Hotărârea nr. 145/2019

Hotararea Consiliului Local nr. 145 privind aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru Spitalul Clinic deNeuropsihiatrie Craiova privind obiectivul de investiţii „Extindere Corp C4 încadrul Spitalului Clinic cu un corp P+4E pentru secţia recuperare neurologică”


MUNICIPIUL CRAIOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

HOTĂRÂREA NR.145

privind aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru Spitalul Clinic de

Neuropsihiatrie Craiova privind obiectivul de investiții „Extindere Corp C4 în cadrul Spitalului Clinic cu un corp P+4E pentru secția recuperare neurologică”

Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în ședința ordinară din data de 28.03.2019;

Având în vedere expunerea de motive nr.58327/2019, rapoartele nr.58336/2019 al Direcției Investiții, Achiziții și Licitații și nr.58436/2019 al Direcției Juridice, Asistență de Specialitate și Contencios Administrativ prin care se propune aprobarea Studiului de Fezabilitate pentru Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova privind obiectivul de investiții „Extindere Corp C4 în cadrul Spitalului Clinic cu un corp P+4E pentru secția recuperare neurologică” și rapoartele nr.88/2019 al Comisiei Servicii Publice, Liberă Inițiativă și Relații Internaționale, nr.90/2019 al Comisiei pentru Învățământ, Cultură, Sănătate, Culte, Tineret și Sport, nr.92/2019 al Comisiei de Urbanism, Protecția Mediului și Conservarea Monumentelor, nr.94/2019 al Comisiei Juridică, Administrație Publică și Drepturi Cetățenești și nr.96/2019 al Comisiei Buget Finanțe, Studii, Prognoze și Administrarea domeniului;

În conformitate cu prevederile art.44 alin.1 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată și Hotărârii Guvernului nr.907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;

În temeiul art.36 alin.2 lit.b coroborat cu alin.4 lit.d, art.45 alin.1, art.61 alin.2 și art.115 alin.1 lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală;

HOTĂRĂȘTE:

Art.1.Se aprobă Studiul de Fezabilitate pentru Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova privind obiectivul de investiții „Extindere Corp C4 în cadrul Spitalului Clinic cu un corp P+4E pentru secția recuperare neurologică”, varianta minimală, având următorii indicatori tehnico-economici:

Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA):    24.584.573,72 lei

Din care C+M (inclusiv TVA)                 13.844.208,86 lei

Durata de realizare:                              21 luni,

prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administrație Publică Locală și Direcția Investiții, Achiziții și Licitații vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,

9                                       9                   9      ~


CONTRASEMNEAZĂ,

SECRETAR,

Romulus Victor NICOLICEA


Nicoleta MIULESCU


PROIECTANT: S.C. SPIRI COM S.R.L.

Str. Anastasie Panu nr.3,bl A3, sc.3, ap 65 București

J40/25308/1992. CUI RO2632267

OBIECTIV: EXTINDERE CORP C4 IN CADRUL SPITALULUI CU UN CORP P+4E PENTRU SECȚIA RECUPERARE NEUROLOGICA

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și          subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

lei

lei

lei

1

2

3

7

8

CAPITOLUL 1

Cheltuieli

pentru obținerea și amenajarea terenului

1.1.

Obținerea terenului

0,0C

0,00

0,00

1.2.

Amenajarea terenului

166.667,85

31.666,89

198.334,74

1.3.

Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială

0,00

0,00

0,00

1.4.

Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 1

166.667,85

31.666,89

198.334,74

I I

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 2

0,00

0,00

0,00

I i

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

3.1.

Studii

24.440,00

4.643,60

29.083,60

3.1.1. Studii de teren

24.440,00

4.643,60

29.083,60

3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului

0,00

0,00

0,00

3.1.3. Alte studii specifice

0,00

0,00

0,00

3.2.

Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de aviz, acorduri și autorizații

14.080,00

2.675,20

16.755,20

3.3.

Expertiză tehnică

17.500,00

3.325,00

20.825,00

3.4.

Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor

0,00

0,00

0,00

3.5.

Proiectare

501.420,00

95.269,80

596.689,80

3.5.1. Tema de proiectare

0,00

0,00

0,00

3.5.2. Studiu de prefezabiiitate

0,00

0,00

0,00

3.5.3. Studiu de fezabilitate/ documentația de avizare a lucrărilor de intervenție și devizul general +Doc.Org. Șantier inclusiv pan tempor si placi perm

66.420,00

12.619,80

79.039,80

3.5.4. Documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/ acordurilor/ autorizațiilor

50.000,00

9.500,00

59.500,00

3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție

35.000,00

6.650,00

41.650,00

3.5.6. Proiect tehnic și detalii de execuție

350.000,00

66.500,00

416.500,00

3.6.

Organizarea procedurilor de achiziție

0,00

0,00

0,00

3.7.

Consultanță

0,00

0,00

0,00

3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

0,00

0,00

0,00

3.7.2. Auditu! financiar

0,00

0,00

0,00

3.8.

Asistență tehnică

167.305,27

31.788,00

199.093,28

3.8.1. Asistență tehnică din partea proiectantului

80.000,00

15.200,00

95.200,00

3.8.1.1. pe perioada de execuție a lucrărilor

60.000,00

11.400,00

71.400,00

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de inspectoratul de Stat în Construcții

20.000,00

3.800,00

23.800,00

3.8.2. Dirigenție de șantier

87.305,27

16.588,00

103.893,28

TOTAL CAPITOL 3

724.745,27

137.701,60

862.446,88

I

I

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1.

Construcții și instalații

9.944.384,60

1.889.433,07

11.833.817,67

4.1.2

Rezistenta

3.557.356,71

675.897,77

4.233.254,48

S011 INFRASTRUCTURA

1.289.062,41

244.921,86

1.533.984,27

S021 SUPRASTRUCTURA

2.268.294,30

430.975,92

2.699.270,22

4.1.3

Arhitectura

4.775.355,71

907.317,58

5.682.673,29

A011 IZOLAȚII

647.464,67

123.018,29

770.482,96

A012 FAȚADA

1.105.216,32

209.991,10

1.315.207,42

A013 TERASE

156.326,90

29.702,11

186.029,01

A014 SAPE

229.058,08

43.521,04

272.579,12

A015 COMPARTIMENTĂRI INTERIOARE

532.128,56

101.104,43

633.232,99

X016 FINISAJE PEREȚI

235.243,21

44.696,21

279.939,42

X017 TAVANE

381.169,08

72.422,13

453.591,21

/

X018 PARDOSELI

781.365,25

148.459,40

929.824,65

[A019 TRATAMENTE SPECIALE

162.617,52

30.897,33

193.514,85

A020 USI

484.724,76

92.097,70

576.822,46

A021 CONFECȚII METALICE

60.041,36

11.407,86

71.449,22

4.1.4.

Instalații

1.611.672,18

306.217,71

1.917.889,89

fE02 CABLURI DISTRIBUȚIE ELECTRICA

481.242,68

91.436,11

572.678,79

IE03 CORPURI ILUMINAT

200.834,99

38.158,65

238.993,64

IE04 APARATAJTERMINAL

116.532,23

22.141,12

138.673,35

IE05 PATURI DE CABLURI

193.305,04

36.727,96

230.033,00

JECS06 DETECTIE-EFRACTIE

33.422,54

6.350,28

39.772,82

IS01 ALIMENTARE CU APA

491.802,47

93.442,47

585.244,94

IS02 CANALIZARE GRAVITAȚIONALA

41.801,47

7.942,28

49.743,75

IS03 INSTALAȚII EXTERIOARE

24.340,75

4.624,74

28.965,49

IS04 HIDRANTI INTERIORI

28.390,01

5.394,10

33.784,11

TOTAL 1 subcapitol 4.1.

9.944.384,60

1.889.433,07

11,833.817,67

4.2.

Montaj utilaje tehnologice, echipamente tehnologice și funcționale

1.173.515,42

222.967,93

1.396.483,35

IE01 DISTRIBUȚIE ELECTRICA

210.265,24

39.950,40

250.215,64

IE06 SISTEM LEGARE LA PAMANT

77.465,95l

14.718,53

92.184,48

IECS01 SISTEM DETECȚIE INCENDIU

55.995,06

10.639,06

66.634,12

IECS02 SISTEM CONTRLOL ACCES

16.180,91

3.074,37

19.255,28

IECS03 SISTEM SUPRAVEGHERE VIDEO

18.261,75

3.469,73

21.731,48

IECS04 INSTALAȚIE AVERTIZARE VOCALA

23.584,29

4.481,02

28.065,31

IECS05 SISTEM VOCE DATE

100.022,09

19.004,20

119.026,29

IECS07 SISTEM NURSE CALL

29.768,20

5.655,96

35.424,16

ÎECS08 CEASOFICARE

15.478,50

2.940,92

18.419,42

IT11 TERMICE

597.274,58

113.482,17

710.756,75

DT01 DOTĂRI

11.588,98

2.201,91

13.790,89

E001 APARATURA MEDICALA

11.588,98

2.201,91

13.790,89

E002 LIFTURI

6.040,89

1.147,77

7.188,66

TOTAL li - subcapitol 4.2.

1.173.515,42

222.967,93

1.396.483,35

4.3.

Jtilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

5.693.383,06

1.081.742,78

6.775.125,84

4.4.

Jtilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport

0.00

0,00

0,00

4.5.

Dotări

649.771,60

123.456,60

773.228,20

4.6.

Active necorporale

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 4

17.461.054,68

3.317.600,39

20.778.655,07

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5.1.

Organizare de șantier

436.526,37

82.940.01

519.466,38

5.1.1. Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

349.221,09

66.352,01

415.573,10

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier

87.305,27

16.588,00

103.893,28

5.2.

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

127.971,63

0,00

127.971,68

5.2.1. comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0,00

0,00

0,00

5.2.2. cota aferentă I.S.C. pentru controlul calității lucrărilor de construcții

58.168,94

0,00

58.168,94

5.2.3. cota aferentă I.S.C. pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și pentru autorizarea lucrărilor de construcții

11.633,79

0,00

11.633,79

5.2.4. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - C.S.C.

58.168,94

0,00

58.168,94

5.2.5. taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/ desființare

0,00

0,00

0,00

5.3.

Cheltuieli diverse și neprevăzute

1.762.772,25

334.926,73

2.097.698,98

5.4.

Cheltuieli pentru informare și publicitate

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 5

2.327.270,30

417.866,74

2.745.137,04

CAPITOLUL 6

Cheltuieli

tentru probe tehnologice și teste

6.1.

Pregătirea personalului de exploatare

0,00

0,00

0,00

6.2.

Probe tehnologice și teste

0,00

0,00

0,00

TOTAL CAPITOL 6

0,00

0,00

0,00

TOTAL GENERAL

20.679.738,10

3.904.835,62

24.584.573,72

Din care C+M (1.2+1.3+1.4+2.+4.1+4.2+5.1.1)

11.633.788,96

2.210.419,90

13844208.86

1) în prețuri conf ghid: pentru luna aprilie 1euro = 4,741 lei


BENEFICIAR,

SPITALUL DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA


SPIRI COM S.R.L.



STUDIU DE FEZABILITATE


  • 1. Informații generale privind obiectivul de investiții

1.1. Denumirea proiectului

EXTINDERE CORP C4 IN CADRUL SPITALULUI CLINIC

CU UN CORP P+4E PENTRU SECTIA RECUPERARE NEUROLOGICA.

1.2. Denumirea obiectivului de investiții

CONSTRUIRE CLADIRE SECTIE CLINICA DE RECUPERARE NEUROLOGICA Calea Bucurestilor nr. 99, Municipiul Craiova

1.3. Ordonator principal de credite/investitor

PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA.

1.4. Ordonator de credite (secundar/terțiar)

SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA

1.5. Proprietarul investiției

PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA.

1.6. Beneficiarul investiției

SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA

1.7. Sursa de finanțare

BUGETUL LOCAL

1.8. Elaboratorul studiului de fezabilitate

S.C. SPIRI COM S.R.L.                                             _

înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J40/25308/1992, Cod Unic de Înregistrare RO2632267 cu sediul în București, Str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65, sector 3


SPIRI COM S.R.L.


  • 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului de investiții

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate

Pentru realizarea investitiei nu a fost necesara intocmirea unui studiu de prefezabilitate.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

În anul 2014 Guvernul României a aprobat prin Hotărârea nr. 1028 Strategia Națională de Sănătate 2014- 2020 “Sănătate pentru Prosperitate” - un document exhaustiv care prevede schimbări la toate nivelurile de îngrijire, de la prevenție și îngrijiri primare, la servicii spitalicești și de reabilitare. Strategia “Sănătate pentru Prosperitate” este un document cadru realizat cu sprijinul a numeroși parteneri tehnici ai Ministerului Sănătății și cu consultarea a numeroase organizații din alte sectoare, inclusiv asociațiile de pacienți.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 are la bază strategiile sectoriale dezvoltate anterior, având o abordare integrată a sistemului de sănătate. Totodată, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este realizată în linia direcțiilor strategice formulate în "Strategia Europa 2020" (Health 2020) a Organizației Mondiale a Sănătății Regiunea Europa și se încadrează în cele 7 inițiative emblematice ale Uniunii Europene. Documentul strategic a fost elaborat în contextul procesului de programare a fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020 și reprezintă un document de viziune justificat și de necesitătea îndeplinirii condiționalității ex- ante prevăzută de Poziția Serviciilor Comișiei cu privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat și a programelor în România pentru perioada 2014-2020, precum și a recomandărilor de țară formulate de Comișia Europeană cu privire la sectorul sanitar.

Astfel, proiectul CONSTRUIRE CLADIRE SECTIE CLINICA DE RECUPERARE NEUROLOGICA în cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova se incadreaza in prevederile Strategiaei Națională de Sănătate in ariile de dezvoltare strategica astfel:

  • - Sănătatea publică (Aria strategică 1): vizează reducerea poverii prin boli netransmisibile evitabile, inclusiv intervenții privind patologii cronice istoric neglijate (sănătate mintală), sănătatea în relație cu mediul si conștientizarea și educarea populației privind soluțiile eficace cu caracter preventiv (primar, secundar sau terțiar);

  • - Servicii de sănătate (Aria strategică 2): având în vedere un sistem de servicii de asistență comunitară de bază destinate grupurilor vulnerabile, creșterea eficacității și diversificarea serviciilor de asistență medicală primară, regionalizarea/concentrarea asistenței medicale spitalicești și crearea de rețele regionale de referință cu spitale și laboratoare de diferite grade de competență interconectate cu sectorul de asistență primară și ambulatorie de specialitate și creșterea accesului la servicii de reabilitare, recuperare, paliație și de îngrijiri pe termen lung;

  • - Măsuri transversale (Aria strategică 3): Dezvoltarea guvernanței sistemului de sănătate, inclusiv monitorizarea și evaluarea performanței acestuia; întărirea colaborării intersectoriale (aplicarea conceptului ”sănătate în toate politicile”), întărirea la nivel național, regional și local a capacității de management, planificare și monitorizare a sistemului de sănătate publică și a serviciilor de sănătate, implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, implementarea unei politici sustenabile de asigurăre a resurselor financiare în sănătate, asigurarea controlului costurilor și a protecției financiare a populației, dezvoltarea și implementarea unei politici a medicamentului care să asigure accesul echitabil și sustenabil la medicația bazată pe dovezi a populației, evaluarea tehnologiilor medicale și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate, îmbunătățirea infrastructurii sistemului de sănătate și dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel național, regional și local, în vederea reducerii inechității accesului la serviciile de sănătate


    SPIRI COM S.R.L.


2.3. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor

Principalele observații asupra situației existente si modului de desfasurare a activitatii medicale in cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova sunt urmatoarele:

  • - Spitalul nu acopera intreaga gama de servicii medicale necesare pacientilor;

  • - Spitalul nu dispune suficient spatiu construit pentru desfasurarea in bune conditii a procesului medical iar caracteristicile celui existent au posibilitati reduse si sunt dificil de adaptat cerintelor actuale din domeniul medical;

  • - Fondul construit este invechit si lipsit de flexibilitate si adaptabilitate si necesita in permanenta lucrari de intretinere si refunctionalizare limitate.

De asemenea au aparut necesitati si asteptari in crestere a pacientilor.

In cadrul bugetului municipiului s-au gasit surse de finantare pentru achizitionarea echipamentelor necesare noilor activitati (radiologie, ecografie, tomografie computerizata, fizioterapie, etc.) si fondurile necesare construirii unei noi aripi a spitalului la nivelul exigentelor standardelor actuale in domeniu.

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

Datorita specificului investitiei si a faptului ca aceasta se integreaza in strategiile de dezvoltare a infrastructurii de sanatate la nivel local si national, pentru realizarea investitiei nu este necesara intocmirea unei analize a cererii de bunuri si servicii.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Prezentul proiect îsi propune sa contribuie la rezolvarea uneia dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta domeniul sanatatii si anume insuficienta unitatilor dotate la standarde moderne care sa asigure accesul la un proces medical de calitate. Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunatatirea calitatii infrastructurii medicale si extinderea Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova prin CONSTRUIREA UNEI CLADIRI - SECTIII CLINICE DE RECUPERARE NEUROLOGICA pentru asigurarea unui proces medical la standarde europene, totodata participand la atingerea obiectivelor orizontale în domeniul egalității de șanse, protejarea mediului si dezvoltare durabila. Scopul proiectului este cresterea calitatii sistemului medical si imbunatatirea infrastructurii prin oferirea de conditii adecvate desfasurarii procesului medical.Importanta obiectivului de investitii deriva din necesitatea punerii la dispozitie a resurselor materiale necesare pentru asigurarea dotarilor si a spatiilor adecvate desfasurarii activitatilor medicale specifice, impunandu-se astfel investiții pentru extinderea infrastructurii medicale.

Scopul investiției reprezinta extinderea si modernizarea fondului construit al spitalului prin realizarea lucrarilor de constructii si dotarea cu echipamente specifice. Principalelor constrangeri legate de dotările insuficiente sau depășite moral, li se adauga necesitatea de dotare, pentru a permite desfășurarea activitațilore medicale în condiții optime. Concluzionand, proiectul va avea un impact social major prin imbunatatirea calitatii procesului medical, si a calitatii vietii populatiei din localitate si imprejurimi.

Prin implementarea investitiei propuse se vor atinge urmatoarele obiective preconizate:

  • -  construirea unei constructii noi pentru Sectia Clinica de Recuperare Neurologica la cele mai inalte standarde conform cerintelor actuale astfel incat procesul medical sa se desfasoare in conditii normale;

  • -  imbunatatirea procesului medical prin dotarea sectiei nou construite cu echipamente medicale, IT si materiale specifice

  • -   asigurarea vizibilității proiectului.


    SPIRI COM S.R.L.


Realizarea prezentului proiect va corespunde din punct de vedere tehnic si estetic cerintelor tehnice, economice si tehnologice conform standardelor in vigoare. Din punct de vedere functional, construcția va raspunde cerintelor desfasurarii activitatii in mod corespunzator acesteia si va asigura numarul necesar de saloane pentru pacienti si cabinetele si laboratoarele specifice necesare. Prezenta unui climat optim este absolut necesara pentru desfasurarea calitativa a activitatii sanitare.

Beneficiarii directi ai proiectului sunt reprezentati atât de cei 55 pacienti internati zilnic, cât si de persoane care constituie cadrele didactice si personalul auxiliar din cadrul institutiei. Indirect, va beneficia de proiect intreaga comunitate.

  • 3. Identificarea, propunerea și prezentarea scenariilor pentru realizarea obiectului de investiții

3.1. Particularități ale amplasamentului:

  • a) descrierea amplasamentului

Imobilul aferent Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie din Craiova este situat în intravilanul Municipiului Craiova, Str. Calea București, nr.99. Imobilul are numarul cadastral 14.762. Terenul are o suprafata de 14.221mp si are o forma relativ regulata, inscriindu-se intr-un patrat cu latura de 135m. Suprafata totala construita la sol a cladirilor existente este 2.671mp rezultand un P.O.T. existent = 18,7%.

  • b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Terenul care face obiectul prezentului studiu are urmatoarele vecinatati:

  • - la SUD: Calea Bucuresti (DN65);

  • - la VEST: Strada Horia, teren si constructie lot nr. cad. 22.343;

- la EST: Alee si parcari aferente blocurilor din Strada Stefan Velovan (nr. cad. 22.800);

- la NORD: Alee si parcari aferente blocurilor din Strada George Fotino;.

Accesul se face din Strada Horia.

  • c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite Se propune amplasarea noii constructii pe latura de est a terenului in continuarea Corpului de cladire C4 (Cladire Neurologie), perpendiculara pe Calea Bucuresti. Se obtine astfel o buna orientare a spatiilor catre punctele cardinale si o folosire eficienta a terenului astfel incat, in urma construirii Sectiei Clinice de Recuperare Neurologice, sa se obtina un ansamblu arhitectonic coerent, o distributie functionala optima in incinte, o amprenta construita minima si un spatiu verde plantat maxim.

  • d) surse de poluare existente în zonă

In zona nu exista surse de poluare.

  • e) date climatice și particularități de relief;

Terenul este relativ orizontal, cu o usoara declivitate de la nord la sud, panta terenului coborand spre drumul national.

Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Temperatura medie anuala la statia Craiova este de aproximativ +10,80C; mediile lunii iulie sunt de 22,70C, iar luna ianuarie inregistreaza o medie de -2,50C. Maxima absoluta a fost de 41,00C (02.07.1927), iar minima absoluta -35,50C (25.01.1963). Precipitatiile atmosferice inregistrate tot la statia Craiova au o valoare medie anuala de 523,0 mm. Media lunii iunie este de 71,3mm , iar a lunii februarie 28,2 mm. Durata medie anuala a stratului de zapada este de aproximativ 47,5 zile, iar grosimea medie a stratului este


SPIRI COM S.R.L.


variabila, fiind cuprinsa intre 6,0 cm in ianuarie si 14,0 cm in februarie . Vanturile predominante la Craiova sunt cele din Est (24,6%), urmate de cele din Vest (18,7%) .

  • f) existența unor:

  • - rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate

Conform avizelor autoritatilor locale detinatoare de retele edilitare in zona nu exista retele edilitare pe amplasament care necesita relocare sau protejare.

  • - posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție Nu este cazul.

  • - terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională

Nu este cazul.

  • g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

Amplasamentul se desfășoară pe o suprafață de teren stabilă din punct de vedere geotehnic; situația litologică existentă în adâncime și evidențiată de sondajele geotehnice executate, este redată detaliat în fișele întocmite in studiul geotehnic.

  • (i) date privind zonarea seismică;

Din punct de vedere tectonic, zona face parte din Domeniul Moesic si anume „Platforma Valaha“.

Din punct de vedere morfologic amplasamentul este plan cu usoarte denivelari, zona studiată se gaseste în cadrul unitatii geologice Depresiunea Getica, respectiv in zona terasei mijlocii a Jiului.

  • (ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și nivelul maxim al apelor freatice;

Sub aspect geologic, in zona se dezvolta formatiuni neogene (Pliocene) si Cuaternare . Pentru amplasamentul cercetat interesează în special depozitele de suprafata Cuaternare. Cuaternarul este constituit din nisipuri mijlocii prafoase, in zona de suprafata sub care se gasesc nisipuri mijlocii prafoase la slab prafoase. Formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate (forajele geotehnice).

  • (iii) date geologice generale;

Au fost realizate doua foraje geotehnice pentru cercetarea terenului, in care au fost efectuate incercari in teren, din care s-au recoltat probe si au fost efectuate analize de laborator.

Formatiunile interceptate de forajele geotehnice sunt de varsta holocen aluviul de suprafata la pleistocen mediu si pleistocen superior si sunt alcătuite din nisipuri mijlocii prafoase, in primii 2.5 + 2.8m, si nisipuri mijlocii prafoase la slab argiloase, cafenii galbui, cu indesare medie la indesate, mai jos.

  • (iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;

Pentru determinarea caracteristicilor geotehnice ale tipurilor litologice intalnite, s-au recoltat probe tulburate si netulburate din forajul executat. Pe baza determinarilor de laborator, caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor consemnate in fisele geotehnice ale forajelor sunt:

  • 1. Umpluturi nisipo prafoase si fundatii in primii 0.5 - 0.7m;

  • 2. Nisipuri prafoase, negricioase la cafenii galbui, cu indesare medie, cu comprersibilitate medie umede pe primii 2.3 -2.8m cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

  • - umiditati variabile                w = 12.1    13.2%


    SPIRI COM S.R.L.


