Hotărârea nr. 227/2019

Hotararea Consiliului Local nr. 227


MUNICIPIUL CRAIOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

HOTĂRÂREA NR.227

privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale din municipiul Craiova, pentru perioada 2019-2024

Consiliul Local al Municipiului Craiova întrunit în ședința ordinară din data de 30.05.2019;

Având în vedere expunerea de motive nr.82999/2019 și raportul nr.83006/2019 întocmit de Direcția Juridică, Asistență de Specialitate și Contencios Administrativ prin care se propune aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale din municipiul Craiova, pentru perioada 2019-2024 și rapoartele nr.150/2019 al Comisiei pentru Învățământ, Cultură, Sănătate, Culte, Tineret și Sport, nr.153/2019 al Comisiei Servicii Publice, Liberă Inițiativă și Relații Internaționale, nr.155/2019 al Comisiei de Urbanism, Protecția Mediului și Conservarea Monumentelor, nr.157/2019 al Comisiei Juridică, Administrație Publică și Drepturi Cetățenești și nr.160/2019 al Comisiei Buget Finanțe, Studii, Prognoze și Administrarea domeniului;

În conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr.292/2011, modificată și completată, Hotărârii Guvernului nr.797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.417/2018 și Legii nr.52/2003 privind transparența decizională;

În temeiul art.36 alin.2 lit.d, coroborat cu alin.6 lit.a pct.2, art.45 alin.1, art.61 alin.2 și art.115 alin.1 lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală;

HOTĂRĂȘTE:

Art.1. Se aprobă Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale din municipiul Craiova, pentru perioada 2019-2024, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administrație Publică Locală, Direcția Juridică, Asistență de Specialitate și Contencios Administrativ și Direcția de Asistență Socială Craiova vor aduce la 5                         5                                              5

îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETAR,

Nicoleta MIULESCU


5                                       9                   9      ~

Romulus Victor NICOLICEA

Anexa la Hotărârea nr.227/2019

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

Romulus Victor NICOLICEA


CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ CRAIOVA

CUI 36884072


Str. Eustațiu Stoenescu bl.T8,       Tel./Fax: 0251437617

parter Craiova, 200618          contact@spascraiova.ro www.spascraiova.ro

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

SERVICIILOR SOCIALE DIN MUNICIPIUL CRAIOVA 2019-2024


CUPRINS

  • 1. Introducere

    • 1.1 Localizarea și caracterizarea generală a municipiului Craiova

    • 1.2 Misiunea Strategiei

    • 1.3 Definiție

    • 1.4 Scop

    • 1.5 Legislație

    • 1.6 Structuri specializate

  • 2. Principii și valori

  • 3. Tipuri de servicii sociale

  • 4. Grupurile țintă ale strategiei

  • 5. Analiza situației grupurilor țintă

  • 5.1. Copii aflați în risc de separare de familie

  • 5.2. Persoane cu dizabilități

  • 5.3. Persoane vârstnice

  • 5.4. Persoane și familii aflate în risc de marginalizare și excluziune socială

  • 6. Analiza SWOT a serviciilor sociale la nivelul municipiului Craiova

  • 7. Componentele și liniile directoare de dezvoltare a serviciilor sociale

8.Obiectivele strategiei

  • 9. Implementare, monitorizare și evaluare

  • 10. Finanțarea serviciilor sociale

  • 11. Plan de măsuri pentru implementarea strategiei

  • 1. INTRODUCERE

1.1 Localizarea și caracterizarea generală a municipiului Craiova

Municipiul Craiova este persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină, cu patrimoniul propriu, în care autonomia locală se realizează de către autorități ale administrației publice locale, alese prin vot liber, egal, direct, secret și liber exprimat, consiliul local, ca autoritate deliberativă și primarul, ca autoritate executivă.

Municipiul Craiova este subiect de drept fiscal, titular al Codului de înregistrare fiscală.

Administrația publică în municipiul Craiova, se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

Municipiul Craiova reprezintă reședința județului Dolj ai cărui vecini sunt: județul Vâlcea și Gorj la nord, județul Olt la est, județul Mehedinți la vest iar la sud este delimitat de granița cu Bulgaria. Suprafața județului Dolj ocupă 7414 Km 2 reprezentând 3,1% din suprafața totală a tării. Organizarea cuprinde trei orașe, două municipii și treizeci și patru de comune. Acesta este cel mai important municipiu din regiunea sud-vest Oltenia și are următoarele distanțe față de municipiile apropiate: 120 km față de Pitești, 120 km față de Râmnicu Vâlcea, 121 km față de Turnu Severin, 119 km față de Târgu Jiu.

din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este

*                                    5                                                                          5        5                                                                                                5

neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact.

Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10-11,5 C iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului.

Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.

Fosta cetate dacică Pelendava, din câmpia Jiului, și-a conturat treptat o viață social-economică specifică, ajungând să fie cunoscută sub numele de Craiova cu mult înainte de prima atestare documentară de la 1 iunie 1475 a voievodului Laiotă Basarab. Craiova devenea, mai târziu, scaun de Bănie al Craioveștilor, locul de unde avea să pornească Mihai Viteazul, cel care, pentru scurt timp, a fost primul Domn al Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei; de pe aceste locuri și-a strâns Tudor Vladimirescu vitejii lui panduri și tot aici primul guvern provizoriu al revoluționarilor de la 1848 și-a aflat vremelnică găzduire.

Actuala înfățișare a Craiovei, cu linii arhitectonice moderne, cu o amplă prezență industrială, socială și culturală, conferă orașului dimensiunile unei veritabile metropole. În municipiul Craiova există 12.000 societăți comerciale, iar principalele ramuri de activitate sunt: industria ( în prezent de circa 70%), comerțul, serviciile de import - export și construcțiile.

Orașul Craiova combină armonios noul și vechiul, istoria, cultura, industria, economia și agricultura și a devenit un reper reprezentativ, mai ales în ultimii 20 de ani după revoluția din 1989, când procesul de modernizare a început să producă schimbări în toate domeniile societății.

O importantă atracție turistică a orașului nostru este Fântâna muzicală situată în centrul orașului Craiova. Fântâna are o suprafață de 288 de metri pătrați și a fost instalată în Piața Prefecturii (Piața Mihai Viteazul) din centrul Craiovei. Apa țâșnește la peste 20 de metri înălțime, luminată de 361 de proiectoare subacvatice cu zeci de culori. S-au folosit 150 de pompe submersibile și 660 de duze. Orașul nostru se mândrește și cu bogatul său patrimoniu istoric, care include o serie de statui reprezentând personalități importante ale căror fapte eroice au marcat istoria orașului Craiova și a țării: statuile lui Mihai Viteazul, prințul Țării Românești, AI Cuza, regele Carol I, Prințul Barbu Știrbei; arhitecturale cum ar fi: Palatul Administrativ, Primaria Craiova, Biblioteca Județeană, Teatrul National "Marin Sorescu", Universitatea Craiova, Judecătoria Craiova, Palatul Vorvoreanu și Muzeele: Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei și biserici: Biserica Madona Dudu, Catedrala Sf. Dumitru etc.

Ca un oraș care își respectă trecutul încercând să îl introducă în pulsul prezentului, Craiova a reușit să amenajeze ceea ce numim Centrul vechi sau Centrul istoric. Refacerea fațadelor, pereții proaspăt zugrăviți dar și atenția către detaliile ascunse, curțile interioare, prispele cu geamlâc și beciurile care au o vechime mai mare decât cea a imobilelor, toate acestea au facut obiectul unui proiect care a devenit un adevărat șantier timp de 19 luni, modificări necesare pentru a readuce în prezent atmosfera anilor 1900.

Inaugurarea centrului vechi negustoresc al orașului Craiova a avut loc în luna mai 2015. Centrul istoric este pietonal, fiind amenajate băncuțe, coșuri de gunoi cu scrumieră, plăcuțe cu denumirile străzilor de ieri și de azi, felinare, iar spațiile verzi sunt umplute cu flori. Refacerea pavajului de pe strada Nicolaescu-Plopșor, impregnarea granitului din zona Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman“ cu o substanță care nu permite apei să treacă, demolarea gardului din fier forjat ce împrejmuia Biserica „Sfântul Ilie“ de la intersecția străzilor Lipscani cu Nicolaescu-Plopșor, transformarea terenului care înconjoară biserica în piațetă publică. Toate aceste lucrări sunt făcute cu bun gust și cu scopul de a readuce atmosfera anilor 1900 în prezent. Artistul plastic Lucian Irimescu a plusat și lucrările sale de pe calcanele clădirilor Centrului vechi al Craiovei care sunt adevărate opere de artă, fiind plasate în Piața Buzești și luminate noaptea de reflectoarele din paviment. Zidurile moarte ale clădirilor au prins viață, aici, în Centrul vechi al Craiovei și participă activ la viața Craiovei. Magazine cochete, bistrouri, restaurante cu terase ce te atrag ca un magnet, cofetării, magazine de suveniruri aduc aici însetații de mâncăruri alese, de băuturi răcoroase, de petrecerea timpului liber cu prietenii, într-un cadru atemporal.


În partea de est a orașului Craiova se află platforma industrială cu unități din domeniul industriei electrotehnice (Electroputere), industriei de automobile (fabrica Ford), industriei construcțiilor de mașini și utilaj greu (MAT SA, RELOC și SC POPECI SA) și o fabrică de mobilă. De asemenea, în partea de vest a orașului sunt grupate: Termocentrala Ișalnița cu o putere instalată de 1035 MW, o fabrică de bere și alte unități din domeniul construcțiilor civile și industriale. În partea de nord a municipiului se află CET 2, de 110 MW, care asigură peste 70% din necesarul de apă caldă al municipiului Craiova.

Evoluția activității industriale realizată în județul Dolj evidențiază, în anul 2017, o creștere cu 55,8% față de anul 2016. Aceasta s-a datorat, unităților cu activitate industrială plasate pe teritoriul municipiului Craiova și în principal, ramurilor : industria alimentară, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, alte activități extractive, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea băuturilor, activități de servicii anexe extracției, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor.

Analiza delimitării activității economice, la nivelul municipiului Craiova, arată că unitățile active au avut o evoluție ascendentă de la 9947 unități active, la începutul anului 2016, la 9957 unități active la începutul anului 2017.

După clasa de mărime, apreciată după numărul de salariați, la începutul anului 2017, marea majoritate a unităților (9740) se înscriu în categoria micro și mici (sub 50 salariați) cu o pondere de 97,8% (97,9% la începutul anului 2016), întreprinderile medii (50 - 249 salariați) și mari (250 salariați și peste) având o pondere redusă, respectiv 2,2% (2,1 la începutul anului 2016) din totalul unităților active. IMM-urile au reprezentat 99,6% din totalul de unități active atât la începutul anului 2017, cât și la începutul anului 2016.

În cadrul industriei prelucrătoare, industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice dețin împreună 56,9% din totalul unităților active.

Cifra de afaceri, obținută de cele 9957 unități active a fost de 22.504.812,9 mii lei, ceea ce înseamnă în medie 2.260,2 mii lei pe o unitate activă față de 2.259,7 mii lei pe o unitate activă la începutul anului 2016.

Cea mai mare pondere în totalul cifrei de afaceri o dețin ramurile aparținătoare industriei cu 44,3% (față de 49,3% la începutul anului 2016), comerțului cu ridicata și cu amănuntul cu 39,1% (față de 36,8% la începutul anului 2016) și construcțiilor cu 4,0% (față de 4,7% la începutul anului 2016).

O pondere importantă în totalul cifrei de afaceri din industrie o are industria prelucrătoare cu 63,7% iar în cadrul acesteia fabricarea autovehiculelor de transport rutier (64,6%), fabricarea echipamentelor electrice (7,8%), fabricarea băuturilor (5,4%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3,5%) ș.a.

Ponderea IMM-urilor în totalul cifrei de afaceri, la începutul anului 2017, a fost de 66,3%, comparativ cu începutul anului 2016, când ponderea acestora în totalul cifrei de afaceri a fost de 65,2%.

La începutul anului 2017 cele 85.972 persoane ocupate din cadrul unităților active au realizat în medie o cifră de afaceri de 262 mii lei pe persoană.

După clasele de mărime, la începutul anului 2017, 33,5% din personalul ocupat se regăsea în întreprinderile mari (250 salariați și peste), 23,0% în întreprinderile mici (10 - 49 salariați), 24,1% în microîntreprinderi (până la 9 salariați), iar 19,4% în întreprinderile medii (50 - 249 salariați).

Volumul total al investițiilor brute în bunuri corporale la începutul anului 2017 a fost de 1.407.718,8 mii lei ceea ce reprezintă 141 mii lei pe o unitate activă. La începutul anului 2017 din totalul investițiilor brute 51,6% se regăsesc în cadrul întreprinderilor mari (42,1% la începutul anului 2016).

În ceea ce privește domeniul agriculturii, la sfârșitul anului 2017, suprafața agricolă a municipiului Craiova s-a menținut constantă, la nivelul a 3.543 hectare, reprezentând în prezent aproximativ 44,0% din suprafața totală a localității, de 8.141 hectare.

Structura suprafeței agricole este următoarea: suprafața arabilă (2568 hectare), livezi și pepiniere pomicole (106 hectare), vii și pepiniere viticole (35 hectare), pășuni naturale (830 hectare) și fânețele naturale (4 hectare).

În sectorul privat suprafața arabilă deține 72,3% din suprafața agricolă, pășunile naturale dețin 23,7% iar suprafața cu livezi și pepiniere pomicole, vii și pepiniere viticole și fânețe dețin împreună 4,0%.

Suprafața cu terenuri neagricole, de 4598 ha, reprezintă 56,5% din suprafața totală a municipiului. Ponderea cea mai mare în cadrul terenurilor neagricole o deține suprafața ocupată cu construcții (77,9%), urmată de suprafața ocupată cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (10,8%) și de suprafața cu căi de comunicații și căi ferate (7,0%).

În sectorul privat, suprafața cu terenuri neagricole de 3351 ha reprezintă 72,9% din suprafața totală cu terenuri neagricole, 96,1% din suprafața terenurilor neagricole fiind ocupată cu construcții (3220 ha).

Populația după domiciliu la 1 iulie 2018 a orașului este de 301924 locuitori dintre care 142160 de sex masculin și 159764 de sex feminin (sursă Tempo online-Institutul Național de Statistică). Suprafața totală a municipiului Craiova este de 8.141 ha.

Lungimea totală a străzilor din municipiul nostru este de 401 km, dintre care 329 km sunt modernizate, acest proces de modernizare reprezentând o preocupare permanentă a municipalității.

Municipiul Craiova dispune de 581,5 km rețele de distribuție a apei potabile; 463 km rețele de canalizare și 465,3 km conducte de distribuție a gazelor naturale.


Lungimea căii de rulare a tramvaiului este de 17 km cale simplă, deservită de 29 de tramvaie, aflate în cadrul Regiei Autonome de Transport. Aceasta dispune și de 190 autobuze și minibuze.


Rețeaua feroviară deservită de Regionala Craiova are ca punct central municipiul Craiova. De asemenea, orașul beneficiază și de serviciile unui aeroport. De pe aeroportul International Craiova, numit și hub internațional, operează cursele companiilor Wizz Air si Ryanair către următoarele destinații: Anglia-Londra, Italia-Milano, Roma, Bologna, Veneția, Spania- Barcelona, Madrid, Valencia, Franța-Paris, Germania-Koln, Israel-Tel-Aviv, Turcia-Antalya. În prezent, sunt în curs de desfășurare proiecte de extindere a terminalelor de sosiri și plecări, de la un an la altul fiind doborâte toate recordurile de pasageri care tranzitează principala poartă aeriană din Sud-Vestul țării. Menționăm că, în cadrul aeroportului, în terminalul plecări, s-a înființat prima bibliotecă din țară, cu un număr de aproximativ 1000 de cărți pentru delectarea pasagerilor.

Municipiul Craiova este și un puternic centru educațional. În străvechea Cetate a Banilor se găsesc la ora actuală două instituții de învățământ superior de stat ( Universitatea din Craiova și Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova) și două universități particulare (Universitatea Spiru Haret Craiova și Universitatea Mihai Viteazul Craiova).

Totodată, în municipiul Craiova există 65 de unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică: 21 grădinițe, 17 școli gimnaziale, 14 licee, 12 colegii, 1 seminar(Seminarul Teologic Ortodox din Craiova) și 1 centru de excelență(Centru Județean de Excelență Dolj). Pe lângă aceste unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, există 31 de structuri, dintre care: 25 grădinițe, 2 școli primare si 4 școli gimnaziale.

De asemenea, se găsesc aici 6 spitale de stat: Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic Municipal Filantropia, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor Babeș" Craiova, Spitalul Clinic Căi Ferate Craiova, Spitalul Clinic de Urgență Militar "Dr. Ștefan Odobleja”. Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova funcționează într-o clădire construită în 1967. În incinta acestuia se găsește o bibliotecă medicală care are un valoros fond de carte.

Sistemul culturii își desfășoară activitatea într-o structură largă de unități specializate, distincte sub aspectul specificului activității, al structurii organizatorice și al modalităților prin care se adresează publicului. Craiova a fost și este un mare centru de cultură, în care au funcționat de-a lungul timpului și activează încă diverse asociații și instituții de colaborare spirituală europeană, cum ar fi: Biblioteca Franceză “Omnia”, “Alliance Francaise“, Biblioteca Engleză, Centrul de cultură italiană “Leopardi” și asociațiile culturale de prietenie cu Israelul, Elveția, Danemarca, Olanda, precum și o serie de lectorate universitare pentru limba engleză, franceză, sârbă și bulgară.

De asemenea, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman este, prin volumul și valoarea colecțiilor de carte, publicațiilor și documentelor, dar și prin diversitatea și complexitatea activităților pe care le desfășoară la sediul central, la cele patru filiale din Craiova, sau la cele 84 biblioteci orășenești și comunale din județ, cea mai importantă bibliotecă publică din județ și întreaga zonă a Olteniei, alăturându-se celor mai mari și importante biblioteci din țară. Biblioteca Aman dispune în prezent de un numeros și valoros fond ce înmănunchează, 534.768 publicații, colecții enciclopedice reprezentative de cărți, periodice, documente grafice și audio-vizuale, purtătoare de informații, românești și străine.

De-a lungul anului 2017, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman a desfășurat o bogată activitate de bibliotecă, atât din punct de vedere al statisticilor de bibliotecă cât și al programelor de animație culturală, educație continuă, variată și permanentă a tinerilor și adulților. Din punct de vedere al statisticii de bibliotecă, în anul 2017, au beneficiat de serviciile bibliotecii 7691 utilizatori activi, dintre care 3066 au fost utilizatori nou înscriși, aceștia determinând 134.740 vizite la bibliotecă. În cursul anului 2017, s-au împrumutat 269.218 volume de bibliotecă.

Cele 84 de biblioteci existente au în dotare 3.199.922 volume. La începutul anului 2017 s-au înregistrat 55.806 cititori activi (cu 3719 mai puțini decât la începutul anului 2016) care au împrumutat 802.746 volume (cu 245.468 volume mai puțin decât la începutul anului 2016).

Într-o concepție modernă, activitatea de bibliotecă nu se rezumă doar la împrumutul la domiciliu ori consultarea documentelor la sala de lectură, ci la un întreg proces de mediatizare, popularizare a cărții și a bibliotecii, acestea realizându-se printr-un lung program de activități culturale: expoziții și lansări de carte, simpozioane, seminarii, conferințe, toate având ca obiect principal cartea.

În prezent Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman este implicată activ în viața culturală prin derularea mai multor proiecte și programe cu caracter informativ și educativ, fiecare dintre acestea având o adresabilitate extrem de largă. Alături de proiectele marcă proprie, Biblioteca Județeană Alexandru și Aristia Aman sprijină inclusiv proiectele inițiate sub egida celorlalte instituții de cultură.

Viața culturală a Craiovei se reflectă și în activitatea Teatrului Național “Marin Sorescu” care a dus faima artei teatrale românești pe toate meridianele lumii. Alte instituții de cultură care își desfășoară activitatea în Cetatea Băniei sunt: Opera Română, Teatrul pentru Copii și Tineret "Colibri", Filarmonica de Stat “Oltenia” și Ansamblul Folcloric “Maria Tănase”.

Activitatea teatrelor și instituțiilor asimilate, prin cele 5 unități, s-a materializat într-un număr de 732 spectacole și concerte susținute în anul 2017, mai puțin cu 325 față de anul precedent. Din totalul de 732 spectacole și concerte, 53 au fost premiere. Numărul spectatorilor, auditorilor din teatre și instituții muzicale a fost la începutul anului 2017 de 349.652 persoane, în creștere cu 19.180 persoane comparativ cu începutul anului 2016.

Tot în Craiova se află Muzeul "Olteniei", Palatul Jean Mihail - Muzeul de Artă, Casa Băniei, Casa de cultură “Traian Demetrescu“, Casa memorială “Elena Farago“, Revista “RAMURI“- a Uniunii Scriitorilor din România, etc.

La începutul anului 2017 au funcționat 8 muzee, iar numărul vizitatorilor a fost de 178.116 în creștere cu 9447 față de începutul anului 2016.

Menționăm că, unul dintre punctele de atracție cele mai vestite din Craiova îl reprezintă Parcul “Nicolae Romanescu”. Acest parc este unic în Romania și reprezintă totodată una dintre realizările de acest gen cele mai interesante din Europa. Suprafata totală a parcului cuprinde peste 96 ha de plantații (arboret, peluze, arbori, arbuști), o întindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei și poteci pe o întindere de 35 km. Există și o gradină zoologică, unde pot fi văzute îndeosebi specii de păsări și animale indigene. Parcul “Nicolae Romanescu” este vizat de un proces amplu de reabilitare, aflându-se, de asemenea, pe lista de monumente istorice a Ministerului Culturii, datorită medalierii cu aur, la Paris, a proiectului realizat de arhitectul francez Edouard Redont. Acesta este inclus, pe site-urile de specialitate, între primele cinci parcuri din lume, ca destinații recomandate pentru vizitare. Autoritățile locale acordă o atenție deosebită componenței ecologice. Au fost deja reabilitate părculețele din cartiere și ornate cu sculpturi în lemn, piatră sau marmura, apartinând unor artisti locali, naționali sau internaționali, dar și elevilor de la Liceul de Artă „Marin Sorescu”.

Un alt obiectiv este Gradina Botanică din Craiova care este situată în partea de sud-vest a orașului și se întinde pe o suprafață de aproximativ 13 hectare, fiind organizată și functionând, la fel ca și marile grădini botanice universitare din tara și de peste hotare, cu următoarele sectoare: Sistematic, Provincii Floristice ale Globului, Plante cultivate, Pepiniera, Rosarium, Sere, Provinciile Floristice ale României, Plante ornamentale. Grădina a fost înființată din inițiativă și sub îndrumarea prof. univ. Alexandru Buia în anul 1952, cu scopul de a servi ca bază de studiu pentru studenții facultăților de agronomie și horticultură, dar și ca zonă de agrement. Aceasta, prin colecțiile vaste de o mare diversitate, deține material biologic viu pentru studiu și cercetări fundamentale și aplicative. Grădina Botanică “Alexandru Buia” a aparținut Universității din Craiova până în anul 2015, când a fost preluată de Primăria

Municipiului Craiova. Imediat ce a trecut în custodia municipalității, s-au demarat ample procese de reabilitare.Trecută printr-un proces complex de reabilitare și modernizare, în urma căruia s-au schimbat atât peisajul, cât și infrastructura, vizitată de tot mai mulți craioveni în ultima vreme, această oază de agrement și-a păstrat statutul inițial de instituție științifică, didactică și educativă.Vizitatorii sunt îndemnați la reflecții despre viața plantelor, despre importanța lor științifică, economică și culturală, de ameliorare a calității vieții și de protejare a mediului înconjurător. Oaza de verdeață este acum refugiul zilnic al miilor de vizitatori, atrași de cele peste 6000 de specii de plante și arbuști, dar și de frumusețea florilor rare.O explozie de culori, peisaje vii, desprinse parcă dintr-o altă lume și multă liniște. Cel mai râvnit sector este cel care adăpostește cele peste 1200 de exemplare aduse din zona mediteraneeană, caucaziană și nord-americană. În partea centrală se află printre altele și o seră a Grădinii Botanice care arată ca o mică junglă amazoniană. Întâlnim aici sute de specii de plante și arbori, de la bananierul din Asia și Africa și până la arborele dragon din Insulele Canare. Insula japoneză cu trandafiri și mobilier specific zonei asiatice este și ea unul dintre refugiile preferate ale turiștilor în căutare de relaxare.


O altă zonă vegetală și turistică deosebită o reprezintă Lunca Jiului, parc-pădure întins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stâng al râului Jiu. Parcul Tineretului din Craiova, inaugurat în octombrie anul 2009, oferă numeroase activități de recreere, sportive și de agrement: tenis (4 terenuri), minifotbal (4 terenuri cu iarbă sintetică), baschet (2 terenuri), tenis de masă (10 mese din beton), șah (10 mese), pistă de role și skate pentru începători și avansați, teatru de vară în aer liber cu o capacitate de aproximativ 200 locuri, teren de minigolf omologat internațional (18 piste), locuri de joacă pentru copii, 12 km de alei asfaltate pentru amatorii de jogging.

Tot în apropiere de Parcul Tineretului se află și noul complex sportiv “Ion Oblemenco” care a fost inaugurat în luna noiembrie 2017. Acesta include un stadion modern cu o capacitate de peste 30.000 de locuri care poate găzdui competiții fotbalistice precum și competiții pentru alte tipuri de sporturi: rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american. Complexul include și spații de cazare pentru sportivi, spații comerciale și parcări. În incinta complexului sportiv se pot organiza și concerte, târguri, expoziții, evenimente culturale și sociale.

Totodată, la o distanță nu foarte mare de complexul sportiv, se află Sala Polivalentă Craiova care a fost reinaugurată în luna noiembrie 2012. Incinta găzduiește concerte, spectacole, expoziții, evenimente sportive și conferințe.

Este de menționat faptul că, municipiul Craiova este înfrățit cu orașele: Kuopio-Finlanda, Nanterre- Franța, Skopje- Macedonia, Vratza- Bulgaria, Pogradec- Albania și Shiyan - China și are relații de parteneriat cu Uppsala - Suedia, Lyon - Franța și Ferrarra -Italia.

Vechi centru urbanistic al Olteniei, municipiul Craiova, reprezintă un punct de referință pe harta României de azi. Era firesc, așadar, ca orașul care i-a dat țării și lumii pe Constantin Brâncuși, Henri Coandă, Nicolae Titulescu, Gheorghe Țițeica - pentru a enumera doar câteva dintre marile personalități care s-au format aici - să-și regăsească propria identitate prin ceea ce îl definește cu adevărat, dar mai ales prin mentalitățile și oamenii săi.

Așezare cu bogate tradiții istorice și culturale, Craiova, orașul de peste Jiu, dispune de un real potențial economic, aflat în plin proces de restructurare. Dar, să nu uităm, în niciun caz, dificultățile create de punerea în aplicare a reformei societății românești actuale, acest pas important care trebuie să conducă la integrarea noastră europeană și euro-atlantică.

Craiova de astăzi este o creație urbanistică modernă în care oamenii locului moștenesc un pământ binecuvântat de Dumnezeu, cu ape, păduri, grădini, parcuri, cu numeroase monumente istorice și de arhitectură dar și cu remarcabile instituții de cultură, știință și învățământ, într-un cadru reconfortant pentru autohtoni, ospitalier și prietenos oricărui călător, turist sau om de afaceri străin.

Cu această zestre edilitară și social-culturală se prezintă, astăzi, orașul din inima Olteniei, față de care suntem datori cu spiritul nostru gospodăresc.

1.2. Misiunea strategiei

Sistemul municipal de servicii sociale cuprinde ansamblul tuturor serviciilor sociale asigurate de furnizorii publici și privați acreditați, pentru prevenirea, limitarea sau înlaturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunității locale.

Analizand prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, se conturează faptul că, asistența socială vizează serviciile sociale și beneficiile sociale acordate în scopul dezvoltării capacităților individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială.

O strategie în domeniul asistenței sociale pentru municipiul Craiova este necesară pentru facilitarea dezvoltării serviciilor sociale din cadrul comunității locale. Aceste servicii vin în întâmpinarea persoanelor care se află în imposibilitatea de a se îngriji singure. Strategia are ca punct de plecare o raportare la nevoile beneficiarilor săi. Ea definește viziunea spre care tind toți furnizorii de servicii sociale publici și privați din municipiul Craiova. Se urmărește reglementarea aspectelor care țin de egalizarea de șanse a tuturor persoanelor aflate în dificultate. Ea este un plan de măsuri pe termen mediu și lung. Strategia presupune o coordonare strânsă a eforturilor tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului și persoanelor adulte cu risc de vulnerabilitate. Implementarea prezentei strategii se bazează pe colaborarea acestora.

Ca urmare a modificărilor intervenite în nevoile sociale ale populației, în comportamentul general al locuitorilor și în legislația națională în domeniul asistenței sociale, se impune elaborarea unei strategii de dezvoltare a serviciilor sociale acordate de furnizorii publici și privați la nivelul municipiului Craiova din județul Dolj, pentru perioada 2019-2024 și a unui plan de măsuri elaborat în conformitate cu aceasta.

Prezenta Strategie de dezvoltare a serviciilor sociale acordate la nivelul municipiului Craiova, județul Dolj, pentru perioada 2019-2024, se elaborează în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (3) lit. a) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, după consultarea furnizorilor publici și privați, a asociațiilor profesionale și a organizațiilor reprezentative ale beneficiarilor de pe raza municipiului Craiova în concordanță cu obiectivele stabilite la nivel județean. De asemenea, prin H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările și completările ulterioare, s-au stabilit modalitatea de elaborare a strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale și conținutul acesteia.

Direcția de Asistență Socială Craiova își asumă obligația de a organiza și acorda serviciile sociale ce ii revin în sfera de atribuții și competențe, precum și de a planifica dezvoltarea acestora, în funcție de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de prioritățile asumate, de resursele disponibile și cu respectarea celui mai eficient raport cost/beneficiu. Strategia prezentă stabilește cadrul general al direcțiilor de acțiune pentru crearea unui sistem real și eficient de servicii sociale, în interiorul căreia planurile de acțiune locale și strategiile proprii ale furnizărilor de servicii sociale se vor dezvolta coordonat și integrat.

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Craiova, pentru perioada 2019-2024, își propune implementarea unui sistem prin care autoritatea locală să raspundă nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunității, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate ori dependenta, pentru creșterea calității vieții și promovarea coeziunii sociale; să valorizeze și să asigure o viață decentă tuturor persoanelor care vor beneficia de drepturi și oportunități reale în vederea îmbunătățirii calității vieții personale.

Misiunea strategiei presupune dezvoltarea unui sistem funcțional de servicii sociale la nivelul municipiului, proactiv, în concordanță cu strategiile naționale, strategia judeteană, care să permită persoanelor, familiilor și grupurilor vulnerabile să-și rezolve problemele ce apar în cadrul procesului de adaptare la o societate în permanentă evoluție, să identifice cauzele care pot conduce la compromiterea echilibrului de funcționare socială și să acționeze în vederea ameliorării condițiilor economice și sociale ale categoriilor țintă. Așadar, misiunea strategiei, prin serviciile sociale și beneficiile sociale acordate, asigură dezvoltarea capacităților indivizilor și/sau a comunității pentru soluționarea propriilor nevoi sociale, precum și pentru creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială.

1.3 Definiție

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și a celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

1.4 Scopul

Scopul elaborării strategiei este acela de a asigura condițiile furnizării unor servicii sociale de calitate, care implicit să conducă la îmbunătățirea calității vieții familiilor și persoanelor sărace, care nu au nici un venit sau care au venituri foarte mici, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, precum și a altor categorii de persoane defavorizate din municipiul Craiova.

Scopul Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale la nivelul municipiului Craiova pentru perioada 2019-2024 este crearea unui sistem de asistență socială sustenabil, echilibrat, bazat pe principiile justiției sociale, care promoveaza incluziunea socială prin măsuri active.

  • 1.5 Legislație

Prezenta Strategie și Planul de măsuri corespunzător sunt elaborate cu respectarea legislației în vigoare:

  • a) Legea asistenței sociale nr. 292/2011 cu modificările și completările ulterioare;

  • b) H.G. 797/2017pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal;

  • c) Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare;

  • d) Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • e) Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

  • f)  Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • g) Legea nr. 19/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice;

  • h)  H.G. nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale și a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabilește contribuția lunară de întreținere datorată de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidențiale;

  • i)  HG nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice;

  • j)  Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • k) Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificările și completările ulterioare;

  • l)  Hotărârea nr. 1149 din 17 octombrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizării sociale, cu modificările și completările ulterioare;

  • m) Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • n) Hotărârea nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.

  • o) Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare;

  • p) Hotărârea Guvernului nr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, precum și pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială și a modelului standard al documentelor elaborate de către acestea;

  • q) Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială;

  • r) H.G. nr. 1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială, cu modificările și completările ulterioare;

  • s)  O.U.G. nr.124/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistență socială, modificată prin Legea nr. 166/2012;

  • t)  OG nr.68/2003-privind sistemul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare;

  • u) O.G. nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr.246/2005;

  • v) Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii;

  • w) Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu modificările ulterioare;

  • x) Ordinul nr.286/2006-pentru aprobarea normelor metodologice privind întocmirea planului de servicii și a normelor metodologice privind întocmirea planului individualizat de protecție;

  • y) Ordinul nr.318/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și funcționarea îngrijirilor la domiciliu, precum și autorizarea persoanelor fizice și juridice care acorda aceste servicii;

  • z) Hotărârea Guvernului nr.867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor- cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale;

aa) Ordinul nr. 2126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat și cantinelor sociale;

bb) Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

cc) Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

dd) Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;

ee) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

ff) Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității petițiilor;

gg) Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare;

hh)Legea contabilității nr. 82/1991, cu modificările și completările ulterioare;

ii) Ordinul nr. 401/2008 privind monitorizarea plății unor drepturi de natură socială, modificat prin Ordinul nr. 1787/2011;

jj) Ordinul nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, cu modificările și completările ulterioare.

1.6 Structuri specializate

Organizarea, administrarea și acordarea serviciilor sociale intră în responsabilitatea autorităților publice locale, una dintre principalele atribuții legale ale acestora fiind elaborarea strategiilor județene, respectiv locale, de dezvoltare a serviciilor sociale pe termen mediu și lung, în concordanță cu strategiile naționale și nevoile locale identificate precum și a planurilor anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate de consiliul local.

Asistența socială la nivelul Municipiului Craiova este asigurată prin structuri specializate, servicii publice de asistență socială cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local Municipal: Direcția de Asistență Socială Craiova, Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova, Serviciul de Îngrijire si Asistență a Persoanelor Vârstnice din cadrul Serviciului Public Management Spitale, Cabinete Medicale și Creșă Craiova dar și prin Serviciul Autoritate Tutelară și Serviciul Administrare Locuințe- Direcția Fond Locativ și Control Asociații de Proprietari, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Craiova.

A. Direcția de Asistență Socială Craiova

Pe perioada 1995-2016, în Municipiul Craiova activitatea de asistență și protecție socială a fost îndeplinită de către personalul cu atribuții în acest sens din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Craiova. Începând cu data de 01.01.2017, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 213/2016, în conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, a fost înființată Direcția Publică Comunitară de Asistență Socială a Municipiului Craiova, ca serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, aflat sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Craiova, iar personalul respectiv a fost preluat în cadrul acesteia.

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, Consiliul Local al Municipiului Craiova a aprobat prin Hotărârea nr. 159/2018 redenumirea Direcției Publice Comunitare de Asistență Socială a Municipiului Craiova, în Direcția de Asistență Socială Craiova.

Direcția de Asistență Socială Craiova (D.A.S. Craiova) este instituția publică specializată în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale, cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate intr-o stare de nevoie socială.

Direcția este acreditată ca furnizor public de servicii sociale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare. Conform acreditării, direcția furnizează servicii sociale cu caracter primar și specializate, menite să asigure prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale situațiilor de risc din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și a oricăror persoane aflate în nevoie ce pot genera marginalizarea sau excluderea socială.

Serviciile cu caracter primar se adresează tuturor celor aflați în situație de risc social și constau în: identificare și evaluare, informare în domeniu, consiliere socială, consiliere psihologică, consiliere juridică, orientare, mediere socială, suport și acompaniament, sprijin de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză, dinamizarea grupurilor și comunităților, promovare și cooperare socială, alte servicii de suport pentru diferite situații de dificultate.

Având în vedere nevoia socială identificată la nivel local au fost organizate și acreditate servicii sociale specializate de îngrijire pentru persoanele cu handicap grav adulți și copii - asistentul personal și de îngrijire personală pentru persoanele vârstnice dependente.

Obiectivul general al Direcției de Asistență Socială Craiova îl constituie realizarea măsurilor și acțiunilor, activităților profesionale, serviciilor specializate, la nivel local, pentru a răspunde nevoilor persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților în vederea prevenirii și limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială, în scopul creșterii calității vieții și promovării principiilor de coeziune și incluziune socială.

Obiectivele specifice ale Direcției de Asistență Socială Craiova sunt:

lărgirea sferei de activitate prin diversificarea serviciilor sociale în vederea asigurării accesului pentru un număr cât mai mare de persoane aflate în situație de dificultate socială;

  • asigurarea de servicii sociale de calitate, flexibile, respectând standardele generale de calitate în domeniu și care să fie adaptate nevoilor sociale existente;

  • •  colaborarea cu instituții și organizații, prin realizarea de parteneriate, proiecte și programe de combatere a marginalizării sociale;

  • •  conceperea de programe de prevenire a dependenței de serviciile sociale a persoanelor asistate;

  • •  promovarea activității Direcției de Asistență Socială Craiova în plan local, prin implementarea de modele de bună practică în rândul partenerilor, dar și prin informări în mass-media;

  • perfecționarea continuă a personalului prin participarea la cursuri de perfecționare, seminarii și conferințe în domeniul social organizate pe plan local, național sau european, în vederea îmbunătățirii serviciilor sociale acordate.

Misiunea Direcției de Asistență Socială Craiova constă în aplicarea la nivel local a politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, domiciliate pe raza municipiului Craiova, prin acordarea beneficiilor sociale și furnizarea de servicii sociale care să răspundă nevoilor identificate. Scopul prioritar este de a menține funcționalitatea socială a persoanei în comunitate, urmărind prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, creșterea calității vieții și promovarea incluziunii sociale a acestora. Îndeplinirea misiunii serviciului public se face cu respectarea legislației specifice administrației publice locale, precum și a legislației în domeniul propriu de activitate.

Serviciile sociale pe care le înființează furnizorul de servicii sociale - Direcția de Asistență Socială Craiova sunt organizate și funcționează cu respectarea prevederilor Nomenclatorului serviciilor sociale, a standardelor minime de calitate aplicabile, precum și a altor acte normative specifice domeniului de activitate.

Potrivit organigramei, Direcția de Asistență Socială Craiova își desfășoară activitatea în următoarea componență:

  • 1. director executiv;

  • 2. director executiv adjunct;

  • 3. Serviciul Evidență și Plată Beneficii de Asistență Socială;

  • 4. Serviciul Protecția Copilului și Familiei:

  • a) Compartimentul Protecția Copilului;

  • b) Compartimentul Alocații de Stat, Indemnizații și Măsuri Excepționale pentru Îngrijirea Copilului;

  • 5. Serviciul Strategii, Programe și Proiecte în Domeniul Asistenței Sociale și Relația cu Asociațiile și Fundațiile:

  • a) Compartimentul Strategii, Programe, Proiecte și Relația cu ONG;

  • b) Compartimentul Monitorizare, Analiză Statistică, Indicatori Asistență Socială și Incluziune Socială;

  • 6. Biroul Protecție Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități și Prevenire Marginalizare Socială;

  • 7. Serviciul Resurse Umane, Juridic și Monitorizare Asistenți Personali:

  • a) Compartimentul Resurse Umane și Juridic;

  • b) Compartimentul Monitorizare Asistenți Personali;

  • 8. Compartimentul Control Intern;

  • 9. Serviciul Buget-Contabilitate;

  • 10. Compartimentul Achiziții Publice;

  • 11. Serviciul Management Documente, Relații publice și Informatică;

  • 12. Compartimentul Administrativ.

Atribuțiile Direcției de Asistență Socială Craiova, conform Anexei nr. 2 la H.G. nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal, cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele:

1. Beneficii de asistență socială:

  • a) asigură și organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistență socială;

  • b) pentru beneficiile de asistență socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea lunară a cererilor și transmiterea acestora către agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială;

  • c) verifică îndeplinirea condițiilor legale de acordare a beneficiilor de asistență socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local, și pregătește documentația necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asistență socială;

  • d)   întocmește dispoziții de acordare/respingere sau, după caz, de modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asistență socială acordate din bugetul local și le prezintă primarului municipiului Craiova pentru aprobare;

  • e) comunică beneficiarilor dispozițiile cu privire la drepturile și facilitățile la care sunt îndreptățiți, potrivit legii;

  • f) urmărește și răspunde de îndeplinirea condițiilor legale de către titularii și persoanele îndreptățite la beneficiile de asistență socială;

  • g) efectuează sondaje și anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de excluziune socială sau a altor situații de necesitate în care se pot afla membrii comunității și propune măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;

  • h) realizează activitatea financiar-contabilă privind beneficiile de asistență socială administrate;

  • i) elaborează și fundamentează propunerea de buget pentru finanțarea beneficiilor de asistență socială;

  • j) în domeniul administrării și acordării beneficiilor de asistență socială aplică legislația privind regimul juridic al contravențiilor și legislația privind administrarea creanțelor fiscale ce derivă din această activitate;

  • k) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.

2. Administrare și acordare servicii sociale:

  • a) elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și județene, precum și cu nevoile locale identificate, strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, pentru o perioadă de 5 ani, respectiv de 10 ani, pe care o supune spre aprobare Consiliului Local și răspunde de aplicarea acesteia;

  • b) elaborează planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul Consiliului Local și le propune spre aprobare Consiliului Local; acestea cuprind date detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat și sursele de finanțare;

  • c) inițiază, coordonează și aplică măsurile de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități;

  • d) identifică familiile și persoanele aflate în dificultate, precum și cauzele care au generat situațiile de risc de excluziune socială;

  • e) realizează atribuțiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;

  • f) propune înființarea serviciilor sociale de interes local;

  • g) colectează, prelucrează și administrează datele și informațiile privind beneficiarii, furnizorii publici și privați și serviciile administrate de aceștia și le comunică serviciilor publice de asistență socială de la nivelul județului, precum și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, la solicitarea acestuia;

  • h) monitorizează și evaluează serviciile sociale aflate în propria administrare;

  • i) elaborează și implementează proiecte cu finanțare națională și internațională în domeniul serviciilor sociale;

  • j) elaborează proiectul de buget anual pentru susținerea serviciilor sociale, în conformitate cu planul anual de acțiune, și asigură finanțarea/cofinanțarea acestora;

  • k) asigură informarea și consilierea beneficiarilor, precum și informarea populației privind drepturile sociale și serviciile sociale disponibile;

  • l) furnizează și administrează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, precum și tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, fiind responsabilă de calitatea serviciilor prestate;

  • m) încheie contracte individuale de muncă și asigură formarea continuă de asistenți personali; evaluează și monitorizează activitatea acestora, în condițiile legii;

  • n) sprijină compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, înființat potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările

ulterioare, în elaborarea documentației de atribuire și în aplicarea procedurii de atribuire, potrivit legii;

  • o) planifică și realizează activitățile de informare, formare și îndrumare metodologică, în vederea creșterii performanței personalului care administrează și acordă servicii sociale;

  • p) colaborează permanent cu organizațiile societății civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficiari;

  • q) sprijină dezvoltarea voluntariatului în serviciile sociale, cu respectarea prevederilor Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, cu modificările ulterioa re;

  • r) asigură, pentru relațiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate;

  • s) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.

  • 3. În vederea asigurării eficienței și transparenței în planificarea, finanțarea și acordarea serviciilor sociale, Direcția de Asistență Socială Craiova are următoarele obligații principale:

  • a) asigurarea informării comunității;

  • b) transmiterea către serviciul public de asistență socială de la nivel județean a strategiilor locale de dezvoltare a serviciilor sociale și a planurilor anuale de acțiune, în termen de 15 zile de la data aprobării acestora;

  • c) transmiterea trimestriala, în format electronic, serviciului public de asistență socială de la nivel județean a datelor și informațiilor colectate la nivel local privind beneficiarii, furnizorii de servicii sociale și serviciile sociale administrate de aceștia, precum și a rapoartelor de monitorizare și evaluare a serviciilor sociale;

  • d) organizarea de sesiuni de consultări cu reprezentanți ai organizațiilor beneficiarilor și ai furnizorilor de servicii sociale, în scopul fundamentării strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale și a planului anual de acțiune;

  • e) comunicarea informațiilor solicitate sau, după caz, punerea acestora la dispoziția instituțiilor/structurilor cu atribuții în monitorizarea și controlul respectării drepturilor omului, în monitorizarea utilizării procedurilor de prevenire și combatere a oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor serviciilor sociale și, după caz, instituțiilor/structurilor cu atribuții privind prevenirea torturii și acordarea de sprijin în realizarea vizitelor de monitorizare, în condițiile legii.

