C.O.C.I.M.) și se va cere de către ceasta sprijin Ministerului Transporturilor și/sau Ministerului Apărării Naționale.

Acțiuni intrajudețene :

  • ■  Evaluarea nevoilor medicale și ale sănătății publice.

  • ■  Supravegherea sănătății publice.

  • ■  Personalul de îngrijiri medicale.

  • ■  Echipamente și materiale pentru asistență medicală și a sănătății publice.

  • ■  Evacuarea victimelor.

  • ■  Tratamentul spitalicesc.

  • ■  Asigurarea medicamentelor și a aparaturii medicale.

  • ■  Siguranța sănătății lucrătorilor din formațiunile de intervenție.

  • ■  Pericole radiologice.

  • ■  Pericole chimice.

  • ■  Pericole biologice.

  • ■  Informații asupra sănătății publice.

  • ■  Controlul vectorilor.

  • ■  Apa potabilă și îndepărtarea apelor uzate.

  • ■  Identificarea victimelor și servicii funerare.

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Notificare și alertarea

Centrul operativ pentru situații de urgență al Direcției de Sănătate Publică Dolj va iniția acțiuni pentru alertarea unor elemente ale sistemului medical și al sănătății publice în scopul pregătirii pentru răspuns și a răspunsului în situații de urgență.

Acțiunile inițiate, se referă la:

  • -  Alertarea și trimiterea de reprezentanți adecvați (experți) la Centrul operativ cu activitate temporară al Comitetului local pentru situații de urgență, Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului pentru Situații de Urgență al Județului Dolj (respectiv la Centrul Operațional al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Oltenia" al Județului Dolj ).

  • -  Alertarea membrilor Echipei de răspuns la urgență și evaluare (E.R.U.E.) pentru ai trimite în aria de dezastru și / sau epidemie.

  • -  Alertarea coordonatorilor răspunsului la urgență, pentru a asigura legăturile în sprijinul comitetului. Legăturile se vor asigura cu aparate de radioemisie-recepție

Nesecret între componentele Autorității de Sănătate Publică Dolj, între aceasta si Direcțiile de Sănătate Publică ale județelor vecine și între aceasta și Ministerul Sănătății.

  • -  Înaintarea cererii la Comitetul pentru Situații de Urgență al Ministerului Sănătății pentru alertarea Echipelor medicale de triaj, din rezerva ministerului, în vederea deplasării rapide a acestora, în zona de dezastru / epidemie ; pentru alertarea instituțiilor și organizațiilor de sprijin, de la nivel național.

  • -  Obținerea informațiilor, suplimentare, de la Comitetul Național pentru Situații de Urgență referitor la aria de dezastru și/sau epidemie, în plan geografic, (dacă aria de dezastru depășește teritoriul de competență; datele meteorologice pentru aria afectată și previziunile vremii pe termen scurt și lung.

Cea mai importantă cerință, în perioada inițială a unui dezastru major și/sau a unei epidemii o constituie asigurarea personalului medical de răspuns, a materialelor medicale, a echipamentului necesar, a mijloacelor de transport medicalizate, a sistemului de comunicații și informații.

Principalele cerințe vor fi:

  • 1. Alertarea și trimiterea, în zona de dezastru și/sau epidemii a coordonatorilor răspunsului la urgență, a echipelor de răspuns la urgență și evaluare, a altui personal necesar, din rezerva Direcției de Sănătate Publică Dolj.

  • 2. Alertarea și trimiterea, în zona de dezastru și/sau epidemii a echipelor medicale de triaj , constituite de Direcția de Sănătate Publică Dolj.

  • 3. Alertarea și trimiterea, în zona de dezastru și/sau epidemii a unităților medicale de sprijin, la cererea Comitetului pentru Situații de Urgență al Municipiului Craiova.

  • 4. Materialele medicale (care vor include produse farmaceutice, produse biologice și echipament ), necesare pentru reaprovizionare sau pentru înlocuirea celui echipamentului distrus/ contaminat biologic, vor fi necesare echipelor medicale de triaj și unităților medicale de sprijin.

  • 5. Sprijinul de transport va include:

  • a.   Autovehicule și elicoptere, pentru transportul personalului medical de răspuns și pentru transportul echipamentului și a materialelor medicale, în aria de dezastru.

  • b.  Autovehicule și elicoptere (echipate cu materiale medicale), pentru transportul victimelor din zona de dezastru/de epidemii la unitățile spitalicești/ariile de primire ale Ministerului Sănătății.

  • c.   Mijloace de transport terestru și aerian , pentru evacuarea sinistraților, din zona de dezastru.

  • d.  Mijloace de transport pentru echipamentul, materialele și personalul medical ce defluiește din zona de dezastru/epidemii.

Elementele necesare pentru perioada inițială a intervenției, vor fi avute în vedere și pentru perioadele următoare. Cererile de necesitate pot suporta modificări, în sensul creșterii sau diminuării nevoilor în funcție de:

  • -  Confirmarea sau neconfirmarea estimărilor privind numărul de victime;

  • -  Confirmarea sau neconfirmarea estimărilor referitoare la pagubele rezultate în urma dezastrului;

  • -  Confirmarea sau neconfirmarea estimărilor privind timpul necesar pentru intervenția medicală.

Neconfirmarea estimărilor, apariția unor condiții periculoase de desfășurare a intervenției, creșterea masivă a nevoilor de asistență medicală și a sănătății publice, ca și alte situații pot modifica răspunsul inițial. Elemente în plus pot apărea, după perioada inițială a răspunsului la urgență și pot continua în faza de reconstrucție, în special p entru Serviciile de igiena mediului și pentru Formațiile care asigură asistența medicală a locațiilor de adăpostire temporară a sinistraților.

Recuperarea

Recuperarea înseamnă orice acțiune dedicată protecției continue a populației și reluarea activităților normale în zona afectată. Acțiunile de recuperare nu sunt inițiate până în momentul în care condițiile care au generat epidemia nu s-au stabilizat și nu au fost încheiate acțiunile imediate de protecție a populației, a sănătății acesteia.

În situația izbucnirii unei epidemii, în municipiul Craiova, hotărârea privind introducerea "carantinei" este emisă de directorul Direcției de Sănătate Publică Dolj.

Comitetul pentru Situații de Urgență va informa periodic Comitetul Județean pentru Situații de Urgență asupra stadiului intervenției și nevoia de asistență, iar acesta va face recomandări asupra procedurilor de coordonare, în continuare, a informațiilor și acțiunilor necesare etapei de recuperare

Reluarea activităților întrerupte, se va hotărî de către Direcția de Sănătate Publică Dolj.

Reabilitarea

La ordinul președintelui Comitetului pentru Situații de Urgență al municipiului Craiova, fiecare componentă a comitetului, forțele de intervenție și cele de sprijin se dezactivează.

Dezactivarea se ordonă în momentul în care nu mai este necesară asistența acestora sau când responsabilitățile specifice au fost îndeplinite, în urma unei evaluări a situației efectuată de specialiști (medici epidemiologi). Hotărârea de dezactivare se emite în situația în care nu mai există pericol pentru afectarea sănătății populației.

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

După anunțarea de către directorul Direcției de Sănătate Publică Dolj, privitor la intrarea în funcțiune a Comitetului pentru situații de urgență și a Centrului operativ cu funcționare temporară responsabilitățile majore pentru cererile de asistență medicală și a sănătății publice, precum și coordonarea intervenției medicale, vor fi transferate către acesta.

Coordonarea activității de intervenție în caz de epidemii se face de către Comitetul județean pentru situații de urgență sau de Comitetul pentru Situații de Urgență al Ministerului Sănătății Publice, după caz, potrivit legii.

Centrul de conducere a acțiunilor de intervenție în caz de epidemii : se organizează, după caz, la:

Nesecret -    DSP Dolj;

-     Instituția Prefectului județului Dolj.

Activitati cu caracter general :
  • ❖  catagrafierea persoanelor afectate, eligibile la vaccinare și vaccinarea lor antitifoidică, antidifterotetanică , antihepatită A , antirujeolică ;

  • ❖  supravegherea epidemiologică a populației din zonele afectate , cu implicarea rețelei de medicină de familie , pentru identificarea priorităților de sănătate publică , monitorizarea morbidității și mortalității prin boli transmisibile ;

  • ❖  educație sanitară privind măsurile de igienă personală, pentru autodeclararea la apariția de simptome de boală transmisibilă , consumul de apă numai din sursele controlate , apă fiartă și răcită sau îmbuteliată , antrenarea la acțiunile de salubrizare.

Activități speciale pentru teritoriile afectate, cu populație neevacuată :

  • organizarea unei asistențe medicale active și eficiente în toate localitățile , inclusiv în cele izolate;

  • organizarea unor posturi fixe pentru acordarea primului ajutor , dotate cu truse medicale de urgență;

  • evacuarea copiilor mici și a gravidelor în imobile nepericlitate ;

  • supravegherea zilnică a colectivităților organizate ( spitale, școli, grădinițe, cămine, unități medico-sociale).

  • supravegherea alimentării cu apă potabilă și dezinfecția fântânilor;

  • asigurarea alimentării cu apă , cu cisterne sau apă îmbuteliată , în cazul în care nu există surse de apă potabilă;

  • distribuirea către populație a unor cantități suficiente de substanțe dezinfectante pentru latrine și dezinfecția permanentă a acestora ;

Activități speciale pentru teritoriile în care a fost mutată populația din zonele calamitate :

> identificarea persoanelor sinistrate provenite din teritorii calamitate și care au fost cazate în mod organizat sau individual și supravegherea epidemiologică a acestora.

Activități speciale pentru taberele de sinistrați:

  • Grupa medicală constituită în cadrul punctelor de adunare desfășoară, în principiu, următoarele activități:

  • execută trierea epidemiologică a evacuaților și izolarea celor cu boli contagioase și a suspecților;

  • stabilește și urmărește respectarea măsurilor igienico-sanitare și antiepidemice.

  • execută controlul medical al persoanelor evacuate care solicită aceasta;

  • acordă primul ajutor bolnavilor și răniților;

  • organizează evacuarea cazurilor grave la spitalele din zonă;

  • asigură posturi de prim ajutor dotate cu truse de urgență ;

  • asigură transferarea gravidelor și a femeilor cu copii mici din taberele de sinistrați în spații amenajate special sau în unități sanitare ;

  • evacuarea bolnavilor cu TBC evolutiv, a celor cu boli acute și cronice și internarea lor în unități sanitare de profil.

În caz de seisme, pot apărea:
  • -  epidemii hidrice, prin afectarea surselor de apă sau a rețelelor de apă și canalizare (febra tifoidă, boli diareice acute cu germeni enterici-holera, dizenterie, salmonelloze etc., hepatita virală acută de tip A) ;

  • -  toxiinfectii alimentare;

  • -  tetanos - la răniti;

  • -  zoonoze - tifosul exantematic.

Măsuri cu caracter antiepidemic in caz de seism in municipiul Craiova:
  • >    In caz de seism cu urmări deosebit de grave, DSP Dolj va interveni prin echipe specializate în supravegherea gradului de afectare a rețelelor de apa ale orașului.

  • >     Vor fi supravegheate și rețelele de canalizare în scopul constatării modificărilor produse în pânza freatică, aceasta având un puternic impact asupra stării de sănătate a populației.

Rezultatele obținute vor fi aduse operativ la cunoștința Comitetului local pentru situații de urgență și comunicate prin mass-media locala populației, însoțite de măsuri practice la îndemâna cetățenilor.

  • >   In cazul în care rețeaua de apă potabilă nu a fost afectată, se va utiliza apa de la aceasta.

Utilizarea apei de suprafață în caz de avariere a rețelei sau stațiilor de apă va fi permisă numai după fierberea sau tratarea acesteia, în așa fel încât conținutul de clor liber să se mențină cel puțin la 0,1 mg/litru.

În zonele unde, din motive obiective, nu se poate face filtrarea apei sau dezinfectarea ei, se va permite numai consumul de apă minerală îmbuteliată sau de băuturi răcoritoare îmbuteliate.