  • - indicele porilor                   E = 0.60 + 0.63

  • - greutatea volumetrica aparenta y = 18.8 : 19.3 kN/mc

  • - compresibilitate mare           M 2-3 = 105 - 120 daN/cm2

  • - unghiul de frecare interna        | = 23 : 260

  • - coeziunea                    c = 5 : 6 kPa

  • 3. Nisipuri mijlocii prafoase la slab prafoase, cafenii la galbui, cu indesare medie, cu compresibilitate medie, de la 2.3 -

2.8m in jos cu urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:

  • - umiditati variabile               w = 11.7 : 13.3%

  • - indicele porilor                   E = 0.59 + 0.61

  • - greutatea volumetrica aparenta y = 19.3 : 19.7 kN/mc

  • - compresibilitate mare           M 2-3 = 118 - 130 daN/cm2

  • - unghiul de frecare interna       | = 24 : 270

  • - coeziunea                     c = 5: 6 kPa

  • (v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare;

Pentru stabilirea categoriei geotehnice si a riscului geotehnic pentru lucrarea in studiu se foloseste procedeul tabelar de stabilire a corelarii intre factori:

Factori avuti in vedere

Conditii

Punctaj

Conditii de teren

Terenuri medii de fundare

3

Apa subterana

Fara epuismente la epuismente normale

2

Importanta constructiei

Normala la Moderata

3

Vecinatati

Fara risc la moderat

2

Conditii seismice

Intensitate medie

2

RISCUL GEOTEHNIC

MODERAT

12

Avand in vedere totalul punctajului realizat cat si zona seismica, lucrarea se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu un risc geotehnic MODERAT si s-au avut in vedere:

  • - importanta normala la moderata a constructiei;

  • - natura terenului terenuri medii la bune de fundare;

  • - nivelul al apei si riscul epuismente normale;

  • - risc redus la moderat din punct de vedere al vecinatatilor.

  • (vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.

Forajele geotehnice realizate au interceptat orizontul acvifer la adancimea de 5.5 - 5.6m, nivelul apei stabilizandu-se la adancimea de 4.5 - 4.8m, la precipitatii apar baltiri, siroiri si infiltratii.

Concluziile si recomandarile studiului:

  • - presiunile conventionale variaza intre Pconv = 185 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 0,8m si latimea fundatiei B= 0.6m si Pconv = 255 kPa pentru Df= 4m si B= 2m conform tabel 1;

  • - presiunile admisibile la stare limita de deformatie (incarcari fundamentale), variaza intre Ppl = 188 kPa pentru Df= 0.8m si B= 0.6m (tab 2) si Ppl = 260 kPa, pentru adancimea de fundare Df = 4m si latimea fundatiei B = 2m;

  • - presiunile admisibile la starea limita de capacitate portanta (incarcari speciale) variaza de la Pcr = 274 kPa pentru adancimea de fundare Df = 0.8m si latimea fundatiei B= 0.6m in (tab2) si Pcr = 364 kPa (tab 2);

  • - adancimea minima de fundare a constructiilor se recomanda a fi de minim 1.0m de la nivelul terenului;


    SPIRI COM S.R.L.


- se recomanda realizarea de fundatii continui armate si fundatii izolate cu grinzi de echilibrare;

- se va elimina riscul umezirii suplimentare cu apele din retele sau precipitatii a terenului de fundare sau din apropierea fundatiilor intrucat umpluturile pot da tasari mari si neuniforme la inundare;

- apele din precipitatii se recomanda a fi indepartate de fundatii, iar langa fundatii se vor realiza umpluturi compactate, pentru asigurarea gospodaririi apelor;

- se recomanda realizarea de trotuare etanse cu panta spre exterior si umpluturi impermeabile cu teren din zona sub trotuare;

- se va acorda mare atentie realizarii termoizolatiilor sub pardoseli si pe pereti pentru a nu crea punti termice;

  • - umpluturile vor fi realizate, in straturi de 10 - 15 cm la umiditatea optima de compactare, cu compactarea atenta a fiecarui strat la gradul de compactare de 98%;

  • - coeficientul de pat Ks pentru adancimea de fundare 1.0m de la cota terenului se recomanda a se adopta Ks = 2.3 -2.5 daN/cm3, pentru latimea fundatiei de 1m ;

  • - in situatia intalnirii de terenuri slabe sau improprii la cota de fundare se recomanda eliminarea zonelor slabe sau improprii si realizarea de umputuri compactate in straturi sau beton simplu pana la atingerea cotei generale de fundare.

Din punct de vedere al seismicitatii suprafata cercetata se afla in zona D de seismicitate, valoarea acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.20 g, perioada de control (colt) Tc = 1.0s, are gradul 82 de seismicitate (gradul 8 cu o perioada de revenire de 100 ani).

Pamanturile de suprafata din zona studiata sunt umpluturi de natura nisipo prafoasa, cu compresibilitate mare la medie (P3) conform STAS 1243, fiind caracterizate ca materiale mediocre (3c; 3b) din punct de vedere al calitatii ca material de terasamente si al comportarii la inghet dezghet ;

Zona studiata se gaseste in cadrul tipului climatic I cu un indice de umiditate Im = - 20 - 0;

Avand in vedere tipul climatic, cat si regimul hidrologic local nefavorabil, fara asigurarea scurgerii apelor si cu ape care baltesc la precipitatii, adoptarea unui modul de deformatie liniara E = 85 daN/cm2 pentru zone cu scurgerea apelor deficitara, la E = 110daN/cm2 pentru zonele inalte cu scurgerea apelor asigurata la dimensionarea aleilor platformelor si parcarilor;

Coeficientul lui Poisson este pentru terenurile din zona vp= 0,30

Din punct de vedere eolian (actiunea vantului) amplasamentul studiat se gaseste in zona B cu o valoare a presiunii dinamice a vantului qb = 0.5kN/mp;

Din punct de vedere climatic al actiunilor date de zapada amplasamentul se gaseste in zona C cu o valoare a incarcarii de zapada pe sol de 2.0kN/mp;

Adancimea de inghet a zonei este de 85m conform STAS 6054;

Controlul gradului de compactare al umpluturilor se va realiza conform STAS 1913/13 - 83;

Taluzele sapaturilor pot fi verticale pana la adancimea de 1,5m si vor avea inclinarea minima de 1/0.67 sau vor fi sprijinite pentru adancimi pana in 3 pentru adancimi mai mari va avea panta 1/1, conform normativ C 169 - 88 privind executarea lucrarilor de terasamente sau vor fi sprijinite.

Incadrarea amplasamentului in normele legislative

ACTIUNEA SEISMICA: Conform normativului P100-1/2013, amplasamentul se gaseste în zona de hazard seismic careia îi corespunde o acceleratie maxima la nivelul terenului de ag= 0.20 g, avand o perioada de colt a spectrului seismic Tc=1.0 sec, pentru un cutremur cu un interval mediu de recurenta de 225 de ani, cutremur ce trebuie considerat in proiectarea la starea limita ultima. Coeficientul de amplificare dinamica este conform normativului P100-2013, Pq=2,75 si factorul de importanta ți =1,00, pentru palierul 0-Tc.


SPIRI COM S.R.L.


ACȚIUNEA DIN ZAPADA: Din punct de vedere al incarcarilor din zapada amplasamentul corespunde unei valori caracteristice a incarcarii din zapada pe sol so,k=2.OO kN/m2 conform CR1-1-3/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor".Aceasta corespunde unui interval mediu de recurenta de 50 de ani.

ACTIUNEA VANTULUI: Din punct de vedere al solicitarilor din vant, amplasamentul corespunde unei presiuni de referinta a vântului de qb=0.50 kPa, mediata pe 10 min, la 10 m, cu interval mediu de recurenta de 50 ani. Evaluarea incarcarii din actiunea vantului s-a facut in conformitate cu normativul CR 1-1-4/2012 "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor".

TEMPERATURA DE CALCUL PENTRU IARNA:Te=-15°C.

In conformitate cu hartile climaterice prevazute de STAS 6472/2-83 preluate in Normativul privind calculul termotehnic al dementelor de constructie ale cladirilor - indicativ C 107/3-97, anexa D, terenul se afla ampasat in Zona II, TEMPERATURILE INTERIOARE DE CALCUL sunt de 20°C pentru situatia de iarna si 25°C pentru situatia de vara.

Racordarea la utilitatile urbane

Imobilul este racordat la retelele edilitare ale Municipiului Craiova, respectiv apa/canal, energie electrica, gaz, termoficare si telefonizare. Constructia proiectata urmeaza a fi racordata la retelele de:

  • - apa menajera;

  • - canalizare;

  • - energie electrica;

  • - termoficare;

  • - telefonizare.

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional -arhitectural și tehnologic:

CARACTERISTICI TEHNICE ȘI PARAMETRI SPECIFICI OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

Categoria și clasa de importanță

Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA “B (DEOSEBITA)” DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI (cf. HGR Nr. 766/1997) si la CLASA "II" DE IMPORTANTA (cf. Codului de proiectare seismica P100-1/2013).

Cod în Lista monumentelor istorice, după caz

Nu este cazul

Perioada de construire pentru fiecare corp de construcție existent

În această incintă există mai multe corpuri de clădire, în care funcționează diverse secții (CSM Adulti, Sectia Clinica Psihiatrie II, Cladirea Sectiilor de Neurologie si Recuperare, Cladire Prosectura) ale Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie, spital cu monospecialitate grad IIM, care are in administrare un numar de 378 paturi spitalizare continua si 10 paturi spitalizare de zi, suprafața totală construită din incintă fiind de 2.971 mp , așa cum rezultă din documentația cadastrală avizată de OCPI Dolj.

Construcția Secției Clinice de Recuperare Neurologică urmează a fi alipita corpului de cladire existent C4. Corpul C4 este o clădire civilă, cu funcțiune medicală, aferentă Sectiilor de Neurologie și a fost edificată in anii 1973. Această cladire a fost supusă cutremurelor din anii 1977, 1986 si 1990, dar care nu au afectat structura de rezistenta.

Istoricul interventiilor pe cladire:

  • - modernizare ascensor in anul 2008;

  • - reabilitare instalatii sanitare anul 2009; inlocuire tamplarie 2010;

  • - reperatii si igienizari 2010;


    SPIRI COM S.R.L.


  • - extindere coloana hidranti 2011;

  • - sistem antiincediu 2011;

  • - recompartimentare partiala 2011;

  • - reabilitare urgenta 2011;

  • - acoperire pardoseli cu linoleum 2013;

  • - igienizare etaj 4 -2013;

  • - lucrari de instalare sistem de climatizare etaj 4 - 2013;

  • - reparatii igienizari etaj 4-2013;

  • - reparatii igienizari etaj 2 si etaj 3 -2014;

  • - proiectare si executie acoperis neurologie 2015;

  • - remediere instalatie impamantare 2015 si 2018.

Date tehnice corp cladire existent:

  • - Ac existentă  =    728,34 mp

  • - Ad existenta  =    3.641,70 mp

  • - Regim de inaltime = S+P+4E

Terenul pe care urmează să se amplaseze corpul propus, alipit de corpul C4 este amplasat înspre limita estică a incintei, învecinandu-se la nord cu corpul C4 din incintă, la sud cu teren liber din incintă și la vest cu corpul C3 din incinta Spitalului.

CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE:

Raportul de expertiza tehnica face referire la influenta pe care o are realizarea corpului de cladire nou P+4E asupra cladirilor invecinate si influenta demontarii unui panou de zidarie al corpului existent S+P+4E pentru realizarea circulatiei pe orizontala intre cele doua corpuri. Avand in vedere faptul ca corpul de cladire nou se alipeste la calcan cu corpul de cladire existent, se vor respecta detaliile din continutul expertizei tehnice, pentru ca executarea corpului de cladire nou P+4E sa nu influenteze corpul de cladire existent S+P+4E. Pentru celelalte corpuri invecinate, executia corpului de cladire nou nu influenteaza structura de rezistenta a corpurilor existente datorita faptului ca exista o distanta semnificativ de mare intre acestea.

Lucrarile de demontare a panoului de zidarie cu rol de perete de compartimentare, realizate la nivelul parterului al corpului de cladire existent S+P+4E sunt considerate ca fiind nesemnificative din punctul de vedere al afectarii structurii globale de rezistenta. Astfel, nu este necesara expertizarea structurii de rezistenta a cladirii.

In vederea expertizarii tehnice privind demontarea peretelui de zidarie de la parter pentru realizarea circulatiei pe orizontala intre cele doua corpuri au fost respectate conditiile din indicativul C254 - 2017 „Indrumator privind cazuri particulare de expertizare tehnică a clădirilor pentru cerința fundamentală „rezistență mecanică și stabilitate”.

PREZENTAREA SOLUȚIILOR DE INTERVENȚIE

Soluția maximală: Realizarea unui corp de constructie cu regim de inaltime P+4 si etaj tehnic, cu o conformare spatial-functionala de tip „simplu tract” respectiv orientarea spatiilor principale (saloane si cabinete) pe o singura latura si a holurilor si a anexelor pe cealalta latura. Corpul are doua noduri de circulatie verticala pentru a raspunde exigentelor normativelor de securitate la incendiu dar si organizarii sistematice a fluxurilor de circulatie in interiorul cladirii. La nivelurile parterului si etajului 1, datorina cerintelor functionale, constructia va fi extinsa pe laturile de sud si vest. Terasa rezultata astfel la nivelul etajului 2 va fi amenajata peisagistic si creata o gradina pentru relaxare in care elementele de vegetatie si mediul ambiental vor avea un rol important in terapia de recuperare a pacientilor.


SPIRI COM S.R.L.


Corpul de constructie proiectat se va alipii Corpului de cladire C4 cu o legatura functionala intre corpuri doar la nivelul parterului.

Va rezulta o constructie cu o forma regulata in plan si elevatie, cu dimensiunile de 58,40m x 22,40m la primele doua niveluri si 44,00m x 15,20m la nivelurile superioare. Structura a fost realizata pe o trama regulata de 7,20m x 7,20m cu o inaltime de nivel de 3,60m specifica temei. Suprafata construita desfasurata a constructie va fi de 4.330mp.

Structura de rezistenta a constructiei va fi realizata din beton armat turnat monolit in sistem cadre stalpi/diafragme si grinzi. Terasa inierbata va fi circulabila. Se va recastiga astfel un colt din natura pierduta prin construcție. închiderile perimetrale vor fi realizate din sticla in sistem de perete cortina. Zonele opace din fatada vor fi acoperite tot cu sticla in sistem shadow-box sau printr-un detaliu care sa permita realizarea unui spatiu de acces pentru curatarea sticlei. Lucrarile de compartimentari interioare vor fi realizate dupa finalizarea anvelopantei cladirii, respectiv a terasei si a inchiderilor perimetrale ale constructiilor. Compartimentarile interioare vor fi executat in sistem uscat, din panouri de lemn, gipscarton sau sticla in functie de specificul functiunii spatiilor respective, pentru a permite reconfigurari spatial-functionale in functie de cerintele aparute. Concomitent lucrarilor de compartimentari interioare vor fi realizate instalatiile aferente imobilului in conformitate cu specificul functional al obiectivului, si va cuprinde instalatiile de incalzire, climatizare si ventilatii, instalatiile aferente piscinei, instalatiile sanitare, instalatiile anti-incendiu, instalatiile de iluminat si curenti tari si instalatiile de curenti slabi.Lucrarile de realizare a finisajelor interioare vor cuprinde realizarea diferitelor tipuri de tavane suspendate, placari ale peretilor si realizarea pardoselilor specifice. Nivelul calitativ al finisajelor folosite va fi unul bun care sa corespunda exigentelor superioare, folosindu-se predominant materiale naturale (piatra si lemn) cu rezistenta mare la uzura dar care sa permita si o intretinere usoara.

In ciuda volumului compact si a partiului functional optim si flexibil, solutia impune desfintarea, chiar si partiala, a Pietei de Flori organizata de Primaria Municipiului Craiova pe latura de sud a terenului, spre Calea Bucuresti, cu o suprafata de 330mp cu o latime de 4,80m, inchiriata agentilor economici pentru comertul cu flori. Desfintarea acestei piete ar duce la pierderea venitului obtinut din inchirierea tarabelor dar si unui loc reprezentativ consemnat in morfologia orasului (un reper urban) cunoscut de locuitorii municipiului si nu numai. Desfintarea ar putea fi partiala prin pastrarea unei suprafete mai mici pentru Piata de Flori, respectiv 150mp si adaugarea unei suprafete de 18,00m x 4,80m (86,40mp) din incinta spitalului pe latura dinspre Calea Bucuresti si relocarea partiala a tarabelor desfintate, reducandu-se astfel suprafata inchiriata de primarie cu aproximativ 100mp.

Soluția minimală: Este o solutie similara solutiei maximale dar care, prin conformarea spatial volumetrica, nu impune desfintarea Pietei de Flori.

Rezulta un corp de constructie cu o suprafata construita desfasurata de 4.455mp.

Corp de constructie va avea de asemenea un regim de inaltime P+4 si etaj tehnic, cu o conformare spatial-functionala de tip „simplu tract” respectiv orientarea spatiilor principale (saloane si cabinete) pe o singura latura si a holurilor si a anexelor pe cealalta latura. Corpul are doua noduri de circulatie verticala pentru a raspunde exigentelor normativelor de securitate la incendiu dar si organizarii sistematice a fluxurilor de circulatie in interiorul cladirii. La nivelurile parterului si etajului 1, datorina cerintelor functionale, constructia va fi extinsa pe laturile de sud si vest. Terasa rezultata astfel la nivelul etajului 2 va fi amenajata peisagistic si creata o gradina pentru relaxare in care elementele de vegetatie si mediul ambiental vor avea un rol important in terapia de recuperare a pacientilor.

Corpul de constructie proiectat se va alipii Corpului de cladire C4 printr-o pasarela de legatura la nivelul parterului.

Va rezulta o constructie cu o forma regulata in plan si elevatie, cu dimensiunile de 51,20m x 29,60m la primele doua niveluri si 44,00m x 15,20m la nivelurile superioare. Structura a fost realizata pe o trama regulata de 7,20m x 7,20m cu o inaltime de nivel de 3,60m specifica temei.


SPIRI COM S.R.L.


Solutiile tehnice vor fi similare solutiei maximale. Astfel, structura de rezistenta a constructiei va fi realizata din beton armat turnat monolit in sistem cadre stalpi/diafragme si grinzi. Terasa circulabila va fi inierbata. închiderile perimetrale vor fi realizate din sticla in sistem de perete cortina. Compartimentarile interioare vor fi executat in sistem uscat, din panouri de lemn, gipscarton sau sticla in functie de specificul functiunii spatiilor respective, pentru a permite reconfigurari spatial-functionale in functie de cerintele aparute. Concomitent lucrarilor de compartimentari interioare vor fi realizate instalatiile aferente imobilului in conformitate cu specificul functional al obiectivului, si va cuprinde instalatiile de incalzire, climatizare si ventilatii, instalatiile aferente piscinei, instalatiile sanitare, instalatiile anti-incendiu, instalatiile de iluminat si curenti tari si instalatiile de curenti slabi. Lucrarile de realizare a finisajelor interioare vor cuprinde realizarea diferitelor tipuri de tavane suspendate, placari ale peretilor si realizarea pardoselilor specifice. Nivelul calitativ al finisajelor folosite va fi unul bun care sa corespunda exigentelor superioare, folosindu-se predominant materiale naturale (piatra si lemn) cu rezistenta mare la uzura dar care sa permita si o intretinere usoara.

Prin pastrarea Pietei de Flori se reduc costurile legate de desfintarea acesteia, respectiv reducerea costurilor directe de desfintare sau relocare si pierderea venitului obtinut din inchirierea tarabelor, dar se pastreaza si un loc reprezentativ in peisajul orasului, cunoscut si folosit de locuitorii municipiului si nu numai.

Recomandarea intervențiilor necesare pentru asigurarea funcționării conform exigențelor de calitate

Proiectantul recomanda solutia minimala in care se pastreaza Piata de Flori. Solutia minimala este, in ciuda suprafatei construite desfasurate relativ mai mari - respectiv 125mp, organizata superior din punct de vedere spatial-configurativ si functional. De asemenea, implementarea acestei solutii nu genereaza costuri legate de desfintarea sau relocarea Pietei de flori si pierderea venitului obtinut din inchirierea tarabelor.

ECHIPAREA ȘI DOTAREA SPECIFICĂ FUNCȚIUNII PROPUSE

Echiparea si dotarea obiectivului de investitii a fost facuta in conformitate cu specificul si necesarul functionarii la nivelul de exigenta impus. Astfel, in proiect sunt propuse echipamente moderne, cu randament si eficacitate superioare, ecologice si cu impact redus asupra mediului natural, ambiental si construit, necesare functionarii pentru incalzire, ventilatie, instalatii de incendiu si echipamnete electrice, precum si mijloace didactice specifice medicale si echipamente IT.

3.3. Costurile estimative ale investiției:

- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții:

24.584.576,72 lei (inclusiv TVA)

din care C+M: 13.844.208,87 lei (inclusiv TVA) rezultand un cost de executie de 3.100 lei /mp (654 euro/mp). Costul investitiei per pacient nou internat este de 444.210 lei/pat (93.518euro/pat).

Costul unitar nu este insa edificator intrucat este vorba de lucrari de extindere a unui ansamblu constructiev existent care nu functioneaza la nivelul parametrilor necesari unui proces medical la nivelul exigentelor actuale in domeniu in ciuda profesionalismului si dedicatiei personalului angajat.

Conform standardului de cost SCOST 01/MS al Ministerului Sanatatii, valoarea investitiei de baza pentru investitia „CONSTRUIRE CLADIRE SECTIE CLINICA DE RECUPERARE NEUROLOGICA”, avand o suprafata construita desfasurata conventionala de 4.340mp, este estimata la 5.860.000 euro + TVA si un cost pentru lucrarile de constructii si instalatii de 3.760.000 euro + TVA.


SPIRI COM S.R.L.


Astfel, standardul de cost impune, la cursul valutar curent, un cost de executie de 6.248 lei /mp (1.315 euro/mp) iar costul investitiei per pacient nou internat este de 506.090 lei/pat (106.545euro/pat).

In concluzie, solutia propusa propune un cost de executie situat sub nivelul impus de standardul de cost, respectiv cu 27% mai mic.

Devizul estimativ al investitiei conform standardelor de cost a fost intocmit astfel:

Nr. crt.

Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli

Valoarea

(exclusiv TVA)

TVA

Valoarea

(inclusiv TVA)

euro

euro

euro

1

2

3

4

5

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

0

0

0

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

40.000

7.600

47.600

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

580.000

110.200

690.200

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiția de bază

5.860.000

1.113.400

6.973.400

4.1

Construcții și instalații

3.760.000

714.400

4.474.400

4.1.1

Arhitectura

1.510.000

286.900

1.796.900

4.1.2

Structura

1.050.000

199.500

1.249.500

4.1.3

Instalații

1.200.000

228.000

1.428.000

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale

0

0

0

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj

930.000

176.700

1.106.700

4.4

Utilaje, echip. tehn. și funcț. care nu necesită montaj și echip. transp.

0

0

0

4.5

Dotari

1.170.000

222.300

1.392.300

4.6

Active necorporale

0

0

0

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

770.000

146.300

916.300

5.1

Organizare de șantier

150.000

28.500

178.500

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

40.000

7.600

47.600

5.3

Cheltuieli diverse și neprevăzute

580.000

110.200

690.200

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste

20.000

3.800

23.800

TOTAL GENERAL

7.270.000

1.381.300

8.651.300

din care C+M

4.000.000

760.000

4.760.000

Esalonarea costurilor in functie de graficul de executie al lucrarilor va fi urmatoarea:

- Primele 3 luni: CHELTUIELI PENTRU PROIECTARE                           758 mii lei

- Lunile 3 - 6: INFRASTRUCTURA, IZOLATII SI SUPRASTRUCTURA

2.298 mii lei

3.254 mii lei

2.567 mii lei


- Lunile 6 - 9: SUPRASTRUCTURA SI IZOLATII

- Lunile 9 - 12: ANVELOPANTA CONSTRUCTIEI SI INSTALATII

- Lunile 12 - 15: ANVELOPANTA, COMPARTIMENTARI INTERIOARE SI INSTALATII 2.936 mii lei - Lunile 15 - 18: COMPARTIMENTARI INTERIOARE SI INSTALATII               3.126 mii lei

- Lunile 18 - 21: INSTALATII, FINISAJE, PARDOSELI                             2.879 mii lei

- Lunile 21 - 24: FINISAJE, PARDOSELI, USI, ECHIPAMENTE                    3.145 mii lei

- Receptie, dotari si monitorizare:

3.622 mii lei



SPIRI COM S.R.L.


- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției:

Conform estimarii costurilor de operare prezentate in Capitolul 4.4.1 rezultă că pentru pentru faza de operare se cheltuiesc 198.694 x 12 luni = 2.384.328 lei anual în care este inclusă si contribuției asiguratorie pentru muncă în valoare de 2,25% din calculul salariului. In aceste condiții cheltuielile estimate pentru viitoarea clinică de recuperare neurologică se situează la 955.410lei

3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor:

  • - studiu topografic: anexat

  • - studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului: anexat

  • - studiu hidrologic, hidrogeologic: nu este cazul

  • - studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice: nu este cazul

  • - studiu de trafic și studiu de circulație: nu este cazul

  • - raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică: nu este cazul

  • - studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere: nu este cazul

  • - studiu privind valoarea resursei culturale: nu este cazul

  • - studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției: expertiza tehnica - anexata

3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

Durata de executie a constructiei este de 18 luni, principalele etape fiind urmatoarele:

DURATA DE EXECUȚIE

LUNA

Ol

co

LO

CO

r-

co

CD

O

04

CO

i-O

CO

co

cr

o

04

CN

04

04

co

04

-3

04

1

ORGANIZARE DE SANTIER

2

PREGATIREA TERENULUI

3

SAPATURA

4

INFRASTRUCTURA

5

SUPRASTRUCTURA

6

INVELITOARE ACOPERIS

7

INCHIDERI / FATADE

8

AMENAJARI EXTERIOARE

9

REPARATII

10

PARDOSELI

11

FINISAJE PERETI

12

TAVANE

13

INST. ELECTRICE - CR. TARI

14

INST. ELECTRICE - CR. SLABI

15

INST. SANITARE

16

INST. INCALZIRE

17

INST.VENTILARE - DESFUMARE

18

ECHIPAMENTE SI DOTARI

19

CURATENIE

20

RECEPTIE


SPIRI COM S.R.L.


  • 4. Analiza scenariilor tehnico-economice propuse

4.1. Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție

J                                                                                                                                                                                                                                                                                   J

  • 4.1.1. Prezentarea cadrului general de analiză și metodologia de întocmire

Analiza Financiară și economică este utilizată pentru a estima (din punct de vedere al beneficiilor și costurilor) impactul socio-economic datorat implementării anumitor acțiuni și/sau proiecte. Impactul trebuie să fie evaluat în comparație cu obiective predeterminate, analiza realizându-se în mod uzual prin luarea în considerare a tuturor indivizilor afectați de acțiune, în mod direct sau indirect.

Scopul principal este determinarea costurilor totale și implicit a beneficiilor generate de proiect.

Obiectivele principale ale analizei economico-financiară sunt:

  • - Stabilirea măsurilor în care proiectul contribuie la politica de coeziune economică și socială;

  • - Evaluarea gradului în care sunt respectate obiectivele finanțatorului căruia îi sunt solicitate fondurile pentru investiții;

  • - De a stabili dacă proiectul are nevoie de co-finanțare. Pentru a verifica dacă un proiect trebuie sa fie cofinanțat se utilizează analiza financiară. Daca indicatorii financiari ai investiției (veniturile proiectului minus costurile proiectului) fără contribuția fondurilor europene , este negative atunci propiectul poate fi finanțat.

Aceasta analiză este necesară pentru a oferi dovada că un proiect, care se încadrează în obiectivele politicii economice generale stabilite de către finanțator, este fezabil din perspectivă economică sau are și nevoie de contribuția din fonduri publice, pentru a fi fezabil din punct de vedere financiar

În principiu, ar trebui evaluate toate impacturile: financiare, economice, socio-culturale, de mediu, etc.

În mod tradițional, costurile și beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenței dintre scenariul „cu proiect” și alternativa acestui scenariu: scenariul „fără proiect” (așa numita “abordare incrementală”).

În continuare, rezultatele sunt cumulate pentru a identifica beneficiile nete și a stabili dacă proiectul poate fi oportun și merită să fie implementat. Astfel, această analiză poate fi utilizată ca instrument de decizie pentru evaluarea utilității investițiilor ce urmează a fi finanțate din resurse publice.

Această analiză pune la dispoziție informații asupra intrărilor și ieșirilor financiare ale proiectului de-a lungul unei perioade considerată de referință de 14 ani prin utilizarea unei serii de tabele prezentate ulterior.

  • 4.1.2 Ipoteze de lucru

Ipotezele de bază de la care s-a plecat în realizarea analizei economico-financiare sunt următoarele:

  • a. S-au folosit prețuri interne- moneda de referință este ” leu”;

  • b. Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA, ceea ce înseamnă că taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor din proiect este suportată de instituție, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în fundamentarea costurilor în cadrul analizei financiare se vor utiliza valorile inclusiv TVA, care în acest caz este un flux de ieșire, ce urmează a fi plătit efectiv.

  • c. Proiectul nu presupune costuri legate de achiziționarea de terenuri, întrucât terenul pe care urmează să realizată investiția se află în administrarea Municipiului Craiova.

  • d. Viabilitatea financiară a Proiectului compară RIRF cu Costul Financiar real de Oportunitate al Investiției (FNPV/INV).

  • e. În vederea actualizării la zi a fluxurilor nete viitoare necesare calculării indicatorilor specifici (VNA, RIR, etc) se estimează aceasta rată la nivelul costului de oportunitate a capitalului de investiție pe termen lung. Având în vedere că acest capital este directionat către un proiect de investiție de utilitate publică și conform prevederilor Regulamentului UE nr.480/2014 nivelul de referință este recomandat la 4%.


    SPIRI COM S.R.L.


  • f. Dacă VNA este pozitiv proiectul este acceptat deoarece veniturile reale sunt suficiente pentru a obține beneficiu și să fie returnat capitalul investit inițial; dacă VNA este negativ atunci proiectul ca să poată fi fezabil din punct de vedere financiar necesită finanțare.

  • g. Proiectul este considerat viabil din punct de vedere economic dacă RIRF este mai mică sau egală cu rata de actualizare în aces caz 4 %, dar necesită finanțare.

  • h. Raportul cost beneficiu trebuie să fie subunitar pentru a considera că proiectul este viabil, în caz contrar proiectul necesită finanțare

  • i. La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat varianta folosirii prețurilor fixe, fără a se aplica un scenariu de evoluție pentru rata inflației la moneda de referință”Leu”.

Analiza economico-financiară se va baza pe principiul costurilor alternative de construire propuse în situația actuală. Modelul theoretic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) care cuantifică diferența dintre beneficiile și costurile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a ”aduce” o valoare viitoare la momentul de bază a evaluării costurilor

Rata de actualizare reprezintă rata la care valorile viitoare sunt actualizate la zi. Este indicat ca rata folosită în analiza financiară să reflecte costul de oportunitate al capitalului. Astfel, rata financiară de actualizare utilizată în cadrul acestui proiect este de 4%, în termeni reali.

În cazul contractelor finanțate din fonduri europene nerambursabile conform Regulamentului UE nr. 480/2014, se utilizează o rată de actualizare de 4%, prevăzută drept valoare de referință pentru operațiunile de investiții publice cofinanțate prin fondurile structurale și de investiții europene și venită ca recomandare din partea Comisiei Europene, în Cost - Benefit Analysis of Investment Projects Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014 - 2020.

Factorul de actualizare (FA) are la bază rata de actualizare k (4%). FA pentru anul t pentru =1/(1 + rata de actualizare)At

Factorul de actua zare utilizat în analiza financiară este ilustrat în tabelul de mai jos.

Factor actualiza re

impl

Anul 1

Anul

2

Anul

3

Anul

4

Anul

5

Anul

6

Anul

7

Anul

8

Anul

9

Anul

10

Anul

11

Anul

12

1

0,962

0,925

0,889

0,855

0,822

0,790

0,760

0,677

0,645

0,614

0,585

0,557

  • 4.1.5. Perioada de referință

J

Prin perioada de referință se înțelege numărul maxim de ani pentru care se efectuează previziunile în cadrul analizei economico financiare.

Previziunile care privesc tendința viitoare a proiectului sunt formulate pentru o perioadă adecvată vieții sale economice utile și suficient de lungă pentru a lua în considerare impactul său pe termen mediu/lung. Perioada de referință pentru prezentul proiect, avut în vedere în cadrul analizei economico-financiare, este de 14 ani.

Prognozele privind evoluțiile viitoare ale proiectului trebuie să fie formulate pentru o perioada corespunzatoare în raport cu durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic.Alegerea perioadei de referință poate avea efecte extrem de importante asupra indicatorilor financiari și economici ai proiectului.

Concret, alegerea perioadei de referinta afectează calcularea indicatorilor principali ai analizei financiare - economice și poate afecta, de asemenea, determinarea ratei de cofinanțare.

Pentru crearea un ui Spațiu multifuncțional de recreere și sport în municipiul Brașov” perioada de referință este de 14 ani.

Perioada aceasta a fost considerată corespunzătoare pentru condițiile economice actuale și pentru caracteristicile proiectului, orientat pe activitatea de promovare a reconversiei unor terenuri neproductive și degradate.

Conform anexei I la Regulamentul EU nr.480/2014 perioada de referință formulate cu profilul fiecărui sector în parte, sunt următoarele, așa cum rezultă din tabelul de mai jos:

Sector

Perioadă de referință (ani)

Cai ferate

30

Drumuri

25-30

Porturi și aeroporturi

25

Transport urban

25-30

Alimentare cu apă

30

Managementul deșeurilor

25-30

Energie

15-25

Cercetare inovare

15-25

Infrastructura de afaceri

10-15

Alte sectoare

10-15


SPIRI COM S.R.L.


Așa cum se poate observa din tabel, perioada de referință luată in considerare pentru proiectele de infrastructură in alte sectoare de activitate este de 10-15 ani. Având în vedere specificul investiției, economico -financiară va fi realizată pe o perioadă de 14 ani.

Durata de analiză in cadrul analizei financiare , conform celor redate anterior, este de 14 de ani, din care 2 an reprezintă perioada de realizare a investiției.

Anul 2019 este anul de referință in elaborarea analizei cost beneficiu, respectiv anul de actualizare a fluxurilor de numerar și anul de baza pentru exprimarea costurilor.

4.2. Prezentarea scenariului de referință

J

Prezenta analiză financiară folosește metoda diferențială (incrementată) astfel că proiectul se evaluează pe baza diferenței costurilor și beneficiilor dintre scenariile cu proiect și un scenario alternative fără proiect.

Fezabilitatea și viabilitatea proiectului sunt evaluate în două scenarii de evoluție, conform principiilor metodei incrementale de analiză:

  • - Alternativa 1 - Scenariul ”fără proiect ” ”Do nothing” - investiția nu se realizează

  • - Alternativa 2 - Scenariul ”Cu proiect” ”Do something” - investiția este implementată

Analiza financiară-economică va cuantifica efectele ambelor scenarii de evolutie, din perspectiva fluxurilor de costuri generate, din punct de vedere incremental. Diferența între cele două fluxuri de costuri reprezentă beneficiile generate de implementarea investitiei.

  • 4.2.1. Scenariul „Fără proiect”

Acestă alternativă reprezintă situația actuală, fără a se realiza niciun fel de investiție.

Pe terenul pe care se va realiza investiția există o clădire Cladirea C4 care are un regim de inaltime S+P+4. Clădirea este situată in intravilanul municipiul Craiova,strada Calea Bucuresti,nr 99. Această clădire nu dispune însă și de o clinică de recuperare neurologică.

In această alternativă se utilizează spațiile și dotările existente ale Spitalului de neuropsihiatrie Craiova, nu se realizează nicio investiție de tipul extinderii de spații pentru activitatea medicală.

Activitățile medicale ale spitalului de neuropsihiatrie Craiova se vor desfășura în continuare într-un spațiu necorespunzător cu implicații negative asupra confortului pacienților și aparținătorilor acestora care au nevoie de îngrijire medicală.

In cadrul acestei alternative, se încurajează desfășurarea actului medical într-un cadru cu implicații negative directe asupra pacienților și asupra personalului din spital.


SPIRI COM S.R.L.


Această alternativă nu asigură îndeplinirea obiectivului de performanță în sistemul medical prin asigurarea condițiilor de recuperare neuropsihiatrică. Datorită inexistenței unor spații suficeinte s-au întâmpinat dificultăți in desfășurarea actului medical. Din punct de vedere al analizei economice, alternativa fără investiție nu generează costuri de investiție Apar în schimb costuri ale externalităților. Din aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative, deja existente

  • 4.2.2. Scenariul cu proiect

Scenariul cu proiect este conturat de la scenariul fără proiect la care se adaugă lucrările propuse a se realiza prin proiect. În vederea realizării investiției respectiv extinderea spitalului de neuropsihiatrie Craiova prin infințarea unei clinici de recuperare neurologică. Se propun următoarele lucrări :

- Lucrarile de pregatire a terenului vor consta in realizarea drumurilor si platformelor

- Structura de rezistenta a constructiei va fi realizata din beton armat cu permeabilitate redusa si se va asigura izolatia hidrotermica necesara. Se vor asigura canale de drenaj si straturi de pietris pentru reperea capilaritatii.

- Anvelopanta cladirii este compusa din acoperis terasa inierbata si inchideri perimetrale de sticla - pereti cortina.

  • - închiderile perimetrale vor fi realizate din sticla in sistem de perete cortina.

  • - Zonele opace din fatada vor fi acoperite tot cu sticla in sistem shadow-box sau printr-un detaliu care sa permita realizarea unui spatiu de acces pentru curatarea sticlei.

  • - Lucrarile de amenajari exterioare constau in realizarea pardoselii trotuarului aferent constructiei si a aleilor pietonale cu dale de granit natur sau similar („piatra cubica”) care sa corespunda exigentelor de utilizare la exterior respectiv suprafata rugoasa anti-alunecare, rezistenta inghet - dezghet, etc.

  • - Realizarea un drum de acces carosabil si o zona pe parcare.

  • - Lucrarile de compartimentari interioare vor fi realizate dupa finalizarea anvelopantei cladirii, respectiv a terasei si a inchiderilor perimetrale ale constructiilor. Compartimentarile interioare vor fi executat in sistem uscat, din panouri de lemn, gipscarton sau sticla in functie de specificul functiunii spatiilor respective.

  • - Concomitent lucrarilor de compartimentari interioare vor fi realizate instalatiile aferente imobilului in conformitate cu specificul functional al obiectivului, si va cuprinde instalatiile de incalzire, climatizare si ventilatii, instalatiile aferente piscinei, instalatiile sanitare, instalatiile anti-incendiu, instalatiile de iluminat si curenti tari si instalatiile de curenti slabi.

  • - Fundatia va fi de tip radier de fundare cu grinzi de armatura dispuse pe axele structurii, axe care coincid si cu elementele verticale de rezistenta. Sistemul structural suprateran este de tip cadre alcatuite din stalpi, diafragme, grinzi si plansee din beton armat monolit.

  • - Structura va fi realizata pe o trama regulata de 7,20m x 7,20m cu o oinaltime de nivel de 3,60m. Placa parterului este ridicata fata de cota terenului natural la 45cm. si fiind alcatuita din 17 travei de 4,50m, traveea centrala avand 9,00m.

  • - Se vor asigura utilitățile ( alimentare cu apă- canalizare, alimentare cu energie electrică și agent termic de la termoficarea municipiului Craiova

In acest context, implementarea acestui proiect va răspunde problemelor de asigurare a unui act medical de calitate și asigurarea recuperării neurologice, prin care pacienții cu problem neurologice având condiții mai bune se pot recupera și astfel pot fi integrați mai bine în viața socială. Având în vedere cele de mai sus considerăm că varianta optimă și recomandată pentru situația actuală este varianta cu proiect. „Alternativa cu investiție”. Această opțiune de realizare a proiectului presupune implementarea integrală a investiției propuse, în vederea construirii unei clinici de recuperare neurologică.

  • 4.2.3. Valoarea investiței totale aferentă proiectului

Valoarea investiției totale aferenta realizarii proiectului include totalitatea costurilor de construcții, proiectare, avize, amenajare teren , și alte costuri specifice, conform structurii generale a devizului general conform HG 907/2016. Valoarea de investiție pe structura de deviz general este prezentata în cadrul studiului de fezabilitate.


SPIRI COM S.R.L.


Valoarea de investiție inclusiv TVA este 24.584.573,72 lei, din care C+M=13.844.208,87

4.3. Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției, inclusive prognoze pe termen mediu și lung.

Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a cristalizat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a căpătat valențe politice precise în contextul globalizării.

La nivelul Comisiei Europene a fost asumată integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în politicile și inițiativele Uniunii Europene, având dezvoltarea durabilă ca principiu călăuzitor al tuturor politicilor sale. Prin urmare, România, ca țară membră a Uniunii Europene, și-a asumat politicile de dezvoltare, inclusiv cele promovate de Ministerul Dezvoltării. Conceptul de dezvoltare durabila desemnează totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica al caror fundament îl reprezinta asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice si potențialul natural.

Dezvoltarea durabilă trebuie privită ca o adaptare a societății și a economiei la marile probleme cu care omenirea se confruntă în prezent. Oamenii stau în centrul preocupărilor dezvoltării durabile. Ei au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu natura.

Obiectivele generale ale Strategiei sunt următoarele:

  • - Limitarea schimbarilor climatice și a costurilor și efectelor sale negative pentru societate și mediu.

  • - Promovarea modelelor de producție si consum durabile.

  • - Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor.

  • - Promovarea unei bune sănătați publice în mod echitabil și îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor asupra sănătății.

  • - Crearea unei societăți a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarității între și în cadrul generațiilor, a asigura securitatea și a crește calitatea vieții cetățenilor ca o preconditie pentru păstrarea bunăstării individuale.

  • - Promovarea activă a dezvoltării durabile pe scară largă, asigurând că politicile interne și externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă și angajamentele internaționale ale acesteia.

Principalul obiectiv al acestei investiții îl îmbunătățirea condițiilor de exercitare a actului medical, și îmbunătățirea condițiilor de lucru ale personalului medical și auxiliar din cadrul Spitalului de neuropsihiatrie Craiova.

Prin realizarea acestei investiții se obțin următoarele beneficii

  • - Creșterea gradului de confort a pacienților

  • - Modernizarea și dezvoltarea programului național de ameliorare a capacităților de sănătate și creșterea calității condițiilor de de lucru pentru personalul din spital

4.4. Analiza financiară

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanța financiară a investiției propuse pe parcursul perioadei de referință, cu scopul de a stabili cea mai potrivită structură de finanțare a acesteia. Această analiză pune în evidență susținerea financiară și sustenabilitatea pe termen lung al proiecului , indicatorii de performanță financiară , precum și în ce măsură se justifică asistența financiară

Analiza financiară a proiectelor cu finanțare pentru proiectele publice trebuie să țină cont de metoda de calculare a venitului net actualizat incluzând perioada de referință și metoda incrementată și actualizarea fluxului de trezorerie (incluzând rata de actualizare financiară în termeni reali)

Analiza financiară folosește metoda incrementală pentru evaluarea investitiei. Aceasta presupune utilizarea a două scenarii în situația în care există suficientă informație financiară. Pentru determinarea indicatorilor financiari se vor evalua incremental două scenarii, varianta „Fără investiție”- și varianta „Cu Investiție ” - . Analiza incrementată va urmări numai modificările survenite ca urmare a implementării proiectului.


SPIRI COM S.R.L.


Modelul de analiză financiară va analiza cash-flow-ul financiar generat de proiect pe baza estimărilor consturilor investiționale, a costurilor cu întreținerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe întreaga perioadă de analiză, precum si a beneficiilor (veniturilor financiare generate (dacă este cazul).

În cadrul analizei financiare sunt determinate cheltuielile și veniturile pe întreaga perioadă de analiză.

Etapele analizei financiare din punct de vedere al investiției cuprinde următoarele etape:

- Evaluarea rentabilității financiare a investiției . Pentru stabilirea rentabilității financiare a investiției respectiv calculul indicatorilor de performanță financiară a proiectului se vor avea in vedere următoarele

Stabilirea costului total de investiție

Stabilirea perioadei de referință

Proiecția veniturilor și costurilor proiectului pe perioada de referință.

  • Luarea în considerare doar a fluxurilor de numerar Cash -flow . elemntele contabile fără numerar cum sunt amortizarea și provizioanele nu vor fi luate în considerare

  • Din punct de vedere fiscal, beneficiarul proiectului are statut de neplătitor de TVA, ceea ce înseamnă că taxa pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor din proiect este suportată de instituție, în calitate de consumator final, fiind inclusă în costuri. De aceea, în fundamentarea costurilor în cadrul analizei financiare se vor utiliza valorile inclusiv TVA, care în acest caz este un flux de ieșire, ce urmează a fi plătit efectiv.

  • Calculul valorii reziduale

  • Calculul profitabilității financiare a proiectului respectiv calcului indicatorilor de performanță financiară

  • Valoarea actualizată netă (VAN)

  • Rata internă de rentabilitate (RIR)

  • Raportul cost/beneficiu al investiției (ACB)

Indicatorii financiari VAN și RIR arată capacitatea veniturilor de a susține costurile investției, indiferent de modul în care vor fi finanțate. Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plățile in fiecare an. Sustenabilitatea financiară a proiectului trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat) Aceasta ar trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză. Analizele financiare și economice vor avea ca date de intrare evaluările tehnice privind costurile de investiție ale proiectului și se vor fundamentape pe reglementările tehnice în vigoare în România. Analiza financiară se va baza pe principiul costurilor alternativelor de construire propuse in situația actuală. Modelul teroretic aplicat este Modelul DCF. Fluxul de numerar pentru investiție reprezintă diferența dintre fluxul de numerar în alternativa ”cu proiect” și alternativa ”fără proiect”. In acest caz scenariul ”fără proiect” este baza pentru fluxul de numerar incremental. Fluxul de numerar identificat este utilizat pentru calcularea indicatorilor de performanță financiară a proiectului (adică valoarea financiară netă actualizată și rata de rentabilitate financiară a investiției in absența finanțării.

  • 4.4.1. Estimarea costurilor de operare

Analiza financiară este formată dintr-o serie de tabele care ilistrează fluxurile financiare ale proiectului, detaliate pe total investiție, costuri de operare , sursele de finanțare și analiza fluxului de num,erar pentru sustenabilitatea financiară. Conform regulilor de elaborare a analizei financiare, în aceasta vor fi luate în calcul numai valorile incrementale ale costurilor de operare, respectiv diferența dintre varianta cu proiect și varianta fără proiect.

Prin realizarea investiției respectiv crearea unui clinici de recuperare neurologică nu se urmărește obținerea de venituri financiare prin practicarea anumitor tarife sau taxe. Prin urmare, proiectul propus nu va fi generator de venituri, ci doar de beneficii financiare indirect-necomensurabile.

4.4.1.1. Estimarea costurilor de operare în varianta „fără proiect”

Acestă alternativă reprezintă acea alternativă în care se continuă activitatea în condițiile actuale, fără a se realiza niciun fel de investiție, în acest sens Spitalul de neuropsihiatrie nu va avea o clinică de recuperare neurologică. Din punct de vedere al analizei economice, alternativa fără investiție nu generează costuri de investiție. Apar în schimb costuri


SPIRI COM S.R.L.


ale externalităților. Din aceste considerente rezultă o amplificare a efectelor negative, deja existente. Pacienții cu probleme neurologice nu vor avea un spațiu unde se pot recupera și astfel ei nu vor fi apți pentru integrarea în societate și vor trebui alocate sume de la buget pentru susținerea lor ( pensionare, handicap, etc)

4.4.1.2.Estimarea costurilor de operare în varianta „cu proiect”

Analiza incrementată presupune cuantificarea costurilor operaționale generate de implementarea proiectului. Costurile de exploatare sunt acele costuri generate în cadrul activității curente.

Cladirea are un necesar de caldura de 405 kW Sursa de caldura pentru agentul termic (apa 80-60 °C) ce alimenteaza ventiloconvectoarele este produsa in reteaua locala (termoficare). Încălzirea și răcirea spațiului la nivel de temperatură precizat în standarde se va realiza prin intermediul ventiloconvectoarelor de plafon, iar in diferite spatii din incinta cladirii (grupuri sanitare, magazii), incalzirea se mai realizeaza cu convectoare de perete electrice cu puteri in intervalul (500-1500 W). Pe timp de iarnă, instalația de încălzire livrează agent termic apă caldă 80/60 către ventiloconvectoare, iar pe timp de vară , se va inchide circuitul de incazlire si va fi deschis cel de racire, pornindu-se cele 2 chillere. Alimentarea cu apa se va realiza de la conducta publica si o instalatie de hidrofor care se va amplasa in exteriorul constructiei intr-o camera tehnica aflata in subteran. Apa calda de consum - va produsa in reteaua locala (termoficare) Iluminatul artificial in cladire se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu surse LED, in functie de destinatia incaperilor.

Pentru funcționarea in bune condițiuni a clinicii de recuperare neurologice se estimează următaoarele costuri

  • - Costuri cu energie electrică

  • - Costuri cu alimentare cu apă/canalizareâ

  • - Costuri cu asigurarea agentului termic (termoficare) pentru încălzire și preparare apă caldă

  • - Costuri cu personalul angajat

  • - Costuri investiționale

In faza de operare se crează 17 locuri de muncă.

Cleltuielile cu salariile personalului angajat și specialitatea acestora precum și numărul de poasturi sunt redate în tabelul de mai jos

Specialitatea

Nr. salariati

Salariu brut de baza lunar -lei-

Total Fond salariu brut de baza lunar -lei-

medic radiolog

3

28.000

84.000

kinetoterapeut

2

9.815

19.630

maseur

2

9.601

19.202

Asistent medical

6

9.815

58.890

personal auxiliar

4

4.243

16.972

TOTAL

17

198.694

Rezultă că pentru pentru faza de operare se cheltuiesc 198.694 x 12 luni = 2.384.328 lei anual în care este inclusă si contribuției asiguratorie pentru muncă în valoare de 2,25% din calculul salariului

In aceste condiții cheltuielile estimate pentru viitoarea clinică de recuperare neurologică se situează la 955.410lei așa cum rezultă din tabelul de mai jos

Menționăm că perioada de referință este 2 ani din care perioada de execuție este de 2ani, iar perioada de operare este de 12 ani.