4. În administrarea și acordarea serviciilor sociale, Direcția de Asistență Socială Craiova, realizează următoarele:

  • a) solicită acreditarea ca furnizor de servicii sociale și licența de funcționare pentru serviciile sociale ale autorității administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

  • b) primește și înregistrează solicitările de servicii sociale formulate de persoanele beneficiare, reprezentanții legali ai acestora, precum și sesizările altor persoane/instituții/furnizori privați de servicii sociale privind persoane/familii/grupuri de persoane aflate în dificultate;

  • c) evaluează nevoile sociale ale populației din unitatea administrativ-teritorială în vederea identificării familiilor și persoanelor aflate în dificultate, precum și a cauzelor care au generat situațiile de risc de excluziune socială;

  • d) elaborează, în baza evaluărilor inițiale, planurile de intervenție, care cuprind măsuri de asistență socială, respectiv serviciile recomandate și beneficiile de asistență socială la care persoana are dreptul;

  • e) realizează diagnoza socială la nivelul grupului și comunității și elaborează planul de servicii comunitare;

  • f) acordă servicii de asistență comunitară, în baza măsurilor de asistență socială incluse de Direcție în planul de acțiune;

  • g) recomandă realizarea evaluării complexe și facilitează accesul persoanelor beneficiare la servicii sociale;

  • h) acordă direct sau prin centrele proprii serviciile sociale pentru care deține licența de funcționare, cu respectarea etapelor obligatorii prevăzute la art. 46 din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, a standardelor minime de calitate și a standardelor de cost.

  • 5. Serviciile sociale acordate de Direcție având drept scop exclusiv prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială sunt adresate persoanelor și familiilor fără venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane, precum și persoanelor private de libertate și pot fi următoarele:

  • a) servicii de consiliere și informare, servicii de inserție/reinserție socială, servicii de reabilitare și altele asemanatoare, pentru familiile și persoanele singure fără venituri sau cu venituri reduse;

  • b) servicii sociale adresate copiilor străzii, persoanelor vârstnice singure sau fără copii și persoanelor cu dizabilități care trăiesc în stradă: adăposturi de urgență pe timp de iarnă, echipe mobile de intervenție în stradă sau servicii de tip ambulanță socială, adăposturi de noapte, centre rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată;

  • c) centre care asigură condiții de locuit și de gospodărire pe perioadă determinată pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului;

  • d) cantine sociale pentru persoanele fără venituri sau cu venituri reduse;

  • e) servicii sociale acordate în sistem integrat cu alte măsuri de protecție prevăzute de legislația specială, acordate victimelor traficului de persoane pentru facilitarea reintegrării/reinserției sociale a acestora: centre de zi care asigură în principal informare, consiliere, sprijin emoțional și social în scopul reabilitării și reintegrării sociale, servicii acordate în comunitate care constau în servicii de asistență socială, suport emoțional, consilie re psihologică, consiliere juridică, orientare profesională, reinserție socială etc.;

  • f) consiliere adresată familiei persoanei private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar privind serviciile sociale existente în comunitatea în care aceasta își va avea domiciliul sau reședința după eliberare, precum și servicii de consiliere acordate persoanei care a executat o măsură privativă de libertate în vederea susținerii reinserției sociale a acesteia.

  • 6. Serviciile sociale acordate de Direcție destinate prevenirii și combaterii violenței domestice pot fi: centre de primire în regim de urgență a victimelor violenței domestice, centre de recuperare pentru victimele violenței domestice, locuințe protejate, centre de consiliere pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației și centre de zi care au drept obiectiv reabilitarea și reinserția socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educație, consiliere și mediere familială, precum și centre destinate agresorilor.

7. Serviciile sociale acordate de Direcție destinate persoanelor cu dizabilități pot fi:

  • a) cu prioritate, servicii de îngrijire la domiciliu destinate persoanelor cu dizabilități, precum și în centre de zi adaptate nevoilor acestora, potrivit atribuțiilor stabilite prin legile speciale;

  • b) servicii de asistență și suport.

  • 7. (1) Complementar acordării serviciilor în domeniul protecției persoanei cu dizabilități, Direcția:

  • a) monitorizează și analizează situația persoanelor cu dizabilități din unitatea administrativ-teritorială precum și modul de respectare a drepturilor acestora, asigurând centralizarea și sintetizarea datelor și informațiilor relevante;

  • b) identifică și evaluează situațiile care impun acordarea de servicii și/sau beneficii pentru persoanele adulte cu dizabilități;

  • c) creează condiții de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;

  • d) inițiază, susține și dezvoltă servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice, publice ori private;

  • e) asigură ponderea personalului de specialitate angajat în raport cu tipurile de servicii sociale;

  • f) elaborează documentația necesară pentru acordarea serviciilor;

  • g) asigură consilierea și informarea familiilor asupra drepturilor și obligațiilor acestora și asupr a serviciilor disponibile pe plan local;

  • h) implică în activitățile de îngrijire, reabilitare și integrare a persoanei cu handicap familia acesteia;

  • i) asigură instruirea în problematica specifică persoanei cu handicap a personalului, inclusiv a asistenților personali;

  • j) încurajează și susține activitățile de voluntariat;

  • k) colaborează cu direcția generală de asistență socială și protecția copilului în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități și transmite acesteia toate datele și informațiile solicitate din acest domeniu.

8. Serviciile sociale acordate de Direcție destinate persoanelor vârstnice pot fi următoarele:

  • a) servicii de îngrijire personală acordate cu prioritate la domiciliu sau în centre rezidențiale pentru persoanele vârstnice dependente, singure ori a căror familie nu poate să le asigure îngrijirea;

  • b) servicii de consiliere, de acompaniere, precum și servicii destinate amenajării sau adaptării locuinței, în funcție de natura și gradul de afectare a autonomiei funcționale.

  • 9. Serviciile sociale acordate de Direcție destinate protecției și promovării drepturilor copilului sunt cele de prevenire a separării copilului de părinții săi, precum și cele menite să îi sprijine pe aceștia în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copiilor, inclusiv servicii de consiliere familială, organizate în condițiile legii.

  • 9. (1) Complementar acordării serviciilor prevăzute la alin. (6), în domeniul protecției copilului, Direcția:

  • a) monitorizează și analizează situația copiilor din unitatea administrativ-teritorială, precum și modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea și sintetizarea datelor și informațiilor relevante, în baza unei fișe de monitorizare aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale;

  • b) realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa;

  • c) identifică și evaluează situațiile care impun acordarea de servicii și/sau beneficii pentru prevenirea separării copilului de familia sa;

  • d) elaborează documentația necesară pentru acordarea serviciilor și/sau beneficiilor și le acordă, în condițiile legii;

  • e) asigură consilierea și informarea familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local;

  • f) asigură și monitorizează aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri, de prevenire și combatere a violenței domestice, precum și a comportamentului delincvent;

  • g) vizitează periodic la domiciliu familiile și copiii care beneficiază de servicii și beneficii și urmărește modul de utilizare a beneficiilor, precum și familiile care au în îngrijire copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate;

  • h) înaintează propuneri primarului, în cazul în care este necesară luarea unei măsuri de protecți e specială, în condițiile legii;

  • i) urmărește evoluția dezvoltării copilului și modul în care părinții acestuia își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecți e specială și a fost reintegrat în familia sa;

  • j) colaborează cu direcția generală de asistență socială și protecția copilului în domeniul protecției copilului și îi transmite acesteia toate datele și informațiile solicitate din acest domeniu;

  • k) urmărește punerea în aplicare a hotărârilor comisiei pentru protecția copilului/instanței de tutelă referitoare la prestarea de către părinții apți de muncă a acțiunilor sau lucrărilor de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, etc.

  • 10. În domeniul acordării subvențiilor de la bugetul local al municipiului Craiova, asociațiilor și fundațiilor și cultelor recunoscute în România, care înființează și administrează unități de asistență socială, la nivelul Direcției de Asistență Socială Craiova se constituie, prin dispoziție a directorului executiv, o structură sub forma unui grup de lucru cu următoarele atribuții principale:

  • a) elaborarea documentației necesare pentru solicitarea de subvenții de la bugetul local, asociațiilor/fundațiilor care înființează și administrează unități de asistență socială;

  • b) încheierea convențiilor pentru acordarea de subvenții, asociațiilor/fundațiilor cărora li s-a aprobat acordarea de subvenții prin hotărâre de consiliu local;

  • c) verificarea lunară sau ori de câte ori este nevoie a serviciilor sociale acordate de către organizația nonguvernamentală selectată pentru a beneficia de subvenție de la Consiliul Local al Municipiului Craiova, pe baza cererilor lunare și a rapoartelor privind acordarea serviciilor de asistență socială și utilizare a subvenției, întocmite de către fiecare organizație, pe fiecare tip de unitate de asistență socială;

  • d) întocmirea lunară a Raportului privind verificarea acordării serviciilor de asistență socială și a Raportului financiar privind verificarea utilizării subvenției, pe baza verificărilor realizate pe teren de către personalul direcției cu atribuții în acest sens;

  • e) întocmirea propunerii de angajare de cheltuieli, angajamentului bugetar și ordonanțării de plată, pentru acordarea subvenției asociației sau fundației;

  • 10.(1) Subvențiile se primesc de la bugetul local și se acordă în completarea resurselor financiare ale asociațiilor sau fundațiilor. Acestea vor fi cheltuite în scopul acordării serviciilor de asistență socială și utilizate în exclusivitate pentru aceste servicii.

Măsurile și acțiunile de asistență socială se realizează prin acordarea beneficiilor sociale prevazute de legislația în vigoare și furnizarea de servicii sociale adaptate nevoilor sociale identificate la nivelul comunității. Astfel, specialiștii cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova participă activ la evaluarea inițială, elaborează planul de intervenție, fac o evaluare complexă a cazurilor atunci când se impune, elaborează planul individualizat de asistență și îngrijire, implementează măsurile prevăzute în planul de intervenție și în planul individualizat și monitorizează și evaluează acordarea serviciilor și beneficiilor sociale.

Beneficiile sociale și serviciile sociale de care pot beneficia locuitorii municipiului Craiova, care se află în situație de nevoie socială și care îndeplinesc condițiile legale de acordare, prin Direcția de Asistență Socială Craiova, sunt:

Beneficiile sociale oferite:

  • >  venitul minim garantat;

  • >  ajutorul de înmormântare/ ajutorul de urgență;

  • >  înhumarea persoanelor decedate din familiile beneficiare de ajutor social, persoanelor fără susținători legali cât și a celor neidentificate;

  • >  alocația familială complementară și de susținere pentru familia monoparentală;

  • >   acordarea concediului și indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului;

  • >  acordarea alocației de stat pentru copii;

  • >  burse acordate elevilor din învățământul preuniversitar de stat;

  • >  acordarea de ajutoare bănești pentru încălzirea locuinței cu lemne pentru beneficiarii de venit minim garantat;

  • >  ajutorul pentru încălzirea locuinței în sistem centralizat prin termoficare, cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri și energie electrică;

  • >  distribuirea laptelui praf pentru nou născuți provenit de la Direcția de Sănătate Publică Dolj;

  • >  indemnizația lunară a persoanei cu handicap grav;

  • >  abonamente gratuite persoanelor cu handicap accentuat și grav precum și însoțitorilor, asistenților personali și asistenților personali profesioniști ai acestora;

  • >  decontarea transportului în comun dus-întors efectuat de către donatorii de sânge;

  • >  stimulente educaționale pentru copiii care frecventează gradinita si provin din familii defavorizate;

  • >  ajutoare sociale în natură pentru persoanele aflate în situație de risc social;

  • >  tichete sociale, în valoare de 30 de lei acordate prin Programul „Solidaritate”, aprobat prin HCL nr. 487/2017, modificată prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr.375/2018;

  • >  tichete sociale acordate invalizilor și veteranilor de război.

Serviciile sociale oferite:

  • >  servicii de informare, consiliere socială și mediere socială;

  • >   servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele încadrate într-un grad de handicap prin asistentul personal;

  • >   servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice;

  • >   servicii socio-medicale asigurate prin Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova

  • >   servicii de tip centru de zi pentru persoane vârstnice instituționalizate în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice;

  • >   servicii de găzduire pentru persoanele fără adăpost oferite în cadrul Centrului Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost “Sf. Vasile”.

Cine pot beneficia? Persoanele și familiile aflate în situații de dificultate. Situația de dificultate este situația în care se află o persoană care, la un moment dat, pe parcursul ciclului de viață, din cauze socio-economice, de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață dezavantajat, și-a pierdut sau limitat propriile capacități de integrare socială; în situația de dificultate se pot afla familii, grupuri de persoane și comunități, ca urmare a afectării majorității membrilor lor.

De asemenea, o atenție deosebită se acordă dezvoltării politicilor de asistență socială și punerii în aplicare a parteneriatelor încheiate cu diverse instituții publice, asociații și fundații. Astfel, autoritatea locală are încheiate protocoale de colaborare/acorduri de parteneriat, pentru sprijinirea persoanelor și familiilor aflate în dificultate, cu:

  • •  ARHIEPISCOPIA CRAIOVEI ȘI ASOCIAȚIA „VASILIADA” având ca obiect elaborarea și implementarea Proiectului privind înființarea în municipiul Craiova a Centrului Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost „ Sfântul Vasile”, finanțat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale în cadrul Programului de interes național ,,Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgență”.

  • •  DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI DOLJ, având ca obiect aplicarea metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copii exploatați și aflați în situație de risc.

  • •   PENITENCIARUL CRAIOVA, având ca obiect punerea în aplicare a prevederilor art. 52, alin.4 și 5 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv înhumarea persoanelor private de libertate decedate, care nu au aparținători sau aceștia refuză înhumarea.

  • •  FUNDAȚIA CREȘTINĂ „ETHOS”, având ca obiect colaborarea părților pentru sprijinirea persoanelor aflate în situație de risc social din municipiul Craiova, respectiv ajutorarea celor cu probleme de sănătate și în special a celor cu dizabilități, a familiilor nevoiașe, a persoanelor vârstnice și a altor persoane aflate în impas sau cu o situație materială și/sau socială precară.

  • •  AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (C.P.E.C.A.) Dolj, având ca scop asigurarea cadrului legal de cooperare între cele două părți, potrivit competențelor stabilite prin documentele lor de înființare, în vederea desfășurării de activități comune legate de domeniul reducerii cererii de droguri, pentru realizarea obiectivelor propuse prin documentele programatice elaborate la nivel local.

  • COMUNITATEA EVREILOR CRAIOVA, ce are ca obiect colaborarea părților în vederea realizării de măsuri și acțiuni de sprijin comune, pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor vârstnice de cult mozaic, în scopul prevenirii sau limitării unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune la nivelul comunității locale.

  • AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ DOLJ, având ca obiect dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre părți în vederea sprijinirii echipelor de intervenție locală în scopul identificării, mobilizării și înregistrării tinerilor inactivi NEETs la Serviciul Public de Ocupare (SPO) în vederea acordării acestora de măsuri personalizate de sprijin (oferte de locuri de muncă, reintegrarea în sistemul educațional, participarea la cursuri de formare profesională, scheme de ucenicie sau stagii pentru absolvenții de învățământ superior).

  • SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE CRUCE ROȘIE DIN ROMÂNIA-FILIALA DOLJ, având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii și promovării serviciilor sociale furnizate de către aceasta.

  • CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN RINOLOGIE, având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • •  S.C. Ecografie 3D S.R.L., având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • •  SC MECCLINIC SRL, având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • •  ASOCIAȚIA SENIOR HOME, având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprij inirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • •  S.C. BBS MEDSERV S.R.L., având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprij inirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • •  S.C. DR. IANOȘI S.R.L., având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „ALEXANDRU ȘI ARISTIA AMAN”, având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii categoriilor de persoane vulnerabile din Muncipiul Craiova.

  • •  ASOCIAȚIA „MAISONNETTE”, având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprij inirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • •  S.C. MOGOȘ MED S.R.L., având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • •  S.C. ANDREA ROM I/E S.R.L., având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprij inirii și promovării serviciilor sociale oferite de către acestea.

  • B. Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova

Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova este o instituție de interes public cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local al Municipiului Craiova, ce are rolul de a asigura la nivel local aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială a persoanelor vârstnice prin creșterea șanselor recuperării și integrării acestora în familie ori în comunitate și de a acorda sprijin și asistență pentru prevenirea situațiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor vârstnice. Căminul furnizează servicii socio-medicale, de îngrijire și găzduire, cu titlu permanent sau temporar, funcționând sub această titulatură în baza HCL nr.25/10.02.2011.

Căminul are sediul în Municipiul Craiova, str. Tabaci, nr.3, în imobilul proprietatea Municipiului Craiova, dat în administrare prin H.C.L. nr.147/31.08.1999 cu modificările și completările ulterioare, având o capacitate de 320 de locuri. Căminul pentru Persoane Vârstnice funcționează cu trei secții, respectiv:

  • •    secție pentru persoane dependente

  • •    secție pentru persoane semidependente

  • •    secție pentru persoane independente

Obiectul de activitate îl constituie îngrijirea în Cămin a persoanelor vârstnice, prin asigurarea condițiilor corespunzătoare de găzduire, hrană, îngrijiri medicale, recuperare și readaptare, activități de ergoterapie și petrecerea timpului liber, asistență socială și psihologică.

Beneficiarii serviciilor furnizate în cămin sunt persoane vârstnice din municipiul Craiova, care se regăsesc în una dintre următoarele situații:

  • a) nu au familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare

  • b) nu au locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii

  • c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare

  • d) nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată

  • e) se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile socio - medicale, din cauza bolii ori stării fizice sau psihice

Persoanele internate în cămin achită o contributie lunară de întretinere a cărei cuantum se stabileste anual în baza hotărarii Cosiliului Local Municipal. Alocația zilnică de hrană se stabileste de asemenea prin hotărâre de Consiliu Local.

Căminul pentru Persoane Vârstnice asigură următoarele servicii:

- servicii socio-medicale și de îngrijire:

- servicii de îngrijire: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare și dezbrăcare, igiena eliminărilor, hrănirea și hidratarea, transfer și mobilizare, deplasare în interior, comunicare;

- servicii de îngrijiri medicale primare: efectuarea măsurătorilor antropometrice, monitorizarea parametrilor fiziologici - tensiune arterială, glicemie, temperatură, respirație, puls, administrarea tratamentului;

- servicii de recuperare și reabilitare, conexe domeniului medical și social: kinetoterapie, fizioterapie, psihoterapie;

-     servicii sociale;

-     găzduire pe perioada nedeterminată;

-     consiliere juridică și psihologică;

-     socializare și petrecerea timpului liber.

Serviciile se acordă în baza unui contract pentru acordarea serviciilor socio-medicale.

Prin activitățile desfășurate la nivelul institutiei, persoana vârstnică beneficiază de servicii socio-medicale și de îngrijire și servicii sociale la nivelul standardelor europene, al căror impact generează încurajarea și exploatarea capacităților de autoîngrijire și autogospodărire, creșterea asertivității, dezvoltarea abilităților sociale.

În vederea prevenirii instituționalizării pe termen lung sau fără termen precis, a înlăturării dezinteresului și abandonului familial, asistenții sociali ai căminului monitorizează relațiile beneficiarilor cu familia, după momentul internării, evidențiind în registrele speciale, pe fiecare sector atât vizitele, cât și orice tip de contact cu familia, în atingerea scopului propus. Măsurile intreprinse în cadrul căminului au ca scop crearea pentru persoanele instituționalizate a unui mediu de viață sigur și respon sabil, cât si promovarea unei vieți decente și demne.

  • C.Serviciul de Îngrijire si Asistență a Persoanelor Vârstnice

Serviciul de Îngrijire si Asistență a Persoanelor Vârstnice își desfășoară activitatea în cadrul Serviciului Public Management Spitale, Cabinete Medicale și Creșe din Municipiul Craiova aflat în subordinea Consiliului Local al Municipiului Craiova, conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 8/2013. Acesta este structurat pe doua compartimente:

1. Compartimentul de Asistență și Consiliere pentru Persoane Vârstnice

Obiectul de activitate al compartimentului îl constituie protecția vârstnicilor, acordarea de servicii care vizează prevenirea sentimentului de abandon și inutilitate a vârstnicilor instituționalizați în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova.

Serviciile sociale oferite în cadrul compartimentului au ca scop întărirea stimei de sine, promovarea unui stil de viață sănătos, valorificarea personală, îmbunătățirea stilului de relaționare, reducerea distrasului afectiv provocat de efectele instituționalizării. În cadrul acestuia sunt furnizate următoarele tipuri de servicii:

  • a) Servicii p siho-sociale:

  • -   activități reacreative: jocuri de grup (șah, table, remmy)

  • -   activități practice: ateliere de lucru

  • -   activități informative

  • -   activități cultural artistice

  • -  grupuri de discuții tematice

  • -   activități intergenerații

  • -   activități în comunitate

  • b) Servicii psihologice:

  • -   evaluare psihologică

  • -  monitorizare status psiho-funcțională

  • -   consiliere psihologică

Principalele obiective care au rolul de a promova un stil de viață sănătos, de a preveni deteriorarea psihologică, de a identifica factorii psihologici predispozanți care pot afecta buna funcționare psiho-socială sunt:

  • ■   oferirea unui spațiu corespunzător în care vârstnicii să se poată întâlni, relaționa și desfășura o serie de activități recreative, cu efecte pozitive asupra stării psihice a acestora;

  • ■  facilitarea și încurajarea legăturilor inter-umane, prioritate având menținerea relațiilor cu membrii familiei;

  • ■  terapie ocupațională;

  • ■   asigurare de asistență socială și consiliere psihologică;

  • ■  reducerea abandonului persoanelor vârstnice de către propria familie.

2. Compartimentul de Îngrijire la Domiciliu a Persoanelor Vârstnice

Obiectul de activitate al compartimentului îl constituie asistența socială a persoanelor vârstnice din municipiul Craiova aflate în situație de dependență.

Principalele obiective sunt:

  • a) să asigure îngrijirea, în vederea obținerii unui maxim posibil de autonomie și siguranță persoanelor vârstnice asistate;

  • b) să ofere condițiile de îngrijire care să respecte intimitatea, integritatea și demnitatea persoanei vârstnice asistate;

  • c)  să contribuie la menținerea sau ameliorarea capacității fizice și intelectuale ale persoanelor vârstnice;

  • d) să stimuleze participarea persoanelor vârstnice la viața socială, sub forma participării la unele activități sociale, spectacole artistice de divertisment, sărbători religioase și legale;

  • e) să faciliteze și să încurajeze relațiile interumane și să mențină legătura cu familia de proveniență a persoanei vârstnice;

  • f)  să acorde consiliere socială persoanelor vârstnice asistate;

  • g)  să întocmească și să reactualizeze periodic planul de servicii al beneficiarilor, conform nevoilor identificate;

  • h) să monitorizeze în timp evoluția beneficiarilor.

Serviciile de îngrijire la domiciliu acordă suport și asistență, pe de o parte persoanei vârstnice dependente pentru a o ajuta să-și continue viața în propria casă, într-un mod cât mai independent posibil, iar pe de altă parte, familiei acestei persoane, ca principal susținător al vârstnicului dependent.

Serviciile comunitare asigurate în cadrul compartimentului sunt:

- servicii sociale privind îngrijirea persoanei vârstnice, prevenirea marginalizării sociale și sprijinirea pentru reintegrarea socială, sprijin pentru plata unor servicii și obligații curente, îngrijirea locuinței, ajutor pentru menaj și prepararea hranei, precum și evaluarea nevoilor sociale și elaborarea unui plan social de intervenție, consilierea, asigurarea legăturii cu alte servicii, instituții, însoțirea sau reprezentarea vârstnicului în diverse situații de ordin social (advocacy) pentru persoanele de vârsta a III-a din municipiul Craiova

- servicii socio-medicale privind în principal ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacităților fizice și psihice, antrenarea la activități economice, sociale și culturale, promovarea și menținerea unei stări de sănătate optimă a persoanei vârstnice dependente, identificarea într-o masură cât mai obiectivă a problemelor de sănătate cu care acesta se confruntă și stabilirea modalității celei mai potrivite prin care se poate creea o autonomie cât mai ridicată vârstnicului, în propria casă

Acest tip de servicii permite persoanelor aflate în incapacitate totală sau parțială să trăiască pe cât de independent posibil în propriul lor cămin și au scopul de a preveni, întârzia și chiar înlocui pe cât posibil “îngrijirile active” (în mediul spitalicesc) sau îngrijirile de lungă durată (in instituții de ocrotire).

Prin activitatea Compartimentului de Îngrijire la Domiciliu a Persoanelor Vârstnice se dorește:

  • a) prevenirea marginalizării sociale și sprijinirea vârstnicului pentru integrarea socială;

  • b) stimularea participării persoanei vârstnice la viața socială;

  • c) asigurarea pentru persoanele vârstnice îngrijite a unui maxim posibil de autonomie și siguranță;

  • d) oferirea unor condiții de îngrijire care să respecte identitatea, integritatea și demnitatea persoanei vârstnice;

  • e) menținerea sau ameliorarea capacităților fizice și intelectuale ale persoanelor vârstnice;

  • f)  facilitatea și încurajarea legăturilor interumane inclusiv cu familiile persoanelor vârstnice;

  • g) supraveherea și îngrijirea socio-medicală necesară;

  • h) prevenirea și tratarea consecințelor legate de procesul de îmbătrânire.

D. Serviciul Autoritate Tutelară

Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Craiova vine în sprijinul locuitorilor din municipiul Craiova, prin desfășurarea unor activități multiple și variate, în scopul ocrotirii interesului superior al minorului, protejării și apărării interesului persoanei vârstnice și a bolnavului, acționând în conformitate cu legislația în vigoare, după cum urmează:

  • >    Asistă persoanele vârstnice la solicitarea acestora sau din oficiu, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i aparțin, în scopul întreținerii si îngrijirii sale.

  • >    Inițiază demersurile necesare în vederea executării obligațiilor înscrise în actul juridic încheiat, respectiv medierea stărilor conflictuale, urmare sesizării sau autosesizării cu privire la neexecutarea obligației de întreținere și de îngrijire de către noul proprietar al bunurilor obținute ca urmare a actului juridic de instrăinare.

  • > Consiliează persoana vârstnică, la solicitarea acesteia, în vederea încheierii actelor juridice de vânzare-cumpărare, donație sau împrumuturi cu garanții imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei vârstnice respective.

  • > Verifică, întocmește și tehnoredactează raportul și dispoziția de numire a curatorului special, respectiv dispoziția de autorizare a curatorului special/reprezentantului legal/tutore, de a încheia în numele minorului/interzisului judecătoresc acte de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, la cererea notarului public, în acest din urmă caz nefiind necesară validarea sau confirmarea de către instanță.

  • > Îndeplinește atribuțiile referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului/interzisului judecătoresc sau după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile minorului/interzisului judecătoresc.

  • > Efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale în cazurile de divorț pe cale judiciară sau prin procedură notarială, privind exercitarea autorității părintești și stabilirea locuinței minorului rezultat din căsătorie, în domiciliul unuia dintre părinți, legătura personală cu minorul, stabilire cuantum pensie întreținere.

  • > Efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale privind amânarea sau întreruperea executării pedepsei de către persoane majore, care au săvârșit fapte penale și a căror prezență în familie este necesară, în vederea rezolvării unor probleme de ordin familial.

  • > Efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale solicitate de instanțele judecătorești, parchet și poliție pentru minorii ce au săvârșit fapte antisociale.

  • > Efectuează ancheta socială privind acordarea indemnizației/ stimulentului de inserție

  • > pentru creșterea copilului, în situația în care părinții copilului nu sunt căsătoriți, dar copilul a fost recunoscut.

  • > Participă la procedura de internare nevoluntară a persoanelor cu tulburări psihice.

  • > Efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale privind persoanele majore care prezintă afecțiuni psihice și care au săvârșit o faptă penală, internate într-o unitate medicală cu regim special.

  • > În calitate de reprezentant al autorității tutelare asistă la audierea martorului minor în vârsta de până la 14 ani, atunci când stabilește organul judiciar.

  • > Propune măsuri necesare de executare legală a dispozițiilor înscrise în actul juridic încheiat, urmare sesizării și în baza anchetei sociale, și solicitarea în instanță a rezilierii contractului de întreținere în nume propriu și în interesul persoanei întreținute.

E. Serviciul Administrare Locuințe din cadrul Direcției Fond Locativ și Control Asociații de Proprietari

Direcția Fond Locativ și Control Asociații de Proprietari din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Craiova are următoarea structură organizatorică: -Serviciul Administrare Locuințe;

-Serviciul Control și Monitorizare Asociații de Proprietari.

Serviciul Administrare Locuințe desfășoară următoarele activități:

  • >  acordă relații cu publicul prin informarea cetățenilor cu privire la aspectele economice, sociale și juridice reglementate de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, Legii nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe cu modificările și completările ulterioare prin abordarea unei conduite de etică profesională, nediferențierea socio-materială și nediscriminarea etnică a solicitanților;

  • >  asigură evidența dosarelor de locuință, întocmite în conformitate cu Legea locuinței nr. 114/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe cu modificările și completările ulterioare, O.U.G. nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe destinate chiriașilor evacuați;

  • >  analizează dosarele de locuință, fapt ce presupune:

S verificarea din punct de vedere al existenței documentelor justificative aprobate de Consiliul Local;

S verificarea din punct de vedere al încadrării în prevederile legale (îndeplinirea în totalitate a criteriilor restrictive);

J completarea fișei de evaluare, introducerea datelor și calculul automat al punctajului prin aplicarea criteriilor de ierarhizare;

  • >  verifică în teren situațiile declarate - efectuează anchete sociale;

  • >  elaborează lista privind ordinea de prioritate în soluționarea cererilor pe baza dosarelor depuse în anul în curs până la finele perioadei de actualizare și a celor nesoluționate din anii anteriori actualizate pentru anul în care se întocmește lista. Lista astfel elaborată este supusă avizării Comisiei Sociale și ulterior aprobării Consiliului Local;

  • >  întocmește liste de repartizare;

  • >  asigură publicitatea prin afișare a actelor necesare întocmirii dosarului de locuință, criteriilor de repartizare a locuințelor, inclusiv a sistemului de punctare, listei de priorități și listelor de repartizare;

  • >  asigură secretariatul tehnic al Comisiei Sociale și duce la îndeplinire hotărârile acesteia;

  • >  întocmește contractele de închiriere, înaintează câte un exemplar al acestora la Direcția Impozite și Taxe, urmărește derularea acestora și întocmește acte adiționale de modificare a acestora în condițiile îndeplinirii în continuare a prevederilor legale;

  • >  verifică fondul locativ existent și identifică spații cu destinația de locuință sau care pot fi adaptate destinației de locuință pentru soluționarea situației locative a unor persoane sau familii care din motive ce nu țin de voința acestora se află într-o situație gravă;

  • >  elaborează și întreține gestiunea informatizată a solicitărilor de locuință, a actualizării dosarelor, încadrării pe categorii de locuință, calculul punctajului, întocmirea listei și ordonarea solicitanților în funcție de punctaj și criteriile de departajare impuse de legislația în vigoare pentru o evidență care să permită regăsirea rapidă și eficientă a informațiilor privind solicitanții de locuințe. În acest sens, se întocmesc aplicații informatice conform prevederilor legale, hotărârilor Consiliului Local și a Comisiei Sociale și se adaptează în permanență în funcție de modificările legislației;

  • >  participă la audiențe, verifică și întocmește comunicarea privind modalitatea legală de soluționare;

  • >  primește și înregistrează corespondența repartizată (cereri, audiențe, sesizări, contestații), întocmește și comunică răspunsurile cu respectarea termenelor legale;

  • >  participă la recepția locuințelor construite în conformitate cu Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe cu modificările și completările ulterioare;

  • >  colaborează cu compartimente din cadrul instituției și cu alte instituții pentru soluționarea operativă a problemelor legate de specificul activității;

  • >  duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local care privesc specificul activității;

  • >  întocmește rapoarte, note, adrese, referate, răspunzând pentru exactitatea și corectitudinea datelor consemnate.

2. PRINCIPII ȘI VALORI

Strategia se bazează pe respectarea următoarelor principii și valori:

1. Principiul solidarității sociale, potrivit căruia comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu își pot asigura nevoile sociale, pentru depășirea sau limitarea unor situații de dificultate.

Valori ale principiului solidarității sociale:

  • a. Participare, potrivit căreia beneficiarii sunt implicați activ la realizarea programelor individualizate în funcție de necesitățile lor.

  • b. Transparență, potrivit căreia administrațiile publice centrale și locale asigură stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor.

2. Principiul universalității, principiu potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistentă socială, în condițiile prevazute de lege;

Valori ale principiului universalității:

  • a. Nediscriminare, potrivit căruia accesul la drepturile de asistență socială se realizează fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex sau orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV ori apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

  • b. Egalitate de șanse, potrivit căreia beneficiarii, fără nici un fel de discriminare, au acces în mod egal la protecția socială.

  • c. Echitatea, conform căreia persoanele care dispun de resurse socio-economice similare, pentru aceleași tipuri de nevoi beneficiază de drepturi egale.

  • 3. Principiul subsidiarității, potrivit căruia comunitatea locală sau asociativă și complementar, statul, intervin în situația în care persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale.

Valori ale principiului subsidiarității:

  • a. Complementaritate și abordare integrată, potrivit cărora serviciile sociale sunt corelate în funcție de nevoile beneficiarilor și acordate printr-o gamă largă de măsuri și servicii din domeniul educațional, economic, cultural, de sănătate, etc..

  • b. Eficacitate și eficiență , potrivit cărora serviciile sociale au în vedere programarea fiecărei activități și fiecărui obiectiv pentru obținerea celui mai bun rezultat pentru beneficiar, prin respectarea celui mai bun raport cost- beneficiu din resursele publice.

  • 4. Principiul respectării drepturilor și a demnitatii umane, potrivit căruia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalitații, îi este respectat statutul individual și social precum și dreptul la intimitate și protectie.

Valori ale principiului respectării drepturilor și demnității umane:

  • a. Respectatea dreptului la autodeterminare și la libera alegere, potrivit căreia beneficiarul, sau reprezentantul legal al acestuia, are dreptul de a face propriile alegeri cu privire la serviciile sociale întreprinse cât și dreptul de a alege furnizorii de servicii.

  • b. Confidențialitatea, prin care beneficiarului i se păstreză dreptul ca informațiile asupra datelor personale și cele referitoare la viața privată și situația de dificultate în care se află să fie cu caracter particular.

  • 5. Principiul parteneriatului, potrivit căruia autoritățile administrației publice locale și centrale, instituțiile de drept public și privat, structurile asociative, precum și instituțiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea acordării serviciilor sociale.

Valori ale principiului parteneriatului:

  • c. Proximitatea, conform căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar pentru a asigura facilitarea accesului.

  • d. Competivitatea, prin care furnizorii de servicii sociale publici și privați trebuie să se preocupe permanent de creșterea calității serviciilor oferite.

  • 6. Principiul abordării individuale, potrivit căruia măsurile de asistență socială trebuie adaptate situației particulare a fiecărui individ.

Valori ale principiului abordării individuale

  • b. Focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistență socială se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane.

  • c. Activizarea și unicitatea potrivit cărora măsurile de asistență socială au ca obiectiv creșterea calității vieții beneficiarilor corelate cu nevoile individuale.

3. TIPURI DE SERVICII SOCIALE

Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în funcție de specificul activității/activităților derulate și de nevoile particulare ale

fiecărei categorii de beneficiari. Serviciile sociale au caracter proactiv și presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al acesteia.

Tipurile de servicii sociale identificate la nivelul municipiului Craiova care vor fi acordate beneficiarilor cuprinși în Grupul țintă, în intervalulul 2019-2024, sunt:

  • 1  După scopul serviciului: servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială etc.;

  • 2  După categoriile de beneficiari: servicii sociale destinate copilului și/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoane cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc., victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor;

3  După regimul de asistare:

  • a) servicii sociale cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidențiale, locuințe protejate, adăposturi de noapte etc.;

  • b) servicii sociale fără cazare, centre de zi, centre și/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanță sociale;

  • 4  După locul de acordare, serviciile sociale se asigură:

  • a) la domiciliul beneficiarului;

  • b) în centre de zi;

  • c) în centre rezidențiale;

  • d) la domiciliul persoanei care acordă serviciul;

  • e) în comunitate;

  • 5  După regimul juridic al furnizorului serviciile sociale pot fi organizate ca structuri publice sau private;

  • 6  După regimul de acordare, în regim normal și regim special:

  • a) servicii acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale;

  • b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocrație redusă și un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiar doar în condițiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victime ale violenței în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;

  • c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.

4. GRUPURILE ȚINTĂ ALE STRATEGIEI

Conform Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, cu modificările și completările ulterioare ”grupul vulnerabil” desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială ” .

Prin intermediul structurilor sale organizatorice, Direcția de Asistență Socială Craiova furnizează pe plan local o serie de beneficii și servicii sociale, destinate următoarelor categorii de persoane: persoane vârstnice, familii și copii aflați în situație de risc social, persoane cu dizabilități (adulți și copii), persoane și familii fără venituri sau cu venituri mici, persoane fără adăpost.

Pe lângă aceste categorii defavorizate, direcția facilitează accesul familiilor cu copii, indiferent de nivelul veniturilor, la o serie de beneficii de asistență socială precum indemnizația/stimulentul pentru creșterea copilului, alocația de stat pentru copii.

Grupurile țintă ale prezentei strategii de dezvoltare, fie că acestea se numesc în literatura de specialitate „persoane defavorizate”, „grupuri marginalizate”, persoane aflate „în dificultate”, persoane aflate „în nevoie” sau persoane „vulnerabile” sunt următoarele:

I. Copii si familie:

  • - copii aflați în risc de separare de familie;

  • - copii lipsiți temporar de ocrotire, prin plecarea la munca în străinătate a parinților;

  • - copii care au săvârșit fapte penale și nu raspund penal;

  • - victimele violenței în familie;

  • - tineri provenind din sistemul de protecție a copilului;

  • - familii monoparentale;

  • - familii tinere;

  • - copiii străzii.

În sensul Legii nr. 257/2013 pentru modificarea și completarea legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului termenii:

  • -  Copil este “persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii”;

  • -  Familia reprezintă ”părinții și copiii acestora”, sau familia extinsă alcătuită din ”rudele copilului, până la gradul IV inclusiv”, sau familia substitutivă alcătuită din ”persoanele, altele decât cele care aparțin familiei extinse, inclusiv afinii până la gradul IV și asistenții maternali care asigură creșterea și îngrijirea copilului, în condițiile legii”;

Problemele sociale ale copiilor și ale familiei sunt:

  • lipsa locuinței;

  • lipsa actelor de identitate;

  • resurse financiare insuficiente și dificultăți în gestionarea lor;

  • dificultăți în găsirea unui loc de muncă;

  • familii cu climat social defavorabil;

  • abandonul școlar și delincvența juvenilă;

  • probleme de sănătate;

  • dificultăți în obținerea unor drepturi.

II. Persoane cu dizabilitati:

  • - copii cu dizabilități;

  • - adulti cu dizabilități.

În sensul Legii nr. 448 din 6 decembrie 2006 (republicată) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu moficările și completările ulterioare, ”sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale”.

Problemele sociale ale persoanelor cu handicap sunt:

  • ■      accesibilitatea, inclusiv în propria locuință;

  • ■     lipsa locurilor de muncă protejate;

  • ■      lipsa serviciilor specializate;

  • ■      atitudinea discriminatorie a societății;

  • ■      situația materială precară;

  • ■     absența suportului pentru familia care are în întreținere persoana cu handicap;

  • ■      lipsa centrelor rezidențiale, specializate pe tipuri de handicap.

III. Persoane vârstnice:

  • - Persoane vârstnice neinstituționalizate, dar cu grade de dependență diferite;

  • - Persoane vârstnice independente;

  • - Persoane vârstnice institutionalizate.

Problemele sociale ale persoanelor vârstnice sunt:

  • ■   sănătatea precară;

  • ■  venituri mici în raport cu necesitățile;

  • ■  izolare, singurătate;capacitatea scăzută de autogospodărire;

  • ■  absența suportului pentru familia care are în îngrijire un vârstnic dependent;

  • ■   absenta/insuficiența suportului familial pentru vârstnicul aflat în dificultate;

  • ■  existența în societate a unei percepții ambivalent eronate asupra îmbătrânirii și asupra rolului social pe care îl poate îndeplini o persoană vârstnică;

  • ■  un număr insuficient de locuri în Centrele de asistență medico-sociale;

  • ■   nevoi spirituale;

  • ■   lipsa locuinței.

Persoanele vârstnice, sunt acele persoane care au împlinit vârsta de 65 de ani.

IV. Persoane și familii aflate în risc de marginalizare și excluziune socială:

  • - fără venituri sau cu venituri reduse;

  • - fără adăpost;

-persoane cu diferite adicții;

-victimele traficului de persoane;

-persoane care au fost private de libertate în urma săvârșirii unei fapte penale;

-persoanele sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune.

Problemele sociale ale persoanelor și familiilor aflate în risc de marginalizare și excluziune socială sunt:

  • ■   sărăcia;

  • ■  mentalitatea negativă cu privire la muncă și educație;

  • ■  familii dezorganizate;

  • ■   lipsa actelor de identitate;

  • ■   dificultate în obținerea unui loc de muncă din cauza lipsei calificării;

  • ■   condiții improprii de locuit;

  • ■   delincvență;

  • ■   lipsa locuințelor;

  • ■  lipsa locurilor de muncă;

  • ■   sănătate precară;

  • ■   lipsa educației;

  • ■  dependența de alcool și de droguri;

  • ■  lipsa de informare;

  • ■   atitudinea discriminatorie a societății;

  • ■  neacceptarea situației în care se află.

5. ANALIZA SITUAȚIEI GRUPURILOR ȚINTĂ

Conform Recensământului populației și al locuințelor efectuat în 2011, populația stabilă din municipiului Craiova se ridica la 269506 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când s-au înregistrat 302601 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,49%), cu o minoritate de romi(1,96%). Pentru 8,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,03%). Pentru 8,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

La data de 1 ianuarie 2011 din numărul total al populației stabile din municipiul Craiova de 269.506 de locuitori, 35.921( 13,33%) reprezentau persoane cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, 35269 (13,09%) reprezentau persoane cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, 45579 (16,91%) reprezentau persoane cu vârsta cuprinsă între 25-34 ani, 47231 (17,52%) reprezentau persoane cu vârsta între cuprinsă 35-44 ani, 38434 (14, 26%) reprezentau persoane cu vârsta cuprinsă între 45-54 ani, 35947 (13,34%) reprezentau persoane cu vârsta între cuprinsă 55-64 ani, iar 31125 (11,55%) reprezentau persoane cu vârsta de 65 ani și peste.

Municipiul

GRUPE DE VÂRSTĂ

Populația stabilă

0-14 ani

15-24 ani

25-34 ani

35-44 ani

45-54 ani

55-64 ani

65 ani și peste

Craiova

269506

35921

35269

45579

47231

38434

35947

31125

Sursa:Tempo online-Institutul Național de Statistică, Recensământ 2011

După datele INS, populația cu domiciliul stabil în Craiova la 1 ianuarie 2015 era de 307022 locuitori. La 1 ianuarie 2016, populația cu domiciliul stabil în Craiova era de 305689 de locuitori numărându-se printre primele 10 mari orașe (municipii) din punct de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în această localitate, la 1 iulie 2016 conform INS România, municipiul Craiova avea o populație de 304030 de locuitori, iar la 1 iulie 2017 municipiul Craiova avea o populație de 303321. În prezent, asistăm la un pronunțat declin demografic, la o tendință de scădere absolută a populației și la accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, cu efecte negative majore pe termen lung pentru dezvoltarea durabilă, resursele de muncă și sistemul de securitate socială a persoanelor vârstnice.

Pe sexe raportat la 1 iulie 2016 se observă o anumită preponderență a populației feminine 160378 (52,75%) din totalul populației, față de cea masculină, de 143652 (47,25%), densitatea populației a fost de 3734,6 locuitori/km2

De asemenea se poate observa o scădere față de populația pe sexe la 1 ianuarie 2016.

Populația municipiului Craiova pe sexe se prezintă astfel:

Populația pe sexe, la 1 ianuarie 2016

LOCALITATE

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

Craiova

305689

144610

161079

Sursa: Tempo online -Institutul National de Statistica

Populația pe sexe, la 1 iulie 2016

LOCALITATE

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

Craiova

304030

143652

160378

Sursă:Tempo online- Institutul National de Statistica

La 1 iulie 2016, structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu arată că ponderile cele mai mari sunt cele ale persoanelor cu vârste 45-49 ani (9,3%), de 35-39 ani (9,2%) și de 30-34 ani (8,5%).