  • >   În cazul în care aprovizionarea cu apă se face din fântâni, DSP Dolj, cu sprijinul organelor locale, va asigura dezinfecția fântânilor de utilitate publică și marcarea lor, ca și marcarea celor nepotabile.

  • >   Prevenirea aparției de cazuri de tetanos la răniți sau la personalul de salvare se va face prin asigurarea de ser antitetanic si de vaccin antitetanic (A.T.) pentru vaccinare și revaccinare din stocurile proprii.

  • >   În scopul prevenirii toxiinfecțiilor alimentare, compartimentul de igienă a alimentației al DSP Dolj, va verifica calitatea alimentelor, păstrarea lor, prepararea, distribuirea sau va scoate din consum alimentele care au fost degradate în urma cutremurului (amestecate cu substanțe străine, toxice, inundate etc.).

  • >   In zonele sinistrate, DSP Dolj va dirija din rezervele sale substanțe dezinfectante, seruri, vaccinuri, seringi si medicamente antidiareice (tetraciclina, furazolidon, remycin, săruri de rehidratare orală).

  • >   In urma anlizei situației epidemiologice de către specialiștii din Grupul de suport tehnic pentru apărare împotriva epidemiilor, conform Hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență se va trece la vaccinarea în masă a populației contra febrei tifoide.

  • >   Pentru a limita propagarea infecțiilor care au ca sursă cadavrele umane, DSP Dolj va supraveghea evacuarea cadavrelor și înhumarea lor.

  • >    In situația în care avariile produse de seisme în municipiul Craiova vor impune organizarea de tabere de sinistrati, DSP Dolj va supraveghea conditiile de igienă conform precizărilor Comitetului Local pentru Situații de Urgență. Populația sinistrată va fi adapostită în cladiri neafectate de situații de urgență, sau în lipsa acestora, în corturi.

Amplasarea corturilor pentru sinistrati se va face sub îndrumarea Compartimentului de Igienă a mediului DSP Dolj, astfel încât să corespundă urmatoarelor cerințe:

  • -  să fie protejate de urmările dezastrului sau de repetarea lui;

  • -  să fie accesibil mijloacelor de transport;

  • -  să aibă în apropiere surse de apa in cantitate suficienta care sa poata fi prelucrata usor pentru a deveni potabila;

  • -  să permită evacuarea ușoară a deșeurilor, reziduurilor;

  • -  să asigure condiții igienice de trai.

În caz de inundații, pot apărea următoarele tipuri de epidemii:
  • - epidemii hidrice (febra tifoida, boala diareică acută cu germeni enterici -dizenterie, holera, salmonelloze; hepatita virală acută de tip A);

  • - tetanos;

  • - tifos exantematic;

  • - toxiinfecții alimentare.

Măsuri antiepidemice în caz de inundații în municipiul Craiova:
  • ❖   Calitatea apei de băut va fi supravegheată în permanență de Compartimentul de Igiena a mediului ambiant din DSP Dolj, care va asista din punct de vedere tehnic măsurile luate pentru protejarea, sau după caz, restabilirea surselor de apa potabilă. Se vor cerceta, de asemenea, apele de suprafață în vederea depistării din timp a eventualilor germeni patogeni apăruți ca urmare a inundațiilor, pentru avertizarea populației.

  • ❖   Asigurarea cazării corespunzătoare a populației evacuate, triajul epidemiologic zilnic al acesteia, cu evacuarea celor bolnavi, se va face cu sprijinul Compartimentului de prevenire si combatere a bolilor transmisibile care va interveni, de asemenea, în caz de izbucniri spontane sau epidemice de boli transmisibile (holera, febra tifoida, hepatita virala acuta de tip A, tifos exantematic etc.). Dupa caz, se va trece la vaccinarea populației cu ser antitifoidic.

  • ❖   Se vor scoate din consum alimentele care au fost afectate de inundații, pentru prevenirea apariției de îmbolnăviri digestive cu caracter exploziv si a toxiinfecțiilor alimentare.

  • ❖   În zonele în care s-au produs inundații fără a se evacua populația, se va institui supravegherea epidemiologică a populației timp de 45 zile. Se vor supraveghea activ de către dispensarele teritoriale cu sprijinul DSP Dolj, toate gospodăriile din teritoriu, cu evacuarea imediată a cazurilor de boli transmisibile.

  • ❖   Acordarea asistenței medico-sanitare permanente, a primului ajutor, va fi supravegheată permanent de Direcția de Sănătate Publică Dolj, care va furniza vaccinuri, seringi, dezinfectante si antiseptice, antibiotice intestinale.

Măsurile în caz de accident chimic în municipiul Craiova sunt stipulate în planul de protecție și intervenție în caz de accident chimic.

Riscul declanșării unor epidemii este foarte scăzut, având în vedere că în zona letală aproximativ 80% din populație dispune de mijloace de protecție individuală, iar persistența amoniacului este destul de mică, de numai câteva ore.

În Craiova, mai sunt posibile accidente chimice pe timpul transportului de substanțe periculoase pe căile de comunicație existente.

Pentru a se evita producerea de epidemii cauzate de accidente chimice pe timpul transportului substanțelor periculoase se iau urmatoarele măsuri:

  • •  alarmarea si evacuarea populației din zona de acțiune a norului toxic;

  • •  evacuarea temporara a populației si animalelor din zona de acțiune a norului toxic;

  • •  scoaterea vătămaților din zona accidentului, acordarea primului ajutor și a asistenței medicale de urgență și transportul la spital;

  • interzicerea accesului în zona afectată de accidentul chimic;

  • •  desfășurarea acțiunilor de limitare a urmărilor accidentului;

  • •  neutralizarea substanțelor toxice și reabilitarea zonei;

  • •  DSP Dolj, va interveni prin compartimentul de igienă a mediului ambiant si cel de toxicologie, la identificarea substanțelor chimice eliberate în mediu, la stabilirea gradului de toxicitate al acestora, a riscului imediat și de lungă durată asupra populației expuse, toate datele vor fi comunicate operativ Comitetului local pentru situații de urgență si Comitetului Județean pentru situații de urgență;

  • •  Echipele speciale ale DSP Dolj, de la Laboratorul de toxicologie și de la Agenția de Protecție a Mediului Dolj, vor stabili arealul contaminat, dimensiunea norului toxic și direcția de deplasare a acestuia, durata de acțiune a norului toxic și eventualul antidot (dacă există) și le vor comunica la C.L.S.U. si populației prin mass-media locală;

  • •  Acțiunile de limitare si înlăturare a urmărilor accidentului chimic se vor face sub supravegherea medicală și supravegherea toxicologică a DSP Dolj.

  • •  DSP Dolj va aprecia impactul pe termen imediat și îndepartat al accidentului, ca și măsurile care se impun, de diminuare a urmărilor acestuia.

Nesecret În caz de accident nuclear la Centrala nucleară de la Koslodui, măsurile de protecție și intervenție se stabilesc pentru întreaga zona contaminată, în funcție de situația reală.

Pentru zona de expunere la nor (pe o rază de 10 km):

  • ■  Supravegherea și controlul mediului;

  • ■  Înștiințarea, alarmarea si transmiterea comunicatelor către populație, despre pericolul contaminării radioactive (prin mass-media locală);

  • ■  Cercetarea nucleară;

  • ■  Evacuarea populației din zona de expunere la nor;

  • ■  Asigurarea protecției prin adăpostire a populației din zona de expunere prin ingestie;

  • ■  Protecția colectivităților de animale, a surselor de apă, produselor agroalimentare și altor bunuri materiale;

  • ■  Controlul dozimetric și radiobiologic al populației;

  • ■  Profilaxia și acordarea asistenței medicale de urgență (administrarea de blocanți de tiroidă personalului din zona de 10 km., prin DSP Dolj);

  • ■  Măsuri de decontaminare radioactivă a populației, cladirilor, animalelor, căilor de acces.

  • ■  Introducerea de restricții privind consumul apei, alimentelor și desfășurarea activităților economico-sociale în aer liber;

  • Măsuri de pază, ordine și îndrumare a circulației în zonă.

Măsurile stipulate în acest capitol se completează cu măsurile prevazute în “Planul de interventie în caz de accident nuclear la Centrala nucleară de la Koslodui ”.

Laboratorul de Medicină Legală coordonează activitatea de identificare a victimelor, incluzând facilități de autopsie temporare, identificarea victimelor prin studiul amprentelor și tehnicilor stomatologice de medicină legală.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

În scopul verificării sistemului de înștiințare și alarmare din municipiu, instituții publice și operatori economici, periodic, se execută exerciții de alarmare publică.

Formațiile de intervenție locale vor fi instruite de către specialiști din cadrul comitetului local pentru situații de urgență, pe categorii de risc, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de

Nesecret către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice.

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE EPIZOOTII

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Gestionarea situațiilor de urgență generate de epizootii are ca scop:

  • > gestionarea globală a acțiunilor de protecție-intervenție în cazul apariției epizootiilor;

  • > stabilirea structurilor organizatorice de răspuns la urgență, a resurselor umane și materiale necesare gestionării situației de urgență în timp operativ, în mod organizat, într-o concepție unitară și cu eficiență maximă.

Obiective:

  • > Stabilirea cauzelor care pot determina izbucnirea unei epizootii;

  • > Evaluarea urmărilor unor astfel de evenimente;

  • > Asigurarea resurselor umane, materiale și financiare, necesare gestionării situației de urgență,

  • > Stabilirea concepției de conducere a acțiunilor de protecție-intervenție

În orice zonă, situație sau împrejurare, există teoretic, o posibilitate latentă de apariție a unui focar epizootic.

Deși, în județul Dolj se efectuează acțiuni de imunizare specifică în bolile infectocontagioase animaliere, există posibilitatea apariției unor focare epizootice prin:

  • -  extinderea circulației animalelor pe teritoriul județului și municipiului Craiova (târguri, piețe);

  • -  creșterea activităților cu specific zootehnic;

  • -  îngrijirea și hrănirea neigienică a animalelor;

  • -  sacrificarea animalelor, în locații necorespunzătoare din punct de vedere al măsurilor sanitaro-igienice;

  • -  mărirea numărului unităților cu profil de industrie alimentară;

Izbucnirea epizootiilor este frecventă în situație de cutremur și inundații datorită:

  • -  cadavrelor descoperite tardiv și intrate în putrefacție;

  • -  dejecțiilor animaliere și umane care contaminează factorii de mediu;

  • -  deșeurilor menajere care contaminează apele freatice și de suprafață;

  • -  fluctuației populației și animalelor, în zona calamitată și în afara zonei.

Există categorii de boli animaliere cu transmisibilitate la om. Din acest motiv, în situația unei epizootii, se vor implementa și măsuri de protecție a populației din focarul epizootic.

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

  • a) preepizootică (prevenire)

Activitățile de prevenire, în etapa preepizootică, se desfășoară în scopul, de a preveni declanșarea unor boli cu transmisibilitate în masă, în cadrul colectivităților de animale, declanșarea unor epizootii și/sau declanșarea unor epidemii (deoarece unele boli infectocontagioase animaliere sunt transmisibile și la om).

Activitățile de prevenire se referă la:

  • -  controlul stării de sănătate a animalelor;

  • -  efectuarea vaccinării animalelor;

  • -  controlul permanent al calității apelor și a furajelor;

  • -  controlul permanent și supravegherea circulației animalelor și a produselor;

  • -  de origine animală, în tot județul și mai ales la punctele de intrare de la frontieră;

  • -  pentru prevenirea introducerii în țară a animalelor purtătoare de boli;

  • -  infectocontagioase și a produselor de origine animală infestate;

  • -  efectuarea periodică a deratizării adăposturilor de animale și a dependințelor;

  • -  controlul cărnii, înainte de consumul acesteia;

  • -  avizul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pentru comercializarea animalelor și a produselor din carne;

  • -  pregătirea formațiunilor sanitare-veterinare;

  • -  stabilirea terenului unde se poate executa gropi pentru incinerarea animal elor;

  • -  amenajarea puțurilor seci, de la marginea localităților, pentru evacuarea cadavrelor animaliere (peste care se toarnă decontaminatori);

  • -  - stabilirea mijloacelor de transport a animalelor sănătoase, în situația dislocării acestora;

  • -  - estimarea tipului și a cantităților de decontaminatori pentru cadavrele animaliere, amenajarea la marginea fiecărei localități a platformei de gunoi sau a gropilor de gunoi ecologice;

  • -  efectuarea educației sanitare a populației.

