Hotărârea nr. 131/2019

Hotararea Consiliului Local nr. 131


MUNICIPIUL CRAIOVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

HOTĂRÂREA NR. 131

privind aprobarea Studiului de Fezabilitate referitor la obiectivul de investiții „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”

Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în ședința ordinară din data de 28.03.2019;

Având în vedere expunerea de motive nr.49094/2019, rapoartele nr.49099/2019 al Direcției Investiții, Achiziții și Licitații și nr.51294/2019 al Direcției Juridice, Asistență de Specialitate și Contencios Administrativ prin care se propune aprobarea Studiului de F ezabilitate referitor la obiectivul de investiții „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” și rapoartele nr.88/2019 al Comisiei Servicii Publice, Liberă Inițiativă și Relații Internaționale, nr.90/2019 al Comisiei pentru Învățământ, Cultură, Sănătate, Culte, Tineret și Sport, nr.92/2019 al Comisiei de Urbanism, Protecția Mediului și Conservarea Monumentelor, nr.94/2019 al Comisiei Juridică, Administrație Publică și Drepturi Cetățenești și nr.96/2019 al Comisiei Buget Finanțe, Studii, Prognoze și Administrarea domeniului;

În conformitate cu prevederile art.44 alin.1 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, modificată și completată și Hotărârii Guvernului nr.907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice;

În temeiul art.36 alin.2 lit.b coroborat cu alin.4 lit.d, art.45 alin.1, art.61 alin.2 și art.115 alin.1 lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administrația publică locală;

HOTĂRĂȘTE:

Art.1. Se aprobă Studiul de Fezabilitate referitor la obiectivul de investiții „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”, scenariul 1, având următorii indicatori tehnico-economici:

Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): 12.415.847,38 lei Din care C+M (inclusiv TVA)               5.638.441,72 lei

Durata de realizare:              24 luni, din care 8 luni elaborare proiect tehnic,

prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administrație Publică Locală și Direcția Investiții, Achiziții și Licitații vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ,           CONTRASEMNEAZĂ,

9                                       9                   9      7                                                                                                                 7

SECRETAR,

Romulus Victor NICOLICEA              Nicoleta MIULESCU

cd.proiect@yahoo.ro newenterprises50@gmail.com str. Vasile Lascăr, nr.5-7, cam 304, Sector 2, București



LEGENDA

ZONA STUDIATA


SCARA

1:200



W ;;'x

X

BWCț^WJtCTlL^

X

Cri

totlna-irlna/ldeiKa

SĂPL/cMW

IrtllKl «■ <r«0 i/îîtiiftrt






Ifo .loc? '\oo

ic

■s!

n

oo












Nr. cad. 200991-Raiffeisen Bank


legenda

Finea de d'dnbulie

FWadedteW*'01" ® SldpdeoxaiN Minat „ Stapdecorativilumma’ o Țansimpamantere-3

_ piatbandaOLZn40^ Tub proiecte PVC-G

\\?^UPAG'NA

ții electrica li

11         Plan de situase          11

ic3

^-GWorgteV'naWruJI

l HO.2018

i E01

II 1:200



CV1


OBIECTIVUL:

REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC - ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA

BENEFICIAR:

MUNICIPIUL CRAIOVA

CONTRACT NR. 67833 / 25.04.2018 PROIECT NR. 03 / IANUARIE 2019 FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC

- ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA

*

REGULAMENT DE INTERVENȚIE ȘI FUNCȚIUNI

9         9                     9

Contract:

Nr. 67833 / 25.04.2018
Proiect Nr.:
03 / IANUARIE 2019

NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCURESTI; SECTOR 2;


Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201

BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT : RO62TREZ7045069xxx012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCURESTI

E-mail : newenterprises50@gmail.com ;

TEL. +40744970768 ; +40746063634

OBIECTIVUL: REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC - ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA BENEFICIAR: MUNICIPIUL CRAIOVA

CONTRACT NR. 67833 / 25.04.2018

PROIECT NR. 03 / IANUARIE 2019

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

REGULAMENT DE INTERVENȚIE ȘI FUNCȚIUNI

9           9                         9

pentru zona Piața Veche - str. Felix Aderca

anexă la Studiul de Fezabilitate privind
„Revitalizare Centru Istoric zona Piața Veche - Felix Aderca”

Prezentul Regulament de intervenție și funcțiuni stabilește cadrul legal în vederea autorizării lucrărilor de construire, reconstruire, consolidare, amenajare și reabilitare a clădirilor situate în zona Piața Veche - str. Felix Aderca, respectiv zona delimitată de străzile Felix Aderca - Piața Veche - Matei Basarab, Horezu și Madona Dudu.

Cap. I - Zona vizată

Zona reglementată prin prezentul Regulament este zona delimitată de străzile Felix Aderca - Piața Veche - Matei Basarab, Horezu și Madona Dudu.

Regulamentul este valabil atât pentru imobilele ce aparțin domeniului public al municipiului Craiova, cât și pentru imobilele proprietate private ce aparțin persoanelor fizice sau juridice din zonă.

Cap. II - Categorii de lucrări reglementate

Prezentul regulament vizează următoarele categorii de lucrări:

- Funcțiunea spațiilor comerciale;

  • -  Modul de intervenție asupra celor patru clădiri existente ale Pieții Vechi - volumetrie, imagine, fațade, consolidare, reabilitare și tratarea detaliilor;

  • -  Modul de construire (ocupare) a terenurilor libere;

  • -  Modul de conformare al mijloacelor publicitare amplasate pe fațade și în zonă;

  • -  Interdicții și permisivități privind amplasarea unor echipamente tehnice și copertine pe fațadele construcțiilor.

Cap. III - Cadrul legal

  • -  Legea nr. 50/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare privind autorizarea lucrărilor de construcții;

  • -  Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare;

  • -  Legea nr. 190/2013 privind aprobarea OUG nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001;

  • -  Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, actualizată, cu modificările și completările ulterioare;

  • -  Legea nr. 153/2011 privind măsurile de creștere a calității architectural ambientale a clădirilor;

  • -  Legea nr. 166/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor;

  • -  Ordonanța nr. 10/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

  • -  Ordonanța nr. 2/2001 actualizată în 2018 privind regimul juridic al contravențiilor;

  • -  Legea nr. 52/2003 actualizată și republicată în 2013 privind transparența decizională în administrația publică locală;

  • -  HCL nr. 37/2013 pentru prelungirea valabilității P.U.G. mun. Craiova;

  • -  HCL nr. /2019 pentru aprobarea....................(S.F.-ului).

Cap. IV - Funcțiunea spațiilor comerciale

Toate spațiile comerciale existente în zonă vor avea funcțiuni exclusiv de alimentație publică: restaurant, berărie, bar, cafenea, cofetărie, pizzerie, patiserie, etc.

Spațiile comerciale ce vor fi amenajate în aer liber nși în construcții ușoare, demontabile, vor avea tot funcțiuni de nalimentație publică.

Se acceptă funcționarea temporară a vehiculelor amenajate pentru prepararea și vânzarea diverselor feluri de mâncare (street-food wagon).

Cap. V - Modul de intervenție asupra celor patru clădiri existente ale Pieții Vechi -volumetrie, imagine, fațade, consolidare, reabilitare și tratarea detaliilor

Cele patru clădiri existente ale Pieții Vechi vor fi consolidate și reabilitate, cu respectarea următoarelor prevederi:

- Vor fi desființate/demolate toate construcțiile parazitare adosate clădirilor existente pe fațadele acestora, revenindu-se astfel la forma și volumul initial.

- Clădirile existente vor fi reabilitate prin revenirea la imaginea inițială, unitară a celor patru clădiri; în acest scop se vor utiliza material asemănătoare celor existente: pereți cu tratare arhitecturală de tip utilitar (industrial) cu cărămidă aparentă și elementele de rezistență marcate în relief și acoperite cu tencuială pe fațadele laterale, vitrine cu geam acoperite cu obloane din lemn pe fațadele lungi, șarpantă din lemn în două ape egale și streșini largi susținute de contravântuiri din lemn și învelitoare din țiglă.

- Pentru refacerea imaginii inițiale a construcțiilor, se vor respecta întocmai detaliile constructive și decorative ce se păstrează la prima clădire dinstre str. Felix Aderca.

Lucrările de consolidare și de refacere a fațadelor celor patru construcții vor fi executate pa baza unui proiect unitar elaborat de un proiectant atestat de Ministerul Culturii și Identității Naționale (architect și inginer structuri); proiectul va avea la bază o expertiză tehnică întocmită de un expert tehnic atestat de M.D.R.A.P. și M.C.I.N.

Cap. VI - Modul de construire (ocupare) a terenurilor libere

Terenurile libere de construcții vor fi pavate și amenajate conform propunerii din Studiul de Fezabilitate.

Pe terenurile libere de construcții existente în zonă se pot amplasa numai construcții ușoare, demontabile, realizate din lemn masiv sau stratificat.

Construcțiile ușoare vor fi așezate direct pe pavaj și vor avea suprafața construită de maxim 60,00 mp înălțimea maximă de 2,70m.

Se recomandă păstrarea vizibilă a texturii lemnului, finisarea mataerialului fiind făcută cu baiț și lac incolor.

Excepție la cele de mai sus va face construcția pentru grupul sanitar care va fi o construcție cu caracter definitiv realizată cu structură în cadre din beton armat pe fundații continue din beton, cu pereți din zidărie de cărămidă sau b.c.a.

Cap. VII - Modul de conformare al mijloacelor publicitare amplasate pe fațade și în zonă

Firmele cuprinzând datele de identificare ale societăților comerciale amplasate pe fațadele clădirilor existente sau propuse vor respecta următoarele condiții:

  • 1. Firmele se vor realiza sub formă de:

  • -  Litere volumetrice fixate direct pe fațada imobilului , neluminoase sau cu lumină indirectă (proiectoare sau spoturi).

  • -  Panouri din placaj de lemn cu înscrisurile stanțate/încrustate.

  • -  Panouri din placaj de lemn cu înscrisurile în relief.

  • -  Firme în consolă din fier forjat sau materiale similare, respectând stilul construcțiilor existente.

  • 2. Se recomandă folosirea de panourilor și expozitoarelor din lemn pentru afișarea maniurilor și a produselor comercializate.

  • 3. Nu se acceptă amplasarea de firme adiacente fațadelor sau în consolă față de acestea, realizate sub formă de casetă luminoasă din materiale plastice sau similare.

  • 4. Nu se acceptă montarea de panouri publicitare de mari dimensiuni pe fațadele clădirilor de tip bannerelor, mesh-urilor sau panouri direcționale, ci numai pe panourile special prevăzute a fi montate în zonă în acest scop.

Cap. VIII - Prevederi privind amplasarea pe fațade a unro echipamente tehnice

Se vor respecta prevederile HCL 415/2014, cap. IX.

Cap. IX- Reglementări privind montarea de copertine și parasolare

Se vor respecta prevederile HCL 415/2014, cap. X.

OBIECTIVUL:

REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC - ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA

BENEFICIAR:

MUNICIPIUL CRAIOVA

CONTRACT NR. 67833 / 25.04.2018 PROIECT NR. 03 / IANUARIE 2019 FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC

- ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA

Contract:

Nr. 67833 / 25.04.2018

Proiect Nr.:

03 / IANUARIE 2019

NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCURESTI; SECTOR 2;


Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201

BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT : RO62TREZ7045069xxx012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCURESTI

E-mail : newenterprises50@gmail.com ;

TEL. +40744970768 ; +40746063634

OBIECTIVUL: REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC - ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA BENEFICIAR: MUNICIPIUL CRAIOVA

CONTRACT NR. 67833 / 25.04.2018

PROIECT NR. 03 / IANUARIE 2019

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

COLECTIVUL DE ELABORARE AL PROIECTULUI:

• DIRECTOR:


Ec. Alexandru Marius SĂPLĂCAN

ȘEF PROIECT:

Arh. Cristina Irina Ioana SĂPLĂCAN

ARHITECTURĂ:

Arh. Cristina Irina Ioana SĂPLĂCAN

Carh. Ștefan MAȘCOVICI

7                        7

INSTALAȚII:

Ing. Florin Iordache

Ing. Gheorghe VÎNĂTORU

ECONOMIC:

Ing. Gabriela BINDIU

NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCURESTI; SECTOR 2;


Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201

BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT : RO62TREZ7045069xxx012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCURESTI

E-mail : newenterprises50@gmail.com ;

TEL. +40744970768 ; +40746063634

OBIECTIVUL: REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC - ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA BENEFICIAR: MUNICIPIUL CRAIOVA

CONTRACT NR. 67833 / 25.04.2018

PROIECT NR. 03 / IANUARIE 2019

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

CUPRINSUL VOLUMULUI:

A. PIESE SCRISE

Foaie de capăt                                                            pag.

Listă de semnături...........................................................................................................pag.

Borderou..........................................................................................................................pag.

Studiu de fezabilitate.......................................................................................................pag.

B. PIESE DESENATE

Planșa A01

Planșa A02

Planșa A03

Planșa A04

Planșa A05

Planșa A06

Planșa A06-1

Planșa E01

Planșa S01


Plan de Incadrare in zona

Plan de Situatie 1.200

Plan topo

Plan si vedere A-A

Plan si vedere B-B

Plan si vedere C-C

Plan si Fatade

Plan instalații electrice

Plan instalații sanitare

NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCURESTI; SECTOR 2;


Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201

BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT : RO62TREZ7045069xxx012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCURESTI

E-mail : newenterprises50@gmail.com ;

TEL. +40744970768 ; +40746063634

OBIECTIVUL: REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC - ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA BENEFICIAR: MUNICIPIUL CRAIOVA

CONTRACT NR. 67833 / 25.04.2018

PROIECT NR. 03 / IANUARIE 2019

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

Cuprinsul Studiu de Fezabilitate

  • 1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII

    • 1.1. Denumirea obiectivului de investiție:

    • 1.2. Ordonator principal de credite / investitor:

    • 1.3. Ordonator de credite secundar:

    • 1.4. Beneficiarul investiției:

    • 1.5. Elaboratorul Studiului de Fezabilitate:

  • 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI / PROIECTULUI DE INVESTIȚII

    • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația

actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții

  • 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și

financiare

  • 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în

scopul justificării necesității obiectivului de investiții

  • 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

  • 3.  IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO -

ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

  • 3.1. Particularitățile amplasamentului

    • 3.1.1. Descrierea amplasamentului

    • 3.1.2. Relații cu zonele învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

    • 3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite 

    • 3.1.4. Surse de poluare existente în zonă

    • 3.1.5. Date climatice și particularități de relief

    • 3.1.6. Date privind existența unor:

  • a) rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare / protejare, în măsura în care pot fi

identificate

  • b) posibile interferențe cu monumente istorice / de arhitectură sau situri arheologicepe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specific în cazul unor zone protejate sau de protecție .......................................................................................................................................................................25

  • c) Existența unor posibile terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine

publică și siguranță națională

  • 3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat

conform normelor în vigoare

  • 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional - arhitectural și tehnologic

    • 3.2.1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții

    • 3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției cu justificarea alegerii acesteia

    • 3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

  • 3.3. Costurile estimative ale investiției

  • 3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz

    • 3.4.1. Studiu topografic

    • 3.4.2. Studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului

  • 3.4.3 Studiu hidrologic, hidrogeologic:

  • 3.4.4. Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea

eficienței energetice:

  • 3.4.5. Studiu de trafic și studiu de circulație:

  • 3.4.6. Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții

ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică:

  • 3.4.8. Studiu privind valoarea resursei culturale:

  • 3.4.9. Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției:

  • 3.5. Grafic orientativ de realizare a investiției

  • 4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU PROPUS

    • 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referină și prezentarea scenariului de

referință

  • 4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice,

ce pot afecta investiția

  • 4.3. Situația utilităților și analiza de consum

    • 4.3.1. Necesarul de utilități

    • 4.3.2. Soluții pentru asigurarea utilităților necesare

  • 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

    • 4.4.1. Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

    • 4.4.2. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

    • 4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz 

    • 4.4.4. Impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se

integrează, după caz

  • 4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economic: fluxul cumulat, valoarea

actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

  • 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată

netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost - beneficiu

  • 4.8.   Analiza de senzitivitate

  • 4.9.   Analiza de riscuri, măsuri de prevenire /diminuare a riscurilor

  • 5. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMICĂ OPTIMĂ RECOMANDATĂ

    • 5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al

sustenabilității și riscurilor

  • 5.2. Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

  • 5.3. Descrierea scenariului optim recomandat privind:

    • 5.3.1. Obținerea și amenajarea terenului

    • 5.3.2. Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului

    • 5.3.3. Soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,

funcțional - arhitectural și economic a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși

  • 5.3.4. Probe tehnologice și teste

  • 5.4.    Principalii indicatori tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții

    • 5.4.1.    Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții

    • 5.4.2.    Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță

    • 5.4.3.    Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de

specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții

  • 5.4.4.    Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

  • 5.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

  • 5.4.1.    Rezistență mecanică și stabilitate

  • 5.4.2.    Securitate la incendiu

  • 5.4.3.    Igienă, sănătate și mediu înconjurător

  • 5.4.4.    Siguranță și accesibilitate în exploatare

  • 5.5.5.    Protecția împotriva zgomotului:

  • 5.5.6.    Economie de energie și izolare termică

  • 5.5.7.    Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

  • 5.5.8.    Organizarea de șantier

  • 5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice 106

  • 6. URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME

  • 6.1    Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

  • 6.2    Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor special, expres prevăzute de lege

  • 6.3    Actul administrativ a autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a

impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

  • 6.4    Avize conforme privind asigurarea utilităților

  • 6.5    Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

  • 6.6    Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot

condiționa soluțiile tehnice

  • 7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

  • 7.1    Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

  • 7.2    Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni

calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea invetiției pe ani, resurse necesare

  • 7.3    Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare

  • 7.4    Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

  • 8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

NEW CREATIVE ENTERPRISES SRL


BUCURESTI; SECTOR 2;


Str. VASILE LASCAR nr. 5-7; CAM 304;

REGISTERED AT COMMERCE CHAMBER J40/6850/2013;

CUI: RO31711330; ACCOUNT: RO86BTRLRONCRT0276723201

BANCA TRANSILVANIA - AGENȚIA LACUL TEI

TREASURY ACCOUNT : RO62TREZ7045069xxx012284

TREZORERIA SECT.. 4 BUCURESTI

E-mail : newenterprises50@gmail.com ;

TEL. +40744970768 ; +40746063634

OBIECTIVUL: REVITALIZARE CENTRUL ISTORIC - ZONA PIAȚA VECHE - FELIX ADERCA BENEFICIAR: MUNICIPIUL CRAIOVA

CONTRACT NR. 67833 / 25.04.2018

PROIECT NR. 03 / IANUARIE 2019

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

STUDIU DE FEZABILITATE

1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIȚII
  • 1.1. Denumirea obiectivului de investiție:

„Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”.

  • 1.2. Ordonator principal de credite / investitor: Municipiul Craiova

  • 1.3. Ordonator de credite secundar:      Nu este cazul

  • 1.4. Beneficiarul investiției: Municipiul Craiova

  • 1.5. Elaboratorul Studiului de Fezabilitate:

NEW CREATIVE ENTERPRISES S.R.L. cu punct de lucru în București, str. Vasile Lascăr nr. 5-7, etaj 3, camera 305, Sector 2, Cod Unic de Înregistrare 31711330, număr de ordine în Registrul Comerțului J40/6850/2013.

2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI / PROIECTULUI DE INVESTIȚII
  • 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții

Proiectul privind „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” a fost inițiat de Primăria Municipiului Craiova în scopul de a reabilita zona cuprinsă între străzile Matei Basarab, Piața Veche, Felix Aderca și Piața Ierusalim, pentru redarea caracterului istoric și cultural al zonei și crearea unei legături funcționale și ambientale cu zona centrală a Craiovei denumită Aria Pilot (Lipscănia Craiovei).

Lipscănia Craiovei este doar o parte a zonei istorice. O altă parte a acesteia, dar netratată, neasanată și nereabilitată, dar care prezintă un potențial valoros atât din punct de vedere comercial, turistic, cât și istoric, este zona Piața Veche, învecinată cu Lipscănia.

Pentru acest obiectiv nu a fost întocmit un studiu de prefezabilitate.

  • 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare

Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, format din localitățile componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine.

Municipiul Craiova este situat pe malul stâng al râului Jiu, 44°2' latitudine nordică, 23°5' longitudine estică și la o altitudine cuprinsă între 75 si 116 metri, având o populație de peste 300000 locuitori.

Craiova de azi se află pe ruinele vechii așezări geto-dacice, Pelendava, datând din perioada 400-350 î.e.n. Așezarea este menționată pe Tabula Peutingeriana, harta romană comandată de împăratul Caracalla și definitivată în timpul lui Severus Alexander în anul 225.

Evoluția Craiovei, pe teritoriul căreia așezările omenești au avut o permanentă continuitate, are loc în contextul dezvoltării generale a Țării Românești în secolele XIV-XV. O atestare documentară a Craiovei apare în 1475, într-un hrisov dat de voievodul Laiotă Basarab și în care se amintește de jupân Neagoe de la Craiova. La această dată Craiova se află printre localitățile binecunoscute în Țara Românească. Craiova se afirmă și în lupta de rezistență antiotomană din secolele XIV-XV, lângă Craiova considerându-se că se află vestitele Rovine, mlaștinile din Lunca Jiului, unde s-au purtat marile bătălii încheiate cu victoria românilor conduși de Mircea cel Bătrân.

La sfârșitul sec. al XV-lea Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri Craiovești care dețineau peste 100 de sate, fiind o adevărată putere economică și fără a căror alianță domnii aflați în scaun nu se puteau menține. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraș.

Apărută în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării, ca importanță, după domnie. Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                        Pag.9 din 110

În timpul domniei lui Neagoe Basarab, anul 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul din dreapta Oltului atribuțiile domniei, dispunând și de o cancelarie în cadrul căreia se redactează acte după forma celor domnești.

În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică dezvoltare, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic si militar. În anul 1593 Mihai este înscăunat ca domn al Țării Românești, iar dregătoria de Mare Ban îi este încredințată lui Preda Buzescu. Craiova a fost în Evul Mediu și un centru cu un important rol militar și strategic. După fluctuația demografică de la sfârșitul secolului al XVI -lea Craiova a cunoscut o creștere treptată a populației, în anul 1735 în oraș existau 836 de familii, reprezentând peste 4000 locuitori.

În 1795, o epidemie de ciumă a secerat sute de vieți omenești, iar în 1796 focul pustiește multe cartiere. Pagube serioase au fost aduse orașului de către cetele turcești din Vidin, care au ocupat Craiova în 1806.

De numele orașului se leagă numeroase evenimente de mare răsunet în conștiința poporului nostru. Până în 1817, când potera a reușit să-l prindă și să-l arunce în ocna de la Telega, vestitul haiduc lancu Jianu băgase groaza în cei bogați. În 1821, craiovenii s-au ridicat într-un glas la chemarea lui Tudor Vladimirescu. În 1848, în zilele revoluției, la Craiova a apărut ziarul "Naționalul".

Între anii 1770-1771, datorită stării de război (Bucureștiul era disputat între oștile rusești și cele turcești), Cetatea Banilor a îndeplinit și rolul de capitală a Țării Românești, domnul Emanuel Giani Rosetti urmărind de aici desfășurarea ostilităților.

Economia regiunii și a Craiovei a consemnat în secolele XVII și XVIII dese traume. Echilibrul demografic a avut de suferit la sfârșitul sec. XVIII datorită transformării orașului în teatru de război, datorită epidemiilor și incendiilor. Putem aminti aici distrugerile și invaziile repetate ale cetelor de pasvangii de peste Dunăre (soldații pașei Vidinului, Pazvan-Oglu) în 1799, 1800, 1801).

Una dintre marile familii boierești din Craiova - familia Bibescu - a dat Țării Românești pe ultimii săi doi domnitori: frații Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și Barbu Dimitrie Știrbei (18491856). Emanciparea robilor țigani în 1844 și 1856, uniunea vamală a Țării Românești și Moldovei (1848) - un prim pas pe calea unirii definitive a celor două țări române - preocupările pentru întărirea capacității militare de apărare a țării etc., toate aceste fapte dovedesc receptivitatea celor doi domnitori la unele imperative ale vremii.

La 9 octombrie 1857 Adunarea Ad-hoc a Țării Românești a votat în unanimitate pentru Unirea Principatelor.

În preajma Unirii, Craiova număra circa 25000 de locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, imediat după capitala Țării Românești. Încă de la începutul pregătirilor pentru intrarea în Războiul de Independență (1877-1878), când trupele românești au fost concentrate la Dunăre, au participat și unități din Craiova.

Craiova se află în centrul unei zone direct afectate de războiul antiotoman. Era, prin poziția sa, un centru important, unde se luaseră masurile necesare sprijinirii desfășurării viitoarelor operații militare.

Spre sfârșitul secolului al XlX-lea, Craiova - cu cei peste 40000 de locuitori - se îndreaptă spre o dezvoltare capitalistă în domeniile industrial, comercial și edilitar. La acea data, era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc.

Populația crește, astfel încât în 1910 s-au înregistrat 51.404 locuitori, fiind al doilea oraș al fostei Țări Românești, după București.

În 1913 în timpul guvernului Titu Maiorescu aici se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de „Pacea de la Craiova”.

Izbucnirea primului război mondial (1914-1918) a fost receptată în mod diferit de populația Craiovei. Marea majoritate condamna deschis războiul, ca aducător de mizerie. După doi ani de neutralitate, România intră în război (1916) de partea Antantei în speranța împlinirii idealurilor de unitate națională.

În anii neutralității (1914-1916), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al „Armatei I”. În august 1916, în momentul intrării în război, Armata I avea un efectiv de 134.400 de oameni.

Vitejia armatelor române nu a fost suficientă pentru a stăvili ofensiva armatelor germane și austro-ungare, bine pregătite, dotate cu tehnică de luptă și cu experiența a doi ani de război. După lupte crâncene, armata română a fost nevoită să se retragă. Craiova este ocupată de trupele germane și austro-ungare la 21 noiembrie 1916. În marginea orașului are loc celebra „șarjă de la Robănești”, acțiune eroică a cavaleriei române, unde escadronul 3 se sacrifică pentru a neutraliza poziția turnurilor germane care atacau divizia 1/17 infanterie, formată din resturile Diviziilor 1 și 17, care au avut pierderi grele în bătălia de la Jiu. Doar 18 soldați au mai fost recuperați atunci. Jertfa escadronului 3 din Regimentul 9 Rovine a făcut posibil ca Divizia 1/17 infanterie să-și continue marșul în acel întunecat noiembrie al lui 1916.

Timp de doi ani cât a durat administrația militară germană, întreaga viață economică a Craiovei a fost paralizată.

În perioada interbelică, orașul, situat într-o zonă eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării, în raport cu alte zone urbane ale țării. Marii moșieri din Oltenia, depozitării unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea țăranilor, își vor investi fondurile în bănci și instituții comerciale, în acțiuni neproductive. Numărul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. Specific pentru economia orașului, lipsită de marea producție de fabrică, este ponderea însemnată pe care o ocupă munca la domiciliu.

În 1940 Craiova devine locul „conferinței româno-bulgare”, în urma discuțiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei.

Populația orașului crește: 63.215 locuitori în 1930, 84.574 în 1948, 96.897 în 1956, 194.235 în 1974.

Începând cu anii 1960 orașul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. Între ele se pot enumera Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile sau Combinatul de la Ișalnița.

Astăzi, Craiova este un important centru economic și universitar-cultural.

Hărțile orașului Craiova* de-a lungul timpului (1780, 1888 și 1905)


I HAb

LoCA




*Hărțile orașului Craiova au fost preluate din:

Buce Răduț, Magda. Trecutul în Craiova de astăzi, Editura Sim Art, Craiova, 2008.

Craiova a fost primul oraș al țării alimentat cu curent electric pe bază de motoare cu combustie internă.

În viața și evoluția Craiovei, perioada interbelică și cea care a urmat s-au remarcat printr-un flux viu de manifestare a vieții spirituale.