La 1 iulie 2017, populația după domiciliu a municipiului Craiova a fost de 303.321 locuitori din care 143.076 bărbați (47,2%) și 160.245 femei (52,8%); densitatea populației a fost de 3725,8 locuitori/km2.

Populația municipiului Craiova pe sexe se prezintă astfel:

Populația pe sexe, la 1 iulie 2017

LOCALITATE

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

Craiova

303321

143076

160245

Sursa: Tempo online-Institutul National de Statistica

La 1 iulie 2017, structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu arată că ponderile cele mai mari sunt cele ale persoanelor cu vârste 45-49 ani (9,4%), de 35-39 ani (9,1%) și de 30-34 ani (8,5%).

Comparativ cu anul 2016 se poate observa tendința de scădere a populației din municipiul Craiova, dar și accentuarea fenomenului îmbătrânirii demografice.

Fenomenul îmbătrânirii demografice este un fenomen prezent la nivel mondial, populația înregistrând un declin natural și o îmbărânire excesivă.

Tendința de îmbătrânire a populației are un profund impact asupra tuturor generațiilor viitoare și asupra domeniilor de activitate economică și socială: piața muncii, protecția socială, educația, cultura, etc.

Schimbările demografice vizează în special structura pe grupe a populației, ridicând probleme economice și sociale deosebite.

Structura pe grupe de vârstă a populației poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, cauzat în principal de scăderea natalității, care a determinat reducerea absolută și relativă a populației tinere (0-14 ani) și creșterea numărului și ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste).

În anul 2017, la nivelul municipiului Craiova ponderea populației tinere sub 15 ani (13,1%) a fost devansată de ponderea populației vârstnice de 65 ani și peste (14,6%).

La nivelul municipiului Craiova, fenomenele demografice au fost caracterizate de scăderea natalității, a mortalității generale, a căsătoriilor, a divorțurilor și a decedaților sub 1 an.

În anul 2017 s-au înregistrat 2162 născuți-vii în scădere cu 16,9% față de anul 2016. Rata natalității în anul 2017 a fost de 7,1% în scădere față anul 2016 (8,6%).

Numărul decedaților a scăzut cu 195 persoane de la 2781 decedați în anul 2016 la 2586 decedați în anul 2017. Rata mortalității a fost de 8,5% în scădere față anul 2016 când aceasta a atins nivelul de 9,1%.

Raportul dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților a fost în anul 2017 de 0,84 născuți-vii la 1 decedat (0,94 născuți-vii la 1 decedat în anul 2016).

Sporul natural a fost negativ atât în anul 2017 (-424 persoane), cât și în anul 2016 (-179 persoane).

Referitor la populația stabilă după starea civilă (căsătoriți, necăsătoriți, văduvi, divorțați, concubinaj -uniune consensuală), conform Recensământului populației din 2011 realizat de către INS, situația se prezintă astfel:

Total

Necăsătoriți

Căsătoriți

Văduvi

Divorțați

Confidențial

Concubinaj

Femei

139510

45715

70623

15382

7768

22

2953

Bărbați

129996

54051

68395

3602

3925

23

2953

Sursa:Tempo online- Institutul Național de Statistică, Recensământ 2011

În anul 2017, numărul căsătoriilor a scăzut cu 20 cazuri, iar cel al divorțurilor a scăzut cu 47 cazuri față de anul 2016, raportul dintre numărul divorțurilor și cel al căsătoriilor, crescând de la un divorț la 7 căsătorii în anul 2016 la 1 divorț la 8 căsătorii în anul 2017.

> POPULAȚIA

Anul 2016

Anul 2017

S Populația după domiciliu la 1 iulie

304.030

303.321

4- Din care femei

160.378

160.245

Mișcarea naturală a populației

S Născuți vii

2602

2162

S Născuți morți

2

-

S Decedați

2781

2586

S Decedați sub un an

7

5

S Căsătorii

1956

1936

S Divorțuri

293

246

Mișcarea migratorie a populației

S Stabiliri de domiciliu în localitate

3060

3362

S Plecări cu domiciliul din localitate

4285

5196

S Stabiliri de reședință în localitate

4142

4005

S Plecări cu reședința din localitate

2155

4194

Sursa:Tempo online- Institutul Național de Statistică

Soldul migrației se prezintă astfel:

Soldul schimbărilor de reședință

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Evoluția schimbărilor soldului schimbărilor de reședință

2007-2015

Municipiul

Craiova

2451

2456

2259

3018

2758

2674

1635

2305

2108

-13,99%

Sursă:Zona Metropolitană Craiova Studiu de Sociologie Urbană și Demografie

Soldul schimbărilor de domiciliu

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Evoluția schimbărilor soldului de domiciliu 2007-2012

Municipiul

Craiova

-1309

-730

-488

-814

-1142

-1768

35,06%

Sursă:Zona Metropolitană Craiova- Studiu de Sociologie Urbană și Demografie

Soldul migrației internaționale

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Evoluția soldului migrației internaționale 2007-2013

Municipiul

Craiova

-71

-20

-141

-71

-106

-113

-92

29,58%

Sursă:Zona Metropolitană Craiova- Studiu de Sociologie Urbană și Demografie

În ceea ce privește populația stabilă de peste 10 ani pe sexe după nivelul de educație, conform Recensământului din 2011 realizat de către INS, situația se prezintă astfel: 68,747 (22,45% ) din totalul populației au absolvit învațământul superior, 60,124 (19,63) din totalul populației au absolvit învațământul superior cu licență, 13,696 (4,47) din totalul populației au absolvit învațământul postliceal, 85,556 (27,94%) din totalul populației au absolvit învațământul, 27,494 (8,98%) din totalul populației au absolvit școala profesională, 30,781 (10,05%) din totalul populației au absolvit învațământul gimnazial, 15,590 (5,09%) din totalul populației au absolvit învațământul primar, 3,470 (1,13%) nu au absolvit clasele primare iar 764 (0,25%) din totalul populației sunt analfabeți.

Populația stabilă de peste 10 ani pe sexe dupa nivelul de educație (universitar, liceal, gimnazial, ...)

Total

Superior

Superior cu licență

Postliceal

Liceal

Profesional

Gimnazial

Primar

Fără școală

9

Analfabeți

9

Bărbați

117502

32506

28904

6347

41431

16468

12449

6578

1723

287

Femei

127842

36241

31220

7349

44135

11026

18332

9012

1747

477

Sursa:Tempo online - Institutul Național de Statistică, Recensământ 2011

Din punct de vedere al comunităților-zonelor-cartierelor în municipiul Craiova există anumite astfel de locații unde populația prezintă o acuta scădere a capacității de integrare socială, în primul rând prin slaba capacitate de a obține o profesie și un loc de muncă, prin absența școlarizării suficiente sau slaba acoperire a nevoilor igienico-medicale. Toate acestea afectează dezvoltarea fizică și psihică a persoanelor, aceste persoane devenind astfel, candidate la sărăcie și la serviciile de asistență socială pe termen lung și foarte lung.

Referitor la situația zonelor marginalizate în cadrul centrelor urbane, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România realizează un profil al municipiilor și orașelor din județul Dolj, reliefând principalele categorii de zone dezavantajate în funcție de locuire, ocupare și capital uman precum și zone marginalizate. Din acest punct de vedere, se observă că în municipiul Craiova, 83,93% din populație trăiește în zone nedezavantajate. De asemenea, ponderea cea mai mare a zonelor dezavantajate se întâlnește în rândul celor ce aparțin categoriei de ocupare.

Distribuția populației urbane în funcție de tipul ariei de rezidență

Municipiul

Populația stabilă

% populație în zone nedezavantajate

% populație în zone dezavantajate pe locuire

% populație în zone dezavantajate pe ocupare

% populație în zone dezavantajate pe capital uman

% populație în zone marginalizate

Craiova

269.506

83,93

1,76

7,10

3,76

1,05

Sursă: Atlasul zonelor urbane marginalizate din România

Menționăm că, la nivel municipal, au fost identificate șapte comunități urbane marginalizate (conform Atlasului, 1,05% din populația municipiului trăiește în zone marginalizate), distribuite la periferia municipiului, aparținând următoarelor categorii:

  • - 3 zone de tip ghetou cu blocuri (Cartier Valea Roșie - 195 locuitori + 2 zone în extremitatea NV a municipiului cu 174, respectiv 38 locuitori);

  • - 1 zonă de tip ghetou în foste colonii de muncitori (în zona industrială din Sud -Estul municipiului - 305 locuitori);

  • - 3 zone de locuințe sociale modernizate (Cartier 1 Mai - 10 locuitori; Cartier Valea Roșie și o zonă în extremitatea Nord Vest a municipiului - 611 locuitori).

Zonele marginalizate din punct de vedere social sunt prezentate în harta municipiului Craiova de mai jos:


Tipuri de comunități urbane marginalizate

Cartografie ESRI, ArcGIS 10.1

Lângă zona margmalizată sunt menționate numele zonei și numărului estimat de locuitori din zonă doar doc ă si așa cum au fost deda rate acestea de către autoritățile locale


|       ~| Zone de tip ghetou cu blocuri

|       ~| Zone de tip ghetou in foste colonii de muncitori

fi Zone de tip mahala cu case

I Zone de tip mahala cu adăposturi improvizate


] Zone de locuințe sociale modernizate

Zone istorice (centrale) cu locuințe sociale și/ sau clădiri ocupate abuziv Zone mixte

De asemenea, în municipiul Craiova mai pot fi identificate alte zone marginalizate, în care trăiesc numeroase familii paupere, precum cartierele Romanești, Veteranilor, Drumul Jiului, Hanul Roșu.

Autoritatea publică locală a manifestat întotdeauna preocupări reale pentru asigurarea bunului trai al cetățenilor. Astfel, prioritar a fost să se găsească soluții optime în vederea sprijinirii grupurilor sociale vulnerabile pentru depășirea eventualelor situații de risc, reintegrarea categoriilor sociale în viața normală, a creșterii capacităților lor de a face față problemelor dificile. Desigur că responsabilitatea față de nevoile sociale ale unei comunității revine în special autorităților și instituțiilor locale, însă grija și preocuparea față de nevoile oamenilor, într-un context socio-economic precum cel de astăzi, necesită o abordare complexă care să cuprindă într-o lucrare social filantropică un număr cât mai mare de actori sociali dispuși să lucreze în parteneriat pentru a avea astfel capacitatea de a răspunde mai mult și mai bine nevoilor sociale din comunitate.

Lupta împotriva unor fenomene de excluziune socială sunt susținute în anumite zone defavorizate și de partenerii privați cu care Consiliul Local al Municipiului Craiova are încheiate convenții de colaborare/ protocoale de colaborare/acorduri de parteneriat. Astfel, în vederea evitării marginalizării sociale a categoriilor de persoane aflate în situație de risc social și ieșirea din impas a acestora, pe lângă sprijinul administrației publice locale, persoanele în cauză au fost ajutate financiar sau sub altă formă de către ONG-urile partenere.

  • 5.1. COPII AFLAȚI ÎN RISC DE SEPARARE DE FAMILIE

5.1.1 Consideratii generale

Conform datelor Institutului Național de Statistică, populația cu vârsta cuprinsă între 0-19 ani reprezintă 18,55% din totalul populației de 269506 locuitori din municipiul Craiova:

-24352 (9,04%) de sex feminin

-25639 (9,51%) de sex masculin

Situația persoanelor cu vârsta cuprinsa între 0-19 ani pe grupe de vârstă și sexe se prezintă conform tabelului alăturat:

Total

0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

Feminin

24352

6131

5537

5779

6905

Masculin

25639

6589

5905

5980

7165

Sursa:Tempo online- Institutul Național de Statistică, Recensământ 2011


Din analiza datelor se observă faptul că cei mai mulți copii se încadrează la grupa de vârstă 15-19 ani. Cei mai puțini copii sunt cuprinși la grupele de vârstă 5-9 ani și 10-14 ani.

La toate categoriile de vârstă enunțate anterior numărul persoanelor de gen masculin este mai mare decât numărul persoanelor de gen feminin.

Prin Serviciul Protecția Copilului și Familiei din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova se desfășoară activitatea de asistență socială de prevenire a separării copilului de familia sa, pentru persoanele care au domiciliul sau reședința în Municipiul Craiova, în conformitate cu legislația în vigoare, în cadrul a două compartimente, respectiv Compartimentul Protecția Copilului și Compartimentul Alocații de Stat, Indemnizații și Măsuri Excepționale pentru Îngrijirea Copilului.

Scopul Serviciului Protecția Copilului și Familiei îl constituie asigurarea menținerii, refacerii și dezvoltării capacităților copilului și ale părinților săi, pentru depășirea situațiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa, în conformitatea cu Legea 272/21.04.2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Totodată, pune în aplicare Hotărârea de Guvern nr.691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia.

În ceea ce privește aplicarea Legii nr. 272/2004, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Serviciul Protecția Copilului și Familiei are următoarele atribuții:

  • a) monitorizează si analizează situația copiilor din municipiul Craiova, precum și modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea și sintetizarea datelor si informatiilor relevante, în baza unei fișe de monitorizare aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale și persoanelor varstnice;

  • b) realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia sa;

  • c) identifică și evaluează situațiile care impun acordarea de servicii și/sau prestații pentru prevenirea separării copilului de familia sa;

  • d) elaborează documentația necesară pentru acordarea serviciilor și/sau prestațiilor și acordă aceste servicii și/sau prestații, in condițiile legii;

  • e) asigură consilierea și informarea familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local;

  • f) asigură și urmăresc aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool și droguri, de prevenire și combatere a violenței în familie, precum și a comportamentului delincvent;

  • g) vizitează, periodic, la domiciliu, familiile și copiii care beneficiază de servicii și prestații și urmăresc modul de utilizare a prestațiilor, precum și familiile care au în îngrijire copii cu parinți plecați la muncă în străinatate;

  • h) înaintează propuneri primarului, în cazul in care este necesară luarea unei masuri de protecție specială, in condițiile legii;

  • i) urmăresc evoluția dezvoltării copilului și modul în care părinții acestuia iși exercită drepturile și iși îndeplinesc obligațiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masură de protecție specială și a fost reintegrat în familia sa;

  • j) colaborează cu direcția generală de asistență socială și protectia copilului in domeniul protecției copilului și transmit acesteia toate datele și informațiile solicitate din acest domeniu;

  • k)  urmăresc punerea in aplicare a hotărârilor comisiei pentru protecția copilului/instanței de tutelă referitoare la prestarea acțiunilor sau lucrărilor de interes local, prevăzute la art. 67 alin. (2);

  • l) înaintează propuneri de proiecte pentru ședințele Consiliului Local al Municipiului Craiova;

  • m) întocmesc fișa de monitorizare trimestrială și o transmit către DGASPC Dolj;

  • n) întocmesc informări, rapoarte, situații referitoare la domeniul de activitate ce sunt solicitate în conformitate cu prevederile legale; soluționează cererile/sesizările primite din partea cetățenilor, instituțiilor publice cu privire la existența unui caz de persoană aflată în situație de risc social.

5.1.2 Prevenirea separării copilului de părinți în familii cu condiții socio-materiale și financiare precare

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, Direcția de Asistență Socială Craiova este responsabilă pentru identificarea situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinți iar orice separare a copilului de părinții săi trebuie să fie precedată de acordarea sistematică, în baza unui plan de servicii de prestații prevăzute de lege și servicii sociale, cu accent deosebit pe informarea părinților, consilierea acestora, terapie sau mediere.

Copilul în situație de risc este acel copil aflat într-o situație care îi afectează relația cu familia și/sau comunitatea în care trăiește, care îi pune în pericol sănătatea fizică sau psihică, securitatea, dezvoltarea morală, educația și integrarea socio-profesională. Situația de risc este reprezentată de acele condiții care pot constitui piedici în dezvoltarea copilului, fiind identificată cu problemele pe care le au copiii, în special în adaptarea la viața socială și școlară. Ignorarea situațiilor de risc în familiile cu copii generează fenomene precum neglijarea, abuzul, separarea de familie, instituționalizarea, analfabetismul, marginalizarea socială a copiilor.

Din analiza evaluărilor realizate de Serviciul Protecția Copilului și Familiei se constată faptul că cele mai frecvente împrejurări și fapte de natură a determina situații de risc social în care se poate afla copilul si familia sa sunt cauzate de:

  • 1.  lipsa veniturilor sau venituri foarte mici;

  • 2.  dezorganizarea familiei;

  • 3.  părinți plecați la muncă în străinătate;

  • 4.  abandonul școlar;

  • 5.  violența în familie și alte abuzuri;

  • 6. copii cu tulburări de comportament;

  • 7.  copii cu dizabilități, handicap;

  • 8.  copii cu boli cronice, incurabile sau cu risc de a contacta asemenea boli;

  • 9.  copii pentru care s-a instituit o măsură de protecție specială;

  • 10. copii reintegrați în familie

Menționăm că, prin H.C.L. 245/2012 a fost aprobat Protocolul de Colaborare încheiat între Consiliul Local al Municipiului Craiova, prin Direcția de Asistență Socială Craiova și DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI DOLJ, având ca obiect aplicarea metodologiei de intervenție multidisciplinată și interinstituțională privind copii exploatați și aflați în situație de risc.

Prin Protocolul de colaborare încheiat, părțile s-au angajat să conlucreze și să mobilizeze toate resursele, conform metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situație de risc, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2011- anexa 2.

Astfel, specialiștii cu atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor, din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova, efectuează la solicitarea D.G.A.S.P.C Dolj, persoanelor fizice sau instituțiilor publice, anchete sociale cu propuneri de instituire a unei măsuri de protecție specială/de menținere a măsurii de protecție/instituire plasament familial/consiliere psihologică/menținerea copilului în familia naturală. De asemenea, consiliază, informează și îndrumă familiile cu copii, aflate în situație de risc, cu privire la beneficiile și serviciile de care pot beneficia în vederea depășirii situației cu care se confruntă, aceste demersuri fiind realizate și pentru cazurile sociale identificate în urma verificărilor periodice în teren, urmărindu-se și modul de utilizare a beneficiilor precum și modul în care părinții își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copilul care a beneficiat de o măsură de protecție specială și a fost reintegrat în familia sa.

Precizăm că, în colaborare cu specialiștii din cadrul DGASPC Dolj s-au efectuat ori de câte ori a fost necesar deplasări pe raza municipiului Craiova, în vederea evaluării situației socio-familiale a copiilor pentru care există suspiciunea unui abuz/neglijare sau urmează a fi reintegrați în familia naturală. Propunerile sunt înaintate Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Dolj, care analizează situația minorilor și instituie o măsură de protecție specifică fiecărui caz în parte. Trimestrial pentru minorii care se află sub măsură de protecție specială, respectiv plasament familial, DGASPC Dolj solicită reevaluarea situației care a stat la baza instituirii măsurii de protecție specială, reevaluare care se face de către reprezentanții Serviciului Protecția Copilului și a Familiei prin întocmirea de anchete sociale. Minorii care se află cu măsură de supraveghere specializată sunt monitorizați periodic în familiile lor naturale în vederea prevenirii unor viitoare fapte antisociale.

Totodată, specialiștii cu atribuții în domeniul protecției și promovării drepturilor copiilor monitorizează modul de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate, precum și a celor care au revenit în țară după o perioadă de ședere în străinătate alături de părinți mai mare de un an, conform H.G. 691/2015.

Activitatea Serviciului Protecția Copilului și Familiei din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova, în perioada 2016-2018 se prezintă astfel:

Nr. crt.

Anchete           sociale/

rapoarte/fișe            de

monitorizare

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

1.

Anchete    în    vederea

prevenirii     riscului     de

abandon

132

220

200

2.

Anchete risc neglijare/abuz

92

115

140

3.

Anchete    în    vederea

reintegrării în familie

312

320

390

4.

Anchete în vederea instituirii plasamentului familial

102

108

215

5.

Anchete    în    vederea

obținerii/reînnoirii/schimbări i atestat AMP

20

39

61

6.

Anchete    în    vederea

instituirii/sistării măsurii de supraveghere specializată în familie

299

165

195

7.

Note de informare privind copiii    care    desfășoară

activități remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, la care se adaugă centralizatoarele trimestriale

9

14

8.

Planuri de servicii și fișe de monitorizare

387

355

410

9.

Anchete în vederea învoirii la domiciliu a copiilor aflați în sistemul de protecție

20

17

18

10

Anchete    sociale    /Fișe

Observație      și      Fișe

Identificare Risc pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, la care se adaugă situația           centralizată

trimestrial

330 familii

502 familii

478 familii

11

Chestionare, anchete sociale pentru persoane plecate la munca în străinătate

230

215

295

12.

Notificarea autorității locale cu privire la intenția de a pleca la muncă în străinătate

69

90

90

13.

Monitorizarea      conform

272/2004 R a relațiilor personale cu minorul atunci când programul de vizită stabilit de instanță nu este respectat de către unul dintre

7

3

părinți

Date:Serviciul Protecția Copilului și Familiei

Facem precizarea că, în timpul vizitelor efectuate la domiciliu, de către salariații cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova, familiile au fost informate și consiliate cu privire la beneficiile și serviciile de asistență socială la care membrii acestora pot avea acces.

Menționăm că, cele mai multe sesizări în ceea ce privește situația de vulnerabilitate în care se află copii, au fost înaintate de către DGASPC Dolj, instituția care monitorizează și supraveghează respectarea și protejarea drepturilor copilului, urmate de cele care provin din partea altor instituții precum și din partea persoanelor fizice.

Toate cazurile sesizate au fost evaluate. Pentru realizarea evaluării situației copilului sau avut în vedere nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate a acestuia; istoricul familiei și a copilului. Au fost analizate cu o atenție deosebită situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în dezvoltarea sa viitoare. Capacitatea părinților sau a persoanelor care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului, de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia, precum și menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament au constituit alte variabile importante urmărite în procesul evaluării.

În situația în care, în urma procesului de evaluare, se identifică o situație de risc, care ar putea conduce la separarea copilului de părinții săi sau ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării copilului, DAS Craiova elaborează planul de servicii. În cazul în care nu se identifică un risc de separare (familia se confruntă cu probleme financiare, dar membrii acesteia au relații bune, sunt bine susținuți de familia extinsă, sunt eligibili pentru a beneficia de prestații, părinții sunt pe deplin devotați îngrijirii copiilor lor), familiile în cauză beneficiaza de o perioadă de monitorizare din partea serviciului nostru, dublată de oferirea de servicii de specialitate (consiliere, îndrumare, mediere, informare, acompaniere) tocmai pentru a depăși dificultățile cu care se confrunta pe moment.

Conform prevederilor legale, planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a cererii de instituire a unei măsuri de protecție specială a copilului, numai dacă, după acordarea serviciilor prevăzute de acest plan, se constată că menținerea copilului alături de părinții săi nu este posibilă.

În perioada 2016-2018, la nivelul DAS Craiova s-a solicitat instituirea unei măsuri de protecție specială pentru copii, după cum urmează:

Nr. crt.

Anul

Număr de copii pentru care s-a întocmit un plan de servicii

Număr total de copii pentru care s-a solicitat instituirea unei măsuri de protecție

Copii proveniți din        familii

biparentale

Copii proveniți din familii monoparentale

1.

2016

120

47

73

2.

2017

143

56

87

3.

2018

234

100

134

Date:Serviciul Protecția Copilului și Familiei

Conform datelor prezentate rezultă faptul că minorii pentru care s-a solicitat instituirea unei măsuri de protecție provin în special din familii monoparentale.

De asemenea, Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Craiova, vine în sprijinul minorilor, acționând în conformitate cu legislația în vigoare după cum urmează:

  • -  verifică, întocmește și tehnoredactează rapoarte și dispoziții de numire a curatorului special, respectiv dispoziția de autorizare a curatorului special/reprezentantului legal/tutore, de a încheia în numele minorului/interzisului judecătoresc acte de dispoziție sau la dezbaterea procedurii succesorale, la cererea notarului public, în acest din urmă caz nefiind necesară validarea sau confirmarea de către instanță.

  • -   Îndeplinește atribuțiile referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului/interzisului judecătoresc sau după caz, cu privire la supravegherea modului în care tutorele administrează bunurile minorului/interzisului judecătoresc.

  • - Efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale în cazurile de divorț pe cale judiciară sau prin procedură notarială, privind exercitarea autorității părintești și stabilirea locuinței minorului rezultat din căsătorie, în domiciliul unuia dintre părinți, legătura personală cu minorul, stabilire cuantum pensie întreținere.

  • - Efectuează ancheta socială privind acordarea indemnizației/ stimulentului de inserție pentru creșterea copilului, în situația în care părinții copilului nu sunt căsătoriți, dar copilul a fost recunoscut.

  • -   În calitate de reprezentant al autorității tutelare asistă la audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani, atunci când stabilește organul judiciar.

În perioada 2016-2018 activitatea serviciului se prezintă astfel:

Nr.crt.

Anul

Număr rapoarte și dispoziții de numire a curatorului special

Nr. rapoarte de monotorizare a modului în care tutorele administrează bunurile minorului/interzisului judecătoresc

Nr. anchete sociale în cazurile de divorț pe cale judiciară sau prin procedură notarială

Nr.anchete socială privind acordarea indemnizației/ stimulentului de inserție pentru creșterea copilului

1.

2016

73

17

1296

170

2.

2017

108

23

934

424

3.

2018

104

29

1172

135

5.1.3. Copii ai căror părinți se află la muncă în străinătate

Destrămarea familiilor ca urmare a migrației părinților pentru a munci în străinătate reprezintă un nou fenomen social cu care se confruntă municipiul Craiova în ultimii ani. Această situație afectează dezvoltarea psiho-socio-emoțională a copiilor rămași fără supravegherea, suportul și afectivitatea necesară din partea părinților. Principalele dificultăți cu care se confruntă copiii rămași în țară se referă la modul de relaționare cu colegii, la îndeplinirea sarcinilor școlare, la apariția unor probleme de disciplină precum și la scăderea rezultatelor la învățătură, toate acestea generând marginalizare, schimbarea anturajului de prieteni, deseori nefast pentru copil.

Conform prevederilor legale în acest domeniu, Serviciul Public de Asistență Socială are ca principală atribuție identificarea, evaluarea și monitorizarea situației copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate tocmai pentru a preveni potențialele efecte negative în parcursul dezvoltării acestora.

Situația minorilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, aflați în evidența direcției, ca urmare a notificării intenției de plecare în străinătate a părinților, precum și mediul familial din care provin aceștia se prezintă astfel:

Nr. crt.

Anul

Număr total de copii cu părinți plecați la muncă în    străinătate

aflați în evidență

Copii care provin din           familii

monoparentale   și

care au părintele plecat la muncă în străinătate

Număr total de copii care provin din familii biparentale

Copii la care doar     un

singur părinte este plecat     la

muncă    în

străinătate

Copii la care ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate

1.

2016

131

62

29

40

2.

2017

132

66

30

36

3.

2018

71

39

9

23

Date:Serviciul Protecția Copilului și Familiei

Conform datelor din evidența direcției, se poate observa o scădere a numărului de copii care au părinții plecați la muncă în străinătate, dar și faptul că cei mai mulți copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate provin din familii monoparentale.

Situația pe grupe de vârstă a copiilor care au părinții plecați la muncă în străinătate se prezintă astfel:

Nr. Crt.

Anul

Copii cu vârsta mai mică de 1 an

Copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 2 ani

Copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani

Copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani

Copii cu vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani

Copii cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani

1.

2016

1

6

30

41

36

17

2.

2017

1

4

20

31

41

35

3.

2018

-

4

8

21

20

18

Date:Serviciul Protecția Copilului și Familiei

Cei mai mulți copii care au părinții plecați la muncă în străinătate au vârsta cuprinsă între 7- 9 ani, iar cei mai puțini copii au vârsta cuprinsă între 0-1 ani. Repartizarea pe genuri a copiilor este echilibrată, nu se constată mari diferențe între copiii de sex masculin și cei de sex feminin.

În urma evaluării și monitorizării situației minorilor care au părinții plecați la muncă în străinătate, nu s-au identificat situații de risc pentru copil, care să primejduiască dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală, acestia fiind lăsați în grija familiei extinse, (bunici, unchi, matuși), prin intermediul careia s-a menținut în permanență legatura cu părinții, drept pentru care nu s-a impus întocmirea unui plan de servicii în vederea prevenirii separării copilului de familia sa.

În vederea identificării noilor cazuri de copii care au părinții plecați la muncă în străinătate în trimestul IV al fiecărui an, Inspectoratul Școlar Județean transmite listele cu copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. După primirea acestor liste, angajații din cadrul Serviciului Protecției Copilului și Familiei efectuează vizite la domiciliile minorilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și întocmesc Fișele de Observație și Fișele de Identificare a Riscurilor.

Având în vedere diferența foarte mare ce există între numărul copiilor care au părinții plecați la munca în străinătate aflați în evidența direcției noastre și numărul comunicat în situația transmisă de către Inspectoratul Școlar Județean Dolj, rezultă faptul ca în municipiul Craiova se înregistrează o rată scăzută a părinților care pleacă la muncă în străinătate și se adresează autoritățile administrației publice locale, conform legislației în vigoare.

Considerăm faptul că absența notificării intenției de a pleca la muncă în străinătate a parinților se datorează fie necunoașterii legislației precum și a faptului că majoritatea acestora muncesc în afara țării fără forme legale.

5.1.4. Abandonul școlar

În conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a primi o educație care să îi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminatorii, a aptitudinilor și personalității sale. Părinții copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educației care urmează să fie dată copiilor lor și au obligația să înscrie copilul la școală și să asigure frecventarea cu regularitate de către acesta a cursurilor școlare.

Conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Dolj, în cadrul învățământului preuniversitar de stat din Municipiul Craiova, au fost înscriși elevi, după cum urmează:

An școlar

Învățământul primar

Învățământul gimnazial

Învățământul liceal

Învățământul profesional

2015-2016

11259

8626

12994

1192

2016 - 2017

11334

8781

12765

1418

2017-2018

11790

8597

12144

1415

2018-2019

11632

8601

12374

1336

Date: ISJ Dolj

În anul școlar 2016-2017, la nivelul județului Dolj, 1235 elevi din ciclul primar, gimnazial și liceal au abandonat forma de învățământ frecventată, respectiv 1,84% din totalul celor 66889 de elevi, înregistrându-se o scădere procentuală de 0,74% față de anul școlar 2015 - 2016, când ponderea elevilor care au părăsit școala reprezenta 2,58% (respectiv 1 485 elevi ) din totalul de 57442 elevi înscriși în unitățile școlare investigate.

În anul școlar 2017-2018, la nivelul județului Dolj, 1079 elevi din ciclul primar, gimnazial și liceal au abandonat forma de învățământ frecventată, respectiv 1,52% din totalul celor 70864 de elevi, înregistrându-se o scădere procentuală de 0,74% față de anul școlar 2016- 2017, când ponderea elevilor care au părăsit școala reprezenta 1,84% (respectiv 1 235 elevi ) din totalul de 66889 elevi înscriși în unitățile școlare investigate.

An școlar 2015-2016

An școlar 2016-2017

Diferența

1485 cazuri(2,58%)

1 235 cazuri (1,84%)

0,74

An școlar 2016-2017

An școlar 2017-2018

Diferența

1 235 cazuri (1,84%)

1079 cazuri (1,52%)

0,32%

Cazuri de abandon pe cicluri de învățământ (156 cazuri) - Municipiul Craiova:

Cicluri de învățământ

Cazuri

%

învățământul primar

104

23,96%

învățământul gimnazial

106

39,8%

învățământul liceal

97

36,24%

Din informațiile furnizate de către Inspectoratul Școlar Județean Dolj a reieșit o scădere a abandonului școlar la nivelul municipiului Craiova, de la 1485 cazuri în anul școlar 2015-2016 la 1235 de cazuri în anul școlar 2016-2017, respectiv 1079 de cazuri în anul școlar 2017-2018.

Cazuri privind abandonul școlar sunt aduse la cunoștința Direcției de Asistență Socială Craiova de către Inspectoratul Școlar Județean sau de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, în momentul în care specialiștii din cadrul unităților școlare au nevoie de sprijinul autorității locale pentru ajutoararea familiei în demersurile pentru prevenirea sau limitarea abandonului școlar.

De asemenea, Inspectoratul Școlar Județean Dolj, în colaborare cu Direcția de Asistență Socială Craiova, a organizat acțiuni pentru a veni în sprijinul copiilor proveniți din familii aflate în situație de risc social din municipiul Craiova.

Precizăm că, prin H.C.L. nr. 442/2015 au fost aprobate Acordul de Parteneriat între Municipiul Craiova prin Consiliul Local al Municipiului Craiova și Primăria Oslo -Norvegia și Acordul de parteneriat între Municipiul Craiova și Inspectoratul Școlar Județean Dolj, în vederea implementării proiectului „Consolidarea educației și dezvoltarea competențelor de muncă și formare” (Strengthening education and developing work and skills training) finanțat în cadrul Programului RO 25-Poverty Alleviation Programme. Acordurile sau încheiat în scopul creșterii gradului de integrare școlară și socială a elevilor aflați în diverse situații de risc social (apartenența la medii sociale dezavantajate sau cu oportunități reduse, familii fără venituri, cu venituri reduse sau care beneficiază de ajutoare sociale; familii monoparentale sau cu părinții plecați la muncă în afara țării; familii cu mulți copii; existența unor dizabilități care generează handicap social; manifestarea unor probleme de comportament; existența riscului de abandon școlar sau părăsire timpurie a școlii; eșec școlar și absenteism) din clasele primare și gimnaziale ale școlilor de pe raza municipiului Craiova.

Proiectul pilot „ Educatia poate rupe lantul saraciei” finanțat în cadrul Programului RO 25 - Programul de Combatere a Saraciei (Poverty Alleviation Programme), derulat de catre municipalitatea Craiova, În perioada decembrie 2015-aprilie 2017, a avut ca scop elaborarea și dezvoltarea unui model intervenție în domeniul integrării școlare și sociale a elevilor aflați în situație de risc social din școlile de pe raza municipiului Craiova prin constituirea unei rețele de specialiști în medierea relațiilor elev-familie-comunitate și dezvoltarea unor parteneriate instituționale la nivel local.

Obiectivul urmărit în cadrul proiectului a vizat îmbunătățirea competențelor sociale, civice și profesionale ale resurselor umane de la nivelul rețelei de școli primare și gimnaziale de pe raza municipiului Craiova în domeniul facilitării relațiilor dintre elevii aflați în situație de risc social, familie și comunitate.

Grupurile tintă ale proiectului au fost:

Elevii înscrisi în ciclurile scolare primare și gimnaziale cu probleme de adaptare scolară și socială, determinate de existența unor situatii de risc social în care aceștia se află:

  • >    apartenența la medii sociale dezavantajate sau cu oportunități reduse;

  • >    familii fără venituri, cu venituri reduse sau care beneficiază de ajutoare sociale;

  • >    familii monoparentale sau cu părintii plecați la muncă în afara tării;

  • >    familii cu mulți copii; existența unor dizabilitati care generează handicap social;

  • >    manifestarea unor probleme de comportament;

  • >    existența riscului de abandon scolar sau părăsire timpurie a scolii;

> eșec scolar și absenteism

  • ♦  învățătorii și diriginții din școlile cu clase I-VIII ale comunității locale

  • ♦  Familiile elevilor care fac parte din grupul țintă

  • ♦     Elevii și cadrele didactice din școlile în care sunt înscriși elevii asistați în cadrul

5                                                                                    5                                                                                         5                                                5

proiectului

  • ♦    Membrii comunității locale din orașul Craiova

Principalele rezultate ale proiectului au fost:

S un curs de formare în ocupația de mediator social pentru 26 de cadre didactice din cele 23 de scoli primare și gimnaziale și trei scoli speciale din municipiul Craiova, cu scopul dezvoltării competențelor de a facilita relațiile între elevii din grupul țintă, familiile lor, școala și comunitatea locală. Fiecare profesor format în ocupația de mediator social a primit cate un laptop și o imprimantă achiziționate prin intermendiul proiectului. Resursele IT achiziționate au fost utilizate în desfășurarea activităților ulterioare.

S Elaborarea unei Proceduri de intervenție pentru realizarea careia a fost organizat un workshop de doua zile cu cadrele didactice instruite în ocupatia de mediator social, pe parcursul căruia au fost identificate și stabilite toate metodele de lucru necesare pentru identificarea, evaluarea inițiala și intervenția directă în cazurile elevilor aflați în situații de risc social și a fost elaborat setul de instrumente, necesar documentării despre fiecare caz în parte, precum și criteriile de selecție a elevilor.

S Mediatorii sociali formați împreuna cu celelalte cadre didactice din cadrul scolii au identificat elevi care se incadrează în criteriile de selecție stabilite, cu scopul de a realiza o centralizare a elevilor aflati în situație de risc social.

S Fiecare dintre cele 26 de cadre didactice (mediatori sociali) a întocmit o statistică la nivelul școlii în care activează cu privire la numărul elevilor care se încadrează în criteriile de selecție a proiectului, tipuri de situații de risc social, bariere întâmpinate de elevi în adaptarea școlară și socială, probleme semnalate de învătător sau diriginte, cauzele existenței situației de risc social etc.

S A fost elaborată o statistică integrată la nivelul rețelei de scoli vizate de proiect, pe baza căreia s-a realizat o hartă a școlilor cu elevi aflati în dificultate de la nivelul comunității locale, cu informații privind locația școlilor în raport cu principalele cartiere ale orașului, numărul de elevi identificați și procentul acestora din numărul total de elevi, cauzele predominante ale inadăptării școlare și sociale, nevoile sociale identificate, măsurile propuse pentru intervenția în eliminarea acestor cauze etc.;

S Au fost organizate 3 workshopuri de câte o zi, prin intermediul cărora a fost elaborat un Ghid metodologic de intervenție în domeniul integrării școlare și sociale a elevilor aflați în situație de risc social prin metode de educație non-formală și furnizarea de servicii sociale, care reglementează o serie de aspecte precum: descrierea și prezentarea modului de organizare și desfășurare a activităților de mediere socială în școli, metodele de educație nonformală propuse a fi utilizate în dezvoltarea personală a elevilor din grupul țintă, serviciile sociale propuse a fi furnizate elevilor și familiilor acestora, standardele de calitate urmărite și instrumentele utilizate în realizarea activităților și furnizarea serviciilor.

În scopul realizării activităților propuse în proiectul pilot și a atingerii rezultatelor așteptate municipalitatea din Craiova a avut la dispoziție un buget de 60.000 euro, iar cota de finanțare din partea Consiliului Local al Municipiului Craiova a fost de 0 lei.

Menționăm că, Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), în calitate de Operator de Program pentru Programul "Dezvoltare locală și reducerea sărăciei, creșterea incluziunii romilor" (Dezvoltare locală), finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 20142021, a lansat în data de 6 decembrie 2018, apelul restrâns de propuneri de proiecte "Reducerea sărăciei".

Apelul oferă suport pentru inițierea unor măsuri de reducere a sarăciei și excluziunii sociale implementate la nivel național și/sau local, măsuri care vizează dezvoltarea rezultatelor proiectelor finanțate anterior prin Programul RO25 "Combaterea Sărăciei", finanțat din Granturile Norvegiene 2009-2014.

Precizăm că, Direcția de Asistență Socială Craiova este solicitant eligibil în cadrul acestui apel restrâns de propuneri de proiecte.

Proiectele depuse se vor adresa în mod obligatoriu nevoilor cel puțin unuia dintre următoarele grupuri țintă principale:

  • •  Persoane aflate în risc de sarăcie și excluziune socială

  • •   Copii (cu vârste între 3-15 ani) și tineri (cu vârste între 16-24 ani) aflați în risc de sarăcie și excluziune socială

  • •  Parinți/tutori/alți membri ai familiei copiilor/tinerilor aflați în risc de sarăcie și excluziune socială.

De asemenea, pot beneficia de activitățile proiectului grupuri țintă secundare. De exemplu:

  • •  Profesioniști și voluntari care lucrează cu grupuri defavorizate sau interacționează cu aceștia (de exemplu, profesioniști și voluntari, personal didactic, personal și voluntari din sfera serviciilor sociale, politiști, jandarmi, angajați ai autorităților locale etc.)

  • •  Membri ai comunității care interacționează cu grupurile țintă principale

  • •  Alte categorii de persoane care pot contribui la creșterea impactului proiectului (angajatori, membri ai comunităților învecinate etc.)

Exemple de activități eligibile:

  • •  Măsuri pentru creșterea accesului la servicii sociale și medicale de bază;

  • •  Măsuri care vizează creșterea accesului copiilor și tinerilor defavorizați la educația formală (învătământul antepreșcolar, preșcolar, primar, secundar) și non-formală;

  • •  Măsuri care vizează creșterea accesului la piața forței de muncă;

  • •  Măsuri privind îmbunătățirea condițiilor de locuire;

  • •  Alte măsuri care sprijină eforturile de combatere a săraciei și reducere a excluziunii sociale (cum ar fi schimbul de experiență între profesioniști ai entităților din Romania și Norvegia).

Se asteaptă ca proiectele finanțate în cadrul apelului "Reducerea sărăciei" să contribuie la atingerea a cel putin unul dintre următoarele rezultate:

  • •   10.000 persoane aparținând grupurilor vulnerabile beneficiare de servicii sociale personalizate

  • •  3 modele de intervenție aplicate în lucrul cu grupurile vulnerabile

  • •   130 de orașe/ comune în care vor fi fost furnizate servicii sociale pentru persoane din grupurile vulnerabile

În stabilirea duratei proiectului, promotorul de proiect va ține cont de limitele stabilite în cadrul programului (durata estimată a unui proiect, data maximă de finalizare a implementării proiectelor), de aplicarea procedurilor de achiziții, de specificul sistemului de raportare și plată, dar și de aspectele individuale ale proiectului (tipuri de activități, tipuri și nivel de costuri estimate etc.).

Data maximă de finalizare a implementării proiectelor finanțate din program este 31 decembrie 2023, iar durata estimată a unui proiect este cuprinsă între 12 luni și 36 de luni.

Suma alocată acestui apel este de 20.000.000 Euro, provenită din Granturile Norvegiene 2014-2021 (85%) și cofinanțare publică (15%).

Valoarea minimă a sumei care poate fi solicitată pentru implementarea unui proiect este de 500.000 Euro, iar cea maximă este de 5.000.000 Euro.

Termenul limită de depunere a proiectelor este 28 martie 2019.

De asemenea, potrivit Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățămîntul preșcolar a copiilor provenind din familiile defavorizate, se acordă tichete sociale la cerere pentru achiziționarea produselor alimentare, de igienă, a produselor de îmbrăcăminte și/sau rechizite. Anual, în bugetul local de venituri și cheltuieli sunt alocate sume cu acestă destinație. Astfel, în anul 2016 a fost utilizată suma de 13.750,01 lei, fiind acordat un nr. de 275 tichete pentru un nr. mediu de 28 preșcolari, în anul 2017 a fost utilizată suma de 16.300 lei, fiind acordat un nr. de 375 tichete pentru un nr. mediu de 38 preșcolari, iar în anul 2018 a fost utilizată suma de 19.000, 00 lei, fiind acordat un nr. de 380 tichete pentru un nr. mediu de 38 preșcolari.

Totodată, pentru a veni în sprijinul elevilor din învățământul preuniversitar autoritatea locală are anual prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli sume pentru acordarea de burse.

În anul școlar 2015-2016, s-a aprobat cuantumul pentru fiecare categorie de bursă acordată elevilor din învățământul preuniversitar de stat din municipiul Craiova precum și numărul beneficiarilor, după cum urmează:

S 1022 burse de performanță reprezentând 3% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, în cuantum de 100 lei;

S 1369 burse de merit reprezentând 6% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, cu excepția celor din învățământul primar, în cuantum de 75 lei;

S 2053 burse de studiu reprezentând 9% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, cu excepția celor din învățământul primar, în cuantum de 55 lei;

S 4089 burse sociale reprezentând 12% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, în cuantum de 40 lei pentru elevii din învățământul primar și gimnazial și 50 lei pentru elevii din învățământul liceal, din care:

-burse medicale pentru toți elevii îndreptățiți (conform solicitărilor înaintate de către unitățile de învățământ);

- burse pentru persoane defavorizate.

În anul școlar 2015-2016 numărul maxim de burse aprobate a fost de 8.533, însă au îndeplinit condițiile de acordare un număr de 4.015 elevi, după cum urmează:

  • ■      burse de performanță- 374 benef./ an

  • ■      burse de merit - 1.525 benef./ an

  • ■      burse de studiu -920 benef./ an

  • ■      burse sociale-1.196 benef./ an

În anul bugetar 2015 pentru plata burselor a fost prevăzută suma de 1.878.000 lei și au fost efectuate plăți de către unitățile de învățământ preuniversitar de stat, conform prezenței elevilor, în sumă de 1.757.076 lei iar în anul bugetar 2016 pentru plata burselor a fost prevăzută suma de 2.213.000 lei și au fost efectuate plăți de către unitățile de învățământ preuniversitar de stat, conform prezenței elevilor, în sumă de 1.968.181 lei.