SPIRI COM S.R.L.

Certificat ISO 9001 J 40/25308/1992; C.U.I. : RO 2632267 CSSV: 200.000 RON

Cont: RO10 RNCB 0082 0441 6661 0001 (BCR Unirea) RO80 TREZ 7035 069X XX00 1837 (TREZ. SECT. 3).

Tel-: 021/3265117; 0726/711101 Email: officespiri@amail.com

Sediu : str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65,Bucuresti, Romania

Cheltuieli generate de proiect

Nr.crt

CHELTUIELI FARA PROIECT

implem

Cheltuieli de operare varianta cu proiect

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Anul 11

Anul 12

1

Costurlie de personal operare

0

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

16.972

2

Costuri cu combustibilii

0

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

214.080

3

Costuri cu energia electrica

0

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

670.602

4

Costuri apa si canalizare

0

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

53.756

6

TOTAL COSTURI

0

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410


SPIRI COM S.R.L.


4.2. Estimarea veniturilor

Proiectul își propune îmbunătățirea actului medical și imbunătățirea condițiilor de recuperare neurologică a pacineților din municipiul Craiova și a intregului județ Dolj. Necesitatea acestui proiect este justificată de caracteristicile nevoilor cetățenilor Municipiului Craiova precu și a cetățenilor din județul Dolj. În acest context implementarea acestui proiect va răspunde problemelor de coeziune socială și interacțiune umană și a problemelor de mediu identificate în acestă zonă . Având în vedere că proiectul are ca obiectiv îmbunătățirea actului medical și rezolvarea unor probleme sociale, nu se obțin venituri din realizarea acestuia. În acest context, implementarea acestui proiect este oportună pentru că lucrările de Crearea a unei clinici de recuperare neurologică prin construirea unei clădiri noi , poate duce la generarea de venituri indirecte prin :

- Crearea de locuri de muncă în scopul funcționării la parametrii optimi ai investiției proiectate

- Imbunătățirea calității actului medical

- Recuperarea mai rapidă a bolnavilor cu afecțiuni neurologice.

Vom considera o perioadă de referință de 14 ani. Pe această perioadă se vor estima fluxurile financiare de venituri și cheltuieli, precum și fluxul financiar net.

4.3 Calculul indicatorilor de performanță financiară

Performanța financiară a proiectului cu privire la costurile totale ale investiției ia în considerare intrările de numerar anuale și ieșirile generate de proiect pe perioada de analiză. Pentru evaluarea performanței proiectelor de investiții sunt utilizați o serie de indicatori, în vederea comparării costurilor și beneficiilor proiectului. Cele mai importante sunt valoarea netă actualizată (VAN) rata internă de rentabilitate (RIR) și raportul cost-beneficiu (C/B). Modelul de analiza financiară a proiectului va analiza cash-flow-ul financiar consolidat și incremental generat de proiect, pe baza estimărilor costurilor investiționale, a costurilor cu întreținerea, generate de implementarea proiectului, evaluate pe intreaga perioadă de analiză

Indicatorii utilizați pentru analiza financiară sunt:

  • - Valoarea Actualizată Netă (VAN)

  • - Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF);

  • - Raportul Cost- Beneficiu;

Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Valoarea Actualizată Netă reprezintă suma fluxurilor de numerar viitoare, intrări și ieșiri, actualizate cu o rată de actualizare astfel încât să se obțină valoarea lor curentă.

Rata internă de rentabilitate financiară (RIR)

Profitabilitatea unui proiect de investiții, măsurată prin RIR, reprezintă rata de actualizare (financiară, în termeni reali sau nominali în funcție de natura fluxurilor de capital utilizate în calcule) pentru care fluxurile de costuri și fluxurile de beneficii au valoarea netă curentă egală cu 0. În alte cuvinte, RIR reprezintă rata de actualizare pentru care valoarea netă actualizată este egală cu 0.

Raportul Cost -Beneficiu (C/B)

Raportul Cost-Beneficiu se calculează ca raport între totalul plăților efectuate și totalul încasărilor și evidențiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă costurile acestuia. În cazul când acest raport are valori supraunitare proiectul nu generează suficiente beneficii și are nevoie de finanțare

Fluxul de numerar cumulat (cash - flow) reprezintă totalul monetar al rezultatelor de trezorerie anuale pe întrega perioadă de referință analizată. Determinarea fluxurilor de numerar generate de proiect, actualizate la o rata de actualizare și identificarea viabilității din punct de vedere financiar a unui proiect reprezintă scopul analizei financiare. Analiza financiară a evaluat în special profitabilitatea financiară a investiției determinate cu fluxul de numerar net, raportul beneficiu cost, indicatorii VAN - valoarea actualizată netă și RIR - rata internă de rentabilitate financiară. Indicatorii sunt utilizați pentru a evalua performanțele viitoare ale investițiilor în comparative cu alte proiecte .Acest calcul contribuie la aprecierea necesității asistenței financiare din bugetul local


SPIRI COM S.R.L.

Certificat ISO 9001 J 40/25308/1992; C.U.I. : RO 2632267 CSSV: 200.000 RON

Cont: RO10 RNCB 0082 0441 6661 0001 (BCR Unirea) RO80 TREZ 7035 069X XX00 1837 (TREZ. SECT. 3).

Tel-: 021/3265117; 0726/711101 Email: officespiri@amail.com

Sediu : str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65,Bucuresti, Romania

In tabelul de mai jos sunt evidențiați indicatorii economici: Valoarea Actualizată Nete (VAN), Rata Internă de Rentabilitate financiară (RIR) și Raportul Cost- Beneficiu

Calculul indicatorilor financairi in varianta cu proiect

INDICATORI DE PERFORMANTA

Anul

Ani implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Anul 11

Anul 12

Alocari de la bugetul local acoperire costuri operare proiect

0

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

Total venituri rezultate din alocarile de la buget de stat

0

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

Costuri Totale de Operare

0

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

Costuri Totale ale Investitiei

24.584.573,72

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

-14.960.632

CHELTUIELI TOTALE

24.584.573,72

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

-14.005.222

FLUX DE NUMERAR NET

-24.584.573,72

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

14.960.632

Rata de actualizare

1,00

0,9615

0,9246

0,8890

0,8548

0,8219

0,7599

0,6768

0,6446

0,6139

0,5847

0,5568

0,5303

Rata Interna a Rentabilitatii Financiare a Investitiei (RIRF/C)

-4,05%

Valoarea actuala neta financiara a Investitiei (VNAF/C)

-14.654.046

Raport Cost Beneficiu

1,643


SPIRI COM S.R.L.


Așa cum a rezultat din ta

belul de mai sus s-au obșinut următorii indicatori financiari

Indicator al Proiectului

Valoare rezultată

Concluzie

VAN

-14.654.046

A rezultat o valoare negative. Veniturile nete nu au capacitatea de a acoperii costurile de investiții (prooectul necesită intervenție financiară)

RIR

-4,05%

Valoarea este mai mica de 4 % (rata de actualizare). Pentru a fi rentabil financiar necesită contribuție comunitară

Raport Cost Beneficiu

1,643

Valoare supraunitară. Beneficiile sunt mai mici decât costurile. Necesită finanțare

4.3.1. Valoarea Actualizată Netă Financiară a investiției (VAN)

Valoarea actualizată netă a investiției reprezintă suma fluxurilor de numerar viitoare, intrări și ieșiri, actualizate cu o rată de actualizare, în acest caz 4%.

Investiția generează o valoare actualizată netă de -14.654.046, așa cum este ilustrată in tabelul indicatori financiari

4.3.2. Rata Internă de Rentabilitate Financiară a investiției (RIR)

Rata Internă de Rentabilitate (RIR) poate fi considerată un instrument financiar pentru analiza principiului privind luarea în considerare a timpului cu ocazia evaluării proiectelor de investiții. Drept urmare, întrucât beneficiile și costurile proiectului apar la intervale de timp diferite, este necesară calcularea fluxurilor financiare în momentul analizării proiectelor de investiții, prin utilizarea ratei de actualizare. În mod uzual, rata rentabilității financiare este considerată în general egală cu nivelul ratei de actualizare financiară. Rata de actualizare financiară este utilizată pentru calcularea valorii actualizate a fluxului de numerar obținut în analiza financiară, în fiecare an, pentru a lua în considerare valoarea banilor în timp.Rata internă de rentabilitate a investiției reprezintă rata de randament la care sursele de finanțare imobilizate sub forma investiției sunt fructificate. Indiferent de modul de exploatare al investiției, logica ratei interne de rentabilitate privește fluxurile de numerar generate de aceasta în spiritul tehnicii de compunere.

Investiția generează o rată internă de rentabilitate de - 4,05%

4.3.3 Raportul Cost Beneficiu

Investiția generează un raport cost beneficiu de 1,643. Valoarea este supraunitară. In aceste condiții rezultă că, beneficiile nu acoperă costurile, iar pentru a se putea realiza investișia necesită finanțare. În cazul unui proiect care necesită finanțare din fonduri europene, valoarea actualizată netă a investiției trebuie, în mod normal, să fie negativă (iar rata rentabilității financiare trebuie să fie mai mică decât rata de actualizare aplicată).In cea ce privește raportul cost beneficiu aceste trebuie să fie subunitar

4.3.4. Valoarea Reziduală

Pentru a putea calcula indicatorii de performanță financiară în calcularea acestora trebuie să să aibă în vedere și calcularea Valorii Reziduale. Valoarea reziduală a fost prevăzută in ultimul an de proiecție a perioadei de referință, fiind considerate o intrare în fluxul de numerar. Valoarea reziduală reflect potențialul activelor achiziționate prin proiect a căror viață economică nu este depreciată Valoarea absolută a valorii reziduale va urmări metoda amortizării liniare, care tine cont de durata normal de funcționare a activelor care compun investiția de bază. Valoarea reziduală reprezintă valoarea rămasă a activelor, valoarea corespondentă ultimul an de analiză a proiectului, respective anul de analiză a anului 14. In acest scop a fost stabilită valoarea reziduală a principalelor component ale investiției, în funcție de durata de viață a fiecărei componente. Valoarea reziduală a clădirii a fost calculate ca total cap. 4 din Devizul General/50 *36. Conform Eurocod -SR EN 1990-2004, actualizat durata de viață a unei construcții este de aproximativ 50 de ani. Din cei 50 de ani se scade perioada de referință (14 ani) si rezultă 36 de ani. Valorea reziduală este calculată astfel: total cap. 4 din Devizul General respectiv 20.778.655,07lei impărțit la 50 de ani x 36.

In aceste condiții valoarea reziduală = -14.960.632


SPIRI COM S.R.L.


5. Analiza economică

Realizarea numai a analizei financiare nu este suficientă pentru a identifica dacă un proiect este eficient din toate punctele de vedere al finanțării. Majoritatea proiectelor cu caracter de utilitate publică nu au ca scop generarea de venituri, de aceea trebuiesc identificate toate aspectele financiare respectiv cele cuantificabile din punct de vedere financiar, legate de implementarea lor, precum și cele necuantificabile.

Analiza economică constă în evaluarea efectelor sociale și a externalităților economice ale investiției, precum și însumarea acestora la cele financiare și compararea lor cu valoarea investiției. Aceasta este necesară pentru a demonstra necesitatea investiției pentru comunitatea locală, respectiv dacă generează beneficii economice și sociale care să depășească costurile presupuse de realizare a respectivului obiectiv investițional. Acest tip de analiză este utilă in acest caz, deoarece acest proiect nu presupune după finalizare fluxuri de încasări pentru beneficiar (Primăria Municipiului Craiova), pentru că nu se percepe taxe de utilizare.

Metoda incrementala presupune determinarea costurilor si a beneficiilor economice generate de implementarea proiectului prin analiza variantelor fara proiect respectiv cu proiect conform analizei optiunilor. Se are in vedere calcularea indicatorilor de eficienta economica avand la baza doar cresterile de costuri sau veniturile suplimentare generate de proiect. Pentru a identifica aceste aspecte trebuie realizata o analiza economica a proiectului. Aceasta analiza economica identifica toate elemenetele care duc la bunastarea regiunii si incearca o cunatificare in bani a implicatiilor sociale, de mediu, etc.

Principalul obiectiv al analizei economice este de a ajuta la definirea și la selectarea (ierarhizarea) proiectelor care pot avea implicații pozitive asupra economiei, la nivel macro. Analiza economică se dovedește a fi mai utilă atunci când este desfășurată într-o fază initială analizei de proiect, pentru a depista din timp aspectele negative ale proiectului de investițe. Dacă analiza economică este desfășurată la sfârșitul ciclului de proiectare atunci nu poate să ofere informații decât în cea ce privește decizia de a investi sau nu.

Analiza economica evalueaza contribuția proiectului la bunastarea economica a societații. Spre deosebire de analiza financiara, unde logica analizei avea la baza perspectiva consolidate proprietar - operator asupra infrastructurii, în analiza economica perspectiva este cea a întregii societați. În acest sens, intrarile proiectului vor fi evaluate la costul lor de oportunitate, iar ieșirile, la disponibilitatea consumatorilor de a plati. Obiectivul analizei economice este de a demonstra ca proiectul are o contribuție pozitiva neta pentru societate si, în consecința, merita sa fie finanțat

  • 5.1 Integrarea externalităților

In această etapă au fost identificate efectele externe pozitive (beneficiile) și negative (costurile) pe care proiectul le generează la nivel macroeconomic. Aceste efecte apar fără compensații monetare, astfel că ele nu sunt prezentate în analiza financiară, ci estimate și evaluate în analiza economică. Se va respecta regula conform căreia orice cost/beneficiu socio-economic care se propagă dinspre proiect spre alți subiecți fără compensație se va cuantifica prin insumare la fluxul de numerar al proiectului.Corecțiile privind externalităție privind cuantificarea și monetizarea externalităților proiectului (beneficii și costuri economice), în cadrul acestui proiect, acestea sunt greu de cuantificat. Corecțiile externalităților implică identificarea beneficiilor și costurilor externe recepționate de ceilalți participanti din viața socială, alții decât autoritatea contractantă

5.1.1. Externalități pozitive

Beneficiile proiectului pot imbrăca forma beneficiilor pentru societate care nu sunt considerate in mod corespunzător în analiza financiară, chiar dacă sunt un rezultat așteptat al proiectului , deoarece nu sunt integral cuprinse în prețurile financiare datorită lipsei unei valori de piață și /sau datorită distorsionării piețelor).

Beneficiile sunt certe și deosebit de importante, însă sunt destul de dificil de evaluat în expresia monetară

Beneficiile economice pot fi măsurate din punct de vedere al beneficiilor externe, și rezultă din implementarea proiectului și care nu sunt incluse în analiza financiară.


SPIRI COM S.R.L.


Lucrările de construire a unui clinici de recuperare neurologică in cadrul spitalului de neuropsihiatrie a municipiului Craiova vor produce în viitor externalități pozitive în mediul social datorită creșterii calității vieții , beneficind de acest spețiu la standard europene pacienții cu diferite afecțiuni neurologice se pot reface mai repede, și astfel ei pot fi utili societății.

La nivelul municipiului Craiova proiectul investițional propus generează efecte positive (beneficii economice ale proiectului), iar acestea beneficii sunt:

- Crearea de locuri de muncă temporare

- Creșterea de locuri de muncă permanente

- Alte beneficii ale populației necuantificate monetar

5.1.2. Beneficii din crearea de locuri de muncă temporare

Un impact pozitiv ce este inregistrat în perioada de implementare a investitiei sunt locurile de munca temporare (sezoniere) create de antreprenor. Pentru realizarea obiectului de investiții se preconizează ca se vor crea 25 de locuri de muncă temporare din care 4 persoane cu studii superioare

La salariul minim brut de 2080 lei/lună, salariul net (în mână) primit de angajat va fi de 1263 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2127 de lei.

La un salariu minim de 2.350 de lei brut, salariul net (în mână) primit de angajat va fi de 1413 lei, iar costul total plătit de firmă, de 2403 lei.

Prin impozitul pe salariu va rezulta de asemenea venituri la bugetul local.

5.1.3. Beneficii din crearea de locuri de mucă în faza de operare

Pentru faza de operare se crează 17 locuri de muncă

Rezultă că pentru pentru faza de operare se cheltuiesc 198.694 x 12 luni = 2.384.328 lei anual în care este inclusă si contribuției asiguratorie pentru muncă în valoare de 2,25% din calculul salariului

Prin realizarea investiției se preconizează obținerea de venituri la bugetul local rezultat din impozitul pe salariu.

5.1.4. Alte beneficii necuantificate monetar

Prin acest proiect va rezulta imbunătățirea calității vieții persoanelor care au nevoie de recuperare neurologică. Totodată se va imbunătpți actul medical.

5.1.5. Externalități negative

In cadrul analizei economice, pentru estimarea valorică a coturilor externe (care nu au fost luate în considerare în cadrul analizei financiare) au fost analizate următoarele aspecte:

  • - Costuri de oportunitate , care ar putea fi constituite de o altă utilizare diferită a terenului

  • - Costuri rezultate din impactul asupra mediului.

Având în vedere că terenul pe care este propusă investiția se află in incinta spitalului de neuropsihitrie Craiova nu se intrevede o altă utilitate a terenului

In perioada de executie, nu se vor inregistra poluări semnificative ale mediului, nivel important al zgomotului sau perturbări ale traficului. In acest caz nu vor fi externalități negative deci nici costuri pentru contracararea acestora Beneficiarul va monitoriza în permanent execuția lucrărilor.

6. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate este o tehnică prin care se investighează impactul modificării unor factori asupra principalilor indicatori ai proiectului. În mod normal, se analizează numai variațiile nefavorabile ale acestor variabile critice. In cadrul analizei de senzitivitate se determină modul de variație al indicatorilor de eficiență VAN și RIR (din punct de vedere al investiției) la modificarea unor parametriii critici. Variația parmetrilor critici se va produce în condițiile păstrării celorlalte date de intrare prezentate, neschimbate. Analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor „critice” sau parametrii modelului. Aceste variabile sunt cele ale căror variații, pozitive sau negative, au cel mai mare impact asupra


SPIRI COM S.R.L.


performanței financiare a unui proiect. Analiza este realizată prin modificarea unui element la un moment dat și determinarea efectului acestei schimbări asupra RIR sau VNA. Scopul analizei de senzitivitate este:

  • - să contribuie la identificarea variabilelor cheie cu influență importantă asupra costurilor și beneficiilor generate de proiect;

  • - să investigheze consecințele unor modificări nefavorabile ale acestor variabile-critice;

  • - să evalueze dacă deciziile ce vor fi luate în cadrul proiectului pot fi afectate de aceste schimbări;

  • - să identifice acțiunile de prevenire sau limitare a posibilelor efecte nefavorabile asupra proiectului.

Concluzia analizei cost-beneficiu se bazează pe un singur set de valori pentru fiecare factor sau variabilă. Un număr de factori s-ar putea însă schimba pe parcursul proiectului și este necesar să testăm cât de sensibile sunt valorile de eficiență ai proiectului (VAN și RIR) la modificări ale valorilor acestor factori.

Pentru a determina senzitivitatea rentabilității pentru proiect a fost luat în calcul următorul factor: nivelul investiției Situația de bază este VAN = -14.654.046 și RIR= - 4,05%

Variatie indicatori

VAN

RIR

-1%

-14.507.506

-4,0095

1%

-14.800.586

-4,0905

-2%

-14.360.965

-3,969

2%

-14.947.127

-4,131

-3%

-14.214.425

-3,9285

3%

-15.093.667

-4,1715

Rezultatele de mai sus ne arată modul în care se schimba valorile VAN și RIR. Orice variabilă a proiectului pentru care variațiile indicatorilor VAN și RIR va produce o modificare cu mai mult de 5% în valoarea de bază a acestora va fi considerate critică. Se observa ca, indiferent de tipul scenariului, valorile VAN și RIR nu variază în mod esențial. Rezultatele obtinute atestă faptul că realizarea proiectului investitional propus se poate realiza.

7. Sustenabilitatea financiară

Capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona implementarea investiției propuse trebuie să demonstreze garantarea atingerii obiectivelor stabilite. Din această perspectivă trebuie să se demonstreze că intervenția propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar și nu va pune în pericol capacitatea sa de a indeplini toate obligațiile financiare pe parcursul perioadei de referință.

Sustenabilitate financiara a proiectului s-a analizat pe intreaga perioadă de analiza în baza urmatoarelor elemente:

  • - Resursele financiare ale proiectului;

  • - Veniturile din perioada de operare;

  • - Costurile din perioada de operare;

  • - Costurile de investiție.

Atât în perioada investiționala, cât și în cea operaționala vor fi asigurate resurse financiare prin alocari bugetare anuale în bugetul Primăriei Craiova va asigura resursele financiare necesare implementarii optime a proiectului, de. asemenea, acesta va asigura funcționarea în condiții optime, menținerea si întreținerea rezultatelor investiției dupa finalizarea proiectului, asigurând sustenabilitatea proiectului.

Sustenabilitatea financiară a proiectului trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie să fie pozitiv sau egal cu zero în fiecare an al perioadei de analiză. La determinarea fluxului de numerar net cumulat se vor lua în considerare toate costurile și toate sursele de finanțare atât pentru investiție cât și pentru operare și funcționare, inclusiv veniturile nete. Menționăm că, costrurile investitionale nu sunt reflectate in perioada de


SPIRI COM S.R.L.


operare. In această perioadă costurile totale ale investiției sunt zero. Planul financiar de sustenabilitate este prezentat detaliat în tabelul de mai jos


SPIRI COM S.R.L.

Certificat ISO 9001 J 40/25308/1992; C.U.I. : RO 2632267 CSSV: 200.000 RON

Cont: RO10 RNCB 0082 0441 6661 0001 (BCR Unirea) RO80 TREZ 7035 069X XX00 1837 (TREZ. SECT. 3).

Tel-: 021/3265117; 0726/711101 Email: officespiri@amail.com

Sediu : str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65,Bucuresti, Romania

Sustenabilitate proiect in faza de operare

Sustenabilitate financiara -lei-

Anul

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Anul 11

Anul 12

1.1 Total alocari de la bugetul local sustenabilitate operare proiect

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

4.181.146

1.2 Costuri totale de operare investitie

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

955.410

4.181.146

1.3 Costuri totale ale Investitiei

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1.4 Total Flux de numerar net

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1.5 Total Flux de numerar cumulat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0


SPIRI COM S.R.L.


6. Analiza de risc

Managementul riscului presupune desfățurarea unor activități este un proces ciclic, care se desfășoară pe toată perioada derulării proiectului, și presupune următoarele etape:

- Identificarea riscului

- Analiza riscului

- Controlul riscului

Identificarea riscului - se concretizează într-o listă de posibile evenimente cu probabilitățile de apariție și efectele pe care acestea le pot avea. Scopul principal al identificării riscului este acela de a evita apariția unor evenimente nedorite care în general afectează în mod negativ investiția.

Analiza riscului - este procesul de examinare atât calitativă cât și cantitativă a impactului pe care îl poate avea fiecare risc în parte în cazul în care acesta se manifestă în derularea proiectului.

Controlul riscului - cuprinde măsuri și acțiuni pentru diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului.

In vederea minimalizării riscurilor este necesară identificarea măsurilor ce pot fi applicate pentru a putea realiza acest lucru

Aceste măsuri pot include următoarele elemente :

  • - Evitarea riscului

  • - Menținerea riscului la un nivel minim sau transformarea unui risc de nivel mare/mediu, într-un nivel mai redus

  • - Reducerea frecvenței de manifestare

  • - Partajarea riscului

  • - Reținerea riscului.

In funcție de diferitele tipuri de riscuri care pot surveni în cadrul proiectului și de nivelul pe care se situează acesta, se pot allege diferite metode de reducere a riscurilor

În cazul proiectului de față, se vor aplica cu precădere tehnicile de reținere și de control ale riscului

Riscurile trebuiesc constant monitorizate pentru a evita creșterea impactului.

Sunt cunoscute următoarele categorii de tehnici de control:

  • - Evitarea riscului: implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariția riscului;

  • - Prevenirea pierderilor

  • - Transferul riscului: împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (contracte de asigurări, garanții);

  • - Reducerea riscului: tehnici care reduc probabilitatea și/sau impactul negativ al riscului;

  • - Planuri rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariției riscului.

In cadrul proiectului se pot identifica riscuri internne și riscuri externe

In cadrul proiectului propus Matricea riscurilor identificate este prezentată mai jos.

Matricea riscurilor ce afectează proiectul investițional este redată in tabelul de mai jos


SPIRI COM S.R.L.

Certificat ISO 9001 J 40/25308/1992; C.U.I. : RO 2632267 CSSV: 200.000 RON

Cont: RO10 RNCB 0082 0441 6661 0001 (BCR Unirea) RO80 TREZ 7035 069X XX00 1837 (TREZ. SECT. 3).