  • b) de manifestare a epizootiei (intervenție)

  • c) postepizootie (măsuri de restabilire și reabilitare pe termen scurt și lung)

Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

Activarea, la ordinul Președintelui Comitetului pentru Situații de Urgență, a structurilor cu responsabilități în domeniu.

Activarea, de către Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, a formațiunilor sanitar-veterinare județene.

Activarea, de către Centru operativ cu activitate temporară al Comitetului pentru Situații de Urgență, a formațiunilor sanitar - veterinare.

Activitățile, de importanță deosebită, care se desfășoară în această etapă sunt:

  • -  introducerea măsurilor restrictive privind consumul produselor infestate,

  • -  izolarea animalelor depistate cu boli infectocontagioase,

  • -  tratarea animalelor depistate cu boli infectocontagioase,

- monitorizarea stării de sănătate a tuturor animalelor,

- sacrificarea animalelor irecuperabile,

  • -  incinerarea cadavrelor animaliere și îngroparea acestora,

  • -  protecția adăposturilor animaliere și a furajelor,

  • -  stabilirea zonei de carantină,

Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

Având în vedere particularitățile managementului situațiilor de urgență generate de epidemii, desfășurarea activităților ce se impun și organizarea conducerii, coordonării și cooperării se asigură pentru prevenirea epidemiilor, epizootiilor si supravegherea contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale de către Compartimentul epizootii, constituit în cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență, din specialiștii cooptați cu responsabilități în acest domeniu.

Formațiunile sanitare veterinare zonale, respectiv circumscripțiile sanitare veterinare și în mod special formațiunile sanitar - veterinare din zona de frontieră a județului Dolj, vor acționa prin măsuri de profilaxie generală și specifică și prin controlul și supravegherea circulației animalelor pentru a evita apariția unor epizootii și pentru a diminua extinderea acestora.

Acțiunile de protecție și intervenție se referă la următoarele domenii de activitate:

  • a)    prevenire (profilaxie) - implică găsirea mijloacelor de întrerupere a lanțului epizootologic; sursa de infecție - calea de transmitere -organism receptiv și aplicarea unor măsuri specifice la îndemâna organului sanitar veterinar, cum ar fi:

  • izolarea animalelor bolnave;

  • limitarea circulației animalelor;

  • închiderea târgurilor;

  • intervenția organelor sanitar-veterinare specializate, în scopul reducerii gravității consecințelor unor eventuale epizootii prin uciderea sau tăierea de necesitate a animalelor bolnave.

  • b)    protecția - acțiunea care se desfășoară în zonele afectate, cu scopul de a evita sau limita la minimum transmiterea bolilor contagioase, ridicarea rezistenței la îmbolnăvire prin vaccinări profilactice și serumizări (funcție de natura bolii și specia afectată), instituirea măsurilor de carantină.

  • c)    intervenția - totalitatea acțiunilor care se desfășoară în zonele afectate de epizootii, cu scopul de a salva populațiile de animale și a distruge agenții etiologici ai epizootiilor; ca urmare a declarării bolii, se instituie carantina de diferite grade pentru colectivitățile sau curțile contaminate și se precizează dimensiunile:

  • •  zonei de carantină sau zonei epizootice;

  • •  perimetrului de protecție (un diametru de 3 km în jurul locului infectat și

Nesecret confirmat ca factor de boală, în caz de panzootie = boală cu declanșare brutală, cuprinzând mai multe specii pe arii geografice întinse );

zonei de supraveghere - sectorul în jurul perimetrului de protecție - un diametru de 7 km;

Pentru îndeplinirea acestor măsuri, formațiunile sanitar - veterinare vor sprijini și coordona acțiunea de evacuare a cadavrelor animaliere, evacuarea animalelor sănătoase din zona epizootică, izolarea sau sacrificarea animalelor irecuperabile.

Introducerea carantinei în zona epizootică se face prin ordin al președintelui Comitetului pentru Situații de Urgență, la propunerea directorului Direcției Sanitar -Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Dolj.

Formațiunile sanitar-veterinare, în acțiunile de intervenție, cooperează cu organele poliției locale, ale poliției comunitare, formațiunile de j andarmi pentru limitarea accesului în zona epizootică, limitarea circulației în zona afectate, căutarea cadavrelor animaliere (mai ales în situație de cutremur, inundații, alunecări de teren, vijelii, tornade), transmiterea de comunicate utile populației, paza zonei gropilor pentru incinerarea cadavrelor animaliere, paza locațiilor în care se face sacrificarea animalelor irecuperabile și alte misiuni conform ordinului președintelui Comitetului pentru Situații de Urgență.

Intervenția formațiunilor sanitar - veterinare, desfășurată pentru limitarea extinderii și pentru anihilarea focarului epizootic, este dublată de acțiunea formațiilor medicale, în situația în care boala cu transmisibilitate în masă, poate afecta și populația.

Formațiunile medicale, în conformitate cu dispoziția emisă de directorul Direcției de Sănătate Publică Dolj, execută acțiuni specifice de imunizare a populației, de tratare a cetățenilor afectați, de restricționare a consumului anumitor produse vegetale și animale sau a apei potabile și a apei pentru folosințe gospodărești sau a apei pentru adăparea animalelor din anumite surse, de monitorizare a sănătății populației.

Secțiunea a 5-a. Instruirea

Formațiile de intervenție locale vor fi instruite de către specialiști din cadrul comitetului județean pentru situații de urgență, pe categorii de risc, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență specifice.

Capitolul V - Resurse umane, materiale și financiare.

Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planurile de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, elaborate de Comitetul local pentru situații de urgență.

În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere /manifestare, amploarea și efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel:

  • > servicii voluntare/private pentru situații de urgență:

  • - compartimentul de prevenire;

  • - echipaje / grupe de intervenție ;

  • - formațiuni de asistență medicală de urgență ;

  • - echipe căutare-salvare, NBC și pirotehnice);

  • - echipe de cercetare - observare;

  • > alte formațiuni de cooperare (Crucea Roșie, echipe salvamont, scafandri profesioniști ș.a.);

  • > grupe de sprijin.

Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

  • - controale și inspecții de prevenire

  • - asistența tehnică de specialitate

  • - informarea preventivă

  • - pregătirea populației și salariaților

  • - constatarea și propunerea spre sancționare a încălcărilor de la prevederile legale

  • - alte forme

Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste și voluntare pentru situații de urgență, mai pot acționa: unitățile poliției, jandarmeriei, structurile poliției locale (comunitare), unități speciale de aviație și SMURD., unitățile specializate /detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice.

Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea unei situații de urgență specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local (fondurile colectate din taxa specială de protecție civilă) , precum și din alte surse interne și

Nesecret internaționale, în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire, intervenție operativă, recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale și tehnica necesare și pentru întreținerea acestora, precum și pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forțele profesioniste cât și pentru forțele specializate voluntare din cadrul municipiului Craiova.

Costurile prevenirii sunt actuale, iar beneficiile viitoare. Având în vedere faptul că prevenirea este o activitate permanentă, logistica trebuie să asigure derularea tuturor etapelor apărării împotriva dezastrelor, astfel:

  • 1) asigurarea finanțării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieții și sănătății populației, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale;

  • 2) asigurarea finanțării și derulării programelor de îmbunătățirea dotării pentru gestionarea dezastrelor;

  • 3) asigurarea resurselor necesare funcționării structurilor cu activitate în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor;

  • 4) finanțarea programelor pentru pregătirea autorităților și populației;

  • 5) constituirea prin bugete, procentual față de prevederile acestora, de fonduri pentru intervenție la dispoziția autorităților cu atribuțiuni în managementul dezastrelor;

  • 6) constituirea și împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situații de dezastre.

Finanțarea acțiunilor preventive, de intervenție și reabilitare se face, potrivit legii, prin bugetul local al municipiului, precum și ale instituțiilor și operatorilor economici, din alte surse interne și internaționale.

Finanțarea măsurilor și acțiunilor de protecție și supraviețuire a populației pe timpul și după producerea situațiilor de urgență se face astfel:

  • 1. prin bugetul local, dacă situația de urgență s-a produs la nivelul unității administrativ - teritoriale a municipiului;

  • 2. prin bugetul de stat, dacă situația de urgență s-a produs la nivel național sau nivelul mai multor județe;

  • 3. operatorii economici și instituțiile publice au obligația prevederii în bugetele proprii a fondurilor necesare protecției și supraviețuirii salariaților pentru asigurarea continuității activității pe timpul situațiilor de urgență.

Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise de către ministere pe domenii de activitate, autoritățile centrale și locale ale administrației publice.

Este necesară realizarea unor baze de date și a unor programe informatice care să fundamenteze alegerea priorităților în activitatea preventivă.

Resursele umane necesare pentru prevenirea si gestionarea tipurilor de risc din zona de competență vor fi asigurate de: Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Centrul Operativ cu activitate tremporară al Comitetul Local pentru Situații de Urgență, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia” al jud. Dolj, I.P.J. Dolj , I.J.J. Dolj, I.J.P.F. Dolj și unități M.Ap., conform Planului comun de intervenție al unităților M.Ap. și M.A.I. pentru limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul municipiului Craiova

Nesecret și județului Dolj, Serviciile voluntare și private pentru situații de urgență și alte forțe care aparțin instituțiilor cu responsabilități în managementul situațiilor de urgență.

Forța umană prezentată mai sus va acționa pentru intervenție cu tehnica din dotare precum și cu cea de la operatorii economici din municipiu cu care s-au încheiat protocoale și planuri de intervenție pentru situații de urgență.

Consiliul Județean și consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din unitățile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Capitolul VI - Logistica acțiunilor

Logistica trebuie să-și adapteze capabilitățile la scopurile și obiectivele cuprinse în strategia protecției civile, prin stabilirea priorităților necesare asigurării unui sprijin adecvat, dinamic și oportun pentru susținerea forțelor. Sistemul logistic trebuie să asigure libertatea de acțiune atât pe timp de pace, cât și în situații de criză sau război. Pentru susținerea participării la noi tipuri de angajamente /misiuni multinaționale de sprijin și asistență umanitară, acesta trebuie să fie suplu și flexibil.

În acest scop modernizarea sistemului logistic, va avea în vedere următoarele obiective:

  • - sistemul logistic al protecției civile trebuie sa înceapă cu un depozit de cca. 500 mp completat cu cele mai moderne utilaje, materiale și aparatură pentru a putea să devină un sistem integrat, cu structuri modulare și mobile, interoperabil cu sistemele logistice moderne ale protecției civile din celelalte țări membre NATO și ale UE, care să asigure o autonomie inițială a unităților în funcție de locul lor în cadrul structurii operative;

  • - realizarea unei concepții de planificare centralizată și de implementare descentralizată pentru a asigura sprijinul logistic necesar în vederea executării operațiilor planificate pe teritoriul municipiului și în spațiul de interes strategic;

  • - asigurarea unui înalt grad de viabilitate, flexibilitate și capacitate de adaptare în sprijinirea forțelor, în funcție de natura misiunilor;

  • - dezvoltarea unui sistem informatic de logistică, compatibil cu cel al NATO;

  • - renunțarea la principiul preventiv planificat, de executare a reparațiilor de tehnică din înzestrare și aplicarea sistemului de mentenanță după necesitate, pe bază de diagnostic;

Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri.

Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecție specifice.

Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile administrației publice locale, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.