În anul școlar 2016-2017 s-a aprobat cuantumul pentru fiecare categorie de bursă acordată elevilor din învățământul preuniversitar de stat din municipiul Craiova precum și numărul beneficiarilor, după cum urmează:

S 1029 burse de performanță, reprezentând 3% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, în cuantum de 100 lei;

S 1378 burse de merit, reprezentând 6% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, cu excepția celor din învățământul primar, în cuantum de 75 lei;

S 2067 burse de studiu, reprezentând 9% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, cu excepția celor din învățământul primar, în cuantum de 55 lei;

S 4116 burse sociale, reprezentând 12% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, în cuantum de 40 lei pentru elevii din învățământul primar și gimnazial și 50 lei pentru elevii din învățământul liceal, din care:

  • - burse medicale pentru toți elevii îndreptățiți (conform solicitărilor înaintate de către unitățile de învățământ);

  • - burse pentru persoane defavorizate.

În anul școlar 2016-2017 munărul maxim de burse aprobate a fost de 8.590, însă au îndeplinit condițiile de acordare un număr de 3.271 elevi, după cum urmează

  • ■      burse de performanță- 348 benef./an

  • ■      burse de merit - 1.378 benef./an

  • ■      burse de studiu 527 benef./ an

  • ■      burse sociale- 1.018 benef./ an

În anul bugetar 2017 pentru plata burselor a fost prevăzută suma de 1.777.000 lei și au fost efectuate plăți de către unitățile de învățământ preuniversitar de stat, conform prezenței elevilor, în sumă de 1.736.659 lei.

În anul școlar 2017-2018 s-a aprobat cuantumul pentru fiecare categorie de bursă acordată elevilor din învățământul preuniversitar de stat din municipiul Craiova precum și numărul beneficiarilor, după cum urmează:

S 1018 burse de performanță, reprezentând 3% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, în cuantum de 125 lei;

S 1329 burse de merit, reprezentând 6% din numărul elevilor înscriși la cursurile din învățământul gimnazial, liceal sau profesional, în cuantum de 75 lei;

S 1994 burse de studiu, reprezentând 9% din numărul elevilor înscriși la cursurile din învățământul gimnazial, liceal sau profesional, în cuantum de 55 lei;

S 4074 burse sociale, reprezentând 12% din numărul elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, în cuantum de 50 lei pentru elevii din învățământul primar și gimnazial, și 60 lei pentru elevii din învățământul liceal, din care:

  • - burse medicale pentru toti elevii îndreptățiți (conform solicitărilor înaintate de către unitățile de învățământ);

  • - burse pentru persoane defavorizate.

În anul școlar 2017-2018, numărul maxim de burse aprobate a fost de 8.415, însă au îndeplinit condițiile de acordare un număr de 3.214 elevi, după cum urmează:

  • ■      burse de performanță- 271 benef./an

  • ■      burse de merit -1.329 benef./an

  • ■      burse de studiu- 469 benef./ an

  • ■      burse sociale- 1.145 benef./ an

În anul bugetar 2018 pentru plata burselor a fost prevăzută suma de 2.083.000 lei și au fost efectuate plăți de către unitățile de învățământ preuniversitar de stat, conform prezenței elevilor, în sumă de 2.045.210 lei.

Menționăm că, specialiștii cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova au efectuat anchete sociale pentru acordarea de burse de studiu, anchete sociale pentru acordarea de burse sociale și pentru facilitarea Programului Național “ Bani de liceu”.

Precizăm că, prin Hotărârea nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale, școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, s-a stabilit modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, potrivit prevederilor art. 51 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Beneficiarii sunt copiii școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar, după cum urmează:

  • a) copiii cu CES, integrați în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă;

  • b) copiii cu CES integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă;

  • c) copiii cu CES din învățământul special;

  • d) copiii cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru care se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unității sanitare în care aceștia sunt internați;

  • e) copiii cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, pentru care se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.

Copiii cu CES beneficiază de alocație zilnică de hrană și de alocație pentru rechizite școlare, cazarmament, îmbrăcăminte și încălțăminte.

Finanțarea drepturilor pentru copiii/elevii/tinerii cu CES integrați în învățământul de masă, care urmează curriculumul învățământului de masă, se asigură din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată prin bugetul local iar pentru cei din învățământul special și pentru cei integrați în clase/grupe speciale organizate în învățământul de masă, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată prin bugetul județului Dolj, prin unitățile de învățământ la care sunt înscriși copiii cu CES.

În municipiul Craiova dintre elevii cu cerințe educaționale speciale 603 educabili (elevi și preșcolari) se află în unități de învățământ special, iar 316 educabili sunt integrați în învățământul de masă. De asemenea, în unitățile de învățământ preuniversitar există 60 de elevi aflați în plasament.

La nivelul DAS Craiova în perioada 2017-2018 au fost întocmite un număr de 37 de anchete sociale pentru elevi cu cerințe educaționale speciale (elevi și preșcolari) care se află în unități de învățământ special dar și în învățământul de masă, altele decat cele pentru încadrarea minorilor într-un grad de handicap, solicitate la recomandarea medicului specialist prin certificatul medical emis de către acesta, în vederea prezentarii pentru orientarea școlară la Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Dolj.

Tot pentru a veni în sprijinul elevilor și a facilita folosirea de către acestia a mijloacelor de transport în comun, Consiliul Local al Municipiului Craiova a dispus reducerea cu 50 % a prețului abonamentului, pentru orice tip de abonament, pentru elevii care frecventează cursurile de zi la instituțiile de învățământ autorizate din municipiul Craiova.

5.1.5 Copii în situație de abuz, neglijare, exploatare și a oricărei forme de violență

În conformitate cu prevederile Legii nr.272/2004, copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglij ării, exploatării, traficului, migrației ilegale, răpirii, violenței, pornografiei prin internet, precum și a oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află. Părinții copilului sau, după caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritățile publice și organismele private au obligația să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea fizică și psihologică și reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijență, exploatare sau abuz, de tortură sau pedeapsă ori tratamente crude, inumane sau degradante. Persoanele și autoritățiile menționate vor asigura condițiile necesare pentru ca readaptarea și reintegrarea să favorizeze sănătatea, respectul de sine și demnitatea copilului.

Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.

Situația sesizărilor privind copiii aflați în situație de abuz, neglijare la nivelul municipiului Craiova, în perioada 2016-2018, se prezintă astfel:

Nr. crt.

Anul

Număr de cazuri sesizate

Număr de minori aflați în monitorizare

Număr de planuri întocmite pentru prevenirea abuzului, neglijării copiilor

1.

2016

185

185

11

2.

2017

165

165

12

3

2018

124

124

14

Date: DGASPC Dolj

Menționăm că, salariații cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova -Serviciul pentru Protecția Copilului și Familiei au efectuat, la solicitarea DGASPC Dolj, în perioada 2016- 2018, un nr. de 347 anchete sociale cu privire la situațiile de abuz, neglijare, cu propuneri adaptate, în funcție de situațiile constatate, ce au fost ulterior înaintate către DGASPC Dolj, în vederea găsirii unei soluții.

Cele mai multe situații de acest gen se identifică în familiile în care părinții nu-și exercită corespunzător obligațiile părintești din următoarele considerente (situația socio-economică și familială deosebit de precară, probleme de sănătate fizică și psihică a membrilor familiei, dependența de substanțe a membrilor familiei, dependența de alcool a membrilor familiei, model parental/familial deficitar etc.).

5.1.6 Copii aflați în sistemul de protecție

Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora, are dreptul la protecție alternativă. Protecția prevăzută anterior include instituirea tutelei, măsurile de protecție specială prevăzute de lege și adopția.

Protecția specială a copilului reprezintă ansamblul măsurilor, prestațiilor și serviciilor destinate îngrijirii și dezvoltării copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi sau a celui care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora.

Conform datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, situația copiilor care beneficiază de o măsură de protecție specială și ai căror părinți figurează cu domiciliul în municipiul Craiova se prezintă astfel:

Nr. crt.

Anul

Plasament familial

Plasament la Asistent Maternal Profesionist

Plasament în centre

Plasament la Organizații Private Autorizate

Supravegher e specializată

1.

2016

153

101

92

0

25

2.

2017

157

109

79

0

26

3

2018

166

120

78

0

27

Date: DGASPC Dolj

În anul 2018 se poate observa o creștere comparativ cu anii anteriori a numărului de minori care beneficiază de o măsură de protecție specială și ai căror părinți au domiciliul în municipiul Craiova. Cei mai mulți minori se află în plasament la asistent maternal profesionist.

Precizăm că, la solicitarea DGASPC Dolj, în perioada 2016-2018, au fost întocmite de către Serviciul Protecția Copilului și Familiei din cadrul DAS CRAIOVA un nr. de 425 anchete sociale în vederea instituirii măsurii de plasament și un număr de 120 de anchete sociale în vederea obținerii/reînnoirii/schimbării Atestatului maternal profesionist, care au fost înaintate ulterior Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj.

Împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protecție specială, trebuie verificate trimestrial de către DGASPC Dolj. Din evidențele DGASPC Dolj s-au constatat următoarele:

Nr. crt.

Anul

Total minori cu măsură de protecție specială

Număr minori pentru care s-a solicitat evaluarea

Număr de minori reintegrați în familie

situației părinților

1.

2016

371

371

36

2.

2017

371

371

27

3

2018

391

391

31


Date: DGASPC Dolj

În urma evaluărilor făcute se constată faptul că în peste 90% din cazuri, părinții nu doresc reintegrarea minorilor în familie, motivând condițiile financiare, materiale și familiale. În acest sens, măsura de protecție specială a copiilor care ar trebui să fie una temporară devine o soluție pe termen nelimitat, ceea ce duce la efecte traumatice, dramatice, cauzate de desparțirea de părinți.

Un număr foarte mic de copii au revenit în familia de origine, copiii reintegrați și familiile lor au primit sprijin și consiliere în baza unui plan de servicii și s-au adaptat cu bine vieții în familia naturală.

Menționăm că, salariații cu atribuții în domeniul asistenței sociale din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova -Serviciul pentru Protecția Copilului și Familiei au efectuat, la solicitarea DGASPC Dolj, în perioada 2016-2018, un număr de 1530 anchete sociale cu privire la evaluarea situației părinților care au copii în sistemul de protecție specială, cu propuneri adaptate în funcție de situațiile constatate, ce au fost ulterior înaintate către DGASPC Dolj, în vederea soluționării.

5.1.7 Victimele violenței în familie

În sensul Legii nr. 25 din 9 martie 2012 privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, victimele violenței în familie sunt membri de familie asupra cărora se răsfrânge ”orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal”, săvârșită de un alt membru de familie, ”care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate”.

Amploarea violenței în familie constituie una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă societățile contemporane, inclusiv România. Ea îmbracă o multitudine de forme, cum ar fi maltratarea partenerului, abuzul sau molestarea copiilor, incestul, agresiunile verbale, vătămarea corporală, violențele sexuale, mergând până la suprimarea vieții unor membri ai familiei. Cauzele violenței în familie pot fi specifice mediului de proveniență, culturii, educației rigide, manierei tradiționale în care este privit rolul bărbatului și al femeii în societate, comoditatea societății civile, lacunele legislative, viciile etc.

În ceea ce privește violența în familie apreciem că la nivelul municipiului Craiova nu există o cunoaștere reală a fenomenului cu atât mai mult cu cât multe dintre victimele abuzului domestic au raportat senzatia de rușine, jenă precum și nevoia de izolare, singurătate si intimitate care le-a făcut să ia atitudine față de acest impediment.

Autoritatea locală în parteneriat cu Asociația „Vasiliada” și Arhiepiscopia Craiovei sprijină și persoanele victime ale violenței domestice, prin oferirea de servicii în cadrul Centrului Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost „Sf. Vasile”. Astfel, în cursul anului 2016, au beneficiat de serviciile sociale oferite în cadrul centrului un număr de 7 persoane (minori și adulți) victime ale violenței domestice, în cursul anului 2017 un număr de 9 persoane (minori și adulți) victime ale violenței în familie, iar în cursul anului 2018 un nr. de 8 persoane (minori și adulți), victime ale violenței domestice.

Având în vedere prevederile Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului nr. 2525/2018 emis de către Ministerul Municii și Justiției Sociale prin care s-a aprobat Procedura pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, la nivelul municipiului Craiova se va constitui echipa mobilă pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică. Aceasta va fi alcătuită din reprezentanți ai serviciului public de asistență socială, reprezentanți ai poliției locale, serviciului public de asistență medicală comunitară, oricăror alți specialiști din cadrul aparatului propriu, reprezentanți ai diferiților furnizori privați de servicii sociale.

Conform Ordinului mai sus menționat echipa mobilă va avea următoarele atribuții:

  • > verifică semnalările de violență domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituțiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgență, altele decât numărul unic de urgență la nivel național (SNUAU) - 112;

  • > realizează evaluarea inițială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură;

  • > acordă informare și consiliere victimelor violenței domestice;

  • > sprijină victimele violenței domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localității/județului, adecvate nevoilor acestora;

  • > informează, consiliază și orientează victima în ceea ce privește măsurile de protecție de care aceasta poate beneficia din partea instituțiilor competente: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.;

  • > asigură măsurile de protecție socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecție provizoriu sau ordinul de protecție, și păstrează confidențialitatea asupra identității acestora;

  • > colaborează cu serviciile de asistență medicală comunitară în situația în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor;

  • > realizează demersurile necesare pentru depășirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în:

S transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situațiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgență sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgență 112;

S sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliție pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, sesizarea instanțelor judecătorești în vederea emiterii ordinului de protecție;

S orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidențiale adecvate nevoilor și aplicării managementului de caz pentru victime și, după caz, pentru agresori;

> intervine în cazurile de violență domestică, la solicitarea organelor de poliție, atunci când prin ordinul de protecție provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial.

Menționăm că, în data de 08.11.2018 a fost încheiat Acordul de parteneriat între Direcția de Asistență Socială Craiova și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, cu sediul în str. Intrarea Camil Petrescu, nr. 5, Sector 1, București, în scopul derulării Proiectului privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice- „VENUS- Împreună pentru o viață în siguranță!”, cu finanțare prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), axa prioritară 4, obiectivul specific 4.4., care vizează crearea și dezvoltarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice (cod serviciu social 8790CR-VD-III),

Precizăm că, Acordul de parteneriat este încheiat între Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, având calitatea de Lider de parteneriat și alți 42 de

Parteneri, reprezentanți ai administrației publice locale- consilii județene/consilii locale/sectoare ale municipiului București. Primăria Craiova, prin Direcția de Asistență Socială Craiova reprezintă Partenerul 18.

Obiectul parteneriatului vizează stabilirea drepturilor și obligațiile părților, contribuția financiară proprie a fiecărei părți la bugetul proiectului, precum și responsabilitățile ce le revin în implementarea activităților aferente proiectului. Rolul și responsabilitațile în implementarea proiectului corespund prevederilor din Cererea de finanțare, care este documentul principal în stabilirea activităților principale asumate de fiecare partener.

Principalele activități desfășurate de către Primăria Craiova, prin Direcția de Asistență Socială Craiova, stabilite prin Acord sunt:

Activitatea 1: Crearea unei rețele naționale inovative integrate de locuințe protejate pentru transferul la o viață independentă a victimelor violenței domestice.

  • 1. Identificarea și alocarea spațiilor necesare pentru crearea locuințelor protejate și a serviciilor integrate complementare de grupuri de suport și cabinete de consiliere vocațională pentru victimele violenței domestice.

    • 1.1. Spațiul care va fi amenajat/reamenajat în scopul realizării Locuinței protejate destinate victimelor violenței domestice.

    • 1.2. Spațiul care va fi amanenajat/reamenajat în scopul realizării Grupului de suport pentru victimele violenței domestice.

    • 1.3. Spațiul care va fi amenajat/reamenajat în scopul realizării Cabinetului de consiliere vocațională pentru victimele violenței domestice.

Spațiile menționate mai sus vor aparține domeniului public al județului/ consiliului local și vor fi administrate de fiecare Partener, care se obligă să nu schimbe regimul juridic și destinațiile acestora, așa cum acestea rezultă din convenție și se regăsesc în Anexa nr. 1 la Acord.

  • 2. Desemnarea experților care vor fi remunerați în cadrul proiectului, conform legislației în vigoare.

Activitatea 2: Operaționalizarea rețelei naționale inovative integrate de locuințe protejate în vederea asigurării serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice care necesită separarea de agresor și sprijin pentru tranziția la o viață independentă.

Activitatea 3: Crearea și dezvoltarea unei rețele naționale de grupuri de suport pentru victimele violenței domestice.

Activitatea 4: Furnizarea de servicii de consiliere vocațională.

  • 3.  Crearea locuințelor protejate și a serviciilor integrate complementare de grupuri de suport și cabinete de consiliere vocațională pentru victimele violenței domestice. Activitatea 7: Managementul proiectului

  • 4.  Realizarea activităților proiectului și utilizarea resurselor financiare alocate, în concordanță cu prevederile Acordului de parteneriat.

  • 5.  Asigurarea funcționării și sustenabilității serviciilor rezultate din realizarea proiectului.

În acest sens Partenerii se obligă să asigure funcționarea acestor servicii după finalizarea activităților de amenajări/reamenajări exterioare și interioare, dotări, selecționarea și pregătirea personalului calificat prin finanțarea cheltuielilor materiale, servicii cu caracter funcțional și de personal corespunzătoare și managementul eficient și integrat al serviciilor create pe o perioadă nelimitată, în funcție de nevoile victimelor violenței domestice în plan local, în condițiile legii.

Resursele umane implicate: responsabil servicii sociale, psiholog, consilier vocațional, coordonator local și responsabil financiar.

Resursele materiale proprii puse la dispoziția proiectului: spațiul necesar pentru crearea locuințelor protejate și a serviciilor integrate complementare de grupuri de suport și cabinete de consiliere vocațională pentru victimele violenței domestice.

Resursele ce vor fi achiziționate în cadrul proiectului: materii prime, materiale, bunuri și echipamente, consumabile necesare funcționării serviciilor sociale.

Scopul serviciului social ”locuință protejată” este asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială, prin asigurarea asistenței de specialitate pentru victimele violenței în familie, iar perioada de găzduire este de până la 12 luni în funcție de complexitatea cazului.

Serviciile sociale furnizate acoperă o paletă largă de intervenții în funcție de nevoile victimei: consiliere psihologică, consiliere juridică, asistență socială, consiliere vocațională, orientare și formare profesională, ocuparea forței de muncă și reintegrare socială, asistență medicală în funcție de situația beneficiarului la înregistrarea în centru.

Valoarea totală a proiectului este de 11 milioane euro iar durata acestuia este de 48 de luni. Pentru activitățile desfășurate de către Primăria Craiova, prin Direcția de Asistență Socială Craiova, în conformitate cu cererea de finanțare și cu obiectul parteneriatului, valoarea estimată a cheltuielilor eligibile angajate în perioada proiectului este de 1,137,171,60 lei, iar contribuția proprie la bugetul proiectului este de 22,743.43 lei.

Părțile au obligația să mențină proprietatea proiectului și natura activității pentru care s-a acordat finanțare pe o perioadă de cel puțin 3 ani după finalizare/ dare în exploatare și să asigure exploatarea și întreținerea în această perioadă.

De asemenea, Orașul Roma a solicitat municipiului Craiova încheierea unui parteneriat în vederea depunerii proiectului în cadrul programului Drepturi, Egalitate și Cetățenie (REC- Rights, Equality and Citizenship), respectiv pe subiectul ”Prevenția și combaterea violenței bazate pe gen și violenței împotriva copiilor- Prioritatea 1.1” (termen limită 13 noiembrie a.c.).

Scopul general al proiectului este crearea unei rețele urbane de ”senzori sociali” capabile să identifice, să se adreseze și să raporteze abordările bazate pe violența împotriva femeilor și să stimuleze atitudinea culturală și comportamentul instituțional ce are ca scop prevenirea violenței bazate pe gen prin schimbări structurale în procesele decizionale, administrative și politice.

Proiectul implică în principal poliția municipală, operatorii de transport public, operatorii de muzee și șoferii de taxi.

Parteneriatul include următorii membri:

  • - Orașul Roma - partenerul principal

  • - Orașul Milano

  • - Orașul Napoli

  • - Ro. Ma. Consorțiu Certificat și Furnizor de Formare Profesională, organizație de consultanță în afaceri. Planificarea, livrarea, managementul, monitorizarea și evaluarea instruirii la diferite niveluri (școală, educație înaltă, educația adulților)

  • - Hellenic Open University. Universitate cu patru specializări (Știință și Tehnologie, Științe Umaniste, Științe Sociale, Arte Aplicate)

  • - Asociația BluMedia. Comunicare, activități culturale și trening

  • - Institutul Analizei de Sisteme și a Științei Informatice. Parte a Consiliului Național de Cercetare

  • - Institutul Cercetării Sociale. Cercetarea, evaluarea și monitorizarea, formarea,

5                                     s                                              5                              5

planificarea, consultarea, suportul tehnic la procesele publice

  • - AEQUITAS este o organizație nonguvernamentală din Cipru care lucrează pentru crearea unei societăți juste, prin educația referitoare la drepturile omului, educația interculturală, educația civică

  • - Zonta International este o organizație globală de împuternicire profesională a femeilor din întreaga lume, prin serviciu și susținere. Promovează acțiunile de combatere a violenței împotriva femeilor, prin campanii și acțiuni locale, naționale și internaționale.

Proiectul se va dezvolta prin următoarele 5 componente (management și coordonarea proiectului, cercetare-acțiune, training și construirea capacității, diseminare și creșterea conștientizării, monitorizare și plan de evaluare).

Activitățile ce se vor desfășura în cadrul proiectului sunt următoarele:

J training pentru politișții de la poliția locală și pentru femei, în scopul consolidării capacității privind interceptarea situațiilor de pericol, pentru managementul cazurilor de violență, oferit într-o manieră corespunzătoare;

J implicarea soferilor de taxi în campanie(sesiuni de training, cooperarea in ceea ce priveste intocmirea unei hărți cu cartierele cele mai expuse, codul etic pentru implementarea masurilor de prevenire a violenței);

J folosirea tehnologiilor noi in vederea creșterii securității urbane pentru femeile care se gasesc într-o situație periculoasă (aplicație care semnalizează pericolul, oamenilor din acea zonă);

J training oferit soferilor mijloacelor publice de transport, în scopul descurajării agresiunilor in mijloacele de transport;

J implicarea activităților de afaceri în campania de conștientizare, în special cele care aparțin centrului orașului;

J implicarea rețelei de muzee și biblioteci din oraș, pentru a ajunge la turiștii preocupați de cazurile de violență;

J principii directoare pentru definirea priorităților și criteriului semnificativ, în ceea ce privește crearea unui mediu sigur pentru femeile care fac parte din planificarea teritorială a orașului.

Rezultate așteptate ale proiectului sunt următoarele:

J creșterea securității

J țîmbunătățirea capacității instituțiilor de a preveni și combate violența împotriva femeilor

J creșterea conștientizării cu privire la principalii actori ai vieții cotidiene a orașului

J schimbări în abordările culturale și sociale

J schimbări în procesul decizional politic al orașelor

Valoarea estimată a cheltuielilor eligibile angajate în perioada proiectului, pentru activitățile desfășurate de către Municipiul Craiova, este de 45.000 de euro care include și 20% co-finanțare.

5.1.8. Alte situații de risc social din evidența direcției

a) Gravide în situație de risc de abandon al copilului

În perioada 2016-2018 a fost identificat un număr total de 22 mame, aflate în situație de risc și monitorizate conform H.G.R. 1103/2014 dintre care, în urma includerii acestora într-un program de consiliere și sprijin precum și a acordării serviciilor și beneficiilor conform prevederilor legale, doar un minor a fost abandonat după naștere.

b) Minori care nu posedă certificat de naștere

În perioada 2016-2018, DAS Craiova a acordat sprijin unui număr de 37 minori care au obținut un certificat de naștere. Cauza cea mai frecventă pentru care minorii nu au fost înregistrați o reprezintă lipsa actelor de identitate ale părinților cu posibilității materiale extrem de reduse și cu un interes scăzut pentru obținerea acestora.

5.1.9 Modalități de îmbunătațire a situației copilului și familiei

În ultimii ani în România, în regiunea de Sud-Vest, s-a înregistrat o creștere a ratelor sărăciei și vulnerabilității copiilor, mai ales în mediul rural. În același timp, un număr mare de copii continuă să fie separați de familiile lor naturale sau să fie expuși diferitelor forme de violență.

Sistemul de protecție a depus eforturi considerabile pentru a face față situației, dar a devenit tot mai clar că modul cel mai eficient de a realiza o schimbare este promovarea acțiunilor ce permit copiilor să rămână în familie, evitându-se ocrotirea în sistemul de protecție.

În contextul Strategiei Europa 2020, interesul pentru reducerea sărăciei și excluziunii sociale a crescut simțitor. Sărăcia și excluziunea sunt abordate holistic, din perspectiva ciclurilor vieții, căutându-se identificarea intervențiilor celor mai relevante pentru a ameliora deprivarea materială, ca sursă a excluziunii sociale. Astfel, sprijinul și responsabilizarea comunităților pentru dezvoltarea de acțiuni congruente, integrate sub forma " pachetului minim de servicii necesare la nivel local" sunt mai eficace și concordante cu perspectiva drepturilor copilului.

Dezvoltarea ulterioară a serviciilor sociale adaptate nevoilor specifice a acestui grup va avea în vedere :

S Accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare accesibile

S Ameliorarea situației copiilor din sistemul de protecție specială

S Tratamentul corect și echitabil al tuturor copiilor în societatea noastră, în exercitarea drepturilor de către copil

S Analiza situației serviciilor sociale și a grupurilor vulnerabile din comunitățile municipiului Craiova a identificat în această categorie următoarele subgrupuri: Copii cu părinți plecați la muncă în străinătate Copii cu cerințe educative speciale, cu risc de abandon școlar Copii cu dizabilități, fără servicii de sprijin în comunitate Copii cu risc de abandon școlar sau care nu frecventează o formă de învățământ

Copii, tineri, familii numeroase fără venituri cu grad scăzut de educație

/sau părinți alcoolici

Femei tinere/minore însărcinate fără suportul familiei, cu risc crescut de abandon al nou-născutului

Victime ale violenței domestice

Oportunități și constrângeri cu privire la serviciile sociale destinate grupurilor vulnerabile incluse în sintagma -copil și familie în dificultate-

Oportunități :

S Conștientizarea necesității protecției și promovării drepturilor copilului

de către publicul larg și autorități;

S Existența cadrului legislativ în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului;

S Experiența acumulată până în prezent, în domeniul promovării și creării de modele ale serviciilor pentru copii și familii atât în sectorul public cât și cel privat;

S Existența standardelor minime obligatorii pentru serviciile de prevenire a separării copilului de familie și pentru serviciile de protecție specială a copilului separat de părinți;

Constrângeri:

S Experiențe puține de mobilizare comunitară a mediului de afaceri și cetățenilor, în acțiuni sociale, de binefacere;

S Ritmul lent de sincronizare din alte sectoare de activitate, complementare sistemului de protecție a copilului-educație, sănătate, administrație locală;

S Lipsa unui sistem coerent de formare profesională continuă;

Modalități de îmbunătățire a situației copilului și familiei

  • >  responsabilizarea familiei pentru creșterea, îngrijirea și educarea propriilor copii;

  • >  creșterea gradului de informare a populației cu privire la drepturile copilului și diversificarea modalităților de informare a publicului larg privind respectarea drepturilor copilului;

  • >  creșterea capacității autorităților administrației publice locale în asumarea problematicii copiilor din punct de vedere financiar, al profesionalizării resurselor umane și dezvoltării serviciilor în funcție de nevoile specifice identificate;

  • >  menținerea/îmbunătățirea calității serviciilor;

  • >  reducerea numărului de copii neșcolarizați și care au abandonat școala pe motive socio-economice;

  • >  activități de prevenire a abandonului școlar;

  • >   activități de prevenire a abandonului la copii și a instituționalizării acestora;

  • >  activități de prevenire a violenței domestice, delincvenței juvenile și a alcoolismului;

  • >  activități de prevenire a abuzului și neglijării copiilor de către adulți;

  • >  activități de prevenire a separării copilului de părinți prin dezvoltarea serviciilor de prevenire la nivelul comunităților locale, lărgirea parteneriatului public-privat în vederea descentralizării serviciilor, diminuarea riscurilor la care sunt supuși copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate, creșterea responsabilității comunității locale în prevenirea separării copilului de familie;

  • >  reintegrarea în familie a copiilor din centrele de plasament;

  • >  reintegrarea școlară, familială;

  • >  crearea de centre de zi pentru copiii care provin din familii aflate în dificultate;

  • >  dezvoltarea/creșterea/menținerea calității serviciilor destinate copiilor;

  • >  creșterea numărului de specialiști în domeniul protecției copilului;

  • >  profesionalizarea resurselor umane din domeniul protecției copilului;

În vederea acoperirii nevoilor privind protecția copiilor din municipiul Craiova, prin servicii sociale diversificate și de calitate, DAS Craiova a colaborat și colaborează cu furnizorii publici-privați cu activitate în domeniu, după cum urmează:

  • ■  Primăria Municipiului Craiova

  • ■  Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj

  • ■  Inspectoratul Școlar Județean Dolj

  • ■  Inspectoratul Județean de Poliție Dolj

  • ■  Primăria Oslo

  • ■  Asociația „Vasiliada”

  • ■  Arhiepiscopia Craiovei

  • ■  Fundația Creștină „Ethos”

  • ■  Agenția Națională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj

  • ■  Societatea Națională de Cruce Roșie din România- filiala Dolj

  • ■  Asociația Națională pentru Copiii și Adulții cu Autism din Romania, filiala Craiova

  • ■  Asociația „Tedy Bear” Craiova

  • ■  Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”

  • 5.2 PERSOANE CU DIZABILITĂȚI

5.2.1 Considerații generale

Persoanele cu dizabilități sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficiențelor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale.

Din punct de vedere istoric, cuvântul "dizabilitate" a fost folosit ca un sinonim pentru "incapacitate". Diferite condiții sunt considerate deficiențe: paraplegie, surditate, orbire, diabet, autism, epilepsie, depresie, HIV, etc., toate fiind clasificate ca "dizabilități".

O dizabilitate ar putea fi definită ca o consecință a unei condiții care limitează o persoană de a utiliza una sau mai multe dintre abilitățile ei/lui, cum ar fi mersul pe jos, vorbirea, văzul, auzul, raționamentul sau abilitățile de învățare

O dizabilitate este o condiție care poate fi cauzată genetic, de un accident, de o boală sau o traumă, condiție care poate limita abilitățile unei persoane precum vederea, auzul, vorbirea, mobilitate sau funcția cognitivă. Unele persoane cu dizabilități au una sau mai multe limitări.

Un handicap este o constrângere fizică sau una legată de atitudine, care-i este impusă unei persoane, indiferent dacă acea persoană are sau nu o dizabilitate. Rampele abrupte, scările, lipsa liftului într-o clădire care are mai mult de un nivel, ușile înguste, sunt doar câteva exemple de bariere impuse persoanelor cu dizabilități care folosesc scaunele cu rotile.

Conform datelor furnizate de Direcția Generala de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, la nivelul municipiului Craiova în anul 2016 se aflau în evidența acesteia un număr de 6643 persoane cu handicap, în anul 2017 un număr de 6627 persoane cu handicap, iar în anul 2018 un număr de 6657 persoane cu handicap.

Conform art.85 alin.(2) și (3) din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (republicată și actualizată) încadrarea în grad și tip de handicap a adulților se face de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, iar încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor se face de Comisia pentru Protecția Copilului. Gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav, iar tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.


Evoluția numărului persoanelor cu handicap la nivelul municipiului Craiova în perioada 2016-2018 se prezintă astfel:

Nr. crt.

Anul

Nr. total persoane cu handicap

persoane cu handicap neinstituționalizate

persoane cu handicap instituționalizate

copii

adulți

total

copii

adulți

total

1.

2016

6643

699

5735

6434

130

79

209

2.

2017

6627

679

5754

6433

112

82

194

3

2018

6657

710

5769

6479

99

79

178

Date: DGASPC Dolj

Situația persoanelor cu dizabilități, neinstituționalizate, la nivelul Municipiului Craiova, pe grad de handicap la 31.12.2018:

Nr.

crt.

Grad handica p

ușor

mediu

accentuat

grav

total

procent

1.

nr. adulți

88

780

3132

1769

5769

88%

2.

nr. copii

34

143

121

412

710

12%

Date: DGASPC Dolj

După cum se poate observa din tabelul de mai sus predomină numărul adulților cu handicap accentuat, reprezentând 54.%, urmat de numărul celor cu handicap grav, reprezentând 31%, din numărul total al persoanelor cu handicap neinstituționalizate la nivelul municipiului Craiova.

Referitor la copiii cu handicap numărul celor cu handicap grav reprezintă 58%, urmat de numărul celor cu handicap mediu reprezentând 20%, din numărul total al copiilor cu handicap neinstituționalizați.

Situația persoanelor cu dizab ilități, neinstituționalizate, de la nivelul Municipiului Craiova, pe tip de handicap la data de 31.12.2018 se prezinta astfel:

Nr. crt.

Tip handic ap

fizic

somatic

auditiv

vizual

mental

psihic

asociat

HIV / SIDA

boli

rare

Surdo cecitate

1.

nr. adulți

1919

1097

324

631

762

448

495

65

28

0

2.

nr. copii

74

170

21

17

96

61

270

0

1

0

Date: DGASPC Dolj

Din graficul de mai sus rezultă că la adulți predomină tipul de handicap fizic reprezentând un procent de 33%, urmat de cel somatic reprezentând un procent de 19% din numărul total al adulților cu handicap, iar la copii predomină tipul de handicap asociat reprezentând un procent de 38 %, urmat de cel somatic cu un procent de 24% din numărul total al copiilor cu handicap.

5.2.2 Servicii și beneficii sociale furnizate persoanelor cu dizabilități care au domiciliul sau reședința pe raza Municipiului Craiova

Obiectivul principal al Direcției de Asistență Socială Craiova, în ceea ce privește acordarea de servicii și beneficii sociale persoanelor cu dizabilități, constă în asigurarea exercitării totale a drepturilor și a libertăților fundamentale care să contribuie în mod real la creșterea calității vieții lor.

Astfel, Direcția de Asistență Socială Craiova, prin demersurile pe care le întreprinde (împreună cu factori decizionali de la nivelul comunității, organizații neguvernamentale și persoane juridice de drept public sau privat) în favoarea persoanelor cu dizabilități, susține o abordare integrată a dizabilității, pentru ca nevoile lor să fie reflectate corespunzător în toate politicile și planurile de dezvoltare de la nivel local. În acest sens, direcția militează pentru facilitarea accesului neîngrădit la mediul fizic, informațional, la locuință și transport, sănătate, educație, recuperare/reabilitare, orientare, formare, respectiv reconversie profesională, la activități de petrecere a timpului liber, cultură, sport și turism.

În vederea asigurării întregului potențial de funcționare socială a persoanelor cu dizabilități, cu șanse egale ca toți ceilalți, întreaga comunitate are responsabilitatea de a participa la sprijinirea acestei categorii de persoane, care necesită suport și măsuri de protecție socială pentru depășirea sau limitarea situațiilor de dificultate în care se află la un moment dat.

Conform prevederilor Legii nr.448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, adulții cu handicap grav ori reprezentanții legali ai acestora, precum și părinții sau reprezentanții legali ai copiilor cu handicap grav, beneficiază de asistent personal sau indemnizație, in funcție de opțiunea exprimată de către aceștia la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj.

Pentru prevenirea excluziunii sociale, îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu handicap și prevenirea instituționalizării acestora, autoritatea locală acordă persoanelor cu handicap beneficii de asistență socială - indemnizația lunară (în cuantum egal cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor legale care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice) pentru persoanele cu handicap grav și alte facilității (gratuitate pe mijloacele de transport în comun pentru persoanele cu handicap accentuat, persoanele cu handicap grav, asistenții personali, asistenții personali profesioniști sau însoțitorii acestora).

De asemenea, autoritatea locală are în evidență asistenți personali încadrați cu contract de muncă pe perioadă determinată și nedeterminată, funcție de certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisiile de evaluare de specialitate. Potrivit prevederilor Legii 448/2006, republicată, rolul autorității locale este de a monitoriza, în condiții optime, atribuțiile și obligațiile ce le revin asistenților personali, în vederea ameliorării situației persoanelor cu handicap grav, astfel încât aceștia să primească îngrijire specială la nivelul la care starea lor o cere pentru satisfacerea întregului lanț de nevoi fizice, personale, sociale și spirituale. Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-și valorifice potențialul fizic, intelectual, spiritual, emoțional și social, în pofida handicapului de care suferă.

Apreciem că, la nivelul Direcției de Asistență Socială Craiova, serviciile sociale prestate de către asistenții personali au corespuns standardelor de calitate în domeniu, contribuind în acest fel la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu handicap asistate.

Anual, în bugetul de venituri și cheltuieli sunt alocate sume pentru plata salariilor asistenților personali precum și pentru plata indemnizațiilor lunare. Numărul beneficiarilor și sumele cheltuite sunt evidențiate în tabelul de mai jos:

Nr, Ort,

LOCALI TATEA

ANUL

Numărul de asistenți personali pentru persoanele cu handicap

Numarul de indemnizații cuvenite paiintilor sau adultului / reprezentantului legal /Legea nr.448/2006 R

NUMAR TOTAL ASISTENTI PERSONALI

SI NUMAR TOTAL INDEMNIZA TII

SUMA TOTALA PLATITA, CUMULATA DE LAINCEPUTUL ANULUI, PENTRU SALARIILE ASISTENTILOR PERSONALI SI A INDEMNIZATIIL OR (col. 9)

TOTAL, din

care:

copii

adulti

TOTAL, din care:

Parinti /

Reprezenta nt legal

Adulti / Reprezen tant legal

0

1

2

3=4+5

4

5

6=7+8

7

8

9=3+6

10

2

2016

434

172

262

796

179

617

1230

18.158.409,00 lei

Craiova

2017

469

188

281

810

201

609

1279

20.578.790,00 lei

2018

483

171

312

834

223

611

1317

25.279.396,00 lei

Date: Biroul Protecție Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități și Prevenire Marginalizare Socială


Conform prevederilor art.38 lit.a) din Legea nr. 448/2006 republicată, asistentul personal are obligația să participe, o data la doi ani, la instruirea organizată de angajator. În acest sens, în perioada 05-07.06.2017 s-a organizat și s-a efectuat instruirea unui număr de 249 de asistenți personali, în perioada 12-14.12.2017 s-a efectuat instruirea unui număr de 248 de asistenți personali, iar în perioada 27-29.06.2018 s-a organizat și s-a efectuat instruirea unui număr de 260 de asistenți personali, conform Tematicii de instruire a asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav aprobată prin Ordinul nr.319/2007 al Autorității Naționale al Persoanelor cu Handicap. Menționăm că instruirea a fost asigurată de către personalul de specialitate din cadrul Biroului Protecție Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități și Prevenire Marginalizare Socială și de către consilierul de îndrumare și orientare profesională din cadrul Centrului Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost „Sf. Vasile”.

Totodată, Legea nr. 448 din 18 decembrie 2006, republicată, reglementează drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap, care sunt acordate în scopul integrării și incluziunii sociale a acestora.

Potrivit actului normativ sus-menționat, categoriile de persoane care beneficiază de gratuitățile pe mijloacele de transport în comun pe toate liniile de transport urban, sunt stabilite în art. 23 alin.2 și anume:

  • - persoanele cu handicap grav și accentuat;

  • - însoțitorii persoanelor cu handicap grav, în prezența acestora;

  • - însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezența acestora;

  • - însoțitorii adulților cu handicap auditiv și mintal accentuat, în prezența acestora;

  • - asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav;

  • - asistenții personali profesioniști ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat;

Anual, în bugetul de venituri și cheltuieli, sunt alocate sume pentru acordarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun din municipiul Craiova. Numărul beneficiarilor și sumele cheltuite sunt evidențiate în tabelul de mai jos :__________________

Nr.

Anul

Nr. abonamente

Suma consumată

Crt.

1.

2016

15937

962.065 lei

2.

2017

13909

904.085 lei

3.

2018

17271

1.122.615 lei

Date: Biroul Protecție Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități și Prevenire Marginalizare Socială

În vederea eliminării dificultăților de relaționare, comunicare și deplasare pe care persoanele cu handicap grav și accentuat le întâmpinau lunar cu ocazia ridicării abonamentelor gratuite pe mijloacele de transport în comun și pentru a veni în sprijinul acestor categorii de persoane defavorizate, s-a aprobat, începând cu anul 2018, prin Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Craiova, o nouă modalitate de acordare a gratuității transportului urban pe mijloacele de transport în comun pe toate liniile. Astfel, beneficiarii ridică, în prezent, abonamentele gratuite anuale în situația în care certificatul de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat are termen de valabilitate ”permanent” sau mai mare de 12 luni, precum și abonamente fracționate în funcție de perioada de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap (12 luni sau mai puțin) și de data solicitării dreptului.

Menționăm că, în vederea expertizării și încadrării minorilor din municipiul Craiova într-un grad de handicap de către Comisia pentru Protecția Copilului Dolj, Serviciul Protecția Copilului și Familiei din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova, a efectuat în cursul anului 2016 un număr de 845 anchete sociale, în cursul anului 2017 un număr de 994 anchete sociale, iar în cursul anului 2018 un nr. de 758 anchete sociale.

Ținând cont de situația anilor precedenți, în anul 2018 s-a constatat o scadere a numărului copiilor cu probleme de sănătate ce necesită examinarea în vederea încadrării acestora într-un grad de handicap.

Totodată, la solicitarea Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului din cadrul DGASPC Dolj în cadrul Serviciului Protecția Copilului și Familiei - DAS Craiova se întocmesc, trimestrial, rapoarte de vizită ce urmăresc înregistrarea progreselor copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale în vederea abilitării/reabilitării, în urma transmiterii lunare planurilor de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilități/plan de abilitare-reabilitare și de tranziție a copilului cu dizabilități la viața de adult/plan de abilitare-reabilitare și de paliație a copilului cu dizabilități, astfel că la nivelul anului 2018 au fost întocmite un total de 2197 rapoarte de monitorizare.

De asemenea, Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, vine în sprijinul persoanelor care prezintă unele afecțiuni, acționând în conformitate cu legislația în vigoare după cum urmează:

  • -  Participă la procedura de internare nevoluntară a persoanelor cu tulburări psihice.

  • -  Efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale privind persoanele majore care prezintă afecțiuni psihice și care au săvârșit o faptă penală, internate într-o unitate medicală cu regim special. Astfel, în anul 2016 au fost întocmite un număr de 43 anchete sociale, în anul 2017 un număr de 51 anchete sociale, iar în anul 2018 un număr de 57 anchete sociale.

  • -  Efectuează și întocmește anchete sociale privind persoanele majore care prezintă unele afecțiuni în vederea expertizării medicale, respectiv încadrarea într-un grad de handicap. Astfel, Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Municipiului Craiova în anul 2016 a efectuat un nr. de 2507 anchete sociale în vederea prezentării solicitanților, persoane adulte, la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul DGASPC Dolj, în anul 2017, a efectuat un număr de 2820 anchete sociale în acest sens. Precizăm că, începând cu data de 01.03.2018, anchetele în vederea prezentării persoanelor adulte la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul DGASPC Dolj se realizează de către personalul cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale din cadrul Direcției de

Asistență Socială Craiova- Biroul Protecție Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități și Prevenire Marginalizare Socială. Astfel, în perioada 01.03.- 31.12.2018 s-au efectuat anchete sociale pentru un număr de 1255 persoane.

Totodată, în cadrul Biroului Protecție Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități și Prevenire Marginalizare Socială, în perioada 2016-2018 s-au efectuat anchete sociale pentru un nr. de 1020 persoane cu handicap, însoțitori sau, după caz, asistenți personali ai acestora, deținători de autoturisme, în vederea scutirii acestora de la plata tarifului de utilizare a rețelelor de drumuri naționale.