Tel-: 021/3265117; 0726/711101 Email: officespiri@amail.com

Sediu : str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65,Bucuresti, Romania

Tip de risc

Elementele riscului

Acțiune corectivă

Metoda de eliminare

Executarea

necorespunzătoare a unora

dintre lucrări

Riscul de apariție a unui eveniment care conduce la imposibilitatea finalizării acesteia la timp și la costul estimate

Eliminare risc

Semnarea unui contract cu termen fix de finalizare și garanți

Nerespectarea graficului de execuție al proiectului

Riscul de intârziere de executare a lucrărilor

Eliminare risc

Semnarea unui contract cu termen fix de finalizare și garanți

Nerespectarea graficului de activități al proiectului

Riscul de intârziere al proiectului

Eliminare risc

Stabilirea unor planificari clare pentru fiecare etapa

Realizare de ședinte de progres lunare/saptamanale pentru a indentifica progresul proiectului comparativ cu Calendarul activitatilor (monitorizare grafic)

Realizarea de rapoarte de progres lunare cu evidențierea întârzierilor potentiale si consecintele aferente din punct de vedere al perioadelor de timp sau al costurilor

Organizarea deficitară a fluxului informational intre diferitele entități implicate in implementarea proiectului

Se referă la intârzierea efectuării recepței investiției

Eliminare risc

Stabilirea de canale și metode de comunicare Concentrare continua asupra intereselor comune și propunerea de soluții benefice pentru implementarea proiectului, acceptate de toate parțile implicate Stabilirea de linii de comunicare si cooperare cu toate partile implicate în proiect pentru a avea opiniile acestora

Prețurile materialelor

Riscul ca prețurile materialelor să crească în perioada de execuție a proiectului peste nivelul bugetat

Eliminare risc

Semnarea de contracte ferme de aprovizionare și execuție cu teremen sub 12 luni

Riscuri externe

Influența implementării proiectului in condițiile externe economice și politice

Eliminare risc

Identificarea componentelor celor mai sensibile ale contractului la fluctuațiile mediului extern și stabilirea unor planuri de rezerva pentru situațiile limita Stabilirea unor resurse alternative în cazul unor blocaj

Obținerea finanțării

Riscul ca beneficiarul să nu obțină finanțare din fonduri structurale

Diminuare risc

Beneficiarul împreună cu consultantul vor studia amănunțit documentația astfel încât să nu apară o astfel de situație

Riscul de întreținere

Riscul de apariție a unui eveniment care generează costuri suplimentare de întreținere datorită execuției lucrărilor

Eliminare risc

Semnarea unui contract cu clause de garanți extinse astfel încât aceste costuri să fie susținute de executant pentru elementele tehnice


SPIRI COM S.R.L.

Certificat ISO 9001 J 40/25308/1992; C.U.I. : RO 2632267 CSSV: 200.000 RON

Cont: RO10 RNCB 0082 0441 6661 0001 (BCR Unirea) RO80 TREZ 7035 069X XX00 1837 (TREZ. SECT. 3).

Tel-: 021/3265117; 0726/711101 Email: officespiri@amail.com

Sediu : str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65,Bucuresti, Romania

Tip de risc

Elementele riscului

Acțiune corectivă

Metoda de eliminare

Posibile divergențe tehnice

Riscul ca soluțiile tehnice să nu fie corespunzătoare din punct de vedere tehnologic

Eliminare risc

Beneficiarul împreună cu proiectantul vor analiza documentația și vor allege soluția tehnică cea mai bună

Stabilirea de proceduri de lucru clare în cazul modificarilor de soluții tehnice, în acord cu normele impuse de organele abilitate în implementarea proiectelor cu fonduri rambursabile/nerambursabile

Organizarea de ședințe de lucru regulate pentru identificarea de solutii viabile

Riscul de finalizare

Vizează posibilitatea ca finalizarea proiectului să fie intârziată. Depășirea perioadei de realizare a proiectului din cauza nerespectării graficului de lucru de către executant. Acest risc poate determina o creștere substanțială a bugetului necesar reducere implementării proiectului, respective a valorii de investiție

Reducere risc

Semnarea unui contract ”la cheie” cu un contractor general. În baza unui astfel de contract responsabilitatea finalizării lucrărilor de reabilitare, modernizare în graficul de timp preconizat revine în exclusivitate contractorului general

Grad de atractivitate scăzut al zonei de recreere

Riscul ca oamenii să nu aprecieze spatial nou creat, ba chiar să-l vandalizeze și astfel să nu se realizeze beneficiile preconizate

Eliminare risc

Organizarea de evenimente publice și realizarea unei promovări intense a investiției în zonă

Întârzieri care pot sa apara datorita unor conditii exceptionale ale vremii

Vremea poate influența negativ implmentarea proiectului

Diminuare risc

Evaluarea consecintelor si luarea, cu prioritate, a masurilor care se impun. Toate aceste masuri vor fi considerate în strânsa concordanta cu prevederile clauzelor contractuale aferente din contractul de executie al lucrarilor si vor avea ca scop limitarea costurilor suplimentare, dar mai ales limitarea întârzierilor în executia lucrarilor.

Realizarea in perioada cu vreme neprielnica a lucrarilor care nu sunt influențate de starea vremii.

Corecții financiare

Aplicarea de corecții financiare asupra contractelor atribuite în perioada de implementare a proiectului ceea ce conduce la creșterea cheltuielilor neeligibile ale proiectului

Diminuare risc

Beneficiarul va verificarea calitatea si corectitudinea documentelor financiare elaborate în cadrul proiectului ce vor fi transmise catre organismele abilitate a rambursa o parte din cheltuieli

Luarea de masuri preventive privind asigurarea unor


SPIRI COM S.R.L.

Certificat ISO 9001 J 40/25308/1992; C.U.I. : RO 2632267 CSSV: 200.000 RON

Cont: RO10 RNCB 0082 0441 6661 0001 (BCR Unirea) RO80 TREZ 7035 069X XX00 1837 (TREZ. SECT. 3).

Tel-: 021/3265117; 0726/711101 Email: officespiri@amail.com

Sediu : str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65,Bucuresti, Romania

Tip de risc

Elementele riscului

Acțiune corectivă

Metoda de eliminare

sume suplimentare în bugetul proiectului

Schimbarea       cadrului

legislativ

Modificările pot influența calitatea proiectelor

Eliminarea risc

Existenta unei personae calificate care să monitorizeze în permananță modificările legislative

S-a realizat o analiză a legislației în vigoare la momentul realizării proiectului. Rezultatele analizei vor fi prezentate în cadrul sedintelor de lucru, odata cu prevederile legislative ce vor fi aplicate în cadrul implementarii proiectului

Nefinalizarea contractelor in graficul de timp estimat

Nefinalizarea contractului poate avea drept efect finalizarea proiectului

Diminuare risc

Stabilirea de sancțiuni în cadrul contractelor pentru nefinalizarea contractelor din vina contractorului

Lucrări necorespunzătoare

Lucrările neexecutate corespunzător din punct de vedere tehnic

Eliminare risc

Respectarea cu strictete a procedurilor tehnice

Situația din teren

Neconcordanta dintre documentatia tehnica si situatia din teren

Eliminare risc

Evaluarea consecintelor si luarea cu prioritate, a masurilor care se impun.Toate aceste masuri vor fi considerate în strânsa concordanta cu prevederile clauzelor contractuale

aferente din contractul de executie al lucrarilor si vor avea ca scop limitarea costurilor suplimentare, dar mai ales limitarea întârzierilor în executia lucrarilor

Calitatea terenului

Aparitia unor situatii neprevazute privind calitatea terenului, chiar daca studiile de specialitate au fost realizate conform legislatiei si normelor in vigoare, ceea ce poate determina modificarea solutiei tehnice, cu influente asupra eligibilitatii cheltuielilor

Eliminare risc

Prestatorul servicii de management analizeaza situatia si propune Beneficiarului solutii tehnice pentru rezolvare, in conditiile respectarii graficului de implementare

Prestatorul servicii de management analizeaza situatia si, in functie de solutiile tehnice, propune Beneficiarului solutii pentru pastrarea eligibilitatii cheltuielilor

Situri arheologice

Aparitia unor situri arheologice pe terenul aferent proiectului iar autoritatea de specialitate nu aproba descarcarea arheologica, ceea ce pune in pericol finalizarea proiectul

Diminuare risc

Proiectantul analizeaza situatia impreuna cu Antreprenorul si propune Beneficiarului revizuirea graficului de implementare al proiectului, cu incadrarea in limita de timp


SPIRI COM S.R.L.


Proiectul nu prezintă riscuri majore care ar putea întrerupe realizarea acestuia. Planificarea corectă a etapelor proiectului încă din faza de elaborare a acestuia precum și monitorizarea continuă pe parcursul implementării asigură evitarea riscurilor care pot influența major proiectul.

7. Concluzii

Rezultatele analizei financiare a proiectului reflectă eficiența și fezabilitatea acestuia în condițiile unei finanțări neramburabile aferente cheltuielilor de investiții. Valorile obtinute pentru indicatorii RIRF, VNA și Raportul Cost- Beneficiu justifică necesitatea intervenției financiare pentru dezvoltarea proiectului, aceasta deoarece, un astfel de proiect este orientat mai mult asupra beneficiilor sociale și economice adiacente decât asupra obținerii imediate de profit.

Totodată, trebuie specificat că ponderea cea mai mare în cadrul costurilor Ratei Interne a Rentabilității Financiare o au cheltuielile de investiții. Din acest motiv, valoarea negativă nu constituie un motiv de îngrijorare.

Pentru ca proiectul să fie eligibil este necesar ca venitul net actualizat calculat la total valoare investiție să fie negativ iar rata internă de rentabilitate financiară calculată la total valoare investiție să fie mai mică de 4%

Faptul că valoarea actuală netă financiară a investiției este negativă, specifică faptul că veniturile implicate de proiect nu pot susține activitățile propuse (pentru perioada de analiză considerată) și că proiectul are nevoie de asistență financiară.

In cadrul acerstor condiții rezultă că proiectul investițional se poate realiza, dar cu susținere financiară din partea bugetului local al Municipiului Craiova.

  • 5. Scenariul tehnico-economic recomandat

5.1. Comparația scenariilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

In solutia minimala, in care se pastreaza Piata de Flori, este propusa un partiu organizata superior din punct de vedere spatial-configurativ si functional, folosindu-se solutii constructive si echipamente similare. Implementarea acestei solutii nu genereaza costuri legate de desfintarea sau relocarea Pietei de flori si pierderea venitului obtinut din inchirierea tarabelor. Solutia minimala este astfel recomandata, in ciuda suprafatei construite desfasurate relativ mai mari - 125mp, respectiv o diferenta de cost de executie de 569.970lei.

Pierderile economice prin desfintarea Pietei de flori au fost estimate astfel:

- Desfintarea Pietei de Flori:

o lucrari de desfintare/demolare/reciclare: 250.800lei

o chiria tarabelor: 376.200lei/an

- Lucrari de desfintare/relocare

o lucrari de desfintare/demolare/reciclare si construire tarabe noi: 300.900lei

o chiria tarabelor: 114.000lei/an

Comparand cele doua solutii, respectiv costul de executie mai ridicat in solutia minimala cu pierderile economice rezultate in urma desfintarii Pietei de Flori (si fara a discuta pierdea unui spatiu urban semnificativ si recunoscut in oras) se constata ca pierderea economica apare inca din primul an al implementarii proiectului.

De asemenea, comparand cele costul de executie mai ridicat in solutia minimala cu pierderile economice rezultate in urma desfintarii partiale a Pietei de Flori se constata ca pierderea economica apare din al treilea an al implementarii proiectului. Iar pana la finalizarea perioadei analizate (15 ani), pierderile sunt estimate la 1.444.930lei.

Astfel efortul tehnic, economic, financiar precum si elementele de sustenabilitate si riscurile variantei maximale nu reprezinta plusuri in realizarea investitiei si a rezultatului scontat.

5.2. Selectarea și justificarea scenariului recomandat


SPIRI COM S.R.L.


Varianta minimala a fost aleasa deoarece, in urma realizarii investitiei, constructia va corespunde din punct de vedere tehnic exigentelor de calitate in constructii conform legislatiei tehnice in vigoare.

5.3. Descrierea scenariului recomandat privind:

a) obținerea si amenajarea terenului

In prezent pe terenul pe care urmeaza sa fie facuta investitia (amplasat in Municipiul Craiova, Calea Bucuresti, nr.99 - fost 149, nr.cad.14762) functioneaza Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova. Amenajarea terenului cuprinde lucrari de reparatii si/sau refacere a trotuarelor si aleilor existente, precum si a rigolelor si pantelor de scurgere naturala a apelor pluviale. Organizarea de santier se va realiza astfel incat sa acopere o suprafata de teren cat mai stricta si sa asigure buna functionare a spitalului. Delimitarea santierului poate fi realizata astfel incat sa nu se intersecteze fluxurile de executie cu cele de functionare ale spitalului. Astfel accesul in santier poate fi asigurat printr-o poarta pe latura estica, prin demolarea temporara a unei portiuni necesare din gardul de imprejmuire a incintei.

b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului

In prezent sunt asigurate utilitatile necesare bunei functionari a spitalului, racordurile putand asigura extinderea ansamblului de cladiri.

c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși

I: DATE GENERALE

  • 1.1. Datele necesare identificarii construcției:

    • 1.1. a) denumire:

CONSTRUIRE CLADIRE SECTIE CLINICA DE RECUPERARE NEUROLOGICA

  • 1.1. b) proprietar/beneficiar:

Primaria Municipiului Craiova

  • 1.1. c) adresa:

SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA, Calea Bucurestilor nr. 99, Municipiul Craiova, Judetul Dolj

  • 1.1. d) proiectant general:

S.C. SPIRI COM S.R.L.

înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J40/25308/1992, Cod Unic de Înregistrare RO2632267

cu sediul în București, Str. Anastasie Panu nr. 3,bl. A3, sc. 3, ap. 65, sector 3,

  • 1.2. Profilul de activitate

  • 1.2. a) profilul de activitate:

SERVICII MEDICALE

  • 1.2. b) programul de lucru al obiectivului:

permanent

  • 1.3. Categoria de importanta a construcției:

CATEGORIA B

  • 1.4. Clasa de importanta a construcției:


    SPIRI COM S.R.L.


CLASA II

II: DESCRIEREA INVESTITIEI

  • 11.1. Principalele caracteristici ale construcției

  • 11.1. a) tipul clădirii:

SPITAL

  • 11.1. b) regimul de înălțime și volumul construcției:

Parter+4Etaje+Etaj tehnic, Hcornisa = 20,50m

V spațiu analizat = 15.620mc

  • 11.1. c) aria construită și desfasurată, cu principalele destinații ale încăperilor și ale spațiilor aferente construcției:

    Suprafata terenului:

    14.221mp

    Suprafata construita la sol - existent:

    2.670mp / P.O.T. existent       = 18,7%

    Suprafata construita la sol - propus:

    1.115mp / P.O.T. propus = 7,8%

    Suprafata construita la sol totala:

    3.785mp / P.O.T. total = 26,5%

    Suprafata construita desfasurata - propus:

    4.455mp

Principalele destinatii:

PARTER: 1.115,40mp - Sectia de Radiologie si Sectia Spitalizarii de o zi

ETAJUL 1: 1.100,75mp - Sectia de Electroterapie si Sectia de Kinetoterapie

ETAJUL 2: 668,80mp - Sectii de Paleatie, partial Sectia Spitalizarii Permanente, gradina odihna, recuperare si recreatie

ETAJUL 3: 668,80mp - Sectii Spitalizarii Permanente

ETAJUL 4: 668,80mp - administratie, birourile medicilor, sali de sedinta, rezidenti si de curs pentru studenti

ETAJUL 5/tehnic: 232,45mp - spatii tehnice

  • II.1. d) numărul maxim de utilizatori:

Numărul maxim de utilizatori pe fiecare nivel este 50 persoane iar numarul maxim total de utilizatori este 250 persoane.

  • II.2. Descrierea lucrărilor de construire

Lucrarile de executie se impart in urmatoarele categorii:

- lucrari de pregatire a terenului si sapatura,

- infrastructura + suprastructura,

- invelitoarea acoperisului,

- inchideri perimetrale / fatade,

- amenajari exterioare,

- compartimentari interioare,

- instalatiile aferente imobilului,

- finisaje interioare,

- echipamente tehnice,

- dotari.

Lucrarile de pregatire a terenului vor consta in realizarea drumurilor si platformelor necesare asigurarii accesibilitatii si desfasurarii lucrarilor de executie in conformitate cu prevederile proiectului de organizare de santier. Astfel se va realiza


SPIRI COM S.R.L.


imprejmuirea terenului pentru a delimita incinta de lucru, vor construi alei de acces carosabil pentru utilaje, si vor fi asigurate platforme de lucru si depozitare precum si spatii de birouri si servicii aferente santierului. Sapatura va fi executata in conformitate cu specificatiile proiectului tehnic de executie. Se vor asigura masurile de siguranta pe durata executiei in conformitate cu prevederile legislatiei tehnice in vigoare.

Structura de rezistenta a constructieiva fi realizata din beton armat cu permeabilitate redusa si se va asigura izolatia hidrotermica necesara. Se vor asigura canale de drenaj si straturi de pietris pentru reperea capilaritatii.

Anvelopanta cladirii este compusa din acoperis terasa inierbata si inchideri perimetrale de sticla - pereti cortina.

Terasa inierbata va fi circulabila ocazional. Se va recastiga astfel un colt din natura pierduta prin construcție. Se va folosi un substrat ce va permite dezvoltarea vegetatiei locale care sa nu necesite interventii si lucrari de mentenanta. Acoperisul verde va avea, pe laga aportul ecologic evident, un rol in racirea aerului si producerea oxigenului, reglarea umiditatii si a climatului local. Rolul vegetatiei plantate pe terasa ansamblului este in primul rand de reducere a impactului pe care il are suprafata mare de acoperis: inmagazineaza si radiaza caldura, genereaza praf si colecteaza o cantitate mare de apa pluviala. Acoperisurile verzi retin în mod natural apa, aduna praful si se incalzesc cu greu chiar la temperaturi extreme. Ele protejeaza hidroizolatia mai bine de influentele mediului si le prelungesc durata de viata.

închiderile perimetrale vor fi realizate din sticla in sistem de perete cortina. Zonele opace din fatada vor fi acoperite tot cu sticla in sistem shadow-box sau printr-un detaliu care sa permita realizarea unui spatiu de acces pentru curatarea sticlei.

Lucrarile de amenajari exterioare constau in realizarea pardoselii trotuarului aferent constructiei si a aleilor pietonale cu dale de granit natur sau similar („piatra cubica”) care sa corespunda exigentelor de utilizare la exterior respectiv suprafata rugoasa anti-alunecare, rezistenta inghet - dezghet, etc. De asemenea, va fi realizat un drum de acces carosabil si o zona pe parcare. Intreaga arie delimitata in incinta institutiei pentru realizarea complexului sportiv va fi amenajata ambiental si peisagistic. Pentru intretinerea spatiilor verzi se va monta o instalatie de irigare dotata cu aspersoare iar pentru fiecare 100mp de spatiu verde amenajat va fi plantat cate un arbore. Se recomanda plantarea speciilor locale.

Lucrarile de compartimentari interioare vor fi realizate dupa finalizarea anvelopantei cladirii, respectiv a terasei si a inchiderilor perimetrale ale constructiilor. Compartimentarile interioare vor fi executat in sistem uscat, din panouri de lemn, gipscarton sau sticla in functie de specificul functiunii spatiilor respective.

Concomitent lucrarilor de compartimentari interioare vor fi realizate instalatiile aferente imobilului in conformitate cu specificul functional al obiectivului, si va cuprinde instalatiile de incalzire, climatizare si ventilatii, instalatiile aferente piscinei, instalatiile sanitare, instalatiile anti-incendiu, instalatiile de iluminat si curenti tari si instalatiile de curenti slabi.

Lucrarile de realizare a finisajelor interioare vor cuprinde realizarea diferitelor tipuri de tavane suspendate, placari ale peretilor si realizarea pardoselilor specifice. Nivelul calitativ al finisajelor folosite va fi unul bun care sa corespunda exigentelor superioare, folosindu-se predominant materiale naturale (piatra si lemn) cu rezistenta mare la uzura dar care sa permita si o intretinere usoara.

II.2.1 - Structura de rezistenta

Structura de rezistenta a constructiei va fi realizata din beton armat turnat monolit in sistem cadre stalpi/diafragme si grinzi. Fundatia va fi de tip radier de fundare cu grinzi de armatura dispuse pe axele structurii, axe care coincid si cu elementele verticale de rezistenta. Sistemul structural suprateran este de tip cadre alcatuite din stalpi, diafragme, grinzi si plansee din beton armat monolit. Structura a fost realizata pe o trama regulata de 7,20m x 7,20m cu o oinaltime de nivel de 3,60m. Placa parterului este ridicata fata de cota terenului natural la 45cm. si fiind alcatuita din 17 travei de 4,50m, traveea centrala avand 9,00m. La executia structurilor se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind proiectarea, executia, verificarea, calitatea executiei si receptia obiectivelor de investitii in constructie.


SPIRI COM S.R.L.


  • II.2.2 - Anvelopanta fatadelor

Fațadele vor fi realizate in sistem de perete cortina. Ansamblul pereților cortina va fi format din schelet de susținere (rezistenta), elemente de prindere, sistem de izolatie hidro-termic, cu ruperea puntii termice, sistem special de dirijare controlata a condensului spre exteriorul cladirii, sistem propriu de aerisire, profile de aluminiu, geam termopan. Anvelopanta cladirii cuprinde de asemenea suprafețe opace realizate din panouri de sticla tip „shadow-box”.

Sistemul trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

  • - rezistenta a foc: utilizare de materiale greu inflamabile, in conformitate cu prevederile Normativului privind securitatea la incendiu a cladirilor - indicativ P 118/2013;

  • - materiale rezistente la 300° C, - structura din aluminiu deformabila la 200° C, dar care sa-si pastreze rolul de suport;

  • - permeabilitate la vânt = coeficient de infiltratie a<1,0 masurat în m3/mh daPa2/3;

  • - materiale neabsorbante - etanseitate prin garnituri speciale si banda butila;

  • - sistem propriu de eliminare a condensului spre exterior si sistem propriu de ventilare;

  • - comportare la zgomot si vibratii -50 dB;

  • - rezistenta la agenti chimici - elemente de asamblare din otel inoxidabil;

  • - feronerie din aliaj cu comportament neutru la actiunea agentilor chimici;

  • - rezistenta la inghet: pastrarea proprietatilor fizico-mecanice pâna la - 42° C;

  • - sistem prevazut cu posibilitatea de preluare a dilatatiilor atât pe verticala, cât si pe orizontala, cu asigurarea continuitatii îmbinarilor si mecanisme mascate;

  • - stabilitatea culorilor la lumina si radiatii;

  • - rezistenta la lovituri, vandalism, inchideri de siguranta.

  • II.2.3 - Suprafete vitrate

Se va folosi geam clar tristrat cu urmatoarele caracteristici tehnice:

  • - factori luminori: transmitanta cca. 70%, reflexia externa cca. 15%, reflexia interna cca. 15%;

  • - factori energetici: transmitant cca. 40%, reflexia externa cca. 30%, reflexia interna cca. 20%, factorul solar „g” cca. 0,52, coeficient de umbrire cca. 0,60;

  • - transmisia termica: Ug = 0,6 W/(m2/K).

In conformitate cu cerintele de siguranta in exploatare si functionale, suprafetele vitrate ale fatadelor si peretilor de compartimentare vor fi realizate din foi de sticla pretensionata termic cu o rigiditate mare la incovoiere. In zonele cu posibilitate de impact se va folosi sticla de securitate realizata din doua sau mai multe foi de sticla lipite impreuna cu unul sau mai multe straturi intermediare de film din butiral polivinil. Daca sticla se sparge, fragmentele de sticla sunt tinute in loc de stratul intermediar.

  • II.2.4 - Invelitoarea acoperisului

Invelitoarea acoperisului de la etajele II si V va fi circulabila si va fi realizata in sistem de terasa inierbata. Acoperisul verde retine in mod natural apa, aduna praful din aer si se incalzeste cu greu chiar la temperaturi extreme. Hidroizolatia este protejata mai bine de influentele mediului prelungindu-le durata de viata. Vegetatia va fi de tip extensiv constand in plante modeste si cu înaltime redusa, sunt accesibile doar pentru control si intretinere. Se creaza astfel un habitat valoros si interesant pentru plante și microorganisme, restituidu-se naturii ceea ce se pierde prin folosirea terenului pentru constructie. Vegetatia de tip extensiv necesita lucrari de îngrijire minime.

Ca si regula de constructie pentru vegetatiile extensive este punerea in aplicare a metodei de constructie multistrat cu separare functionala a stratului de vegetatie, de filtrate si dren. Sarcinile stratului de vegetatie de baza este preluarea unui substrat mineral compozit cu continut organic scazut. Substratul trebuie sa inmagazineze apa si substantele nutritive si sa ofere suficient spatiu la dispozitie pentru radacini.