Alături de instituțiile de învățământ existente (Liceul Frații Buzești, Colegiul Național, Școala de Arte și Meserii) au apărut noi școli de toate gradele care au dus mai departe tradițiile bogate ale acestui centru al învățământului românesc.

Continuând tradiția pe tărâmul presei, începută prin apariția în secolul XIX a publicațiilor Mozaicul, Naționalul, Revista Olteană ș.a., în secolul XX apar la Craiova valoroase ziare și reviste precum Ramuri, Năzuința, Scrisul Românesc.

Între domeniile în care Craiova s-a manifestat prin inițiative și personalități se numără și cele ale vieții juridice și medicale. Viața juridică a fost marcată de prestigioși juriști și cărturari: Gheorghe Chițu, Petre Chițu, N. Romanescu, C.M. Ciocazan precum și de importante publicații juridice: Buletin judiciar, Justiția Olteană, Cercul Juridic.

Dintre personalitățile medicale al căror nume se leagă de Craiova prin origine sau studii amintim pe Dimitrie Gerota, Aurel Metzulescu, Victor Ciocîlteu, Ștefan Milcu și alții.

Declarat municipiu în 1968, cu o populație de peste 300000 de locuitori, orașul Craiova a fost și a rămas până în zilele noastre centrul spiritual al provinciei din dreapta Oltului polarizând viața cultural-științifică din această zonă.

Dezvoltarea urbanistică a Craiovei este asemănătoare evoluției istorice a majorității localităților din zona Tării Românești. Astfel, de-a lungul dezvoltării lor istorice, localitățile erau subîmpărțite în mahalale, formațiuni urbanistice echivalente astăzi cu termenul de cartier sau de suburbie. Termenul are rădăcini în limba turcă. Mahalalele și-au luat numele, prin tradiție, de la numele, de la hramul bisericii sau mănăstirii în jurul căreia se formau, odată cu lărgirea teritorială a așezării și cu creșterea numerică a locuitorilor. Mahalalele își mai luau numele de la numele moșiei pe care se întindeau, de la numele proprietarului, dacă acesta nu corespundea cu al moșiei, de la numele unei personalități marcante a cărei viață, ale cărei calități și activități lăsaseră amintiri trainice în amintirea localnicilor (personalitate laică sau eclesiastică), de la anumite îndeletniciri sau meșteșuguri care dominau preocupările locuitorilor mahalalei, de la unele toponimice anterioare, de la unele evenimente istorice marcante din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. În cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua dezvoltată împrejur lua numele acesteia, sau a hramului. În unele cazuri mahalaua împrumuta chiar numele unui slujitor bisericesc mult respectat, care rămânea imprimat prin numele său în tradiția locală.

O primă subîmpărțire a Craiovei în mahalale detează din 18 Ghenar 1835, într-un document găsit la "Arhivele Statului - Bunuri publice - Condica nr. 26". Ea a apărut sub denumirea: „Catagrafia plășii orașului Craiovii, capitala județului Doljiu, arătând mahalalele, numele moșiilor, bisericile cu hramul lor, preoți, diaconi și țârcovnici” - în publicația Arhivele Olteniei Nr. 53/1931. Această catagrafie prezintă 27 de mahalale: (numărul familiilor se referă numai la „dajnici i boieri”, adică numai la cei ce plăteau bir și la boieri).

La numai trei ani după catagrafia anului 1835 s-a întocmit o altă catagrafie, probabil ca urmare a cutremurului din 1838. Totodată s-a procedat și la o inventariere amănunțită a stricăciunilor provocate bisericilor cu ocazia cutremurului. Noua catagrafie s-a întocmit „potrivit cu așezarea cinstitei comisii catagraficești”. Orașul a fost împărțit și de această dată în mahalale grupate în jurul bisericilor parohiale. La socotirea populației s-au luat în considerație tot „numai creștini dajnici i boieri”. La statistica din 1838 s-au enumerat numai 26 de mahalale, cu una mai puțin decât în 1835, eliminându-se Mahalaua Haralambie. Despre aceasta nu s-a precizat pe ce moșie s-ar fi aflat și nici numărul de familii păstorite de parohie. Nu s-a precizat nici dacă era cu adevărat o parohie sau o proprietate de familie.

Centrul Vechi, importantă zonă comercială a Craiovei, s-a cristalizat pe parcursul câtorva secole, păstrându-și în timp structura. „Liniile de bolți” purtau numele negustorilor cuprinse în ele și erau zonificate pe bresle și isnafuri. Acestea erau dublate de „dosuri”, străzi de serviciu, care dădeau spre gospodăriile negistorilor, care au devenit, în timp, ganguri și pasaje.

PIAȚA VECHE (Târgul Vechi, Elca sau Krasnoff, așa cum mai era cunoscită) s-a stabilit în acest perimetru la mijlocul secolului al XVI-lea, când devenise locul bazarului, al pieței permanente și al Nedeiei (târg anual ce începea în ziua Adormirii Maicii Domnului și ținea până la Sfânta Maria Mică, adică între 15 august - 8 septembrie). Era așezată la răspântia celor patru drumuri principale, și anume: din est Drumul Caracalului, care intra prin actualele străzi Calea București - A.I. Cuza - România Muncitoare - Lipscani - Madona Dudu - oborul Elca; din vest Drumul Cernețului, care intra prin actuala stradă Bucovăț; din nord Drumul Ocnei sau al Vâlcii, care intra prin actualele Bariera Vâlcii - Frații Golești - Ștefan cel Mare - Valea Vlăicii Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.15 din 110

(unde se intersecta cu Drumul Amarazii, ce avea același traseu ca și cel de astăzi) - Unirii -loan Maiorescu - oborul Elca; din sud Drumul Diiului (Vidinului) - Calea Dunării - Unirii - Sf. Dumitru - oborul Elca. La sfârșitul secolului al XVII-lea, odată ce se conturează străzile, și Piața Veche va cunoaște oarecari transformări: tarabele inițiale vor deveni prăvălii („bolți”), ce vor fi așezate „pe linii”, în funcție de categoria de negoț.

La sfârșitul secolului al XVI-lea, în jurul Pieței Vechi se construiseră deja întinse curți boierești și negustorești. Spațiul devenind mult prea aglomerat, a apărut necesitatea extinderii vechiului târg. Prin urmare, au rămas în Piața Veche numai târgul permanent cu bolțile precum și Nedeia anuală, în timp ce târgul săptămânal („Târgul de vineri”), oborul de vite, vadul de mori și târgul de cereale au fost scoase în afara acestui perimetru, spre est. S-a format aici, așadar, Târgul de Afară, care a ocupat o parte din Drumul Bucureștilor, devenit de-acum o prelungire spre răsărit a Uliței Precestei (actuala Madona) - adică, actualele străzi Lipscani și România Muncitoare. Această prelungire a fost podită cu lemn și înglobată în raza orașului, care astfel s-a mărit.

Ca urmare, la sfârșitul secolului al XVI-lea, Craiova avea două târguri: Târgul Vechi (sau Piața Veche, Elca) și Târgul de Afară (sau Târgul de Vale, Răscruciul Mic, Piața Buzești).

Evoluția populației și potențialul demografic

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică în cadrul bazei de date TEMPO se constată că în anul 2014 Zona Metropolitană Craiova avea o populație totală de 397.084 locuitori, număr ce reprezenta aproximativ 56% din totalul populației județului Dolj.

Zona Metropolitană Craiova (ZMC) reprezintă centrul coordonator al județului Dolj și al Regiunii Sud-Vest Oltenia. Zona Metropolitană Craiova cuprinde aproximativ 20% din suprafața totală a județului (149.862 ha din 741.400 ha) și include un municipiu - Craiova, două orașe - Filiașși Craiova și 21 de localități rurale. La RPL 2011, 82% din populație trăia în mediul urban, iar 18% în mediul rural.

Analiza tendințelor demografice la nivelul ZMC arată o scădere accentuată a populației în ultimii 20 de ani. Astfel, dacă în intervalul 1992 - 2002 populația a scăzut cu aproximativ 2%, tendința descendentă s-a accentuat în perioada 2002 - 2011, când s-a înregistrat o scădere demografică de aproximativ 10 procente. Între 1992 și 2002 media negativă a fost susținută de scăderea populației în Filiași și Segarcea (scăderea de 0,45% din Craiova este nesemnificativă comparativ cu -7,43% în mediul urban) și de aproximativ 4% în mediul rural, situându-se sub media regională și județeană. În perioada 2002 - 2011 pierderea de populație din ZMC depășește media județeană, pe baza unor scăderi semnificative a populației din municipiul Craiova și din mediul rural și a continuării tendinței descrescătoare din Filiași și Segarcea.

Structura populației pe sexe și grupe de vârstă

Distribuția populației pe sexe și grupe de vârstă arată o tendință de regres demografic, susținută de numărul relativ constant de copii născuți în ultimii 10 ani. Astfel, piramida vârstelor în formă de urnă indică o populație specifică zonelor dezvoltate, cu baza îngustată din cauza natalității scăzute, cu vârful relativ rotunjit din cauza creșterii ponderii populației vârstnice. Situația este relativ similară la nivelul județului Dolj, cu excepția că diferența dintre grupele de vârstă 15 - 19 ani și 20 - 24 ani nu este atât de pronunțată, ceea ce înseamnă, per total la nivel județean, un șoc mai puțin puternic pe piața forței de muncă în următorii 5 - 10 ani. În cazul nivelului județean se remarcă însă o pondere mai ridicată a persoanelor vârstnice și din grupa 55 - 59 ani, preconizând un grad de îmbătrânire din ce în ce mai ridicat în următorii ani.

Situația este mai favorabilă la nivelul municipiului Craiova, unde piramida vârstelor în formă de amforă indică faptul că, după un proces de îmbătrânire demografică, urmează un proces de reîntinerire demografică, ca urmare a unei ușoare tendințe de creștere a natalității. Acest fapt, corelat și cu evoluția economică relativ pozitivă a municipiului Craiova, poate sugera un nivel mai ridicat de prosperitate și atractivitate comparativ cu restul județului.

Structura populației pe grupe de vârstă prezintă amprenta puternică a mediului urban, cu un procent de copii mai redus decât nivelul național, regional și județean, un procent de tineri comparabil cu celelalte niveluri teritoriale și o pondere relativ ridicată a persoanelor mature din primele grupe de vârstă (25 - 34 de ani). Ponderea persoanelor vârstnice este redusă (aproximativ 13%), însă are potențial de creștere din cauza numărului mare de persoane mature din ultimele categorii de vârstă.

În ceea ce privește diversitatea etnică, se poate observa că majoritatea persoanelor de alte etnii se concentrează în municipiul Craiova. În comunele Calopăr, Coșoveni, Malu Mare, Coțofenii din față și Breasta și în orașul Segarcea se remarcă un procent semnificativ de persoane de etnie roma din totalul populației.

În municipiul Craiova se îmbină într-un mod armonios, noul cu vechiul, istoria și cultura cu industria, economia și agricultura, localitatea având astfel o personalitate deosebită, mai ales în anii de după revoluție, când modernizarea în toate domeniile de activitate s-a făcut acceletat.

În prezent Craiova este unul din cele mai mari centre industriale ale României. În Craiova există un număr important de mari uzine și fabrici orientate spre o producție foarte variată: echipament electrotehnic, locomotive electrice, avioane, tractoare și mașini agricole, autoturisme, confecții textile, îngrășăminte chimice.

Pe raza municipiului Craiova funcționează peste 600 unități cu amănuntul (din sectorul alimentar, nealimentar, universal, mixt și de alimentație publică) și 10 unități de cazare cu peste 1000 locuri, din care 7 hoteluri, 2 campinguri, un han și motel.

Populația ocupată a municipiului este de circa 110.000 persoane, iar producția industrială anuală a orașului este de aproximativ 700 miliarde lei.

Locuințele existente în municipiul Craiova, de peste 100.000, au o suprafață locuibilă totală de 3400 mii mp.

Lungimea totală a străzilor din municipiu este de 345 km, din care 230 km sunt modernizate, autoritățile locale fiind preocupate permanent de reducerea străzilor nemodernizate. Municipiul Craiova dispune de peste 500 km rețele apă potabilă; peste 400 km rețele de canalizare și peste 300 km conducte gaze naturale.

Lungimea rețelei de tramvai este de 18,6 km cale dublă, deservită de 49 tramvaie, iar lungimea traseelor pentru autobuze este de 99,4 km, deservite de un parc de 277 autobuze. Rețeaua feroviară deservită de Regionala Craiova are ca punct central municipiul Craiova, iar orașul beneficiază de serviciile unui aeroport.

Învățământul de toate gradele se desfășoară în 174 unități, în procesul de învățământ fiind cuprinși peste 70.000 de elevi, circa 20.000 de studenți și aproximativ 7.200 copii înscriși în grădinițe. În orașul Craiova se află două instituții de învățământ superior de stat: Universitatea și Universitatea de Medicină cu 16.418 studenți și trei universități particulare cu aproximativ 2300 studenți.

În Craiova se găsesc 4 spitale: Spitalul nr. 1, Spitalul nr. 2 și Spitalul nr. 3 și Spitalul C.F.R.; cu peste 3400 paturi, în aceste spitale funcționând în sectorul public 1172 de medici. Tot aici se găsesc 90 de cabinete medicale unde își desfășoară activitatea 186 de medici. Spitalul Clinic nr. 1 funcționează într-o clădire construită în 1967. În incinta spitalului funcționează o bibliotecă medicală care are un valoros fond de carte.

Viața culturală a Craiovei este bogată, aici desfășurându-și activitatea Teatrul Național care a dus faima artei teatrale românești pe toate meridianele lumii. Alte instituții de cultură prezente în Cetatea Băniei sunt: Opera Română, Teatrul pentru Copii și Tineret "Colibri", Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" și Filarmonica "Oltenia". Tot aici se află Muzeul "Olteniei", Palatul Jean Mihail - Muzeul de Artă și Casa Băniei.

Vechi centru urbanistic al Olteniei, municipiul Craiova reprezintă un punct de referință pe harta României de azi. Era firesc, așadar, ca orașul care i-a dat țării și lumii pe Constantin Brâncuși, Henri Coandă, Nicolae Titulescu, Gheorghe Țițeica - pentru a enumera doar câteva dintre marile personalități care s-au format aici - să-și regăsească propria identitate prin ceea ce îl definește cu adevărat, dar mai ales prin mentalitățile și oamenii săi.

Așezare cu bogate tradiții istorice și culturale, Craiova, orașul de peste Jiu, dispune de un real potențial economic, aflat în plin proces de restructurare. Restucturarea și dezvoltarea municipiului Craiova are la bază Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Craiova în care se identifică faptul că municipiul “este un exemplu clasic de oraș european de dimensiuni medii, un oraș cu istorie, tradiții, dar mai ales un oraș al oamenilor creativi, ambițioși și generoși”.

Craiova reprezintă de mult timp un centru de atracție și de schimburi europene în domeniile artelor, științei, educației, economiei, fiind considerată, în urmă cu peste 200 de ani, capitala aristocrației românești. Aici au lucrat mulți dintre marii arhitecți ai Europei, care au proiectat multe clădiri reprezentative, nominalizate acum ca monumente istorice.

Bogatul patrimoniu cultural al Olteniei nu se limitează însă numai la arhitectură, ci include datini, meșteșuguri străvechi sau produse tradiționale de valoare incontestabilă. Astfel, în Oltenia se regăsesc tradiții din România incluse în patrimoniul UNESCO: călușul (dans ritualic cu rădăcini păgâne) și ceramica de Horezu.

Identitatea culturală a Craiovei este indisolubil legată de personalitățile orașului care practicau mecenatul în artă și cultură sau contribuiau la înființarea primelor instituții de învățământ din Țara Românească. Este strâns legată și de boierii, aristocrații și domnitorii care au adus specialiști din Franța, Germania sau Italia pentru a clădi frumoase edificii reprezentative (clădiri, muzee, parcuri, etc.), în stilurile epocii - brâncovenesc, renascentist, baroc, clasic, neoclasic sau romantic.

Construcțiile edificate în Craiova în secolul al XlX-lea și prima jumătate a secolului XX au creat imaginea unui centru urban și cultural important. În perioada comunistă, clădirile reprezentative ale orașului, dar și somptuoasele conace și palate, au scăpat de demolare, astfel încât acum orașul are un bogat patrimoniu arhitectural care îl plasează pe primele locuri în România.

  • 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Zona Piața Veche - Felix Aderca face parte din centrul istoric al municipiului Craiova și este situată la confluența dintre centrul istoric și centrul nou al orașului. Scopul revitalizării zonei susmenționate este dezvoltarea orașului, precum și reabilitarea spațiului urban și integrarea lui în zona centrală a Lipscăniei Craiovei (Zona Pilot).

În prezent, zona studiată este destructurată și în paragină ca urmare a dezafectării tarabelor din piață și demolării unor clădiri fără valoarea istorică sau arhitecturală. Ca urmare, zona nu este atractivă pentru comercianți, cumpărători și turiști și nu aduce valoare calității vieții, ci afectaează negativ viața locuitorilor din zona centrală și nu continuă activitățile din zona istorică cu impact turistic și comercial.

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-II-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-III-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și partial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.

Piața Veche este formată din patru construcții asemănătoare, cu regimul de înălțime parter, cu pereți din zidărie de cărămidă și acoperiș în două ape egale la unghi de 300, cu șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă. În zona coamei acoperișului au fost executate supraînălțări pe structură din lemn, cu lamele oblice tot din lemn, pentru ventilarea spațiului interior.

Se pare că inițial construcțiile nu aveau pereți de închidere, fiind șoproane cu stâlpi din lemn și cu acoperișul cu șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, asemănătoare acoperișurilor actuale, dar nu există documente sau fotografii de epocă care să ateste acest fapt.

Forma actuală a primei construcții dinspre str. Felix Aderca, cu pereți din zidărie de cărămidă cu o tratare arhitecturală de tip utilitar (industrial) cu cărămidă aparentă și elementele de rezistență marcate în relief și acoperite cu tencuială pe fațadele laterale și cu fațadele lungi închise cu vitrine cu geam și acoperite cu obloane din lemn, cu șarpantă din lemn în două ape egale și streșini largi susținute de contravântuiri din lemn și învelitoare din țiglă, este probabil forma care s-a păstrat din perioada interbelică și care trebuie conservată.

În timp, la trei dintre construcțiile Pieții Vechi au fost adosate construcții parazitere pe ambele fațade lungi sau numai pe una din laturi, excepție făcând prima clădire de la str. Felix Aderca, iar construcțiile prezintă fisuri și crăpături ale zidăriei de cărămidă și zone în care există umiditate excesivă și atac biologic.

Cele patru construcții sunt situate între două alei carosabile paralele cu lățimea de cca. 5,00 m, la distanțe egale între ele. Cele două alei paralele sunt dispuse între str. Felix Aderca și str.

Matei Voievod, diferența de nivel existentă între Piața Veche și str. Felix Aderca fiind preluată prin câte un pachet de trepte la capătul fiecărei străzi. Construcțiile sunt așezate pe platforme din beton cu parapet din zidărie de cărămidă tencuită și / sau grilaje metalice, diferența de nivel a terenului fiind preluată prin înălțimea diferită a platformelor.



Piața Veche


Prima clădire dinspre str. F. Aderca



Prima clădire dinspre str. F. Aderca

Fațada lungă




Preluarea diferențelro de nivel prin platforme

Prima clădire dinspre str. F. Aderca




Detaliu acoperiș


Detaliu streașină largă cu contravântuiri



Construcții parazitere adosate


Prima clădire dinspre str. F. Aderca



Construcții parazitere adosate

Construcții parazitere adosate



Prima clădire dinspre str. F. Aderca


Scări de legătura între str. Felix Aderca și Piața Veche

Pe partea dreapă a pieței se află un teren viran unde erau așezate tarabe, dar acum a fost retrocedat vechiului proprietar și este pus în vânzare. Lângă acest teren se află in rezervor de apă folosit de ISU în caz de incendiu, pentru alimentarea autocisternelor de pompieri.



Terenul viran


Fântâna Purcarului

Tot pe partea dreaptă, la intersecția cu str. Matei Basarab, se află Fântâna Purcarului, monument nominalizat în Lista Monumentelor Istorice, lângă care există un alt teren viran proprietate privată a unei persoane fizice și pus în vânzare. Pentru asanarea și revitalizarea zonei Pieței Vechi, Primăria Craiova intenționează să achiziționeze cele două terenuri libere de construcții în scopul de a amenaja spații în aer liber pentru activități comerciale și de alimentație publică, spații pietonale și spații verzi amenajate, astfel încât întreaga zonă a Pieței Vechi să devină un spațiu urban unitar care să atragă turiști și localnici pentru plimbare și distracție, dar și pentru diverse activități publice.

Zona studiată va fi legată prin str. Felix Aderca de Piața Ierusalim și de Lipscănia Craiovei, urmând să formeze împreună cu aceasta un ansamblu.

În partea opusă a pieței, pe str. Matei Voievod, lângă Fântâna Purcarului se află Hanul Puțureanu, nominalizat și el ca monument istoric, aflat acum în stare de precolaps, dar a cărui consolidare și restauraere va duce la reabilitarea zonei aflate în imediata vecinătate a Catedralei Mitropolitane Sfântul Dumitru și a Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei, integrând ansamblul Pieții Vechi în zona Centrului istoric al Craiovei.

  • 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

Având în vedere poziția centrală în cadrul orașului și apropierea de Stadionul Ion Oblemenco, locul de desfășurare a numeroase competiții sportive și meciuri de fotbal care atrag un număr foarte mare de spectatori, se consideră necesară amenajarea unui spațiu urban cu rol de grupare / regrupare a publicului acestor manifestări, dar și ca loc de petrecere a timpului liber și de organizare a unor evenimente de tipul târgurilor tradiționale.

Asanarea și amenajarea zonei va permite realizarea unui spațiu urban pietonal multifuncțional care să permită întâlnirea unor grupuri mari de persoane și organizarea unor evenimente care atrag un număr mare de vizitatori, turiști și localnici (târguri meșteșugărești, târguri organizate cu ocazia unor sărbători religioase, târguri cu specific culinar, târguri de vechituri, etc.) revenindu-se astfel la una din funcțiunile din trecut ale Pieței Vechi.

  • 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Prin realizarea investiției publice propuse se urmărește, ca obiectiv general,

Revitalizarea Centrului Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca.

9

Obiectivele specifice urmărite prin realizarea acestei investiții publice sunt:

  • a) Asanarea și reabilitarea urbană a zonei studiate

  • b) Realizarea unui spațiu urban de întâlnire, petrecere a timpului liber și organizare a unor evenimente care atrag un număr mare de vizitatori.

3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII/OPȚIUNI TEHNICO - ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
  • 3.1. Particularitățile amplasamentului

    • 3.1.1. Descrierea amplasamentului

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (personae fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-II-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-III-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și partial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.

Zona studiată va fi legată prin str. Felix Aderca de Piața Ierusalim și de Lipscănia Craiovei, urmând să formeze împreună cu aceasta un ansamblu.

Suprafața terenului studiat este de de 12547,00 mp.

Prin prezenta documentație în faza Studiu de Fezabilitate se propune asanarea, amenajarea și refuncționalizarea zonei Piața Veche - Felix Aderca în vederea revitalizării acestei zone.

  • 3.1.2. Relații cu zonele învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

Piața Veche este așezată în centrul municipiului Craiova, în dreptul uneia dintre cele mai circulate străzi. Zona este accesibilă numai pietonal din str. Felix Aderca și pietonal și carosabil prin străzile învecinate: Matei Basarab, str. Madona Dudu, str. Horezului.

  • 3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite

Prin propunerea de reamenajare și revitalizare a Centrului Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca nu se va interveni asupra orientării față de punctele cardinale și față de punctele de interes, Piața Veche având orientarea est - vest.

  • 3.1.4. Surse de poluare existente în zonă

În zona amplasamentului nu există surse de poluare, în apropiere nefiind în funcție unități industriale generatoare de noxe.

  • 3.1.5. Date climatice și particularități de relief

Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m.

Craiova se află în Câmpia Română, mai precis în Câmpia Olteniei, care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.

Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact.

Regimul climatic în zona municipiului Craiova este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10-11,5°C iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului.

Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.

Conform hărților de zonare seismică din P100-1/2013 aprobat de M.T.C.T., amplasamentul obiectivului îi corespunde o accelerație de vârf a terenului pentru proiectarea construcțiilor la starea limită ultimă, corespunzătoare unui interval mediu de recurență (IMR) 225 ani; ag=0.20g

Factorul de amplificare dinamică conform P100-1/2013 este de po=2,5 pentru intervalul Tb și Tc.

Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru zona amplasamentului considerat este de TC=1.oosec, TB=o.2osec și TD=3.oosec.

Clasa de importanță și de expunere la cutremur a construcției conform P1oo-1/2o13 este clasa IV, cu valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică de YI=o,8o

Conform hărții de zonare a valorii caracteristice a încărcării de zăpadă pe sol din Codul de proiectare CR-1-1-3/2o12 "Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor", pentru localitatea

Craiova, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul solului s(0,k) = 2,0 kN/m2 pentru IMR = 50 ani.

Din punct de vedere al solicitărilor din vânt și conform Codului de proiectare NP 82/2005 "Bazele proiectării și acțiunii asupra construcțiilor. Acțiunea vântului", amplasamentul corespunde vitezei caracteristică a vântului v = 36 m/s și presiunii de referință pvânt = 0,50 kN/m2, cu intervalul mediu de recurență de 50 ani.

Adâncimea de îngheț în municipiul Craiova este de 0,70-0,80m, conform STAS 6054-89.

  • 3.1.6. Date privind existența unor:

  • a) rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare / protejare, în măsura în care pot fi identificate

Existența în amplasament a unor rețele edilitare care ar necesita relocare / protejare se va determina după obținerea avizelor de amplasament.

  • b) posibile interferențe cu monumente istorice / de arhitectură sau situri arheologicepe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specific în cazul unor zone protejate sau de protecție

Amplasamentul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiove, monumentului istoric nominalizat în Lista Monumenteloir Istorice la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08068 și în raza de protecție a monumentelor nominalizate la poziția 256, cod DJ-II-m-B-08064 - „Hanul Puțureanu” și la poziția 642, având codul DJ-III-m-B-08419 - „Fântâna Purcarului” conform Ordinului nr. 2828/2015 al Ministerului Culturii.

  • c) Existența unor posibile terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională

Nu este cazul.

  • 3.1.7. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform normelor în vigoare

Terenul studiat este situat în partea centrală a orașului Craiova, zonă care se mărginește la nord cu Piemontul Oltețului, la vest cu podișul Bălăciței (spre Jiu), la est cu Câmpia Boian și la sud cu Câmpia Romanatului (Olteniei).

Terenul este plan, asfaltat, delimitat în partea estică de un spațiu verde și este la altitudinea de 87,00 - 88,50 m deasupra nivelului Mării Negre.

Din forajele executate în zonă, precum și din interpretarea rezultatelor sondajelor de penetrare efectuate, corelate cu cele de pe teren, rezultă că terenul are următoarea stratificație locală:

Zona 1: 0,00 - 1,70 m Placă din beton rutier sub care se regăsește umplutură din prafuri nisipoase, cu pietricele și resturi de materiale de construcție, cărămizi, bolovani, plastic consistentă, odată cu adâncimea apar bolovani de 5 - 10 cm diametru, care se îndesesc.

1,70 - 2,00 m Nisipuri mijlocii și fine cenușii umede argiloase, consistente. Rocile sunt caracterizate prin rezistența de penjetrare pe con Rp = 40-90 daN/cm2, respectiv rezistența la penetrare dinamică N20 = 13 - 60 lovituri.

Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.25 din 110

Zona 2:  2,50 - 3,00 m Nisip argilos, cenușiu verzui, umedă, plastic moale, cu miros de

deșeuri petroliere. Cu adâncimea crește umiditatea și devine plastic moale. Se caracterizează prin Rp = 6 - 12 daN/cm2, respectiv N20 = 3-7 lovituri.

Zona 3:  3,00 - 3,50 m Argilă prăfoasă nisipoasă cafenie, plastic vârtoasă, caracterizat

prin Rp = 2 - 8 daN/cm2, respectiv N20 = 2-7 lovituri.