5.2.3 Modalități de îmbunătățire a situației persoanelor cu dizabilități

  • ■      creșterea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile de diagnostic;

  • ■     inițierea și dezvoltarea unor centre de recuperare neuromotorie;

  • ■      centru de tip rezidențial/ de tip respiro;

  • ■      servicii de consiliere pentru aparținători;

  • ■     servicii de adaptare a locuinței în funcție de nevoile personale;

  • ■     inițierea și dezvoltarea unor centre de zi;

  • ■     servicii de îngrijire de lungă durată și recuperare;

  • ■      activități de integrare socială a persoanelor cu dizabilități;

  • ■     prevenirea și combaterea abuzului și neglijării persoanelor cu dizabilități;

  • ■     promovarea participării copiilor și persoanelor adulte cu dizabilități la viața socială și cultivarea relațiilor interumane;

  • ■     promovarea integrării socio-profesionale a persoanelor cu dizabilități;

  • ■     sensibilizarea opiniei publice în vederea combaterii marginalizării și excluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități;

  • ■     sensibilizarea autoritatilor competente în legătură cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport în comun pentru a facilita accesul și pentru persoanele cu dizabilități;

  • ■     promovarea unei imagini pozitive a persoanelor cu dizabilități;

  • ■     promovarea și dezvoltarea parteneriatelor cu instituții publice și organizații private;

  • ■     perfecționarea profesională a personalului implicat în domeniul protecției persoanei cu dizabilități, motivată de necesitatea creșterii calității serviciilor oferite și a diversificării acestora;

  • ■     dezvoltarea și profesionalizarea personalului care îngrijește persoana cu handicap; prevenirea instituționalizării și promovarea îngrijirii persoanelor cu handicap în propria familie;

  • ■     creșterea numărului de copii cu dizabilități care accesează servicii de recuperare/reabilitare și creșterea calității serviciilor pentru copii cu dizabilități din instituții;

  • ■      creșterea numărului de copii cu dizabilități și dificultăți de adaptare școlară reintegrați în învățământul de masa;

  • ■      promovarea accesului persoanelor cu dizabilități, membrilor familiei/reprezentanților legali ai acestora la serviciile necesare pentru a susține integrarea sociala și a preveni marginalizarea persoanelor cu dizabilități;

  • ■      promovarea participării persoanelor cu dizabilități la activități culturale, sportive si de petrecere a timpului liber;

  • ■      implicarea societșții civile, ONG-urilor, asociaților persoanelor cu dizabilități, instituțiilor de cult recunoscute de lege în elaborarea de proiecte care au ca obiectiv îmbunătătirea calității vieții persoanelor cu dizabilități;

  • ■     identificarea permanentă a nevoilor de sprijin familial;

  • ■     promovarea accesului la educație și formare profesională corelată cu nevoile persoanei cu handicap în vederea creșterii șanselor de integrare socială;

  • ■     informarea / educarea / promovarea imaginii persoanelor cu dizabilități.

Acțiunile concrete trebuie să fie integrate, ținând cont de caracterul multidimensional al dizabilității care implică măsuri adecvate în domeniul ocupării, sănătății și îngrijirii, locuirii, accesibilizării, protecției sociale, educației și al altor servicii de interes general, asigurându-se astfel coeziunea socială.

*î*   *î*   *î*   *î*

În vederea acoperirii nevoilor persoanelor cu handicap din municipiul Craiova, prin servicii sociale diversificate și de calitate, DAS Craiova a colaborat și colaborează cu furnizorii publici-privați cu activitate în domeniu, dupa cum urmează:

  • ■  Primăria Municipiului Craiova

  • ■  Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj

  • ■  Fundația Creștină „Ethos” Craiova

  • ■  Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din Romania, filiala Craiova

  • ■  Asociația „The European House” Craiova

  • ■  Asociația „Teddy Bear” Craiova

  • ■  Societatea Națională de Cruce Roșie din România- filiala Dolj

  • 5.3 PERSOANE VÂRSTNICE

5.3.1 Considerații generale

Persoanele vârstnice reprezintă o categorie de populație vulnerabilă cu nevoi particulare, din cauza limitărilor fiziologice și fragilității caracteristice fenomenului de îmbătrânire.

În vederea prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situații care pot afecta viața persoanei vârstnice sau pot genera riscul de excluziune socială, persoanele vârstnice pot beneficia de servicii și beneficii sociale în funcție de nevoia identificată.

Autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea identificării și evaluării nevoilor persoanelor vârstnice, a organizării, planificării și asigurării finanțării sau cofinanțării serviciilor sociale.

Îmbătrânirea demografică are un profund impact asupra tuturor generațiilor, indicatorul cel mai important ce măsoară acest fapt fiind rata de îmbătrânire demografică. La fiecare 1.000 de tineri din municipiul Craiova revin, în medie, 1098,4 persoane vârstnice.

În ceea ce privește principalii indicatori demografici (prezentați în Tabelul de mai jos), Municipiul Craiova înregistrează valori îngrijorătoare în trei cazuri:

  • ■  Gradul de îmbătrânire a populației, calculat raportând populația vârstnicilor de peste 65 ani la populația tinerilor de sub 15 ani, este de 1.502 (^), sub nivelul județean și regional. Cu toate acestea, un grad de îmbătrânire peste 1.000 (^) înseamnă că numărul de copii și tineri sub 15 ani nu sunt suficienți pentru a asigura înlocuirea persoanelor vârstnice;

  • ■  Proporția persoanelor vârstnice, calculată ca raport dintre numărul persoanelor de peste 65 de ani și totalul populației, este de peste 20% din populație, similară cu valoarea aceluiași indicator atât la nivel județean, cât și regional;

  • ■  Indicele de senioritate, calculat ca pondere a persoanelor de peste 80 de ani în totalul persoanelor vârstnice (de peste 65 ani), arată că peste 20% din persoanele vârstnice au vârste peste 80 de ani.

Aceste constatări sunt tot atâtea elemente care avertizează asupra necesității de a acționa la nivel local. Îmbătrânirea populației trebuie să reprezinte o preocupare pentru autorități, atât din punct de vedere al condițiilor speciale pe care trebuie să le îndeplinească infrastructura medicală și de asistență socială (inclusiv capacități crescute) cât și a identificării unor programe de îmbătrânire activă, sub toate cele trei componente ale sale - integrare pe piața muncii, participare socială și independență financiară.

Gradul de îmbătrâni re a populației (%»)    ’

Proporți a pers. sub 15 ani din populați e (%)

Proporția pers. peste 65 ani din populație( %)

Indicele de senioritat e (%)

Nr. pers. active

Raport de dependență demografic ă

(%»)

Raport de dependenț ă a

pop. tinere

(%»)

Raport de dependenț ă a pers. vârstnice (%»)

Rata de înlocuire a forței de muncă (%»)

Municipi ul Craiova

866

13

12

21

202.460

331

177

154

532

Sursa:Tempo online- Institutul Național de Statistică, Recensământ 2011

În Tabelul de mai jos se observă creșterea numărului de persoane din grupa 15-64 ani și scăderea pronunțată a grupei de vârstă 0-14 ani, ceea ce duce la îmbătrânirea populației active, cu consecințe negative pe termen lung asupra pieței forței de muncă, semnalându-se un viitor deficit al forței de muncă. Luând în considerare datele demografice și mai ales rata de înlocuire a forței de muncă calculată pe baza acestor date, se poate spune că peste 15 ani se va înregistra un deficit de forță de muncă de 448 persoane, adică 1.000 de persoane active pe piața muncii vor fi înlocuite cu doar 552 persoane. De asemenea, populația în vârstă de 65 ani și peste a înregistrat o creștere importantă și constantă în ultimii 15 ani.

Populația pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2016

CRAIOVA

Vârsta

Persoane

% din populația totală

0-14 ani

39.465

12,9%

15-64 ani

224.106

73,3%

65 ani și peste

42.118

13,8%

total

305.689

100,0%

Sursa:Tempo online- Institutul Național de Statistică

Pe termen mediu și lung, declinul populației active și îmbătrânirea forței de muncă sunt tendințele majore care vor caracteriza evoluțiile demografice din România, cauzând probleme speciale economice și sociale. Reducerea populației în vârstă, aptă de muncă, poate avea drept consecințe probleme structurale pe piața muncii. Tranziția demografică va reduce progresiv disponibilitatea resurselor umane pe piața muncii

5.3.2 Servicii sociale furnizate persoanelor vârstnice

SERVICIILE SOCIO-MEDICALE asigurate prin:

Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova care furnizează servicii socio-medicale, de îngrijire și găzduire, cu titlu permanent sau temporar, funcționează sub această titulatură în baza HCL nr.25/10.02.2011.

Instituția are o capacitate de 320 de locuri, ocupate integral în tot timpul anului. Beneficiarii căminului sunt persoane aflate în dificultate sau risc, dependente de alcool, afectate de violența în familie, bolnavi cronici cu toată gama de afecțiuni, fără venituri sau cu venituri insuficiente, persoane fără adăpost sau aflate în orice alte tipuri de nevoi sociale. În instituție există și asistați care sunt instituționalizați permanent, neavând altă alternativă rezidențială.

În vederea prevenirii instituționalizării pe termen lung sau fără termen precis, a înlăturării dezinteresului și abandonului familial, asistenții sociali ai căminului monitorizează relațiile beneficiarilor cu familia, după momentul internării, evidențiind în registrele speciale pe fiecare sector atât vizitele cât și orice tip de contact cu familia, în atingerea scopului propus.

Situația persoanelor instituționalizate în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, în perioada 2016-2018, se prezintă astfel:

Nr crt.

Anul

Nr. mediu persoane vârstnice instituționalizate

Nr. persoane vârstnice nou instituționalizate

Nr.

persoane vârstnice asistate imobilizate la pat

Nr. persoane vârstnice fără venituri pentru care CLM a suportat integral contribuția lunară de întreținere

1.

2016

296

112

73

37

2.

2017

315

122

74

40

3.

2018

318

119

78

42

Date: Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova

Menționăm că, în anul 2016 au fost instituționalizate un număr de 173 de femei, reprezentând un procent de 58% din totalul de 296 persoane vârstnice instituționalizate, în anul 2017 au fost instituționalizate un număr de 187 de femei, reprezentând un procent de 59% din totalul de 315 persoane vârstnice instituționalizate, iar în anului 2018 au fost instituționalizate un număr de 192 au fost femei, reprezentând un procent de 66% din totalul de 318 persoane vârstnice instituționalizate.

Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 92/2018, s-a aprobat modalitatea de calcul a contribuției de întreținere pentru persoanele asistate in cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova, după cum urmează:

  • A. Persoanele vârstnice care au venituri și sunt ingrijite în cămin datorează contributia lunara de intretinere în sumă de 800 lei, dar nu mai mult decât 60% din valoarea veniturilor personale lunare;

  • B. În situația în care veniturile persoanelor asistate nu acoperă cuantumul maxim de 800 lei/luna, valoarea contribuției de intreținere se stabileste astfel:

  • 1. persoanele vârstnice fără susținători legali au obligația de a achita 60 % din veniturile nete proprii lunare;

  • 2. persoanele cu susținători legali au obligația de a achita 60% din veniturile nete proprii lunare, iar diferența până la 800 lei se va plăti de către susținătorii legali ai persoanelor vârstnice îngrijite în cămine, dacă realizează venit lunar pe membru de familie în cuantum mai mare decât valoarea netă a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii;

  • C. În cazul persoanelor vârstnice și a sustinătorilor legali fără venituri ce nu pot achita cuantumul contributiei lunare de întretinere datorată, aceasta va fi suportată integral din bugetul local.

Specialiștii cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova realizează anchetele sociale, consilierea și informarea persoanei vârstnice sau reprezentantului legal al acestuia, în vederea instituționalizării la Căminul pentru Persoane Vârstnice, Centru Public Rezidențial/ Centru de Zi precum și în Centrele medico-sociale din afara municipiului Craiova. Astfel, în cursul anului 2016 s-au efectuat aproximativ 120 anchete sociale, în cursul anului 2017 a fost efectuat un număr de 245 anchete sociale, iar în cursul anului 2018 au fost efectuate un număr de 203 anchete sociale.

Menționăm că, prin Rezolutia numărul 45/106 din 14 decembrie 1990, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a stabilit ca ziua de 1 octombrie să fie înscrisă în calendarul lumii ca

Zi Internațională a Persoanelor Vârstnice. În fiecare an, vârstnicii craioveni asistați în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova sunt sărbătoriți de ziua lor, printr-un spectacol oferit de către Ansamblul Folcloric „Maria Tănase“ și o masă specială. Totodată, aceștia se bucură de vizita la cămin a copiilor de la școlile și grădinițele din Craiova precum și a reprezentanților de la diverse ONG-uri, având ocazia să viziteze Muzeul Olteniei.

  • •    Pentru integrarea socială a vârstnicilor instituționalizați în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice, Consiliul Local al Municipiului Craiova a implementat proiectul „Centrul de zi - Sprijin pentru vârstnicii abandonați de familie”, obținându-se astfel un centru cu 50 de locuri în care în anul 2016 au beneficiat de servicii sociale și au participat la diferite activități desfășurate în cadrul acestuia 29 de persoane vârstnice, în anul 2017 un număr de 30 persoane vârstnice iar în anul 2018, 32 persoane vârstnice dintre care 48% femei cu vârste cuprinse între 62-88 ani si 52% barbati cu varste cuprinse intre 56-85 ani.

Tipurile de activități derulate în cadrul Centrului sunt:

  • a) activități de socializare - activități recreative, productive, de stimulare a dialogului și de informare;

  • b) activități psihologice - consultații psihologice și activități de grup;

  • c) activități spirituale - vizionarea unor emisiuni cu teme religioase, dezbateri pe aceste teme și participarea la slujbe;

  • d) organizarea unor ateliere de lucru pentru stimularea abilităților practice;

  • e) activități culturale - lectura în cadrul bibliotecii special amenajate, vizionarea unor filme istorice, documentare și religioase, stimularea dialogului cu vârstnicii prin angrenarea lor în discuții pe teme diverse.

Întrucât în data de 23.01.2013, perioada de sustenabilitate a proiectului s-a încheiat, în baza HCL nr. 8/2013, începând cu 24.01.2013, activitatea acestuia a fost preluată de către Serviciul Public Management Spitale, Cabinete Medicale și Creșe din Municipiul Craiova prin înființarea în cadrul acestuia a Serviciului de Îngrijire și Asistență a Persoanelor Vârstnice, respectiv a Compartimentului de Asistență și Consiliere pentru Persoane Vârstnice.

Precizăm că, Direcția de Asistență Socială Craiova fiind acreditată ca furnizor de servicii sociale, se implică alături de acest compartiment în protecția vârstnicilor, prin acordarea de servicii de informare și consiliere care au ca scop prevenirea sentimentului de abandon și inutilitate a vârstnicilor instituționalizați în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova. Serviciile sociale oferite de către compartiment, vizează întărirea stimei de sine, promovarea unui stil de viață sănătos, valorificarea personală, îmbunătățirea stilului de relaționare, reducerea distresului afectiv provocat de efectele instituționalizării.

  • •    Pentru a putea veni în ajutorul vârstnicilor aflați în dificultate, în baza HCL nr.8/2013, începând cu data de 24.01.2013 activitatea proiectului „Îngrijiri la domiciliu pentru vârstnicii din Craiova” a fost preluată de Serviciul Public Management Spitale, Cabinete Medicale și Creșe din Municipiul Craiova prin înființarea în cadrul acestuia a Serviciul de Îngrijire și Asistență a Persoanelor Vârstnice, respectiv a Compartimentului de Îngrijire la Domiciliu a Persoanelor Vârstnice. Acest tip de servicii permite persoanelor aflate în incapacitate totală sau parțială să trăiască pe cât de independent posibil în propriul lor cămin și au scopul de a preveni, întârzia și chiar înlocui pe cât posibil “îngrijirile active” (în mediul spitalicesc) sau îngrij irile de lungă durată (în instituții de ocrotire).

Direcția de Asistență Socială Craiova, acreditată ca furnizor de servicii sociale, se implică alături de compartiment prin acordarea de servicii de informare și consiliere, pe de o parte persoanei vârstnice dependente pentru a o ajuta să-și continue viața în propria casă, într-un mod cât mai independent posibil, iar pe de altă parte, familiei acestei persoane, ca principal susținător al vârstnicului dependent.

Astfel, în anul 2016 s-au acordat servicii de îngrijire la domiciliu persoanelor din municipiul Craiova, care și-au pierdut parțial sau total autonomia bio-psiho-socială, în vederea prevenirii instituționalizării acestora în centrele socio-medicale pentru un număr de 93 de persoane, în cursul anului 2017 pentru un număr de 128 de persoane, iar în cursul anului 2018 pentru un număr de 136 de persoane.

Conform art. 9 din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările si completările ulterioare,respectiv Legea 19/2018:

-Serviciile comunitare de consiliere, în vederea prevenirii marginalizării sociale și pentru reintegrare socială, se asigură fără plata unei contribuții, ca un drept fundamental al persoanelor vârstnice, de către asistenți sociali.

-Serviciile prevăzute la art. 8 lit.a) se asigură fără plata contribuției persoanelor vârstnice care, evaluate potrivit grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, se încadrează în una dintre următoarele situații:

  • a. nu au venituri și nici susținători legali;

  • b. sunt beneficiari ai ajutorului social acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare sau realizează venituri al căror cuantum se situează sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare;

  • c. susținătorii legali ai persoanelor vârstnice prevăzute la lit. b realizează venituri al căror cuantum se situează sub cuantumurile veniturilor prevăzute la lit. b.

Conform art. 10 din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, cu modificările si completările ulterioare, ”persoanele vârstnice care se încadrează în grila națională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, îndreptățite să beneficieze de serviciile prevăzute la art. 8 lit. a) și care realizează venituri peste cele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. b) beneficiază de servicii cu plata unei contribuții, stabilite în urma procesului de evaluare complexă, în funcție de tipul de servicii acordate și de venitul persoanei/susținătorilor legali, fără a se depăși costul acestora calculat pentru perioada respectivă.

Costul acestora se stabilesc de către consiliile locale respectiv Modalitatea de stabilire a contribuției beneficiarului este prevăzută în Anexa 2 la HCL nr.91/2018, și totodată face obiectul Anexei la Contractul pentru furnizare servicii.

Criteriile de eligibilitate în vederea asigurarii serviciilor de îngrijire personală la domiciliu a persoanelor vârstnice de către Compartimentul de Îngrijiri la Domiciliu a Persoanelor Vârstnice sunt prevazute in Anexa 1 la HCL nr.91/2018 care este totodată Anexa la Contractul pentru furnizare servicii.

Se are în vedere evitarea apariției dependenței persoanei îngrijite de un anumit serviciu sau de persoana care oferă acel serviciu, nevoia persoanei îngrijite fiind pe primul plan, astfel încât aceasta să trăiască pe cât de independent posibil în propria casă.

Pe viitor ne propunem ca serviciul de îngrijire la domiciliu sa fie extins, în limita fondurilor disponibile, prin angajarea și pregătirea a noi specialiști. Totodată, acest tip de servicii are un potențial de multiplicare mare, constituind o alternativă la instituționalizare cu rezultate bune din punct de vedere calitativ și cu costuri mai mici decât cele rezidențiale.

Totodată, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 116/2016, a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Comunitatea Evreilor Craiova, având ca obiect realizarea de măsuri și acțiuni de sprijin comune, pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor vârstnice de cult mozaic, în scopul prevenirii sau limitării unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune la nivelul comunității locale.

Comunitatea Evreilor Craiova, oferă servicii de îngrijire la domiciliu, persoanelor vârstnice aflate în incapacitate de a se descurca singure, servicii care s-au dovedit în timp viabile și care răspund nevoilor persoanelor aflate în evidență. Acestea urmăresc limitarea sau prevenirea unor situații de dificultate sau vulnerabilitate a beneficiarilor pentru a evita sau preîntâmpina marginalizarea. Prin aceste servicii de îngrijire la domiciliu se are în vedere prevenirea instituționalizării persoanelor de vârsta a III-a care nu au posibilitatea de a-și realiza prin mijloace și eforturi proprii un mod normal și decent de viață.

Beneficiarii serviciului de îngrijire la domiciliu sunt supraviețuitorii (persoane vârstnice aflate în incapacitate de a se descurca singure) Holocaustului și/sau ai terorii naziste, născuți la 09.05.1945, cu proveniența din ambii părinți evrei sau cu un singur părinte evreu sau solicitantul neevreu, cu partenerul evreu, cu condiția să fi conviețuit cel puțin 25 de ani. În anul 2016 au fost asistați un număr de 23 de beneficiari, în anul 2017 un număr de 21 de beneficiari, iar în anul 2018 un număr de 14 beneficiari.

Principalele activități desfășurate sunt: activități de identificare a nevoilor beneficiarilor, activități de informare despre drepturi și obligații, măsuri și acțiuni în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză, măsuri și acțiuni în vederea menținerii asistatului în comunitate, încurajarea socializării și participării la diverse activități.

Printre serviciile oferite persoanelor vârstnice de către Comunitatea Evreilor Craiova menționăm: supraveghere în vederea asigurării siguranței, transport, socializare, prepararea și servirea mesei, menaj, asigurarea igienei corporale a beneficiarilor, sprij inirea acestora la grupurile sanitare, baie, precum și însoțirea la deplasarea în exteriorul locuinței.

Specialiștii cu atribuții în domeniul protecției și asistenței sociale din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova au colaborat cu personalul în domeniul asistenței sociale din cadrul Comunității Evreilor Craiova, în vederea informării, îndrumării și consilierii cu privire la obținerea unor beneficii și servicii sociale acordate în conformitate cu legislația în vigoare, persoanelor vârstnice de cult mozaic. Prin aceste acțiuni comune s-a urmărit creșterea calității serviciilor oferite acestor categorii de persoane.

Menționăm că, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 456/2018 s-a aprobat participarea Direcției de Asistență Socială Craiova în cadrul PROGRAMULUI OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN, Axa prioritară 4, Prioritatea de investiții 9.ii, Obiectivul specific 4.4, BUNICII COMUNITĂȚII Servicii sociale și socio-medicale pentru persoane vârstnice, finanțat prin programul european POCU 2014-2020, pentru depunerea și implementarea Proiectului „Îmbătrânirea activă o șansă pentru o viață demnă”, precum și asigurarea din bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Craiova a sumei de 55.800,00 lei, reprezentând contribuția proprie a Direcției de Asistență Socială Craiova de 2% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Obiectivul general al proiectului constă în facilitarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și reducerea numărului de persoane vârstnice vulnerabile, prin înfiintarea de servicii sociale integrate, pentru 170 persoane vârstnice aflate în situații de dependență, și/sau în risc de excluziune socială, din Municipiul Craiova, Județul Dolj, precum și pentru formarea și specializarea a 20 de persoane din categoria - personal al autorităților/agențiilor publice/private; personal al organizațiilor societății civile și ONG-uri, care furnizează servicii sociale și de ocupare a persoanelor vârstnice vulnerabile, în perioada 2019-2020. Proiectul iși propune activarea vârstnicilor ca resursă pentru comunitate prin implicarea largă a tuturor actorilor sociali reprezentativi (autorități locale, instituții de învătământ, mass-media, societatea civilă etc.) pentru promovarea tradițiilor și a atmosferei de respect față de generația vârstnicilor, care să ducă la facilitarea schimbului inter-generațional de resurse și idei pentru sporirea solidarității, înțelegerii și cooperării între generații.

Prin intermediul proiectului se dorește înființarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice „Clubul Seniorilor”, care să răspundă nevoilor a 170 de persoane vârstnice din municipiul Craiova. Acesta va fi un loc special dedicat persoanelor de vârsta a treia, un spațiu modern de relaxare și socializare pentru persoanele vârstnice din municipiul Craiova, fiind destinat stimulării intercomunicării și readucerii acestei categorii de persoane în viața socială proactivă.

Scopul Centrului de zi pentru persoane vârstnice “Clubul Seniorilor” este de a pune în mod gratuit la dispoziția persoanelor vârstnice o locație special amenajată pentru socializare și relaționare, precum și pentru a desfășura activități accesibile acestei categorii.

Beneficiarii serviciilor sociale acordate în Centrul de zi pentru persoane vârstnice “Clubul Seniorilor” vor fi persoane vârstnice aflate în situații de dependență și/sau în risc de excluziune socială din municipiul Craiova.

În cadrul centrului se vor furniza servicii sociale de consiliere socială, juridică, psihologică și de grup, programe de terapie ocupațională și ergoterapie adaptate vârstei a III-a, servicii de îngrijire socio-medicală, precum și activități de socializare și petrecere a timpului liber.

Centrul va urmări dezvoltarea și încurajarea legăturilor interumane, inclusiv relațiile cu familiile și apropiații persoanelor vârstnice. Prin activitățile pe care le va desfășura va permite menținerea unei vieți socio-culturale active și va stimula participarea activă a persoanelor vârstnice la acestea.

Valoarea totala eligibilă a proiectului este de 2.790.000 lei.

Procentul minim de cofinantare proprie obligatoriu pentru Direcția de Asistență Socială Craiova este de 2% din valoarea totala eligibilă a proiectului, respectiv 55.800,00 lei.

Serviciile înființate prin proiect trebuie să funcționeze minimum 24 și/sau maximum 36 de luni (dar nu poate depăși perioada POCU 2014-2020) pe perioada implementării proiectului și minimum 6 luni după data de finalizare a proiectului - perioadă de sustenabilitate.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul veteranilor și invalizilor de război din municipiul Craiova, prin hotărâri succesive, Consiliul Local al Municipiului Craiova a aprobat în anii 2015, 2016 și 2017 acordarea de beneficii sociale acestor categorii de persoane, cu ocazia unor evenimente importante pentru istoria noastră, constând în câte un pachet cu alimente pentru fiecare eveniment în parte, ce a conținut 2 l ulei, 2 Kg zahăr, 2 Kg făină, 1 kg orez, 1 kg mălai. Fondurile necesare în vederea distribuirii acestor pachete au fost asigurate din bugetul local.

Menționăm că, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 93/2018, a fost aprobată acordarea de beneficii de asistență socială, sub forma tichetelor sociale, în valoare de 100 de lei, cu ocazia Zilei Veteranilor de Război din data de 29 aprilie 2018, respectiv a Centenarului Marii Uniri, sărbătorit în data de 1 decembrie 2018 pentru veteranii și invalizii de război din municipiul Craiova.

  • •    Precizăm că, la finalul lunii decembrie al fiecărui an, Primăria Municipiului Craiova organizează o seară specială pentru cuplurile craiovene care vor sărbători „Nunta de Aur”. Astfel, în anul 2017, 32 de cupluri craiovene au sărbătorit 50 de ani de la căsătorie, iar în anul 2018 ur număr de 36 de cupluri au sărbătorit 50 de ani de la căsătorie.

  • •    Urmând tradiția de a sărbători centenarii Craiovei, în semn de omagiere, Primăria Municipiului Craiova oferă acestora, cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 100 de ani, un premiu în valoare de 1000 lei net. Astfel, în cursul anului 2016, au fost sărbătoriți în cadrul festiv și au primit fiecare suma de 1000 lei, 7 seniori ai Craiovei, care au împlinit vârsta de 100 ani, în cursul anului 2017, un nr. de 2 seniori.

  • •    Tot pentru a veni în sprijinul anumitor categorii de persoane și a facilita folosirea de către acestea a mijloacelor de transport în comun, Consiliul Local al Municipiului Craiova a dispus:

  • >     gratuitate pe toate liniile de transport în comun ale R.A.T SRL pentru pensionarii cu domiciliul în municipiul Craiova, care au vârsta de peste 70 ani, precum si pentru cei care au un venit din pensie de până la 1.350 lei/lună, începând cu 1 august 2018;

  • >     reducerea cu 50 % a prețului abonamentului, pentru orice tip de abonament, pentru pensionarii cu domiciliul în municipiul Craiova si cu un venit din pensie de peste 1.350

lei/lună, începând cu 1 august 2018.

Totodată, Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, vine în sprijinul vârstnicilor din municipiul Craiova, acționând în conformitate cu Legea 17/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare după cum urmează:

  • -  Asistă persoanele vârstnice la solicitarea acestora sau din oficiu, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i aparțin, în scopul întreținerii si îngrijirii sale. Astfel, Serviciul Autoritate Tutelară în cursul anului 2016, a consiliat și asistat în acest sens un număr de 19 persoane vârstnice, în cursul anului 2017 un număr de 16 persoane vârstnice, iar în cursul anului 2018 un număr de 26 persoane vârstnice.

  • -  Consiliază persoana vârstnică, la solicitarea acesteia, în vederea încheierii actelor juridice de vânzare-cumpărare, donație sau împrumuturi cu garanții imobiliare care au drept obiect bunurile mobile sau imobile ale persoanei vârstnice respective.

  • -  Propune măsurile necesare de executare legală a dispozițiilor înscrise în actul juridic încheiat, urmare sesizării și în baza anchetei sociale și solicitarea în instanță a rezilierii contractului de întreținere în nume propriu și în interesul persoanei întreținute. Astfel, în acest sens în cursul anului 2016 au fost primite 3 sesizări, în cursul anului 2017 au fost primite 5 sesizări, iar în cursul anului 2018 au fost primite 8 sesizări.

  • -  Menționăm că, programele sociale derulate în cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova urmaresc îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice, prin crearea condițiilor necesare atingerii unui anumit grad de autonomie și prin prevenirea marginalizării și excluderii sociale.

Autoritatea locală are și pe viitor în vedere îmbunătățirea sistemului de servicii (de tip social, socio-medical) care să răspundă în și mai mare măsură nevoilor specifice persoanelor de vârsta a III-a craiovene, înscriindu-se astfel în cadrul propus la nivelul UE.

5.3.3 Modalități de îmbunătățire a situației persoanelor vârstnice

  • Existența unor centre de zi, respectiv centre de recuperare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență sau centre de tip cluburi pentru seniori;

  • formarea de personal specializat de îngrijire și asistență;

  • dezvoltarea de servicii integrate de îngrijire la domiciliu;

  • susținerea implicării active a persoanelor vârstnice în viața socială și crearea de oportunități pentru implicarea persoanelor vârstnice în activități sociale,culturale și civice ale comunității;

  • activități de integrare socială a persoanelor vârstnice;

  • reintegrarea socio-familială a persoanelor vârstnice instituționalizate;

  • promovarea dezvoltării unui sistem echitabil și sustenabil de servicii sociale adresate persoanelor vârstnice dependente, cu accent pe asigurarea serviciilor de îngrijire de lungă durată acordate la domiciliu și în sistem rezidențial, precum și prevenirea oricărei forme de abuz și neglijență;

  • responsabilizarea și implicarea comunităților locale în prevenirea instituționalizării persoanelor vârstnice prin dezvoltarea serviciilor alternative;

  • sensibilizarea opiniei publice în vederea combaterii marginalizării și excluziunii sociale a persoanelor vârstnice;

  • extinderea parteneriatelor publice și private în vederea divesificării serviciilor sociale oferite vârstnicilor;

  • formarea/perfecționarea personalului care lucrează în sistemul de protecție a persoanelor vârstnice;

  • dezvoltarea și profesionalizarea rețelelor de îngrijitori;

  • menținerea unei legături cu tânăra generație, prin sesiuni de informare și încurajarea actiunilor de voluntariat in randul tinerilor, care să vizeze persoanele vârstnice aflate în dificultate;

  • formarea și dezvoltarea unui serviciu de asistență socio-medicală de urgență pentru persoanele vârstnice aflate în situație de risc social;

  • înființarea unui Centru medico-social de asistență și îngrijire pentru persoane vârstnice cu boli psihice grave(demențe);

  • crearea unei baze de date cu îngrijitori informali la domiciliu, specializați în profesia de îngrijitor la domiciliu persoane vârstnice.

În vederea acoperirii nevoilor persoanelor vârstnice din municipiul Craiova, prin servicii sociale diversificate și de calitate, DAS Craiova a colaborat și colaborează cu furnizorii publici și privați, după cum urmeaza:

  • ■  Primăria Municipiului Craiova

  • ■  Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova

  • ■  Serviciul de Îngrijire si Asistență a Persoanelor Vârstnice din cadrul Serviciului Public, Management Spitale Cabinete Medicale și Creșe

  • ■  Arhiepiscopia Craiovei

  • ■  Asociația „Vasiliada”

  • ■  Comunitatea Evreilor Craiova

  • ■  Fundația Creștină „Ethos”

  • ■  Asociația Senior Home

  • ■  S.C. BBS MEDSERV S.R.L

  • ■  Biblioteca „Judeteană Alexandru și Aristia Aman”

  • ■  Asociația „Maisonnette”

  • ■  S.C. ANDREA ROM I/E S.R.L.

5.4 PERSOANE ȘI FAMILII AFLATE ÎN RISC DE MARGINALIZARE ȘI EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Sunt supuse riscului de marginalizare și excluziune socială persoanele singure și familiile fără venituri sau cu venituri limitate aflate în imposibilitatea de a-și asigura un nivel de trai minimal.

În vederea sprijinirii acestora, în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții, legislația în vigoare prevede acordarea de beneficii de asistență socială și servicii sociale.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, Direcția de Asistență Socială Craiova asigură/faciliteaza o serie de beneficii sociale dupa cum urmeaza:

  • beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială (venitul minim garantat, ajutorul de înmormântare, ajutorul de urgență, înhumarea persoanelor decedate din familiile beneficiare de ajutor social, persoanelor fără susținători legali cât și a celor neidentificate, ajutorul pentru încălzirea locuinței în sistem centralizat prin termoficare, cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, beneficii sociale sub forma unor pachete cu alimente, beneficii sociale sub forma tichetelor sociale etc);

  • ■  beneficii de asistență socială pentru susținerea copilului și a familiei (alocația de stat pentru copii, indemnizația/stimulentul pentru creșterea copilului, alocația pentru susținerea familiei, distribuirea laptelui praf pentru nou născuți, acordarea de tichete sociale pentru copiii din familiile defavorizate care frecventează grădinița, etc.);

  • beneficii de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale (indemnizația lunară a persoanei cu handicap grav, abonamente gratuite persoanelor cu handicap precum și însoțitorilor, asistenților personali și asistenților personali profesioniști ai acestora, etc.).

În tabelul de mai jos este prezentat numărul de beneficiari și sumele consumate pentru acordarea beneficiilor sociale

MUNICIPIUL CRAIOVA

ANUL 2016

ANUL 2017

ANUL 2018

Nr. crt.

Beneficii sociale stabilite si monitorizate de către DAS

CRAIOVA

Nr.

beneficiari

Sume consumate

Nr.

beneficiari

Sume consumate

Nr.

beneficiari

Sume consumate

1.

Venit minim garantat conform Legii nr.416/2001

269 dosare-

666

beneficiari

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

263 dosare-

710 beneficiari

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

223 dosare-

517 beneficiari

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

2.

Ajutoare de urgență conform Legii nr.416/2001 și Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale

58 familii/persoa ne singure

27.700 lei

21 familii/persoan e singure

14.500 lei

31familii/pe

rsoane

singure

13.200 lei

3.

Indemnizații lunare conform

Legii nr. 448/2006, R

796 dosare

9.679.161

lei

810 dosare

10.128.184 lei

834 dosare

12.130.000 lei

4.

Înhumarea persoanelor decedate din familiile beneficiare de ajutor social, persoanelor fără susținători legali cât și a celor neidentificate

16 persoane

10.341 lei

15 persoane

11.048 lei

16 persoane

12.002 lei

5.

Acordarea de ajutoare bănești pentru încălzirea locuinței cu lemne pentru beneficiarii de venit minim garantat în conformitate cu O.U.G.nr. 70/2011

31 titulari-

sezonul

2015-2016

8.932 lei

27 titulari

7.830 lei

21 titulari

6.090 lei

6.

Acordarea de abonamente pe mijloacele de transport urban pentru persoanele cu handicap accentuat și grav precum și însoțitorilor, asistenților personali și asistenților personali profesioniști ai acestora

15937

abonamente

962.065,00 lei

13909

abonamente

904.085 lei

17271 abonamente

1.122.615 lei

7.

Acordarea de ajutoare bănești pentru încălzirea locuinței cu lemne, energie electrică, termoficare, gaze naturale conform O.U.G. nr.70/2011 cu modificările și completările ulterioare

Lemne- 362 benef. (sezonul 2015-2016)

56.408 lei lei(transfer de la bugetul de stat)

Lemne- 205 benef.

(anul 2017)

39.289          lei

lei(transfer de la bugetul de stat).

Lemne- 74 benef.

(anul 2018)

16.097          lei

lei(transfer de la bugetul de stat).

gaze - un nr. mediu de 1594 benef. (sezonul 2015-2016)

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de

gaze - un nr. mediu de 801 benef. (anul

2017)

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

gaze - un nr. mediu de 408 benef. (anul 2018)

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

stat

termoficare-un nr. mediu de 11078 benef. (sezonul 2015-2016)

Aceste familii/ persoane singure au beneficiat de ajutor încălzire atât de la bugetul de stat cât și de la bugetul local

3.290.913 lei (buget local)

termoficare-un nr. mediu de 5786 benef. (anul 2017)

3.068.352,70 lei.

termoficare-un nr. mediu de 5762 benef. (anul 2018)

2.233.996,04 lei.

energie electrica -106 benef.

(sezonul 2015-2016)

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

energie electrica - 57 benef. (anul 2017)

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

energie electrica -21 benef.

(anul 2018)

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

8.

Alocația pentru susținerea familiei acordată în baza legii nr. 277/2010 ca formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au în creștere și îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani.

899 benef.-

nr. mediu dosare în plată/lună

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

851 benef.-nr. mediu dosare în plată/lună

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

532 benef.-

nr. mediu dosare în plată/lună

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

9.

Acordarea concediului și indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului conf O.U.G. nr. 111/2010

Indemnizație creștere copil- 1660 benef./2016

Stimulent -

756 benef./2016

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

Indemnizație creștere copil-1619 benef.

Stimulent -

1061 benef.

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

Indemnizați e creștere copil- 1709 benef. Stimulent 1174 benef.

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

10

Acordarea concediului și indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului cu handicap de la 3-7 ani, potrivit prevederilor OUG nr.124/2011, coroborate cu prevederile Legii nr. 448/2006, republicată

20 cereri

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

16 benef.

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

18 benef.

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

11

Alocația de stat pentru copii potrivit Lg. 61/1993

2595 cereri depuse la autoritatea locală

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

2375 cereri depuse la autoritatea locală

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

2394 cereri depuse la autoritatea locală

Drepturile se plătesc de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj de la bugetul de stat

12

Acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 - 12 luni, care nu beneficiază de lapte matern

84 benef.

Cutiile cu lapte praf provin de la Direcția de Sănătate Publică Dolj

67 benef.

Cutiile cu lapte praf provin de la Direcția de Sănătate Publică Dolj

60 benef.

Cutiile cu lapte praf provin de la Direcția de Sănătate Publică Dolj

13

Beneficii sociale sub forma unor pachete cu alimente distribuite către persoanele aflate în situație de risc social din mun. Cra io va, conform HCL nr. 786/2013, care se acordă cu ocazia sărbătorilor         re ligioas e

creștine:         Sărbătoarea

Paștelui, Sf Maria Mare și Sărbătoarea Crăciunului

16.950

persoane liste

667.859,35lei

15.000 persoane liste

523.734,1 lei

pentru un numar mediu de 8598 persoane

(cu ocazia sărbătorilor de Paște, Sf. Maria Mare și Crăciun).

14

Acordarea de tichete sociale la cerere, pentru achiziționarea produselor alimentare, de igienă, a produselor de îmbrăcăminte și/sau rechizite, potrivit Legii nr.248/2015 privind stimularea participării în învățămîntul preșcolar a copiilor provenind din familiile defavorizate

275 de tichete achiziționate, reprezentând o medie de 28 copii/lună.

13.750, 01 lei

375 de tichete achiziționate, reprezentând o medie de 38 copii/lună.

18.750 lei.

380 de tichete achiziționat e, reprezentân d o medie de 38 copii/lună.

19.000 lei.

15

Decontarea cheltuielilor de transport în comun, dus-întors, efectuate de către donatorii de sânge pentru deplasarea în ziua donării, între localitatea de domiciliu/reședință și Centrul Regional de Trasfuzie Sanguină Craiova

136 persoane

2.705 lei

283 persoane. Un nr. de 260 pers. au beneficiat de abonamente cu reducere pe mijloacele de transport, achitându-se o sumă de 8.450 lei către RAT CRAIOVA, iar pentru un nr. de 23 pers, care au domiciliu in judetul Dolj, sa decontat o sumă de 765 lei prin casieria unității.

9.215 lei

268 persoane. Un nr. de 251 pers. au beneficiat de abonamente cu reducere pmijloacele de transport, achitându-se o sumă de 8.157,50 lei către RAT CRAIOVA, iar pentru un nr. de 17 pers, care au domiciliu in judetul Dolj, s-a decontat o sumă de 816 lei prin casieria unității.

8.973,50 lei

Date: Serviciul Evidență și Plată Beneficii de Asistență Socială, Biroul Protecție Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități și Prevenire Marginalizare Socială și Serviciul Protecția Copilului și Familiei

Pentru aceste beneficii, personalul cu atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale efectuează anchete sociale solicitanților, la domiciliu.

Precizăm că, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 487/2017, a fost aprobat Programul social „SOLIDARITATE” având ca obiect acordarea, începând cu anul 2018, a beneficiilor de asistență socială sub forma tichetelor sociale în valoare de 30 lei, în vederea achiziționării de produse alimentare (cu excepția băuturilor alcoolice și țigărilor), fiind aduse ulterior modificări prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr.375/2018.

Programul se adresează următoarelor categorii de persoane care au domiciliul sau reședința în municipiul Craiova:

  • a) persoanelor încadrate într-un grad de handicap, neinstituționalizate;

  • b) șomerilor care beneficiază de indemnizație de șomaj sau care se află în căutarea unui loc de muncă, potrivit prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;

  • c) pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi obținute din pensie sau, după caz, din pensii și indemnizații cumulate sunt până la 640 lei/lună inclusiv;

  • d) persoanelor beneficiare de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

  • e) persoanelor fără niciun venit, cu vârsta peste 60 de ani.

Tichetele sociale se acordă cu ocazia a două sărbători religioase creștine: Sărbătoarea Paștelui și Sărbătoarea Crăciunului.

Pentru anul 2018 s-au distribuit tichete sociale pentru un număr de 4864 de beneficiari, fiind consumată suma de 152.491,42 lei.

Alte acțiuni cu scopul prevenirii și combaterii sărăciei și riscului de excluziune socială:

Grupul cetățenilor români aparținând minorității rome manifestă, în cadrul grupurilor vulnerabile, un risc mai ridicat de sărăcie și excluziune socială, înregistrându-se diferențe de acumulare educațională, de incluziune pe piața muncii.

Conform rezultatelor recensământului populației și locuințelor, efectuat în anul 2011 de către Institutul Național de Statistică, din totalul populației de la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, etnia romă reprezenta 3,17% iar la nivelul Municipiului Craiova reprezenta 1,96% din totalul populației.

Situația acestora este generată de o serie de factori, dintre care lipsa identității legale și nivelul scăzut de școlarizare. Lipsa documentelor de identitate are drept consecință imediată imposibilitatea exercitării drepturilor cetățenești. În același timp determină, alături de alți factori, imposibilitatea frecventării școlii. Deficitul de educație are drept consecințe imediate blocarea accesului la calificarea în alte meserii decât cele tradiționale și o slabă participare la activități economice legale. În mod firesc, veniturile familiilor de romi sunt foarte mici. Adjuvante ale acestor consecințe sunt condițiile precare de locuire, accesul scăzut la îngrijirea medicală, nivel ridicat al mortalității etc.

Provocări actuale în domenii-cheie

Educația

9

În România, rata de înscriere la grădiniță a copiilor romi cu vârstă cuprinsă între 3-6 ani este mult sub cea a populației majoritare, 37% la copiii romi vs. 77% la copiii care nu aparțin minorității rome. Doi din zece copiii romi nu merg la școală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare.

Frecventarea și absolvirea școlii este o etapă a dezvoltării personale care nu a fost îndeplinită de toate persoanele rome de vârstă adultă din municipiul Craiova. Cei care nu au fost la școală sau care au abandonat studiul, au facutDo în special din cauza:

  • >  lipsei resurselor financiare a părinților pentru acoperirea cheltuielilor necesare școlarizării (uneori ajungând doar pentru o parte din copii);

  • >  rolului de îngrijitor al fraților mai mari pentru frații mai mici;

  • >  lipsei actelor de identitate;

  • >  în special în cazul familiilor cu foarte mulți copii;

  • >   muncii fizice depuse de copii pentru întreținerea familiei;

  • >  tradițiilor care implică căsătoria la vârste fragede.

O mare parte dintre romii adulți nu au studiile finalizate sau sunt analfabeți. Pentru a veni în sprijinul lor a fost implementat programul educațional “A doua șansă”. Programul se adresează adolescenților, tinerilor, adulților, proveniți din medii sociale diverse și cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învățământul primar și gimnazial. Programul oferă acestor categorii de persoane posibilitatea continuării și finalizării învățământului obligatoriu, fără a fi nevoite să-și întrerupă eventualele activități profesionale sau familiale în care sunt angrenate.

În prezent, majoritatea copiilor romi merg la școală, deși problema financiară este persistentă. Discrepanțele legate de înfățișarea fizică generează reacții care pot deveni descurajante pentru copiii romi. În plus, veniturile reduse îi exclud pe aceștia de la activități de socializare (cum ar fi excursiile), din cauza contribuției ridicate pe care ar trebui să o plătească pentru a participa. Există însă și cazuri de copii care nu au urmat niciodată școala sau care au întrerupt frecventarea școlii din cauza deciziilor părinților.

Persoanele rome adulte realizează utilitatea școlii în viața contemporană și susțin că nu doresc confruntarea de către copiii lor cu aceleași obstacole cu care s-au confruntat ei, din cauza accesului redus la școală, ca urmare a inegalităților sociale. Majoritatea adulților s au mulțumit în copilărie sau adolescență să finalizeze doar câteva clase pentru a se asigura că au cunoștințe elementare (să știe să scrie și să citească) însă sunt și cazuri de familii cu copii care au studii medii sau chiar studii superioare, chiar dacă mai rare.