Șef birou,

Mădălina Oprea

ANEXA Nr. 1

LISTA

AUTORITĂȚILOR ȘI FACTORILOR CARE AU RESPONSABILITĂȚI ÎN ANALIZA ȘI ACOPERIREA RISCURILOR

Nr crt

Denumire autoritate

Coordonate autoritate

1

Primăria Municipiului Craiova

Str. A. I. Cuza, nr. 7

Tel: 0251416235; 0251416236; 0251416237

Fax: 0215411561

2

Consiliul Local al municipiului Craiova

Str. A. I. Cuza, nr. 7

Tel: 0251416235; 0251416236; 0251416237

Fax: 0215411561

3.

Instituția Prefectului județului Dolj

Str. Unirii, nr.19

Tel: 0251416703; 0251418.866;

Fax: 0251.411.210

4

Consiliul Județean Dolj

Str. Unirii, nr.19

Tel: 0251408200

Fax: 0251408241.

5

Inspectoratul pentru Situații de Urgentă "Oltenia" al județului Dolj

Str. C.D. Fortunescu, nr.2;

Tel: 0251510126; Fax: 0251510127

6

Inspectoratul de Poliție al Județului Dolj

Str. Vulturi, nr.9;

Tel: 0251407500; 0251598145

7

Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj

Str. Alexandru Macedonski, nr. 7-9;

Tel: 0251534972

8

Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj

Str. Pelendava, nr. 31;

Tel: 0251587549; 0251587424

Fax: 0251587572.

9

Centrul Meteorologic Regional

Oltenia

Str. Brestei, 3A; Tel/Fax: 0251411711;

10

Agenția pentru Protecția Mediului Dolj

Str. Petru Rareș, nr.1

Tel: 0251412616; 0351428037;

Fax: 0251419035.

11

Direcția de Sănătate Publică Dolj

Str. Tabaci, nr.1;

Tel: 0251310067;

Fax: 0251310071.

12

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Str. Fântâna Popova, nr.30;

Tel: 0251428590; 0251425623;

Fax: 0251427545;

13

Direcția pentru Agricultură Dolj

Str. Brestei, nr. 21;

Tel: 0251412571;

Fax:0251413400;

14

Secția Drumuri Naționale Craiova

Str. Pelendava, nr.23;

Tel:0251482476;

Fax:0251423954

15

S.C. Lucrări Drumuri și Poduri

Str. Jiului, nr.10 Tel: 0251413046

16

Direcția Silvică Dolj

Str. Iancu Jianu, nr.19

Tel: 0251597058

17

Direcția Județeană de Control în Construcții Dolj

Str. Unirii, nr.7,

Tel:0251411130

Fax:0251419358

18

Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare/Filiala Teritorială Dunăre Jiu

Str. Mihai Eminescu, nr. 16, Șimnicu de Sus; Tel: 0251429927;

Fax: 0251429184

19

C.N. Căi Ferate „CFR” - S.A. -Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova

Str. Bd. Decebal, nr.5, Tel: 0251418193;

Fax: 0251419073

20

Sucursala de Transport Feroviar de Călători

Tel: 0251418177

21

SNTFM - Sucursala Marfa Craiova

Bd. Dinicu Golescu, nr. 38

Tel: 0251412492

22

Centru de Educare Canină

Str. Rovine, bl. C18, ap.2,

Tel: 0251449104

21

Societatea Națională de Cruce

Roșie din România Filiala Dolj

Str. N. Titulescu, Bl. C3;

Tel/Fax: 0251413338;

Anexa nr.2

Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR

AUTORITATEA: Primăria municipiului Craiova

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Primește și analizează informațiile de la structurile implicate în monitorizarea factorilor de risc.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

Prin structurile proprii

  • c. -informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

  • d. -exerciții și aplicații;

În domeniul situațiilor de urgență prin:

Sistem alarmare - Centrul Operativ cu activitate temporară

Conform Planului anual de pregătire în domeniul situațiilor de urgență.

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Aparatură de transmiterea și prelucrarea datelor.

b.-controlul preventiv pe domenii de competență;

Mijloacele de transport proprii și ale serviciilor deconcentrate din subordine

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Prin materiale informative/documentare, rapoarte, pliante, mass-media, filme, conferințe, simpozioane, afișe, campanii informative.

d.-exerciții și aplicații;

Conform Planului anual de pregătire în domeniul situațiilor de urgență.

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

Dispun e în funcție de situație punerea în funcțiune a sistem ului de înștiințare-alarmare la nivel de municipiu prin Centrul operativ cu activitate    temporară    care    asigură

secretariatul tehnic permanent al C.L.S. U.

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

Coordonează activitățile de intervenție ale structurilor organizatorice implicate în managementul situațiilor de urgență

c.-asistență medicală

Coordonează activitățile de intervenție ale structurilor organizatorice implicate în acordarea asistenței medicale pe timpul producerii unor situații de urgență.

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

Coordonează activitățile de înlăturare a efectelor produse în cazul unor situații de urgență

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

Coordonează activitățile de intervenție pentru limitarea și înlăturarea efectelor în cazul producerii unor situații de urgență.

AUTORITATEA: Consiliul Local al municipiului Craiova

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Primește și analizează informațiile primite de la structurile implicate în monitorizarea factorilor de risc.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competența;

Prin       structurile       proprii       și

instituțiile/operatorii economici        din

subordine și informează Comitetul Local pentru Situații de Urgență.

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Prin realizarea în colaborare cu structurile managementului pentru situații de urgență a unor materiale informative/documentare, pliante, filme, conferințe, simpozioane, afișe, campanii informative,

d.-exerciții și aplicații;

Participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Aparatură de transmiterea și prelucrarea datelor.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

Mijloacele de transport proprii și ale instituțiilor/operatorii economici        din

subordine

c. -inform are preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Prin susținerea financiară a activităților de realizare           a           materialelor

informative/documentare, rapoarte, pliante, mass-media, filme, conferințe, simpozioane, afișe, campanii informative.

d.-exerciții și aplicații;

Mijloacele de transport proprii.

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

Conduce activitatea       instituțiilor și

operatorilor economici cu atribuțiuni în gestionarea unor tipuri de risc.

c.-asistență medicală

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

Participă la acțiunile de înlăturare a efectelor produ se în cazul unor situații de urgență prin instituțiile și operatorii economici din subordine.

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

Participă la acțiunile de limitare a efectelor produse în cazul unor situații de urgență prin instituțiile și operatorii economici din subordine.

AUTORITATEA: Instituția Prefectului județului Dolj

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Primește și analizează informațiile de la structurile implicate în monitorizarea factorilor de risc.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competența;

Prin structurile proprii și serviciile deconcentrate din subordine și informează Comitetul Național pentru Situații de Urgență.

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

În domeniul situațiilor de urgență prin:

I.S.U. “OL TENIA ” Dolj - Centrul Operațional și Inspecția de Prevenire

d.-exerciții și aplicații;

II.-RESURSE NECESARE

Aprobă exercițiile

Conform Planului anual de pregătire în domeniul situațiilor de urgență.

a. -monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Aparatură de transmiterea și prelucrarea datelor.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

Mijloacele de transport proprii și ale serviciilor deconcentrate din subordine

c. -inform are preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Prin materiale informative/documentare, rapoarte, pliante, mass-media, filme, conferințe, simpozioane, afișe, campanii informative.

d.-exerciții și aplicații;

Conform Planului anual de pregătire în domeniul situațiilor de urgență.

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

Dispune în funcție de situație punerea în funcțiune a sistemului de înștiințare-alarmare la nivel județ prin Centrul operațional al I.S.U. care asigură secretariatul tehnic permanent al C.J.S.U.

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

Coordonează activitățile de intervenție ale structurilor organizatorice implicate în managementul situațiilor de urgență

c.-asistență medicală

Coordonează activitățile de intervenție ale structurilor organizatorice implicate în acordarea asistenței medicale pe timpul producerii unor situații de urgență.

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

Coordonează activitățile de înlăturare a efectelor produse în cazul unor situații de urgență

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

Coordonează activitățile de intervenție

pentru limitarea și înlăturarea efectelor în cazul producerii unor situații de urgență.

AUTORITATEA: Consiliul județean Dolj

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Primește și analizează informațiile primite de la structurile implicate în monitorizarea factorilor de risc.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competența;

Prin       structurile       proprii       și

instituțiile/operatorii economici        din

subordine și informează Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Prin realizarea în colaborare cu structurile managementului pentru situații de urgență a unor materiale informative/documentare, pliante, filme, conferințe, simpozioane, afișe, campanii informative,

d.-exerciții și aplicații;

Participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Aparatură de transmiterea și prelucrarea datelor.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

Mijloacele de transport proprii și ale instituțiilor/operatorii economici        din

subordine

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Prin susținerea financiară a activităților de realizare           a           materialelor

informative/documentare, rapoarte, pliante, mass-media, filme, conferințe, simpozioane, afișe, campanii informative.

d.-exerciții și aplicații;

Mijloacele de transport proprii.

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

Conduce activitatea       instituțiilor și

operatorilor economici cu atribuțiuni în gestionarea unor tipuri de risc.

c.-asistență medicală

  • d. -acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

  • e. -acțiuni de limitare a cons ecințelor unui pericol

Participă la acțiunile de înlăturare a efectelor produ se în cazul unor situații de urgență prin instituțiile și operatorii economici din subordine.

Participă la acțiunile de limitare a efectelor produse în cazul unor situații de urgență prin instituțiile și operatorii economici din subordine.

AUTORITATEA:   Inspectoratul pentru

Situații de Urgență “Oltenia” al județului Dolj

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Centrul Operațional realirează monitorizarea prin subunitățile proprii și instituțiile cu atribuții în gestionarea tipurilor de risc specifice județului. Transmite rapoarte lunare și operative către:

  • -     Instituția Prefectului

  • -    Cen trul Oprerațional Național

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competența;

Inspecția de Prevenire execută controale și activități de prevenire în domeniul situațiilor de urgență la unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice și operatorii economici de pe teritoriul județului, conform Planului anual de control.

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

I.S.U. “Oltenia”     al județului Dolj

organizează Ziua porților deschise.

Inspecția de Prevenire execută informarea populației și a salariaților în domeniul situațiilor de urgență prin:

  • -  realizarea de materiale informative/ documentare, rapoarte, pliante, filme, afișe, campanii informative prin mass-media;

  • -  participarea la exercițiile și aplicațiile organizate con form Planului anual de pregărire în domeniul situațiilor de urgență;

  • -  organizează                instructaje,

instruiri,convocări cu personalul de specialitate cu atribuțiuni în domeniul situațiilor de urgență.

d.-exerciții și aplicații;

Conform Planului anual de pregătire în domeniul situațiilor de urgență.

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Centrul Operațional prin aparatura specifică de transmitere și prelucrarea datelor amplasată la dispecerarat , prin aparatura specifică amplasată autospecialele de intervenție de la subunitățile din teritoriu.

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

Mijloace de transport proprii.

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Realizarea de materiale informative/ documentare, rapoarte, pliante, film e, afișe, campanii informative prin mass-media;

d.-exerciții și aplicații;

Conform Planului anual de pregătire în domeniul situațiilor de urgență.

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

Transmite ordinul prefectului de punere în funcțiune a      sistemului de înștiințare-

alarmare la nivel județ.

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

În fun cție de situație, intervine cu forțele și mijloacele     din      dotare     pentru

căutarea/salvarea/descarcerarea persoanelor afectate conform procedurilor de intervenție pe tipuri de risc.

c.-asistență medicala

În funcție de situație, acordă asistență medicală de urgență prin S.M. U.R.D.

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență, conform situației creeate.

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În fun cție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru limitarea și înlăturarea efectelor gen era te de producerea unor situații de urgență.