Zona 4:  3,50 - 4,80 m Nisip mijlociu și fin afânat, galben, caracterizat prin Rp = 12 - 24

daN/cm2, respectiv N20 = 6-8 lovituri.

Zona 5:  4,80 - 7,60 m Nisip mijlociu și fin, cenușiu, cu pietricele, cu îndesare medie,

caracterizat prin Rp = 32 - 7,6 daN/cm2, respectiv N20 = 16-20 lovituri.

Zona 6:  7,60 - 9,00 m Nisipuri mijlocii și fine îndesat, caracterizat prin Rp > 120 daN/cm2,

respectiv N20 > 20 lovituri.

Zona 7:  9,00 - 12,00 m Nisipuri medii cu rar pietriș în stare foarte îndesată.

Date privind zonarea seismică

Din punct de vedere seismic, amplasamentul se încadrează, conform SR 11100/1-93, în microzona cu cutremure de gradul 8.2. pe scara MSK, pentru o perioadă de revenire de 50 de ani.

Conform Normativ P 100-1/2013 amplasamentul se află în zona “D” de proiectare cu un coeficient seismic Ks = 0,16, Ag=0,20g și o perioadă de colț Tc=1,00 secunde.

Categoria geologică conform Ghid GT 035/2002 calculată în anexă este categoria geotehnică 2 Risc geotehnic moderat.

Caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic

Apa subterană din amplasament apare la 6,50 m sub centrul terenului.

Caracteristici climatologice ale zonei

Din punct de vedere climatologic, zona amplasamentului se înscrie în limitele normale ale climatului temperat continental, caracterizat prin temperatura medie anuală de 10,30C (minim absolut -300C, maximă absolută +41,10C), precipitații medii anuale de 555,5 mm, din care iarna 109,7 mm, primăvara 144,5 mm, vara 201,5 mm și toamna 124,3 mm.

  • 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional -arhitectural și tehnologic

    • 3.2.1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții

Prin tema de proiectare se propune revitalizarea Centrului Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca în scopul dezvoltării orașului, dar mai ales al reabilitării zonei și integrarea acesteia în Lipscănia Craiovei.

Se propune amenajarea zonei Pieței Vechi, a terenului liber de construcții pe care erau amplasate înainte tarabele și a terenului liber din jurul Fântânii Purcarului, ca spațiu urban multifuncțional, exclusiv pietonal, prevăzut cu mobilier urban și dotări care să permită întâlnirea unor grupuri mari de persoane și organizarea unor evenimente diverse care atrag un număr mare de vizitatori, turiști și localnici (târguri meșteșugărești, târguri organizate cu ocazia unor sărbători religioase, târguri cu specific culinar, târguri de vechituri, etc.) revenindu-se astfel la una din funcțiunile din trecut ale Pieței Vechi.

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din piatră naturală sau compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu dale traforate sau grilaj metalic și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune un REGULAMENT de intervenție și funcționare care să prevadă funcțiunile admise în zonă și modalitatea de intervenție asupra celor patru clădiri existente. Acesta va impune proprietarilor spațiilor comerciale să consolideze și să restaureze cele patru clădiri în forma lor inițială. Astfel, va fi prevăzută desfacerea construcțiilor adosate, parazitare, și aducerea construcțiilor la dimensiunile și imaginea primei construcții, cea de lângă str. Felix Aderca. Proprietarii spațiilor vor trebui să intervină în mod unitar pentru consolidarea / refacerea structurii de rezistență a construcțiilor, inclusiv a acoperișurilor cu respectarea detaliilor specifice, pentru refacerea fațadelor și a teraselor aferente celor patru construcții, astfel încât acestea să formeze un ansamblu. Din punct de vedere al funcțiunilor permise / recomandate, în spațiile respective vor putea fi amenajate numai spații de alimentație publică: cafenele, baruri, mici restaurante, magazine de tip fast-food, patiserii, cofetării, etc. Toate spațiile din jurul celor patru construcții vor fi pietonale, accesul auto pentru aprovizionarea spațiilor comerciale fiind permis numai cu autovehicule cu tonaj mai mic de 3 tone și numai între anumite ore, atunci când spațiul urban pietonal nu este aglomerat (ex.: acces permis numai între orele 700 - 1O00).

Pentru terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi, intenția Primăriei Craiova este de a achiziționa imobilul de la proprietarul actual și de a-l amenaja ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. Întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi de piatră naturală sau compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,OO m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu dale traforate sau grilaj metalic și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate din lemn, metal, etc., de tip pavilion / foișor. În zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 - 3 module pentru câte 4 - 8 mese de 4 persoane. În spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va putea fi realizată ca și construcție definitivă, cu structură din cadre din beton armat pe fundații continue din beton, pereți din zidărie de cărămidă, cu învelitoare de tip terasă necirculabilă și tâmplărie interioară și exterioară din profile de PVC cu geam termirezistent, sau pe structură din profile metalice pe fundații de tip pahar, cu închideri exterioare din panouri termoizolate din aluminiu eloxat, tâmplărie interioară și exterioară din aluminiu eloxat și pereți de compartimentare din gips-carton.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi pictat cu scene diverse, asemănător unor calcane și elemente utilitare (posturi de transformare) din Centrul Istoric, sau va fi îmbrăcat în vegetație perenă.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

Întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Asanarea zonei Pieții Vechi ar trebui continuată cu reabilitarea clădirilor de pe strada Matei Voievod, inclusiv a Hanului Puțureanu, monument istoric nominalizat în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin HG 2828/2015 la poziția 256 cu codul DJ-II-m-B-08064.

  • b) Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura suprafeței pietonale ce urmează a fi realizată se încadrează în categoria C de importanță normală.

Conform HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, construcțiile propuse se încadrează în clasa III de importanță.

  • c) Suprafața terenului

    Suprafața terenului studiat este de 12547,00 mp.

    d)

    Suprafață spațiu verde

    Sv = 300 mp

    e)

    Suprafață pietonală pavată

    Sp = 3460 mp

    f)

    Suprafața carosabilă

    Sc = 1028 mp

    g)

    Procentul de ocupare al terenului:

    POT = 97%

    h)

    Coeficientul de ocupare al terenului:

    CUT = 0,97

  • 3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției cu justificarea alegerii acesteia

    • 3.2.2.1. Amplasare

Terenul studiat se află în zona centrală a municipiului Craiova, în dreptul uneia dintre cele mai circulate străzi din oraș, str. Felix Aderca, și în vecinătatea Ariei Pilot a Centrului Istoric al Craiovei, Lipscănia Craiovei. Piața Veche este o parte a centrului istoric care nu a fost tratată, dar care are un potențial turistic și istoric important.

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-II-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-III-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și partial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.

Zona studiată se află în centrul municipiului Craiova în dreptul străzii Felix Aderca și este accesibilă din mai multe străzi. Cele 4 clădiri ale Pieței Vechi sunt dispuse între două alei carosabile de acces. Între strada Felix Aderca și Piața Veche este o diferență de nivel care este preluată prin 2 pachete trepte, câte unul la capătul fiecărei alei de acces. În prezent, în zonă sunt parcate autoturismele celor care locuiesc în zonă.

Zona este delimitată de străzile Felix Aderca, str. Piața Veche, str. Matei Basarab, str. Horezu, str. Madona Dudu, Piața Ierusalim.

  • 3.2.2.2. Rezolvare funcțională

Prin tema de proiectare se propune revitalizarea Centrului Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca în scopul dezvoltării orașului, dar mai ales al reabilitării zonei și integrarea acesteia în Lipscănia Craiovei.

Se propune amenajarea zonei Pieței Vechi, a terenului liber de construcții pe care erau amplasate înainte tarabele și a terenului liber din jurul Fântânii Purcarului, ca spațiu urban multifuncțional, exclusiv pietonal, prevăzut cu mobilier urban și dotări care să permită întâlnirea unor grupuri mari de persoane și organizarea unor evenimente diverse care atrag un număr mare de vizitatori, turiști și localnici (târguri meșteșugărești, târguri organizate cu ocazia unor sărbători religioase, târguri cu specific culinar, târguri de vechituri, etc.) revenindu-se astfel la una din funcțiunile din trecut ale Pieței Vechi.

Pentru realizarea acestui obiectiv se propun două scenarii de amenajare a spațiului urban.

SCENARIUL I

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din piatră naturală sau compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.29 din 110

preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu dale traforate și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGULAMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. Întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi de piatră naturală sau compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu dale traforate și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate din lemn, de tip pavilion / foișor. În zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 - 3 module pentru câte 4 - 8 mese de 4 persoane. În spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată ca și construcție definitivă, cu structură din cadre din beton armat pe fundații continue din beton, pereți din zidărie de cărămidă, cu învelitoare de tip terasă necirculabilă și tâmplărie interioară și exterioară din profile de PVC cu geam termirezistent, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi pictat cu scene diverse, asemănător unor calcane și elemente utilitare (posturi de transformare) din Centrul Istoric.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene îmbrăcate în lespezi din piatră naturală, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

Întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Avantajele Scenariului I:

- Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

- Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

- Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

- Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții ușoare, demontabile din lemn și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

- Se va realiza un grup sanitar public - construcție definitivă.

SCENARIUL II

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu grilaj metalic și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGULAMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. Întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi din material compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu grilaj metalic și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate profile metalice de tip pavilion. În zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 - 3 module pentru câte 4 - 8 mese de 4 persoane. În spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată din structură din profile metalice pe fundații de tip pahar, cu închideri exterioare din panouri termoizolate din aluminiu eloxat, tâmplărie interioară și exterioară din aluminiu eloxat și pereți de compartimentare din gips-carton, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi îmbrăcat în vegetație perenă.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

Întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici

asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Avantajele Scenariului II:

- Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

- Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

- Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

- Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții metalice ușoare, demontabile și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

- Se va realiza o construcție pe structură metalică cu închideri din panouri termoizolate din aluminiu eloxat cu funcțiunea de grup sanitar public - construcție demontabilă.

  • 3.2.2.3. Sistemul constructiv

Alegerea sistemului constructiv al pavajului pietonal a fost făcută ținând cont de natura terenului de fundare, de planeitatea acestuia, elemente determinate ca urmare a elaborării studiului geotehnic și de funcțiunea zonei.

Având în vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte și alte transformări de-a lungul timpului, se propune montarea pavajului din piatră cubică și lespezi din piatră în sistem clasic, fără modificarea în adâncime a terenului. Ca urmare, se propune următoarea configurație:

Strat de bază din balast foarte bine compactat

20 cm grosime

15 cm grosime

15 cm grosime

10 x 10 x 10 cm

40 x 60 x 4 cm.


Strat de beton simplu

Strat nisip sau șapă semiuscată

Piatră cubică (granit) cu dimensiunile

Dale (lespezi) de piatră

  • 3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

A. Instalații electrice

Pentru proiectul privind ”Revitalizare Centrul Istoric zona Piata Veche - Felix Aderca Municipiul Craiova, jud. Dolj” au fost studiate următoarele tipuri de instalații electrice:

  • - Instalații electrice de iluminat

  • - Instalații electrice de prize și forță

  • - Instalații electrice de iluminat de sigurață

  • - Distribuția energiei electrice;

  • - Instalația de protecție împotriva șocurilor electrice și legare la pământ

  • - Instalații de curenți slabi

La întocmirea documentației s-au avut în vedere următoarele norme și documente de referință : Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.32 din 110

- Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor indicativ I7- 2011;

- Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții;

- Legea 319 din 2006 - Legea privind securitatea și sănătatea în muncă

- Norme generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin MAI nr. 163/2007;

- Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 21 iulie 2006

  • -  NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri

  • -  Regulamentul privind controlul de stat al calitatii în constructii, aprobat prin HG. nr. 272/1994;

  • -  Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 / 1994;

  • -  Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a — Instalații de detectare, semnalizare și avertizare, indicativ P118/3-2015

Instalațiile electrice proiectate sunt dimensionate pentru tensiunea de utilizare 230/400V; 50Hz. Proiectul va fi verificat din punct de vedere al cerintelor de calitate conform Legii 10/ 1995, specialitatea instalații electrice.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea din Sistemul Energetic Național se va realiza din rețeaua de electricitate din zonă. Soluția de alimentare este în concordanță cu soluția de racordare stabilită de distribuitorul de electricitate și nu va suferi modificări.

Distribuția energiei electrice se va face prin intermediul firidelor de distribuție tip E2-2. Coloanele de alimentare a firidelor de distribuție proiectate se vor realiza cu cablu din Cupru, tip CYABY 4x50mmp, îngropat în pământ, în șanț deschis și în tuburi PVC-G la traversarea aleilor carosabile.

Pentru fiecare loc de consum s-au prevazut Firide de distribuție, contorizare și protecție FDCP - conform cu planșele anexate. Alimentarea FDCP-urilor se va face din firidele de distribuție.

Receptorii de energie electrică sunt alimentați la tensiunea de 0.4kV.

Se vor proiecta tablouri electrice de protecție pentru receptorii de energie electrică, la fiecare spațiu de consum, alimentate din FDCP-uri.

Coloanele de alimentare a tablourilor electrice proiectate se vor realiza cu cablu din Cupru, tip CYY-F de diferite sectiuni (Cabluri de energie pentru instalații fixe, de interior sau exterior pentru aplicații care trebuie să asigure o protecție sporită a oamenilor și echipamentelor în caz de incendiu) sau cablu echivalent.

Tablourile electrice proiectate se vor echipa cu întrerupătoare cu protecție la scurtcircuit și suprasarcină, cât și protecție diferențială de maxim 30mA pentru toate circuitele de iluminat și prize.

Instalații electrice de iluminat exterior

Alimentarea corpurilor de iluminat exterior se va face din rețeaua de iluminat public din zonă și pornirea/oprirea lor se va face odată cu cea a iluminatului public.

Pentru iluminarea căilor pietonale se vor folosi corpuri de iluminat montate pe stâlpi metalici decorativi cu înălțimea de 4 metri, echipate cu lămpi LED, alimentate prin cablu electric montat îngropat tip CYAbY 5x2,5mmp.

Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.33 din 110

Pentru iluminatul anumitor zone se vor folosi corpuri iluminat LED tip stâlp metalic pitic.

Cablurile de alimentare ale stâlpilor vor avea traseul în pământ, în șanț deschis și in tuburi PVC-G, la traversarea aleilor carosabile.

Instalații electrice de iluminat și prize

Necesarul aparatelor de iluminat s-a determinat pe baza calculelor luminotehnice și a nivelurilor de luminare impuse de normele și standardele în vigoare. Soluția aleasă este cea a iluminatului direct.

Se vor realiza următoarele nivele de iluminare:

  • -     spații comerciale, spații servire, bar                          300 lux

  • -     grup sanitar                                                150 lux

Iluminatul general din spațiile comerciale, spațiile de servire, bar și grup sanitar se realizează cu aparate de iluminat eficiente, echipate cu corpuri de iluminat LED. Corpurile de iluminat sunt montate suspendat în spațiile comerciale, spațiile de servire și bar, și aparent, în grupul sanitar.

Comanda acestor aparate se face local, prin întreruptoare și comutatoare pentru spațiile comerciale, spațiile de servire, bar și prin senzori de mișcare și prezență, în grupul sanitar.

Întrerupătoarele și comutatoarele vor fi montate îngropat la h = 0,6 - 1,5m față de nivelul pardoselii, asigurându-se astfel o sectorizare uniformă.

Gradul de protecție al corpurilor de iluminat și al aparatelor de conectare va fi în concordanță cu categoria de influențe externe ale încăperilor în care sunt montate.

Se vor utiliza corpuri de iluminat cu LED datorită următoarelor avantaje:

  • -  eficiență energetică

  • -  au cel mai scăzut consum de energie dintre toate sursele de iluminat

  • -  au durată de viață foarte mare

  • -  pot fi utilizate în condiții de temperatură scăzută

Pe circuitele de prize este prevăzută o putere instalată de maxim 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului I7/2011. Toate prizele pentru utilitățile comune vor fi de 16A, cu contact de protecție. Protecția circuitelor de prize se va face cu întrerupătoare diferențiale automate 2P si 4P, 16A, 30 mA.

Atât circuitele de iluminat, cât și cele de priză și forță, se vor realiza cu conductoare din cupru cu izolație de PVC, cu întârziere la propagarea flăcării, U0/U=0.6/1 kV, de tip CYY-F. Cablurile pentru circuitele de iluminat, prize și forță vor fi pozate în tuburi de protecție, plinte din PVC sau jgeaburi metalice care se vor fixa cu piese de legatură și sisteme de fixare dedicate. Trecerile de la jgeab la plintă din PVC se vor face în tuburi de protecție.

În zona în care se impune, tuburile din PVC montate sub pardoseala trebuie protejate împotriva pericolului de deteriorare mecanică prin acoperirea cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minimă de 1cm.

Coloanele de alimentare sunt realizate din conductoare de tip CYY-F de diferite secțiuni, în funcție de puterea absorbită a fiecărui consumator, dimensionate conform I7/2011 (Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor).

Instalații electrice de iluminat de siguranță

În clădiri se vor instala următoarele tipuri de iluminat de siguranță:

  • a. Iluminat de securitate pentru evacuare:

Conform Normativului I7/2011, Art.7.23.7, se va prevedea iluminat de securitate pentru evacuare la ușile de evacuare, pe căile de evacuare și la inflexiunile acestora, pe palierele scărilor, la exterior la ieșire din clădiri, în zona de amplasare a butoanelor manuale de acționare incendiu, la maxim 2.0 m distanță orizontală. Corpurile de iluminat pentru evacuare se vor amplasa la o distanță de maxim 15 m între ele.

Corpurile de iluminat de securitate pentru evacuare sunt prevăzute cu kit de emergență cu autonomie de cel putin 2 h, cu durata de comutare de 5 s, conform tabel 7.23.1/I7/2011.

Corpurile de iluminat de securitate la evacuare vor funcționa în regim permanent, conform articol 7.23.7.3/I7-2011.

Corpurile de iluminat vor respecta recomandările prevăzute în normativul I7/2011, SR EN 60598-2-22 și tipurile de marcaj (sens, schimbări de direcție) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) și SR EN 1838 privind distanțele de identificare, luminanța și iluminarea panourilor de semnalizare de securitate.

Aparatele de iluminat pentru evacuare vor fi amplasate astfel încât să se asigure un nivel de iluminare adecvat, lângă fiecare ușă de ieșire și în locurile unde este necesar să fie semnalizat un pericol potențial (scări, schimbare de nivel, ușa de ieșire din clădiri, la schimbarea de direcție).

  • b. Iluminat de securitate împotriva panicii:

Conform normativului I7/2011, Art.7.23.9 se va prevedea iluminat de securitate împotriva panicii (încăperi cu suprafete > 60mp și încăperi cu peste 100 de persoane).

Corpurile de iluminat de securitate împotriva panicii sunt prevăzute cu kit de emergență cu autonomie de cel puțin 1h, cu durata de comutare de 5s, conform tabel 7.23.1/I7/2011.

Conform normativului I7/2011, articol 7.23.12.1, circuitele de iluminat de siguranță vor fi realizate din cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, tip CYY-F, se vor alimenta pe circuite din tablourile electrice de distribuție pentru receptorii normali și vor fi și de tip autonom.

Instalația de protecție împotriva șocurilor electrice și legare la pământ

Priza de pământ artificială se realizează prin dispunera în pământ, la minim 1 m față de fundația clădirilor, a unei platbande OL-Zn 40x4mm, sudată de electrozi verticali din OL-Zn d=2”1/2, l=3m, bătuți în pământ până la adâncimea de - 0,8 m față de cota terenului amenajat.

Rezistența de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie cel mult 4 Ohm, conformă cu normativele în vigoare.

După executarea prizei de pământ, se va proceda la măsurarea ei. Dacă rezistența de dispersie a prizei de pământ depășește 4 Ohm, se va adăuga platbandă OL-Zn 40x4 mm și electrozi de OL-Zn 0 2     l=3m, îngropați în pământ la hm = - 0,8 m, în exteriorul clădirilor,

până se va ajunge la valoarea de sub 4 Ohm.

Deasemenea, la centura de legare la pământ se vor lega toate elementele metalice ale clădirilor (țevi de alimentare cu apă, gaze, etc.) precum și toate elementele metalice ale

instalației electrice care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care în mod accidental, în urma unui defect, pot ajunge sub tensiune.

La sudarea platbenzii capetele se vor suprapune cel puțin 10cm și vor fi sudate pe toate laturile. Sudura va avea o grosime de cel puțin 3mm. Platbanda se va suda de armăturile fundației.

Toate prizele prevăzute vor fi cu contact de protecție. Conductorul de protecție este montat în același tub de protecție cu conductorii activi, până la tabloul în care se racordează circuitul și se leagă la bara pentru conductoare de protecție (PE). Conductorul de protecție al tabloului se montează în același tub cu conductorii activi ai coloanei, până în tabloul general și se leagă la bara pentru conductoare de protecție (PE) a tabloului general. Barele pentru conductoare de protecție (PE) se leagă la priza de pământ.

La fiecare stâlp metalic de iluminat s-a prevăzut un electrod vertical de împământare OL-Zn d=2”1/2, l=1,5m la care se vor lega părțile metalice ale stâlpului prin platbandă OL-Zn 40x4mm.

Instalația de detecție și semnalizare incendiu

9                           9      9

Se va prevedea un sistem de detectie si avertizare incendiu pentru spatiile comerciale.

Instalația de semnalizare a incendiilor trebuie să detecteze începutul de incendiu în cel mai scurt timp, să analizeze rapid informațiile primite și, în cazul confirmării evenimentului, să emită semnalul de alarmă adecvat, pentru asigurarea intervenției și evacuării. Detectarea automată a începuturilor de incendiu trebuie să se facă in toate spatiile comerciale.

Aceasta trebuie să fie precoce, precisă și controlabilă; apariția unui semnal de incendiu trebie să fie urmată de declanșarea alarmei locale de incendiu. Alarma de incendiu are prioritate față de semnalul de defect. Defecțiunile sunt evidențiate prin semnale optice și acustice distincte de semnalele de alarmă de incendiu. Ele sunt înregistrate, memorate și evidențiate optic prin dispozitive speciale ale centralei.

Componenta oricărui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare și surse de energie.

Detectoarele de incendiu funcționează pe baza unor principii de detecție diferite, fiind sensibile la diverse efecte ale arderii (fum, gaze de ardere, creșterea temperaturii, radiațiile electromagnetice emise de flacară).

Detectorul optic este un detector sensibil la particulele de dimensiuni mai mari, care reflectă lumina sau particulele fine, de culoare închisă care o absorb. Indiferent de tip, aparatul are în compunere o sursă de lumină și un receptor (element electronic fotosensibil).

Detectorul de temperatura poate sesiza, în funcție de tipul constructiv, atât depășirea unui prag fix, cât și creșterile rapide de temperatură. Răspândirea largă a acestor aparate se datorează simplității constructive, robusteții și prețului relativ scăzut.

Butoane de semnalizare a incendiilor

Fiecare instalație de semnalizare a incendiilor trebuie să fie dotată și cu dispozitive de avertizare manuală. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza în sistemul adresabil. Odata acționate, ele trebuie să rămână blocate în poziție de alarmă, readucerea în stare normală făcându-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. în acest fel, există garanția alarmării până la identificarea zonei și asigurarea intervenției.

Fiecare buton se recomandă a fi marcat cu numărul circuitului de semnalizare și poziția ce o ocupă în circuit, astfel încât să permită o identificare ușoara.

Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.36 din 110

Amplasarea butoanelor de semnalizare se va face în locuri vizibile și ușor accesibile, la o înălțime de circa 1,30 m, măsurată de la pardoseală, fixate pe elemente verticale de construcție (stâlpi, pereți etc).

S-a ales o soluție de detectare incendiu formată dintr-o centrală de semnalizare incendiu adresabilă.

Detectoarele automate și butonele de avertizare manuale trebuie să constituie zone de detecție specifice, natura informațiilor transmise trebuind identificate la nivelul echipamentelor de control și de semnalizare fără niciun fel de ambiguitate.

Fiecare sector (pentru prevenirea incendiului) al clădirilor poate să cuprindă una sau mai multe zone de detecție însă în niciun caz, o zonă de detecție nu poate să fie comună mai multor sectoare, în interiorul unui sector zonele de detecție se vor stabili în funcție de configurația clădirilor și a normelor și standarelor în vigoare precum și specificațiile fabricantului materialelor.

Pentru acoperirea tuturor zonelor cu risc de incendiu au fost gândite bucle de detecție pentru fiecare spatiu comercial împărțite astfel încât să acopere toate suprafețele.

In momentul declanșării unei alarme de incendiu centrala de incendiu va efectua următoarele operațiuni:

  • •      difuzarea alarmei de incendiu prin intermediul sirenelor de avertizare

  • •     difuzarea alarmei de incendiu prin intermediul sistemului de sonorizare

Măsuri și instrucțiuni de protecția muncii și P.S.I.

Pentru prevenirea incendiilor coloanele de alimentare sunt realizate din cabluri de tip CYY-F (cabluri cu intarziere la propagarea flacarii si care corespund incercarii la ardere executata pe manunchi de cabluri Cat.C conform standardului SR EN 60332-3-24).

In vederea eliminării pericolelor de soc electric a personalului de execuție și exploatare a instalațiilor electrice de iluminat si forța, prin proiect se prevăd următoarele masuri:

  • -  Părțile metalice ale instalațiilor electrice (carcase, suporți etc.), care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental pot fi puse, ca urmare a unor defecte de izolatie, se leaga electric la conductorul de protectie si suplimentar la o instalatie de legare la pamant;

  • -  In exploatare si la reviziile si reparatiile instalatiilor electrice, personalul de specialitate respectiv, va avea grija sa verifice in orice ocazie starea legaturilor de protectie la nul si la centura de impamantare, luand masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor defectiuni ;

  • -  La operatiunile de montaj, probe si punere in functiune a instalatiilor electrice interioare, se vor respecta prevederile normelor republicane de protectie a muncii si normelor departamentale;

  • -  Pentru cazul in care lucrarile se vor executa in instalatii fara intreruperea totala a tensiunii, se va proceda la delimitarea materiala de protectie a zonei de lucru sau se respecta normele privitoare la distanta de apropiere fata de instalatiile sub tensiune, cu utilizarea mijloacelor de protectie prevazute pentru acest caz in norme ;

  • -  Utilizarea placutelor avertizoare si a echipamentelor de protectia muncii specific electrice (platforme electroizolante, cizme electroizolante, manusi electroizolante etc.) este absolut obligatorie in cazul interventiilor la instalatiile care sunt sau care ar putea fi puse subtensiune pe perioada interventiei respective;

- Toate lucrarile de montaj ale instalatiilor electrice, se vor executa numai de muncitori care au calificarea tehnica corespunzatoare si instructajul de protectia muncii pentru locul de lucru respectiv facut. Acest instructaj va fi consemnat in fisa individuala de instruire;

- Beneficiarul, in exploatarea instalatiilor electrice, are obligatia ca la locul de amplasarea tablourilor instalatiilor speciale, sa afiseze instructiuni detailate asupra modului de desfasurarea operatiunilor in funtionarea normala a instalatiilor, precum si masurile necesare in caz deavarie.

B. Instalațiile sanitare

Canalizarea apelor uzate

Apele pluviale colectate de pe suprafața pavajului - convențional curate - se vor colecta printr-un sistem de rigole și se vor deversa la la rețeaua de canalizare a orașului sau / și la teren, de unde vor reintra în circuitul natural.

Hidranți exteriori: în zonă se vor monta doi hidranți exteriori, racordați la rețeaua de hidranți exteriori a orașului.