SPIRI COM S.R.L.


Apa care nu poate fi preluata de plante, asa-numit surplusul de apa, trebuie evacuat in conditii sigure. Pentru aceasta, va fi construit un strat de dren, care poate fi o combinatie dintre un strat retinere si de dren. Intre substrat si stratul de dren, un voal de filtrare asigura retinerea particulelor fine din substrat si asigura asa functionarea durabila a drenajului. Irigarea nu este necesara la vegetațiile extensive stabilite dar in acest sens se vor respecta recomandările producătorului. In realizarea terasei inierbate este necesara asigurarea unui strat de protectie a hidroizolatiei la strapungerea radacinilor

Capacitatea de incarcare a acoperisului este un criteriu in alegerea vegetatiei. A fost considerata o greutate pe suprafata de cca. 120 kg/m2 în stare saturata cu apa, exclusiv sarcinile de trafic si incarcarile convenționale care trebuie luate in considerare.

Stratificarea terasei acoperisului va fi urmatoarea (de la exterior spre interior):

  • - vegetatie: plantare hidro, plante perene, amestec de samanta;

  • - substrat de baza (amestec pamant): grosimea stratului 80mm;

  • - strat de filtrare si strat de dren si retinere a apei: grosimea stratului 20mm;

  • - strat de protectie;

  • - strat de separatie si egalizare;

  • - hidroizolatie cu strat de poza;

  • - termoizolatie polistiren extrudat: grosimea cumulata a stratului termoizolant - 300mm;

  • - strat de difuzie decompresiune si compensare;

  • - pane de acoperis simplu rezemate si panouri metalice termoizolante de acoperis.

Se recomanda folosirea unui sistem integrat de realizare a acoperisurilor verzi al unui producator care sa asigure realizarea tuturor straturilor necesare.

  • II.2.5 - Compartimentari

Compartimentarile interioare vor fi realizate din gipscarton cu schelet metalic, simplu, neportant, cu grosime 10 sau 15cm, placare în doua straturi cu placi de gipscarton, cu termoizolatie din vata minerala bazaltica 5 respectiv 10cm grosime. In functie de tipul spatiului compartimentat, vor fi folosite panouri simple, rezistente la umezeala sau cu tratament acustic. De asemenea traseele verticale de instalatii vor fi mascate cu placari de gipscarton. Vor fi realizate de asemenea compartimentari cu pereti de sticla si placari cu panouri de lemn furniruit.

  • II.2.6 - Sape

Se vor realiza sape de tip dala flotanta formata din sapa de beton armat de 6cm grosime pe pat de perlit. Perlitul reprezinta un strat izolant fonic si termic. Grosimea totala a stratului de finisaj (de la cota de structura la cea finita, de arhitectura) este de 15cm, grosimea stratului de perlit variind in functie de sistemul de pardoseala. Sapa armata va fi izolata perimetral de structura de rezistenta si pereti cu vata minerala rigida de 2cm. Golurile in placi vor fi astupate dupa montarea instalatiilor in vederea izolarii fonice si de securitate la incendiu.

  • II.2.7 - Finisaje interinare: Pardoseli, pereti, tavane si usi

Vor fi folosite pardoseli specifice functiunilor spatiilor proiectate.

Vor fi folosite pardoseli specifice functiunilor spatiilor proiectate.

Astfel saloanele, cabinetele medicale de consultatii, tratament, investigatii si recuperare, holuri, spatiile pentru personal si o parte din anexe vor avea pardoseli de covor PVC antiseptic; in camerele compartimentelor de sterilizare si farmacie, in salile de interventie / tratamente si in alte spatii din aceeasi categorie, in grupurile sanitare se vor prevedea pardoseli din gresie si placaje de gresie/faianta pe o inaltime de cel putin 2,10 m.


SPIRI COM S.R.L.


In spatiile tehnice pardoseala va fi realizata din ciment sclivisit cu agregate cuartoase si aditivi speciali.

Finisajele peretilor folosite vor fi specifice functiunilor spatiilor proiectate: vopsitorie decorativa pe tencuiala sau gipscarton, placari de faianta, etc.

Tavanele vor fi realizate in sistem suspendat cu montaj uscat, folosindu-se panouri de lemn furniruit, placi de fibra minerala sau gipscarton. Finisajele vor fi adaptate specificul spatiilor in care urmeaza a fi montate.

In functie de functiunea spatiului deservit, vor fi folosite usi de lemn, sticla, metal si HPL.

Materialele folosite vor fi proprii functiunii de dispensar corespunzand normelor de igiena sanitare in vigoare.

  • II.2.8 - Amenajari exterioare

Incinta intitutiei are o suprafata de 26.921mp din care suprafata ce urmeaza a fi delimitata pentru realizarea investitiei pentru care a fost intocmit prezentul studiu de fezabilitate insumeaza aproximativ 6.320mp. Din aceasta suprafata 37% reprezinta amprenta la sol a constructiei proiectate, 8% - trotuare si alei prietonale si 19% - alei carosabile si spatii de parcare, restul de 36% fiind spatiu verde amenajat.

Trotuarul aferent constructiei si aleile pietonale vor fi realizate din dale de tip „piatra cubica” cu dimensiunile 10x10x5cm montate pe pat de nisip cu substrat de pietris compactat. Se vor folosi elemente de granit natur sau similar.

Sistemul rutier proiectat pentru circulatia autovehiculelor va fi compus din urmatoarele straturi:

- 23cm imbracaminte din beton de ciment BcR 4,5;

- 15cm balast stabilizat cu ciment;

- 25cm fundatie din balast;

- 20cm strat de forma din pamant amestecat cu balast 50%.

Pentru încadrari se vor folosi borduri din granit (similat celui folosit pentru realizarea trotuarelor) de pe fundatie de beton. Stratificarea corespunde unei circulatii de trafic greu (autospeciale).

Apele pluviale din incinta se scurg prin pante transversale si longitudinale la recipientii de canalizare pluviala.

Colectarea apelor de pe platforma ce se va amenaja se va face prin rigole cu gratare amplasate in lungul platformei. Se va asigura o preepurare a apei prin retinerea nisipului grosier. Apa colectata va fi descarcata in colectorul de evacuare propus a se realiza din tevi PVC tip SN 8 sau PAFSIN. Acest colector se va amplasa sub spatiul carosabil, curgerea apei se va realiza gravitational, cu ajutorul pantei de montaj a conductei sau rigolei.

La capatul aval al colectorului de scurgere se va prevedea un separator de hidrocarburi si nisip, cu filtru coalescent, clasa I, care va satisface cerintele normativului NTPA-001. Capacitatea separatorului va fi de 30 l/sec. Apa pluviala se aduna intr-un bazin din beton subteran. Din bazinul de retentie, apa acumulata se va evacua prin pompare in mod gradual la un emisar din apropiere.

Spatiile verzi vor fi amenajate ambiental si peisagistic. Va fi plantat gazon prin insamantare, cu pregatirea in prealabil a solului, precum si un numar de 23 arbori, recomandat a fi a fi din specia gorun datorita caracteristicilor de mediu a amplasamentului.

  • II.2.9 - INSTALAȚII INCASLZIRE, VENTILAȚII SI CLIMATIZARE

Condiții exterioare de bază

Iarna te = -15°C;                      0 = 90 %

Vara   te = 35°C;                     0 = 30 %


SPIRI COM S.R.L.


Clădirea se va dota cu toate categoriile de instalații necesare unei bune funcționări: electrice, curenți slabi, detecție, alarmare la incendiu, stingere incendiu, sanitare, termoventilații, climatizare, termoficare. Încălzirea se va asigura de la rețeaua de termoficare din incintă, cu acordul furnizorului.

INSTALATII DE INCALZIRE/RACIRE

Cladirea are un necesar de caldura de 405 kW (conform STAS 1907/1,2-14). Sursa de caldura pentru agentul termic (apa 80-60 °C) ce alimenteaza ventiloconvectoarele este produsa in rețeaua locala (termoficare).

Cladirea are un necesar de rece de 347 kW (conform STAS 6648/1) .Sursa agentului termic de racire (apa 7-12 °C) este reprezentata de 2 agregate (chillere) avand fiecare capacitatea de 200 kW. Acestea au fost dimensionate si alese ca intr-o eventualitate a nefunctionarii unuia dintre ele, celalalt sa poate sustine 60% din necesar.

Încălzirea și răcirea spațiului la nivel de temperatură precizat în standarde (1907/2-14), se va realiza prin intermediul ventiloconvectoarelor de plafon, iar in diferite spatii din incinta cladirii (grupuri sanitare, magazii), incalzirea se mai realizeaza cu convectoare de perete electrice cu puteri in intervalul (500-1500 W).

Pentru fiecare ventiloconvector de plafon se vor monta grile de aspiratie si de refulare a aerului, prin care se va realiza recircularea aerului si climatizarea incaperilor.

Instalația de încălzire a fost dimensionata ținându-se cont de temperatură agentului de încălzire 80/60°C, respectiv răcire 7/12°C.

Ventiloconvectorii vor avea prevăzuți pe fiecare conductă tur un regulator automat de debit și vâna de control motorizata tip Compact - P, ce va permite reglarea debitului de apă ce intra în fiecare ventiloconvector.

Regulatorul Compact - P echipat cu un motor cu acționare este un robinet de control cu autoritate totală și robinet de echilibrare automat - limitator de debit. Utilizarea acestor vane are ca efect obținerea celor mai scăzute costuri de investiții prin economii rezultate din limitările de debit exacte și independente de presiune ce nu permit depășiri ale debitului în condiții de funcționare parțială, pentru a menține diferența de temperatura a unității terminale la nivelul proiectat. Regulatorul poate controla temperatura pentru sarcini reduse și are aceeași stabilitate în toată gama de reglaj. Toate modificările presiunii diferențiale disponibile sunt corectate de către regulatorul de presiune. Acest lucru implica mai puține perturbări în controlul temperaturii și, astfel, mai puține acționari ale motorului.

Pe timp de iarnă, instalația de încălzire livrează agent termic apă caldă 80/60 către ventiloconvectoare, iar pe timp de vară , se va inchide circuitul de incazlire si va fi deschis cel de racire, pornindu-se cele 2 chillere.

Se vor instala termostate de ambient pentru controlul zonal ar ventiloconvectoarelor. Se va prevede câte unul pentru fiecare spatiu de la parter sau etaj.

Constructia se incadreaza in gradul II de rezistenta la foc, conform Normativului P 118/2013.

Constructia face parte din categoria C de importanta (exceptionala) conform H.G.R. 261/1994.

Zona seismica de calcul “C” - conform Normativului P 100/1992.

  • II.2.10 INSTALAȚII SANITARE

SURSA DE APA

Alimentarea cu apă rece a clădirii se va face de la rețeaua publica de apa potabila existenta in incinta.

INSTALAȚII DE ALIMENTARE CU APĂ MENAJERĂ RECE ȘI CALDĂ

Instalatia de alimentare cu apa rece și caldă de consum, se va executa cu tevi din polipropilena tip PP-R, Pe - x sau similare.

Conductele vor fi izolate impotriva producerii condensului cu armaflex avand grosimea de 9 mm.

Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar. Alimentarea cu apa calda menajera va fi furnizata de la reteaua de alimentare cu apa calda existenta in incinta.

INSTALAȚII DE STINGERE INCENDIU

Conform P118/2-2013, si caracteristicilor tehnice ale constructiilor, cladirile trebuiesc prevazute cu hidranti de incendiu interiori si exteriori.


SPIRI COM S.R.L.


Caracteristicile tehnice ale constructiilor :

  • - Obiectivul conform H.G.R nr.766/1997 completată cu HGR 675/2002, HGR 102/2003, HGR 622/2004 se încadrează în Categoria de importanță “B” - construcții de importantă DEOSEBITA;

  • - Conform Normativului P.100/1-2013, clădirea se incadrează în clasa II de importanță ;

  • - Destinatia: CLADIRE PENTRU SANATATE/DE INGRIJIRE A SANATATII

HIDRANTI INTERIORI

Conform P118/2-2013, art. 4.1 (f) se va prevedea o instalatie interioara de stingere incendii cu hidranti interiori care va corespunde tip apa - apa.

Caracteristici:

  • - robinet pentru racord STAS 2501, 2”

  • - racord fix STAS 701

  • - furtun L=20m, tip “C”, Dn50

  • - hidrantii prevazuti : conform SR EN 671-2

  • - debitul de calcul al instalatiei : 2.1 l/s

  • - nr. jeturi pe punct: 1

  • - nr.jeturi in cladire in functiune simultana (anexa 3.2.b): 2

  • - timp teoretic (normat) de functionare: - 60 min.( pct. 4.35, alin. B)

  • - rezerva minima : - 4.2 l/s x 60 min x 60 = 15.12 m3;

Se calculeaza presiunea necesara pentru hidrantii interiorii:

H1 - înaltimea geodezica de la sorbul pompei pana la hidrantul cel mai dezavantajat = 20 mCA

H2 = presiune necesara la hidrant = 22 mCA

H3 = pierderi de presiune prin furtun Dn 2”; L = 20m

H3 = A x l x q2 = 0.0154 x 20 x 2.12      = 2.0 mCA

H4= pierderi de presiune în instalatie = 10 mCA

Total                        = 54mCA

HIDRANTI EXTERIORI

Conform P118/2-2013, art. 6.1 (f) se va prevedea o instalatie exterioara de stingere incendii.

Conform P118/2-2013, anexa 7, V=16448mc si nivel de stabilitate la incendiu II, debitul pentru stingerea din exterior este 15 l/s.

Presiunea necesara la hidrantul suprateran de incendiu exterior se calculeaza cu formula :

H nec = Hg + Hi + Hp         [ m H2O ]

in care :

Hg = inaltimea geodezica a acoperisului cladirii ; Hg = 22m

Hi = presiunea disponibila la hidranti exteriori ; Hi = 13.1 m

Hp = suma pierderilor de presiune locale si liniare din reteaua exterioara de alimentare cu apa ;

Hpierderi = Hp gosp de apa + Hpretea conducte + Hpfurtun = 4 + 5.5 + 4.5 = 14 mH2O

Hp gosp de apa = 4 mH2O

Hpretea conducte = 5.5 mH2O

Hpfurtun = 4.5 mH2O

Hnec = Hi+ Hp + Hg =13.1 + 14 + 22 = 49.1 mH2O

H nec = 50 m H2O

Volumul hidranti exteriori : 15 l/s x 3ore x 3600 = 162mc

Volumul hidranti interiori : 2.1 l/s x 10min x 60 = 15.12mc

Volumul total hidr.int. si hidr. ext. = 177.12 mc ~180 mc


SPIRI COM S.R.L.


Debitul de apă necesar refacerii rezervei de incendiu :

Qref.rez.inc. = Vinc / 24 = 180 : 24 ore = 7.5 mc/h

Qref = debitul necesar pentru refacerea rezervei de apa pentru incendiu in 24 ore conf. Tab. 12.1 din P118/2-2013 .

Debitul si presiunea necesara vor fi furnizate de catre reteaua de hidranti existenta in incinta.

INSTALATIA DE CANALIZARE MENAJERA

Evacuarea apelor uzate menajere se va face catre reteaua de canalizarea existenta in curtea imobilului.

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare.

Instalatiile se executa astfel:

- pentru instalatiile interioare de canalizare menajera ( peste cota 0.00 ): tuburi si piese de legatura din PP (panta de montare conform STAS 1795);

- pentru conductele de legatura apa rece si calda ale obiectelor sanitare: tuburi si piese de legatura din polipropilena PP-R sau similara;

- pentru instalatiile exterioare de canalizare menajera ( sub cota 0.00 ): tuburi si piese de legatura din PVC-KG.

  • II.2.11 INSTALAȚII ELECTRICE

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a cladirii se va face de la un post de transformare existent amplasat, conform solutiei din avizul de racordare, ce va fi eliberat de furnizorul de energie electrica la solicitarea beneficiarului.

Datele electroenergetice de consum sunt:

Tablou general TGD

— putere electrica instalata Pi: 800 kW

— putere electrica absorbita Pa: 560 kW

Receptoarele de energie electrica constau in: iluminat artificial, aparate de climatizare, aparatura de birou, aparatura audio-video, aparatura electrocasnica, ventilatoare, pompe, echipamente medicale, etc.

CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE:

Energia electrica consumata va fi contorizata conform avizului de racordare.

DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE

Schema de distributie este de tip TNC-S, separarea facandu-se in tabloul general de distributie TGD. Din TGD se vor alimenta

Ca surse de rezerva, în cazul avariei la rețea sunt prevazute urmatoarele surse:

Grup electrogen pentru echipamente specifice medicale din clasele de comutare „<=0.5s” si „>0.5s<=15s” si consumatori cu rol de Securitate la incendiu. Grupul electrogen va avea autonomie minima de 8h;

UPS-uri cu autonomie de 15 min pentru echipamente specifice medicale din clasa de comutare „<=0.5s”

TABLOU ELECTRIC GENERAL

Schema de distributie este de tip TNC-S, separarea facandu-se in tabloul general de distributie TGD.

Datorita receptoarelor vitale (echipamente medicale, statie pompe incendiu, instalatie desfumare) se adopta confirm normativului I7/11 sursa de rezerva.

Alimentarea de baza se realizeaza din tabloul electric general (TGD), iar cea de-a doua alimentare este realizata din candrul unui grup electrogen diesel de tip stand by / de interventie, cu pornire automata in maxim 15 secunde, carcasat, insonorizat, montat in exterior, complet automatizat si echipat, avand autonomie de functionare de 8 ore.

De la grupurile electrogene se vor alimenta urmatorii consumatori:

- UPS, autonomie 15 min pentru echipamente necesare desfasurarii activitatii spitalului, echipamentelor medicale, etc.


SPIRI COM S.R.L.


  • - tablou statie pompe incendiu - TSPI (alimentat cu cablu rezistent la foc de 90 minute, tip NHXH FE180 E90), tablou ce este prevazut cu dubla alimentare (sursa normali din cadrul SEN - dinaintea intrerupatorului general al TGD, iar sursa de rezerva din cadrul grupului electrogen);

  • - tablou desfumare - TDF (alimentat cu cablu rezistent la foc de 90 minute, tip NHXH FE180 E90), tablou ce este prevazut cu dubla alimentare(sursa normali din cadrul SEN - dinaintea intrerupatorului general al TGD, iar sursa de rezerva din cadrul grupului electrogen);

-consumatori electrici terti: lifturi, ventilatie, pompe, etc

Instalatiile electrice interioare vor fi executate cu cabluri electrice fara halogen, N2XH pentru consumatorii normali si cu cabluri rezistente la foc tip NHXH E90/FE180 pentru consumatori vitali (echipamente cu rol de siguranta la foc) din intreaga cladire. Cablurile ce trec prin camere cu echipamente medicale sau sali de operatii vor fi cu cupru, fara halogen si ecranare din cupru, tip N2XCH. Ecranarea se va lega la pamant la ambele capete.

Golurile pentru trecerea cablurilor prin plansee, pardoseli sau pereti, vor fi etansate in vederea evitarii propagarii flacarilor, trecerii fumului sau a gazelor. Limita de rezistenta la foc a elementelor de etansare a golurilor trebuie sa fie cel putin egala cu cea a elementului strabatut.

ILUMINAT NORMAL SI DE SIGURANTA

Iluminatul artificial in cladire se va realiza cu corpuri de iluminat echipate cu surse LED, in functie de destinatia incaperilor. Corpurile de iluminat vor fi alimentate intre faza si nul. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat sunt separate de cele pentru alimentarea prizelor.

Avand in vedere puterea electrica disponibila limitata se accepta doar corpuri de iluminat cu LED pentru a limita puterea electrica necesara.

Iluminatul de siguranta va fi compus din:

Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului - cf. art. 7.23.5.1 din I7/2011 se va prevedea in locurile de munca dotate cu receptoare care trebuie alimentate fara întrerupere si la locurile de munca legate de necesitatea functionarii acestor receptoare (sursa de rezerva, ventilatoare de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, camerele pentru detectie si semnalizare incendiu, camerele tablourilor generale). Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome si vor avea autonomie min 3h; timpul de punere in functiune max 5s.

Iluminatul de securitate pentru interventii - cf. art. 7.23.6.1 din I7/2011 se va va predea in camera ACS-statie pompe incendiu.Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome si vor avea autonomie min 3h; timpul de punere in functiune max 5s.

Iluminatul de securitate impotriva panicii - cf. art. 7.23.9 din I7/2011 se va prevedea in incaperile mai mari de 60mp si va avea comanda automata de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal. Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome min 1h; timpul de punere in functiune max 5s.

Iluminatul de securitate pentru evacuare - cf art. 7.37.2 din I7/2011 trebuie sa fie amplasate astfel incat sa asigure un nivel de iluminare adecvat langa fiecare usa de iesire si in locurile unde este necesar sa fie semnalizat un pericol potential sau amplasamentul unui echipament de siguranta dupa cum urmeaza: langa scari(sub 2m pe orizontala), astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata direct;

langa(sub 2m pe orizonatala) orice alta schimbare de nivel; la fiecare usa de iesire destinata a fi folosita in caz de urgenta; la panourile/indicatoarelor de semnalizare de securitate; la fiecare schimbare de directie;

in exteriorul si langa(sub 2m pe orizonatala) fiecare iesire din cladire;

langa(sub 2m pe orizonatala) fiecare post de prim ajutor;

langa(sub 2m pe orizonatala) fiecae echipament de interventie impotriva incendiului(stingatoare) si fiecare punct de alarma(declansatoare manuale de alarma in caz de incendiu), panouri repetoare de semnalizare si/sau comanda in caz de incedndiu;


SPIRI COM S.R.L.


la scari rulante

Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie sa functioneze permanent. Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome min 3h; timpul de punere in functiune max 5s

Iluminatul de securitate pentru marcarea hidrantilor interiori - cf. art. 7.23.11 este destinat iluminatului pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu. Acesta se amplaseaza in afara hidrantului(alaturi sau deasupra) la maximum 2m si poate fi comun cu unul din corpurile de iluminat de securitate(evacuare, panica) cu conditia ca nivelul de iluminare sa asigure identificare indicatoarelor de securitate aferente lui. Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome min 1 ora; timpul de functionare max 5s.

Iluminat de securitate portabil; realizat cu lampi prevazute cu autonomie proprie (acesta se va prevedea in cadrul camerei centralei de detectie semnalizare incendiu, camera pompe incendiu si camera tabloului electric general)

iluminat de securitate pentru veghe, realizate cu lampi fara autonomie prorprie. Acestea se vor prevedea in incaparile unde este necesara o supraveghere in timpul noptii (exemplu: camere pentru bolnavi, maternitati, spitale, camine pentru batrani, ospicii si altele similare). Conform normativului NP015/1997 este nevoie de iluminare nominala de 2lx la nivelul pardoselii pentru posibilitatea unui bolnav sa se orienteze fara deranjarea celorlati bolnavi. Iluminatul de veghe trebuie sa poata fi actionat independent de orice alt sistem de luminat si se va amplasa sub pat.

Iluminatul de siguranta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome (executate conform SR EN 60598-2-22) si acestea vor fi alimentate pe circuite din tablourile de distributie pentru receptoare normale. Iluminatul de securitate impotriva panicii, Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului, Iluminatul de securitate pentru interventii se vor alimenta de pe circuite separate de corpurile de iluminat pentru iluminatul normal.

Iluminatul de securitate pentru evacuare si Iluminatul de securitate pentru marcarea hidrantilor interiori se vor alimenta de pe circuite distincte de corpurile de iluminat pentru iluminat normal.

Alimentarea corpurilor de iluminat de siguranta se va realiza cu cabluri fara halogen, tip N2XCH.

Corpurile de iluminat de veghe se vor alimenta prin intermediul UPS-ului cu cabluri rezistente la foc, tip NHXH FE180/E90. Toate intrerupatoarele din cadrul salilor de operatie, postoperator, ATI, vor fi in montaj ingropat cu rama antibacteriana.

INSTALATII DE PRIZE SI FORTA

Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie, protejate cu disjunctoare diferentiale, astfel incat orice defect sa realizeze scoaterea de sub tensiune a lor.

Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul de importanta ( pe circuite vitale si pe circuite alimentate normal ).

Prizele in zonele administrative sau spatii comune sunt montate pe pereti, la inaltimea de 0.5m fata de nivelul pardoselii finite sau la cotele indicate pe planuri.

Distributia circuitelor de priza se realizeaza prin paturi de cabluri montate in tavan, a caror amplasare trebuie sa respecte distantantele minime impuse fata de instalatiile de curenti slabi.

In zonele tehnice prizele vor fi cu grad de protectie sporit tip IP44, cu capac de protectie, in restul zonelor fiind de tip IP 20.

Prizele alimentate din UPS si a diverselor zone vor fi de culoare rosie.

Instalatia de forta este reprezentata de sistemul de climatizare, ventilatoare. Toate aceste echipamente de forta sunt alimentate pe partea de forta cu cabluri cu intarzierea propagarii focului, cu emisie redusa de fum si fara halogeni tip N2XH, automatizarea si legaturile interioare intre echipamente sunt realizate de catre furnizorul de echipamente.