AUTORITATEA:   Inspectoratul de Poliție

al județului Dolj

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Prin dispecerat și structurile subordonate, cu aparatura specifică pentru monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice și ale efectelor negative ale acestora

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

La solicitarea C.J.S.U. în domeniul situațiilor de urgență.

d.-exerciții și aplicații;

participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

asigură transmiterea către populație a informațiilor

d.-exerciții și aplicații;

mijloacele din dotare

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

asigură transmiterea semnalelor de alarmare către populație.

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele      din      dotare     pentru

căutarea/salvarea/descarcerarea persoanelor afectate conform procedurilor de intervenție pe tipuri de risc.

c.-asistență medicală

Acordă primul ajutor până la sosirea formațiunilor specializate.

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență, conform situației creeate.

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru limitarea și înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență.

AUTORITATEA:   Inspectoratul de

jandarmi județean Dolj

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

La solicitarea C.J.S.U. în domeniul situațiilor de urgență.

d.-exerciții și aplicații;

participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

asigură transmiterea către populație a informațiilor

d.-exerciții și aplicații;

mijloacele din dotare

III.-INTERVENȚIE

  • a. -alarmare

  • b. -acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

asigură transmiterea semnalelor de alarmare către populație.

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele     din      dotare     pentru

cautarea/salvarea/descarcerarea persoanelor afectate conform procedurilor de intervenție pe tipuri de risc.

c.-asistență medicală

Acordă primul ajutor până la sosirea formațiunilor specializate.

  • d. -acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

  • e. -acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență, conform situației creeate.

În fun cție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru limitarea și înlăturarea efectelor gen era te de producerea unor situații de urgență.

autoritatea: Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj

I. GESTIONAREA RISCURILOR

a. monitorizează permanent parametrii hidrografici și transmite datele la dispeceratul D. A. Jiu și, dupa caz, la Comitetele Locale de Aparare Împotriva Inundațiilor constituite la nivel de primarii.

- monitorizează     permanent     situația

hidrografică din județul Dolj, revărsări ale apei peste maluri, curgeri de pe versanți, ape provenite din barări naturale (zapoa re ) sau artificiale, colmatări cu material adus de ape, prabușiri de maluri, alunecări de teren, diguri de apărare împotriva inundațiilor, canale, prize de apă și alte lucrări specifice, precum și infrastructura sistemelor de veghe hidrologică și hidrogeologică și informează asupra atingerii valorilor critice D.A. Jiu și Comitetele locale pentru situații de urgență.

b. controlează obiectivele cadastrale și primăriile din județ

  • -   controale la obiectivele cadastrale din patrimoniu, pentru verificarea stării acestora;

  • -   controale la balastiere pentru verifica rea respectării parametrilor din autorizația de funcționare;

  • -  controale privind starea de salubritate a albiilor râurilor;

  • -   controale la construcțiile hidrotehnice privind comportarea în timp a acestora precum și a mecanismelor de acționare aferente barajelor;

  • -  controale la primăriile din județ pe linia respectării Planurilor Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor;

c. efectuează exerciții de simulare

- efectuează anual exerciții de simulare la inundații împreuna cu Prefectura Dolj, ISU Dolj și Comitetele locale pentru situații de urgență.

II. RESURSE NECESARE

a. monitorizarea permanentă a parametrilor hidrografici privind condițiile de formare a viiturilor, modul de manifestare a acestora precum și modul de funcționare a sistemului informațional hidrometeoro logic.

- stații h idrometrice și mire locale (amplasate pe principalele cursuri de apă din jud. Dolj), posturi pluviometrice precum și personal de observare.

b. exerciții și aplicații

- materialele și echipamentele prevăzute în Planurile Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor.

III. INTERVENȚIE

c. acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

- activități specifice întreprinse cu mașini, utilaje și forță umană, prevăzute în Planul local de apărare împotriva inundațiilor.

autoritatea: Centrul meteorologic regional Oltenia

I. GESTIONAREA RISCURILOR

a) - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hodrologici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Temperaturi aer(24h), temperaturaă sol (din 6h în 6h); precipitații lichede - solide (vara - stații automate orar, stații clasice 3h ; iarna stații automate și clasice la 3 h); umezeală (24h); presiunea (24h); vântul (24h); nebulozitatea (24h); fenomene (24h); tensiunea vaporilor de apă (24h); deficitul de saturație (24h); fenomene meteo periculoase (avertizări, agravări, meteor roșu , ameliorări când este cazul ); stratul de zăpadă (din 6h în 6h); densitatea și echivalentul stratului de zăpadă (în zilele de 5,10,15,20 și ultima zi alunii); durata de strălucire a Soarelui (24h); observații actinometrice (radiația solară directă, difuză, globală, ora 00, 06, 12, 15, 18 la stația meteo Craiova).

b) - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

c) - informarea preventivă a populației asupra perico lelor specifice unității sdministrativ teritoriale     și asupra

comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol.

Meteorologie:    zilnic,    diagnoze    și    prognoze

meteorologice; când este cazul, avertizări de scurtă durată și imediate ale fenomenelor meteorologice periculoase;

d) - exerciții și aplicații.

II. RESURSE NECESARE

a) - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Aparatura automată (senzori, majoritatea parametrilor) și clasică (aparate cu citire directă: termometre ordinar, maximă, minimă aer și sol, hidrom etru, pluviometru, barometru,    giruiete,    chiciurometru -    aparate

înregistratoare hodrograf, termograf, pluviograf, barograf, haliograf).

Stații automate :

Bechet (Latitudine    43°47'- Longitudine 23°56',

Altitudine 36m),

Calafat(Latitudine 43°59' - Longitudine    22°56',

Altitudine 61 m),

Craiova (Latitudine 44°18' - Longitudine 23°52', Altitudine 192 m),

Stații clasice: Băilești (Latitudine 44°01' - Longitudine 23°19', Altitudine 57 m)

b) - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

Materiale /echipamente necesare

c) - informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității, administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol

Radar meteorologic, terminale specializate pentru prognoza vremii imediată și de scurtă durată, aparatură de comunicații.

d) - exerciții și aplicații;

Materiale /echipamente necesare; loc de desfășurare

III. INTERVENȚIE

a) - alarmare

b) - acțiuni de căutare/salvare/descar cerare

c) - asistență medicală

d) - acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

e) - acțiuni limitarea consecințelor unui pericol

autoritatea: Agenția pentru protecția mediului Dolj

1. GESTIONAREA RISCURILOR

a) - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hodrologici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • -   Monitorizarea calității aerului în aglomerarea Craiova (indicatori : NC, NC2;NOx; SO2; PM10; PM2.5; CC, Benzen, Toluen);

  • - La atingerea valorilor critice se informează , ANPM, GNM - CJ Dolj, DSP, Instituția Prefectului

  • - Măsurători radioactive;

  • - Sistem automat de monitorizare a debitului de doză, 15 detectori, zona Oltenia;

  • - (fi global) - zilnic ;

  • - Măsurători Gamma spectrometrie pe probe recoltate zilnic (aerosol, sol, vegetație, depuneri, apă) - lunar;

  • -  La atingerea valorilor critice se informează: LNRM București, CNCAN, MAI, ISU Dolj.

b) - controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

c) - informarea preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol.

d) - exerciții și aplicații.

II. RESURSE NECESARE

Radioactivitate - ANPM

SEVESO ISU Dolj

Inundații, fenomene naturale - D.A. JIU

a) - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

> 5 stații automate de monitorizarea calității aerului, cu dotare identică, amplasate în următoarele locații:

  • -  DJ1 - Piața Centrală;

  • -  DJ2 - Primărie;

  • -  DJ3 - Billa;

  • -  DJ4 - Isaln ița ;

  • -  DJ5 - Breasta

  • >     Stație de supraveghere a radioactiv ității mediului, amplasate în următoarele locații:

  • -  Craiova;

  • -  Bechet.

  • >     Autolaborator emisii + imisii.

b) controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

c) - informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității, administrativ

teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol

d) - exerciții și aplicații;

  • >    Radioactivitate - monitorizare 24 ore/ 24/ 5+1 persoane;

  • >    SEVESO - colectiv specializat APM Dolj/Autorizori/2 persoane

Inundații, fenomene naturtale - laborator fond/ 5 persoane

III. INTERVENȚIE

a) - alarmare

După preluarea informației privind evenimentul de mediu se poate acționa în 3-4 ore.

b) - acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

c) - asistență medicală

d) - acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

e) - acțiuni limitarea consecințelor unui pericol

AUTORITATEA: Direcția de sănătate publică Dolj

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea     permanenta     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

premanent tipurile de risc specifice

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

permanent prin personalul de specialitate în domeniul prevenirii epidemiilor

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

permanent în domeniul riscurilor gestionate

d.-exerciții și aplicații;

participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea     permanentă     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

materiale informative, pliante, mass-media, afișe, campanii informative.

d.-exerciții și aplicații;

mijloacele din dotare

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

c.-asistență medicală

Prin mijloacele tehnice la dispoziție asigură activitatea de asistență medicală în situații de urgență.

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență (epidemii).

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru lim ita rea și înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență (epidemii).

autoritatea: Direcția sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor

I. GESTIONAREA RISCURILOR

a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

nu este cazul

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

nu este cazul

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

nu este cazul

d. exerciții și aplicații;

II. RESURSE NECESARE

nu este cazul

a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

nu este cazul

  • b.  controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

  • c.  informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

nu este cazul

nu este cazul

d. exerciții și aplicații;

nu este cazul

III. INTERVENȚIE

a. alarmare

Alarmare telefonică imediată

b. acțiuni de salvare/evacuare

nu este cazul

c. asistență medicală

Asistența medicală veterinară efective de animale și păsări din zonă. Timpul de intrare în acțiune 24 de ore.

d. acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

Măsuri de dezinfecție, monitorizare, acțiuni distrugere cadavre

1- autospecială pentru dezinfecție -marca Dacia

20 - atomizoare prtabile pentru dezinfecție

Timp de intrare în acțiune 24 de ore.

e. acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

Măsuri de carantină profilactică cu rol de supraveghere și impunere masuri de interdicție precum și informare a populației.

Timp de intrare în acțiune 24 de ore.

AUTORITATEA: Direcția pentru agricultură Dolj

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea     permanenta     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

premanent tipurile de risc specifice

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

permanent prin personalul de specialitate în domeniul prevenirii epizootii.

  • c. -informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

  • d. -exerciții și aplicații;

permanent în domeniul riscurilor gestionate

participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea     permanentă     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

materiale informative, pliante, mass-media, afișe, campanii informative.

d.-exerciții și aplicații;

mijloacele din dotare

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

b.-acțiuni de

căutare/salvare/descarcerare

c.-asistență medicală

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență .

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru limitarea și înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență.

AUTORITATEA:   Secția drumuri naționale Craiova

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea     permanenta     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

premanent tipurile de risc specifice

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

permanent prin personalul de specialitate în domeniul asigurării viabilității drumurilor.

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

permanent în domeniul riscurilor gestionate

d.-exerciții și aplicații;

participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea     permanentă     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

materiale informative, mass-media.

d.-exerciții și aplicații;

mijloacele din dotare

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

c.-asistență medicală

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență .

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru lim ita rea și înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență.

AUTORITATEA: S.C. Lucrări drumuri și poduri

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea     permanenta     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

premanent tipurile de risc specifice

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

permanent prin personalul de specialitate în domeniul asigurării viabilității drumurilor.

  • c. -informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

  • d. -exerciții și aplicații;

permanent în domeniul riscurilor gestionate

participă

II.-RESURSE NECESARE

a.-monitorizarea     permanentă     a

parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

aparatură/echipamente și mijloacele din dotare

c.-informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

materiale informative, mass-media.

d.-exerciții și aplicații;

mijloacele din dotare

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

b.-acțiuni de

căutare/salvare/descarcerare

c.-asistență medicală

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență .

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În funcție de situație, intervine cu forțele și mijloacele din dotare pentru limitarea și înlăturarea efectelor generate de producerea unor situații de urgență.

autoritatea: Direcția silvică Dolj

1 GESTIONAREA RISCURILOR

  • a. monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • b.  controlul preventiv al autorităților pe domenii de competența;

Incendii la fondul forestier.