  • 3.3. Costurile estimative ale investiției

    • 3.3.1. Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicila tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții

Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții: „Revitalizare Centrul Istoric -zona Piața Veche - Felix Aderca”, sunt următoarele:

9                                                                             ’

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării

n lei/euro la cursul 4.7081 lei/euro din data de 21/01/2019

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

CAPITOL 1

Cheltuieli pentru obținerea si amenajarea terenului

1.1

Obținerea terenului

4,491,526.40

853,390.02

5,344,916.42

1.2

Amenajarea terenului

148,512.17

28,217.31

176,729.48

1.2.1

01 Amenajare zonă pietonală - Arhitectură

148,512.17

28,217.31

176,729.48

1.3

Amenajări pentru protecția mediului si aducerea terenului la starea inițiala

131,700.00

25,023.00

156,723.00

1.4

Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilităților

87,800.00

16,682.00

104,482.00

TOTAL CAPITOL 1

4,859,538.57

923,312.33

5,782,850.89

CAPITOL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

TOTAL CAPITOL 2                                     54,143.15        10,287.20|        64,430.35

CAPITOL 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1

Studii

7,400.00

1,406.00

8,806.00

3.1.1

Studii de teren

7,400.00

1,406.00

8,806.00

3.1.2

Raport privind impactul asupra mediului

0.00

0.00

0.00

3.1.3

Alte studii specifice

0.00

0.00

0.00

3.2

Documentatii-suport si cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri si autorizații

3,000.00

570.00

3,570.00

3.3

Expertizare tehnica

0.00

0.00

0.00

3.4

Certificarea performantei energetice si auditul energetic al clădirilor

0.00

0.00

0.00

3.5

Proiectare

106,510.00

20,236.90

126,746.90

3.5.1

Tema de proiectare

0.00

0.00

0.00

3.5.2

Studiu de prefezabilitate

0.00

0.00

0.00

3.5.3

Studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrărilor de intervenții si deviz general

15,200.00

2,888.00

18,088.00

3.5.4

Documentațiile tehnice necesare in vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizatiilor

3,860.00

733.40

4,593.40

3.5.5

Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție

7,950.00

1,510.50

9,460.50

3.5.6

Proiect tehnic si detalii de execuție

79,500.00

15,105.00

94,605.00

3.6

Organizarea procedurilor de achiziție

0.00

0.00

0.00

3.7

Consultanta

0.00

0.00

0.00


In lei/euro la cursul 4.7081 lei/euro din data de 21/01/2019

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

3.7.1

Managementul de proiect pentru obiectivul de investiții

0.00

0.00

0.00

3.7.2

Auditul financiar

0.00

0.00

0.00

3.8

Asistenta tehnica

11,590.00

2,221.10

13,911.10

3.8.1

Asistenta tehnica din partea proiectantului

5,845.00

1,110.55

6,955.55

3.8.1.1

pe perioada de execuție a lucrărilor

4,000.00

760.00

4,760.00

3.8.1.2

pentru participarea proiectantului la fazele incluse in programul de control al lucrărilor de execuție, avizat de cate Inspectoratul de Stat in Construcții

1,845.00

350.55

2,195.55

3.8.2

Dirigentie de șantier

5,845.00

1,110.55

6,955.55

TOTAL CAPITOL 3

128,600.00

24,434.00

153,034.00



CAPITOL 4

Cheltuieli pentru investiția de baza

4.1

Construcții si instalații

4,234,821.01

804,615.99

5,039,437.00

4.1.1

02 Consolidare și refuncționalizare clădiri Piața Veche

1.499,738.22

284,950.26

1,784,688.48

4.1.2

01 Amenajare zonă pietonală - Arhitectură

2,168,668.73

412,047.06

2,580,715.79

4.1.3

03 Instalații sanitare

135,434.63

25,732.58

161,167.21

4.1.4

04 Instalații electrice

430,979.43

81,886.09

512,865.52

4.2

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale

0.00

0.00

0.00

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care necesita montaj

0.00

0.00

0.00

4.4

Utilaje, echipamente tehnologice si funcționale care nu necesita montaj si echipamente de transport

0.00

0.00

0.00

4.5

Dotări

37,518.14

7,128.45

44,646.58

4.5.1

01 Amenajare zonă pietonală - Arhitectură

37,518.14

7,128.45

44,646.58

4.6

Active necorporale

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 4

4,272,339.14

811,744.44

5,084,083.58

CAPITOL 5

Alte cheltuieli

5.1

Organizare de șantier

116,010.00

22,041.90

138,051.90

5.1.1

Lucrări de construcții si instalații aferente organizării de șantier

81,210.00

15,429.90

96,639.90

5.1.2

Cheltuieli conexe organizării șantierului

34,800.00

6,612.00

41,412.00

5.2

Comisioane, cote, taxe, costul creditului

47,975.38

0.00

47,975.38

5.2.1

Comisioanele si dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare

0.00

0.00

0.00

5.2.2

Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii lucrărilor de construcții (0.5% din 1.2, 1.3, 1.4, 2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2, 5.1.1)

20,858.86

0.00

20,858.86

5.2.3

Cota aferenta ISC pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrărilor de construcții (0.1% din 1.2, 1.3, 1.4, 2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2, 5.1.1)

4,171.77

0.00

4,171.77


In lei/euro la cursul 4.7081 lei/euro din data de 21/01/2019

Nr.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (cu TVA)

Lei

Lei

Lei

1

2

3

4

5

5.2.4

Cota aferenta Casei Sociale a

Constructorilor - CSC (0.5% din 1.2, 1.3,

1.4, 2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2, 5.1.1)

20,858.86

0.00

20,858.86

5.2.5

Taxe pentru acorduri, avize conforme si autorizația de construire/desfiintare (0.05% din 1.2, 1.3, 1.4, 2, 4.1.1, 4.1.2, 4.2, 5.1.1)

2,085.89

0.00

2,085.89

5.3

Cheltuieli diverse si neprevăzute (20.0% din

1.2, 1.3, 1.4, 2, 3.5.1, 3.5.2, 3.5.3, 3.5.4,

  • 3.5.5, 3.5.6, 3.8.1, 3.8.2, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4,

  • 4.5, 4.6)

962,538.89

182,882.39

1,145,421.28

5.4

Cheltuieli pentru informare si publicitate

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 5

1,126,524.27

204,924.29

1,331,448.56

CAPITOL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1

Pregătirea personalului de exploatare

0.00

0.00

0.00

6.2

Probe tehnologice si teste

0.00

0.00

0.00

TOTAL CAPITOL 6

0.00

0.00

0.00

TOTAL Revitalizare Centru Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca (SF)

10,441,145.13

1,974,702.25

12,415,847.38

TOTAL Constructii + Montaj

4,738,186.32

900,255.40

5,638,441.72

  • 3.3.2. Costurile estimative de operare pe durata normată de viață / de amortizare a investiției publice

Având în vedere tipul obiectului de investiții, costurile estimative de operare pe durata de viață/amortizare a investiției vor fi costurile de reparații curente periodice.

Nu au fost luate în calculul analizei financiare și economice cheltuielile pentru achiziționarea consumabilelor, cheltuielile privind costuri administrative, cheltuielile de personal, cheltuielile financiare, respectiv prime de asigurare, taxe, comisioane, rata și dobânzi aferente creditelor, cheltuielile privind costurile de funcționare si intretinere a obiectivelor finanțate prin proiect, amortizarea, achiziția de echipamente, etc., acestea nefiind eligibile.

De asemenea, nu au fost cuantificate costurile pentru reabilitarea și întreținerea spațiilor comerciale aflate în proprietatea privată a unor persoane fizice sau juridice, acestea fiind în sarcina proprietarilor.

Se estimează costurile de reparații curente periodice la 24,500.00 mii euro/an, respectiv 115,348.45 mii lei la cursul de 4,7081 lei/euro - din data de 21/01/2019.

Pentru perioada de referință luată în calcul, de 10 de ani, rezultă o valoare totală a costurilor de reparații curente de 245,000.00 mii euro, respectiv 1,153,484.50 mm lei la cursul de 4,7081 lei/euro - din data de 21/01/2019.

Trebuie avut însă în vedere că asanarea și reabilitarea zonei Piața Veche va revigora activitățile comerciale din zonă și va atrage numeroși turiști și localnici care vor participa la activitățile și evenimentele ce se vor organiza, generând profit pentru proprietarii spațiilor și pentru Primăria Municipiului Craiova.

  • 3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz

    • 3.4.1. Studiu topografic

Pentru realizarea propunerii de revitalizare a centrului istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca, a fost efectuat un studiu topografic în cadrul căruia s-au făcut măsurători cadastrale.

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-II-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-III-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și partial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.Suprafața terenului studiat este de de 12547,00 mp.

Operațiunile topo-cadastrale efectuate sunt următoarele:

Metode și aparatură folosite: Conform reglementărilor în vigoare, în vederea redactării planului de amplasament și delimitare, persoana autorizată s-a deplasat în teren pentru a efectua măsurători. Coordonatele punctelor de contur ale imobilului ce urmează a fi întabulat, au fost determinate prin metoda punctelor radiate din cele două puncte de stație S1, S2, din care S1 și S2 au fost determinate prin tehnologie GPS-GNNS cu ajutorul Sistemului Românesc de Determinare a Poziției - ROMPOS, folosind un receptor TOPCON Hiper II. Datele din teren au fost preluate prin conectarea la serverul RO_VRS_3.1. GG prin intermediul softului TOPSURV, folosind atât sateliți GPS, măsurând fiecare punct cu câte 10 epoci.

Pentru ridicarea topografică a detaliilor planimetrice și altimetrice s-a utilizat metoda cinematică în timp real (RTK). Pentru realizarea măsurătorilor cinematice în timp real s-au utilizat punctele din rețeaua de sprijin creată. Coordonatele punctelor de detaliu au fost determinate în sistemul ETRS 89 și apoi transcalculate cu TransDatRO versiunea 4.04 în STEREOGRAFIC 1970. În zonele în care nu s-au putut efectua măsurători GPS, pentru determinarea punctelor caracteristice zonei studiate, s-au efectuat măsurători clasice, folosind stația totală Leica TCR 805, plecând de pe punctele determinate GPS anterior, prin metoda radierii. În funcție de configurația terenului și a detaliilor existente, s-au folosit puncte de stații radiate doar în măsura în care precizia impusă de norme nu a fost afectată. Prelucrarea datelor s-a făcut folosindu-ne de programul Toposys.

În urma prelucrării informațiilor existente folosind programe specifice, au rezultat calculul suprafețelor imobilului, inventarul de coordonate și planul de amplasament și delimitare a imobilului la scara 1:500, toate acestea fiind anexate la Studiul topografic. De asemenea, au fost identificați toți proprietarii imobilelor din zonă.

Studiul topografic a fost avizat de O.C.P.I. Dolj, Biroul O.C.P.I. Craiova, datele rezultate fiind utilizate în elaborarea prezentei documentații.

  • 3.4.2. Studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului

Pentru elaborarea prezentului proiect, a fost întocmit un studiu geotehnic ce are ca scop stabilirea condițiilor geotehnice de fundare pentru “Revitalizare Centru Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”.

Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m.

Craiova se află în Câmpia Română, mai precis în Câmpia Olteniei, care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.

Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact.

Zona studiată este situată în partea centrală a orașului.

Regimul climatic în zona municipiului Craiova este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10-11,5°C iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului.

Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.

Cercetarea terenului a avut drept scop următoarele obiective:

  • -  Stabilirea stratificației terenului din amplasament;

  • -  Stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare și capacitatea portantă a acestora;

  • -   Verificarea stabilității taluzelor existente și viitoare;

  • -  Regimul și nivelul apelor subterane;

  • -  Date pentru amenajarea zonei, etc.

Conform hărților de zonare seismică din P100-1/2013 aprobat de M.T.C.T., amplasamentul obiectivului îi corespunde o accelerație de vârf a terenului pentru proiectarea construcțiilor la starea limită ultimă, corespunzătoare unui interval mediu de recurență (IMR) 225 ani; ag=0.20g

Factorul de amplificare dinamică conform P100-1/2013 este de po=2,5 pentru intervalul Tb și Tc.

Valoarea perioadei de control (colț) a spectrului de răspuns pentru zona amplasamentului considerat este de TC=1.oosec, TB=o.2osec și TD=3.oosec.

Clasa de importanță și de expunere la cutremur a construcției conform P1oo-1/2o13 este clasa IV, cu valoarea factorului de importanță pentru acțiunea seismică de YI=o,8o

Conform hărții de zonare a valorii caracteristice a încărcării de zăpadă pe sol din Codul de proiectare CR-1-1-3/2012 "Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor", pentru localitatea Craiova, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul solului s(o,k) = 2,o kN/mpentru IMR = 50 ani.

Din punct de vedere al solicitărilor din vânt și conform Codului de proiectare NP 82/2005 "Bazele proiectării și acțiunii asupra construcțiilor. Acțiunea vântului", amplasamentul corespunde vitezei caracteristică a vântului v = 36 m/s și presiunii de referință pvânt = 0,50 kN/m2, cu intervalul mediu de recurență de 50 ani.

Adâncimea de îngheț în municipiul Craiova este de 0,70-0,80m, conform STAS 6054-89.

  • 3.4.3 Studiu hidrologic, hidrogeologic:       Nu este cazul

  • 3.4.4. Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență

ridicată pentru creșterea eficienței energetice:      Nu este cazul.

  • 3.4.5. Studiu de trafic și studiu de circulație:

Având în vedere că propunerea de revitalizare a zonei Piața Veche prevede eliminarea circulației carosabile și transformarea zonei într-un spațiu urban pietonal, este necesată întocmirea, la faza următoare de proiectare, a unui studiu de trafic și a unui studiu de circulației care să determine în ce măsură această propunere afectează circulația rutieră în centrul municipiului Craiova și ce măsuri trebuiesc luate pentru fluidizarea traficului.

  • 3.4.6. Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru

obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică:          Nu este cazul.

  • 3.4.7. Studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la

amenajări spații verzi și peisagere:           Nu este cazul.

  • 3.4.8. Studiu privind valoarea resursei culturale:    Nu este cazul.

  • 3.4.9. Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției:

Nu este cazul.

  • 3.5. Grafic orientativ de realizare a investiției

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 24 luni, graficul orientativ de realizare a investiției fiind următorul:

Nr.

Crt

Activitate

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Luna 13

Luna 14

Luna 15

Luna 16

Luna 17

Luna 18

Luna 719

Luna 20

Luna 21

Luna 22

Luna 23

Luna 24

1.

Realizare proiectare

1.1.

Achiziție servicii elaborare proiect fazele P.T. + D.E.

1.2.

Elaborare proiect fazele P.T. + D.E.

2.

Achiziție și realizare asistență tehnică din partea beneficiarului

2.1.

Achiziție asistență tehnică din partea beneficiarului

2.2.

Realizare asistență tehnică din partea beneficiarului

3.

Achiziție și realizare asistență tehnică din partea proiectantului

3.1.

Achiziție asistență tehnică din partea proiectantului

3.2.

Realizare asistență tehnică din partea proiectantului

4.

Achiziție și realizare lucrări

4.1.

Achiziție lucrări de execuție

4.2.

Execuție lucrări desfacere construcții parazitare

4.3.

Consolidare și refuncționalizare clădiri

4.4.

Amenajare zonă pietonală - execuție pavaje

4.5.

Execuție lucrări spații verzi

4.6.

Execuție lucrări montaj mobilier urban

4.7.

Execuție lucrări instalații electrice

4.8.

Execuție lucrări instalații sanitare

5

Recepția lucrărilor

4. ANALIZA FIECĂRUI SCENARIU PROPUS
  • 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referină și prezentarea scenariului de referință

Ipotezele de calcul în evaluarea alternativelor se bazează pe următoarele previziuni macroeconomice: evoluția prețurilor și a cursului de schimb; evoluția prețurilor producției industriale; evoluția veniturilor pe gospodărie atât la nivel național cât și la nivel regional; evoluția costului cu energia și combustibilul; evoluția costului cu mentenanța; evoluția costului muncii.

Previziunile macroeconomice se bazează pe raportările Comisiei Naționale de Prognoză (Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2008-2013, Prognoza de toamnă - octombrie 2008) și a BNR. Evoluțiile pot fi ilustrate astfel:

În evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obținut punctajul maxim în cadrul analizei.

Proiectul investițional propus este “Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”.

În Studiu de Fezabilitate se analizează variantele constructive propuse pentru revitalizarea zonei studiate. Terenul intravilan ce face obiectul studiului cuprinde terenului proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri apatribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor și terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova.

Obiectivul general ce se preconizează a fi atins prin realizarea investiției este Revitalizarea zonei Piața Veche din Centrul Istoric al municipiului Craiova.

Obiectivele specifice urmărite prin realizarea acestei investiții publice sunt:

  • 1. Consolidarea, restaurarea și refuncționalizarea celor patru clădiri existente în Piața Veche

  • 2. Realizarea unui spațiu urban multifuncțional pentru organizarea unor evenimente și manifestări specifice.

  • 3. Integrarea zonei Piața Veche în Centrul Istoric reabilitat - Lipscănia Craiovei.

În acest context, proiectul “Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” are ca obiective următoarele:

  • -  Consolidarea, restaurarea și refuncționalizarea celor patru clădiri existente ale Pieții Vechi, cu aducerea acestora la forma lor inițială.

  • -  Eliminarea circulațiilor carosabile și a parcărilor din zonă;

  • -  Amenajarea unei zone urbane pietonale multifuncționale, amenajate pentru organizarea unor evenimente și manifestări de tipul târgurilor tradiționale;

  • -  Amplasarea unor construcții ușoare, demontabile, pe parcela unde erau tarabele pieții, pentru funcțiunea de alimentație publică.

  • -  Realizarea unui grup sanitar public.

În evaluarea alternativelor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obtinut punctajul maxim în cadrul analizei.

Scenariul de referință este cel descris pe larg la capitolul 3.2., și anume Scenariul I. Acesta prevede următoarele:

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din piatră naturală sau compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu dale traforate și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGULAMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. Întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi de piatră naturală sau compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu dale traforate și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate din lemn, de tip pavilion / foișor. În zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 - 3 module pentru câte 4 - 8 mese de 4 persoane. În spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată ca și construcție definitivă, cu structură din cadre din beton armat pe fundații continue din beton, pereți din zidărie de cărămidă, cu învelitoare de tip terasă necirculabilă și tâmplărie interioară și exterioară din profile de PVC cu geam termirezistent, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi pictat cu scene diverse, asemănător unor calcane și elemente utilitare (posturi de transformare) din Centrul Istoric.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene îmbrăcate în lespezi din piatră naturală, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

Întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

b) Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura suprafeței pietonale ce urmează a fi realizată se încadrează în categoria C de importanță normală.

Conform HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, construcțiile propuse se încadrează în clasa III de importanță.

  • c) Suprafața terenului

Suprafața terenului studiat este de 12547,00 mp.

d)


Suprafață spațiu verde


Sv = 300 mp


e)


Suprafață pietonală pavată


Sp = 3460 mp


f)


Suprafața carosabilă


Sc = 1028 mp


g)


Procentul de ocupare al terenului:


POT = 97%


h)


Coeficientul de ocupare al terenului:


CUT = 0,97


Amplasare

Terenul studiat se află în zona centrală a municipiului Craiova, în dreptul uneia dintre cele mai circulate străzi din oraș, str. Felix Aderca, și în vecinătatea Ariei Pilot a Centrului Istoric al Craiovei, Lipscănia Craiovei. Piața Veche este o parte a centrului istoric care nu a fost tratată, dar care are un potențial turistic și istoric important.

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-II-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-III-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și partial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.

Zona studiată se află în centrul municipiului Craiova în dreptul străzii Felix Aderca și este accesibilă din mai multe străzi. Cele 4 clădiri ale Pieței Vechi sunt dispuse între două alei carosabile de acces. Între strada Felix Aderca și Piața Veche este o diferență de nivel care este preluată prin 2 pachete trepte, câte unul la capătul fiecărei alei de acces. În prezent, în zonă sunt parcate autoturismele celor care locuiesc în zonă.

Zona este delimitată de străzile Felix Aderca, str. Piața Veche, str. Matei Basarab, str. Horezu, str. Madona Dudu, Piața Ierusalim.

Rezolvare funcțională

Prin tema de proiectare se propune revitalizarea Centrului Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca în scopul dezvoltării orașului, dar mai ales al reabilitării zonei și integrarea acesteia în Lipscănia Craiovei.

Se propune amenajarea zonei Pieței Vechi, a terenului liber de construcții pe care erau amplasate înainte tarabele și a terenului liber din jurul Fântânii Purcarului, ca spațiu urban multifuncțional, exclusiv pietonal, prevăzut cu mobilier urban și dotări care să permită întâlnirea unor grupuri mari de persoane și organizarea unor evenimente diverse care atrag un număr mare de vizitatori, turiști și localnici (târguri meșteșugărești, târguri organizate cu ocazia unor sărbători religioase, târguri cu specific culinar, târguri de vechituri, etc.) revenindu-se astfel la una din funcțiunile din trecut ale Pieței Vechi.

Sistemul constructiv

Alegerea sistemului constructiv al pavajului pietonal a fost făcută ținând cont de natura terenului de fundare, de planeitatea acestuia, elemente determinate ca urmare a elaborării studiului geotehnic și de funcțiunea zonei.

Având în vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte și alte transformări de-a lungul timpului, se propune montarea pavajului din piatră cubică și lespezi din piatră în sistem clasic, fără modificarea în adâncime a terenului. Ca urmare, se propune următoarea configurație:

Strat de bază din balast foarte bine compactat

20 cm grosime

15 cm grosime

15 cm grosime

10 x 10 x 10 cm

40 x 60 x 4 cm.


Strat de beton simplu

Strat nisip sau șapă semiuscată

Piatră cubică (granit) cu dimensiunile

Dale (lespezi) de piatră

Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

A. Instalații electrice

Pentru proiectul privind ”Revitalizare Centrul Istoric zona Piata Veche - Felix Aderca Municipiul

Craiova, jud. Dolj” au fost studiate următoarele tipuri de instalații electrice:

  • - Instalații electrice de iluminat

  • - Instalații electrice de prize și forță

  • - Instalații electrice de iluminat de sigurață

  • - Distribuția energiei electrice;

  • - Instalația de protecție împotriva șocurilor electrice și legare la pământ

  • - Instalații de curenți slabi

La întocmirea documentației s-au avut în vedere următoarele norme și documente de referință :

  • -  Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor indicativ I7- 2011;

  • -  Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții;

  • -  Legea 319 din 2006 - Legea privind securitatea și sănătatea în muncă

  • -  Norme generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin MAI nr. 163/2007;

  • -  Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 21 iulie 2006

  • -  NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri

  • -  Regulamentul privind controlul de stat al calitatii în constructii, aprobat prin HG. nr. 272/1994;

  • -  Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 / 1994;

  • -  Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a — Instalații de detectare, semnalizare și avertizare, indicativ P118/3-2015

Instalațiile electrice proiectate sunt dimensionate pentru tensiunea de utilizare 230/400V; 50Hz. Proiectul va fi verificat din punct de vedere al cerintelor de calitate conform Legii 10/ 1995, specialitatea instalații electrice.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea din Sistemul Energetic Național se va realiza din rețeaua de electricitate din zonă. Soluția de alimentare este în concordanță cu soluția de racordare stabilită de distribuitorul de electricitate și nu va suferi modificări.

Distribuția energiei electrice se va face prin intermediul firidelor de distribuție tip E2-2. Coloanele de alimentare a firidelor de distribuție proiectate se vor realiza cu cablu din Cupru, tip CYABY 4x50mmp, îngropat în pământ, în șanț deschis și în tuburi PVC-G la traversarea aleilor carosabile.

Instalații electrice de iluminat exterior

Alimentarea corpurilor de iluminat exterior se va face din rețeaua de iluminat public din zonă și pornirea/oprirea lor se va face odată cu cea a iluminatului public.

Pentru iluminarea căilor pietonale se vor folosi corpuri de iluminat montate pe stâlpi metalici decorativi cu înălțimea de 4 metri, echipate cu lămpi LED, alimentate prin cablu electric montat îngropat tip CYAbY 5x2,5mmp.

Pentru iluminatul anumitor zone se vor folosi corpuri iluminat LED tip stâlp metalic pitic.

Instalații electrice de iluminat și prize

Se vor realiza următoarele nivele de iluminare:

spații comerciale, spații servire, bar grup sanitar

300 lux

150 lux


Iluminatul general din spațiile comerciale, spațiile de servire, bar și grup sanitar se realizează cu aparate de iluminat eficiente, echipate cu corpuri de iluminat LED. Corpurile de iluminat sunt montate suspendat în spațiile comerciale, spațiile de servire și bar, și aparent, în grupul sanitar.

Se vor utiliza corpuri de iluminat cu LED datorită următoarelor avantaje:

  • -  eficiență energetică

  • -  au cel mai scăzut consum de energie dintre toate sursele de iluminat

  • -  au durată de viață foarte mare

  • -  pot fi utilizate în condiții de temperatură scăzută

Pe circuitele de prize este prevăzută o putere instalată de maxim 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului I7/2011. Toate prizele pentru utilitățile comune vor fi de 16A, cu contact de protecție. Protecția circuitelor de prize se va face cu întrerupătoare diferențiale automate 2P si 4P, 16A, 30 mA.

Instalații electrice de iluminat de siguranță

În clădiri se vor instala următoarele tipuri de iluminat de siguranță:

a. Iluminat de securitate pentru evacuare:

Conform Normativului I7/2011, Art.7.23.7, se va prevedea iluminat de securitate pentru evacuare la ușile de evacuare, pe căile de evacuare și la inflexiunile acestora, pe palierele scărilor, la exterior la ieșire din clădiri, în zona de amplasare a butoanelor manuale de acționare incendiu, la maxim 2.0 m distanță orizontală. Corpurile de iluminat pentru evacuare se vor amplasa la o distanță de maxim 15 m între ele.

Corpurile de iluminat de securitate pentru evacuare sunt prevăzute cu kit de emergență cu autonomie de cel putin 2 h, cu durata de comutare de 5 s, conform tabel 7.23.1/I7/2011.

Corpurile de iluminat de securitate la evacuare vor funcționa în regim permanent, conform articol 7.23.7.3/I7-2011.

b. Iluminat de securitate împotriva panicii:

Conform normativului I7/2011, Art.7.23.9 se va prevedea iluminat de securitate împotriva panicii (încăperi cu suprafete > 60mp și încăperi cu peste 100 de persoane).

Corpurile de iluminat de securitate împotriva panicii sunt prevăzute cu kit de emergență cu autonomie de cel puțin 1h, cu durata de comutare de 5s, conform tabel 7.23.1/I7/2011.

Instalația de protecție împotriva șocurilor electrice și legare la pământ

Priza de pământ artificială se realizează prin dispunera în pământ, la minim 1 m față de fundația clădirilor, a unei platbande OL-Zn 40x4mm, sudată de electrozi verticali din OL-Zn d=2”1/2, l=3m, bătuți în pământ până la adâncimea de - 0,8 m față de cota terenului amenajat.

Instalația de detecție și semnalizare incendiu

Se va prevedea un sistem de detectie si avertizare incendiu pentru spatiile comerciale.

Instalația de semnalizare a incendiilor trebuie să detecteze începutul de incendiu în cel mai scurt timp, să analizeze rapid informațiile primite și, în cazul confirmării evenimentului, să emită semnalul de alarmă adecvat, pentru asigurarea intervenției și evacuării. Detectarea automată a începuturilor de incendiu trebuie să se facă in toate spatiile comerciale.

Aceasta trebuie să fie precoce, precisă și controlabilă; apariția unui semnal de incendiu trebie să fie urmată de declanșarea alarmei locale de incendiu. Alarma de incendiu are prioritate față de semnalul de defect. Defecțiunile sunt evidențiate prin semnale optice și acustice distincte de semnalele de alarmă de incendiu. Ele sunt înregistrate, memorate și evidențiate optic prin dispozitive speciale ale centralei.

Componenta oricărui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare și surse de energie.

Butoane de semnalizare a incendiilor

Fiecare instalație de semnalizare a incendiilor trebuie să fie dotată și cu dispozitive de avertizare manuală. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza în sistemul adresabil. Odata acționate, ele trebuie să rămână blocate în poziție de alarmă, readucerea în stare normală făcându-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. în acest fel, există garanția alarmării până la identificarea zonei și asigurarea intervenției.

Măsuri și instrucțiuni de protecția muncii și P.S.I.

Pentru prevenirea incendiilor coloanele de alimentare sunt realizate din cabluri de tip CYY-F (cabluri cu intarziere la propagarea flacarii si care corespund incercarii la ardere executata pe manunchi de cabluri Cat.C conform standardului SR EN 60332-3-24).