Principalul motiv de abandon sunt veniturile reduse, din cauza cărora familiile rome nu își pot permite în toate cazurile să iși ducă copiii la școală. Există unele familii care nu pot întreține la școală nici un copil din cinci, din cauza situației materiale.

Pentru a veni în sprijinul elevilor de etnie romă, autoritatea locală acordă burse sociale/merit/performanță în vederea încurajării continuării studiilor. De asemenea, pentru stimularea participării în învățămîntul preșcolar al copiilor provenind din familiile defavorizate, se acordă tichete sociale la cerere, pentru achiziționarea produselor alimentare, de igienă, a produselor de îmbrăcăminte și/sau rechizite.

Ocuparea forței de muncă

Nivelul limitat de educație, combinat cu discriminarea, conduce la decalaje foarte mari în ceea ce privește ocuparea unui loc de munca și la rate ale productivității extrem de reduse. Romii din România înregistrează o participare redusă pe piața formală a muncii dar au o participare ridicată pe piața informală a muncii, fără a putea beneficia de mecanismele de securitate socială.

Sursele de venit sunt limitate și inconstante, la nivelul majorității familiilor din municipiul Craiova, mai ales datorită faptului că deseori și ceilalți membrii ai familiei de vârstă activă lucrează ca zilieri, fără a avea deci o siguranță sau o continuitate a locului de muncă. Veniturile familiilor de romi sunt formate în general din ajutoarele sociale, alocațiile copiilor și câștigurile ocazionale realizate din munca părinților ca zilieri. Mai rar există venituri constante, în cazurile în care bărbatul muncește ca salariat cu forme legale.

Mulți dintre romi se complac în situația de a sta acasă, fără loc de muncă, întrucât sunt ocrotiți de lege și primesc diferite tipuri de prestații sociale. Aceștia se mulțumesc cu acest VMG și cu alocația copiilor, motiv pentru care nu există planificări strategice care să soluționeze problema veniturilor, cum ar fi finalizarea studiilor pentru a avea mai multe șanse de angajare pe piața muncii. Alții care doresc să muncească, consideră însă că societatea și angajatorii le pun o etichetă greșită privind dorința de a munci, fiecare om trebuind să fie tratat individual și nu pe baza etniei.

Dacă unul dintre motivele principale pentru care romii nu au acces la locuri de muncă este lipsa studiilor, pentru cei care îndeplinesc totusi acest criteriu, întâlnim si alte motive precum numărul redus de locuri de muncă sau deținerea unor calificări care nu se cer pe piața muncii. Cei care au absolvit gimnaziul, 10 clase sau chiar și liceul, privesc școala și experiența acumulată ca pe un atu și au o oarecare încredere că vor găsi o slujbă. Momentan, aceștia se confruntă însă cu o situație materială foarte dificilă datorită faptului că nu își găsesc locuri de muncă, nici măcar dintre cele mai putin bine plătite. Lipsa locurilor de muncă este așadar o problemă, chiar și pentru romii care au fost activi pe piața muncii, existând cazuri de persoane care au fost angajate și 15 ani cu contract individual de muncă și aflându-se acum in imposibilitatea găsirii unei ocupații.

Educația rămâne însă elementul de bază care condiționează intrarea pe piața muncii iar una dintre cauzele pentru care anumite categorii de persoane sunt în imposibilitatea găsirii unui loc de muncă o constituie lipsa unei calificări, munca necalificată nefiind nici ea atractivă din cauza lipsei de obișnuință de a duce o sarcină la capăt cu responsabilitate, fără supraveghere.

Sănătate

Sănătatea bărbaților și femeilor aparținând minorității rome este determinată de stilul de viată și de normele sociale care guvernează rolurile lor în rândul populației rome. Pe de altă parte, comunitățile în care trăiesc cetățenii români aparținând minorității rome sunt foarte diverse. Prin urmare, sunt necesare măsuri care să aibă în vedere condițiile de viață ale romilor iar implementarea măsurilor trebuie adaptată în funcție de situația particulară a acestora.

În general, romii nu au probleme cu serviciile de sănătate, fiind înscriși pe listele unui medic de familie și neavând probleme legate de accesul la acesta. În schimb, din cauza resurselor financiare insuficiente, nu au posibilitatea de a urma tratamente sau de a beneficia de servicii medicale specializate. Autoritatea locală oferă însă ajutor de urgență pentru situațiile critice. Precizăm că există persoane care nu sunt înscrise pe listele unui medic de familie din cauza lipsei actelor de identitate.

Bolile principale cu care se confruntă comunitatea de romi din municipiul Craiova sunt: hepatită, TBC, astm bronșic, diabet și cardiopatie ischemică. În dezvoltarea acestor boli, un factor favorizant sunt condițiile neprielnice de locuit și alimentația inadecvată din punct de vedere nutritiv.

Legat de serviciile spitalicești, romii văd veniturile ca pe o problemă și când este vorba de o problemă medicală care solicită internare. De asemenea, cazurile de persoane cu dizabilități în familie produc situații complicate, atâta timp cât părinții nu știu cum să gestioneze o astfel de situație.

Locuirea și mica infrastructură

În România aproape o treime din gospodăriile rome nu au nici un contract(cumpărare sau închiriere) privind locuința în care stau și ca atare, nu o pot asigura. O mare parte din locuințele romilor sunt construite din paiantă și chirpici, nefiind conectate la utilități (apă,canalizare și gaze); 13% dintre romi nu au electricitate vs. 2% media la nivel național. Locuințele sunt suprapopulate, slab dotate cu mobilier și bunuri de folosință îndelungată.

În municipiul Craiova, familiile sunt de regulă numeroase, iar în multe cazuri, în același imobil locuiesc familii extinse, spațiul de locuit fiind insuficient și nepotrivit nevoilor individuale. Condițiile de locuit sunt în cele mai multe cazuri precare - familiile extinse locuiesc în puține camere, la bloc sau în case.

Menționăm că, există și persoane de etnie romă care locuiesc în case făcute din chirpici, acoperite cu carton prin care mai plouă când se sparge acoperișul/trece frecvent apa.

Din cauza lipsei locuințelor, o parte dintre familiile rome locuiesc în locuințe sociale □ blocuri amenajate special de către Primăria Municipiului Craiova, însă majoritatea nu își permit o astfel de locuință deoarece veniturile lor constante se află sub o medie necesară achitării facturilor aferente întreținerii unui astfel de apartament.

Una dintre cele mai mari neplăceri administrative este că o mare parte din românii de etnie romă nu dețin acte de proprietate pe casele lor, motiv pentru care acestea nu sunt intabulate. Autoritatea locală a sprijinit comunitatea romă prin aducerea în comunitate a utilităților și prin oferirea de acte de proprietate pentru locuințe. Majoritatea locuințelor comunităților de romi din municipiul Craiova sunt racordate la utilitățile necesare (canalizare, apă curentă, gaze, electricitate), însă există familii pentru care lipsa utilităților constituie o problemă sau nu mai sunt racordate la utilități din cauza datoriilor acumulate. De asemenea există zone încă neasfaltate care generează probleme la intemperii.

Migrația romilor pentru cerșit pare să fie un fenomen frecvent, deși greu cuantificabil. Perioadele călătoriilor sunt în general lungi, iar Franța, Italia, Germania, America par a fi destinații uzuale. Se pot observa schimbări în comunitate în urma resurselor cu care aceștia se întorc din străinătate, privind îmbunătățirea condițiilor de locuit.

Cultură

Politicile culturale care vizează persoanele aparținând minorității naționale au drept obiective, printre altele, folosirea și păstrarea limbii/limbilor minoritare, păstrarea/dezvoltarea culturii scrise și a mass-media etnice, conservarea patrimoniului material (colecții muzeale și etnografice), păstrarea patrimoniului imaterial(artele spectacolului meșteșuguri tradiționale, tezaure umane vii, sărbători,festivaluri).

Modernizarea și aducerea unui plus de valoare în serviciile sociale oferite este o obligație a administrației locale, ca o consecință a responsabilității față de toate clasele sociale și persoanele din municipiul Craiova, aflate în situații de risc. Incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome presupune o abordare integrată, un proces planificat și acțiuni conjugate ce se reflectă în numeroase domenii de activitate de pe agenda conducerii municipiului Craiova. Cu toate că responsabilitatea principală pentru incluziunea socială și economică a romilor revine autorităților publice, incluziunea romilor este un proces care presupune o schimbare importantă atât în mentalitatea majorității, cât și în mentalitatea romilor, o provocare pentru care se impun acțiuni ferme, desfășurate în cadrul unui dialog activ cu reprezentanții romilor.

Menționăm că, pentru a veni în sprijinul comunităților de romi din municipiul Craiova, în cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova și-a desfășurat activitatea mediatorul sanitar. Acesta a facilitat accesul non discriminatoriu al persoanelor din comunitățile de romi la servicii de sănătate de calitate, a cultivat încrederea și a mijlocit relația dintre comunitatea de romi și autoritățile locale sanitare și instituțiile de protecție socială, a promovat sănătatea în comunitate, a informat și a educat membrii comunității prin respectarea măsurilor de igienă, a identificat problemele de sănătate ale romilor, le-a adus în atentia cadrelor medicale și a vizitat periodic comunitatea, pentru a monitoriza cazurile de îmbolnăvire și a informa autoritătile sanitare despre eventualele schimbări care se produc. Totodată, a contribuit la informarea cadrelor sanitare/ medicale despre obiceiuri și tradițiile grupurilor minoritare din comunitate.

În perioada 2015-2017 mediatorul sanitar a desfășurat următoarele activități de mediere socio-sanitară:

  • >  Campanii de informare, educare, conștientizare având ca temă planificarea familială, promovarea metodelor contraceptive, problematica avortului, a cancerului la sân și de col uterin pentru 421 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Campanii de informare, educare, conștientizare, având ca temă importanța înscrierii pe listele medicului de familie pentru 80 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Importanța vaccinării și mobilizarea la vaccinare pentru 415 persoane din comunitățile de romi.

  • >  Importanța administrării tratamentului medicamentos prescris doar de către medic. În acest sens a fost conștientizat un număr de 255 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Campanii de informare, educare, conștientizare, cu privire la importanța efectuării controalelor medicale periodice și a asistenței medicale a copilului pentru un număr de 230 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Campanii de informare, educare, conștientizare cu privire la prevenirea și tratarea T.B.C.-ului, susținută pentru 582 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Necesitatea respectării regulilor de igienă personală și a locuinței pentru 273 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Campanii de informare, educare și conștientizare privind sănătatea mamei și a copilului pentru un nr. 61de de persoane.

  • >  Campanii de informare, educare, conștientizare privind prevenirea și tratarea: hepatitei, diabetului, parazitozelor, scarlatinei, gripei și a altor boli de sezon pentru un nr. de 289 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Campanii de informare, educare, conștientizare având ca temă consumul de alcool și droguri pentru un nr. de 19 persoane din comunitățile de romi

  • >  Efectele fumatului activ și pasiv- 340 persoane din comunitățile de romi.

  • >  Campanii privind prevenirea abandonului școlar- 6 persoane din comunitățile de romi.

  • >  Riscul contactării virusului HIV și a altor BTS, adresată unui nr. de 132 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Riscul îmbolnăvirii cu TIA și BDA- 18 persoane.

  • >  Susținerea de campanii de informare, educare, conștientizare în concordanță cu evenimentele O.M.S internaționale, europene și naționale pentru 414 persoane din comunitățile de romi.

  • >  Importanța unei alimentații sănătoase pentru 40 de persoane din comunitățile de romi.

  • >  Promovarea alimentației la sân a nou-născutului și sugarului pentru un nr. de 37 de mame aflate la prima naștere.

  • >  Sprijinirea persoanelor din comunitatea de romi în vederea obținerii actelor de identitate pentru un nr. de 54 de persoane.

  • >  Demersuri de instituire a unei măsuri de protecție conform Legii nr. 272/2004 pentru 15 persoane.

  • >  Menținerea legăturii dintre autoritatea locală în materia asistenței și protecției sociale cu persoanele aflate în situație de risc social.

  • >  Informarea persoanelor din comunitățile de romi situate în cartierele Brestei, Mofleni, Fața Luncii, Catargiu, Romanești, Izvorul Rece cu privire la demersurile necesare accesării beneficiilor sociale la care sunt îndreptățiți.

Prin acțiunile întreprinse, mediatorul sanitar a contribuit la creșterea eficacității intervențiilor de sănătate publică, adresabilității și accesibilității la serviciile medico-sociale pentru persoanele din comunitățile de romi.

De asemenea, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Craiova își desfășoară activitatea Compartimentul Expert Local pentru Romi

Atribuțiile Compartimentului Expert Local pentru Romi sunt următoarele :

  • >     mediază, consiliază, îndrumă membrii comunității de romi prin colaborarea cu diverse instituții;

  • >     planifică activități legate de comunitate;

  • >     monitorizează intervențiile făcute în comunitate, în cadrul unei echipe disciplinare, pluridisciplinare sau interdisciplinare, care deservește funcționarea autorităților publice locale și a comunității de romi;

  • >     intervine atât în cadrul instituțional, cât și în comunitate, la nivelul asigurării relației cu diverse servicii specializate: de asistență socială, educative, locativă, sănătate, igienă, medicale etc;

  • >     participă la medierea conflictelor inter si intracomunitare;

  • >     informează permanent comunitatea de romi și O.N.G.-urile locale cu privire la acte normative și oportunități de rezolvare a unor probleme ale romilor din localitate;

  • >     colaborează cu toate organizațiile neguvernamentale ale romilor din localitate pentru implementarea H.G. 522/2006, în vederea modificării și completării Hotărârii Guvernului nr. 430/2001, privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor;

  • >     participă împreună cu primăria la elaborarea Planului local de acțiune, conform H.G.

522/2006;

  • >     elaborează rapoarte semestriale privind stadiul aplicării H.G. 522/2006 și Planului local de acțiune pentru îmbunătățirea situației romilor” care este un document al autorității publice unde este angajat Expertul local pentru romi si care va fi transmis si Biroului Județean pentru Romi din cadrul Instituției Prefectului

  • >     întocmește corespondența din aria de responsabilitate;

  • >     identifică, mediază, consiliază persoanele de etnie romă fără acte de identitate.

Pentru asigurarea implementării în Municipiul Craiova a Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, planificarea activităților specifice menite să contribuie la îmbunătățirea substanțială a situației romilor, se realizează prin elaborarea Planului local de acțiune privind incluziunea minorității rome din municipiul Craiova pentru implementarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014 - 2020. Acest document definește principalele linii de intervenție a municipalității pentru integrarea socio-economică a romilor:

  • A. Educație

  • B. Ocupare

  • C. Sănătate

  • D. Locuire și mica infrastructură

  • E. Cultură

  • F. Infrastructură socială

F1. Protecția copilului

F2 Justiție și ordine publică

F3 Administrație și dezvoltare comunitară

Una dintre preocuparile importante ale municipalității pentru perioada următoare o reprezintă situația romilor. Nu în ultimul rând, probleme ca discriminarea, stigmatizarea, marginalizarea și victimizarea membrilor minorității sunt provocări majore cărora politicile de incluziune trebuie să le facă față, în domeniile educației, sănătății, ocupării forței de muncă, locuirii.

Statisticile privind ocuparea etnicilor romi indică o situație defavorabilă persistentă, iar realitatea dovedește că romii abordează ocuparea din perspectiva obținerii imediate a unor venituri, astfel încât activitățile desfășurate îmbracă preponderent forme non-formale - ziliere, de oportunitate, tradiționale sau chiar ilegale.

Segregarea în funcție de gen se perpetuează o dată cu menținerea unor modele familiale tradiționale, în care soțul și, apoi, băieții sunt responsabili pentru asigurarea existenței familiei. Acest lucru aduce cu sine și atragerea copiilor în munci ocazionale (sub 14 ani), ceea ce generează mai departe abandonul școlar. Dacă bărbații și băieții justifică abandonul școlar prin implicarea în activități aducătoare de venituri, în cazul fetelor, justificările rezidă în responsabilitățile lor gospodărești odată cu căsătoria. Situația socio-economică precară este argumentul subsidiar.

Planul local de acțiune privind incluziunea minorității rome din municipiul Craiova iși propune să amelioreze această situație de către administrația publica locală în parteneriat cu organizații specializate pe această temă.

O altă categorie de persoane vulnerabile o reprezintă persoanele fără adăpost. Acestea sunt o categorie socială formată din persoane singure ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar-economic, juridic ori din cauza unor situații de forță majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuți, se află în incapacitate de a susține o locuință în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare.

Problemele sociale ale persoanelor fără adăpost sunt:

  • a) lipsa locuințelor;

  • b) lipsa locurilor de muncă;

  • c) sănătate precară;

  • d) lipsa educației;

  • e) dependența de alcool și de droguri;

  • f)  lipsa de informare;

  • g) neacceptarea situației în care se află.

Autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea înfiintării, organizării și administrării serviciilor sociale pentru persoanele fără adăpost. Legislația românească prevede punerea la dispoziție a serviciilor sociale publice sau private și către populația de persoane fără adăpost. Structura oficială a acestor servicii include atât servicii rezidențiale cu găzduire pe perioada determinată, adăposturi de noapte cât și servicii non-rezidențiale (echipe mobile de intervenție în stradă sau servicii de tip ambulanță socială) sau servicii de consiliere și informare, servicii de inserție/reinserție socială, servicii de reabilitare și altele asemenea, în concordanță cu nevoile individuale identificate.

Astfel, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.257/2006, s-a aprobat Acordul de parteneriat încheiat cu Arhiepiscopia Craiovei și Asociația „Vasiliada”, având ca obiect elaborarea și implementarea Proiectului privind înființarea în municipiul Craiova a Centrului Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost „Sfântul Vasile”, finanțat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale în cadrul Programului de interes național ,,Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgență”.

Centrul, situat în str Râului, nr. 42 are o capacitate de 52 locuri și asigură persoanelor fără adăpost din municipiul Craiova servicii de găzduire, hrană zilnică și sprijin specializat în vederea reintegrării sociale.

Beneficiarii centrului sunt persoane adulte, cu sau fără copii, aflate în stradă de o perioadă mare de timp, persoane care au fost evacuate în urma retrocedărilor și nu au resursele materiale necesare asigurării unei locuințe dar și persoane, victime ale violenței domestice.

Serviciile sociale acordate/ activitățile desfășurate în cadrul centrului sunt:

  • - găzduire în sistem rezidențial ( pe o perioadă de la 6 la 12 luni) și servirea mesei (3 mese/zi);

  • - consiliere în vederea integrării sociale, profesională, psihologică, familială, spirituală;

  • - acompanierea în vederea obținerii unor documente și acte de identitate sau stare civilă;

  • - activități de informare despre drepturi și obligații, facilitarea accesului la alte tipuri de prestații și servicii sociale, servicii de îngrijire, informații despre sănătate;

  • - asistență medicală;

  • - suport pentru găsirea unui loc de muncă, a unei locuințe, accesarea de cursuri de formare/recalificare profesională;

  • - activități de socializare destinate formării și consolidării conduitei pro-sociale a copiilor și a familiilor;

  • - activități de dezvoltare a comunicării și a limbajului;

  • - activități de pregătire a temelor și formarea deprinderilor de studiu individual;

  • - activități de terapie ocupațională și activități culturale;

  • - activități de petrecere a timpului liber;

  • - activități de amenajare a curții interioare a centrului.

Serviciile centrului sunt acordate în mod individual beneficiarilor, în baza unui Plan Individualizat de Intervenție și pornesc de la o abordare simplă, fiind în concordanță cu legislația în vigoare privind furnizarea de servicii sociale în regim rezidențial. Prin acestea se urmărește asigurarea condițiilor minime de viață pentru persoanele fără adăpost care trăiesc pe raza municipiului Craiova și sprijinirea acestora în vederea integrării pe piața forței de muncă, în scopul asigurării unei vieți independente și active.

Personalul cu atribuții în domeniul protecției și asistenței sociale, din cadrul direcției, a colaborat cu specialiștii cu atribuții de asistență socială din cadrul Centrului Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost „Sfântul Vasile” în vederea informării, îndrumării și consilierii cu privire la obținerea unor beneficii și servicii sociale acordate în conformitate cu legislația în vigoare, persoanelor fără adăpost din municipiul Craiova. Prin aceste acțiuni comune s-a urmărit prevenirea marginalizării și excluziunii sociale a acestor categorii de persoane.

Rezultatele obținute în cadrul centrului, pentru anul 2018, se prezintă astfel:

S 127 persoane au beneficiat de servicii sociale acordate în cadrul centrului;

S 26 persoane au obținut actele de identitate sau de stare civilă;

S 16 au fost integrate profesional;

S 112 au beneficiat de consiliere spirituală;

S 8 persoane vârstnice au fost reintegrate social prin transferul acestora într-un centru specializat;

S 69 au beneficiat de servicii de consiliere psihologică individuală;

S 48 au beneficiat de servicii de consiliere psihologică de grup;

S 127 au beneficiat de asistență medicală;

S 29 au fost ajutate în diverse probleme medicale;

S A fost organizată o conferință cu tema ” Am dreptul la o viață normală”

S A fost organizat un program artistic cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Conform Acordului de parteneriat, contribuția Consiliului Local Municipal stabilită prin H.C.L. nr. 257/2006 și prevăzută în bugetul proiectului, este atât în natură, respectiv imobilul situat in Str. Râului nr. 42 cât și în suportarea costurilor de funcționare a centrului aprobate în cuantum de 300.000 lei pe an. Prin H.C.L. nr.331/2014 s-a aprobat prelungirea duratei de valabilitate a acordului de parteneriat pe o perioadă de 5 ani și majorarea contribuției anuale a Consiliului Local al Municipiului Craiova de la suma de 300.000 lei la suma de 400.000 lei, începând cu 01.01.2015 iar prin H.C.L. nr. 21/2017 s-a aprobat majorarea contribuției anuale a Consiliului Local al Municipiului Craiova de la suma de 400.000 lei la suma de 455.000 lei, începând cu 01.05.2017.

Astfel, în anul 2016, a fost consumată suma de 396.637,77 lei, în anul 2017 a fost consumată suma de 423.898,62 lei, iar în anul 2018 a fost consumată suma de 455.000, 00 lei.

Menționăm că, în colaborare cu direcția, Asociația Vasiliada, partenerul autorității locale în proiecte sociale, a acordat pachete cu alimente și obiecte de îmbrăcăminte pentru persoane vârstnice, persoane cu handicap și copii proveniți din familii defavorizate. Totodată, pentru a veni în sprijinul copiilor dezavantajați social, asociația a oferit familiilor nevoiașe, ghiozdane, rechizite și alte materiale școlare.

Totodată, amintim că în vederea evitării unor situații nedorite, autoritatea locală a sprijinit și va sprijini persoanele afectate de fenomene meteorologice specifice sezonului de iarnă, prin găzduirea și asigurarea hranei acestora, la Centrul Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost „Sfântul Vasile” Craiova.

Alte persoane în situații de risc social

1. Persoanele cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc.

Prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 253/2015 s-a aprobat Protocolul de Colaborare încheiat cu Agenția Națională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj, în scopul asigurării cadrului legal de cooperare între cele două părți, potrivit competențelor stabilite prin documentele lor de înființare, în vederea desfășurării de activități comune legate de domeniul reducerii cererii de droguri, pentru realizarea obiectivelor propuse prin documentele programatice elaborate la nivel local.

Prin H.G. nr.784/2013 au fost aprobate Strategia Națională Antidrog 2013-2020 și Planul de acțiune în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei Naționale Antidrog

  • 2013- 2020. Potrivit art.3 din actul normativ menționat, Agenția Națională Antidrog, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, instituția prefectului, precum și autoritățile administrației publice locale au obligația de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia Națională Antidrog 2013-2020.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. 1 din Hotărârea nr. 461/2011 a Guvernului României, Agenția Națională Antidrog stabilește concepția și coordonează, evaluează, la nivel național, politicile în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, precum și al asistenței integrate a consumatorilor, aplicate de instituțiile cu atribuții în domeniu.

Pentru realizarea eficientă a obiectivelor Strategiei Naționale Antidrog 2013-2020, la nivelul județului Dolj, au fost elaborate Strategia Antidrog a județului Dolj pentru perioada

  • 2014- 2020, adaptată nevoilor comunității locale și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia în perioada 2017-2020.

Având în vedere considerentele prezentate anterior, agenția prin structurile teritoriale are datoria de a monitoriza și duce la îndeplinire obiectivele cuprinse în strategie, conform graficelor din Planul de acțiune 2017-2020, cu sprijinul instituțiilor prevăzute mai sus.

Menționăm că, specialiștii cu atribuții în domeniul protecției și asistenței sociale, din cadrul Direcției de Asistență Socială a Municipiului Craiova au colaborat cu personalul din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj, în vederea informării, îndrumării și consilierii categoriilor de persoane beneficiare ale centrului cu privire la obținerea unor beneficii și servicii sociale acordate în conformitate cu legislația în vigoare, precum și în vederea desfășurării activităților de prevenire a consumului de droguri și de substanțe noi cu proprietăți psihoactive.

Astfel, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în documentele programatice naționale și locale și pentru creșterea impactului acțiunilor în domeniul politicilor antidrog la nivel local, potrivit Protocolului de colaborare, obligația Consiliului Local Municipal este aceea de a stabili, anual, în bugetul local aportul financiar pentru plata serviciilor de prevenire a consumului de droguri pe cele trei arii de intervenții: școală, familie și comunitate. În scopul îndeplinirii acestei obligații, fondurile alocate în anul 2016, în vederea suportării costurilor necesare pentru desfășurarea activităților de prevenire a consumului de droguri și de noi substanțe psihoactive la nivelul comunității locale, au fost în cuantum de 8,00 mii lei, fiind utilizată suma de 5.012,7 lei, pentru 2017 fondurile alocate au fost în cuantum de 6,00 mii lei, fiind utilizată suma de 5.978,32 lei, iar pentru anul 2018 fondurile alocate cu acestă destinației au fost de 8,00 mii lei, fiind utilizată suma de 7.915,25 lei.

Precizăm că, în anul 2018, la nivel local, au fost desfășurate următoarele activități pe ariile de intervenție specifice prevenirii și asistenței acordate persoanelor consumatoare de droguri:

PREVENIREA ÎN ȘCOALĂ

  • -      6proiecte naționale în care s-au desfășurat 182 activități directe având ca beneficiari 3507 elevi/preșcolari și 528 cadre didactice, 101 părinți și 199 activități indirecte având ca beneficiari 2430 elevi/preșcolari

  • -      6 campanii naționale în care s-au desfășurat 43 de activități având ca beneficiari 1508 elevi, 49 cadre didactice și 100 părinți

  • -      4 proiecte locale în care s-au desfășurat 183 activități având ca beneficiari 1421 elevi și 25 cadre didactice.

  • -      17 activități punctuale de informare-conștientizare cu privire la riscurile și efectele consumului de droguri, care au avut ca beneficiari 549 elevi, 12 studenți, 33 cadre didactice și 7 părinți.

  • -      În cadrul parteneriatelor educaționale s-au derulat 21 activități la care au participat 629 elevi, 25 cadre didactice și 10 de părinți

  • -     Deschiderea anului școlar 2018-2019 s-a realizat la două unități de învățământ cu participarea a 350 elevi de liceu, 130 părinți și 100 cadre didactice.

PREVENIREA ÎN FAMILIE

  • -      au fost desfășurate 13 activități tematice punctuale cu participarea a 384 părinți

PREVENIREA ÎN COMUNITATE

  • -      1 proiect în care au fost desfășurate 9 activități care au avut 96 beneficiari;

  • -      4 campanii în care au fost desfășurate 8 activități care au avut 1004 beneficiari;

  • -      7 activități punctuale care au avut 702 beneficiari;

  • -      2 acorduri de parteneriat în care s-au desfășurat 11 activități având 373 beneficiari.

  • 2.  Victimele traficului de persoane, ”Victima traficului de persoane reprezintă persoana fizică, subiect pasiv al faptelor de amenințare, violență sau al altor forme de constrângere, răpire, fraudă, înșelăciune și abuz de autoritate, indiferent dacă participă sau nu în procesul penal în calitate de parte vătămată”

  • 3.  Persoanele private de libertate - conform legii 275/2006 sunt persoanele pentru care instanța de judecată a dispus printr-o hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă, executarea unei pedepse privative de libertate

Prin H.C.L. nr. 29/2014 a fost aprobat Protocolul de Colaborare încheiat între Consiliul Local al Municipiului Craiova prin Direcția de Asistență Socială Craiova, Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova și PENITENCIARUL CRAIOVA, având ca obiect punerea în aplicare a prevederilor art. 52, alin.4 și 5 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv înhumarea persoanelor private de libertate decedate, care nu au aparținători sau aceștia refuză înhumarea.

De asemenea, Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Craiova:

  • - efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale privind amânarea sau întreruperea executării pedepsei de către persoane majore, care au săvârșit fapte penale și a căror prezență în familie este necesară, în vederea rezolvării unor probleme de ordin familial;

  • - efectuează, tehnoredactează și răspunde de conținutul anchetelor sociale solicitate de

instanțele judecătorești, parchet și poliție pentru minorii ce au săvârșit fapte antisociale. Pentru perioada 2016-2018 situația se prezintă astfel:

Persoane care au săvârșit fapte penale

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Adulți

3

2

5

Minori

5

12

31

4. Șomeri de lungă durată, sunt persoanele care sunt șomeri „pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani și pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 25 de ani”, conform Legii 76/2002 (*actualizată*) privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Piața forței de muncă se formează și funcționează după principiile de bază ale pieței, manifestându-se confruntarea dintre cerere și ofertă.

Oferta de forță de muncă este determinată în primul rând de factori demografici, populația țării reprezentând sursa de alimentare a pieței muncii.

Mărimea, structura și caracteristicile acesteia sunt puternic influențate de evoluția fenomenelor demografice și de oferta sistemului de educație și de formare profesională (formală, non-formală și informală).

Numărul mediu al salariaților, la nivelul municipiului Craiova, a crescut la începutul anului 2017 cu 1169 persoane față de începutul anului 2016, acesta a ajungând la 95.387 persoane.

Ponderea cea mai mare o au salariații din comerț (24,7%), urmați de cei din industrie (23,7%), sănătate și asistență socială (8,9%), învățământ (7,8%), construcții (6,4%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (5,4%).

La sfârșitul anului 2017, conform datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dolj, numărul șomerilor înregistrați a fost de 1845 persoane, în scădere cu 534 persoane comparativ cu sfârșitul anului 2016. Din totalul șomerilor, 1050 persoane sunt de sex feminin (cu 264 persoane mai puțin decât la sfârșitul anului 2016).

La sfârșitul anului 2018, conform datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dolj, numărul șomerilor înregistrați a fost de 1486 persoane din care 867 femei. Între acestia se regasesc 6 șomeri tineri de lunga durata si 143 șomeri adulți de lungă durată.

În anul 2018 Direcția de Asistență Socială Craiova a încheiat Protocol de colaborare cu AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ DOLJ, având ca obiect dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre părți, în vederea sprijinirii echipelor de intervenție locală în scopul identificării, mobilizării și înregistrării tinerilor inactivi NEETs la Serviciul Public de Ocupare, (SPO) în vederea acordării acestora de măsuri personalizate de sprijin (oferte de locuri de muncă, reintegrarea în sistemul educațional, participarea la cursuri de formare profesională, scheme de ucenicie sau stagii pentru absolvenții de învățământ superior). Categoria de tineri NEETs include tineri care nu au reușit să se integreze pe piața muncii din diverse motive ( lipsa oportunităților de ocupare, lipsa competențelor cerute pe piața muncii, etc.) și care nu sunt cuprinși în programe de educație sau formare profesională.

Pe parcursul anului 2018 la nivelul Municipiului Craiova au fost identificate 298 persoane-TINERI NEETs din care 146 sunt de sex feminin.

Protocolul își propune să “întărească” rețeaua de sprijin locală în procesul de identificare, mobilizare și înregistrare a tinerilor inactivi NEETs la Serviciul Public de Ocupare (SPO), respectiv: școala (consilieri locali, cadre didactice, mediatori școlari), servicii medicale (medici de familie, asistenți medicali, mediatori sanitari), asistenți sociali, experți locali romi, mediatori comunitari, poliție, biserică, ONG-uri implicate în activități destinate tinerilor și/ sau asistenței sociale comunitare.

Precizăm că, între cele două părți a existat și există o permanentă colaborare pentru a veni în sprijinul persoanelor aflate în situație de risc social, în vederea acordării de asistență pentru găsirea unui loc de muncă sau pentru a beneficia de servicii gratuite de formare profesională care să le asigure o inserție mai rapidă pe piața muncii.

Totodată, având în vedere nevoia acută de locuințe determinată de o serie de factori cum ar fi spre exemplu lipsa sistematică a investițiilor în întreținerea și modernizarea stocului de locuințe existent, ritmul scăzut al construcției de noi locuințe, retrocedarea caselor naționalizate în prezent, autoritatea locală manifestă o reală preocupare pentru promovarea în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a unor programe de construcții de locuințe accesibile persoanelor/familiilor cu venituri mici.

Astfel, autoritatea locală, prin Serviciul Administrare Locuințe din cadrul Direcției Fond Locativ și Control Asociații de Proprietari repartizează locuințe, după cum urmează:

  • -  locuințe ANL (cu chirie);

  • -  locuințe sociale pentru evacuați (cu chirie);

  • -  locuințe sociale conf. Legii 114/1996(cu chirie);

  • -   locuințe din fondul locativ de stat(cu chirie).

La sfârșitul anului 2017 fondul de locuințe a fost format din 110.544 locuințe, înregistrând o creștere cu 0,3% față de sfârșitul anului 2016. Din fondul locativ existent, 99,4% reprezintă locuințe aflate în proprietate privată.

Creșterii numărului de locuințe cu 337 față de sfârșitul anului 2016 i-a corespuns o creștere a suprafeței locuibile cu 15.388 m.p.

Indicator

Anul 2016

Anul 2017

Locuințe existente - total - număr

110.207

110.544

> Locuințe în proprietate publică - număr

748

702

> Locuințe din fondurile private - număr

109.459

109.842

Suprafața locuibilă - total mp

5.816.064

5.831.452

> Suprafața locuibilă - proprietate publică - mp

25.054

22.647

> Suprafața locuibilă - fonduri private - mp

5.791.010

5.808.805

Gradul de aglomerare al locuințelor, caracterizat prin numărul mediu de persoane ce revine pe o locuință, a scăzut ușor de la 2,76 persoane pe o locuință la sfârșitul anului 2016, la 2,74 persoane pe o locuință la sfârșitul anului 2017.

În anul 2017 au fost date în folosință 430 locuințe, în creștere cu 100 locuințe comparativ cu anul 2016, revenind în medie 1,4 locuințe la 1000 locuitori.

Din punct de vedere al surselor de finanțare, ponderea locuințelor terminate, finanțate din fondurile populației a fost de 100,0% atât la sfârșitul anului 2017, cât și la la sfârșitul anului 2016.

În anul 2017 s-au eliberat 313 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale cu o suprafață de 109.179 m2, 64 de autorizații de construire pentru alte clădiri cu o suprafață de 43.925 m2, 31 autorizații de construire pentru clădiri pentru comerțul cu ridicata și cu amănuntul cu o suprafață de 2983 m2, 6 autorizații de construire pentru clădiri administrative cu o suprafață de 3953 m2 și 4 autorizații de construire pentru hoteluri și clădiri similare cu o suprafață de 3302 m2.

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor care nu își pot închiria sau achiziționa o locuință corespunzătoare de pe piața liberă, în cursul anului 2018, primăria Craiova a emis 34 repartiții pentru spații cu destinația de locuință devenite vacante pe perioada exploatării (pe baza listelor de priorități), astfel:

  • -  6 repartiții pentru locuințe destinate închirierii familiilor evacuate/în curs de evacuare din imobile naționalizate;

  • -  26 repartiții pentru locuințe sociale;

  • -  2 repartiții pentru locuințe ANL.

Au fost de asemenea încheiate 28 contracte de închiriere noi (în baza repartițiilor emise), cu stabilirea chiriei pe care urmează să o plătească beneficiarii pentru folosința spațiului; restul de 6 contracte aferente locuințelor repartizate, au fost încheiate de R.A.A.D.P.F.L. Craiova, în calitate de titular al dreptului de administrare a locuințelor respective.

În urma aprobării contractului cadru de vânzare-cumpărare pentru locuințe construite prin Agenția Națională pentru Locuințe - H.C.L. nr.154/27.04.2017, în anul 2018 au fost vândute 13 locuințe pentru tineri destinate închirierii către actualii chiriași, dintre care 2 unități locative cu plata prețului integrală, iar 11 unități locative cu plata prețului în rate.

Pentru a răspunde cât mai bine nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităților aflate în dificultate, precizăm că la nivelul autorității locale există și următoarele parteneriate locale încheiate în vederea prevenirii și combaterii sărăciei și riscului de excluziune socială:

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 421/2014, s-a aprobat Protocolul de colaborare încheiat cu Fundația Creștină „Ethos”, având ca obiect colaborarea părților în vederea îmbunătățirii serviciilor sociale acordate persoanelor aflate în situație de risc social din municipiul Craiova, prin implementarea următoarelor activități sociale:

  • >  ajutorarea persoanelor aflate în situație de risc social privind distribuirea de alimente, mobilier, haine, paturi, biciclete și alte bunuri;

  • >  consiliere și asistență socială pentru persoanele în vârstă;

  • >  asistență socială și ajutor pentru copiii lipsiți de ocrotire părintească și pentru cei aflați sub măsură de protecție specială;

  • >  acordarea unei mese calde pentru persoanele aflate în situație de risc social, în urma anchetelor sociale efectuate de către părțile prezentei convenții;

  • >  educația și înscrierea copiilor în grădinița și școala Ethos.

Fundația Creștină „Ethos” este o organizație înființată în municipiul Craiova în anul 1993, de către dl. Bruno Schwengeler, cetățean de naționalitate elvețiană, având ca scop principal ajutorarea claselor sociale defavorizate din municipiul Craiova și localitățile limitrofe. Aceasta a fost acreditată de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale ca furnizor de servicii sociale pe perioadă nedeterminată obținând certificatul de acreditare ca urmare a faptului ca a dovedit, de fiecare dată, respectarea standardelor de calitate, conform legislației în vigoare.

Fundația sprijină oamenii aflați în nevoie prin distribuirea de alimente, mobilier, haine, paturi, biciclete și alte bunuri, construiește și întreține grădinițe și școli, îngrijește, asistă și asigură consiliere bătrânilor, invalizilor sau celor aflați în nevoie, oferă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă posibilitatea de a lucra pentru a se putea întreține, se implică în îngrijirea și consilierea persoanelor din centre și cămine pentru persoane vârstnice, spitale, centre pentru îngrijirea minorilor, în vizitarea, consilierea și sprijinirea cu pachete a deținuților care nu au familii sau care nu sunt vizitați de către membrii familiei precum și sprijin pentru reintegrarea acestora în societate.

În domeniul asistenței sociale, fundația are dezvoltate următoarele proiecte:

S „Mâncare pe roți” -se oferă zilnic o masă caldă și pâine la domiciliu persoanelor singure și familiilor aflate în nevoie, nedeplasabile.

S ,, O masă caldă pentru nevoiași”- se oferă zilnic o masă caldă și pâine persoanelor singure și familiilor aflate în nevoie la sediul din str. Păltiniș, nr.57.

S „Asistare și acompaniere persoane vârstnice”- în cadrul acestui proiect se oferă consiliere, suport direct persoanelor vârstnice din centre și cămine precum și din spitale.

S „Program de asistare și consiliere în Penitenciarul de maximă siguranță sau Penitenciarul de minori din Craiova”.

S Lucrarea socială pentru copiii nevoiași din Grădinița sau Școala Particulară ,,Ethos”- prin acest proiect se urmărește acordarea de îmbrăcăminte, încălțăminte sau suportarea cheltuielilor cu masa și transportul la școală sau grădiniță a copiilor ce provin din familii nevoiașe. Se pune accent în cazul familiilor de etnie romă pe consilierea si informarea părinților cu privire la rolul important pe care școala îl deține în educarea și formarea copiilor.

S Diverse activități desfășurate în parteneriate cu Centrul de zi pentru reabilitarea copiilor și tinerilor cu autism „Dr. Innocenzo Fiore” (ANCAAR) și Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap Dolj. Zilnic, copiii din Centrul de zi pentru persoane cu autism „Dr. Innocenzo Fiore” (ANCAAR) primesc o masă caldă, iar persoanele asistate în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap Dolj beneficiază de consiliere și ocazional de diverse produse în funcție de nevoi.

Autoritatea publică locală a manifestat întotdeauna preocupări reale pentru asigurarea bunului trai al cetățenilor și în special al celor aflați în situații de dificultate. Astfel, specialiștii din cadrul direcției, prin colaborarea cu Fundația Creștină „Ethos”, au găsit soluții optime în vederea sprijinirii grupurilor sociale vulnerabile pentru depășirea eventualelor situații de risc, reintegrarea categoriilor sociale în viața normală, a creșterii capacităților lor de a face față problemelor dificile.

Pentru depășirea eventualelor situații de risc, anual în medie 40 de cazuri, persoane singure/familii cu situație materială și socială precară, prezentate de către autoritate, au beneficiat de o masă caldă la domiciliu sau la sediul din str. Păltiniș, nr.57. Totodată, au fost ajutate de către fundație și persoane singure cu afecțiuni medicale sau persoane vârstnice, fără aparținători, fără venituri sau cu venituri foarte mici, care au rămas fără bunuri de strictă necesitate, acestea fiind uzate sau în imposibilitatea de a mai putea fi folosite, ca urmare a producerii unor evenimente nedorite. În vederea evitării marginalizării sociale a acestora și a ieșirii din impas, până la finalizarea demersurilor personalului cu atribuții de asistență socială din cadrul Direcției de Asistență Socială Craiova în ceea ce priveste sprijinul oferit în întocmirea actelor de identitate, de stare civilă, înscrierea la un medic de familie, după caz la comisii de evaluare pentru încadrare într-un grad de handicap și întocmirea documentației în vederea obținerii de beneficii și servicii sociale pe plan local, persoanele în cauză au fost ajutate necondiționat, de către Fundația Creștină „Ethos”, aceasta intervenind în soluționarea cazurilor prin acordarea de masă caldă, haine, obiecte de mobilier, medicamente, dispozitive medicale, paturi speciale, produse igienico-sanitare, etc.

Totodată, Fundația Creștină „Ethos” a investit și investește în proiecte pe termen lung precum Grădinița Particulară „Ethos”, Școala Particulară „Ethos”, și Centrul de locuințe sociale,,Ethos” pentru persoane vârstnice.

  • ■  În anul 2018 Direcția de Asistență Socială Craiova a încheiat Protocol de colaborare cu SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE CRUCE ROȘIE DIN ROMÂNIA- FILIALA DOLJ, având ca obiect colaborarea dintre cele două părți, pe bază de parteneriat activ, în vederea sprijinirii și promovării serviciilor sociale derulate de acesta. Acesta are rolul de a promova incluziunea socială pentru copiii și tinerii vulnerabili. Protocolul se va derula pe activități specifice din cadrul serviciilor sociale implementate de Societatea Națională de Cruce Roșie din România- Filiala Dolj.

Crucea Roșie Română asistă persoanele vulnerabile în situații de dezastre și de criză. Prin programele și activitățile sale în beneficiul societății, contribuie la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, protejează sănătatea și viața, promovează respectul față de demnitatatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică. Pentru îndeplinirea misiunii sale, Filiala de Cruce Roșie Dolj a colaborat și colaborează cu Direcția de Asistență Socială Craiova, fiind un partener de bază în implementarea programelor lor umanitare, în sprijinirea și promovarea serviciilor sociale. Un exemplu relevant în acest sens îl constituie Proiectul “Incluziunea socială a copiilor și tinerilor din România cu sprijinul și implicarea comunității”, finanțat de Fundația Velux din Danemarca prin intermediul Crucii Roșii Daneze și implementat de Filiala de Cruce Roșie Dolj în cadrul “Centrului Comunitar de Zi- Craiova”, având ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață a copiilor, tinerilor și a familiilor acestora provenind din comunități vulnerabile (copii și tineri cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani). Direcția de Asistență Socială Craiova a colaborat cu Filiala de Cruce Roșie Dolj prin recrutarea beneficiarilor centrului și realizarea anchetelor sociale, directorul executiv al direcției făcând parte din Consiliul Consultativ Local stabilit pentru buna funcționare a centrului.

  • ■  Totodată, direcția s-a implicat în implementarea programelor sociale ale Filialei de Cruce Roșie Dolj, de sprijinire a sute de familii vulnerabile din punct de vedere social, din municipiul Craiova, cu pachete cu alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și tichete valorice, aceasta participând atât la identificarea cazurilor cât și la distribuirea efectivă a produselor.