Seceta.

Căderi de grindină. Invazii de dăunători.

Inundații.

Alte fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, poduri de gheață, îngheț, furtuni, etc..

Semnalarea riscurilor existente de către personalul de teren prin rapoarte de semnalare, intervenția imediată cu mijloace existente pentru limitarea pagubelor, anunțarea organelor competente de la ISU Dolj, a primăriilor, a poliției locale și a conducerii ocolului silvic pentru intervenții în vederea limitării    pagubelor,    apoi    întocmirea

documentelor și evaluarea pagubelor.

Verificarea fenom enelor semnalate de către organele competente și încheierea documentelor legale.

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Informarea primăriilor locale în vederea acționării

proprietarilor de păduri în cazul unor incendii în fondul forestier privat neadministrat, a cetățenilor sau a firmelor care desfășoară activități în fondul forestier proprietate publică în cazul manifestării incendiilor de pădure sau a altor factori dăunători, în vederea evitării sau limitării pagubelor.

d. exerciții și aplicații;

Anual se organizează aplicații practice sub conducerea ISU Dolj cu participarea tuturor forțelor și mijloacelor ce participă la stingerea incendiilor de pădure.

Exerciții se fac semestrial de către fiecare ocol silvic la nivel de district silvic în vedera intervențiilor în caz de in c endiu în fondul forestier.

II. RESURSE NECESARE

a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Se execută de personalul de teren și de la birou care are sarcin i prin fișa postului de la nivelul ocolului silvic, în raza sa de competență.

Se întocmesc documente prevăzute de actele normative în vigoare începând de la raportele de semnalare și până la evaluarea pagubelelor produse.

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

Se execută de autoritățile de stat competente

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Se face prin afișare la primăriile locale și prin mijloace mass-media de către personalul silvic abilitat în acest sens.

Personalul de teren supraveghează permanent zona calamitată și ia măsuri specifice de prevenție, în funcție de factorul vătămător.

d. exerciții și aplicații;

Se fac cu personalul silvic cu sarcini de pază a fondului forestier de către șefii de ocoale și conducerea direcției sau de personalul desemnat prin ordinsau decizii de către aceștia.

III. INTERVENȚIE

a. alarmare

Personalul de teren în raza sa de competență, prin telefoanele mobile din dotare, alarmează conducerea ocolului, ISU Dolj, organele puterii locale, poliția locală și trece la limitarea fenomenului ce se manifestă.

b.

c. acțiuni de salvare/evacuare

Se constituie echipe de căutare - salvare care parcurg zona calamitată sau zonă învecinată pentru acțiune imediată din personalul de teren pănă la sosirea personalului specializat în astfel de acțiuni.

Se verifică zona cuprinsă de in cendiu sau în zona manifestării fenomenelor meteorologice periculoase dacă există oameni sau animale aflate în pericol, se înlătură arborii periculoși sau alte pericole potențiale.

d. asistență medicală

Se anunță la 112 dacă există persoane accidentate sau în pericol de a se accidenta sau în pericol de înnec.

e. acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

Dacă se manifestă un incendiu de pădure se înconjoară zona cu o fâșie arată și apoi se acționează de personalul de teren cu dotarea de la pichetul de incendiu și cu personalul din grupa de sprijin pe care îl mobilzează, trece la stingerea incendiului cu bătătoarele de foc sau cu alte mijloace din dotare. Pentru celelalte pericole se acționează în limita posibilităților, fără a pune în pericol viața oamenilor.

f. acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

În vederea limitării pagubelor din incendii de pădure se va ara liniile parcelare, se vor

înștiința persoanele fizice și juridice care dețin suprafețe agricole potențial surse de incendiu cum ar pășunile, miriștile pentru a trasa o fâșie arată la limita fondului forestier național pentru a delimita un eventual in cendiu la miriști, pășuni etc., de propagare în fondul forestier.

Evacuarea persoanelor, animalelor și a bunurilor materiale mobile din zona afectată de calamitate.

În cazul unui incendiu de coronament doborârea arborilor cu mijloace mecanice contra propagării incendiului.

În cazul bălțirii apei în suprafețe ale pepinierelor evacuarea apei cu motopompe sau unde există posibilitate prin șanțuri de evacuare.

În cazul fenomenului de secetă se verifică, se repară sistemele de irigații de la pepinierele silvice și se pun în funcțiune pe perioada de manifestare.

Se protejează plantele sensibile la caniculă cu umbrare până la lignificare.

autoritatea: Direcția județeană control în construcții Dolj

I. GESTIONAREA RISCURILOR

a. monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

Se măsoară parametrii seismici, inundații, alunecări de teren.

Se informează Inspectoratul de Stat în Construcții .

Structura raportului de informare cuprinde date privind locul, data producerii, deficiențe constatate și măsuri dispuse proprietarilor, administartorilor, utilizatorilor după caz.

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

nu este cazul

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

Inspectorat de Stat în Construcții - prin apariții televizate sau prin comunicate pe site ISC ori mijloace mass-media.

d. exerciții și aplicații;

nu este cazul

II. RESURSE NECESARE

a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

nu este cazul

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

nu este cazul

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

nu este cazul

d. exerciții și aplicații;

nu este cazul

III. INTERVENȚIE

a. alarmare

nu este cazul

b. acțiuni de salvare/evacuare

nu este cazul

c. asistență medicală

nu este cazul

d. acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

nu este cazul

e. acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

Împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență conform atribuțiilor centrul operativ la nivelul Direcției Județene de Control în Contrucții Dolj, în cel mai scurt timp.

autoritatea: Administrația națională a îmbunătățirilor funciare / Filiala teritorială Dunăre Jiu

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.- monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • - domeniu de activitate - apărarea împotriva inundațiilor

compartimentul inundații,poduri și baraje de gheață pe apă sau accidente la construcții hidrotehnice din administrare.

  • - monitorizează nivelele fluviului Dunărea in fazele I , II , III de apărare - comportamentul digurilor de apărare în incintele îindiguite la Dunăre.

  • - monitorizarea nivelelor lacului din barajul

Fîntînele și a    viiturilor râului Desn ățu i in

fazele I , II , III, de apărare

  • - se informează Grupul de Suport Tehnic inundații,fenomene m eteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice - Sistem de Gospodărirea a Apelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia,, Dolj

b.- controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

-

c.- informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportam entului de adoptat in cazul manifestării unui pericol;

-

d.- exerciții și aplicații;

Direcția Apelor Jiu , Sistemul de Gospodărire a Apelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,Oltenia, Dolj - apărare impotriva inundațiilor din doi in doi ani.

II.- RESURSE NECESARE

a.- monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente;

-materiale,aparatură,mijloacele pentru apărare impotriva inundațiilor,precum și formațiile de intervenții operative sunt conforme cu: O. G.nr. 638/420/11. 05. 2005 a Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor,fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și a planurilor de apărare împotriva inundațiilor.

-stocul de materiale și aparatura necesare in intervenții sunt depozitate in magaziile special amenajate la centrul zonal pentru situații de urgență; localitatea Șimnic- Județul Dolj

b.- controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

-

c.- informare preventivă a populației asupra

pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestării unui pericol;

d.- exerciții și aplicații;

-materiale și echipamente conform planului de avertizare - alarmare in caz de accidente la Barajul Fîntînele - Jud.-Dolj

III.- INTERVENȚIE

a. - alarmare.

-înștiințarea - comitetelor locale pentru situații de urgență a localităților aferente zonelor inundabile - prin sirene și clopote situate în localitățile respective - informarea ANIF R.A. , D. A. Jiu , S.G. A. -Dolj și Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

  • - prin aplicarea măsurilor ce se impun conform planului de apărare și intrarea in acțiune imediată prin:

  • - convocarea com itetelor locale și a centrului operativ de activitate temporară.

  • - intervenția echipelor în punctele critice.

  • - pregătirea materialelor și a mijloacelor de intervenție.

  • - stabilirea locurilor de retragere și cazare a oamen ilor,animalelor și a bunurilor.

  • - supravegherea permanentă a nivelelor apei Dunării și a comportamentul digurilor de apărare la Dunăre, a nivelului apei in râul Desnățui și în lacul de acumulare Fîntînele, precum și supravegherea comportamentului barajului Fîntînele.

b.- acțiuni de căutare/salvare/descarcerare.

-

c.- asistență medicală.

-

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs.

-

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol.

-

autoritatea: C.N. Căi ferate „CFR” - S.A. -Sucursala regională de căi ferate Craiova

I.-GESTIONAREA RISCURILOR

a.-monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • - se monitorizează temperatura în șină;

  • - periodicitatea: din două în două ore sau mai des, în funcție de:

  • - tipul de lucrare executată;

  • - temperatura exterioară;

  • -  valorile critice variază în funcție de temperatura la care a fost executată lucrarea;

  • - nu se informează în afara structurilor feroviare;

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competența;

  • - Autoritatea Feroviară Română (AFER) -Siguranța circulației;

  • -  Revizoratul General de Siguranța Circulației/CN”CFR”-SA - Siguranța circulației, AII;

  • - Serviciul Probleme Speciale și Documente Clasificate/CN”CFR ”-SA - Protecție civilă;

c. -inform are preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

- informarea preventivă a salariaților:

  • - semestrial - personal TESA

  • - trimestrial - personal de execuție

  • - lunar - formațiuni specializate ale CF pentru intervenție;

d.-exerciții și aplicații;

  • - exerciții cu salariații:

  • - evacuare/intervenție în caz de incendiu

  • - semestrial;

  • - intervenție în caz de accident feroviar grav -anual;

II.-RESURSE NECESARE

a. -monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

  • - termometre;

  • - personal instruit;

  • - la sediul districtelor L: Jianca, Banu Mărăcine, Pielești, Podari, Băilești, Golenți, Craiova, Craiova Triaj, Ișalnița, Filiași;

b.-controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

-

c. -inform are preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

  • - materiale informative/documentare;

  • - rapoarte;

  • - planuri de intervenție;

  • - afișe;

  • - mass-media.

d.-exerciții și aplicații;

  • - echipament de protecție și lucru;

  • - unelte și materiale necesare intervenției;

  • - utilaje CF necesare intervenției.

  • - loc de desfășurare:

- la sediul subunităților;

- pe CF secundare sau închise circulației.

III.-INTERVENȚIE

a.-alarmare

  • - alarmarea membrilor Celulei de Urgență;

  • - alarmarea altor cadre de conducere, în funcție de specificul even imentului;

  • - alarmarea formațiunilor specializate ale CF pentru intervenție;

  • - alarmarea se face:

  • - telefonic;

  • - prin curier;

  • - cu sirenă;

b.-acțiuni de căutare/salvare/descarcerare

c.-asistență medicala

-

d.-acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

  • -  readucerea infrastructurii feroviare la standardele de siguranță a circulației;

  • - formațiuni specializate ale CF pentru intervenție;

e.-acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

- în caz de incendiu sau accident ch im ic: ruperea garn iturii de tren de lângă materialul rulant incendiat sau care prezintă scurgeri;

autoritatea: Sucursala de transport feroviar de călători

II. GESTIONAREA RISCURILOR

a. monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

nu este cazul

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

nu este cazul

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității admi nistrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

nu este cazul

d. exerciții și aplicații;

exerciții de alarmare și evacuare cu personalul din subordine conform graficului de instruire anual;

aplicații efectuate în cazul accidentelor grave pe calea ferată (cu implicații a materialului rulant aparținând societății) în cazul transportului feroviar de mărfuri (la nivelul sucursalei);

aplicații cu structura ISUJ în cazul accidentelor grave pe calea ferată.