In vederea eliminării pericolelor de soc electric a personalului de execuție și exploatare a instalațiilor electrice de iluminat si forța, prin proiect se prevăd următoarele masuri:

  • -  Părțile metalice ale instalațiilor electrice (carcase, suporți etc.), care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental pot fi puse, ca urmare a unor defecte de izolatie, se leaga electric la conductorul de protectie si suplimentar la o instalatie de legare la pamant;

  • -  In exploatare si la reviziile si reparatiile instalatiilor electrice, personalul de specialitate respectiv, va avea grija sa verifice in orice ocazie starea legaturilor de protectie la nul si la centura de impamantare, luand masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor defectiuni ;

- La operatiunile de montaj, probe si punere in functiune a instalatiilor electrice interioare, se vor respecta prevederile normelor republicane de protectie a muncii si normelor departamentale;

- Pentru cazul in care lucrarile se vor executa in instalatii fara intreruperea totala a tensiunii, se va proceda la delimitarea materiala de protectie a zonei de lucru sau se respecta normele privitoare la distanta de apropiere fata de instalatiile sub tensiune, cu utilizarea mijloacelor de protectie prevazute pentru acest caz in norme ;

- Utilizarea placutelor avertizoare si a echipamentelor de protectia muncii specific electrice (platforme electroizolante, cizme electroizolante, manusi electroizolante etc.) este absolut obligatorie in cazul interventiilor la instalatiile care sunt sau care ar putea fi puse subtensiune pe perioada interventiei respective;

- Toate lucrarile de montaj ale instalatiilor electrice, se vor executa numai de muncitori care au calificarea tehnica corespunzatoare si instructajul de protectia muncii pentru locul de lucru respectiv facut. Acest instructaj va fi consemnat in fisa individuala de instruire;

- Beneficiarul, in exploatarea instalatiilor electrice, are obligatia ca la locul de amplasarea tablourilor instalatiilor speciale, sa afiseze instructiuni detailate asupra modului de desfasurarea operatiunilor in funtionarea normala a instalatiilor, precum si masurile necesare in caz deavarie.

B. Instalațiile sanitare

Canalizarea apelor uzate

Apele pluviale colectate de pe suprafața pavajului - convențional curate - se vor colecta printr-un sistem de rigole și se vor deversa la la rețeaua de canalizare a orașului sau / și la teren, de unde vor reintra în circuitul natural.

Hidranți exteriori: în zonă se vor monta doi hidranți exteriori, racordați la rețeaua de hidranți exteriori a orașului.

Varianta 1 - Scenariul zero (varianta fără investiții)

Varianta zero este varianta fără investiții. Nu se va iniția nici un proiect pentru revitalizarea zonei Piața Veche - Felix Aderca din Centrul Istoric al Craiovei, cheltuielile necesare pentru realizarea acestui obiectiv fiind prea mari, iar U.A.T. Craiova se va afla în imposibilitatea de a susține financiar realizarea obiectivului.

În această variantă situația existentă nu se va schimba, zona nu va fi asanată și nu va prezenta nici un interes pentru locuitorii Craiovei și pentru turiști, rămânând o zonă destructurată în centrul orașului.

Varianta 2 - Scenariul I

În varianta 2 se realizarea obiectivului conform Scenariului I, descris anterior la capitolul 3.2.

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din piatră naturală sau compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu dale traforate și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGULAMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. Întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi de piatră naturală sau compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu dale traforate și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate din lemn, de tip pavilion / foișor. În zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 - 3 module pentru câte 4 - 8 mese de 4 persoane. În spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată ca și construcție definitivă, cu structură din cadre din beton armat pe fundații continue din beton, pereți din zidărie de cărămidă, cu învelitoare de tip terasă necirculabilă și tâmplărie interioară și exterioară din profile de PVC cu geam termirezistent, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi pictat cu scene diverse, asemănător unor calcane și elemente utilitare (posturi de transformare) din Centrul Istoric.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene îmbrăcate în lespezi din piatră naturală, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

Întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Avantajele Scenariului I:

- Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

- Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

- Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

- Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții ușoare, demontabile din lemn și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

- Se va realiza un grup sanitar public - construcție definitivă.

În varianta 3 se realizarea obiectivului conform Scenariului II, descris anterior la capitolul 3.2.

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu grilaj metalic și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGULAMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. Întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi din material compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu grilaj metalic și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate profile metalice de tip pavilion. În zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 - 3 module pentru câte 4 - 8 mese de 4 persoane. În spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată din structură din profile metalice pe fundații de tip pahar, cu închideri exterioare din panouri termoizolate din aluminiu eloxat, tâmplărie interioară și exterioară din aluminiu eloxat și pereți de compartimentare din gips-carton, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi îmbrăcat în vegetație perenă.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

Întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Avantajele Scenariului II:

- Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

- Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

- Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

- Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții metalice ușoare, demontabile și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

- Se va realiza o construcție pe structură metalică cu închideri din panouri termoizolate din aluminiu eloxat cu funcțiunea de grup sanitar public - construcție demontabilă.

  • 4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția

Încă din cele mai vechi timpuri omenirea a încercat să stabilească o cauzalitate a fenomenelor ce se petrec în lumea înconjurătoare, să găsească soluții și răspunsuri la acțiunea factorilor naturali.

În antichitatea romană sau greacă totul era pus pe seama zeilor, iar tot ce nu putea fi explicat era considerat a proveni de la zei și a fi un hazard. În zilele noastre cauzalitatea fenomenelor nu mai este considerată un parametru de referință în definirea hazardatelor, iar accentul s-a mutat pe incertitudinea momentului de apariție, a modului de manifestare a unui fenomen.

Plecând de la o abordare istorică, care deduce succesiuni de evenimente ce au stat la baza edificării formei actuale a suprafeței terestre, se conturează în prezent o abordare funcțională, care cuantifică procesele contemporane și comportamentul substratului și transpune înțelegerea proceselor în analize detaliate, cu aplicabilitate practică în folosul populației.

CLASIFICAREA RISCURILOR

Există mai multe clasificări ale riscurilor, și anume:

  • -   Riscuri naturale (hazardele naturale):

  • •  riscuri climatice - furtuni, tornade, secetă, inundații, îngheț, avalanșe, cutremure și erupții vulcanice;

  • •  riscuri geomorfologice - alunecări de teren, tasări de teren, prăbușiri de teren;

  • •  riscuri cosmice - căderi de obiecte din atmosferă (cosmos), asteroizi, comete;

  • •  riscuri biologice - epidemii, epizootii, lzoonoze;

  • -  Riscuri tehnologice și industriale (hazarde antropice):

  • •  accidente datorate muniției neexplodate sau a armelor artizanale;

  • •  accidente nucleare, chimice și biologice;

  • •  accidente majore pe căile de comunicații;

  • •  incendii de mari proporții;

  • •  eșuarea sau scufundarea unor nave;

  • •  eșecul utilităților publice;

  • •  avarii la construcții hidrotehnice;

  • •  accidente în subteran;

  • •  prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări.

Pe lângă acestea mai pot exista și:

  • •  Riscuri de securitate fizică;

  • •  Riscuri politice;

  • •  Riscuri financiare și economice;

  • •  Riscuri informatice.

Riscurile se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză (naturale sau antropice). Acestea produc pagube mai mici sau mai mari, în funcție de amplitudinea acestora și de factorii favorizanți în locul sau regiunea în care se manifestă, uneori îmbrăcând un aspect catastrofal.

Progresul tehnic rapid și multilateral, specific societății umane contemporane, dezvoltarea susținută a industriilor și a altor activități economice, au adus omenirii avantaje uriașe, realizări dintre cele mai impresionante, dar au generat și pericole dintre cele mai serioase, cum este cazul poluării și al altor forme de degradare a mediului înconjurător, a însuși echilibrului natural al planetei. Ca urmare a acțiunilor omului, uneori necontrolate și nechibzuite, alteori firești, impuse de necesitatea dezvoltării economice și sociale, planeta noastră a cunoscut, în anumite regiuni sau zone, o degradare accentuată, în unele cazuri iremediabilă.

Riscurile pot fi:

  • a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbușirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizootiile;

  • b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente. În această categorie sunt cuprinse: accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avarii la construțiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă și exploziile, accidentele majore la utilaje și instalații tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente majore și avarii mari la rețelele de instalații și telecomunicații.

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), riscurile pot crea dezastre (similar catastrofe) care pot întrerupe funcționarea unei societăți, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acesteia.

O altă formă de a defini riscul este formula următoare:

Riscurile = Vulnerabilități + Hazard

Termenii formulei au următoarele semnificații:

  • -  Vulnerabilități = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educație, creșterea populației, fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgență birocratice etc.

  • -  Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viața, proprietățile și activitatea umană, a cărui extindere poate duce la dezastre;

Hazardele pot fi:

  • -  geologice (cutremure, erupții vulcanice, alunecări de teren);

  • -   climatice (cicloane, inundații, secetă);

  • -  de mediu (poluarea mediului, epizootii, deșertificare, defrișare păduri);

  • -  epidemii și accidente industriale;

  • -   războiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:

  • -  criza = situație internă sau externă a cărei evoluție poate genera o amenințare asupra valorilor, intereselor și scopurilor prioritare ale părților implicate (separat sau împreună);

  • -  accident = întâmplare neprevăzută venită pe neașteptate, curmând o situație normală, având drept cauză activitatea umană;

  • -  accident complementar = accident care are loc pe timpul sau după desfășurarea unui dezastru natural, datorat acestuia.

EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor este un proces de aplicare a unor metodologii de evaluare a riscurilor așa cum au fost definite, probabilitatea, frecvența de manifestare a unui risc și expunerea oamenilor dar și a bunurilor lor la acțiunea acestuia, ca și consecințele expunerii respective.

Există trei pași în evaluarea riscului: identificarea riscului, analiza și evaluarea vulnerabilității.

Pentru identificarea riscului trebuie mai întâi identificate riscurile care apar, existând o serie de metodologii de identificare și evaluare a riscurilor. Fiecare dintre aceste metodologii ia în considerare parametri precum frecvența, durata, severitatea, impactul pe termen lung sau scurt, pagubele. S-a propus o matrice a riscului care ia în considerare frecvența și severitatea evenimentului, pe baza acesteia s-au stabilit patru clase de risc, dar această abordare nu ia în considerare durata și suprafața de manifestare a evenimentului, astfel încât a fost luată în considerare o altă metodă de identificare și anume sistemul valoric de evaluare.

A doua etapă, cea de analiză a riscului, estimează probabilitățile și consecințele așteptate pentru un risc identificat sau expunerile și efectele. Consecințele vor varia în funcție de magnitudinea evenimentului și de vulnerabilitatea elementelor afectate. Expunerile și efectele sunt interdependente, adică tipul factorului de stres determină efectele care vor fi evaluate ca și timpul și spațiul în care acestea vor apărea.

Analiza riscului trebuie să includă investigarea frecvenței tipurilor specifice de risc, determinarea gradului de predictibilitate a riscului, analizarea vitezei de apariție a unui risc, determinarea gradului de avertizare, estimarea duratei, identificarea consecințelor.

Scopul evaluării riscurilor îl constituie obținerea unor standarde măsurabile prin care riscul poate fi comparat cu altele, estimate similar.

Evaluarea vulnerabilității reprezintă rezultatul analizei riscului. Este totalitatea riscurilor implicate de un eveniment extrem și poate fi considerată ca și însumarea tuturor riscurilor identificate. Aceasta poate fi internă sau externă.

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE

Sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale precum cutremurele, furtunile, inundațiile, seceta, etc. care au o influență directă asupra vieții fiecărei persoane, asupra societății și a mediului înconjurător, în ansamblu. Cunoașterea acestor fenomene permite luarea unor măsuri adecvate pentru limitarea efectelor - pierderi de vieți omenești, pagube materiale și distrugeri ale mediului - și pentru reconstrucția regiunilor afectate.

Riscurile (hazardele) naturale pot fi clasificate în funcție de diferite criterii, cum ar fi: modul de formare (geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc.

În funcție de geneză, riscurile naturale se diferențiază în: riscuri endogene și riscuri exogene.

Riscurile ENDOGENE sunt generate de energia provenită din interiorul planetei, în această categorie fiind incluse erupțiile vulcanice și cutremurele.

Riscurile EXOGENE sunt generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarde geomorfologice, hazarde climatice, hazarde hidrologice, hazarde biologice naturale, hazarde oceanografice, hazarde biofizice și hazarde astrofizice.

Riscurile GEOMORFOLOGICE cuprind o gamă variată de procese, cum sunt prăbușirile, tasările sau alunecările de teren, avalanșele.

Riscurile CLIMATICE cuprind o gamă variată de fenomene și procese atmosferice care pot genera pierderi de vieți omenești, mari pagube și distrugeri ale mediului înconjurător. Cele mai întâlnite manifestări tip risc sunt furtunile care definesc o stare de instabilitate a atmosferei ce se desfășoară sub forma unor perturbații câteodată foarte violente.

Riscurile HIDROGRAFICE cuprind fenomenele generate de valurile de vânt sau de cutremure (tsunami), de banchiza de gheață și deplasarea aisbergurilor. Valurile puternice produse de furtuni sunt periculoase pentru navigație și au un impact însemnat asupra coastelor. În furtună valurile se deplasează în diferite direcții, cauzând pericole pentru vasele din larg. În unele situații este realizat un spectru de interacțiune în care se combină energia mai multor valuri, cu înălțimi de 8-10 m, a căror rezultantă este periculoasă pentru ambarcațiuni și pentru platformele petroliere marine (cele din Marea Nordului).

Inundațiile au o largă răspândire pe Terra, acestea produc mari pagube materiale și pierderi de vieți omenești. Sunt procese de scurgere și revărsare a apei din albiile râurilor în lunci, unde ocupă suprafețe întinse, utilizate de om pentru agricultură, habitat, căi de comunicație, etc. Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.60 din 110

Producerea inundațiilor este datorată pătrunderii în albii a unor cantități mari de apă provenită din ploi, din topirea bruscă a zăpezii și a ghețarilor montani, precum și din pânzele subterane de apă. Despăduririle favorizează scurgerea rapidă a apei pe versanți și producerea unor inundații puternice. În țara noastră, în ultimii ani, inundațiile au afectat aproape toate județele țării. O mare parte din pagubele înregistrate a fost datorată extinderii necontrolate a localităților în luncile râurilor și despăduririlor excesive.

Riscurile BIOLOGICE NATURALE: - sunt reprezentate de epidemii, invazii ale insectelor, boli ale plantelor, contaminările infecțioase. Pe lângă pagubele produse în agricultură, influențează negativ asupra degradării mediului natural.

Epidemiile sunt caracterizate prin îmbolnăviri în masă ale populației, datorită unor agenți patogeni cum sunt virușii, rickettsioze, bacteriile, fungii și protozoarele. Epidemiile de mari proporții poartă denumirea de pandemii și au generat milioane de victime, mai ales în Evul Mediu (ciuma bubonică, în Europa). Acesta sunt favorizate de sărăcie, lipsa de igienă, infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, înmulțirea șobolanilor. Dezastrele naturale, cum sunt inundațiile sau cutremurele mari, sunt însoțite de pericolul declanșării unor epidemii.

Epizootiile și zoonozele reprezintă răspândirea în masă, în rândul animalelor a unor boli infectocontagioase, unele dintre ele putând fi transmise și la oameni prin contactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminate.

Riscul de INCENDIU sunt manifestări periculoase pentru mediu și pentru activitățile umane și determină distrugeri ale recoltelor, ale unor suprafețe împădurite și ale unor construcții. Incendiile pot fi declanșate de cauze naturale cum sunt fulgerele, erupțiile vulcanice, fenomenele de autoaprindere a vegetației și de activitățile omului (neglijenta folosirii focului, accidente tehnologice, incendieri intenționate). În perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de vânturi puternice asociate cu temperaturi ridicate, care contribuie la extinderea rapidă a focului.

Definiții pentru fenomene naturale distructive, de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă naturale:

Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanții unor munți sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroameliorații sau a altor lucrări de îmbunătățiri funciare;

  • -  caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupții vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic.

  • -  predictibilitate: după frecvența de apariție, extinderea fenomenului și consecințele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanții dealurilor și munților, drumuri și linii de comunicații în zone muntoase, clădiri cu fundații slabe, conducte aeriene sau îngropate.

  • -  efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicație sau a cursurilor de apă, reducerea producției agricole sau forestiere; pierderi umane.

  • -  măsuri de reducere a riscului: realizarea hărților cu zone de risc, realizarea unei legislații în domeniu, asigurarea bunurilor și persoanelor.

  • -  măsuri de pregătire specifice: educarea comunității posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înștiințare și evacuare.

  • -  măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistență medicală, adăpostirea de urgență a persoanelor sinistrate.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: echipe de experții.

Cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarța terestră, datorită mișcării plăcilor tectonice, care generează o mișcare vibratoare a solului ce poate duce la victime umane și distrugeri materiale;

  • -  caracteristici generale: mișcare vibratoare generată de undele seismice care pot genera prăbușiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului și alunecări de teren.

  • -  predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung și mediu cu o mare probabilitate de reușită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reușită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activității seismice, istoricul acesteia și observații în teren.

  • -  factori de vulnerabilitate: construirea de localități în zone cu risc seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistență antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuințe și populație pe suprafețe reduse; informarea redusă (în special a populației) despre cutremure.

  • -  efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.); pierderi umane (procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenții chirurgicale, contaminarea apei potabile și probleme de asigurare a condițiilor sanitare minime de supraviețuire).

  • -  măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiții conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea și antrenarea populației privind normele de comportament în caz de cutremur.

  • -  măsuri de pregătire specifice: înștiințarea populației, întocmirea și exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecție și intervenție.

  • -  măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor și pierderilor, căutare-salvare, asistență medicală de urgență, reabilitarea facilităților economico sociale afectate, distribuirea de ajutoare.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.).

Epidemii = răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la oameni;

  • -  cauza fenomenului: condiții sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei și alimentelor etc.

  • -  caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existența unor dezechilibre economice și sociale, lipsa personalului specializat, etc.

  • -  predictibilitatea: studiile și rapoartele epidemiologice pot crește capacitatea de diagnoză și prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubație, etc.

  • -  factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriție deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc.

  • -  efecte: bolnavi și morți, pierderi economice, panică etc.

  • -  măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluției factorului de risc medical de urgență, elaborarea unui plan de protecție cu alocarea resurselor necesare.

  • -  măsuri de pregătire specifice: verificare și confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluției cazurilor, etc.

  • -  măsuri post-dezastru: existența unui serviciu medical de urgență, ajutor medical.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienței serviciului medical de urgență.

Epizootii = răspândirea în proporții de masă a unei boli transmisibile la animale;

  • -  caracteristici generale: se datorează unei combinații de mai mulți factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei și migrarea animalelor.

  • -  predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

  • -  factori de vulnerabilitate: numărul mare și variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

  • -  efecte: îmbolnăvirea în proporții de masă la nivelul comunității, foametea etc.

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan național de apărare, programe de pregătire a responsabililor guvernamentali și a fermierilor, etc.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenței și severității infecției.

Țara noastră are, după cum s-a putut observa în decursul ultimilor ani, o istorie ''bogată în calamități naturale și evenimente catastrofale cauzate de activitatea umana''. Cauzele primelor fenomene, cele de origine naturală, trebuie căutate în structura geo-morfologică a teritoriului țării noastre. Sunt bine cunoscute în acest sens punctele vulnerabile date de caracteristicile pământului, la cutremure, alunecări de teren și inundații.

Zona geografică în care este amplasată țara noastră este caracterizată, în ultima perioadă, de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice, care au condus la manifestarea unor factori de risc care au evoluat spre dezastre. S-a constatat că, în ultimii ani, aceste fenomene și-au schimbat structura probabilistică și intensitatea în raport cu același tip de fenomene înregistrate cu două decenii în urmă, cauza fiind defrișările masive ale pădurilor, reducerea suprafețelor de spații verzi și poluarea accentuată.

Efectele dăunătoare pe care aceste fenomene le au asupra populației, mediului înconjurător și bunurilor materiale fac necesară cunoașterea acestor fenomene și a modului în care putem preveni sau ne putem apăra în caz de necesitate.

Nu există nici o rațiune pentru a crede că frecvența și mărimea dezastrelor naturale (endogene) este pe cale să scadă în viitorul apropiat, toate zonele virtual-locuite sau nu, fiind zone de risc. Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia că magnitudinea și frecvența dezastrelor naturale va crește pe fondul schimbării climatice globale.

Fenomenele care fac să crească vulnerabilitatea societății față de dezastrele naturale sunt: creșterea populației, urbanizarea excesivă, degradarea mediului, lipsa de structuri locale specializate în managementul dezastrelor, sărăcia, economii instabile și dezvoltate haotic.

Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieți omenești, pagube materiale și degradarea mediului ambiant;

Inundații = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mișcare, care prin mărimea și durata sa provoacă victime umane și distrugeri materiale ce dereglează buna desfășurare a activităților social-economice din zona afectată.

  • -  caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălțimea viiturii, durata și frecvența acesteia.

  • -  predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu și scurt, în funcție de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii și al cursurilor de apă.

  • -  factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populației, capacitate redusă de absorbție a solului, clădiri și fundații cu capacitate de rezistență slabă, stocuri de alimente neprotejate.

  • -  efecte: distrugeri materiale, pierderi umane și contaminarea surselor de apă.

  • -  măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare și amenajare a digurilor.

  • -  măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecție și alarmare, educarea și participarea comunității, planificarea executării lucrărilor de apărare.

  • -  măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare, asistență medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă și alimente, purificarea apei și adăpostire temporară.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

RISCURI (HAZARDE) ANTROPICE ȘI TEHNOLOGICE:

RISCURILE ANTROPICE: Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular. Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului în natură, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport, amenajarea spațiului. Ele sunt și consecința conflictelor militare, mai ales a conflagrațiilor, cum au fost cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea.

În unele cazuri, cauzele antropogene se întrepătrund cu cele naturale, ca în cazul deșertificării, inundațiilor, etc.

Afectarea sau, în unele cazuri, distrugerea mediului determină o creștere a vulnerabilității umane, respectiv pericole potențiale care pot periclita sănătatea și, uneori, chiar viața, la care se adaugă pagubele materiale.

După durata și gradul de afectare a mediului, hazardele se ierarhizează în:

  • -  episodice (emisii de poluanți, care poți fi remediați relativ ușor);

  • -  accidentale (sunt riscuri care produc dereglări în desfășurarea unui proces natural sau antropic și care se pot remedia într-un interval de timp scurt);

  • -  ruptură (produc întreruperea activităților prin distrugerea mecanismului de funcționare și care necesită timp și resurse financiare mari);

- catastrofale (produc schimbări radicale în structura unui ecosistem, sau care pot conduce la dispariția unei structuri, și deci, care presupune reconstrucția pe principii diferite față de cele inițiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense).

În funcție de activitatea care le-a declanșat, riscurile antropice se pot structura în tehnologice și sociale.

RISCURILE TEHNOLOGICE:

RISCURILE INDUSTRIALE - Această categorie include o gamă largă de accidente, declanșate de om cu sau fără voia sa, legate de activitățile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substanțe toxice, poluarea accidentală, etc. Asemenea riscuri sunt mai frecvente în industriile: chimică și metalurgică, mai ales în prima, datorită emisiilor de substanțe nocive în procesul de producție și cantităților mari de deșeuri care afectează mediul. Optimizarea mediului, protecția si conservarea lui poate fi făcută numai după identificarea surselor de poluare, a cauzelor si posibilităților de eliminare a acestora.

Amplasarea obiectivelor industriale sau economice în văi adânci și depresiuni, în care se manifestă frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic și inversiunea termică, conduce la stagnarea și cumularea poluanților și, în final, la realizarea unor concentrații periculoase.

POLUAREA MEDIULUI

  • -  cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile, creșterea globale a temperaturii, distrugerea stratului de ozon.

  • -  predictibilitate: poluarea este considerată și raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în țările în curs de dezvoltare ea este în creștere.

  • -  factori de vulnerabilitate: industrializarea și lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

  • -  efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor și sistemului acvifer, distrugeri materiale, înrăutățirea stării de sănătate a populației, creșterea temperaturii etc.

  • -  măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea și protecția surselor de apă, controlul producerii de aerosol și produselor de freon, etc.

  • -  măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecție și siguranță a mediului la nivel național, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc.

  • -  instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră și aeriană a solului și apei, evoluția climei, etc.

RISCURILE SOCIALE - din această categorie putem aminti:

EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE - Riscul eșecului utilităților publice este mai mare în zonele urbane, având în vedere densitatea populației și existența mai multor sisteme de utilități publice. Eșecul (scoatere din funcțiune) sistemelor, instalațiilor și echipamentelor care poate conduce la întreruperea alimentării cu apă, gaze naturale, energie electrică și termică pentru o zonă extinsă din cadrul localității / județului poate duce la apariția de epidemii, epizootii, contaminări sau riscuri sociale.

CONFLICTELE MILITARE sunt riscuri premeditate în timp de pace prin pregătirea arsenalului militar și, mai ales, prin testele nucleare apărute din cauza disputelor politice.

TERORISMUL - termenul terorism înseamnă acte de violență comise de opozanți ai unui stat sau regim care operează în grupuri restrânse, secrete. Teroriștii nu desfășoară o campanie pur militară, ci încearcă să tulbure viața normală a unei societăți, folosind tactici ce pun în pericol sau țintesc intenționat oameni obișnuiți. În cazuri extreme, avioane civile sau centre comerciale sunt aruncate în aer, sau ostatici nevinovați sunt uciși dacă cererile răpitorilor sunt refuzate.

CONFLICTE SOCIALE - conflictele sociale de masă, epurările etnice sunt deosebit de numeroase. Termenul “etnic” descrie adesea un grup de oameni care au sentimentul unei apartenențe comune, bazată pe istorie, obiceiuri sau mod de viață. Simțul identității definește cel mai bine grupul etnic, dar poate fi accentuat de aceeași limbă, religie, culoare a pielii sau un statut comun de clasă sau de castă. Conflictele etnice pot apărea oricând, deoarece, de-a lungul mileniilor, oamenii s-au amestecat unii cu alții.

CRIMINALITATEA ȘI CONSUMUL DE DROGURI - au devenit probleme sociale cu răspândire în lumea întreagă.

Definiții pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente datorate activității umane

ACCIDENT CHIMIC = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanțe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia;

  • -  cauza fenomenului: greșeli de exploatare a instalațiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare și transport, accidente pe căile de comunicații, etc.

  • -  predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va crește incidența acestora.

  • -  factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare și alarmare, neinstruirea populației posibil a fi afectată, necunoașterea și nerespectarea legislației în domeniu.

  • -  efecte: distrugeri ale instalațiilor și structurilor industriale, generarea unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului și aerului, morți, răniți, etc.

  • -  măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire și intervenție la nivel local.

  • -  măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea și testarea planurilor de protecție și intervenție, etc.

  • -  măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei afectate și a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.;

  • -  instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

ACCIDENT BIOLOGIC = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia;

ACCIDENT NUCLEAR = eveniment care afectează o instalație nucleară și poate provoca iradierea și contaminarea personalului acesteia, populației sau a mediului înconjurător, peste limitele admise;

ACCIDENTUL NUCLEAR MINOR (de rutină): este considerat evenimentul în care iradierea sau contaminarea populației și a mediului înconjurător depășește doza maximă admisă.

ACCIDENTUL NUCLEAR MAJOR: este considerat acel accident care reprezintă risc biologic mare, prin iradierea externă și internă a populației.

ACCIDENTUL NUCLEAR MAXIM CREDIBIL DE PROIECT: se ia în calcul la proiectarea centralei nucleare și este delimitat de expunerea rezultată din eliberarea de produse de fisiune cu o iradiere mai mare de 0,25 Sv pe întregul organism și de 1 Sv /om adult pe tiroidă.