Numarul conductoarelor din cupru precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele ( forta , iluminat , prize si automatizare ) sunt protejate la scurtcircuit si acolo unde este cazul la suprasarcina cu disjunctoare automate bipolare, tripolare sau terapolare dupa caz.

Circuitele de automatizare sunt realizate cu cabluri de comanda, montate aparent pe elementele de constructie sau pe pod de cabluri , similar celor de forta.

INSTALATIE DE PARATRASNET


SPIRI COM S.R.L.


Pentru a obtine un risc mai mic ca cel calculat pentru cele patru tipuri de pierderi, sunt necesare urmatoarele masuri de protectie:

1 paratrasnet PDA Paratrasnet DAT CONTROLER® PLUS 60 cu o raza de protectie certificata de 79 m, pentru o inaltime a catargului de 6 m, Nivel de protectie Nivel I si Timp de avans de amorsare (determinat cu factor dublu de securitate) de 60 microsecunde, toate acestea conform standardul NF 17102 / UNE 21186 / I7-2011.

Paratrasnetul va fi montat pe perete fixat cu catarg otel galvanizat de , 6 m si cu piesa de adaptare corespunzatoare. Paratrasnetul trebuie sa fie cu cel putin 2 m deasupra oricarui obiect aflat in raza lui de protectie.

Sistem conductoare de coborare:

Doua conductoare de coborare vor fi pozitionate pe drumul cel mai drept posibil la pamant conform Normelor NF 17102 / UNE 21186 / I7-2011.

Conductoarele de coborare vor fi fixate cu suporti potriviti la distanta de 0,5m.

Conductoarele de coborare vor fi protejate, contra loviturilor mecanice, cu tuburi de protectie l=2m de la pamant. Un contor de trasnete va fi instalat pentru fiecare paratrasnet.

STUDIUL SISTEMULUI IPT INTERIOR (PROTECTIE CU DESCARCATOARE)

Protectia este corecta numai daca liniile ce intra in structura sunt protejate la supratensiuni cu o protectie coordonata de SPD. Prin urmare, este nevoie de un studiu complet al protectiei la supratensiuni.

Instalația contracarează efectele trăsnetului asupra construcției: incendierea materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistență datorită temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descărcare, inducerea în elementele metalice a unor potențiale periculoase. Instalația are de asemenea rolul de a capta și scurge spre pământ sarcinile electrice din atmosferă pe măsura aparitiei lor.

Conform normelor cladirea prezinta necesitatea unei instalatii de paratrasnet, NIVEL I de protectie. Instalatia de paratrasnet va consta in montarea a minim 2 dispozitive electronice de captare tip PDA montat pe acoperisul imobilului. Varful dispozitivului de capatre PDA trebuie sa fie cu minim 2.0 m peste orice obstacol.

De la instalatia de captare, se vor realiza 2 coborari la priza de pamant, cu platbanda OL-Zn 25x4 mm. Coborarile se vor executa de preferinta dintr-o bucata fara imbinari. In cazul in care nu se poate, numarul imbinarilor trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza prin sudare, lipire, suruburi sau buloane.

La proiectarea și executarea instalatiei de protectie împotriva trăsnetului (IPT) se au în vedere cerințele normativului I7/11, asigurându-se o conceptie optima tehnic și economic și echipamente agrementate conform legii 10/1995.

INSTALATIE DE PRIZA DE PAMANT

Priza de pamant este aferenta imobilului va fi de tip artificial, realizata cu electrozi verticali dispusi in pamant, legati intre ei cu platbanda OL-Zn 40x4mmp dispusa in jurul constructiei. Rezistenta de dispersie trebuie sa fie mai mica de 1 ohm, fiind o priza comuna atat pentru instalatia de protectie impotriva socurilor electrice cat si pentru instalatia de paratrasnet.

Priza de pamant se va scoate in interior prin piese de separatie si se vor conecta atat centurile interioare realizate cu platbanda OL-Zn 25x4 din camerele tehnice cat si orice alt echipament metalic (pat cabluri, echipamente de ventilare, echipamente de climatizare etc.) prin intermediul unor BEP-uri (bara de egalizare potential). In cazul in care rezistenta de dispersie nu este mai mica de valoarea impusa de normativul I7/2011 se va suplimenta cu electrozi verticali si orizontali, pana la obtinerea valorii impuse.

MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR DIN RETEA SAU DE NATURA ATMOSFERICA

Pentru protectia echipamentelor alimentate electric impotriva supratensiunilor din retea (de comutatie) sau de natura atmosferica, pe intrarea tabloui general cat si a tablourilor secundare s-au prevazut descarcatoare de supratensiuni, care se vor lega direct la priza de pamant.

MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARII

Masuri impotriva atingerii directe: protectia se asigura prin izolari, carcasari, separari, protectie diferentiala, conform prevederilor normativului I7/11.


SPIRI COM S.R.L.


Masuri impotriva atingerilor indirecte: protectia de baza se asigura prin legarea la conductorul de protectie PE, prin al treilea, respectiv al cincilea conductor din componenta circuitelor de alimentare ale tablourilor sau receptoarelor.

Ca masura suplimentara se prevede protectia diferentiala 30mA pe circuitele de prize din locurile periculoase din punct de vedere electric.

Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-S (cu neutrul izolat pe parcursul intregii scheme). Se va urmari ca N si PE sa nu fie in contact pe toata distributia electrica.

La priza de pamant se vor lega toate echipementele metalice, tablourile electrice, structura metalica, tevi, tubulaturi metalice etc. Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.

EXIGENTE DE CALITATE

Rezistenta si stabilitate se realizeaza prin:

- rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul utilizarii

- numarul minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor electrice si a corpurilor de ilminat, care nu produc deteriorari si uzura

Siguranta la foc se realizeaza prin:

- adaptarea instalatiei electrice corespunzator rezistentei la foc a elementelor de constructie

Siguranta in exploatare se realizeaza prin:

- protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice, prin atingere directa, sau indirecta

- securitatea instalatiei electrice la functionarea in regim anormal: protectia la suprasarcina si la scurtcircuit Protectia mediului se realizeaza prin:

- evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalubre de catre instalatiile electrice

  • d) probe tehnologice și teste

Vor fi asigurate testele si probele tehnologice necesare bunei functionari ale echipamnetelor tehnice instalate. Probele tehnologice vor face parte integranta din procesul de instalare a echipamntelor astfel incat sa fie asigurata integrarea, buna functionare si garantia instalatiilor in ansamblu si pe parti.

  • 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:

  • a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general

24.584.573,72 lei (inclusiv TVA)

din care C+M: 13.844.208,87 lei (inclusiv TVA)

  • b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare

Nu este cazul

  • c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții

Nu este cazul

  • d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni


    SPIRI COM S.R.L.


Durata estimata de proiectare si organizarea procedurilor de stabilire a antreprenorului este de 3 luni iar durata de executie a constructiei este de 21 luni, totalizand astfel 24 luni.

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, actualizata potrivit Legii nr. 163/2016 si a modificarilor anterioare, lucrarile de intreventie vor respecta urmatoarele cerinte de calitate.

5.5.1 -Rezistenta si stabilitate

Verificarea satisfacerii cerinței esențiale de rezistenta si stabilitate se face in conformitate cu STAS 10100/0 si se imparte in doua categorii:

  • - stări limita ultime (stabilitate, rezistenta, ductilitate)

  • - stări limita ale exploatării normale (rigiditate)

Verificarea cerinței de rezistenta si stabilitate pe baza conceptului de stări limita impune stabilirea unor metode de calcul care sa includă toți factorii ce pot interveni. In raport cu stările limita, structurile se proiectează si se executa cu un grad de asigurare corespunzător diferențiat după natura cerințelor si cu acceptarea unor avarii locale.

Aceste cerințe sunt:

  • - structura ca si părțile ei componente nu trebuie sa se prăbușească sau sa sufere avarii importante in timpul execuției si pe durata normată de exploatare.

  • - accidentele tehnice in exploatare pot produce avarii locale dar nu trebuie sa provoace degradări in lanț cu consecințe disproporționate fata de cauza inițiala.

  • - in timpul exploatării trebuie efectuate lucrări de intretinere si reparații pentru evitarea degradării elementelor structurale, a instalațiilor si echipamentelor (protecție impotriva coroziunii, etanșeitate, etc.)

Respectarea cerinței de rezistenta si stabilitate se asigura si prin masuri specifice referitoare la concepția generala si de detaliu a clădirii, calitatea execuției si a lucrărilor de intretinere, proprietățile si performantele materialelor si produselor de construcție.

Metodele de calcul pentru elemente de structura din beton armat, otel sau zidărie precum si pentru terenul de fundare sunt cele bazate pe conceptul de stare limita.

Nivelul de protecție antiseismica in conformitate cu normativul P 100 este cel corespunzător clasei II de importanta cu coeficientul a = 1,2.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

SR EN 1991-1-1-2004 Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale - greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pt. cladiri

CR0-2012 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii

P100-1-2013 Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri

NP112-2013 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.

STAS 10100/0 Principii generale de verificarea siguranței construcțiilor.

STAS 10107/0 Construcții civile si industriale. Calculul si alcătuirea elementelor structurale de beton, beton armatși beton precomprimat.

Legea 10/1995 modificata cu privire la calitatea în constructii.


SPIRI COM S.R.L.


  • 5.5.2 - Securitatea la incendiu

In proiect sunt respectate normele tehnice in vigoare. In executie va fi respectat proiectul si legislatia de specialitate actualizata la data constructiei. Masurile de protectie vor fi detaliate in Scenariul de securitate la incendiu elaborat in concordanta cu reglementarile tehnice in vigoare.

Gradul de rezistenta la foc al imobilului: II iar Riscul de incendiu: MIC (cf. art 2.1.12 din Normativul P118/99).

Imobilul se constituie intr-un compartiment de incendiu cu o suprafata construita la sol de cu suprafața construită la sol de 1.115mp.

Se asigura protectia la foc fata de vecinatati.

In functie de destinatia spatiilor au fost identificate urmatoarele riscuri de incendiu (categorii de pericol de incendiu): RISC MIJLOCIU - camera centralei termice, bucatarii, arhiva; RISC MIC - restul spatiilor. Riscul de incendiu global este MIC.

Reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului se face prin limitarea surselor potențiale de aprindere si existenta materialelor combustibile.

Se recomanda reducerea densității sarcinii termice rezultata din dotări la max. 420 MJ/mp iar a densității sarcinii termice totale la 620 MJ/mp. Materialele utilizate se vor incadra in clasele de combustibilitate si limitele de rezistenta la foc normate astfel incat construcția sa aibă gradul de rezistenta la foc de min. II.

Spatiile si funcțiunile cu pericol potențial de incendiu se vor separa fata de spatiile invecinate prin pereți si plansee rezistente la foc 3 ore respectiv 1 ora si 30 minute.

Se va urmări limitarea propagării incendiilor pe fațade.

Pentru spatiile de la etaje se asigura o cale de evacuare (scara din beton armat) cu latime suficienta, respectiv 1,40m, fiind asigurata capacitatea de evacuare a persoanelor aflate in cladire (50 persoane de la nivelul cel mai aglomerat).

Prin proiect se asigura ventilarea natural-organizata a casei scarii prin grilele de introducere a aerului montate in usile de la parter si ferestre de desfumare amplasate in treimea superioara a suprafetelor vitrate ale caselor de scara de la fiecare nivel.

Pentru stingerea din exterior a incendiului se utilizează hidranții exterior proprii.

Spatiile cu aparatura de valoare se vor echipa cu instalații de semnalizare a incendiilor.

Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului si semnalizarea acestuia este condiționat de sistemele utilizate (automate sau manuale):

  • - in cazul sistemelor automate max. 30 sec.

  • - in cazul sistemelor manuale max. 60 sec.

Intervalul de timp dintre momentul semnalizării incendiului si cel al alertării echipelor specializate de pompieri depinde de sistemul utilizat:

  • - in cazul sistemelor automate max. 30 sec.

  • - in cazul sistemelor manuale max. 120 sec.

Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului si limita menținerii in viata, care depinde de tipul construcției, combustibilitatea si gradul de rezistenta la foc: min. 15 min.

Intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor si evacuarea in exterior sau in spatii special amenajate ferite de acțiunea focului se asigura in funcție de gradul de rezistenta la foc a clădirii si lungimea caii de evacuare (L) considerând ca deplasarea pe orizontala a persoanelor bolnave se face cu viteza de circa 0,40 m/sec (V): T = L/V


SPIRI COM S.R.L.


Gabaritele si lungimea cailor de evacuare vor fi:

- latinii minime coridoare 1.40m

  • - lungimea maxima a caii de evacuare intro singura direcție (coridor infundat) 20m

  • - latimi usi min. 0,90m

Intervalul de timp dintre alarmare si punerea sub control si stingere a incendiului este in funcție de dotarea cu mijloace de stingere precum si de timpul de alertare a serviciilor de intervenție max. 60 minute.

Timpul de propagare a incendiilor la obiectele învecinate se determina prin calcul si este funcție de distanta dintre cele 2 clădiri si gradul de rezistenta la foc a clădirii vecine precum si a condițiilor atmosferice. Sunt respectate distantele minime de siguranta conform Tabel 2.2.2. din Normativul de siguranta la foc a constructiilor P 118-99.

Intervalul de timp dintre momentul alarmării si generalizarea combustiei la toate elementele construcției trebuie sa fie de cel puțin doua ori timpul de supraviețuire respectiv min. 30 minute.

Volumul de aer ce intra in clădire cu tamplarie exterioara închisa (usi si ferestre) precum si cel care iese datorita diferentelor de presiune trebuie sa fie cat mai redus: maxim 2 schimburi de aer ora.

Dispunerea, traseele si gabaritele cailor de acces funcționale permite intervenția pe cel puțin 2 laturi a clădirii, pentru echipele si vehiculele de intervenție. Drumurile si aleile normale de acces si circulație in incinta vor servi si drept cai de acces pentru mașinile de intervenție la incendiu. Conformarea construcțiilor trebuie sa asigure trasee scurte marcate ușor de recunoscut si dimensionate corespunzător pentru echipele de intervenție, conform scenariilor de siguranța.

In conformitate cu prevederile Normativului P118/2-2013, cladirea necesita instalatie de stingere cu hidranti interiori.

Mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor cu care va fi echipat imobilul sunt stingatoare portabile P6, cate 1 stingator/250 mp pentru nivelurile supraterane (2 pe nivel).

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

P118-1/2013 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA DE SPITALE PE BAZA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA INDICATIV NP 051/2012

I 5-2010 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare

I 13-2015 Normativ privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala

GP 019-1999 Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalatiilor de incalzire si ventilare din cladiri

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii în munca

Legea 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor

Legea 10/1995 modificata cu privire la calitatea în constructii

GP 120-2013 Ghid privind proiectarea si executia acoperisurilor verzi la cladiri noi si existente

C56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatiile aferente

C 300/1994 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatiile aferente NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu tens. sub 1kV Legea nr.177/2015 pentru modificarea si completarea legii nr.10/1995 cu privire la calitatea în constructii

HG 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii și amenajari care se supun avizarii și/sau autorizarii privind securitatea la incendiu

C56 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

SR EN 12601:2002 Grupuri electrogene actionate de motoare cu ardere interna cu miscare alternativa. Securitate

SR EN 62040 (standard pe parti) Surse de alimentare neintreruptibile (UPS)

Legea nr. 333 din 08/07/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor

HG 301/2012 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor si protectia persoanelor


SPIRI COM S.R.L.


Ordin nr.163 din 28 februarie 2007 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor

  • 5.5.3 - Igiena, sanatate si mediu

Cladirea nu pune probleme de protectie a factorilor de mediu fiind asigurate conditiile de igiena si sanatate in cladire.

Nu exista surse majore de zgomote, vibratii, noxe, radiatii, poluanti pentru sol sau subsol.

Toate utilajele exterioare (agregate de aer conditionat, ventilatoare, etc) vor fi de tip silentios si vor fi instalate pe suporturi amortizoare de vibratii). Centrala termica va avea un cos pentru dispersia gazelor in atmosfera.

Constructia este dotata cu instalatii de climatizare si ventilatie care asigura o improspatare corespunzatoare a aerului din interior. Se va asigura calitatea aerului functie de destinatia spatiilor, activitati si numar ocupanti, respectandu-se numar schimburi de aer pe ora prin ventilatia naturala artificiala proiectata.

Proiectul respecta prevederile Ordinul Ministrului Sanatatii Nr. 331/99 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor, obiectivelor si de autorizarea sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice, a STAS 6472 privind microclimatul, NP 008 privind puritatea aerului, a STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala.

Toate finisajele asigura o curatare usoara, au buna rezistenta in timp si nu degaja in timp radiatii si substante ce pot pune in pericol sanatatea oamenilor sau sa polueze mediul;

Sunt respectate distantele minime fata de constructiile invecinate, orientarea constructiei fata de punctele cardinale si modul de asigurare a insoririi spatiilor interioare, precum si dotarea cu grupuri sanitare, bai, bucatarii prevazuta in tema de proiectare elaborata de catre beneficiar.

De asemenea, sunt respectate prevederile Legii 137/95 republicata privind protectia mediului, Legea 107/96 a apelor, OG 243/00 privind protectia atmosferei, HGR 188/02, Ord. MAPPM 462/93, Ord. MAPPM 125/96, Ord. MAPPM756/1997. Astfel, terenul liber ramas in afara parcajelor si circulatiilor va fi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp, se vor prevedea masuri speciale de intretinere a spatiilor plantate.

Incadrarea constructiei in spatiul natural si mediul construit urmareste in acelasi timp dezvoltarea zonei si cresterea calitatii locuirii dar si prezervarea mediului natural ambiental. Imobilul nu va produce noxe si nici alti factori de poluare ai mediului, emisiile de gaze arse inscriindu-se in limitele admise conform Or. MAPPM 462/93.

Evacuarea gunoiului menajer, sortat in prealabil, se va face in containere etanse (europubele) in spatiul pentru depozitarea gunoiului amplasat in cladire.

In proiectare a fost urmarita influenta constructiei asupra mediului (natural si amenajat) urmarindu-se protectia solului determinata de natura activitatilor, substantelor, produselor, reziduurilor care pot determina contaminari ale solului precum si instalatiile de producere, stocare, transport si evacuare a substantelor, produselor, reziduurilor care pot determina contaminari ale solului, si performantele elementelor constructive cu rol de izolare impotriva poluarii solului. De asemenea a fost urmarita protectia panzei de apa freatica determinata de natura activitatilor, substantelor, produselor, reziduurilor care pot determina contaminari ale apei freatice si protectia calitatii aerului exterior.

S-au avut in vedere:

- stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a fi deversate in retelele de canalizare;

- apele uzate evacuate in colectorul public sunt ape menajere, pluviale si ape uzate colectate de pe pardoselile parcajelor, care vor respecta cerintele din NTPA 002-02;

- apele uzate menajere ce provin de la obiectele sanitare vor avea caracteristici ce vor respecta prevederile Normativului NTPA 002/02 pentru descarcari in canalizari publice;

- apele uzate colectate de pe pardoseala parcajului subteran, precum si cele colectate din parcajul suprateran, care pot fi poluate cu hidrocarburi, pentru a respecta cerintele din NTPA 002-02, vor fi pre-epurate intr-un sistem decantor-separator de hidrocarburi inainte de a fi deversate in reteaua de canalizare;


SPIRI COM S.R.L.


- in locurile de parcare de la demisol nu se spala sau repara masini si nici nu se schimba uleiul.

- stabilirea conditiilor de calitate a conductelor exterioare de canalizare pentru evitarea poluarii mediului prin scurgeri datorate neetanseitatilor si alegerea unor materiale care sa corespunda acestor cerinte;

- calitatea apelor uzate evacuate se poate controla prin analize si masuratori ce pot fi efectuate de unitati specializate, pe baza de contract.

SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU

PROTECȚIA CALITATII APELOR: Alimentarea cu apa rece se face conform STAS 1478/91 și Normativ I.9/1994. Alimentarea cu apa rece menajera a imobilului se va realiza prin intermediul unui nou bransament.

CANALIZAREA: Se va realiza o canalizare a apelor uzate menajere, unitara, cu deversare în microstatia de epurare si bazinul de retentie. Apele uzate menajere îndeplinesc conditiile impuse de Normativ NTPA 002/02. Apele provenite din precipitatii vor fi captate printr-un sistem de conducte pruviale, deversate la sol si directionate catre spatiile verzi prin rigole si pante.

PROTECTIA AERULUI: Centrala termica respecta conditiile de protectie a aerului.

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȘI A VIBRAȚIILOR: Nu se produc zgomote și nici vibrații peste limitele admise de normativele în vigoare.

PROTECTIA ÎMPOTRIVA RADIATIILOR: Nu se folosesc substante toxice sau radioactive.

PROTECTIA SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI: Nu este cazul.

PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ȘI ACVATICE: Nu se pune problema protejarii ecosistemelor neproducându-se noxe care sa necesite o protectie speciala.

PROTECTIA AȘEZAMINTELOR UMANE ȘI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC: Construirea locuintei ce face obiectul prezentului proiect nu afecteaza așezamintele umane sau obiective de interes public.

GOSPODARIREA DEȘEURILOR: Deșeurile rezultate din activitatea zilnica în imobil se vor depozita în pubele de gunoi aflate in spatiul de gunoi cu acces facil din exterior, care vor fi ridicate, conform contractului, de catre o unitate de salubritate specializata.

GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE: Nu se folosesc în activitatea desfașurata substante toxice sau periculoase.

LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA: Nu se prevad, în cadrul prezentului proiect, lucrari de reconstructie ecologica.

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI: Nu se prevad, în cadrul prezentului proiect, astfel de lucrari. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

Legea 137/95 Legea protecției mediului.

Legea 5/1989 Legea privind protecția si asigurarea calității apelor.

Legea 3/1978 Legea privind asigurarea sănătății populației.

Decret 466/1979 Decret privind regimul produselor si substanțelor toxice.

Decret 414/1979 Decret privind stabilirea valorilor limita admisibile ale principalelor substanțe poluante din apele uzate. Ordinul 462/1993 Condiții tehnice privind protecția atmosferei.

Normativ privind igiena compoziției aerului in spatii cu diverse destinații in funcție de activitățile desfășurate in regim de iarna/vara.

M S. 425 Normativ departamental de protecția muncii in sectorul sanitar.

N 133 Norme republicane de securitate nucleara.


SPIRI COM S.R.L.


Ordinul Ministrului Sanatatii Nr. 331/99 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor, obiectivelor si de autorizarea sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice

Legea 137/95 republicata privind protectia mediului

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA DE SPITALE PE BAZA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA INDICATIV NP 051/2012

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii în munca

Legea 10/1995 modificata cu privire la calitatea în constructii;

GP 120-2013 Ghid privind proiectarea si executia acoperisurilor verzi la cladiri noi si existente

Legea nr.177/2015 pentru modificarea si completarea legii nr.10/1995 cu privire la calitatea în constructii

Ord. MMPS nr. 117/1996 privind normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalații tehnico-sanitare și de încalziri

  • 5.5.4 - Siguranta in exploatare

La proiectarea cladirii, s-a tinut cont de normele in vigoare (NP068-02, NP051-12).

Prin proiectare s-a evitat posibilitatea de alunecare folosindu-se pardoseli rugoase de trafic sporit, posibilitatea de impiedicare prin eliminarea denivelarilor mici si neanuntate, contactul cu proieminente joase, cu elemente verticale laterale pe caile de circulatie.

La contactul cu suprafete transparente (usi, ferestre si pereti din sticla cu fara parapet) se vor prevede semne din material autocolant ce vor preintampina o posibila ciocnire.

De asemenea gabaritele arhitecturale au fos alese astfel incat sa se evite coliziunea dintre persoane pe caile de circulatie, cu piese de mobilier sau echipamente. S-a prevazut de asemena spatiu suficient pentru deschiderea usilor.

In proiectarea scarii interioare a fost urmarita dimensionarea corecta a treptelor, a numarului lor, a pantei rampei si a fost calculata astfel incat sa respecte Normativul NP 063-02. Balustrazile si parapetii scarilor precum si parapetii ferestrelor au fost proiectate pentru a evita caderea in gol.

Proiectul urmareste indeplinirea prevederilor din STAS 6131 privind dimensionarea parapetilor si balustradelor, a STAS 2965 privind dimensionarea scarilor si treptelor, corelarea naturii pardoselilor cu specificul functional (pardoseli antiderapante) si accesibilitatea persoanelor cu handicap locomotor in majoritatea spatiilor comune de interes general, precum si in apartamente, proiectate in conformitate cu Normativului NP 051/0.