II. RESURSE NECESARE

a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

nu este cazul

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

nu este cazul

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității admi nistrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

nu este cazul

d. exerciții și aplicații;

  • -  mijloace de prima intervenție (ex. strigătoare de incendiu, etc.) din dotarea societății;

  • -  pe teritoriul stațiilor CF de pe raza de activitate a RTFC Craiova - județul Dolj

III. INTERVENȚIE

a. alarmare

instalații telefonice cu avizare imediată (conform schemei de avizare aprobată de conducerea societății) a situației de urgență

b. acțiuni de salvare/evacuare

material rulant (locomotive, vagoane) CF aparținând societații

c. asistență medicală

nu este cazul

d. acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

  • -  personalul de serviciu din stația CF avizează imediat stare a de pericol,

  • -  personalul ia măsuri de îndepartare a materialului rulant (generator al stării de pericol) din zona stației CF

  • -  ia măsuri de izolare a zonei de pericol;

e. acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

  • -  personalul salariat ia măsuri de îndepartare a materialului rulant (generator al stării de pericol) din zona stației CF ;

  • -  izolează cu mijloace de semnalizare și avertizare zona de pericol

autoritatea: S.N.T.F.M. - Sucursala marfă Craiova

III. GESTIONAREA RISCURILOR

a. monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

nu este cazul

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

nu este cazul

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

nu este cazul

d. exerciții și aplicații;

  • - exerciții de alarmare și evacuare cu personalul din

subordine conform graficului de instruire anual;

  • - aplicații efectuate în cazul accidentelor grave pe calea

ferată (cu implicații a materialului rulant aparținând societății) în cazul tran sportului feroviar de mărfuri (la nivelul sucursalei);

  • - aplicații cu structura ISUJ în cazul accidentelor grave

pe calea ferată

II. RESURSE NECESARE

a. monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc și transmiterea datelor la autoritățile competente;

nu este cazul

b. controlul preventiv al autorităților pe domenii de competență;

nu este cazul

c. informare preventivă a populației asupra pericolelor specifice unității administrativ teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

nu este cazul

d. exerciții și aplicații;

Mijloace de primă intervenție (ex. stingătoare de incendiu, etc.) din dotarea societății;

Pe teritoriul stațiilor CF de pe raza de activitate a Sucursalei Marfă Craiova - județul Dolj

III. INTERVENȚIE

a. alarmare

Instalații telefonice cu avizare imediată (conform schemei de avizare aprobată de conducerea societații) a situației de urgentă

b. acțiuni de salvare/evacuare

Material rulant (locomotive, vagoane) CF apartinând societații

c. asistență medicală

nu este cazul

d. acțiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

Personalul de serviciu din stația CF avizează imediat starea de pericol, personalul ia măsuri de îndepartare a materialului rulant (generator al stării de pericol) din zona stației CF ia măsuri de izolare a zonei de pericol;

e. acțiuni de limitare a consecințelor unui pericol

Personalul salariat ia măsuri de îndepartare a materialului rulant (generator al stării de pericol) din zona stației CF ; izolează cu mijloace de semnalizare și avertizare zona de pericol

Anexa 3

COMPONENȚA COMITETULUI LOCAL

PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

Nr. Crt.

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA

FUNCȚIA

TELEFON

În comitet

Administrativă

Serviciu

Acasă

1.

GENOIU MIHAIL

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

Președinte

Primar

0251415177

0744536081

2.

BĂRĂGAN STELIAN

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

Vicepreședinte

Viceprimar

0251417602

0761324384

3.

MIULESCU NICOLETA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

Membru

Secretar

Primărie

0251417602

0722203058

4.

BUTARI MIHAI VLAD

S C. „SALUBRITATE CRAIOVA” S.R.L.

Membru

Director

0251414660

0372003629

0799007470

5.

TĂNĂSESCU MARCEL

R.A. TRANSPORT CRAIOVA S.R.L.

Membru

Director

251485041

0729976999

6.

NICOLIȚĂ LORENA

S.C. „TERMOCRAIOVA” S.R.L.

Membru

Director

0251599388

0251533564

0766585629

7.

FILIP AURELIA

R.A.A.D.P.F.L. CRAIOVA

Membru

Director

0251411214

0725724048

0744201629

8.

MATEESCU OCTAVIAN

POLIȚIA LOCALĂ CRAIOVA

Membru

Director

251533207

0744422822

0744220610

9.

CÎMPEANU ADRIANA

COMPANIA DE APĂ „OLTENIA” S.A. CRAIOVA

Membru

Director

251422748

0725656688

10.

MĂRĂCINE ALIN MĂDĂLIN

S.C. „PIEȚE ȘI TÂRGURI CRAIOVA” S.R.L.

Membru

Director

0251410696

0765555653

11.

TIȚOIU MARIUS SORIN

POLIȚIA MUNICIPIULUI

Membru

Seful Politie Mun. Craiova

0251414121

0745583680

12.

VÎNTURIȘ LAURENȚIU

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN „MIHAI BRAVU” DOLJ

Membru

Prim Adjunct Inspector Șef

0251534224

Int. 24402

0749678374

Nr. Crt.

NUMELE ȘI PRENUMELE

FUN

CȚIA

TELEFON

INSTITUȚIA         '

În comitet

Administrativă

Serviciu

Acasă

13.

PETRESCU CLAUDIU DANIEL

POLIȚIA RUTIERĂ A MUN. CRAIOVA

Membru

Șeful Biroului Rutier Municipal

0251407500

Int. 21600

0764877232

14.

BĂCESCU ADRIANA

CENTRUL METEOROLOGIC REGIONAL CRAIOVA

Membru

Șef Serviciu Regional

251436835

0731238977

15.

DUMITRESCU ȘTEFAN

DISTRIGAZ SUD REȚELE DIRECȚIA REGIONALĂ DISTRIBUȚIE VEST

Membru

Șef sector Dolj

0251533412

0251532846

0749692405

16.

DASCĂLU CORNELIU

DISTRIBUȚIE OLTENIA

Membru

Șef SMAD

Craiova

372525274

0730650086

17.

RADU MARIUS

INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „OLTENIA” AL JUDEȚULUI DOLJ

Membru

Ofițer specialist I

0251510126

0251510127

0744331413

18.

OPREA MIOARA MĂDĂLINA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

BIROU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Consultant

Sef birou

0251418553

0251416235

(345)

0722564180

19.

ȘTEFAN LUCIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA DIRECȚIA ECONOMIC-FINACIARĂ

Consultant

Director executiv

0251416578

343

0745020646

20.

NICOLA CAMELIA ANTOANETA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA DIRECȚIA DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR CRAIOVA

Consultant

Director Executiv

0351451883

0351451885

0740015072

21.

MIEREANU GABRIELA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA DIRECȚIA URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

Consultant

Arhitect Șef

(344)

0723542781

22.

GALEA IONUȚ CRISTIAN

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

Consultant

Director Executiv

(367)

0744392023

Nr. Crt.

NUMELE ȘI PRENUMELE

FUNCȚIA

TELEFON

INSTITUȚIA

În comitet | Administrativă

Serviciu

Acasă

DIRECȚIA PATRIMONIU

23.

CIUCĂ DELIA CLAUDIA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA DIRECȚIA SERVICII PUBLICE

Consultant

Director

Executiv

(340)

0785631260

0733103399

24.

MISCHIANU OVIDIU

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA DIRECȚIA JURIDICA

Consultant

Director

312/318

0723228489

ANEXA nr.4

SITUAȚIA REȚELEI HIDROGRAFICE

ACUMULĂRI PIȘCICOLE

Nr. crt.

BAZINE HIDROGRAFICE

LACURIDE ACUMULARE

CURS APĂ

SUPRAFEȚE (ha)

1

Jiu

Preajba I

Preajba

5

2

Jiu

Preajba II

Preajba

3

3

Jiu

Preajba III

Preajba

3

4

Jiu

Preajba IV

Preajba

4

5

Jiu

Preajba V

Preajba

1

AMENAJĂRI HIDROTEHNICE - BARAJE

Nr. crt.

Denumire baraj

Principalele date caractaristice

Curs de apa

Localitate

Detinator /

Concesionar

Localitati posibil afectabile din aval

1

Hanul Doctorului I

H baraj = 2 m

L coronament = 50 m

PIF =1968

Canal

N-V

ce

> o

’S

u

PRIMĂRIA CRAIOVA

ce

> o

’S

u

2

Hanul Doctorului II

H baraj = 4 m

L coronament = 120 m

PIF =1968

Canal

N-V

3

Valea Șarpelui I

H baraj = 2 m

L coronament = 104 m

PIF =1970

Valea Șarpelui

4

Valea Șarpelui II

H baraj = 3 m

L coronament = 126 m

PIF =1970

Valea Șarpelui

5

Valea Fetii I

H baraj = 3,3 m

L coronament = 30 m

PIF =1968

Valea Fetii

6

Valea Fetii II

H baraj = 2 m

L coronament = 12 m

PIF =1968

Valea Fetii

7

Valea Fetii III

H baraj = 2 m

L coronament = 12 m

PIF = 1905

Valea Fetii

ANEXA nr.4

BAZINE HIDROGRAFICE - LACURI DE ACUMULARE

Nr. crt.

Bazine Hidrografice

Lacuri de Acumulare

Curs Apă

Suprafețe (ha)

Volume (mil. mc)

PIF

1.

JIU

CARCEA

PREAJBA

4

0,065

1966

2.

JIU

CASTRANOVA

GIOROC

26

1,250

1970

3.

JIU

FACAI 1

PREAJBA

4

0,038

1964

4.

JIU

CILIBOAICA

PREAJBA

3

0,080

1968

5.

JIU

FACAI (M.AI.)

PREAJBA

4

0,018

1966

6.

JIU

FILIASI I

CIRNESTI

1

0,007

1960

7.

JIU

FILIASI II

CIRNESTI

2

0,012

1960

8.

JIU

FILIASI III

CIRNESTI

1

0,010

1960

9.

JIU

GHINDENI

LEU

3

0,102

1958

10.

JIU

HANUL

DOCTORULUI I

CANAL N-V

0,075

0,0006

1968

11.

JIU

HANUL

DOCTORULUI II

CANAL N-V

2,180

0,033

1968

12.

JIU

ISALNITA

JIU

180

1,500

1965

13.

JIU

LEU I

LEU

8

0,532

1972

14.

JIU

LEU II

LEU

6

0,138

1972

15.

JIU

MALU MARE

LUMASU

4

0,030

1988

16.

JIU

PLOSCA

PLOSCA

5

0,150

1975

17.

JIU

PREAJBA I

PREAJBA

5

0,043

1965

18.

JIU

PREAJBA II

PREAJBA

3

0,035

1965

19.

JIU

PREAJBA III

PREAJBA

3

0,032

1965

20.

JIU

PREAJBA IV

PREAJBA

4

0,102

1965

21.

JIU

PREAJBA V

PREAJBA

1

0,016

1965

22.

JIU

VALEA SARPELUI I

VALEA SARPELUI

1,36

0,028

1970

23.

JIU

VALEA SARPELUI II

VALEA SARPELUI

2,46

0,023

1970

24.

JIU

VALEA FETII I

VALEA

FETII

1,86

0,019

1968

25.

JIU

VALEA FETII II

VALEA

FETII

0,55

0,0039

1968

26.

JIU

VALEA FETII III

VALEA

FETII

2,60

0,055

1915

AMENAJĂRI HIDROTEHNICE - DIGURI

Nr. Crt.

Denumire dig și

Localizare

Curs de Apă

Formația de Lucru

Caracteristici Dig

S ocupata de dig (ha)

An PIF

L Desfășurată m+n+c

S Desfasurata a Digului (ha)

Asigurare

L dig (km)

Coronament

Ampriza

Panta

H dig (km)

Pagina 3 din 3


-

Dig mal st. rau Jiu Murta - Listeava

Jiu

S

Crai ova

15,8

3

H,5

1:2

1:3

1,5

18,17

1972

12,10

19,12

2%

ANEXA nr.4

REPARTIZAREA POPULAȚIEI ÎN MUNICIPIUL CRAIOVA

Nr. Crt.