ACCIDENT HIDROTEHNIC = funcționare defectuoasă a unei construcții hidrotehnice ce duce la pierderi de vieți umane și distrugeri materiale, în aval de locația acesteia;

ACCIDENTE MAJORE LA UTILAJELE TEHNOLOGICE PERICULOASE = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorită neglijenței umane, ducând la numeroase victime și mari pierderi materiale;

ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAȚII = întreruperea temporară a circulației, care generează distrugerea acestor căi de comunicații, victime umane, animale, cât și pagube materiale;

AVARII MAJORE LA REȚELELE DE INSTALAȚII ȘI TELECOMUNICAȚII = distrugerea parțială a rețelelor de instalații și telecomunicații datorită acțiunii umane sau naturale;

CĂDERI DE OBIECTE COSMICE = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbușire a unor sateliți, meteoriți sau comete;

INCENDII DE MASĂ = ardere declanșată natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieți umane, animale, precum și pagube materiale.

CONCLUZII PRIVIND RISCURILE NATURALE ȘI TEHNOLOGICE

Mulți autori consideră că există o interacțiune între oameni și un eveniment, riscurile fiind legate de prezenta omului intr-un anumit areal. De aceea riscul este văzut ca o pierdere potențială ce dăunează oamenilor, societății, mediului, economiei sau ca o amenințare pentru oameni și bunurile lor.

Riscul se identifică cu hazardul. Riscul reprezintă, de fapt, o categorie fenomenologică, referindu-se la obiecte și fenomene (mase de aer, biomasă), la acțiunile acestora (inundații, alunecări de teren) precum și însușirile lor.

Riscurile se caracterizează printr-o serie de atribute care le conturează dimensiunea spațio -temporală și energetică:

  • -  magnitudinea - depășirea unui anumit prag de acceptabilitate, a unei limite valorice dincolo de care pot apărea prejudicii aduse omului sau bunurilor sale duce la apariția fenomenelor extreme;

  • -  frecvența - reprezintă gradul de repetabilitate al unui eveniment de o magnitudine dată;

  • -  viteza de manifestare - este intervalul dintre primul moment al manifestării unui hazard și momentul său maxim;

  • -  temporalitatea - însușirea evenimentelor pe o linie continuă de la cele aleatoare la cele periodice.

Definirea termenilor utilizați în studiul riscurilor ajută la o mai bună înțelegere a definițiilor menționate mai sus, tratând riscurile în ordinea importanței lor.

Primul element în analiza riscului este identificarea probabilității de manifestare a unui fenomen periculos. Odată analizat riscul, se urmărește frecvența acestuia, adică măsurarea probabilității exprimată printr-un număr de manifestări ale unui eveniment într-un interval de timp dat.

Un alt termen utilizat în terminologia specifică este riscul dinamic sau rezultatul comportamentului episodic activ al unui proces, urmat de hazardul static ce relevă acțiunile umane care duc la îndeplinirea condițiilor periculoase statice.

Identificarea riscului este termenul utilizat pentru recunoașterea tuturor riscurilor posibile care ar putea să apară într-un anumit timp în arealul de interes.

Scopul identificării acestora este:

  • -  reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele riscuri;

  • -  asigurarea unei asistențe prompte și calificate a victimelor;

  • -  realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide și durabile.

  • -  realizarea măsurilor de prevenire și de pregătire pentru intervenție;

  • -  măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave;

  • -  măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și reabilitare.

În concluzie, se poate afirma că riscul reprezintă o stare probabilă a unui sistem definită de potențialitate de manifestare cu o magnitudine ce depășește un prag general acceptat, cu intervale de recurența estimate în timp și spațiu care nu pot fi exact determinate.

Astfel, în conformitate cu cele expuse mai sus, evaluarea vulnerabilităților se va face considerând următoarele categorii, împreună cu subcategoriile aferente:

RISCURI (HAZARDELE) NATURALE:

  • -  ploi abundente (ruperi de nori)

  • -  seceta prelungită

  • -  inundații datorate revărsarii cursurilor de apă

  • -  cutremurele de pământ

  • -  alunecările de teren

  • -  avalanșele

  • -   furtuni, viscol

  • -  uragane și tornade

  • -  incendii - datorate temperaturilor crescute sau trăznetelor

  • -  zăpada abundentă

  • -  ger pe perioada mari de timp

  • -  zăporuri pe cursuri de apă (baraje de gheață la topirea zăpezilor primăvara)

RISCURI (HAZARDELE) ANTROPICE

  • -  degradarea accelerată a terenurilor

  • -   reducerea biodiversității

  • -   poluări industriale (aer, apă, sol)

  • -  hazarde legate de transporturi (rutiere / feroviare / navale / aeriene)

  • -  hazarde nucleare.

Cazurile absolut excepționale și imprevizibile nu vor fi analizate. Acestea sunt:

  • -  hazarduri naturale precum: epidemii și epizotii, căderi de meteoriți

  • -  hazardurile antropice precum terorismul, criminalitatea, razboiul.

Matricea de evaluare va fi impartita in doua mari categorii: criterii de vulnerabilitate (+) si masuri de contracarare a vulnerabilitatii (-).

Algoritmul de calcul al vulnerabilităților presupune acordarea unei note reprezentând suma tuturor criteriilor care sporesc riscul de vulnerabilitate și scăderea tuturor măsurilor de contracarare a riscului, care diminuează sau atenuează efectul hazardului.

Criterii de vulnerabilitate (+) - criterii care adauga risc:

P Predictibilitatea - Cu cât un fenomen e mai predictibil, cu atât e mai bine pentru că se pot lua măsuri de protecție împotriva lui; de exemplu, ploile sau secetele nu sunt neapărat recurente frecvent, dar sunt predictibile meteorologic.

R Recurența - Cu cât un fenomen are o perioadă recurentă mai mare, cu atât este mai periculos pentru că poate fi scăpat din vedere, iar atunci când se întâmplă, poate avea efect devastator.

IS Incidența în funcție de suprafață - Cu cât un fenomen este răspândit pe o suprafață mai mare, cu atât sunt mai periculoase; fenomenele pot avea caracter local, regional, național sau transfrontalier.

IP Incidența în funcție de zona în care are loc - mediu urban sau rural, poate determina numărul potențialelor persoane afectate.

IE Incidența economică - daune economice mici, medii, mari, foarte mari.

Criterii de contracarare a vulnerabilitatii (-) - criterii care scad din risc:

AD-prev    Măsuri de prevenție specifice în faza de proiectare anti-dezastru

AD-preg    Măsuri de pregătire specifice în faza de utilizare

PD          Măsuri post dezastru (faza post-utilizare) post-dezastru

Criteriile de vulnerabilitate se vor nota cu puncte de la 1 la 5, punctajul minim fiind acordat pentru situația cea mai dezavantajoasă, iar punctajul maxim , pentru situația cea mai favorabilă.

Pentru obiectivul „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”, din municipiul Craiova situația este următoarea:

Tipul de hazard

Vulnerabilitate (+)

Contracarare a vulnerabilitatii (-)

Evaluare

P

R

IS

IP

IE

AD-prev

AD-preg

PD

Naturale

Ploi abundente (ruperi de nori)

5

3

3

3

5

-5

-4

-5

5

Inundații datorate revarsării cursurilor de apă

5

3

4

3

5

-2

-4

-3

11

Cutremurele de pământ

1

2

4

3

4

-3

-4

-4

3

Alunecările de teren

1

1

2

3

3

-1

-1

-3

5

Avalanșe

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Furtuni, viscol

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Uragane

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Seceta prelungită

3

1

5

5

5

-1

-1

-3

14

Incendii spontane

1

1

3

3

4

-1

-1

-4

6

Înzăpezire

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Îngheț

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Polei

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Zaporuri pe cursuri de apă

3

3

3

4

3

-1

-1

-3

10

Antropice

Degradarea accelerată a terenurilor

1

1

1

3

1

-1

-1

-1

4

Reducerea biodiversității

1

3

4

3

3

-1

-1

-1

11

Hazarde industriale

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde legate de transporturi

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

Hazarde nucleare

1

1

1

1

1

-1

-1

-1

2

NOTA FINALA

7,94

Nota finală reprezintă media aritmetică a punctajelor obținute.

Nota finală 7,94 obținută din analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiția „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” din municipiul Craiova, arată că obiectivul nu este vulnerabil la factorii analizați.

  • 4.3. Situația utilităților și analiza de consum

  • 4.3.1. Necesarul de utilități

Pentru funcționarea acestui obiectiv, sunt necesare următoarele utilități:

  • -  energie electrică

  • -  alimentare cu apă

  • -  canalizare

Terenul ce face obiectul acestui studiu dispune de acces la toate utilitățile necesare bunei funcționări a obiectivului.

  • 4.3.2. Soluții pentru asigurarea utilităților necesare

Soluțiile pentru asigurarea utilităților necesare sunt următoarele:

  • ■  energia electrică: se va asigura prin montarea unor corpuri de iluminat stradal prevăzuți cu celule fotovoltaice și prin racordarea la Sistemul Național;

  • ■  alimentarea cu apă se face de la rețeaua de alimentare cu apă a oreșului existentă în zonă, prin racorduri separate pentru fiecare unitate funcțională în parte. Racordurile se va monta în cămine de branșament, în zona prevăzută pentru organizarea de târguri fiind posibilități pentru racordarea temporară a unor consumatori.

  • ■  canalizarea apelor uzate menajere: se va face la rețeaua de canalizare a orașului prin cămine de racord, conform legislației în vigoare.

  • ■  canalizarea apelor meteorice: se va face printr-un sistem de rigole la rețeaua de canalizare a localității sau direct la teren, de unde se va relua circuitul natural.

  • 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții

  • 4.4.1. Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

Realizarea obiectivului de investiții “Revitalizare Centru Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” va avea un impact social și cultural pozitiv atât prin realizarea lucrărilor propuse, cât și prin integrarea spațiului urban în contextul centrului istoric al orașului.

Din punct de vedere social, se vor crea locuri de muncă pe perioada desfășurării lucrărilor de execuție, dar și în faza de operare a obiectivului.

Din punct de vedere al egalității de șanse, prin realizarea obiectivului de investiții se va asigura accesibilizarea zonei pentru persoanele cu dizabilități locomotorii prin realizarea unei suprafețe pavate continue, fără diferențe de nivel și / sau accidente.

  • 4.4.2. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

Obiectivul acestor estimări îl reprezintă evidențierea efectelor economice directe, indirecte și induse asupra locurilor de muncă.

Toate persoanele care lucrează pentru proiect (specialiști, ingineri, restauratori, operatori de echipamente, proiectanți, muncitori) reprezintă angajarea directă a forței de muncă.

Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.71 din 110

Persoanele care sunt incluse în circuitul economic al proiectului fără a avea o implicare directă, beneficiază de efectele indirecte asupra locurilor de muncă prin efectul multiplicator (ex. fabricanții de materiale de construcții, personalul administrativ, transportatorii de mărfuri și materiale, etc.).

Efectele induse ale locurilor de muncă sunt determinate de sporirea consumului angajaților direcți și indirecți pe seama salariilor primite, ceea ce duce la sporirea veniturilor agenților economici și implicit a activității acestora.

Din punct de vedere al efectelor indirecte, estimăm faptul că realizarea proiectului va presupune crearea de noi locuri de muncă în cadrul industriilor de profil (ex. fabrici materiale constructii).

Faza de realizare a obiectivului de investiție are ca scop, printre altele, atingerea unui deziderat social, prin creerea de noi locuri de muncă, cu mențiunea că realizarea și exploatarea obiectivului de investiții va atrage după sine necesitatea asigurării forței de muncă pentru reparații și mentenanță (reparații pavaj din piatră cubică) după darea în folosință a obiectivului.

Se estimează că în faza de execuție a proiectului vor fi necesare 12 noi locuri de muncă. Dintre acestea 2 locuri de muncă va fi pentru ingineri, 4 locuri de muncă vor fi pentru personal calificat (maiștri, dulgheri, etc., iar 6 locuir de muncă vor fi pentru personal necalificat.

În faza de operare, în activitatea de exploatare și de întreținere a obiectivului, după darea în folosință, se va avea în vedere faptul că obiectivul va avea probleme de exploatare specifice. În acest sens, beneficiarul va asigura personalul necesar, atât pentru paza, cât și pentru execuția lucrărilor de mentenanță ale obiectivului.

Se estimează că în faza de operare a proiectului vor fi necesare 6 locuri de muncă. Dintre acestea 4 locuri de muncă vor fi pentru paza obiectivului, iar 2 locuri de muncă vor fi pentru personal de întreținere a pavajului din piatră cubică.

De asemenea, se estimează că și operatorii economici care vor funcționa în spațiile reabilitate și refuncționalizate vor angaja personal. Se consideră necesare angajarea de barmani, chelneri, bucătari și personal de servire, în total cca. 20 de persoane.

  • 4.4.3. Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz

Realizarea obiectivului de investiții propus nu va avea un impact major asupra factorilor de mediu, a biodiversității și a siturilor protejate, cu excepția perioadei de execuție a lucrărilor de construcții, când se vor putea produce emisii de praf și noxe în aer și pe sol.

Pentru diminuarea acestor efecte negative, se vor lua o serie de măsuri, precum:

  • -  Consolidarea, restaurarea și refuncționalizarea celor patru clădiri existente ale Pieții Vechi, cu aducerea acestora la forma lor inițială.

  • -  Eliminarea circulațiilor carosabile și a parcărilor din zonă;

  • -  Amenajarea unei zone urbane pietonale multifuncționale, amenajate pentru organizarea unor evenimente și manifestări de tipul târgurilor tradiționale, inclusiv revenirea la o funcțiune istorică a zonei, cea de târg organizat cu ocazia unor sărbatori religioase.

  • -  Amplasarea unor construcții ușoare, demontabile, pe parcela unde erau tarabele pieții, pentru funcțiunea de alimentație publică.

  • -  Realizarea unui grup sanitar public.

  • 4.4.4. Impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz

Având în vedere caracterul obiectivului de investiție și poziția zonei studiate în centrul municipiului Craiova, județul Dolj, acesta nu va avea impact negativ raportat la contextul natural și antropic.

  • 4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

În teoria economică, consumatorul reprezintă principala unitate de consum sau de cerere. Conform acestei teorii, unitatea consumatoare poate fi un cumpărător individual de bunuri și/sau servicii, o gospodărie (familie), un grup de indivizi care iau împreună decizia de cumpărare, sau un guvern.

Studiul funcționării economiei de piață se fundamentează pe analiza subsistemelor microeconomice, care este centrată pe un agent economic (consumator sau producător). Această analiză este completată cu o serie de aspecte referitoare la: mecanismul general de funcționare a pieței și concurenței; formarea prețului de echilibru; realizarea echilibrului microeconomic, etc.

Cererea este numai o parte a nevoii sociale determinată de puterea de cumpărare de care dispun membrii societății (mărimea mijloacelor bănești). Ea reprezintă partea solvabilă a nevoii, adică acea parte care poate fi satisfăcută de piață. Prin urmare, nevoile omului sunt nelimitate, dar cererea sa pentru un anumit bun este adesea limitată dacă prețul care trebuie să-l plătească este prea mare.

Cererea pentru un bun sau serviciu poate fi individuală și totală (cererea pieței). Cererea individuală reprezintă cantitatea dintr-un anumit bun, care poate fi cumpărat de un individ, într-o perioadă determinată de timp, la un preț unitar dat. Cererea totală (cererea pieței) pentru un bun sau serviciu se obține însumând cererile individuale pentru bunul respectiv.

În cazul de față, este vorba despre o cerere de servicii diverse și de încadrare în contextul urbanistic al Centrului Istoric al Craiovei și nu de beneficii financiare directe.

Revitalizarea Centrului Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca va produce mai multe efecte secundare pozitive, și anume:

  • -  Consolidarea, restaurarea și refuncționalizarea celor patru clădiri existente ale Pieții Vechi, cu aducerea acestora la forma lor inițială.

  • -  Eliminarea circulațiilor carosabile și a parcărilor din zonă;

  • -  Amenajarea unei zone urbane pietonale multifuncționale, amenajate pentru organizarea unor evenimente și manifestări de tipul târgurilor tradiționale;

  • -  Amplasarea unor construcții ușoare, demontabile, pe parcela unde erau tarabele pieții, pentru funcțiunea de alimentație publică.

  • -  Realizarea unui grup sanitar public.

Dimensionarea obiectivului de investiții a avut la bază estimări privind numărul de persoane ce participă în mod frecvent la evenimete și manifestări organizate de Primăria Craiova.

  • 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economic: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

Scopul analizei financiare este de a evalua performanța financiară a proiectului propus în perioada de referință, cu scopul de a stabili gradul de auto-suficiență financiară și sustenabilitatea pe termen lung a proiectului și indicatorii de performanță financiară.

Proiecțiile financiare pentru proiect au fost elaborate pe baza unui model financiar în conformitate cu următoarele principii:

Metoda Fluxului de numerar actualizat

Metoda de bază utilizată în analiza financiară este metoda fluxului de numerar actualizat (FNA), care indică fluxurile de numerar viitoare, în cadrul perioadei de referință, la valoarea netă actualizată, conform unei rate de actualizare prestabilite.

Perioada de referință

9

Perioada de previziune coincide cu perioada de referință a proiectului, adică 10 de ani. Perioada de referință va începe din primul an de investiții și se va evidenția fluxul de numerar al proiectului “incremental”.

Perioadele de amortizare aplicate vor fi în conformitate legislația în vigoare.

Rata de actualizare financiară

Rata de actualizare financiară utilizată este de 5% în termeni reali.

Caracteristici ale modelului financiar

Conversia în euro s-a făcut cu ajutorul așa-numitei „metoda ratei curente" (all-current method), prin care valorile din Contul de Profit și Pierdere sunt convertite folosind cursul de schimb mediu pentru anul în curs, în timp ce valorile din bilanț sunt convertite folosind cursul de schimb de la sfârșitul anului (cu excepția capitalului acționarilor, convertit la rata de schimb istorică), iar câștigul sau pierderea din conversie se va înregistra direct în capitalurile proprii ale acționarilor, ca rezultat global.

Principalele aspecte care trebuie luate în considerare în analiza rezultatelor modelului financiar, pentru a se asigura că previziunile financiare ale proiectului sunt acceptabile, sunt următoarele:

  • 1. Justificarea și coerența datelor: toate datele relevante de intrare trebuie justificate și să fie consecvente cu concluziile S.F., descrierea proiectului și celelalte date din proiecțiile financiare. De asemenea, trebuie să existe o certitudine suficientă în ceea ce privește dispozițiile financiare pentru finanțarea proiectului.

  • 2.  Principiul „poluatorul plătește”: Calculul tarifelor trebuie să reflecte aplicarea corectă a principiului „poluatorul plătește”. În cazul proiectelor de apă și apă uzată și în conformitate cu art. 9 din Directiva-privind Apa 2000/60/CE, acest lucru înseamnă că:

Articolul 9. - Statele membre iau în considerare principiul recuperării costurilor serviciilor legate de utilizarea apei, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse, având în vedere analiza economică efectuată în conformitate cu anexa III, și, în special, cu principiul poluatorul plătește”.

Aceasta este este susținută de Reg. CE 480/2014 art 16 (a), care menționează:“taxele pentru utilizatori vor fi stabilite în concordanță cu principiul poluatorul plătește și, dacă este cazul, se vor lua în considerare aspecte legate de suportabilitate”.

  • 3. Suportabilitatea: art. 9 din Directiva - cadru privind apa 2000 / 60 / CE prevede, de asemenea, că „în acest sens, statele membre pot avea în vedere efectele sociale, ecologice și economice ale recuperării [...]"

  • 4. Principiul recuperării integrale a costurilor: Regulamentele (Articolul 2.2.1 al Anexei 3 din Actul de Implementare 2015 / 207) prevăd că respectarea principiului recuperării integrale a costurilor presupune următoarele:

Politica socio-economică de exploatare a obiectivului de investiții va urmări pe cât de mult posibil recuperarea costului de capital, a costurilor de operare și întreținere, inclusiv a costurilor legate de mediu și de resurse; structura politicii ce va fi adoptată va urmări maximizarea veniturilor proiectului, înainte de subvențiile publice, luând în considerare suportabilitatea.

Limitările aferente principiului „poluatorul plătește” și principiului privind recuperarea integrală a costurilor în ceea ce privește taxele și comisioanele de utilizare vor trebui:

  • (1) Să nu pericliteze sustenabilitatea financiară a proiectului

  • (2) Ca o regulă generală, să fie tratate ca restricții temporare și menținute doar atâta timp cât există chestiunea suportabilității utilizatorilor.

Sustenabilitatea financiară: Verificarea sustenabilității financiare a proiectului presupune un flux de numerar cumulat pozitiv pentru fiecare an al perioadei de previziune. Acest lucru se aplică pentru efectuarea analizei la nivel de proiect și de operator. În cazul în care structura de finanțare a proiectului include un împrumut pe termen lung, care urmează să fie plătit din venituri incluse în previziunile financiare, va fi necesară o rată de acoperire a serviciului datoriei (la nivel de operator) de cel puțin 1,2 pentru fiecare an de amortizare a investiției.

Pentru determinarea fezabilității financiare a proiectului realizării obiectivului propus vor fi urmariti indicatori de performanță de mai jos:

Profitabilitatea financiară a investiției în proiect determinată cu indicatorii VAN (valoarea actualizata neta) și RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoare investiție include totalul costurilor din Devizul de cheltuieli. Indicatorii calculați în cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze în următoarele limite:

  • - Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie sa fie < 0

  • - Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < rata de actualizare (5%)

  • - Fluxul de numerar cumulat trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de referință

  • - Raportul cost / beneficiu <1, unde costurile se referă la costurile de exploatare pe perioada de referință, iar beneficiile se referă la veniturile obținute din exploatarea investiției.

o Valoarea actuală netă (VNA) - este valoarea obținută prin actualizarea fluxurilor de numerar cu o rată de actualizare. Un indicator VNA pozitiv indica faptul că veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferențe anuale aduse în prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - și însumate, reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul;

o Rata internă de rentabilitate este acea valoare a ratei de actualizare pentru care valoarea actuală netă este egală cu zero. Altfel spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mica indicând faptul că veniturile nu vor acoperi cheltuielie. Cu toate acestea, valoarea RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite tipuri de proiecte în cadrul programelor de finanțare - datorită faptului că acest tip de investiții reprezintă o necesitate stringentă, fără a avea însă capacitatea de a genera venituri: drumuri, stații de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apa, proiecte sociale;

o Raportul beneficiu/cost (B/C) - este un raport complementar al VNA, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiției. Acesta trebuie să fie mai mare decat 1. B/C = VP(I)0/ VP(O)0, unde: VP(I)0 = valoarea actualizată a intrărilor de fluxuri financiare generate de proiect în perioada analizată (inclusiv valoarea reziduală), VP(O)0 = valoarea actualizată a ieșirilor de fluxuri financiare generate de proiect în perioada analizată (inclusiv costurile investiționale).

Analiza are la bază următoarele elemente:

  • •  Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economică a proiectului.

  • •  Valoarea reziduală a investiției

Reprezintă valoarea rămasă a investiției inițiale și a investițiilor realizate pe parcursul exploatării obiectivului investiției inițiale.

  • •  Factorul de actualizare

Procesul de discontare permite însumarea fluxurilor financiare în diferiți ani. Rata la care viitoarele valori financiare sunt discontate în prezent este apropiată de costul oportun al capitalului. Literatura de specialitate pune în evidență un spectru larg al nivelului factorilor de actualizare, de la o valoare minimă de 3% la una maximă de 8%, cu o valoare medie de 5%.

Pentru consistență, factorul de actualizare utilizat în analiza financiară este de 5%.

Indicatori de performanță luați în calcul în cadrul proiectului sunt:

  • •  Valoarea Actualizată Netă (VAN)

Indică valoarea actuală - la momentul zero - a implementării unui proiect care va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli. Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arată faptul că veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferențe anuale „aduse” în prezent -cu ajutorul ratei de actualizare - și însumate reprezentând exact valoarea pe care o furnizează indicatorul.

Valoarea Actualizată Netă Financiară are valoarea - 48.483 RON.

  • •  Rata Internă de Rentabilitate Financiară (FRR)

FRR/C - rata internă a rentabilității financiare a investiției este calculată considerând costul total al investiției ca o ieșire (împreună cu costurile de operare) și veniturile ca intrări. Acest indicator măsoară capacitatea veniturilor din exploatare de a susține costurile investiției.

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului „Revitalizare Centru Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” este de 4,8 NK%.

  • •  Raportul Cost / Beneficiu (C/B)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare cu costurile viitoare, incluzând valoarea investiției.

Realizarea calculului economico-financiar s-a întocmit în concordanță cu prevederile din „Ghidul analizei cost-beneficiu pentru proiectele de investiții”, aplicabil proiectelor finanțate din fonduri europene, ghid întocmit de către Direcția Generală pentru Politici Regionale a Comisiei Europene.

În cadrul analizei financiare, Raportul Beneficiu/Cost este 0, deoarece proiectul nu generează venituri de natură financiară.

Analiza cost beneficiu descrie impactul proiectului în întreaga economie, subliniind efectele asupra obiectivelor majore ale politicii economice (cum ar fi creșterea economică, distribuirea veniturilor regionale și sociale). Proiectul influențează mediul economic prin:

  • - salarii

  • - cerere nouă de produse și servicii

  • - modificări în structura consumului.

Rezultatele financiare ale proiectului sunt:

NPVf

- 48.483 RON

FRR

4,8 NK%

B/Cf

0

  • 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost - beneficiu

Scopul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuție pozitivă netă pentru societate și, prin urmare, merită să fie finanțat prin fonduri publice. Pentru alternativa selectată, beneficiile proiectului trebuie să depășească costurile proiectului și, în mod special, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depășească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.

În termeni practici, acest lucru este exprimat ca VENA pozitivă, o rată beneficiu / cost (B / C) mai mare de 1, sau un RRE a proiectului care depășește rata de actualizare utilizată pentru calcularea VENA (adică 5%).

Cu toate acestea, costurile economice ale proiectului (spre deosebire de cele financiare) sunt măsurate din perspectiva costurilor de "resurse" sau de "oportunitate”, beneficiul (oportunitatea) la care trebuie să renunțe societatea prin utilizarea resurselor economice limitate pentru proiect, și nu în alte scopuri.

În mod similar, beneficiile proiectului pot fi măsurate în funcție de sumele pe care persoanele care beneficiază de proiect sunt gata să le plătească (disponibilitatea de a plăti) sau, alternativ, prin costurile evitate ca urmare a punerii în aplicare a proiectului, precum și din perspectiva beneficiilor externe decurgând din implementarea proiectului și care nu sunt surprinse de analiza financiară.

Analiza cost - eficacitate pentru efectele economice ale proiectului este prezentată mai jos. A fost folosită aceeași rată de actualizare ca la analiza cost-beneficiu din cadrul analizei financiare.

Obiectul analizei noastre financiare îl reprezintă evaluarea beneficiilor și cheltuielilor produse de implementarea proiectului de investiții propus, independent de destinația/sursa lor contabilă.

Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) -care cuantifică diferența dintre veniturile și cheltuielile generate de proiect pe durata sa de funcționare, ajustând această diferență cu un factor de actualizare, operațiune necesară pentru a „aduce” o valoare viitoare în prezent, i.e. la un numitor comun.

Indicatori de evaluare a performanțelor:

Valoarea Actualizată Netă (VAN)

După cum o va demonstra matematic și formula de mai jos, VAN indică valoarea actuală - la momentul zero - a implementării unui proiect ce va genera în viitor diverse fluxuri de venituri și cheltuieli.

VAN


f CF> + VRn _ I h (1 + k)t (1 + k )t 1 0

Unde : CFt = cash flow-ul generat de proiect în anul “t” - diferența dintre veniturile și cheltuielile efectiv:

VRn= valoarea reziduală a investiției în ultimul an de analiză

I0= investiția necesară pentru implementarea proiectului

Valoarea Actualizată Netă Socio - Economica are valoarea 16.160,30 RON.

Rata Internă de Rentabilitate (RIR)

RIR reprezintă rata de actualizare la care VAN este egală cu zero. Altfel spus, aceasta este rata internă de rentabilitate minimă acceptată pentru proiect, o rată mai mică indicând faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

Cu toate acestea, o RIR negativă poate fi acceptată pentru anumite proiecte datorită faptului că acest tip de investiții reprezinta o necesitate stringentă, fără a avea însă capacitatea de a genera venituri (sau generează venituri foarte mici): drumuri, stații de epurare, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu apă etc. Acceptarea unei RIR financiară negativă este totuși

condiționată de existența unei RIR economice pozitivă - același concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor și costurilor socio-economice.