5.5.4a. - Siguranta circulatiei pedestre

5.5.4a.1 - Siguranta privind circulatia pe caile pietonale

Amenajarea exterioara a constructiei a fost astfel proiectata incat sa asigure protectia impotriva riscului de accidentare prin:

  • - alunecare: aleile si circulatiile pietonale din incinta sunt executate cu materiale care nu permit alunecarea si accidentarea persoanelor chiar in conditiile in care sunt udate de ploaie etc.: dale din beton, ciment, covor asfaltic, placaj lemn, gresie antiderapanta, piatra naturala, pavele auto-blocante;

  • - impiedicare: pe traseul circulatiei pietonale nu exista denivelari mai mari de 2.5cm, rigolele pentru scurgerea apelor pluviale au grila de scurgere in plan cu suprafata de calcare a pardoselii.

- lovire de obstacole laterale sau frontale:

  • - circulatiile pe trotuare au fost astfel dirijate incat pe traseul de acces nu avem usi sau ferestre care se deschid spre exterior;

  • - pe tot parcursul pietonal se asigura inaltimea libera de trecere de min. 2.10m conform NP 068/02;


    SPIRI COM S.R.L.


- cadere pe timp de furtuna: pe caile pietonale nu au fost prevazute puncte de sprijin, considerandu-se ca personalul si vizitatorii ocazionali se pot adaposti rapid in cladire;

- coliziune cu vehicule in miscare: separarea cailor pietonale de cele carosabile s-a relizat prin borduri.

5.5.4a.2 - Siguranta cu privire la accesul in cladire

Usile de acces in cladire corespund prevederilor NP 068/02, respectiv doua usi duble cu goluri de 1.80m fiecare (0.90m + 0.90m).

Scarile sunt dotate cu balustrade de protectie cu h=0.90.

Protectia la alunecare este realizata prin folosirea unor materiale antiderapante: piatra artificiala antiderapanta, pavele antiderapante, piatra naturala fiamata. Tot in acest scop, intrarile sunt protejate cu copertine pentru a preveni alunecarea datorita ploii sau zapezii.

5.5.4a.3 - Siguranta cu privire la circulatia interioara

- alunecare: stratul de uzura al pardoselilor interioare este realizat din:

- beton aparent / carosabil tratat prin elicopterare - parcari, spatii tehnice;

- gresie portelanata: grupuri sanitare, bucatarii, holuri, scara, anexe curatenie;

- parchet lamelar: camerele de locuit.

- impiedicare: caile de evacuare si pardoselile nu au denivelari, conform NP 068/02

- contactul cu proeminentele joase: pe toate circulatiile, golurile au fost dimensionate respectand inaltimea libera admisa de NP 068/02, respectiv 2.10m

- contactul cu suprafetele transparente: s-a prevazut marcarea usilor transparente, cu folie decorativa cu aspect de sablaj

- contactul cu usi care se deschid: usile au fost prevazute sa se deschida in sensul de evacuare a persoanelor, dar nu in gabaritele spatiilor de circulatie, prin proiectarea unor retrageri

- producere de panica: in functie de numarul de persoane estimat, s-a calculat numarul de fluxuri de evacuare si s-au asigurat timpii de evacuare (lungimile cailor) (vezi Scenariul de securitate la incendiu); usile prevazute pe caile de evacuare sunt cu deschidere normala, cu deschidere in sensul de evacuare spre exterior; dimensiunile usilor de pe caile de evacuare asigura un numar de fluxuri corespunzator zonei respective; caile de evacuare sunt marcate cu indicatoare conform art. 2.6.72 din P118-99, fiind prevazute cu iluminat de siguranta alimentat de la generatorul electric de avarie, avand asigurata alimentarea permanenta.

5.5.4a.4 - Siguranta cu privire la schimbarile de nivel: denivelarile mai mari de 0.3m au fost prevazute cu balustrade cu h=0.90, conform STAS 6131

5.5.4a.5 - Siguranta cu privire la deplasarea pe scari si rampe

- oboseala excesiva: relatia dintre trepte si contratrepte este conform formulei 2h+l=62-64cm;

- cadere: scarile si culoarele deschise catre parter au fost prevazute cu balustrade cu h=0.90m;

- alunecare: treptele si contratreptele sunt placate cu gresie portelanata, treapta este cu muchia proeminenta antiderapanta; podestele sunt placate cu acelasi material;

- lovire: inaltimea libera de la nasul treptei pe linia fluxului este mai mare decat limita minima stabilita in NP 068/02 (min=2.10);

- coliziune: au fost prevazute :


SPIRI COM S.R.L.


- de la subsol la cota terenului amenajat: cate o scara exterioara cu latinea de 1.10m adiacenta rampelor de acces auto amplasarea respectand STAS 2965

- cate o scara intr-o rampa intre parter si nivelurile supraterane: latime rampa 1.10m, latimea podestului de plecare/sosire fiind de 1.40m, amplasarea respectand STAS 2965

5.5.4a.6 - Siguranta cu privire la iluminarea artificiala

- iluminatul de siguranta: iluminat de securitate pentru evacuare, realizat cu corpuri de iluminat de siguranta ( de tip EXIT ) cu surse cu LED, care sunt montate astfel:

- langa scari, astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata direct;

- langa orice schimbare de directie;

- la fiecare usa de iesire destinata a fi folosita in caz de urgenta;

- la fiecare iesire din cladire;

- in parcaje subterane (in cadrul parcajului se va realiza un iluminat de evacuare la niveul tavanului si un iluminat de evacuare la nivelul pardoselii la +0.5m fata de cota pardoselii finite.

Corpurile de iluminat montate la partea inferioara trebuie prevăzute cu gratare - grilaje de protecție pentru a se obtine IK10).

Corpurile de iluminat de evacuare sunt echipate cu kit-uri de emergenta si trebuie sa fie in functiune o perioada de 2h.

  • - iluminat normal (de interior): s-a prevazut a se realiza in principal cu corpuri de iluminat domestice, avand grad de protectie corespunzator mediului in care se vor monta realizandu-se nivelurile de iluminat in conformitate cu cerintele normativelor in vigoare (NP061).

  • - iluminatul exterior: se realizeaza cu corpuri ornamentale montate in spatiul verde sau in zona pavelelor iar alimentarea se face dintr-un tablou electric dedicat iluminatului exterior cu contorizare electrica separata.

5.5.4a.7 siguranta cu privire la instalatii: la proiectarea instalatiilor de incalzire, ventilare si climatizare sunt luate masuri pentru realizarea sigurantei in expoatare a acestor instalatii (vezi memoriu specialitatea Instalatii termice si ventilare).

Proiectarea instalatiilor electrice s-a facut astfel incat sa asigure protectia impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte (vezi memoriu specialitatea Instalatii electrice).

5.5.4a.8 siguranta cu privire la lucrarile de intretinere:

  • - scarile permit o intretinere corespunzatoare avand podestele conforme si dimensiuni corespunzatoare, balustradele rezistente si dimensiuni conforme cu normele in vigoare;

  • - pentru intretinerea terasei acoperisului, pe conturul constructiei s-au prevazut un atic si balustrada cu dimensiuni conforme normelor in vigoare.

5.5.4a.9 siguranta la intruziuni si efractii: pe limita de proprietate - gard din platbande metalice vopsite in camp electrostatic, RAL la alegerea proiectantului, inaltime 2.00m; incinta este prevazuta cu supraveghere video; ferestrele si usile sunt astfel alcatuite (ancorare solida in pereti, articulatii neaccesibile din exterior, sisteme de blocare a mecanismelor de inchidere, sticla antiefractie) incat sa impiedice efractia si intruziunea; accesul pe terasa acoperisului se face din interiorul cladirii.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

Ordinul Ministrului Sanatatii Nr. 331/99 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor, obiectivelor si de autorizarea sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice STAS 12400/1,2 Performante in construcții. Documente interpretative

CE1 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței de siguranța in exploatare STAS 2965 Scări. Prescripții generale de proiectare.


SPIRI COM S.R.L.


STAS 6131 Înălțimi de siguranța si alcătuirea parapetelor.

NP 051-2012 Normativ privind adaptarea cldirilor civile i spa iului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap Legea 137/95 republicata privind protectia mediului

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA DE SPITALE PE BAZA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA INDICATIV NP 051/2012

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii în munca

Legea 10/1995 modificata cu privire la calitatea în constructii;

Legea nr.177/2015 pentru modificarea si completarea legii nr.10/1995 cu privire la calitatea în constructii.

  • 5.5.5 - Protectia impotriva zgomotului

Cladirea nu pune probleme deosebite de protectie la zgomot a persoanelor din interior sau a vecinatatilor.

Suprafetele pline ale fatadelor sunt prevazute din materiale care asigura izolarea corespunzatoare la zgomot aerian. Suprafetele vitrate sunt prevazute cu geam izolant si sunt montate cu silicon structural si, respectiv, garnituri la ochiurile mobile. Peretele dormitoarelor alaturate casei scarii va fi izolat fonic suplimentar cu urmatoarea stratificare (pe partea casei scarii): 5cm de vata minerala + rigifon - un gips carton fonoabsorbant. Utilajele (de aer conditionat, ventilatoare, pompe, etc) sunt prevazute in varianta silentioasa si vor fi montate pe amortizoare de vibratii.

Proiectul asigura, prin conformarea spatial volumetrica a imobilului si material configurativa a elementelor constructive si de finisaj folosite, o izolare optima la zgomotul aerian, intre etaje si apartamente si fata de exterior, precum si izolarea la zgomotul de impact. Va fi astfel respectat Normativul C125/13 privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri.

Prin proiectare s-au prevazut solutii tehnice si alcatuiri constructive care sa indeplineasca urmatoarele norme de izolare acustica (conform normativ C 125-2013, art 4.1.1. 4.1.2., tabel A.1.6.) :

a) izolarea fata de zgomote aeriene :

  • - limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior provenit din exteriorul spatiilor vor fi de 40 dB (A) ;

b) izolarea la fatada

  • - intre spatiile de birouri si exterior: izolarea acustica pentru elementele de fatada (compuse din parte plina+parte vitrata) este calculata astfel incat sa asigure valoarea minima a indicelui de izolare la zgomotul aerian R'w 36dB si nivel de zgomot admisibil 40dB, conform C 125-2013 - tabel A.1.6.S-a urmarit realizarea unor izolatii acustice adecvate la incaperile tehnice in care sunt amplasate utilaje aferente activitatii cladirii de birouri.

  • c) la executarea peretilor despartitori sau a placajelor din gipscarton, pentru a corespunde cerintelor de mai sus, structura metalica este desolidarizata de structura prin benzi reziliante din vata minerala. Peretii de gipscarton sunt prevazuti cu vata minerala 10cm grosime

  • d) izolarea la acoperis - terasa necirculabila, stratul de vata minerala semirigida are dublu rol: de izolare termica si fonica

Masuri prevazute pentru izolarea fonica a instalatiilor de incalzire si ventilare:

  • - sunt utilizate pompe de circulatie a apei cu nivel redus de zgomot;

  • - sunt montate racorduri elastice la conducte;

  • - in cazul canalelor de aer s-au utilizat viteze de circulatie moderate, in concordanta cu destinatia spatiilor deservite;

  • - dimensiunea gurilor de aer (de introducere si evacuare) s-a facut tinand seama de nivelul de zgomot produs;

  • - la propunerea ventilatoarelor s-a tinut seama de nivelul de zgomot produs, iar in cazul unui nivel mult mai mare decat cel admis in incaperile deservite, se vor realiza atenuatoare de zgomot;

  • - echipamentele de ventilare producatoare de vibratii au fost prevazute cu suporti vibro-amortizori din cauciuc in cazul in care amortizarea vibratiilor nu se face prin constructia echipamentului si racorduri elastice la canalele de aer.


    SPIRI COM S.R.L.


DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 10009 Acustica in construcții. Acustica urbana.Limite admisibile ale nivelului de zgomot.

STAS 6156 Acustica in construcții. Protecția împotriva zgomotului in construcții civile si socialculturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica.

P 122 Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea si executarea masurilor de protecție acustica la clădiri socialculturale.

C 125 Instrucțiuni tehnice de proiectare si execuție privind protecția fonica a clădirilor

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA DE SPITALE PE BAZA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA INDICATIV NP 051/2012

Legea 10/1995 modificata cu privire la calitatea în constructii;

Legea nr.177/2015 pentru modificarea si completarea legii nr.10/1995 cu privire la calitatea în constructii

5.5.6 - Economia de energie si izolare termica

Nu exista activitati si surse de disconfort termic. Astfel, prin proiectare au fost luate masuri de minimizare a consumului de energie in ansamblu: prin conformare de ansamblu, prin orientare corespunzatoare a spatiilor, si prin asigurarea inertiei termice.

Rezistentele minime corectate calculate (cf. notei de calcul termotehnic anexat) respecta prevederile Normativului C107-1/05 rev. 2010. Pentru acest proiect, coeficientul global de izolare termica G este mai mic decat coeficientul normat GN. Anvelopanta cladirii va fi realizata din pereti cortina, placi de polistiren extrudat XPS30 ignifugat de 10cm pentru peretii de beton sau caramida de la subsol, placi de 20cm de vata minerala pentru planseul peste parcajul exterior de la demisol, un strat de 30cm de polistiren extrudat pentru terasa de peste ultimul nivel.Tamplaria din aluminiu cu rupere de punte termica va fi prevăzuta cu geam termoizolant tripan cu rezistenta termica R'min=0,77m2K/W.

De asemenea vor fi luate masuri de protectie hidrofuga a spatiilor de la subsol, respectand Normativele NP 040/02 privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bitumoase la lucrarile de constructiesi NP 069/02 privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii.

Prin proiectare se vor lua masuri eficiente pentru izolarea termica a cladirii si, implicit, pentru economia de energie:

  • - diminuarea efectului puntilor termice;

  • - folosirea de materiale izolante performante (vata minerala, polistiren, geam termopan);

  • - suprafetele ingropate in pamant sunt hidroizolate;

  • - folosirea unor utilaje si echipamente cu agrementari conform Legii nr.10 privind calitatea in constructii.

  • - conform calculului termotehnic coeficientul global de izolare termica respecta cerinta normativului C107/1 rev. 2010 : G<GN.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

I 5-2010 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare

I 13-2015 Normativ privind exploatarea instalatiilor de incalzire centrala

STAS 6648/ 1,2-2014 „Calculul aporturilor de caldura din exterior" si "Parametrii climatici exteriori" SR 1907/ 1-2014 lnstalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul SR 1907/ 2-2014 lnstalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul C107/ 0-2002 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri

C107/ 2-2005 Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decal cea de locuit

C107/ 3-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor

C107/ 5-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul

C107/ 6-2005 Normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elemente de constructie

C107/ 7-2005 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor


SPIRI COM S.R.L.


GP 019-1999 Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalatiilor de incalzire si ventilare din cladiri

GP 056-2000 Ghid pentru proiectarea instalatiilor de incalzire si racire folosind ventiloconvectoare

GT 058-2003 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru instalatii de ventilare-climatizare

GT060-2003 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, pentru instalatiile de incalzire central

GP 120-2013 Ghid privind proiectarea si executia acoperisurilor verzi la cladiri noi si existente

Legea nr.177/2015 pentru modificarea si completarea legii nr.10/1995 cu privire la calitatea în constructii

5.5.7 - Utilizarea sustenabila a resurselor naturale

Precizari conform cu REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011:

Proiectul va fi astfel intocmit încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

  • (a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare;

  • (b) durabilitatea construcțiilor;

  • (c) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

Instalatii termice si ventilare: la proiectarea instalatiilor de incalzire, ventilare si climatizare sunt luate masuri pentru realizarea sigurantei in expoatare a acestor instalatii si utilizarea sustenabila a resurselor naturale.

Alimentarea cu gaze naturale: Instalatiile interioare se vor racorda la reteaua existenta.

Alimentarea cu apa: Instalatiile interioare se vor racorda la retelele publice existente.

Alimentarea cu energie electrica: Instalatiile interioare se vor racorda la retelele publice existente prin intermediul unui post de transformare.

Evacuarea apelor menajere: microstatie de epurare si bazin de retentie.

In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR 925/1995, precum si a Ordinului M.L.P.A.T. 77/N/1996 proiectul la faza proiect pentru obtinerea autorizatiei de construire si proiect tehnic de executie, va fi supus verificarii tehnice pentru urmatoarele cerinte esentiale definite potrivit Legii nr. 123/07: rezistență mecanică și stabilitate; securitate la incendiu; igienă, sănătate și mediu înconjurător; siguranță și accesibilitate în exploatare; protecție împotriva zgomotului; economie de energie și izolare termică; utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

MASURILE DE PROTECTIE CIVILA

In conformitate cu prevederile Legii nr.106/1996 cu modificarile ulterioare privind protectia civila, a Ordinului MAI 602/2003 privind intocmirea documentatiilor pentru obtinerea avizului de protectie civila, Hotararea nr. 560 din 15 iunie 2005 pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este obligatorie realizarea adaposturilor de protectie civila si Hotararea nr. 37 din 12 ianuarie 2006 sunt exceptate de la obligatia realizarii adaposturilor de protectie civila cladirile fara subsol; astfel, prezentul imobil nu are prevazut adapost de protectie civila.

ORGANIZAREA DE SANTIER

Lucrarile de executie se vor desfasura in limitele incintei. Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele legi si acte normative:

- Legea 90/1996 privind protectia muncii;

- Regulament MTCT (MLPAT) 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in constructii (ed. 1995)

- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la inaltime;

- Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie individuala;


SPIRI COM S.R.L.


- Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI Nr. 775/22.07.1998;

  • -  Ord. MTCT (MLPTL) 20N/11.07.1994 - Normativ C300/1994;

  • -  Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor de constructie.

  • 5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.

Finanțarea se va realiza de la Bugetul Local în condițiile legii de către Primaria Municipiului Craiova, conform Legii Bugetului de Stat, respectiv din alte surse legal constituite.

  • 6. Urbanism, acorduri și avize conforme

    • 6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire:

    • 6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege:

    • 6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

    • 6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților

    • 6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

    • 6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice: studiu geotehnic, expertiza tehnica

  • 7. Implementarea investiției

    • 7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

Ordonator principal de credite/investitor: PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA.

Ordonator de credite (secundar/terțiar): SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA Proprietarul investiției: PRIMARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA.

Beneficiarul investiției: SPITALUL CLINIC DE NEUROPSIHIATRIE CRAIOVA

Resursele financiare ale Municipiului Craiova sunt consistente si garantate si pentru viitor. Principalele surse ale veniturilor UAT sunt: impozitul pe proprietate, impozite directe, alte impozite si taxe de la populatie, taxe de autorizare (autorizatie de constructie, de functionare, etc.), venituri din concesiuni/inchirieri, venituri din varsamintele din profitul net al regiilor/societatilor comerciale aflate in subordine Consiliului Municipiului Craiova.

In situatia unei rambursari intarziate, Primaria are capacitatea financiara de a sustine realizarea la termen, conform diagramei proiectului, a activitatilor, pana la rambursarea de catre autoritatile competente.

  • 7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

In elaborarea proiectului s-a pornit de la Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României, Orizonturi 2013-2020 coroborata cu Strategia Națională de Sănătate 2014- 2020 “Sănătate pentru Prosperitate”.

Investitia acestui proiect se integreaza unei strategii de modernizare a infrastructurii medicale atat pe plan local cat si la scara judetului si implicit a tarii. Investitia urmareste crearea unor spatii functionale noi, moderne, necesare in viata cetatenilor. Prin realizarea Sectii Clinice de Recuperare Neurologica, s-a stabilit ca indicator cuantificabil cresterea


SPIRI COM S.R.L.


capacitatii spitalului un numar de 55 paturi (45 paturi spitalizare continua si 10 paturi spitalizare de zi) ajungandu-se la un numar total de 423 paturi spitalizare continua si 20 paturi spitalizare de zi.

Obiectivul acestui proiect este coroborat si cu strategia Europa 2020, care pune in aplicare masuri care vizeaza situatia specifica a grupurilor cu un grad de risc ridicat (precum familiile monoparentale, femeile în vârstă, minoritățile, romii, persoanele cu hand).

Durata de implementare / de executie: 24 luni / 21 luni

Graficul de implementare: diagrama GANTT

Esalonarea pe ani: se estimeaza 6.310 mii lei pentru 2019, 11.508 mii lei pentru 2020 si 6.767 mii lei pentru 2021

Resursele necesare:

- Resurse financiare: 24.584.573,72 lei - valoarea proiectului

- Resurse umane: Echipa de implementare si management a proiectului

- Resurse materiale: Echipamente informatice, birotica, autoturism

7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

Pentru a raspunde nevoilor pe termen mediu si lung, Beneficiarul si-a propus obiective precum: asigurarea accesului tuturor locuitorilor la o infrastructura de sanatate de calitate si cresterea ratei de succes medical, asigurarea si controlul calitatii procesului si serviciilor sanitare prin crearea unui mediu medicaleducational stimulativ si proiectarea de oferte medicale adaptate beneficiarilor directi precum si dezvoltarea parteneriatului educational intra si interinstitutional, la nivel local si judetean.

La nivelul Municipiului Craiova se propune o abordare strategica, unitara pentru aceasta mare provocare ce necesita un efort bine planificat si sustinut, de modernizare a infrastructuri medicale ce face obiectul acestei investitii. Proiectul integreaza principiul sustenabilitatii pe toata perioada de implementare, activitatile fiind astfel gandite astfel incat sa continue si sa produca efecte mai ales dupa finalizarea perioadei de implementare si prezentand astfel solutii pe termen lung la nevoile grupului tinta. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa asigure sumele din bugetele proprii si alte venituri extrabugetare, in completarea celor alocate din bugetul de stat. Pentru realizarea sustenabilitatii proiectului de infrastructura medicale, solicitantul se va focusa atat pe asigurarea intretinerii investitiei dupa finalizarea acesteia, cat si pe asigurarea finantarii activitatiilor de acordare de servicii medicale in imobilul obiect al proiectului dupa finalizarea investitiei, pentru care se solicita finantare.

Minimul necesar de resursa umana, previzionat a fi contractat pentru buna functionare a implementarii consta in:

- manager de proiect

- responsabil financiar

- responsabil cu achizitiile publice/tehnic

- responsabil juridic.

7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

In ceea ce priveste existenta unor mecanisme instituționale precum UIP, spitalul dispune de personalul necesar managementului proiectului. Managerul de proiect va superviza echipa de management conform procedurii de monitorizare interna aplicabila si adaptabila proiectului aflat in implementare. Din punct de vedere material, spitalul dispune de toate echipamentele necesare pentru implementarea si managementul proiectului.

Principalele riscuri sunt legate de realizarea la termen a activitatilor proiectului si rambursarile intarziate ale sumelor solicitate la plata.

  • 8. Concluzii și recomandări


    SPIRI COM S.R.L.


Principala motivatie in sustinerea acestui proiect o constituie dorinta si nevoia de a aduce sistemul sanitar la nivelul de exigenta si performanta in medicina la parametrii actuali si de crea un model de buna practica si implementare a programelor de investitie in sanatate.

Astfel au fost propuse solutii tehnice is echipari la nivelul standardelor actuale, respectand mai noi cerinte in medicina dar si in constructii. Au fost in consecinta respectate principiile contemporane de sustenabilitate, ecologie si educatie pluridisciplinara integrata. Solutiile tehnice au fost propuse in urma unei analize multicriteriale a criteriilor de performanta in raport cu costurile si eficienta acestora in investitia initiala si in exploatare. Astfel au fost alese solutii simple si eficiente, cu impact minim asupra mediului natural si antropic, cu consum minim dar cu eficienta maxima in exploatare. Au fost analizate surse si solutii de folosire a energiilor alternative dar care, datorita specificului investitiei si al programului de functionare nu aveau un aport semnificativ care, in exploatare, sa poata argumenta costurile initiale mari de implemntare. Astfel de solutii ar putea fi insa integrate in proiect (a fost prevazuta posibilitatea tehnica de a fi integrate in solutiile propuse) prin programe experimentale specifice: programe experimentale medicale, programe de mediu, programe de cercetare cu finantare specifica.

Se recomanda promovarea acestui proiect ca exemplu de buna practica in urma implementarii si executiei lucrarilor de reabilitare si modernizare.

Specificatiile tehnice din documentatie sunt propuse la nivelul de detaliere specific Studiu de fezabilitate cu elemente D.A.L.I. (cf. HG 907/2016 - investiția fiind o construcție noua alipita la calacanul unei construcții existente), lucrarile de executie urmand a fi realizate in baza Proiectului Tehnic de Executie ce va cuprinde si caietele de sarcini, specificatiile tehnice, listele de cantitati si documentatia completa necesara realizarii investitiei.

Intocmit,


Sef de proiect: Negulescu Radu - Gabriel, arhitect OAR 3430

Arhitectura: Negulescu Nicoleta - Laura, arhitect

Consultant de specialitate: Maldarescu Silvia, arhitect

Rezistenta si stabilitatea constructiei. RAZVAN STAN , inginer

Instalatii termice si ventilatii: MIHAI GHITOI , inginer

Instalatii sanitare si de incendiu: MIHAI GHITOI , inginer

Instalatii electrice:MIHAI GHITOI , inginer

Analiza Cost-Beneficiu: LOUISE MARIA ILIE, economist


Deviz: CONSTANTIN OBREJA , inginer