Denumirea localității

Total Populație

Din care

Femei

Bărbați

1

Municipiul Craiova

269506

139510

129996

NOTĂ:

Populația conform Recensământului Populației și Locuințelor din 20 octombrie 2011

Populația după domiciliu la 1 iulie 2017

Total

Masculin

Feminin

303321

143076

160245

NOTĂ:

Populația după domiciliu, pe sexe, la 1 iulie 2017

Notă:

Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuința principală, trecută în cartea de identitate, așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului.

Populația după domiciliu a României cuprinde persoanele cu cetățenie română care au domiciliul în România, dovedit printr-un act de identitate (CI/CI provizorie, BI) emis de autoritățile competente din România (DEPABD). În stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședință, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu.

Prin urmare, următoarele categorii de persoane cu cetățenie română sunt cuprinse în populația după domiciliu:

  • - persoane plecate la lucru în țară sau străinătate;

  • - persoane plecate la studii în țară sau străinătate;

  • - persoane plecate la tratament în țară sau străinătate;

  • - militarii români ce activează pe lângă organizații internaționale situate pe teritoriul geografic al altor țări;

  • - membrii ai forțelor armate naționale staționate în alte state;

  • - personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării;

  • - personalul diplomatic național aflat la post în străinătate;

  • - membrii echipajelor navelor de pescuit, ai altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului;

  • - persoane plecate în scop turistic.

Din populația după domiciliu a României se exclud sau nu se cuprind:

  • - persoanele de cetățenie română care și-au stabilit domiciliul în altă țară și care au anunțat autoritățile române (Direcția de Pașapoarte - Ministerul Afacerilor Interne - MAI), pentru menționarea în pașaport a țării de domiciliu;

  • - persoanele de cetățenie străină, indiferente de forma și de perioada de ședere pe teritoriul României;

  • - refugiați , persoane care au solicitat azil pe teritoriul României, apatrizi, resortisanți ai altor țări, cețățeni aflați ilegal în Ro mânia ;

  • - civilii străini aflați în țară, indiferent de perioadă (lucrători de frontieră și sezonieri, turiș ti , persoane la tratament etc.);

  • - studenții străini, indiferent de durata studiilor lor în țară;

  • - membrii forțelor armate ale unei țări străine, staționați în țară;

  • - militarii străini activând pe lângă organizații internaționale pe teritoriul geografic al țării;

  • - personalul străin al bazelor științifice străine stabilite pe teritoriul geografic al țării;

  • - personalul diplomatic străin aflat la post în România.

Mișcarea naturală a populației la nivelul Municipiului Craiova

Anul

2017

Municipiul Craiova

S Născuți-vii

2447

S Decedați

2765

S Spor natural

-318

S Căsătorii

1936

S Divorțuri

281

S Decedați în vârstă sub 1 an

7

Densitatea populației la 1 iulie 2017

Localitatea

Populația după domiciliu

...   ,               Din care:

Total                 ,,     •

femei

Locuitori pe un kmp.1

A

1 2

3

Municipiul Craiova

303321         160245

3725,8

CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ALE POPULAȚIEI

- RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ȘI AL LOCUINȚELOR - 2011

- MUNICIPIUL CRAIOVA -

- persoane -

Denumire indicator

RPL 2011

Populația stabilă la RPL 2011

Total

269506

Masculin

129996

Feminin

139510

Populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă

Sub 5 ani

12720

Masculin

6589

Feminin

6131

5 - 9 ani

11442

Masculin

5905

Feminin

5537

10 - 14 ani

11759

Masculin

5980

Feminin

5779

15 - 19 ani

14070

Masculin

7165

Feminin

6905

20 - 24 ani

21199

Masculin

10765

Feminin

10434

25 - 29 ani

21731

1 Indicatorul este calculat cu suprafața localităților aferentă anului 2014, până la finalizarea acțiunii de cadastrare a țării, de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Masculin

11288

Feminin

10443

30 - 34 ani

23848

Masculin

12147

Feminin

11701

35 - 39 ani

21564

Masculin

10705

Feminin

10859

40 - 44 ani

25667

Masculin

11926

Feminin

13741

45 - 49 ani

16847

Masculin

7722

Feminin

9125

50 - 54 ani

21587

Masculin

10151

Feminin

11436

55 - 59 ani

20616

Masculin

9969

Feminin

10647

60 - 64 ani

15331

Masculin

7165

Feminin

8166

65 - 69 ani

8828

Masculin

3848

Feminin

4980

70 - 74 ani

8877

Masculin

3633

Feminin

5244

75 - 79 ani

6827

Masculin

2686

Feminin

4141

80 - 84 ani

4160

Masculin

1568

Feminin

2592

85 ani și peste

2433

Masculin

784

Feminin

1649

Populația stabilă pe sexe și starea civilă legală

Necăsătorit(ă)

99766

Masculin

54051

Feminin

45715

Căsătorit(ă)

139018

Masculin

68395

Feminin

70623

Văduv(ă)

18984

Masculin

3602

Feminin

15382

Divorțat(ă)

11693

Masculin

3925

Feminin

7768

Informație nedisponibilă

45

Masculin

23

Feminin

22

Populația stabilă după etnie

Români

241176

Maghiari

146

Romi

5291

Ucraineni

13

Germani

56

Turci

31

Ruși-lipoveni

7

Tătari

*

Sârbi

91

Slovaci

3

Bulgari

62

Croați

*

Greci

65

Italieni

44

Evrei

25

Cehi

*

Polonezi

4

Chinezi

-

Armeni

*

Ceangăi

10

Macedoneni

17

Altă etnie

228

Informație nedisponibilă

22231

Populația stabilă după limba maternă

Română

244066

Maghiară

55

Romani

2726

Ucraineană

10

Germană

37

Turcă

29

Rusă

10

Tătară

*

Sârbă

87

Slovacă

4

Bulgară

60

Croată

-

Italiană

37

Greacă

42

Cehă

*

Poloneză

4

Chineză

-

Armeană

*

Macedoneană

9

Idiș

3

Alta limbă maternă

222

Informație nedisponibilă

22102

Populația stabilă după religie

Ortodoxă

245337

Romano-catolică

410

Reformată

18

Penticostală

203

Greco-catolică

50

Baptistă

100

Adventistă de ziua a șaptea

329

Musulmană

262

Unitariană

-

Martorii lui Iehova

243

Creștină după Evanghelie

235

Creștină de rit vechi

*

Evanghelică lutherană

17

Ortodoxă sârbă

94

Evanghelică

61

Evanghelică de confesiune augustană

6

Mozaică

16

Armeană

-

Altă religie

70

Fără religie

58

Atei

143

Informație nedisponibilă

21852

Populația stabilă de 10 ani și peste, pe sexe, după nivelul de educație

Total

245344

Masculin

117502

Feminin

127842

Superior - total (inclusiv masterat și doctorat)

68747

Masculin

32506

Feminin

36241

Postliceal și de maiștri

13696

Masculin

6347

Feminin

7349

Liceal

85566

Masculin

41431

Feminin

44135

Profesional și de ucenici

27494

Masculin

16468

Feminin

11026

Inferior (gimnazial)

30781

Masculin

12449

Feminin

18332

Primar

15590

Masculin

6578

Feminin

9012

Fără școală absolvită

3470

Masculin

1723

Feminin

1747

Persoane analfabete (nu știu să scrie și să citească; citesc numai)

764

Masculin

287

Feminin

477

SITUAȚIA DRUMURILOR NAȚIONALE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA

DN

POZIȚIILE KM ALE

SECTORULUI

L

REALĂ

LUNGIMEA SECTORULUI PE

TIPURI DE ÎMBRĂCĂMINȚI

tip îmb.

SECT.

CU

TREI BENZI

SECT.

CU PATRU BENZI

Nr. benzi

SECTOARE ÎNTRE CARE ESTE CUPRINS SECTORUL

ST

A

R EA D

E VI

ÎN ADM

MUN

E

P

S

R

E LI

E

F

DIN COL.2 CATEGORIA DN

DIN COL.2 RELIEF

KM. ECHIVAL ENȚI

BETON

ASF

BETON DE CIMENT

PAVAJ E

ÎMBR.

ASF.

UȘOAR

E

EURO

PRINC

SEC

ȘES

DEAL

MUNT E

0

1

2

3

4

5

6

9

10

11

#

14

#

6

221

+

640

222

+

000

0,360

0,360

ba

2

CRAIOVA

B

E

S

0,360

0,360

0,36

6

222

+

000

222

+

100

0,100

0,100

ba

0,100

4

CRAIOVA

B

E

S

0,100

0,100

0,2

6

222

+

100

224

+

400

2,300

2,300

ba

2,300

4

CRAIOVA

B

2,300

E

S

2,300

2,300

4,6

6

224

+

400

226

+

400

2,000

2,000

ba

2

CRAIOVA

B

2,000

E

S

2,000

2,000

2

6

226

+

400

233

+

000

6,600

6,600

ba

6,600

4

CRAIOVA

B

6,600

E

S

6,600

6,600

13,2

6

233

+

000

235

+

180

2,180

2,180

ba

2,180

4

CRAIOVA

B

E

S

2,180

2,180

4,36

6

235

+

180

244

+

100

8,920

8,920

ba

8,920

4

CRAIOVA

BEHARCA

B

E

S

8,920

8,920

17,84

6

244

+

100

245

+

300

1,200

1,200

ba

1,200

4

BEHARCA

B

E

S

1,200

1,200

2,4

6

245

+

300

249

+

300

4,000

4,000

ba

4,000

4

BEHARCA

BRĂDEȘT

IB

E

S

4,000

4,000

8

6

249

+

300

252

+

810

3,510

3,510

ba

3,510

4

BRĂDEȘTI

B

E

S

3,510

3,510

7,02

6

252

+

810

254

+

280

1,470

1,470

ba

1,470

4

BRĂDEȘTI

TATOMIR

EBȘT

E

S

1,470

1,470

2,94

6B

000

+

000

002

+

850

2,850

2,850

iu

#REF!

2

CRAIOVA

M

2,850

S

S

2,850

2,850

#REF!

6B

002

+

850

005

+

431

2,581

2,581

iu

#REF!

2

CRAIOVA

DUDOVIC

EMȘT

S

S

2,581

2,581

#REF!

6B

005

+

431

008

+

104

2,673

2,673

iu

#REF!

2

DUDOVICEȘTI

M

S

S

2,673

2,673

#REF!

55

000

+

000

001

+

700

1,700

1,700

ba

2

CRAIOVA

M

1,700

E

S

1,700

1,700

1,7

55

001

+

700

003

+

250

1,550

1,550

ba

1,550

4

CRAIOVA

M

1,550

E

S

1,550

1,550

3,1

55

003

+

250

003

+

700

0,450

0,450

ba

2

CRAIOVA

M

0,450

E

S

0,450

0,450

0,45

55

003

+

700

004

+

400

0,700

0,700

ba

2

CRAIOVA

M

0,700

P

S

0,700

0,700

0,7

55

004

+

400

006

+

560

2,160

2,160

ba

2

CRAIOVA

R

P

S

2,160

2,160

2,16

55

006

+

560

008

+

300

1,740

1,740

ba

#REF!

2

CRAIOVA

MALU MA

RRE

P

S

1,740

1,740

#REF!

55

008

+

300

009

+

770

1,470

1,470

ba

#REF!

2

MALU MARE

R

P

S

1,470

1,470

#REF!

55

009

+

770

011

+

493

1,723

1,723

bc

#REF!

2

MALU MARE

M

P

S

1,723

1,723

#REF!

55

011

+

493

011

+

720

0,227

0,227

ba

#REF!

2

MALU MARE

M

P

S

0,227

0,227

0,227

55

011

+

720

012

+

480

0,760

0,760

bc

#REF!

2

MALU MARE

M

P

S

0,760

0,760

0,76

55

012

+

480

014

+

300

1,820

1,820

bc

#REF!

2

MALU MARE

M

P

S

1,820<