Rata Internă de Rentabilitate in cazul proiectului „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” este de 154,61%.

  • •  Rata de actualizare

Analiza financiară a fost efectuată pe o perioadă de 10 de ani. în conformitate cu perioada de rferință a proiectului de investiții. Rata de actualizare utilizată în analiză este de 8%.

  • •  Orizontul de timp

Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac previziuni. Din motive prudențiale, orizontul de timp nu trebuie să depășească durata de viață economica a proiectului. Având în vedere atât caracteristicile proiectului de investiții propus, cât și principiul de prudențialitate care impune alegerea unei perioade rezonabile de analiză, previziunile noastre vor acoperi o perioada de 10 de ani.

  • •  Conceptul de incremental

Atât veniturile cât și cheltuielile vor fi ajustate după conceptul incremental - i.e. viabilitatea proiectului nu ar trebui să ia în considerare veniturile/cheltuielile care ar fi fost generate oricum, indiferent dacă proiectul ar fi fost sau nu implementat.

Analiza financiară, împreună cu analiza economică, reprezintă cele mai puternice argumente în favoarea deciziei de investiție. În concluzie, nu ne putem aștepta ca un investitor să „plătească” pentru rezultatele care ar fi fost obținute oricum, fără investiția sa.Metoda incrementală se bazează pe comparația dintre scenarii. Această diferență dintre cash flow-uri (cash flow incremental) se actualizează în fiecare an și este comparată cu valoarea prezentă a investiției, pentru a se stabili dacă valoarea actualizată netă (VAN) a proiectului are o valoare pozitivă sau negativă.

Rezultatele socio - economice ale proiectului sunt:

NPVse

16.160,30 Ron

IRR

154,61%

B/Cse

1,08

TABELUL SUSTENABILITATII FINANCIARE

TABELUL FLUXURILOR FINANCIARE

Total

TOTAL

Anul1

Anul2

Anul3

Anul4

Anul5

Anul6

Anul7

Anul8

Anul9

Anul10

Economii realizare in urma implementarii proiectului

4250,595

0,000

0,000

0,000

522,057

548,160

575,568

604,347

634,564

666,292

699,607

Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli         pentru

asigurarea      utilităților

necesare obiectivului

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli         pentru

proiectare   și   asistență

tehnică

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli         pentru

i nvestiți a de bază

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Alte cheltuieli

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

0,000

Total cheltuieli

23282,437

6960,763

6960,763

6960,763

313,234

322,631

332,310

342,280

352,548

363,124

374,018

Total resurse financiare

25132,885

6960,763

6960,763

6960,763

522,057

548,160

575,568

604,347

634,564

666,292

699,607

Total flux numerar

0,000

0,000

0,000

208,823

225,529

243,258

262,067

282,016

303,168

325,588

Flux numerar cumulat

-23282,437

0,000

0,000

0,000

208,823

434,352

677,609

939,676

1221,692

1524,860

1850,448

CALCULAREA RATEI INTERNE A RENTABILITATII FINANCIARE A CAPITALULUI CALCULAREA VALORII ACTUALE NETE FINANCIARE A CAPITALULUI

Denumi re indicator

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total cheltuieli

9714,516592

176,8033909

176,8033909

6960,763

313,234

322,631

332,310

342,280

352,548

363,124

374,018

Total resurse financiare

-4250,595

6960,763

6960,763

6960,763

522,057

548,160

575,568

604,347

634,564

666,292

699,607

Total flux numerar

-13965,111

6783,960

6783,960

0,000

208,823

225,529

243,258

262,067

282,016

303,168

325,588

Rata de actualizare

5%

RIR F

4,8%

VNA F

-48,483

Rap ort beneficiu financiar/cost

0

CALCULAREA RATEI INTERNE A RENTABILITATII ECONOMICA A INVESTITIEI

CALCULAREA VALORII ACTUALE NETE ECONOMICE A INVESTITIEI

Denumire indicator

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total cheltuieli

23282,437

6960,763

6960,763

6960,763

313,234

322,631

332,310

342,280

352,548

363,124

374,018

Total resurse financiare

-4250,595

6960,763

6960,763

6960,763

522,057

548,160

575,568

604,347

634,564

666,292

699,607

Total flux numerar

-27533,031

0,000

0,000

0,000

208,823

225,529

243,258

262,067

282,016

303,168

325,588

RIRE

154,61%

VNAE

16160,300

Raport beneficiu socio-economic/cost

1,08

Rata de actualizare

8,00%

  • 4.8. Analiza de senzitivitate

Obiectivul urmărit prin analiza de senzitivitate este:

  • -  determinarea gradului de incertitudine în cea ce privește implementarea proiectului;

  • -   identificarea variabilelor critice și impactul potențial asupra modificării indicatorilor de performanță financiară și economică;

Indicatorii de performanță financiară și economică care trebuie testați sunt: rata internă de rentabilitate financiară a investiției, valoarea actualizată netă financiară, rata internă de rentabilitate economică și valoarea actualizată netă economică (care se vor calcula in toate cazurile după contribuția UE).

Metodologia folosită în elaborarea analizei de senzitivitate cuprnde:

Identificarea variabilelor critice:

  • -  se realizează prin modificarea procentuală a unui set de variabile ale investiției și apoi calcularea valorii indicatorilor de performanță financiară și economică;

  • -  orice variabilă a proiectului pentru care variația cu 1% va produce o modificare cu mai mult de 5% in valoarea de bază a VANF sau VANE va fi considerată o variabilă critică (evaluatorul poate prescrie și un alt interval de elasticitate).

Calculul valorilor de comutare:

  • -  modificarea procentuală a variabilei critice identificate care determină ca valoarea indicatorului de performanță analizat - valoarea actualizată netă financiară sau valoarea actualizată netă economică - să fie egală cu zero) pentru variabilele critice identificate.

Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca

Pagina 82 din 110


ANALIZA DE SENSITIVITATE

TABELUL FLUXURILOR FINANCIARE

Total

TOTAL

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total cheltuieli

23282,437

6960,763

6960,763

6960,763

313,234

322,631

332,310

342,280

352,548

363,124

374,018

Total cheltuieli - 5%

22118,315

6612,725

6612,725

6612,725

297,573

306,500

315,695

325,166

334,921

344,968

355,317

Total cheltuieli + 5%

24446,558

7308,802

7308,802

7308,802

328,896

338,763

348,926

359,394

370,175

381,281

392,719

Total resurse financiare

23282,437

6960,763

6960,763

6960,763

522,057

548,160

575,568

604,347

634,564

666,292

699,607

Total resurse financiare -5%

6612,725

6612,725

6612,725

495,954

520,752

546,790

574,129

602,836

632,977

664,626

Total resurse financiare +5%

7308,802

7308,802

7308,802

548,160

575,568

604,347

634,564

666,292

699,607

734,587

Total flux numerar -5%

0,000

0,000

0,000

198,382

214,252

231,095

248,964

267,915

288,009

309,309

Total flux numerar +5%

0,000

0,000

0,000

219,264

236,805

255,421

275,170

296,117

318,326

341,868

Flux numerar cumulat -5%

0,000

0,000

0,000

198,382

412,634

643,729

892,693

1160,608

1448,617

1757,926

Flux numerar cumulat +5%

0,000

0,000

0,000

219,264

456,069

711,490

986,660

1282,777

1601,103

1942,971

Valoarea neta actualizata a investitiei in conditiile modifiarilor variabilelor ( ± 5%)

Rata interna a rentabilitatii financiare a investiției in condițiile modificărilor variabilelor ( ± 5%)

Denumire indicator

ANUL 0

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

Anul 9

Anul 10

Total flux numerar +5%

-35343,628

-356,158

-356,158

-356,158

-547,232

-529,691

-511,075

-491,326

-470,379

699,607

734,587

Total flux numerar -5%

-31977,568

-322,238

-322,238

-322,238

-495,115

-479,244

-462,40 1

-444,533

-425,581

-405,487

-384,187

Rata de actualizare

5%

VNAF +5%

-38307,973

VNAF -5%

-34659,594

RIR -5%

4,6%

RIR +5%

5,1%

Calculul ratei interne a rentabilitatii economice in cadrul analizei sensitivitatii calculul valorii nete actualizate a investitiei in cadrul analizei sensitivitatii

Denumire indicator

ANUL 0

ANUL 1

ANUL 2

ANUL 3

ANUL 4

ANUL 5

ANUL 6

ANUL 7

ANUL 8

ANUL 9

ANUL 10

Total resurse financiare +5%

-4463,124

7308,802

7308,802

7308,802

548,160

575,568

604,347

634,564

666,292

699,607

734,587

Total resurse financiare -5%

-4038,065

6612,725

6612,725

6612,725

495,954

520,752

546,790

574,129

602,836

632,977

664,626

Rata de actualizare

5,5%

VNAE +5%

16968,315

VNAE -5%

15352,285

RIRE +5%

162,335%

RIRE -5%

146,875%

Variația NPVf, NPVse, IRRse in funcție de costul total al investiției

Cost total investitie

NPVfi

NPVfk

NPVSE

IRRSE

B/Cse

+10%

11485,260

-40132,162

-53,331

17776,330

170,07%

1,19

+5%

10963,202

-38307,973

-50,907

16968,315

162,34%

1,13

0%

10441,145

-36483,784

-48,483

16160,300

154,61%

1,08

-5%

9919,088

-34659,594

-46,058

15352,285

146,87%

1,03

-10%

9397,031

-32835,405

-43,634

14544,270

139,14%

0,97

  • 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire /diminuare a riscurilor

Au fost identificate următoarele riscuri pe parcursul derulării proiectului, precum și pe perioada de funcționare a investiției. Tototdată a fost cuantificată probabilitatea de producere a acestora și impactul pe care îl pot avea.

Risc identificat

Probabilitatea de producere a riscului 1^5

Impactul riscului De la 1-impact scazut la 10-impact maxim

Ierarhizarea riscurilor

I. Riscuri de ordin tehnic

Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care să execute lucrarea, cu respectarea calității proiectate, în timpul și la costurile stabilite

2

6

12

Soluțiile tehnice proiectate să nu fie adecvate cerințelor unei astfel de lucrări

1

8

8

Apariția unor evenimente meteorologice și seismice care să depășească soluțiile tehnice proiectate

1

5

5

II. Riscuri de ordin financiar

Lipsa capacității financiare a beneficiarului de a suporta costurile investiționale

1

7

7

Depășirea costurilor alocate ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și manoperă

3

6

18

Deteriorarea infrastructurii locale

3

4

12

Depășirea costurilor operaționale

1

5

5

III. Riscuri de ordin institutional

Schimbarea proprietarului

1

3

3

IV. Riscuri de ordin legal

Schimbări ale cadrului legislativ în domeniu

2

3

6

Din tabelul anterior, ierarhizand riscurile ce ar putea afecta investitia, se observă că impactul major asupra eficienței proiectului îl poate avea majorarea costului investiției și a costurilor de operare. În analiza de senzitivitate a fost cuantificată influența acestor doi factori de risc asupra profitabilității proiectului.

Analiza de risc se impune a fi realizată pentru orice proiect încă din faza de concepere a acestuia.

Riscul în cadrul proiectelor reprezintă efectul asupra obiectivelor proiectului care poate apare datorită necunoașterii ansamblului potențial de evenimente existente pe toată durata de implementare a proiectului.

Etapele principale ale managementului de risc al proiectelor sunt următoarele:

  • •  Planificarea - presupune abordarea și planificarea activităților de risc;

  • •  Identificarea riscurilor - constă în determinarea riscurilor ce pot afecta proiectul;

  • •  Analiza - presupune analiza calitativă a riscurilor estimând gradul de afectare al

proiectului;

  • •  Răspunsul la risc - proceduri pentru diminuarea efectelor generate de riscuri;

  • •  Monitorizarea și controlul - realizarea planurilor de diminuare a riscurilor;

  • •  Comunicarea și documentarea - se realizează pe toată durata de viață a proiectului.

Planificarea - în cadrul acestei etape au fost stabilite responsabilitățile echipei de proiectare și ale coordonatorului de proiect, în condițiile manifestării riscurilor.

• coordonatorul de proiect are următoarele obligații în realizarea managementului riscurilor:

  • a) identificarea riscurilor posibile ale proiectului

  • b) estimarea cauzelor și efectelor posibile ale riscurilor proiectului

  • c) întocmirea planului de management al riscului

  • d) stabilirea bugetului necesar pentru înlăturarea sau diminuarea acțiunii riscului

  • e) atribuirea de responsabilități privind diminuarea riscului.

  • f) controlul și monitorizarea riscurilor

• echipa de proiect are următoarele obligații în realizarea managementului riscului

  • a)   participarea alături de coordonatorul de proiect la identificarea riscului, întocmirea

planului de management al riscului, etc.

  • b)   aplicarea planului de management al riscului

  • c)   urmărirea încadrării în bugetul de risc

  • d)   monitorizarea riscurilor

Identificarea riscurilor

Principalele riscuri ce pot interveni în derularea proiectului sunt:

a) Riscuri tehnice

Riscurile interne sunt acele riscuri legate de proiect și care pot apărea în timpul și/sau ulterior fazei de implementare:

  • I.      Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrări care să execute lucrarea, cu respectarea calității proiectate, în timpul și la costurile stabilite

  • -  Execuția necorespunzătoare a unora dintre lucrările de construcții;

  • -  Nerespectarea graficului de execuție;

  • -   Organizarea deficitară a fluxului informațional între diferitele entități implicate în implementarea proiectului;

  • -  Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat și în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări.

  • II.     Soluțiile tehnice proiectate să nu fie adecvate cerințelor unui astfel de proiect

  • -   Cresterea costurilor investitionale datorita lucrarilor de executie și soluțiilor adoptate.

  • III. Apariția unor evenimente meteorologice și / sau sesimice care să depășească soluțiile tehnice proiectate

  • -  Condiții meteorogice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor;

  • -  Schimbările climatice din ultimii ani au condus la o dificultate a constructorilor în aprecierea unui grafic de execuție realist.

În cazul materializării acestor riscuri în perioada de implementare a proiectului, se impune identificarea și adoptarea de către promotorul proiectului și principalelor entități implicate, și anume: Beneficiarul, Proiectantul și Constructorul - a unor soluții adecvate, atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al respectării termenelor prevăzute.

Riscurile externe sunt acele riscuri aflate în strânsă legatură cu mediul socio-economic și cel politic, având o influență considerabilă asupra proiectului propus.

În timp ce riscurile interne pot fi atenuate și prevenite prin intermediul măsurilor de natură administrativă, așa cum sunt: selectarea adecvată a proiectantului și companiei de construcții, întocmirea unui contract clar și strict, selectarea unor specialiști cu experiență și cu o bună reputație, etc. - riscurile externe sunt mai greu de îndepărtat, cu atât mai mult cu cât ele se produc independent de acțiunile întreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entități implicate.

  • b) Riscuri financiare:

  • I.      Lipsa capacității financiare a beneficiarului de a suporta costurile investiționale:

  • -  Scăderea posibilităților de finanțare a beneficiarului;

  • -  Sistarea sau întreruperea finanțării proiectului;

  • -  Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut în contract.

  • II.     Depășirea costurilor alocate, ca urmare a creșterii prețurilor la materiale și manoperă

  • -   creșterea inflației;

  • -  deprecierea monedei naționale;

  • -  creșterea prețurilor la materiile prime și energie.

  • III.     Deteriorarea infrastructurii locale

  • -  Degradarea drumurilor și străzilor locale.

  • -   Degradarea rețelelor de utilități și dificultatea de a se realiza racordurile provizorii.

  • IV.    Depășirea costurilor operaționale

  • -  Creșterea prețului la utilități (apă, canalizare, gaze naturale, energie electrică).

  • c) Riscuri instituționale

  • •    creșterea costurilor forței de muncă;

  • •     lipsa personalului calificat;

  • •     sistemul birocratic și caracterul schimbător al legislației privind achizițiile publice, care au dus la decalaje între momentul planificat al plății și cel efectiv al plății;

  • •    întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

  • •    interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

Analiza riscurilor proiectului

Analiza calitativă a riscurilor

Aceasta este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru controlul și finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importanței riscurilor precum și aplicarea lor, pentru riscurile identificate.

Pentru această etapă, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcție de probabilitatea de apariție și impactul produs. În acest caz poziționarea riscurilor în diagrama riscurilor este subiectivă și se bazează doar pe experiența echipei de proiect.

Impact Probabilitate

LOW

MEDIU

HIGH

LOW

- Lipsa de implicare a factorilor            de

răspundere în punerea în practică a proiectului;

  • -     Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut în contract.

  • - Interes scăzut

pentru     activitățile

prevăzute în proiect.

-     Sistarea     sau

întreruperea finanțării proiectului

MEDIUM

- Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevazut în contract.

- Condiții meteorologice     nefavorabile

pentru     realizarea

lucrărilor           de

construcție.

- Întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări.

HIGH

- Influențe negative din partea celor care     nu     sunt

beneficiari direcți ai proiectului

- Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul    de    timp

aprobat      și      în

cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări

LEGENDA

Ignora riscul

Precauție la astfel de riscuri

Se impune un plan de acțiune

ELABORAREA UNUI PLAN DE RĂSPUNS LA RISCURI

Tehnicile de control al riscului:

  • -  Evitarea riscului - implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariția riscului.

  • -  Transferul riscului - împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (contracte de asigurare, garanții).

  • -  Reducerea riscului - tehnici care reduc probabilitatea și / sau impactul negativ al riscului.

  • -  Planuri de contingență - planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariției riscului.

Măsuri de management al riscurilor

Planul de răspuns la riscuri se face prin luarea următoarelor măsuri

  • -  Planificarea riguroasă a activității proiectului și luarea în calcul a unor marje de timp suficiente pentru eliminarea riscurilor.

  • -  Identificarea din timp a posibililor furnizori și inițierea / încercarea unei comunicări cât mai transparente cu aceștia.

  • -  Introducerea de rezerve financiare și de timp în planificarea activităților proiectului.

  • -  Stipularea în contractul încheiat cu constructorul a unor clauze de penalitate și denunțare unilaterală.

  • -  Având în vedere faptul că beneficiarul proiectului este o autoritate locală, instituția publică având caracter permanent, se va îmbunătăți nivelul de comunicare dintre cetățeni și autoritățile locale.

  • - Prin creșterea nivelului de educare, atât al celor implicați direct și / sau indirect în proiect, cât și al vizitatorilor obiectivului, se va îmbunătăți codul de conduită al acestora și respectul față de mediul înconjurător.

5. SCENARIUL/OPȚIUNEA TEHNICO-ECONOMICĂ OPTIMĂ RECOMANDATĂ
  • 5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilității și riscurilor

În evaluarea scenariilor tehnice s-a efectuat analiza multicriterială a acestora, selectându-se acea alternativă care a obținut punctajul maxim în cadrul analizei.

În analiza multicriterială au fost folosite următoarele criterii: costurile totale, estetica ansamblului, funcționalitatea zonei urbane și modalitatea de redare a funcțiunii de târg, fiecare dintre criterii fiind notat cu un punctaj între 1 și 5, unde 1 înseamnă cel mai slab punctaj, iar 5 cel mai bun punctaj.

Punctajul se obține prin înmulțirea notei cu punctajul acordat importanței variabilei.

Cel mai mare punctaj care poate fi obținut în urma acestei analize pentru cele patru criterii este de 5 de puncte, iar scenariul ales va fi cea cu punctajul cât mai apropiat de cel maxim de 5 de puncte.

Scenariul cu cele mai mari “costuri totale” va obține punctajul cel mai mic, în vreme ce punctajul cel mai mare va fi acordat scenariului cu cele mai mici costuri totale.

“Estetica ansamblului” este analizată din punctul de vedere al imaginii arhitecturale și peisagere a amenajărilor propuse. Punctajul cel mai mare îl va obține scenariul în care se propune o imagine arhitecturală și .

„Funcționalitatea zonei urbane” este un criteriu important, scenariul care va respecta acest principiu urmând să primească punctajul maxim.

“Modalitatea de redare a funcțiunii de târg” se referă la felul în care sunt ambianța spațiului urban multifuncțional va semăna cu imaginea târgului de odinioară. Punctajul maxim îl va primi varianta care va utiliza materiale tradiționale (lemn, zidări, etc.).

Variabile/Scenariul

Importanta variabilei

Scenariul 0

Scenariul1

Scenariul 2

Nota

Punctaj

Nota

Punctaj

Nota

Punct aj

Costuri totale

0.20

1.00

0.20

2.00

0.40

3.00

0.60

Estetica ansamblului

0.30

1.00

0.30

5.00

1.50

1.00

0.30

Funcționalitatea zonei urbane

0.30

1.00

0.30

5.00

1.50

3.00

0.60

Modalitatea de redarea funcțiunii de târg

0.20

1.00

0.20

5.00

1.00

3.00

0,60

Total punctaj

1.00

4.00

1.00

17.00

4.40

10.00

2.10

Scenariul care a obtinut cel mai mare punctaj in urma analizei multicriteriale, respectiv 4,40 puncte, este “Scenariul 1”, respectiv varianta 2.

  • 5.2. Selectarea și justificarea scenariului optim recomandat

Pentru implementarea prevederilor studiului de față, proiectantul propune aplicarea variantei cu investiție medie, respectiv revitalizarea zonei Piața Veche - Felix Aderca din Centrul Istoric al Craiovei, conform Variantei 2, care corespunde Scenariului I.

Selectarea deciziei de promovare a investiției s-a facut ca urmare a luării în considerare a criteriilor estetice și funcționale.

Prin implementarea acestui proiect se vor obține avantaje la nivel local privind siguranța circulației pietonale și crearea unui spațiu urban multifuncțional, și revbenirea la o funcțiune pe care zona a avut-o de-a lungul timpului, cea de târg organizat cu ocazia unor evenimete culturale sau religioase.

Avantajele scenariului recomandat:

- Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

- Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

- Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

- Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții ușoare, demontabile din lemn și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

  • -  Se va realiza un grup sanitar public - construcție definitivă.

  • 5.3. Descrierea scenariului optim recomandat privind:

    • 5.3.1. Obținerea și amenajarea terenului

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (personae fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-II-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-III-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și partial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.

Primăria intenționează să achiziționeze de la actualii proprietari terenurile libere de pe partea dreaptă a Pieței Vechi și de lângă Fântâna Purcarului, gevizul general incluzâțnd fonduri pentru obținerea acestora.

Zona studiată va fi legată prin str. Felix Aderca de Piața Ierusalim și de Lipscănia Craiovei, urmând să formeze împreună cu aceasta un ansamblu.

Suprafața terenului studiat este de de 12547,00 mp.

Prin prezenta documentație în faza Studiu de Fezabilitate se propune asanarea, amenajarea și refuncționalizarea zonei Piața Veche - Felix Aderca în vederea revitalizării acestei zone.

  • 5.3.2. Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului

Pentru funcționarea acestui obiectiv, sunt necesare următoarele utilități:

  • -  energie electrică

  • -  alimentare cu apă

  • -  canalizare

Terenul ce face obiectul acestui studiu dispune de acces la toate utilitățile necesare bunei funcționări a obiectivului.

Soluțiile pentru asigurarea utilităților necesare sunt următoarele:

  • ■  energia electrică: se va asigura prin montarea unor corpuri de iluminat stradal prevăzuți cu celule fotovoltaice și prin racordarea la Sistemul Național;

  • ■  alimentarea cu apă se face de la rețeaua de alimentare cu apă a oreșului existentă în zonă, prin racorduri separate pentru fiecare unitate funcțională în parte. Racordurile se va monta în cămine de branșament, în zona prevăzută pentru organizarea de târguri fiind posibilități pentru racordarea temporară a unor consumatori.

  • ■  canalizarea apelor uzate menajere: se va face la rețeaua de canalizare a orașului prin cămine de racord, conform legislației în vigoare.

  • ■  canalizarea apelor meteorice: se va face prin colectarea acestora de pe amplasament prin intermediul unor șanțuri și rigole, de unde vor fi conduse gravitațional, la rețeaua de canalizare a orașului, asigurându-se o pantă corespunzătoare până la căminul de racord; de-a lungul traseului rețelei exterioare de canalizare se vor executa cămine de vizitare, la fiecare schimbare de direcție. Rețeaua exterioară de canalizare se va executa din tuburi de PVC pentru canalizare, asigurându-se etanșeitatea îmbinărilor pentru evitarea infiltrațiilor în sol. Este posibilă și scurgerea la teren a apelor meteorice, fără colectarea lor prealabilă în șanțuri și rigole.

  • 5.3.3. Soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional - arhitectural și economic a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși

a) Funcțiunea

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din piatră naturală sau compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu dale traforate și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGULAMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. Întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi de piatră naturală sau compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu dale traforate și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate din lemn, de tip pavilion / foișor. În zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 - 3 module pentru câte 4 - 8 mese de 4 persoane. În spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată ca și construcție definitivă, cu structură din cadre din beton armat pe fundații continue din beton, pereți din zidărie de cărămidă, cu învelitoare de tip terasă necirculabilă și tâmplărie interioară și exterioară din profile de PVC cu geam termirezistent, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi pictat cu scene diverse, asemănător unor calcane și elemente utilitare (posturi de transformare) din Centrul Istoric.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene îmbrăcate în lespezi din piatră naturală, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

Întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

b) Categoria și clasa de importanță

Categoria de importanță a construcției, conform prevederilor legii nr. 10/1995, se stabilește ținând seama de criteriile specificate în metodologia M.L.P.A.T., aprobată cu ordinul nr. 31/N/2.10.1995 și H.G. 766/1997. Structura suprafeței pietonale ce urmează a fi realizată se încadrează în categoria C de importanță normală.

Conform HGR nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, construcțiile propuse se încadrează în clasa III de importanță.

c) Suprafața terenului


Suprafața terenului studiat este de 12547,00 mp.

  • d) Suprafață spațiu verde

    Sv = 300 mp

    Sp = 3460 mp

    Sc = 1028 mp

    POT = 97%

    CUT = 0,97


  • e) Suprafață pietonală pavată

  • f) Suprafața carosabilă

  • g) Procentul de ocupare al terenului:

  • h) Coeficientul de ocupare al terenului:

Sistemul constructiv

Alegerea sistemului constructiv al pavajului pietonal a fost făcută ținând cont de natura terenului de fundare, de planeitatea acestuia, elemente determinate ca urmare a elaborării studiului geotehnic și de funcțiunea zonei.

Având în vedere că există posibilitatea că zona studiată să suporte și alte transformări de-a lungul timpului, se propune montarea pavajului din piatră cubică în sistem clasic, fără modificarea în adâncime a terenului. Ca urmare, se propune următoarea configurație:

Strat de bază din balast foarte bine compactat

20 cm grosime

15 cm grosime

15 cm grosime

10 x 10 x 10 cm

40 x 60 x 5 cm.


Strat de beton simplu

Strat nisip sau șapă semiuscată

Piatră cubică (granit) cu dimensiunile

Dale (lespezi) din piatră cu dimensiunile

A. Instalații electrice

Pentru proiectul privind ”Revitalizare Centrul Istoric zona Piata Veche - Felix Aderca Municipiul Craiova, jud. Dolj” au fost studiate următoarele tipuri de instalații electrice:

  • - Instalații electrice de iluminat

  • - Instalații electrice de prize și forță

  • - Instalații electrice de iluminat de sigurață

  • - Distribuția energiei electrice;

  • - Instalația de protecție împotriva șocurilor electrice și legare la pământ

  • - Instalații de curenți slabi

La întocmirea documentației s-au avut în vedere următoarele norme și documente de referință :

  • -  Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor indicativ I7- 2011;

  • -  Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții;

  • -  Legea 319 din 2006 - Legea privind securitatea și sănătatea în muncă

  • -  Norme generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin MAI nr. 163/2007;

  • -  Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633 din 21 iulie 2006

  • -  NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri

  • -  Regulamentul privind controlul de stat al calitatii în constructii, aprobat prin HG. nr. 272/1994;

  • -  Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr. 273 / 1994;

  • -  Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III-a — Instalații de detectare, semnalizare și avertizare, indicativ P118/3-2015

Instalațiile electrice proiectate sunt dimensionate pentru tensiunea de utilizare 230/400V; 50Hz. Proiectul va fi verificat din punct de vedere al cerintelor de calitate conform Legii 10/ 1995, specialitatea instalații electrice.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea din Sistemul Energetic Național se va realiza din rețeaua de electricitate din zonă. Soluția de alimentare este în concordanță cu soluția de racordare stabilită de distribuitorul de electricitate și nu va suferi modificări.