  • ■  Tot pentru a veni în sprijinul persoanelor si familiilor aflate în situație de risc social din municipiul Craiova, Direcția de Asistență Socială Craiova are încheiate parteneriate și cu: S.C. Ecografie 3D S.R.L., Centrul de Excelență în Rinologie, S.C. Mecclinic S.R.L., Asociația Senior Home, S.C. BBS MEDSERV S.R.L., S.C. DR. IANOȘI S.R.L., Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Asociația „Maisonnette”, S.C. MOGOȘ MED S.R.L. și S.C. ANDREA ROM I/E S.R.L.

Precizăm că, autoritatea locală a intervenit prin specialiștii săi, în colaborare cu reprezentanți ai altor instituții abilitate, asociații și fundații, în baza parteneriatelor încheiate și în soluționarea cazurilor de urgență socială care privesc persoane care din cauza tulburărilor comportamentale, acumulării excesive de obiecte, resturi menajere ce pot pune în pericol atât sănătatea proprie cât și a comunității.

  • ■  De asemenea, asociațiile, fundațiile și cultele recunoscute în România, acreditate ca furnizori de servicii sociale pot primi subvenții alocate de la bugetul local, ca formă de sprijin în vederea înființării, dezvoltării, diversificării și asigurării continuității serviciilor sociale acordate de acestea, conform Legii nr. 34/1998, privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, prin hotărâre a Consiliului Local Municipal s-au aprobat constituirea Comisiei de evaluare și selecționare a asociațiilor, fundațiilor și cultelor recunoscute în România, în vederea acordării subvențiilor de la bugetul local în baza Legii nr.34/1998, Procedura de parcurs a comisiei și Grila de evaluare cu punctajul maxim care poate fi acordat pentru fiecare din criteriile de evaluare, prevăzute în grila de evaluare, asociațiilor, fundațiilor și cultelor recunoscute în România, acreditate ca furnizori de servicii sociale potrivit legii, care înființează și administrează unități de asistență socială, în vederea acordării unor subvenții de la bugetul local. Totodată, anual prin hotărâre a Consiliului Local Municipal se aprobă categoriile de servicii sociale și cheltuielile eligibile pentru subvenționarea asociațiilor, fundațiilor și cultelor recunoscute în România, acreditate ca furnizori de servicii sociale potrivit legii române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială, în baza Legii nr.34/1998, a căror activitate se adresează beneficiarilor din Municipiul Craiova. În perioada 2016-2018, nicio solicitare depusă la autoritatea locală nu a îndeplinit criteriile stabilite de lege pentru a beneficia de subvenție de la bugetul local.

Menționăm că, în viitor se are în vedere încheierea de noi parteneriate/ implementarea de proiecte pentru sprijinirea categoriilor de persoane vulnerabile din municipiul Craiova.

5.4.1 Modalități de îmbunătățire a situației persoanelor și familiilor aflate în risc de marginalizare și excluziune socială

  • ■      îmbunătățirea stării de sănătate prin creșterea accesului la servicii de sănătate preventive și curative;

  • ■   conștientizarea rolului educației și asigurarea accesului la o educație de calitate;

  • ■   activități de informare a populației cu privire la beneficiile sociale prevăzute de legislația în vigoare;

  • ■   activități de consiliere a tuturor grupurilor vulnerabile din comunitate;

  • ■   activități de responsabilizare a grupurilor vulnerabile;

  • ■   activități de sensibilizare, conștientizare și implicare a publicului larg cu privire la fenomenele de discriminare și marginalizare socială;

  • ■   promovarea activităților de asistență socială în comunitate;

  • ■   construirea de locuințe sociale,

  • ■   implicarea beneficiarilor în susținerea și dezvoltarea activităților derulate de către reprezentanții autoritățiilor locale- stimularea participării sociale;

  • ■   inițierea, coordonarea și aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a situațiilor de

marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități;

  • ■   dezvoltarea, diversificarea și îmbunătățirea calității (modalităților de intervenție) serviciilor sociale pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate de la nivelul comunității;

  • ■   dezvoltarea parteneriatului între instituțiile publice sau private, în vederea diversificării, dezvoltării și creșterii calității serviciilor sociale ( eficientizarea serviciilor );

  • ■   mobilizarea tuturor actorilor în vederea incluziunii persoanelor aflate în situații de risc social;

  • ■   egalizarea de șanse și nediscriminare pentru ca toate persoanele să beneficieze în mod egal de accesul la serviciile sociale;

  • ■   depistarea la timp a cazurilor care se confruntă cu probleme sociale și intervenția rapidă prin colaborarea tuturor instituțiilor de la nivel local precum și monitorizarea acestor cazuri;

  • ■   acordarea de beneficii sociale tuturor grupurilor vulnerabile;

  • ■   măsuri de combatere a riscului de excluziune socială;

  • ■   accesarea de fonduri europene;

  • ■   dezvoltarea sistemului informațional din cadrul SPAS-urilor ( constituirea unei banci de date sociale pentru persoane aflate în dificultate);

  • ■   prevenirea instituționalizării persoanelor aflate în situații de risc social;

  • ■   acordarea serviciilor sociale cu centrarea pe nevoia individuală și a familiei sale;

  • ■   valorizarea persoanei vulnerabile în societate;

  • ■   asigurarea planningului familial pentru reglarea natalității în funcție de posibilitățile de creștere și educare a copiilor din familie;

  • ■   aprofundarea cazurilor sociale;

  • ■   reintegrarea adulților pe piața muncii;

  • ■   sprijinirea tinerilor cu posibilități intelectuale care termină 8 clase să-și continue sudiile;

  • ■  sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecție și a altor categorii vulnerabile de tineri.

Viziunea Direcției de Asistență Socială Craiova constă în a dezvolta și diversifica servicii sociale bine organizate, coordonate și planificate în funcție de nevoile sociale identificate în comunitate. Realizarea viziunii va fi posibilă prin folosirea eficientă a resurselor interne existente, prin conlucrarea cu alți actori sociali și instituții publice, prin valorificarea oportunităților oferite de organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul social.

*1* *1* *1* *1*

rT*

În vederea acoperirii nevoilor persoanelor cu risc de marginalizare din municipiul Craiova, Direcția de Asistență Socială Craiova a colaborat și colaborează cu furnizorii publici-privați, dupa cum urmeaza:

  • ■  Primăria Municipiului Craiova

  • ■  Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj

  • ■  Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dolj

  • ■  Inspectoratul Școlar Județean

  • ■  Inspectoratul Județean de Poliție Dolj

  • ■  S.C. Salubritate S.R.L. Craiova

  • ■  Penitenciarul Craiova

  • ■  Arhiepiscopia Craiovei

  • ■  Asociația „Vasiliada”

  • ■  Agenția Națională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj

  • ■  Fundația Creștină „Ethos”

  • ■  Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova

  • ■  Serviciul de Îngrijire si Asistență a Persoanelor Vârstnice din cadrul Serviciului Public, Management Spitale ,Cabinete Medicale și Creșe

  • ■  Societatea Națională de Cruce Roșie din România- filiala Dolj

  • ■  S.C. Ecografie 3D S.R.L.

  • ■  Centrul de Excelență în Rinologie

  • ■  S.C. Mecclinic S.R.L.

  • ■  Asociația Senior Home

  • ■  S.C. BBS MEDSERV S.R.L.

  • ■  S.C. DR. IANOȘI S.R.L.

  • ■  Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman”

  • ■  Asociația „Maisonnette”

  • ■  S.C Mogoș Med S.R.L.

  • ■  S.C. ANDREA ROM I/E S.R.L.

6 ANALIZA SWOT A SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI CRAIOVA

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI (STRENGTHS)

  • - Acreditarea Direcției de Asistență Socială Craiova;

-Personal cu studii de specialitate la nivelul DAS Craiova, atât în furnizarea serviciilor sociale, cât și în gestionarea aspectelor administrative, financiare, contabilitate, achiziții publice, SSM și PSI;

-calitatea resurselor umane evidențiată prin procentul ridicat al personalului cu studii superioare din cadrul DAS Craiova aduce un plus de valoare prin capacitatea de adaptare ridicată a resurselor umane, receptivitate și adaptabilitate la modificările cadrului legislativ și la diversitatea sarcinilor de serviciu;

  • - experiența personalului;

  • - cunoașterea tipurilor de servicii care pot fi furnizate;

  • -  capacitate de adaptare la schimbare a personalului;

  • - acordarea de servicii de asistență socială;

  • - activități de informare cu privire la formele de ajutoare sociale;

-activități de prevenire și combatere a marginalizării sociale;

  • - activități de consiliere;

-colaborare foarte bună cu alte instituții; -existența în municipiul Craiova de furnizori de

PUNCTE SLABE (WEAKNESSES) -Fenomenul de ”îmbătrânire” a populației conduce la o creștere a dependenței demografice cu impact negativ asupra veniturilor sociale;

  • - numărul mare al persoanelor plecate pe o perioadă îndelungată în străinătate;

  • - deficiențe în ceea ce privește programele de incluziune în sistemul educațional sau pe piața muncii a persoanelor dependente de substanțe halucinogene și persoanele cu dizabilități;

  • - numărul mare al persoanelor marginalizate;

  • -  sistemul de ajutor social nu încurajază reintegrarea activă;

  • - lipsa unei baze de date centralizată care să conțină informații complete referitoare la totalul populației în nevoia de asistență și problematica în care se încadrează;

  • - dotări insuficiente (echipamente IT);

  • - lipsa unei strategii de atragere a voluntarilor;

  • - imposibilitatea de a oferi, în mod echitabil, servicii pe toată raza municipiului Craiova;

  • -  servicii sociale insuficiente raportate la nevoile sociale identificate;

  • -   lipsa spațiilor disponibile la nivelul municipiului pentru dezvoltarea de servicii noi;

  • - fonduri bugetare in suficiente în raport cu nevoile populației și pentru dezvoltarea

servicii sociale acreditate;

-existența unor fundații și asociații foarte active în municipiu;

-beneficii și facilități importante pentru persoanele vârstnice și cele cu dizabilități;

  • - o gamă largă de servicii și beneficii sociale furnizate de către DAS Craiova ;

  • -  preocuparea continuă pentru dezvoltarea serviciilor sociale furnizate de către DAS Craiova;

(apariția de servicii noi, diversificarea celor existente);

  • -   dezvoltarea și diversificarea serviciilor, centrată pe nevoile reale identificate la nivelul municipiului, corelată cu resursele disponibile;

  • -  utilizarea instrumentelor standardizate în furnizarea serviciilor sociale;

  • -  disponibilitatea de finanțare a autorității publice locale în finanțare/subvenționare a serviciilor sociale furnizate la nivelul municipiului funcție de nevoia socială identificată;

  • -  existența legislației care reglementează standardele de cost pentru pricipalele tipuri de servicii sociale;

  • -   preocuparea pentru creșterea calității serviciilor acordate prin elaborarea/ actualizarea procedurilor specifice pentru fiecare structură organizatorică

  • -  existența unor programe informatice de gestionare a datelor (SEAP - in domeniul achiziții publce, SICO- în domeniul contabil, etc)

  • - DAS Craiova a dezvoltat relații parteneriale cu instituții, ONG-uri și persoane fizice și juridice împreună cu care s-au stabilit obiective comune de conlucrare și mobilizare a resurselor necesare pentru asigurarea unor condiții de viață decente pentru persoanele aflate în situații de dificultate sau vulnerabilitate.

sistemului de servicii sociale;

  • - informarea insuficientă a populației privind problematica persoanelor vulnerabile din punct de vedere social;

-insuficiența resurselor financiare destinate asigurării formării continue a persoanlului din sistemul public;

  • - personal insuficient raportat la volumul activităților desfășurate în cadrul DAS Craiova

  • - fluctuația de personal.

MEDIU EXTERN

OPORTUNITĂȚI /OCAZII (OPPORTUNITIES)

  • - Accesul la finanțare nerambursabila externă privind derularea de proiecte în vederea dezvoltării/ diversificării serviciilor sociale;

  • - accesul la finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat;

  • - cadru legislativ favorabil promovării protecției persoanelor aflate în dificultate;

  • - deschiderea Consiliului Local al Municipiului Craiova de a subvenționa/cofinanța servicii sociale furnizate de ONG-uri acreditate;

  • -  colaborarea cu asociații și fundații care activează la nivelul municipiului Craiova în vederea dezvoltării/ diversificării serviciilor sociale;

  • - existența unui sistem informatic integrat pentru beneficiarii de beneficii sociale;

  • - promovarea voluntariatului;

-existența de programe de formare a personalului în colaborare cu specialiști din țară și străinătate;

-existența universității cu profil socio-uman în municipiul Craiova;

-dezvoltarea de parteneriate în vederea dezvoltării de servicii sociale de calitate;

  • - preocuparea continuă privind perfecționarea legislativă în domeniu;

  • -  implementarea standardelor de calitate a serviciilor în conformitate cu Legea nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale;

  • -  sensibilizarea/atragerea mediului privat în problemele sociale cu care se confruntă comunitatea care ar avea ca rezultat sponsorizări de evenimente/parteneriate.


RISCURI /PERICOLE (THREATS)

  • - Creșterea problematicii sociale ceea ce ar conduce la creșterea atribuțiilor SPAS-urilor;

  • - lipsa normelor de aplicare a Legii nr. 292/2011;

  • - insuficienta experiență a comunității privind implicarea în acțiuni sociale, de binefacere, voluntariat;

-instabilitatea legislației privind acordarea beneficiilor sociale, modificările repetate la intervale scurte de timp;

-legislație restrictivă în angajarea personalului din sistemul public;

  • - elemente de natură birocratică;

-restricții în achiziționarea logisticii necesare dezvoltării/funcționării serviciilor sociale publice;

-lipsa spațiilor disponibile la nivelul municipiului pentru dezvoltarea de servicii noi (centre de zi pentru copii, centru de consiliere și sprijin pentru părinți, centre de zi pentru copii și adulți cu dizabilități, centre pentru asistarea victimelor violenței în familie etc.)

  • - numarul insuficient de locuințe sociale la nivelul municipiului (pentru persoane evacuate, persoane fără adăpost, persoane singure/familii cu venituri mici/fără venituri etc.)

  • - resurse financiare insuficiente pentru susținerea dezvoltării și diversificării serviciilor sociale alocate de la bugetul local

  • - inexistența pe plan local a personalului calificat în asistență medicală comunitară

-fonduri insuficiente alocate activității de formare continuă a personalului din instituție

-cadrul legislativ creat de Colegiul asistenților sociali din Romania neadecvat activității prestate de potențialii membri ai acestuia;

-restrângerea/încetarea activității ONG-urilor furnizoare de servicii sociale din lipsa surselor financiare.


7. COMPONENTELE ȘI LINIILE DIRECTOARE DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE

Serviciile de asistență socială și protecție specială a persoanelor aflate în imposibilitatea de a-și exercita drepturile și obligațiile legale (copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, persoane de etnie romă, etc) necesită stabilirea unor direcții clar definite în concordanță cu standardele europene.

Prezenta strategie definește viziunea spre care tind furnizorii publici și privați de servicii sociale pe baza unui plan operațional pentru implementarea strategiei pe perioada 2019-2024, care vizează:

crearea unui sistem comprehensiv și eficient de servicii sociale la nivelul orașului, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile și creșterea

calității vieții persoanelor;

  • ■  modelarea unei societăți active, a unui mediu comunitar sigur, responsabil și solidar, apt să dezvolte măsuri de protecție adecvate pentru persoanele dezavantajate;

  • ■  dezvoltarea serviciilor sociale orientate spre promovarea autonomiei persoanelor vulnerabile și creșterea capacității acestora de integrare socială;

  • ■  diversificarea serviciilor sociale pentru copii și persoanele adulte vulnerabile din punct de vedere social;

  • ■   accesibilizarea și adaptabilizarea serviciilor sociale prin deschiderea lor către comunitate și implicarea comunității în furnizarea de servicii;

  • ■   asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la serviciile oferite de furnizorii de servicii sociale de pe raza municipiului Craiova.

Astfel, prin implementarea prezentei strategii se va asigura creșterea calității vieții copilului și a persoanelor adulte vulnerabile din punct de vedere social, urmărindu-se ca toate serviciile oferite pentru aceste categorii de persoane, să respecte standardele minime prevăzute prin reglementări legale, care să fie verificate în mod periodic într-un sistem competent, coerent și unitar.

Pe de alta parte, se subliniază importanța tuturor instituțiilor care, prin activitatea lor, au legătura cu copiii și adulții aflați în situație de risc, de excludere socială, și care trebuie sa conștientizeze faptul că sunt deopotrivă responsabile pentru protejarea intereselor și a drepturilor acestor persoane.

Prezenta strategie asigură un cadru coerent pentru intervenția instituțiilor responsabile și promovează colaborarea între acestea, realizarea unor parteneriate reale, viabile și eficiente; pe de o parte, intervenția instituțiilor publice responsabile de nivel județean și local și pe de altă parte organizațiile din sfera privată care furnizează servicii sociale. Este imperios necesară realizarea de parteneriate bine dezvoltate între autoritățile publice locale, fiind prioritară angajarea resurselor în direcția înființării unor centre de competență și grupuri de lucru care să stimuleze colaborarea între mediul privat și public, ce va avea ca scop identificarea constrîngerilor existente și a măsurilor ce pot fi implementate de-a lungul lanțului valoric în fiecare sector. Un punct forte al dezvoltării municipiului este reprezentat de colaborarea strânsă între sectorul public și privat, prin angrenarea tuturor resurselor necesare unei bune comunicari între ambele sectoare și angrenarea tuturor actorilor sociali. Considerăm implicarea ONG -urilor ca fiind deosebit de importantă și necesară în realizarea procesului de reformă instituțională și de creștere a calității serviciilor sociale asigurate beneficiarilor în conformitate cu politicile naționale și cu standardele de calitate.

De asemenea, implicarea autorităților locale are un rol extrem de important deoarece odata cu creșterea capacității de identificare a nevoilor din comunitate a crescut și numărul cererilor care trebuie soluționate. Soluția optimă pentru identificarea și soluționarea precoce a nevoilor reprezintă implicarea reala a comunității și autoritatilor locale și mai ales organizarea în structuri nonguvernamentale a categoriilor de beneficiari, astfel încât acestea să-și reprezinte și să-și apere cat mai bine drepturile și interesele. Conform legislației în vigoare, autoritățile administrației publice locale și toți furnizorii publici de servicii sociale au obligația de a organiza și acorda serviciile sociale, precum și de a planifica dezvoltarea acestora, numai în funcție de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de prioritățile asumate, de resursele disponibile și cu respectarea celui mai eficient raport cost/beneficiu. Nevoile beneficiarilor și nevoile sistemului de asistență socială sunt complexe, fiind într-o dinamică permanentă, iar calitatea profesională a oamenilor care sunt chemați să răspundă acestor provocări trebuie să fie pe măsură. Astfel, formarea profesională continuă este necesară în vederea asigurării și îmbunătățirii calității serviciilor în conformitate cu standardele de calitate în domeniu.

Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt:

  • 1. Îmbunatatirea comunicării și informării asupra drepturilor și beneficiilor serviciilor sociale

    • 1.1 Facilitarea exercitării drepturilor sociale pentru toți cetățenii;

    • 1.2 Asigurarea veridicității și calității informațiilor;

    • 1.3 Monitorizarea furnizării serviciilor sociale pentru urmărirea respectării drepturilor beneficiarilor;

    • 1.4 Asigurarea controlului financiar și controlului privind calitatea serviciilor sociale oferite de autoritatile publice și/sau de organizatiile din sectorul privat.

  • 2. Îmbunatatirea managementului și organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale

    • 2.1 Organizarea interna a furnizorilor de servicii sociale, publici și privați, trebuie adaptată la nevoile beneficiarilor;

    • 2.2 Funcționarea sistemului de servicii sociale trebuie adaptată permanent la nevoile în evoluție ale diferitelor categorii vulnerabile de populație;

    • 2.3 Responsabilizarea tuturor actorilor implicați în acordarea de servicii sociale în funcționarea eficienta a întregului sistem.

  • 3. Facilitarea participării tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale

    • 3.1 Recunoașterea rolului organizațiilor neguvernamentale în furnizarea serviciilor sociale;

    • 3.2 Încurajarea parteneriatelor între autoritățile publice, organizații neguvernamentale și alți actori ai societății civile;

    • 3.3 Încurajarea participării persoanelor aflate în situație de vulnerabilitate la elaborarea politicilor sociale și la acordarea efectivă a serviciilor sociale.

8. OBIECTIVELE STRATEGIEI

Obiectivul general al prezentei strategii îl reprezintă înființarea și dezvoltarea unui sistem realist și eficient de servicii sociale la nivelul localității, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, creșterea calității vieții, tratament egal, nediscriminare și dreptul la o viață demnă pentru toți locuitorii municipiului Craiova.

Obiectivul general are în vedere diversificarea și dezvoltarea serviciilor de asistență socială prin asigurarea aplicării politicilor sociale din domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârsnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități în vederea asigurării de servicii sociale de calitate care să aibă o abordare integrată a nevoilor, în relație cu situația economică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al beneficiarilor. Prezenta strategie se focalizează pe protejarea, apărarea și garantarea tuturor drepturilor omului și copilului așa cum sunt menționate în Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, în contextul ansamblului drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Prin implementarea ei se va asigura creșterea calității vieții copiilor și persoanelor aflate în situații de risc, urmărindu-se ca toate serviciile să respecte standardele minime naționale prevăzute prin reglementări legale, care pot fi verificate în mod periodic într-un sistem competent, coerent și unitar. Strategia subliniază rolul primordial al familiei în creșterea, îngrijirea și educarea copilului, în asistența persoanei cu handicap, a persoanei vârstnice sau a oricărei alte persoane aflată în situație de risc de excludere socială și faptul că eforturile societății trebuie îndreptate în direcția întăririi și susținerii familiei în asumarea responsabilităților. Totodată, se recunoaște faptul că responsabilizarea familiei în spiritul noului pachet legislativ în domeniul asistenței sociale nu se poate realiza fără o abordare sistematică a problemelor cu care se confruntă copiii și familiile acestora.

OBIECTIV STRATEGIC 1

Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale furnizate la nivel local cu scopul de a răspunde cât mai bine nevoilor sociale ale comunității

Prin intermediul acestui obiectiv și a acțiunilor propuse pentru realizarea lui se urmărește promovarea la nivelul municipiului Craiova a accesului persoanelor/familiilor aflate în situație de risc social la un set de măsuri cu caracter pro-activ, care urmăresc prevenirea și depășirea situațiilor de dificultate, vulnerabilitate sau dependență, în vederea promovorii incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

În stabilirea sub-obiectivelor și a măsurilor propuse pentru atingerea obiectivului s-a ținut cont de prevederile legislative în vigoare potrivit cărora Direcția de Asistență Socială Craiova organizată la nivel local are responsabilitatea creării, menținerii și dezvoltării prioritar a serviciilor sociale cu caracter primar, în funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susținere a coeziunii sociale, a bunăstării comunității, a unității familiale, precum și a persoanei în mediul propriu de viață, familial și comunitar.

A.   Familii și copii în situație de risc social (inclusiv victime ale violenței în familie)

  • A.1 Responsabilizarea familiei pentru creșterea, îngrijirea și educarea propriilor copii

  • A.2 Prevenirea și combaterea oricăror forme de abuz asupra copilului

  • A.3 Prevenirea și reducerea abandonului școlar determinat de cauze socio-economice

  • A.4 Dezvoltarea acțiunilor de prevenire a separării copilului de părinți și susținerea reintegrării acestuia în familie

  • A.5 Prevenirea excluziunii și marginalizării sociale a copiilor aflați în situație de vulnerabilitate

  • A.6 Prevenirea violenței în familie în vederea diminuării fenomenului și protecția victimelor violenței în familie

B.   Persoane cu dizabilități

  • B.1 Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale acordate persoanelor cu dizabilități

  • B.2 Asigurarea protecției, asistării și îngrijirii tinerilor cu dizabilități din sistemul de protecție al copilului în cel de protecție al adulților cu dizabilități

  • B.3 Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la servicii de natură medicală

  • B.4 Acces la toate formele educaționale

  • B.5 Susținerea încadrării pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități

  • B.6 Sprijinirea familiilor care au în componență persoane cu dizabilități

B.7 Promovarea și aplicarea de măsuri în vederea integrării sociale a persoanelor cu dizabilități

B.8 Monitorizarea persoanelor cu dizabilități care au domiciliul sau reședința pe raza Municipiului Craiova

  • B. 9 Facilitarea   accesului la locuință, mediu fizic și informațional specific a

persoanelor cu dizabilități

C.   Persoane vârstnice

  • C. 1 Identificarea și sprijinirea persoanelor vârstnice aflate în situație de risc și/sau dificultate

  • C.2 Crearea unui continuum de servicii sociale individualizate bazate pe nevoile persoanelor vârstnice

  • C.3 Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale acordate persoanelor vârstnice

  • C.4 Prevenirea excluziunii sociale și promovarea integrării sociale

  • C.5 Dezvoltarea de servicii zi destinate persoanelor vârstnice

  • C.6 Prevenirea și combaterea neglijării, abuzului și violenței asupra persoanelor vârstnice

  • D.   Persoanele aflate în risc de excluziune și marginalizare socială, persoane singure și familii fără venituri sau cu venituri reduse, persoane fără adăpost, victime ale

traficului de persoane, precum și persoanele private de libertate

  • D. 1 Susținerea persoanelor adulte fără adăpost pentru depășirea situației de criză

  • D.2 Promovarea integrării sociale a persoanelor adulte fără adăpost

  • D.3 Promovarea măsurilor active pentru prevenirea sau depășirea situației de dificultate pentru persoanele/familiile cu venituri mici sau fără venituri

  • D.4 Facilitarea integrării sociale a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate

  • D.5 Facilitarea integrării sociale a persoanelor care părăsesc centrele de plasament și care provin din familii defavorizate

  • D.6 Facilitarea integrării sociale a persoanelor cu adicții care prezintă risc crescut de excluziune și marginalizare socială

D.7 Facilitarea integrării profesionala a persoanelor vulnerabile

D.8 Îmbunătățirea calității vieții persoanelor de etnie romă

D.9 Dinamizarea activităților de prevenire a traficului de persoane, încurajarea/implicarea societății civile în derularea acestora și protecția, asistența și reintegrarea socială a victimelor traficului de persoane

OBIECTIV STRATEGIC 2

Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară

Măsurile propuse în cadrul acestui obiectiv au scopul să asigure un cadru coerent de dezvoltare a serviciilor medico-sociale orientate pe nevoile comunității și profilul demografic al acesteia, pentru creșterea accesului la servicii medicale, la programe, servicii și acțiuni de sănătate publică, furnizate la nivelul comunităților, în special persoanelor ce aparțin grupurilor vulnerabile.

  • 1. Optimizarea accesului persoanelor vulnerabile la serviciile medicale esențiale.

OBIECTIV STRATEGIC 3

Dezvoltarea capacității instituționale pentru a oferi sprijinul social adecvat și adaptat nevoilor sociale existente la nivel local

Prin intermediul acestui obiectiv se urmărește crearea unui mediu instituțional dinamic și modern, pentru a putea răspunde în mod eficient la problemele sociale ale comunității locale. Măsurile propuse în cadrul acestui obiectiv vizează atât creșterea capacității resurselor umane implicate în procesul de planificare și acordare a serviciilor/beneficiilor sociale cât și măsuri de simplificare administrativă și creștere a calității serviciilor oferite comunității locale.

  • 1.   Realizarea unei hărți a nevoilor sociale și a unei hărți a serviciilor care răspund nevoilor sociale la nivel local

  • 2.    Creșterea capacității instituționale de a oferi servicii/beneficii sociale de calitate

  • 3.   Asigurarea unui continuum de servicii sociale individualizate bazate pe nevoile persoanelor aflate în dificultate

  • 4.   Asigurarea unui mediu informatic integrat pentru asistarea și monitorizarea procesului de acordare a serviciilor/prestațiilor sociale

  • 5.    Promovarea serviciilor sociale existente la nivelul comunității locale

OBIECTIV STRATEGIC 4

Creșterea implicării comunității locale și a societății civile în procesul de furnizare,

diversificare și dezvoltare a serviciilor sociale

Pentru a putea asigura persoanelor aflate în situație de dificultate sprijinul adecvat în vederea depășirii situației de dificultate este necesară implicarea atât a persoanelor vizate, cât și a celorlalți furnizori de servicii sociale din comunitate. Totodată se urmărește promovarea la nivel local a voluntariatului în furnizarea serviciilor sociale.

  • 1.    Promovarea voluntariatului în furnizarea serviciilor sociale/organizarea diferitelor acțiuni

  • 2.    Promovarea implicării comunității locale în procesul de planificare și furnizare a serviciilor sociale

  • 3.    Colaborarea cu instituții de profil, ONG-uri de pe plan local în soluționarea problemelor comunității

9. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Implementarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale din municipiul Craiova se va realiza în baza Planului de măsuri și a Planurilor anuale de acțiune înaintate Consiliului Local Municipal, la începutul fiecarui an, în vederea aprobării.

Anual vor fi elaborate Planurile de acțiune privind serviciile sociale administrate și/sau finanțate/subvenționate de Consiliul Local al Municipiului Craiova, prin Direcția de Asistență Socială Craiova care vor cuprinde date detaliate privind numarul și categoriile de beneficiari, seviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare si programul de subvenționare a serviciilor publice, derulate cu respectarea legislației in domeniul ajutorului de stat, bugetul estimat si sursele de finanțare. Planurile anuale de acțiune mai cuprind si planificarea activităților de informare a publicului, precum si programul de formare si indrumare metodologica in vederea cresterii performantei personalului care administreaza si acorda servicii sociale.

Elaborarea planului anual de acțiune se fundamentează prin realizarea unei analize privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente și propuse spre a fi înființate, resursele materiale, financiare și umane disponibile pentru asigurarea furnizării serviciilor respective, prin prioritizarea obiectivelor stabilite în Planul de măsuri din prezenta strategie, în funcție de resursele disponibile și cu respectarea celui mai eficient raport cost/ beneficiu.

În scopul fundamentării planului de acțiune se vor organiza sesiuni de consultări cu reprezentanți ai organizațiilor beneficiarilor și ai furnizorilor de servicii sociale,.

Monitorizarea și evaluarea implementării strategiei, respectiv a planurilor anuale de acțiune constă, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor propuse. În acest sens, se vor elabora instrumente de monitorizare și evaluare a planurilor anuale de acțiune, precum și a atingerii obiectivelor operaționale prevăzute în strategie. Instrumentele de monitorizare se vor elabora după aprobarea Strategiei prin hotărâre a Consiliului Local, precum și a planului anual de acțiune. Acestea vor avea în vedere indicatorii, în termeni cantitativi și/sau calitativi. Monitorizarea și evaluarea se va realiza în mod periodic, respectiv anual, de către reprezentanții Direcției de Asistență Socială Craiova.

Prezenta strategie va fi supusa revizuirii ori de cate ori situația o va impune.

  • 10. FINANTAREA SERVICIILOR SOCIALE

În conformitate cu prevederile Legii nr.292/2011 a asistenței sociale, serviciile sociale se finanțează de la bugetul de stat, bugetul local al județului, bugetele locale ale comunelor orașelor și municipiilor, donații, sponsorizări sau alte contribuții din partea persoanelor fizice ori juridice din țară și din străinătate, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contribuția persoanelor beneficiare, alte surse de finanțare, în conformitate cu legislația în vigoare.

Din bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, respectiv din bugetele locale ale sectoarelor municipiului București, se alocă fonduri pentru:

  • a) finanțarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenționate în condițiile legii, ori cofinanțate în baza contractelor de parteneriat;

  • b) finanțarea sau cofinanțarea înființării, organizării și funcționării unor noi servicii sociale;

  • c) finanțarea sau, după caz, cofinanțarea în parteneriat cu consiliul județean a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuții în domeniul serviciilor sociale și care activează la nivelul comunității respective;

  • d) finanțarea și cofinanțarea în parteneriat cu consiliul județean a acțiunilor de sensibilizare a populației privind nevoile și riscurile sociale de la nivelul comunității;

  • e) cofinanțarea proiectelor susținute din fonduri structurale și alte fonduri internaționale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale;

  • f) alte finanțări sau cofinanțări prevăzute de lege.

Autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure sumele din bugetele proprii și alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat.

Pentru finanțarea serviciilor sociale se pot utiliza veniturile obținute din sponsorizările și donațiile în bani sau în natură, acordate de persoane fizice și juridice, române și strine, furnizorilor de servicii.

Serviciile sociale pot fi finanțate din fonduri internaționale, stabilite prin memorandumurile sau protocoalele de finanțare încheiate de statul român cu donatorii, precum și din fondurile structurale pentru proiectele selectate în cadrul programelor operaționale regionale.

În funcție de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finanțarea acordării serviciilor sociale, conform legii. Furnizorii de servicii sociale pot dezvolta activități lucrative numai pentru autofinanțarea serviciilor sociale acordate, cu excepția operatorilor economici prevăzuți la art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea nr.292/2011 a asistentei sociale. Veniturile obținute din aceste activități se utilizează și pentru lucrări de modernizare, reamenajare și renovare a centrelor aflate în administrare.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite în strategie, se au în vedere mai multe surse de finanțare:

  • ■  Bugetul de stat

  • ■  Bugetul local prin:

S Finanțarea furnizorilor publici de servicii sociale de la nivel local

S Subvenționarea și contractarea de servicii sociale de la furnizori privați;

  • ■  Fonduri externe, prin accesarea acestora în cadrul programelor cu finanțare

  • ■  nerambursabilă;

  • ■  Bugetele furnizorilor privați de servicii sociale

  • ■  Contribuții ale beneficiarilor

  • ■  Donații, sponsorizări sau alte contribuții din partea persoanelor fizice ori juridice din țară și din străinătate.

  • 11. PLANUL DE MĂSURI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

-PLAN DE MĂSURI 2019-2024-

OBIECTIVUL GENERAL

Înființarea și dezvoltarea unui sistem realist și eficient de servicii sociale la nivelul localității, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, creșterea calității vieții, tratament egal, nediscriminare și dreptul la o viață demnă pentru toți locuitorii municipiului Craiova.

OBIECTIV STRATEGIC 1

Dezvoltarea și diversificarea serviciilor sociale furnizate la nivel local cu scopul de a răspunde cât mai bine nevoilor sociale ale comunității

A. Familii și copii în situație de risc (inclusiv victime ale violenței în familie)

Obiectiv operațional

Sub-obiective

Măsuri propuse

Responsabili

Rezultate estimate Indicatori

Termen de realizare

Responsabilizarea familiei    pentru

creșterea, îngrijirea        și

educarea propriilor copii

1.      Identificarea

continuă a cazurilor cu potențial risc social și prevenirea        agravării

acestor situații

  • 1.1. înființarea/dezvoltarea de servicii de consiliere și sprijin pentru părinți

  • 1.2. Informarea părinților cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au față de copiii lor

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj

Instituții     de

învățământ O.N.G.

  • - 1 centru de consiliere și sprijin pentru părinți și copii la nivelul municipiului

  • - număr de beneficiari ai centrului/an

  • - număr de familii informate

  • - materiale         informative

elaborate și distribuite

  • - volum                alocări

financiare/surse de finanțare

2019-2024

2.1.Organizarea de acțiuni

DAS Craiova

2019-2024

2.      Creșterea

capacității beneficiarilor de a accesa și     utiliza     serviciile

destinate copilului și familiei

pentru a face cunoscut locuitorilor     municipiului

Craiova     beneficiile     și

serviciile sociale pe care le pot accesa

2.2.Informare, asistență și suport pentru familiile cu copii în vederea obținerii unor drepturi și beneficii sociale pentru depășirea situației     de     dificultate

(alocație de susținere a familiei, ajutor social, indemnizații, etc.)

D.G.A.S.P.C.

Dolj și alte instituții     cu

atribuții      în

domeniu ONG-uri

  • - număr de acțiuni derulate/an

  • - materiale         informative

elaborate

  • - număr familii sprijinite în vederea obținerii beneficiilor/ serviciilor sociale necesare/an

3.     Dezvoltarea     de

mecanisme care să asigure participarea copiilor la viața publică socială, în procesul de luare a deciziilor care-i privesc, în familie, școală, instituții de ocrotire, etc.

3.1.     Participarea     la

activități de informare, în colaborare cu D.G.A.S.P.C. Dolj, ONG-urile, instituțiile de învățământ, pentru asigurarea accesului la informații pentru toți copiii 3.2      Promovarea     și

organizarea de activități specifice care vizează încurajarea copilului de a-și exprima liber opiniile și de a fi ascultat

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj

ONG-uri Instituțiile de învățământ

  • - număr de activități de informare realizate

  • - număr activități specifice organizate

2019-2024

Prevenirea     și

combaterea oricăror forme de abuz      asupra

copilului

1.Promovarea valorilor non-     violenței     și

implementarea     unor

programe de comunicare în acest sens

1.1. Organizarea de acțiuni în vederea creșterii gradului de cunoaștere a legislației în domeniu și a măsurilor care pot fi luate în situații de violență în familie /asupra

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice     cu

- număr de acțiuni organizate

2019-2024

copilului (instituții care pot fi informate, instituții care protejează mamele și copiii aflați în situații de risc -ONG-uri care au astfel de servicii)

atribuții      în

domeniu

ONG-uri

2.Reducerea fenomenului de violență asupra copiilor

  • 2.1. Colaborarea     cu

partenerii din societatea civilă și mass- media pentru scăderea expunerii copiilor la violență în mediul on-line și în mass- media Îmbunătățirea intervențiilor specifice pentru depășirea traumelor copiilor, victime ale abuzului

  • 2.2. Dezvoltarea     de

programe/proiecte: „ Școala Părinților” în parteneriat cu ONG-uri și alte instituții publice și private

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice        cu

atribuții          în

domeniu

Mass- media

ONG-uri

-număr colaborări

-număr copii incluși în programe     specifice     de

recuperare post traumatică -număr programe dezvoltate -număr     participanți     la

programe

2019-2024

3.Prevenirea abandonului copiilor în maternități și unități medicale de pediatrie

3.1.Promovarea de activități specifice

(informare/consiliere /acompaniere)            a

gravidelor/viitoarelor mame la nivelul serviciilor publice de asistență socială din comunitățile locale, în colaborare cu cabinetele de medicină de familie, pentru prevenirea     abandonului

copiilor

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj

Instituții         ce

furnizează servicii medicale specifice

ONG-uri

- număr               gravide

consiliate/informate în vederea menținerii copilului în familia naturală

2019-2024

Prevenirea și reducerea abandonului școlar determinat de cauze    socio-

economice

1. Identificarea continuă a riscului de abandon școlar     în     rândul

beneficiarilor de servicii sociale

1.1.Prevenirea abandonului școlar    și    promovarea

accesului     copiilor    la

sistemul educațional prin dezvoltarea de programe Școală după Școală, A doua Șansă sau Centre de zi

1.2.               Încheierea

parteneriatului             cu

Inspectoratul Școlar Județean pentru    o   mai   bună

comunicare la nivel local, în       vederea reducerii

absenteismului      și      a

abandonului școlar

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj ISJ Dolj ONG-uri

  • - număr programe/centre

  • - volum                alocări

financiare/surse de finanțare

  • - număr participanți

  • - număr copii la care s-a prevenit abandonul școlar/s-a îmbunătățit situația școlară

  • - număr de parteneriate

2019-2024

Dezvoltarea acțiunilor de pevenire        a

separării copilului de părinți    și

susținerea reintegrării acestuia        în

familie

I.Crearea       cadrului

adecvat         realizării

acțiunilor de prevenire a separării copilului de familie

  • 1.1.  Furnizarea serviciilor în vederea prevenirii separării copilului de familie

  • 1.2.  Crearea de servicii de

suport pentru copii reintegrați în familie și familiile acestora 1.3 Oferirea de servicii de asistență            medicală

comunitară de calitate

DAS

Craiova

D.G.A.S.P.C.

Dolj

Instituții         ce

furnizează servicii medicale

ONG-uri

  • - număr planuri de servicii întocmite/an

  • - număr cazuri la care s-a prevenit separarea copilului de familie

  • - gradul în care s-a prevenit separarea copilului de familie (nr. copii cu risc de separare raportat la nr. cazuri la care s-a prevenit separarea)

  • - număr copii reintegrați în familie și monitorizați

2019-2024

Prevenirea excluziunii     și

marginalizării sociale a copiilor aflați în situație

1.Întărirea     capacității

instituționale și colaborarea eficientă cu ONG-urile de profil în vederea        depistării

1.1.Identificarea             și

monitorizarea copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate

1.2.Desfășurarea de activități

DAS

Craiova

D.G.A.S.P.C.

Dolj

ISJ Dolj

  • - număr de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate identificați

  • - număr rapoarte de monitorizare copii cu părinți

2019-2024

de vulnerabilitate

cazurilor de risc

de informare în comunitate în scopul identificării copiilor cu părinți plecați în străinătate

1.3.Crearea și diversificarea de servicii de zi pentru copiii aflați    în     situație    de

vulnerabilitate (copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, copiii cu tulburări de comportament, etc.)

Societatea civilă

plecați la muncă în străinătate

  • - număr activități de informare

  • - 1 centru de zi pentru copii aflați în situație de dificultate înființat la nivelul municipiului

  • - număr copii aflați în situație de vulnerabilitate beneficiari ai serviciilor centrului de zi -volum alocări financiare/surse de finanțare

2.Creșterea gradului de acoperire a serviciilor sociale pentru copil și familie, la nivel local

2.1.Dezvoltarea de servicii sociale eficiente, focusate pe nevoile sociale locale și dezvoltarea de facilități pentru petrecerea timpului liber    pentru    protejarea

grupurilor        vulnerabile

(ateliere de tip after-school, centre de zi.etc)

DAS Craiova

D.G.A.S.P.C.

Dolj

ISJ Dolj

ONG-uri

  • - număr de servicii sociale dezvoltate

  • - număr beneficiari ai acestor servicii

2019-2024

3.Creșterea calității tuturor serviciilor furnizate copiilor

3.1.Specializarea continuă pentru    persoanele    care

lucrează în serviciile sociale la nivel local

DAS Craiova

  • - număr cursuri organizate

  • - număr persoane formate

2019-2024

4.Întărirea capacității de evaluare și monitorizare a drepturilor copilului și a situației sociale

  • 4.1.  Implicarea activă a

comunității în asigurarea respectării        drepturilor

copilului și încheierea de parteneriate între autorități publice locale și organizații publice/private în domeniul protecției copilului

  • 4.2. Crearea unui mecanism

funcțional de identificare, evaluare,         intervenție

specifică și monitorizare a copiilor aflați în situații de vulnerabilitate.

DAS Craiova D.G.A.S.P.C.

Dolj

ONG-uri

Instituții         ce

furnizează servicii medicale

Instituții        de

educație și alte instituții publice cu atribuții în domeniu

Biserica

Mass- media

  • - număr parteneriate încheiate

  • - număr cazuri instrumentate

2019-2024

Prevenirea violenței       în

familie,         în

vederea diminuării fenomenului și protecția victimelor violenței       în

familie

1.Creșterea eficacității programelor de prevenire

1.1.Implementarea sistematică a măsurilor de prevenire în vederea reducerii toleranței față de violența în familie 1.2.Dezvoltarea de atitudini și           comportamente

nonviolente pentru atingerea obiectivului "toleranță zero" față de violența în familie în rândul            locuitorilor

municipiului Craiova

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice        cu

atribuții          în

domeniu ONG-uri

  • - număr persoane informate

  • - număr materiale informative diseminate

  • - număr programe desfășurate

  • - număr participanți

2019-2024

2.     Dezvoltarea     și

consolidarea competențelor profesionale          ale

resurselor        umane

existente  în  domeniul

prevenirii  și  combaterii

violenței în familie

  • 2.1. Formarea personalului în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie

  • 2.2. Participarea la acțiuni în vederea informării/cunoașterii cadrelor didactice cu privire la decelarea “semnalelor”de violență în familie

DAS Craiova D.G.A.S.P.C.

Dolj

și alte instituții publice        cu

atribuții          în

domeniu

ONG-uri

- număr acțiuni desfășurate

2019-2024

3. Întărirea capacității instituționale            a

autorităților administrației    publice

locale de gestionare a violenței în familie corelate cu violența asupra copilului

  • 3.1. Crearea unui sistem informațional integrat de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie și violență asupra copilului la nivel local

  • 3.2. Dezvoltarea de activități specifice pentru reintegrarea socială a victimelor

DAS Craiova D.G.A.S.P.C.

Dolj

și alte instituții publice        cu

atribuții          în

domeniu

ONG-uri

  • - număr cazuri înregistrate

  • - număr cazuri soluționate

  • - număr activități dezvoltate

2019-2024

4.Dezvoltarea       unui

sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie și asigurarea calității acestora, printr-o abordare nediscriminatorie,     în

particular sensibilă la diferențele culturale, de vârstă și gen.

  • 4.1. Promovarea cooperării

interinstituționale            și

susținerea parteneriatului cu societatea civilă și a parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea de servicii specifice de    consiliere,

informare, suport emoțional, găzduire,etc.

  • 4.2.     Monitorizarea     și

evaluarea         activităților

întreprinse    în    vederea

prevenirii și combaterii

DAS Craiova Instituții publice      cu

atribuții       în

domeniu Societatea civilă

  • - număr parteneriate încheiate

  • - număr     beneficiari     ai

serviciilor                   de

informare/consiliere

  • - numărul comunităților locale care au desfășurat activități specifice în vederea prevenirii și combaterii violenței în familie

2019-2024

violenței în familie

5.Furnizarea de servicii sociale destinate prevenirii și combaterii violenței în familie

  • 5.1.    Crearea locuințelor protejate și a serviciilor integrate complementare de grupuri de suport și cabinete de consiliere vocațională pentru victimele violenței domestice

  • 5.2.  Intervenție de urgență prin intermendiul unei echipe mobile

  • 5.3. Crearea unui centru de zi

de      asistență     destinat

agresorilor        victimelor

violenței domestice

DAS Craiova D.G.A.S.P.C.

Dolj

IPJ Dolj și alte instituții publice cu atribuții în domeniu

ONG-uri

  • - locuințe protejate

  • - grup suport

  • -    cabinet de consiliere vocațională

-volum alocări financiare/surse de finanțare

  • - număr de beneficiari /an

  • - număr    de    programe

derulate/an

-materiale         informative

elaborate

-1 echipă mobilă

  • - 1 centru de asistență destinat agresorilor

  • - număr de beneficiari ai centrului/an

  • - număr    de    programe

derulate/an

  • - materiale         informative

elaborate

2019-2024

B. Persoane cu dizabilități

Obiectiv operațional

Sub-obiective

Măsuri propuse

Responsabil i

Rezultate estimate Indicatori

Termen   de

realizare

Dezvoltarea        și

diversificarea serviciilor      sociale

acordate persoanelor cu dizabilități

I.Prevenirea agravării situațiilor               de

dificultate/vulnerabilitate a    persoanelor    cu

dizabilități

  • 1.1. Acordarea   serviciilor   de

consiliere socială și psihologică pentru persoanele cu dizabilități, respectiv    pentru    aparținătorii

acestora

  • 1.1.  Asigurarea        beneficiilor

sociale, conform prevederilor legale în vigoare persoanelor cu dizabilități, pe perioada de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap

  • 1.2.  Înființarea de centre respiro pentru persoanele cu dizabilități în vederea degrevării parțiale a aparținătorilor

  • 1.3. Dezvoltarea de programe de educație non-formală în vederea dezvoltării deprinderilor de viață independentă a persoanelor cu dizabilități și susținerii procesului de incluziune socială

DAS

Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice    cu

atribuții în domeniu

ONG-uri

  • -     număr     de

beneficiari

  • -   nr. centre tip respiro înființate

  • -   volum alocări financiare/surse de finanțare

  • -     număr     de

beneficii/sevicii acordate

  • - număr de furnizori de servicii

2019-2024

2.Conștientizarea      și

sensibilizarea comunității cu privire la dreptul persoanelor cu dizabilități la viața independentă         și

participativă în societate

2.1. Realizarea de activități de mediatizare la nivelul comunităților locale, cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități, pentru valorizarea rolului persoanei cu dizabilități în familie și societate

2.2 Participarea la activități de conștientizare și/sau sensibilizare a opiniei publice inclusiv pentru a combate stereotipiile și prejudecățile existente despre persoanele cu dizabilități

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

-număr de activități realizate

2019-2024

3.Informarea persoanelor cu dizabilități, a familiilor lor, cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au, conform legii

  • 3.1. Desfășurarea unor acțiuni de informare și consiliere a persoanelor cu dizabilități și a familiilor lor cu privire la drepturile și obligațiile acestora

  • 3.2.  Editarea și distribuirea de pliante, materiale informative cu privire la drepturile și obligațiile persoanelor cu dizabilități

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

-număr acțiuni de informare/consiliere -număr      pliante

editate și distribuite

2019-2024

Asigurarea protecției, asistării și îngrijirii tinerilor cu dizabilități        din

sistemul de protecție al copilului în cel de protecție al adulților cu dizabilități

I.Identificarea măsurilor necesare        asigurării

protecției, asistării și îngrijirii tinerilor cu dizabilități

  • 1.1. Crearea unei rețele de suport

(social, medical, educațional și formare    profesională)    pentru

integrarea în comunitate a acestui grup țintă

  • 1.2. Monitorizarea persoanelor cu dizabilități pe o perioadă definită de timp

DAS

Craiova D.G.A.S.P.C Dolj

AJOFM Dolj

Instituții de învățământ Instituții ce furnizează servicii medicale

  • -     număr     de

beneficiari

  • - număr de servicii acordate

-număr de instituții și        O.N.G.-uri

implicate

2019-2024

ONG-uri

Facilitarea accesului persoanelor      cu

dizabilități la servicii de natură medicală

I.Prevenirea agravării stării de sănătate a persoanelor         cu

dizabilități, conform nevoilor specifice

  • 1.1. Colaborarea cu specialiști din domeniul medical pentru organizarea de acțiuni cu scopul promovării sănătății

  • 1.2. Asigurarea unor mijloace de

transport adaptate și dotate care să faciliteze deplasarea beneficiarilor (cu grad scăzut de autonomie) în unitățile medicale pentru realizarea analizelor        medicale,        a

recuperării/reabilitării, respectiv a administrării    tratamentului    în

ambulatoriu

  • 1.3.   Asigurarea serviciilor de asistență medicală comunitară

  • 1.4. Facilitarea accesului pentru

obținerea dispozitivelor medicale necesare        deplasării        în

interiorul/exteriorul spațiului locativ al persoanelor cu dizabilități

  • 1.5. Dezvoltarea   relațiilor   de

colaborare cu cabinetele medicale de medicină de familie

1 .6.Susținerea programelor de recuperare/reabilitare a persoanelor cu dizabilități

1.7. Asigurarea cu prioritate a serviciilor     medicale     pentru

DAS Craiova Instituții ce furnizează servicii medicale și alte instituții publice    cu

atribuții în domeniu

O.N.G

  • -   număr acțiuni desfășurate

  • -     număr     de

beneficiari

  • -   număr servicii oferite

  • - număr de instituții

și        O.N.G.-uri

implicate

2019-2024

persoanele cu dizabilități aflate în situație de risc;

  • 1.8. Acordarea de materiale sanitare care să asigure o îngrijire corespunzătoare

persoanelor cu dizabilități;

  • 1.9. Alte servicii care să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități la acordarea de îngrijire medicală corespunzătoare

Acces    la    toate

formele educaționale

I.Promovarea accesului persoanelor          cu

dizabilități la toate formele de învățământ

  • 1.1. Participarea   la   realizarea

acțiunilor    de    informare    și

sensib ilizare a comunității

privind     facilitarea     accesului

persoanelor cu dizabilități la toate formele de educație

  • 1.2.  Aplicarea de măsuri pentru

conștientizarea de către persoanele cu dizabilități, respectiv de către aparținătorii     acestora     asupra

importanței participării la procesul educațional al asistaților 1.3.Identificarea și aplicarea de măsuri concrete în vederea facilitării accesului    fizic    la    procesul

educațional

DAS Craiova D.G.A.S.P.

C. Dolj Instituții de învățământ O.N.G.

  • - număr de persoane cu dizabilități

  • -   număr de aparținători ai persoanelor cu dizabilități

  • - număr de instituții

și        O.N.G.-uri

implicate

-număr de acțiuni întreprinse

2019-2024

Susținerea încadrării pe piața muncii a persoanelor       cu

dizabilități

I.Identificarea          și

aplicarea de măsuri pentru         susținerea

integrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii

1.1.Identificarea și colaborarea cu organizațiile neguvernamentale în vederea dezvoltării abilităților de viață independentă a persoanelor cu dizabilități care prezintă interes și disponibilitate pentru încadrarea pe piața muncii

1 .2. Su sținerea    persoanelor    cu

dizabilități     pentru     realizarea

demersurilor admiterii în programe de consiliere vocațională și integrare pe piața muncii

  • 1.3. Înființarea unor ateliere protejate

  • 1.4. Participarea la acțiuni de

sensib ilizare a angajatorilor în vederea     facilitării     accesului

persoanelor cu dizabilități pe piața muncii

DAS Craiova D.G.A.S.P. C. Dolj A.J.O.F.M. Dolj ONG-uri

  • - număr de parteneri identificați

  • -     număr     de

beneficiari

-număr de servicii oferite

2019-2024

Sprijinirea familiilor care au în componență persoane        cu

dizabilități

I.Identificarea de măsuri pentru       menținerea

persoanelor           cu

dizabilități cât mai mult timp în propriul mediu de viață,           respectiv

prevenirea instituționalizării acestora

1.1.Dezvoltarea unor programe de suport emoțional destinat membrilor familiei persoanelor cu dizabilități prin servicii de consiliere socială și psihologică individuală și prin intermediul grupurilor de spriijin organizate în acest sens 1.2.Identificarea măsurilor de sprijin material    (alimente,    materiale

sanitare, dispozitive medicale, alte materiale după caz), pentru familiile persoanelor cu dizabilități care își dau acceptul de a reintegra în familie persoanele       cu       dizabilități

instituționalizate în centre publice rezidențiale

1.3.Dezvoltarea           abilităților

membrilor de familie pentru a contribui în mod real la creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități prin participarea la programe de informare/instruire 1.4.Identificarea de măsuri în vederea prevenirii abuzului fizic și/sau emoțional asupra persoanelor cu dizabilități

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

  • -     număr     de

beneficiari

  • - număr de servicii acordate

  • - număr voluntari

  • - număr de instituții

și        O.N.G.-uri

implicate

2019-2024

2.Continuarea procesului de

dezinstituționalizare/prev enire a instituționalizării concomitent         cu

dezvoltarea    serviciilor

alternative de sprijin pentru viață independentă și integrare în comunitate


2.1.Identificarea situațiilor de risc în care se află persoanele cu dizabilități, situații ce pot conduce la instituționalizarea acestora

  • 2.2. Acordarea de servicii de îndrumare, sprijin, consiliere, evaluare și educație pentru sănătate atât pentru

persoanele cu dizabilități cât și pentru familile acestora

  • 2.3. Dezvoltarea serviciilor de asistență personală și facilitarea accesului persoanei cu dizabilități la aceste servicii

  • 2.4.   Instruirea și calificarea asistenților personali

  • 2.5. Monitorizarea activității asistentilor personali ai persoanelor cu handicap grav

  • 2.6. Monitorizarea copiilor încadrați în grad de handicap, a modului de implementare a planului de abilitare/reabilitare


DAS

Craiova

D.G.A.S.P.

C.

Dolj

ONG-uri


-număr persoane cu dizabilități identificate, aflate în risc                de

instituționalizare -număr

beneficiari

serviciilor

îndrumare, sprijin, consiliere, evaluare și educație pentru sănătate

-număr de asistenți personali angajați -număr asistenți personali instruiți și calificați

-număr asistenți personali monitorizați

-număr copii cu handicap monitorizați

-număr       centre

funcționale

-număr parteneriate -număr persoane dezinstituționalizate/ autonome


2019-2024


3.Asigurarea      tuturor

beneficiilor de asistență socială pentru toate persoanele cu dizabilități

  • 3.1. Formarea și perfecționarea

personalului    de specialitate care

lucrează în domeniu

  • 3.2. Asigurarea și actualizarea

permanentă  a  bazei de  date

referitoare    la   persoanele cu

dizabilități

  • 3.3. Asigurarea plății beneficiilor sociale, a altor drepturi și facilități cuvenite persoanelor cu dizabilități

DAS Craiova

-număr persoane care participă la cursuri de formare

-bază    de    date

actualizată la zi -plată la zi a tuturor beneficiarilor

2019-2024

4. Sprijinirea familiilor persoanelor cu dizabilități pentru a se implica în accesarea    de    către

persoanele cu dizabilități a serviciilor ce se acordă pe plan local

4.1.Implicarea      familiei      și

responsabilizarea acesteia cu privire la nevoile de în gri j ire și la accesarea de către persoanele cu dizabilități a serviciilor sociale oferite pe plan local

DAS Craiova D.G.A.S.P. C. Dolj ONG-uri

-număr de familii sprijinite

2019-2024

Promovarea      și

aplicarea de măsuri în vederea integrării sociale a persoanelor cu dizabilități

I.Creșterea nivelului de vizibilitate a persoanelor cu     dizabilități,     ca

membrii cu drepturi depline, ai comunității

1.1.Inițierea de acțiuni în vederea sensib ilizării     și    conștientizării

opiniei publice,   a promovării

egalității de șanse, în scopul prevenirii marginalizării sociale 1.3.Stimularea persoanelor cu dizabilități de a participa la formularea    și    implementarea

politicilor cu impact direct asupra lor care să faciliteze accesul neîngrădit la viața socială, economică, politică și culturală a comunității

DAS

Craiova D.G.A.S.P. C. Dolj

ONG-uri

-număr          de

beneficiari

  • - număr de servicii acordate

  • - număr de instituții

și        O.N.G.-uri

implicate

2019-2024

Monitorizarea persoanelor      cu

dizabilități care au domiciliul       sau

reședința pe raza Municipiului Craiova

I.Asigurarea         de

informații corecte și complete         despre

persoanele           cu

dizabilități,    respectiv:

dinamică, condiții de trai, nevoi identificate, furnizori din partea cărora beneficiază de servicii sociale

  • 1.1. Realizarea unei baze de date cu circuit informațional unitar și eficient pentru a servi interesului suprem al beneficiarului

  • 1.2. Dezvoltarea   unui   sistem

interinstituțional de intervenție promptă în situații de risc în care se pot afla persoanele cu dizabilități la un moment dat, în vederea identificării de soluții viabile

  • 1.3. Colaborarea   în   vederea

identificării de servicii sociale care să acopere întreaga gamă a dizabilității în vederea prevenirii instituționalizării persoanelor cu dizabilități

  • 1.4. Monitorizarea cazurilor pentru care s-a intervenit în remedierea situațiilor de dificultate

DAS Craiova D.G.A.S.P.C. Dolj și alte instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

  • - număr de solicitări

  • - număr de cazuri pentru care s-a intervenit

  • - număr de instituții

și        O.N.G.-uri

implicate - număr de servicii oferite

2019-2024

Facilitarea accesului la locuință, mediu fizic și informațional, specific a persoanelor cu dizabilități

I.Facilitarea accesului la mediu fizic

1.1.Accesibilizarea spațiului de desfășurare a lucrului cu publicul și a unui interval orar accesibil pentru persoanele cu dizabilități și aparținătorii acestora

DAS Craiova

-număr         de

beneficiari        de

servicii sociale

2019-2024

2.Facilitarea accesului la mediul informațional

2.1.Facilitarea     accesului     la

informare a tuturor persoanelor cu dizabilități,      indiferent      de

deficiență, prin realizarea unui sistem informatic accesibil și on line

DAS Craiova

-     număr     de

beneficiari

2019-2024

3.Facilitarea accesului la obținerea unei locuințe sociale pentru persoanele cu dizabilități

3.1.Atribuirea de locuințe sociale persoanelor cu dizabilități care îndeplinesc criteriile de eligibilitate 3.2.Stabilirea unui criteriu de prioritate pentru închirierea de locuințe sociale la nivelurile inferioare ale imobilelor;

PMC

  • - număr de solicitări

  • - număr de locuințe sociale acordate

  • - număr de dosare evaluate

2019-2024

C. Persoane Vârstnice

Obiectiv operațional

Sub-obiective

Măsuri propuse

Responsabili

Rezultate estimate Indicatori

Termen de realizare

Identificarea        și

sprijinirea persoanelor vârstnice aflate în situație de risc și/sau dificultate

1.Intervenția specializată în scopul de a ajuta persoanele vârstnice să depășească situațiile de risc sau de dificultate prin identificarea unor soluții în comunitate sau prin instituirea unor măsuri de protecție socială

  • 1.1. Identificarea      persoanelor

vârstnice aflate în situație de risc

  • 1.2. Evaluarea            nevoilor

persoanelor      vârstnice      și

planificarea serviciilor

necesare depășirii situațiilor de risc

  • 1.3. Stabilirea de metode, strategii, proceduri și măsuri de intervenție în situație de risc sau de dificultate

  • 1.4. Încheierea de parteneriate cu instituții, ONG-uri și alți factori responsabili care să aibă ca scop luarea de măsuri în regim de urgență pentru cazurile aflate în situație de risc și/sau dificultate

  • 1.5. Dezvoltarea și diversificarea

serviciilor     pentru     persoane

vârstnice

  • 1.6.         Dezvoltarea         și

DAS

Craiova

Instituții publice    cu

atribuții în domeniu

ONG-uri

-număr        persoane

vârstnice     aflate    în

dificultate identificate -număr        persoane

vârstnice       evaluate,

beneficiari ai serviciilor sociale

-număr cazuri soluționate -număr      parteneriate

încheiate

-număr    servicii    de

consiliere dezvoltate -număr    servicii    de

îngrijire la domiciliu -număr centre de zi -volum           alocări

financiare/surse       de

finanțare

2019-2024

profesionalizarea rețelelor de îngrijitori la domiciliu

Crearea          unui

continuum de servicii sociale individualizate, bazate pe nevoile persoanelor vârstnice

I.Diminuarea dezechilibrelor       locale

existente     în     scopul

asigurării accesului tuturor persoanelor vârstnice aflate în dificultate la servicii și beneficii sociale;

  • 1.1. Dezvoltarea unui sistem de

comunicare     și     cooperare

interinstituțională

  • 1.2. Întocmirea unei baze comune de date cu beneficiarii de servicii sociale

  • 1.3. Dezvoltarea de parteneriate în vederea mobilizării mai eficiente a resurselor

  • 1.4. Dezvoltarea parteneriatelor cu Biserica, la nivel local pentru sprijinirea vârstnicilor

DAS

Craiova

Instituții publice    cu

atribuții    în

domeniu

ONG-uri

-număr      parteneriate

încheiate

-număr actori sociali implicați

-număr    acțiuni    de

ajutorare          pentru

sprijinirea vârstnicilor

2019-2024

2.Evitarea suprapunerilor în acordarea serviciilor sociale

  • 2.1.   Stabilirea unor pachete minimale de servicii ce pot fi acordate pentru principalele situații socio-medicale în care se află persoanele vârstnice aflate în dificultate, dar și pentru serviciile oferite în regim de urgență

  • 2.2. Crearea unui plan unic de

servicii pentru fiecare caz social (ex.    o    persoană vârstnică

beneficiază de servicii de îngrijire la domiciliu, servicii sociale)

DAS

Craiova

Instituții publice    cu

atribuții în domeniu

ONG-uri

-creșterea gradului de accesibilitate la servicii sociale

-volum           alocări

financiare/surse       de

finanțare

2019-2024

Prevenirea excluziunii sociale și promovarea integrării sociale

I.Susținerea implicării active a persoanelor vârstnice în viața comunității

1.1 Organizarea de acțiuni de informare și sensibilizare a opiniei publice în vederea valorizării rolului persoanelor vârstnice în societate, în parteneriat cu societatea civilă și mass-media

  • 1.2.     Implicarea    persoanelor

vârstnice    în    activități    de

voluntariat, umanitare

  • 1.3. Continuarea și diversificarea activităților derulate în cadrul centrelor de zi

  • 1.4.    Oferirea condițiilor de petrecere a timpului liber în scopul stimulării participării persoanelor vârstnice la viața socială cu efect în planul menținerii sau ameliorării capacităților fizice și intelectuale prin înființarea unui club al seniorilor în municipiul Craiova

  • 1.5. Promovarea parteneriatelor cu

grădinițe, școli, licee în vederea derulării de activități culturale, social-educative     de     către

persoanele vârstnice și elevi

  • 1.6.  Organizarea de activități și manifestări sociale și culturale cu și pentru vârstnici

1.7.Implicarea       persoanelor

vârstnice în luarea deciziilor cu privire la acțiunile și măsurile ce le sunt destinate și valorificarea

DAS

Craiova

Instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

  • -     număr     acțiuni

organizate de informare și sensibilizare

  • -   număr beneficiari centre de zi/an

  • - număr centre de zi

  • -   număr parteneriate încheiate și derulate

  • -  număr de acțiuni

sociale    și    culturale

organizate/an

  • -    număr    voluntari

persoane vârstnice

  • -    număr    voluntari

implicați în activități

  • - număr practicanți

  • -               număr

reclamații/sesizări -volum           alocări

financiare/surse       de

finanțare

2019-2024

competențelor dobândite

  • 1.8. Îmbunătățirea imaginii sociale a persoanelor vârstnice și a fenomenului îmbătrânirii active

  • 1.9. Asigurarea oportunității de a lucra sau de a avea acces la alte posibilități aducătoare de venit, cât timp persoana vârstnică poate fi activă

2. Dezvoltarea și împlinirea personală

  • 2.1. Asigurarea  accesului  la

programe educaționale specifice persoanelor vârstnice, pe baza unor parteneriate, pentru a promova îmbătrânirea activă

  • 2.2. Dezvoltarea de programe de consiliere și suport psihologic post pensionare și post pierdere partener de viață

DAS

Craiova

Instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

  • -    număr    persoane

vârstnice ocupate

  • - număr parteneriate

  • -    număr    persoane

vârstnice participante la programe de formare

  • -    număr    persoane

vârstnice consiliate -gradul de satisfacție al beneficiarilor

2019-2024

Prevenirea         și

combaterea neglijării, abuzului și violenței       asupra

persoanelor vârstnice

1.Intărirea parteneriatului dintre autoritățile locale și societatea civilă în scopul prevenirii și combaterii neglijării,    abuzului    și

violenței             asupra

persoanelor vârstnice

1.1.Organizarea de acțiuni de informare cu privire la formele de abuz, neglijare la care ar putea fi supuse persoanele vârstnice 1.2.Acțiuni de identificare a persoanelor vârstnice dependente sau cu grad crescut de vulnerabilitate, posibile victime ale abuzului, neglijării violenței și îndrumarea lor către servicii abilitate

1.3.Inființarea de centre de consiliere pentru persoanele

DAS

Craiova

Instituții publice    cu

atribuții    în

domeniu ONG-uri

-număr        persoane

consiliate

-număr        persoane

abuzate/neglijate/victime ale violenței

-număr centre consiliere -număr           centre

specializate in violență domestică

-volum           alocări

financiare/surse       de

finanțare

2019-2024

vârstnice supuse riscului de abuz, neglijare, violență 1.4.Crearea/dezvoltarea      de

servicii sociale specializate destinate victimelor abuzului și violenței

D. Persoanele aflate în risc de excluziune și marginalizare socială, persoane singure și familii fără venituri sau cu venituri reduse, persoane fără adăpost, victime ale traficului de persoane, precum și persoanelor private de libertate

Obiectiv operațional

Sub-obiective

Măsuri propuse

Responsabili

Rezultate estimate Indicatori

Termen de realizare

Susținerea persoanelor    adulte

fără adăpost pentru depășirea situației de criză

I.Asigurarea       cadrului

instituțional,     social     și

emoțional necesar depășirii situațiilor      de      criză

întămpinate de această categorie de persoane

  • 1.1.   Furnizarea de servicii sociale persoanelor adulte fără adăpost în cadrul centrului pentru persoane fără adăpost

  • 1.2. Reducerea numărului de persoane care trăiesc în stradă prin crearea și dezvolatarea de centre pentru persoane fără adăpost

DAS Craiova

ONG

-număr persoane adulte fără adăpost care au beneficiat de serviciile centrului/tipului      de

serviciu/an

-număr centre create si dezvoltate

-număr persoane fără adăpost sprijinite

2019-2024

Promovarea integrării sociale a persoanelor adulte fără adăpost

l.Întărirea        capacității

instituționale a Centrului pentru   Persoane   fără

Adăpost

1.1.Implementarea programelor pentru informarea, orientarea, consilierea, medierea și formarea profesională a persoanelor adulte fără adăpost, în acord cu cerințele pieței muncii

1.2.Consilierea și monitorizarea persoanelor a căror reinserție în

DAS Craiova

ONG

-număr persoane adulte fără adăpost care au beneficiat de servicii de consiliere în vederea angajării/an

-număr persoane adulte fără            adăpost

calificate/recalificate/an

2019-2024

societate a reușit, cu scopul de a preveni recăderea în situația de criză

-număr persoane adulte fără adăpost, angajate în muncă/an

-număr de persoane adulte       reintegrate

social/ monitorizate/an -îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor

Promovarea

măsurilor active pentru prevenirea sau depășirea situației de dificultate      pentru

persoanele/familiile fără venituri sau cu venituri mici

1.Depistarea precoce a cazurilor care prezintă risc în domeniu

  • 1.1. Furnizarea de servicii de

informare, consiliere psihosocială    și    suport    pentru

persoanele/familiile cu venituri mici sau fără venituri în vederea accesării unor servicii, obținerii anumitor drepturi/facilități, găsirii unui loc de muncă etc.

  • 1.2. Promovarea de parteneriate cu

diferite       instituții,       agenți

economici, ong-uri de pe plan local în vederea oferirii unui suport adecvat persoanelor aflate în dificultate

DAS Craiova ONG-uri Instituții publice cu atribuții în domeniu

-număr persoane care au beneficiat de servicii de          informare,

consiliere, suport /an -număr persoane care au beneficiat de servicii de consiliere în vederea angajării/an

-număr     parteneriate

încheiate

-număr cazuri sprijinite în parteneriat

2019-2024

Facilitarea integrării sociale a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate

1.Crearea         unor

programe      comune

(instituții - ONG-uri) în vederea        sprijinirii

persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate să se readapteze condițiilor de viață anterioare

l.l.Oferirea de servicii de suport (informare, consiliere, asistență) persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate, cu scopul de a preveni recăderea în situația de criză l.2.Implementarea programelor pentru informarea, orientarea, consilierea, medierea și formarea profesională a persoanelor care

DAS Craiova

Instituții publice cu atribuții în domeniu ONG-uri

-număr de persoane care au beneficiat de servicii de informare, consiliere, suport /an -număr persoane care au beneficiat de servicii de consiliere în vederea angajării/an

- număr persoane adulte calificate/

2019-2024

au executat o pedeapsă privativă de libertate, în acord cu cerințele pieței muncii

recalificate/an

- număr persoane angajate în muncă/an

Facilitarea integrării sociale a persoanelor care părăsesc centre de plasament și care provon din familii defavorizate

I.Crearea unui “Centru de Servicii Sociale” pentru Invățarea Deprinderilor de Viață Independentă.

1.1.Oferirea    serviciilor    de

informare și consiliere cu privire la obținerea unor beneficii și servicii sociale ce se acordă pe plan local persoanelor care părăsesc centrele de plasament și care    provin    din    familii

defavorizate

1.2.Un centru pentru copiii și tinerii aflați în risc social și școlar (ex. copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate sau sunt abandonați)

DAS Craiova

Instituții publice cu atribuții în domeniu

ONG-uri

  • - număr persoane care

au beneficiat de servicii de          informare,

consiliere, suport /an

  • - număr centre create

  • - număr beneficiari

-volum         alocări

financiare/surse      de

finanțare

2019-2024

Facilitarea integrării sociale a persoanelor cu adicții care prezintă risc     crescut     de

excluziune           și

marginalizare socială

1.Oferirea de servicii integrate de asistență socială persoanelor cu adicții

1.1.Oferirea      de      servicii

psihologice și sociale, acoperind domeniile     de     consiliere

medicală, psihologică, consiliere socială, adresate consumatorilor de droguri, informare și orientare, măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială.

DAS Craiova Instituții publice cu atribuții în domeniu CPECA Dolj ONG-uri

-număr       persoane

consiliate

- număr campanii de prevenire antidrog -volum         alocări

financiare/surse      de

finanțare

2019-2024

Facilitarea integrării profesionale         a

persoanelor vulnerabile

I.Furnizarea de servicii în vederea            integrării

profersionale a persoanelor vulnerabile

1.1.Furnizarea de servicii de informare, consiliere, orientare, mediere și formare profesională

DAS Craiova

AJOFM Dolj

ONG-uri

-număr persoane care au beneficiat de servicii de informare, consiliere orientare, mediere și formare profesională/an

2019-2024

Îmbunătățirea calității vieții persoanelor de etnie romă

I.Prevenirea și combaterea discriminării cu care se confruntă copiii romi

  • 1.1. Realizarea de parteneriate cu organizațiile neguvernamentale care se ocupă de populația romă pentru protecția copilului

  • 1.2. Participarea la acțiuni de promovare a identității culturale a persoanelor de etnie romă în parteneriat cu societatea civilă

DAS Craiova

PMC

ONG- uri

-număr    parteneriate

încheiate

-număr   de acțiuni

organizate

2019-2024

2.Asigurarea      protecției

sociale pentru persoanele de etnie romă aflate în dificultate

2.1.Identificarea persoanele de etnie romă aflate în dificultate și evaluarea nevoilor 2.2.Stabilirea și planificarea tuturor serviciilor/prestațiilor necesare în funcție de nevoile identificate 2.3.Integrarea/reintegrarea școlară a copiilor și tinerilor

  • 2.4. Continuarea procesului de

identificare a persoanelor fără acte de identitate în vederea emiterii acestora și a putea beneficia de toate drepturile și facilitățile, confom legii

  • 2.5. Asigurarea serviciilor sociale, medicale, educaționale, de locuire și ocupare pe piața muncii

DAS Craiova

PMC

Instituții       de

învățământ

ONG- uri

DAS Craiova

PMC

ONG- uri Instituții       ce

furnizează servicii medicale Instituții       de

învățământ AJOFM Dolj

-număr persoane aflate în

dificultate identificate -număr beneficiari -număr      copii/tineri

integrați în sistemul de învățământ

-număr       persoane

identificate fără acte și sprijinite         pentru

întocmirea acestora -număr          cazuri

instrumentate

2019-2024

3.Implicarea activă a ONG-

3.1.Dezvoltarea de proiecte cu

DAS Craiova

-număr        proiecte

2019-2024

urilor    de    romi     în

soluționarea problemelor cu care      se      confruntă

comunitățile de romi prin inițierea, promovarea și implementarea proiectelor cu finanțare externă;

fonduri        europene/granturi

norvegiene în cadrul

unui sistem de cooperare local/ județean/ național/ transnațional, pentru

îmbunătățirea calității vieții persoanelor de etnie romă

3.2.    Promovarea    valorilor

culturale specifice etniei și reactivarea             practicării

meșteșugurilor tradiționale

PMC și alte instituții publice     cu

atribuții      în

domeniu

ONG- uri

inițiate/promovate/impl ementate

-număr    evenimente

culturale de promovare a identității rome

-volum         alocări

financiare/surse      de

finanțare

Dinamizarea

activităților           de

prevenire a traficului de           persoane,

încurajarea/implicarea societății civile în derularea acestora și protecția, asistența și reintegrarea socială a victimelor traficului de persoane

I.Creșterea gradului de informare și conștientizare a populației în ansamblu și a grupurilor de risc privind implicațiile traficului de persoane;

  • 1.1. Acțiuni          de

informarea/sensibilizare

  • 1.2. Dezvoltarea de parteneriate cu instituțiile publice (școli, poliție, servicii sociale), societatea civilă și mass-media

DAS Craiova

ONG- uri

Instituții      de

învățământ IPJ Dolj și alte instituții publice     cu

atribuții      în

domeniu

Mass- media

-număr   acțiuni   de

informare realizate

-număr    parteneriate

încheiate

2019-2024

2.Îmbunătățirea      calității

protecției     și    asistenței

acordate victimelor traficului de persoane în vederea reintegrării sociale

2.2.Sprijinirea persoanelor, în colaborare     cu     instituțiile

abilitate, în vederea reintegrării lor în societate

DAS Craiova Instituții publice     cu

atribuții      în

domeniu ONG- uri

- număr   persoane

consiliate

-număr       persoane

reintegrate

2019-2024

3.Îmbunătățirea capacității de identificare timpurie a victimelor și de referire către furnizorii de servicii specializate

  • 3.1. Dezvoltarea de platforme de informare reciprocă între organizațiile publice și private responsabile

  • 3.2. Dezvoltarea unor proceduri comune de lucru la nivel interinstituțional și multidisciplinar

DAS Craiova Instituții publice     cu

atribuții      în

domeniu

ONG- uri

-număr de programe de informare

-elaborarea            și

diseminarea procedurilor comune de lucru

2019-2024

OBIECTIV STRATEGIC 2

Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor de asistență medicală comunitară

Obiectiv operațional

Sub-obiective

Măsuri propuse

Responsabili

Rezultate estimate Indicatori

Termen de realizare

Optimizarea accesului persoanelor vulnerabile          la

serviciile    medicale

esențiale

1. Facilitarea și îmbunătățirea accesului populației și în special al grupurilor vulnerabile la servicii de sănătate

  • 1.1.   Identificarea       problemelor

medico-sociale ale comunității și în special, ale persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile

  • 1.2.   Facilitarea accesului, în special al persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, la servicii de sănătate și sociale

  • 1.3.   Identificarea       persoanelor

neînscrise pe listele medicilor de familie, în vederea luării în evidență

  • 1.4.   Urmărirea și supravegherea

stării        de        sănătate        a

familiilor/persoanelor cu risc medico-

DAS Craiova Instituții           ce

furnizează servicii medicale specifice și alte instituții publice        cu

atribuții          în

domeniu ONG-uri

  • - număr beneficiari

  • -    număr    acțiuni

întreprinse

  • -      gradul      de

sănătate al beneficiarilor

  • - număr de organizații implicate

2019-2024

social

  • 1.5.   Identificarea persoanelor de vârstă fertilă și informarea acestora privind planificarea familială și contraceptivă;

  • 1.6.   Efectuarea de activități de educație pentru sănătate în vederea adoptării unui stil de viață sănătos;

  • 1.7.    Participarea în echipă, la

desfășurarea     diferitelor     acțiuni

colective pe teritoriul comunității: vaccinări, programe de screening populațional,           implementarea

programelor naționale de sănătate

  • 1.8.   Colaborarea cu ONG-urile și instituțiile medicale pentru protecția sănătății

OBIECTIV STRATEGIC 3

Dezvoltarea capacității instituționale pentru a oferi sprijinul social adecvat și adaptat nevoilor sociale existente la nivel local

Obiectiv operațional

Sub-obiective

Măsuri propuse

Responsabili

Rezultate      estimate

Indicatori

Termen de realizare

Realizarea unei hărți a nevoilor sociale și a unei hărți a serviciilor

I.Identificarea și aplicarea de    măsuri    necesare

realizării hărții serviciilor

1.1 Realizarea unui plan care să cuprindă obiective clare, necesare realizării hărții nevoilor, respectiv

DAS

Craiova Instituții

- număr de persoane implicate în procesul de evaluare a nevoilor

2019-2024

sociale existente la nivel local

sociale

a hărții serviciilor sociale existente

  • 1.2 Identificarea       resurselor

financiare, umane, materiale sau de altă natură

  • 1.3 Identificarea de parteneri care să contribuie în mod real la realizarea hărților

  • 1.4 Utilizarea       informațiilor

obținute în urma evaluării nevoilor,    pentru    adaptarea,

respectiv diversificarea serviciilor sociale existente la nivel local

publice    cu

atribuții     în

domeniu ONG-uri

  • -       număr       de

instituții/organizații implicate

  • -    situația resurselor implicate

Creșterea capacității instituționale de a oferi servicii/beneficii sociale de calitate

I.Dezvoltarea    resurselor

umane    implicate    în

acordarea servicilor sociale

  • 1.1  Evaluarea resurselor umane

existente precum și a nevoilor de formare      profesională      a

personalului angajat, a voluntarilor și practicanților

  • 1.2 Identificarea    de resurse

financiare care să faciliteze accesul la formare profesională

  • 1.3  Identificarea de programe viabile de pregătire care să asigure accesul la formare profesională

  • 1.4  Facilitarea accesului pentru personalul propriu la ședințe de supervizare formală și informală

1.5. Realizarea de schimburi de experiență și bune practici naționale și internaționale

DAS

Craiova

Instituții publice    cu

atribuții     în

domeniu

ONG-uri

  • -      număr evaluări,

  • - număr personal instruit

  • - număr cursuri/număr de ore

  • - nr. de schimburi de experienta

2019-2024

2. Organizarea de sesiuni de instruire conform nevoilor identificate

2.1.Promovarea formelor de instruire și certificare a formării profesionale în vederea dezvoltării

DAS Craiova

- număr de seminarii/ work-shopuri

2019-2024

competențelor       personalului

implicat în acordarea serviciilor sociale de calitate

Asigurarea      unui

continuum de servicii sociale individualizate bazate pe           nevoile

persoanelor aflate în dificultate

I.Identificarea și aplicarea de măsuri concrete menite să contribuie la diminuarea dezechilibrelor locale, în asigurarea accesului la servicii/beneficii sociale

1.1. Dezvoltarea unui sistem de comunicare     și     cooperarea

interinstituțională

1.2 Întocmirea unei baze comune de date cu beneficiarii de servicii sociale în vederea evitării suprapunerilor    în    acordarea

serviciilor sociale

  • 1.3. Stabilirea unor pachete minimale de servicii ce pot fi acordate pentru principalele situații socio-medicale persoanelor aflate în dificultate dar și pentru serviciile oferite în regim de urgență

  • 1.4. Crearea unui plan unic de servicii pentru fiecare caz social

  • 1.5.   Monitorizarea serviciilor oferite de furnizorii privați

DAS Craiova Instituții publice    cu

atribuții     în

domeniu

ONG-uri

-număr      parteneriate

încheiate

-număr actori sociali implicați

-situația        resurselor

implicate

2019-2024

Asigurarea unui mediu informatic integrat    pentru

asistarea         și

monitorizarea procesului     de

acordare a serviciilor/beneficiilor sociale

l.Înființarea și actualizarea continuă a unei Baze de date care să cuprindă date privind beneficiarii (date de contact, vârstă, nivel de pregătire     școlară     și

profesională, adrese de domiciliu etc.), date privind indemnizațiile     acordate

(ajutoare sociale, ajutoare de urgență, ajutoare pentru

  • 1.1.   Măsuri de facilitare a

accesului persoanelor aflate în grupul    țintă    în    acordarea

ajutoarelor financiare, materiale și medicale     pentru     situațiile

reglementate de lege: ajutoare sociale, ajutoare de urgență, ajutoare pentru încălzire, ajutoare materiale, alocații de susținere etc.

  • 1.2.   Crearea unei evidențe

DAS Craiova

-număr       beneficiari

existenți la nivelul municipiului Craiova

2019-2024

încălzire, ajutoare materiale, alocații de susținere etc.), cuantumul și data acordării acestora, precum și alte informații relevante pentru completarea Bazei de date

informatizate (fișiere, foldere, tabele centralizatoare etc.) care să cuprindă    toate     informațiile

referitoare la beneficiarii de servicii sociale și completarea acestor documente pe zile, luni, ani (pe cât posibil, și perioadele anterioare)

  • 1.3. Actualizarea site-ului Direcției de Asistență Socială Craiova

  • 1.4.     Centralizarea     datelor,

verificarea și corelarea cu evidențele numerice, financiare din compartimentele     contabilitate,

resurse umane etc.

  • 1.5.   Actualizarea continuă a întregii Baze de date

2. Crearea unui soft informatic pe care să îl poată accesa orice furnizor de servicii sociale din municipiu

  • 2.1. Crearea unei baze de date cu titularii serviciilor furnizate de instituții și ONG-uri și tipul de servicii oferit acestora

  • 2.2. Realizarea unei „Fișe unice” a beneficiarilor, astfel ca serviciile oferite acestora să nu se dubleze

DAS Craiova

ONG-uri

-număr servicii sociale oferite    de    furnizori

publici/privati/beneficiari /an

2019-2024

Promovarea serviciilor sociale existente la nivelul comunității locale

I.Facilitarea       accesului

persoanelor    aflate    în

dificultate                  la

serviciile/beneficiile sociale

  • 1.1. Promovarea serviicilor oferite prin acțiuni de informare, seminarii, schimb de experiență, întâlniri directe cu beneficiarii și cu aparținătorii acestora

  • 1.2. Realizarea de broșuri, pliante, emisiuni TV/radio, comunicate de presă, site-uri

DAS Craiova Instituții publice    cu

atribuții     în

domeniu ONG-uri

  • - număr de beneficiari

  • - număr de materiale de promovare pe categorii de beneficiari

2019-2024

1.3.Promovarea implicării comunității locale în procesul de planificare și furnizare a serviciilor sociale

OBIECTIV STRATEGIC 4

Creșterea implicării comunității locale și a societății civile în procesul de furnizare, diversificare și dezvoltare a serviciilor sociale.

Obiectiv operațional

Sub-obiective

Măsuri propuse

Responsabil i

Rezultate estimate Indicatori

Termen de realizare

Promovarea voluntariatului     în

furnizarea serviciilor sociale/organizarea diferitelor acțiuni

I.Crearea unui cadru instituțional în vederea atragerii voluntarilor în sistemul de servicii sociale

  • 1.1. Elaborarea unei strategii de atragere a voluntarilor

  • 1.2. Colaborarea cu centrul de voluntariat înființat de ONG

  • 1.3. Colaborarea cu centrul de voluntariat internațional înființat (cazare și sală de activități)

DAS Craiova Instituții de învățămâ nt

Societate a civilă

-număr voluntari/an

-promovarea voluntariatului

2019-2024

Promovarea implicării comunității locale în procesul de planificare          și

furnizare a serviciilor sociale

I.Organizarea acțiunilor necesare sensibilizării populației la problemele comunității locale

  • 1.1. Derularea de activități de informare și sensibilizare a opiniei publice privind problemele sociale ale comunității

  • 1.2. Promovarea serviciilor furnizate de furnizorii de servicii sociale pe plan local

  • 1.3. Informarea și consilierea locuitorilor municipiului Craiova în orice domeniu de interes al serviciilor și măsurilor sociale

  • 1.4. Organizarea de grupuri de informare pe diverse tematici, în vederea reducerii riscului de abuz, neglijare, pentru orice persoană aflată în dificultate

DAS Craiova Instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

-număr    beneficiari

noi/an

-număr     persoane

informate      asupra

problemelor sociale cu care se confruntă comunitatea

-număr persoane care se     implică     în

problemele sociale ale comunității

-număr grupuri de

2019-2024

1.5. Organizarea unor întâlniri periodice, la care vor participa personalul direcției, personalul cu atribuții de asistență si protecție socială din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Craiova, partenerii, reprezentanți ai beneficiarilor și ai comunității, alte persoane cu pregătire și expertiză în domeniul serviciilor sociale, alți invitați, unde vor fi prezentate problemele personale sau de grup ale comunității

informare organizate -număr       întâlniri

organizate

Colaborarea cu instituții de profil, ONG-uri de pe plan local/extern         în

soluționarea problemelor comunității

1.Crearea unui sistem de parteneriate reale și active                cu

instituții/societatea civilă pentru        acoperirea

nevoilor    locale    de

servicii sociale;

  • 1.1.    Identificarea tuturor furnizorilor publici și privați de la nivel local, precum și a serviciilor sociale acordate de aceștia

  • 1.2.   Încheierea de parteneriate public-public, public-privat cu alte autorități sau instituții publice, ONG-uri, centre sociale etc., adaptate nevoilor sociale și resurselor disponibile la nivelul municipiului Craiova

  • 1.3.   Cofinantarea de la bugetul local a unor servicii sociale furnizate de către instituțiile/ ONG-urile acreditate;

  • 1.4.   Subventionarea de la bugetul local a unor servicii sociale de interes local furnizate de ONG-uri acreditate și licențiate

DAS Craiova Instituții publice    cu

atribuții în domeniu ONG-uri

-număr      furnizori

privați identificați pe plan local

-număr parteneriate încheiate

-număr      proiecte

încheiate

-volum        alocări

financiare/surse    de

finanțare

2019-2024

2.Atragerea fondurilor europene/externe pentru realizarea de investiții in servicii sociale

2.1.Inițierea și ulterior implementarea unor proiecte cu finanțare externă în domeniul asistenței și serviciilor sociale locale, care urmează a fi accesate din fondurile europene repartizate în exercițiul bugetar

DAS Craiova Instituții publice    cu

atribuții în domeniu

-număr       poiecte

încheiate

-volum        alocări

financiare/surse    de

finanțare

2019-2024

2019-2024 sau granturi norvegiene, proiecte care pot include diverse parteneriate cu alte structuri publice sau private (ONG-uri, fundații, asociații etc.).

ONG-uri

Listă abrevieri

DAS Craiova- Direcția de Asistență Socială Craiova

PMC- Primăria Municipiului Craiova

DGASPC Dolj- Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj

AJOFM Dolj- Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dolj

ONG- Organizații Neguvernamentale

IPJ Dolj- Inspectoratul Județean de Poliție Dolj

CPECA Dolj- Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dolj

ISJ Dolj- Inspectoratul Școlar Județean Dolj

Nr. crt

Atribuția și funcția publică

Numele și prenumele

Data

Semnătura

1.

Aprobat, Director Executiv

Ioana Stoian

2.

Elaborat, Inspector

Oprea Elena

3.

Elaborat, Inspector

Ana- Maria Manolescu