Distribuția energiei electrice se va face prin intermediul firidelor de distribuție tip E2-2. Coloanele de alimentare a firidelor de distribuție proiectate se vor realiza cu cablu din Cupru, tip CYABY 4x50mmp, îngropat în pământ, în șanț deschis și în tuburi PVC-G la traversarea aleilor carosabile.

Instalații electrice de iluminat exterior

Alimentarea corpurilor de iluminat exterior se va face din rețeaua de iluminat public din zonă și pornirea/oprirea lor se va face odată cu cea a iluminatului public.

Pentru iluminarea căilor pietonale se vor folosi corpuri de iluminat montate pe stâlpi metalici decorativi cu înălțimea de 4 metri, echipate cu lămpi LED, alimentate prin cablu electric montat îngropat tip CYAbY 5x2,5mmp.

Pentru iluminatul anumitor zone se vor folosi corpuri iluminat LED tip stâlp metalic pitic.

Instalații electrice de iluminat și prize

Se vor realiza următoarele nivele de iluminare:

spații comerciale, spații servire, bar grup sanitar

300 lux

150 lux


Iluminatul general din spațiile comerciale, spațiile de servire, bar și grup sanitar se realizează cu aparate de iluminat eficiente, echipate cu corpuri de iluminat LED. Corpurile de iluminat sunt montate suspendat în spațiile comerciale, spațiile de servire și bar, și aparent, în grupul sanitar.

Se vor utiliza corpuri de iluminat cu LED datorită următoarelor avantaje:

  • -  eficiență energetică

  • -  au cel mai scăzut consum de energie dintre toate sursele de iluminat

  • -  au durată de viață foarte mare

  • -  pot fi utilizate în condiții de temperatură scăzută

Pe circuitele de prize este prevăzută o putere instalată de maxim 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului I7/2011. Toate prizele pentru utilitățile comune vor fi de 16A, cu contact de protecție. Protecția circuitelor de prize se va face cu întrerupătoare diferențiale automate 2P si 4P, 16A, 30 mA.

Instalații electrice de iluminat de siguranță

În clădiri se vor instala următoarele tipuri de iluminat de siguranță:

a. Iluminat de securitate pentru evacuare:

Conform Normativului I7/2011, Art.7.23.7, se va prevedea iluminat de securitate pentru evacuare la ușile de evacuare, pe căile de evacuare și la inflexiunile acestora, pe palierele scărilor, la exterior la ieșire din clădiri, în zona de amplasare a butoanelor manuale de acționare incendiu, la maxim 2.0 m distanță orizontală. Corpurile de iluminat pentru evacuare se vor amplasa la o distanță de maxim 15 m între ele.

Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca                         Pag.95 din 110

Corpurile de iluminat de securitate pentru evacuare sunt prevăzute cu kit de emergență cu autonomie de cel putin 2 h, cu durata de comutare de 5 s, conform tabel 7.23.1/I7/2011.

Corpurile de iluminat de securitate la evacuare vor funcționa în regim permanent, conform articol 7.23.7.3/I7-2011.

b. Iluminat de securitate împotriva panicii:

Conform normativului I7/2011, Art.7.23.9 se va prevedea iluminat de securitate împotriva panicii (încăperi cu suprafete > 60mp și încăperi cu peste 100 de persoane).

Corpurile de iluminat de securitate împotriva panicii sunt prevăzute cu kit de emergență cu autonomie de cel puțin 1h, cu durata de comutare de 5s, conform tabel 7.23.1/I7/2011.

Instalația de protecție împotriva șocurilor electrice și legare la pământ

Priza de pământ artificială se realizează prin dispunera în pământ, la minim 1 m față de fundația clădirilor, a unei platbande OL-Zn 40x4mm, sudată de electrozi verticali din OL-Zn d=2”1/2, l=3m, bătuți în pământ până la adâncimea de - 0,8 m față de cota terenului amenajat.

Instalația de detecție și semnalizare incendiu

Se va prevedea un sistem de detectie si avertizare incendiu pentru spatiile comerciale.

Instalația de semnalizare a incendiilor trebuie să detecteze începutul de incendiu în cel mai scurt timp, să analizeze rapid informațiile primite și, în cazul confirmării evenimentului, să emită semnalul de alarmă adecvat, pentru asigurarea intervenției și evacuării. Detectarea automată a începuturilor de incendiu trebuie să se facă in toate spatiile comerciale.

Aceasta trebuie să fie precoce, precisă și controlabilă; apariția unui semnal de incendiu trebie să fie urmată de declanșarea alarmei locale de incendiu. Alarma de incendiu are prioritate față de semnalul de defect. Defecțiunile sunt evidențiate prin semnale optice și acustice distincte de semnalele de alarmă de incendiu. Ele sunt înregistrate, memorate și evidențiate optic prin dispozitive speciale ale centralei.

Componenta oricărui sistem automat de semnalizare a incendiului include detectoare de incendiu, un analizator al semnalului primit, dispozitive de alarmare și surse de energie.

Butoane de semnalizare a incendiilor

Fiecare instalație de semnalizare a incendiilor trebuie să fie dotată și cu dispozitive de avertizare manuală. Conectarea acestora la centrala de semnalizare este indicat a se realiza în sistemul adresabil. Odata acționate, ele trebuie să rămână blocate în poziție de alarmă, readucerea în stare normală făcându-se doar prin utilizarea unor dispozitive speciale. în acest fel, există garanția alarmării până la identificarea zonei și asigurarea intervenției.

Măsuri și instrucțiuni de protecția muncii și P.S.I.

Pentru prevenirea incendiilor coloanele de alimentare sunt realizate din cabluri de tip CYY-F (cabluri cu intarziere la propagarea flacarii si care corespund incercarii la ardere executata pe manunchi de cabluri Cat.C conform standardului SR EN 60332-3-24).

In vederea eliminării pericolelor de soc electric a personalului de execuție și exploatare a instalațiilor electrice de iluminat si forța, prin proiect se prevăd următoarele masuri:

  • -  Părțile metalice ale instalațiilor electrice (carcase, suporți etc.), care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental pot fi puse, ca urmare a unor defecte de izolatie, se leaga electric la conductorul de protectie si suplimentar la o instalatie de legare la pamant;

  • -  In exploatare si la reviziile si reparatiile instalatiilor electrice, personalul de specialitate respectiv, va avea grija sa verifice in orice ocazie starea legaturilor de protectie la nul si la centura de impamantare, luand masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor defectiuni ;

  • -  La operatiunile de montaj, probe si punere in functiune a instalatiilor electrice interioare, se vor respecta prevederile normelor republicane de protectie a muncii si normelor departamentale;

  • -   Pentru cazul in care lucrarile se vor executa in instalatii fara intreruperea totala a tensiunii, se va proceda la delimitarea materiala de protectie a zonei de lucru sau se respecta normele privitoare la distanta de apropiere fata de instalatiile sub tensiune, cu utilizarea mijloacelor de protectie prevazute pentru acest caz in norme ;

  • -  Utilizarea placutelor avertizoare si a echipamentelor de protectia muncii specific electrice (platforme electroizolante, cizme electroizolante, manusi electroizolante etc.) este absolut obligatorie in cazul interventiilor la instalatiile care sunt sau care ar putea fi puse subtensiune pe perioada interventiei respective;

  • -  Toate lucrarile de montaj ale instalatiilor electrice, se vor executa numai de muncitori care au calificarea tehnica corespunzatoare si instructajul de protectia muncii pentru locul de lucru respectiv facut. Acest instructaj va fi consemnat in fisa individuala de instruire;

  • -  Beneficiarul, in exploatarea instalatiilor electrice, are obligatia ca la locul de amplasarea tablourilor instalatiilor speciale, sa afiseze instructiuni detailate asupra modului de desfasurarea operatiunilor in funtionarea normala a instalatiilor, precum si masurile necesare in caz deavarie.

B. Instalațiile sanitare

Canalizarea apelor uzate

Apele pluviale colectate de pe suprafața pavajului - convențional curate - se vor colecta printr-un sistem de rigole și se vor deversa la la rețeaua de canalizare a orașului sau / și la teren, de unde vor reintra în circuitul natural.

Hidranți exteriori: în zonă se vor monta doi hidranți exteriori, racordați la rețeaua de hidranți exteriori a orașului.

În spațiul urban multifuncțional ce va fi amenajat va fi montat mobilier urban specific funcțiunii, fiind prevăzute bănci, coșuri de gunoi, felinare, mese, scaune, panouri de afioșaj, etc.

Cadrul legal aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acesteia:

  • -  Îndeplinirea cerințelor de calitate și condițiilor tehnice stabilite prin legea 10/1995 republicată

  • -  Normativele privind încadrarea seismica, acțiunea vântului și a încărcării la zapadă conform codurilor de proiectare P100-1/2013, CR 1-3-2012, CR 1-1-4/2012, CR 0-2012 și CR 6/2013 - pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor

  • -  Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

  • -  Normativul P-118-1/2013 privind siguranță la foc

  • -  Ordinul Ministrului Sănătății nr. 331/1999 pentru aprobarea normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor și de autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătății publice;

  • -  STAS 6472 privind microclimatul;

  • -  NP 008 privind puritatea aerului;

  • -  STAS 6221 și STAS 6646 privind iluminarea naturală și artificială;

  • -  Legea 137/1995 republicată privind protecția mediului;

  • -  Legea 107/1996 a apelor;

  • -  OG 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • -  HGR 188/2002 privind siguranța în exploatare

  • 5.3.4. Probe tehnologice și teste

Nu este cazul.

  • 5.4. Principalii indicatori tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții

    • 5.4.1. Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții

Indicatorii maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, din care Construcții -montaj (C+M), în conformitate cu Devizul General este:

Valoare totală fără T.V.A. (lei)

Valoare totală cu T.V.A. (lei)

TOTAL GENERAL

10,441,145.13

12,415,847.38

Din care C + M

4,738,186.32

5,638,441.72

  • 5.4.2. Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță

Prin realizarea obiectivului de investiții propus, „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”, se vor atinge următorii indicatori de performanță:

Se va amenaja o suprafață de teren de 12547,00 mp, din care:

- Suprafață spațiu verde

- Suprafață pavată

- Suprafață carosabilă

- Procentul de ocupare al terenului:

- Coeficientul de ocupare al terenului:

Sv = 300 mp

Sp = 3460 mp

Sc = 1028 mp

POT = 97%

CUT = 0,97

  • 5.4.3. Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții

Principalii indicatori financiari și socio-economici au fost analizați la capitolul 4.6. și 4 7.

Astfel,               Rezultatele financiare ale proiectului sunt:

NPVf

- 48,483 RON

FRR

- 4,8 NK%

B/Cf

0

Și

Rezultatele socio - economice ale proiectului sunt:

NPVse

16,160.30 Ron

IRR

154,61%

B/Cse

1,08

  • 5.4.4. Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 24 luni, din care primele 8 luni reprezintă perioada necesară pentru elaborarea proiectului tehnic, iar următoarele 2 luni sunt prevăzute pentru organizarea și desfășurarea procedurilor pentru achiziția lucrărilor necesare. Graficul orientativ de realizare a investiției este următorul:

Nr.

Crt

Activitate

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Luna 13

Luna 14

Luna 15

Luna 16

Luna 17

Luna 18

Luna 719

Luna 20

Luna 21

Luna 22

Luna 23

Luna 24

1.

Realizare proiectare

1.1.

Achiziție servicii elaborare proiect fazele P.T. + D.E.

1.2.

Elaborare proiect fazele P.T. + D.E.

2.

Achiziție și realizare asistență tehnică din partea beneficiarului

2.1.

Achiziție asistență tehnică din partea beneficiarului

2.2.

Realizare asistență tehnică din partea beneficiarului

3.

Achiziție și realizare asistență tehnică din partea proiectantului

3.1.

Achiziție asistență tehnică din partea proiectantului

3.2.

Realizare asistență tehnică din partea proiectantului

4.

Achiziție și realizare lucrări

4.1.

Achiziție lucrări de execuție

4.2.

Execuție lucrări desfacere construcții parazitare

4.3.

Consolidare și refuncționalizare clădiri

4.4.

Amenajare zonă pietonală - execuție pavaje

4.5.

Execuție lucrări spații verzi

4.6.

Execuție lucrări montaj mobilier urban

4.7.

Execuție lucrări instalații electrice

4.8.

Execuție lucrări instalații sanitare

5

Recepția lucrărilor

  • 5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

  • 5.5.1. Rezistență mecanică și stabilitate

Structura de rezistență a construcțiilor ce se consolidează și a construcțiilor ușoare ce se amplasează va fi astfel concepută încât încărcările susceptibile a se exercita în timpul exploatării să nu determine nici unul din evenimetele următoare:

  • -  Prăbușirea totală sau parțială a construcției;

  • -  Apariția unor deformații de o mărime inadmisibilă;

  • -  Deteriorări ale unor părți ale construcției, ca rezultat al deformării puternice a structurii de rezistență;

  • -  Distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporționate ca mărime în raport cu cauzele primare.

Alegerea sistemului constructiv va fi făcută ținând cont de natura terenului de fundare, de planeitatea acestuia și de zona amplasamentului, elemente determinate ca urmare a întocmirii studiului geotehnic.

  • 5.5.2. Securitate la incendiu

În zona obiectivului vor fi montați hidranți stradali racordați la rețeaua de hidranți exteriori a orașului și vor fi prevăzute mijloace de intervenție în caz de incendiu.

Se vor respecta următorele prevederi:

  • • Legea 307-2006 privind apărarea împotriva incendiilor;

  • • HGR 1739-2006 - Normativul P118/2 - 2013 cu privire la siguranța la foc;

  • • Normativul P118/3 - 2015 cu privire la instalații de detectare, semnalizare și avertizare.

  • 5.5.3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

La Execuția lucrărilor de revitalizare a zonei Piața Veche - Felix Aderca se vor respecta normativele în vigoare privind igiena, sănătatea oamenilor și protecția mediului.

Igiena mediului interior: Se vor respecta prevederile legale în vigoare.

Igiena aerului:

Nu vor exista degajări de substanțe toxice, iar materialele de construcție și finisajele ce vor fi puse în operă nu vor fi radioactive și nu vor emite substanțe toxice sau gaze nocive.

Se va asigura iluminatul artificial corespunzător pe timp de noapte și iluminatul arhitectural al zonei.

Igiena apelor:

Igiena apelor va fi asigurată prin evacuarea apelor meteorice la rețeaua de canalizare a orașului, conform legislației în vigoare.

Igiena evacuarii apelor uzate :

Igiena evacuarii apelor uzate se va face printr-un sistem corespunzător de canalizare către rețeaua orășenească de canalizare, asigurarea unui racord etanș și prevederea de cămine de vizitare la toate schimbările de direcție ale conductei exterioare de canalizare, precum și a unui cămin de racord.

Igiena evacuării gunoaielor:

Zona intrării în parc va fi mobilată cu coșuri de gunoi. Gunoaiele menajere se vor depozita în pubele omologate, amplasate în parc, într-un loc special amenajat (platformă betonată etanșă), până la preluarea lor de către o firmă specializată sau de serviciul specializat al primăriei, prin contract.

Se vor respecta următorele prevederi:

  • • STAS 6472 privind microclimatul;

  • • NP 008 privind puritatea aerului;

  • • STAS 6221 și STAS 6646 privind iluminarea naturală și artificială.

Prin modul de amplasare a clădirilor existente sunt respectate distanțele minime față de limitele de proprietate și este asigurată însorirea corespunzătoare a tuturor spațiilor.

Se vor respecta următorele prevederi: NP 008 privind puritatea aerului.

Refacerea și protecția mediului

Prin proiect sunt prevăzute lucrări de protecție a mediului prin prevederea de dotări care să evite poluarea mediului înconjurător.

S-au respectat următorele prevederi:

  • • Legea 137/1995 (republicată februarie 2000) privind protecția mediului;

  • • Legea 107/1996 a apelor;

  • • Decret nr. 924 din 19.11.2001 privind promulgarea legii OG nr. 243/2000 privind protecția atmosferei;

  • • HG 352 21.04.2005 privind modificarea și com pletarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

  • • Ordinul MAPPM 462/1993;

  • • Ordinul MAPPM 125/1996;

  • • Ordinul MAPPM 756/1997.

Pe parcursul execuției lucrărilor de modernizare se vor asigura curățenia și ordinea în șantier.

După finalizarea lucrărilor de execuție, cadrul natural va fi readus la forma inițială prin îndepărtarea molozului și gunoaielor și transportarea acetora la groapa de gunoi a localității și se vor reface spațiile verzi existente.

Prin realizarea lucrărilor de construcții propuse nu sunt perturbate vecinătățile și nu vor fi tăiați arbori.

Funcțiunea viitoare a zonei nu generează noxe sau alți factori de poluare ai mediului.

Colectarea deșeurilor menajere se va face selectiv, pe o platformă betonată, evacuarea acestora urmând a fi făcută de către o firmă specializată sau de serviciul specializat al primăriei, prin contract.

În consecință, lucrările propuse prin proiectul „Revitalizare Centru Istoric - zona Piașa Veche - Felix Aderca”, NU vor afecta mediul.

  • 5.5.4. Siguranță și accesibilitate în exploatare

Din punct de vedere al siguranței în exploatare, amenajările propuse se încadrează în normele în vigoare.

Pentru îndeplinirea cerinței B (Siguranță în exploatare), s-au respectat următoarele prevederi:

  • • STAS 6131 privind dimensionarea parapeților și balustradelor;

  • • NP 063/2002privind criteriile de performanță specifice rampelor și scărilor pentru circulația pietonală în construcții;

  • • Normativ NP 051/2012 privind măsuri pentru persoanele cu handicap locomotor;

  • • Măsuri de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

Pe durata execuției lucrărilor de construcții se vor respecta măsurile de protecția muncii specifice procesului tehnologic.

  • 5.5.5. Protecția împotriva zgomotului: Nu este cazul.

  • 5.5.6. Economie de energie și izolare termică

  • a) Izolarea termica și economia de energie: Se vor respecta prevederile legale în vigoare.

  • b) Izolarea hidrofugă:      Se vor respecta prevederile legale în vigoare.

  • 5.5.7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:

  • -  reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare;

  • -  durabilitatea construcțiilor;

  • -  utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

În cazul de față, principiul utilizării sustenabile a resurselor naturale este asigurat, durabilitatea în timp a construcției fiind certificată de respectarea Normativului P100 -1/2013, iar materiile prime și secundare folosite la construirea obiectivului sunt compatibile cu mediul.

  • 5.5.8. Organizarea de șantier

Pentru realizarea obiectivului, va fi prevăzută și amenajarea, în incinta obiectivului, a organizării de șantier care va cuprinde lucrările provizorii necesare organizării de șantier.

Organizarea de șantier se va amenaja în zona de nord a amplasamentului. Terenul aferent obiectivului va fi împrejmuit cu un gard provizoriu. Accesul în incintă se va face prin două porți, una pentru personal și cealaltă pentru mașini.

Materialele de construcție cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita în incinta șantierului, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecție. Materialele de construcție care necesită protecție contra intemperiilor se vor depozita pe timpul execuției lucrărilor de construcție în magazia care se va amplasa lângă baraca vestiar.

În acest sens, pe terenul aferent se va organiza șantierul prin amplasarea unor obiecte provizorii:

  • -  2 barăci / magazii provizorii, cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori și depozitare scule;

  • -  tablou electric provizoriu pentru șantier;

  • -  racord provizoriu de apă și punct PSI (în imediata apropiere a fântânii ori sursei de apă);

  • -  platformă depozitare materiale.

Nu sunt necesare măsuri de protecție a vecinătăților.

Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor. Pentru a preveni declanșarea unor incendii se va evita lucrul cu și în preajma surselor de foc. Dacă se folosesc utilaje cu acționare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecție în acest sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolație necorespunzătoare și a unor împământări necorespunzătoare.

MĂSURI ȘI REGULI DE PROTECȚIE LA ACȚIUNEA FOCULUI

  • 1. Normele de protecție contra incendiilor se stabilesc în funcție de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistență la foc al elementelor de construcție, precum și de sarcina termică a materialelor și substanțelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C3000 - 94.

  • 2. Organizarea activității de prevenire și stingere a incendiilor precum și a evacuării persoanelor și bunurilor în caz de incendiu vizează în principal:

  • a. stabilirea în instrucțiunile de lucru a modului de operare precum și a regulilor, măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;

  • b. stabilirea modului și a planului de depozitare a materialelor și bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie;

c dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire și stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora și întreținerea lor în perfectă stare de funcționare;

  • d. organizarea alarmării, alertării și a intervenției pentru stingerea incendiilor la locul de muncă, precum și constituirea echipelor de intervenție și a atribuțiilor concrete;

  • e. organizarea evacuării persoanelor și bunurilor în caz de incendiu precum și întocmirea planurilor de evacuare;

  • f. întocmirea ipotezelor și a schemelor de intervenție pentru stingerea incendiilor la instalațiile cu pericol deosebit;

  • g. marcarea cu inscripții și indicatoare de securitate și expunerea materialelor de propagandă împotriva incendiilor.

  • 3. Înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii trebuie să fie instruiți să respecte regulile de pază împotriva incendiilor.

  • 4. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucțiunile tehnice privind tehnologiile de lucru, precum și normele de prevenire a incendiilor.

  • 5. La terminarea lucrului se va asigura:

  • a. întreruperea iluminatului electric, cu excepția celui de siguranță;

  • b. evacuarea din incintă a deșeurilor reziduurilor și a altor materiale combustibile;

  • c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;

  • d. evacuarea materialelor din spații de siguranță dintre construcție și instalații.

  • 6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate și montate conform standardelor SRAS 297/1 și STAS 297/2;

  • 7. Depozitarea subansamblelor și a materialelor se va face în raport cu comportarea la foc a acestora și cu condiția de a nu bloca căile de acces la apă și la mijloacele de stingere și spațiile de siguranță.

  • 8. Se interzice lucrul cu foc deschis la distanțe mai mici de 3 m față de elementele sau materialele combustibile fără luarea măsurilor de protecție specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru, zona se curăță de resturile și deșeurile rezultate. Materialele și substanțele combustibile se depozitează în locuri special amenajate, făreă pericol de producere a incendiilor.

  • 9. Pe timpul executării lucrărilor la șarpante și învelitori combustibile, este interzis focul deschis sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevăzute și asigurate cu protecțiile necesare.

  • 10. Șantierul trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:

  • - găleți din tablă, vopsite în culoarea roșie, cu inscripția « găleată de incendiu (2 buc.)

  • - lopeți cu coadă (2 buc.)

  • - topoare târnăcop cu coadă (2 buc.)

  • - căngi cu coadă (2 buc.)

  • - răngi de fier (2 buc.)

  • - scară împerechere din trei segmente (1 buc.)

  • - ladă cu nisip de 0,5 mc (1 buc.)

  • - stingătoare portabile

MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII

  • 1. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecție a muncii prevăzute în legislația în vigoare în special din «Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții» ediția 1993; Legea Protecției Muncii Nr. 90/1996; «Norme generale de protecție a muncii» ediția 1996, precum și «Norme specifice de protecție a muncii pentru diferite categorii de lucrări».

  • 2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare și a fișelor tehnologice elaborate de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecție a muncii. Se va verifica însușirea fișelor tehnologice de către întreg personalul din execuție.

  • 3. Dintre măsurile speciale ce trebuiesc avute în vedere se menționează:

  • - zonele periculoase vor fi marcate cu placaje și inscripții;

  • - se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeți, dispozitive);

  • - toate dispozitivele, mecanismele și utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în vigoare;

  • - asigurarea cu forță de muncă calificată și care să cunoască măsurile de protecție a muncii în vigoare din “Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții“, ediția 1993 cap. 141.

  • 4. Măsurile de protecție a muncii prezentate nu au un caracter limitativ, constructorul având obligația de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de muncă.

  • 5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice

Investiția publică pentru revitalizarea zonei Piața Veche - Felix Aderca va fi finanțată prin alocații de la bugetul local și/sau de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile și din alte surse legal constituite și din fonduri private ale proprietarilor privați, persoane fizice sau juridice.

6. URBANISM, ACORDURI ȘI AVIZE CONFORME
  • 6.1 Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

Pentru proiectul „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”, a fost emis de către Primăria Municipiului Craiova Certificatul de urbanism nr. 422/14.03.2018.

  • 6.2 Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor special, expres prevăzute de lege

Pentru amplasamentul obiectivului „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” nu au fost emise Extrase de Carte Funciară.

  • 6.3 Actul administrativ a autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

Agenția Regională de Protecție a Mediului Craiova va decide, pe baza Notificării de mediu, dacă proiectul „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” se supune sau nu procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de evaluare adecvată.

  • 6.4 Avize conforme privind asigurarea utilităților

Pentru proiectul „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”, Certificatul de urbanism prevede obținerea avizelor privind utilitățile urbane și infrastructura. Vor fi obținute următoarele avize:

  • -  Avizul furnizorului de apă și canalizare

  • -  Avizul furnizorului de energie electrică

  • -  Avizul de salubritate

  • 6.5 Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Pentru proiectul „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” a fost elaborat un studiu topografic care a fost vizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Dolj.

  • 6.6 Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice

Pentru acest obiectiv au fost solicitate și vor fi întocmite documentații și studii specifice pentru următoarele avize:

  • -  Avizul Direcției Județene pentru Cultură Dolj

7. IMPLEMENTAREA INVESTIȚIEI

7.1 Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

Enitatea responsabilă pentru implementarea investiției pentru proiectul „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” este Primăria Municipiului Craiova, instituție publică cu personalitate juridică care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

  • 7.2 Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea invetiției pe ani, resurse necesare

Durata de implementare a proiectului și de realizare a obiectivului de investiții „Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca” este de 12 de luni calendaristice. Din 9

aceasta, durata de pregătire a execuției (proiectare, achiziții asistență tehnică, achiziții de lucrări de execuție, etc.) este de 6 luni (proiectare - 2 luni, achiziții - 4 luni), iar durata lucrărilor de execuție a lucrărilor de construcții este de 6 luni calendaristice.

Eșalonarea investiției se va face astfel:

Anul I:       40% din INV, respectiv 4,176,458.05 lei fără T.V.A și 4,966,338.95 lei cu T.V.A.

Anul II:      60% din INV, respectiv 6,264,687.08 lei fără T.V.A și 7,449,508.43 lei cu T.V.A.

Din care C+M                       4,738,186.32 lei fără T.V.A. și 5,638,441.72 lei cu T.V.A.

Durata de realizare a investiției este prevăzută la 24 luni, graficul orientativ de realizare a investiției fiind următorul:

Nr.

Crt

Activitate

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Luna 13

Luna 14

Luna 15

Luna 16

Luna 17

Luna 18

Luna 719

Luna 20

Luna 21

Luna 22

Luna 23

Luna 24

1.

Realizare proiectare

1.1.

Achiziție servicii elaborare proiect fazele P.T. + D.E.

1.2.

Elaborare proiect fazele P.T. + D.E.

2.

Achiziție și realizare asistență tehnică din partea beneficiarului

2.1.

Achiziție asistență tehnică din partea beneficiarului

2.2.

Realizare asistență tehnică din partea beneficiarului

3.

Achiziție și realizare asistență tehnică din partea proiectantului

3.1.

Achiziție asistență tehnică din partea proiectantului

3.2.

Realizare asistență tehnică din partea proiectantului

4.

Achiziție și realizare lucrări

4.1.

Achiziție lucrări de execuție

4.2.

Execuție lucrări desfacere construcții parazitare

4.3.

Consolidare și refuncționalizare clădiri

4.4.

Amenajare zonă pietonală - execuție pavaje

4.5.

Execuție lucrări spații verzi

4.6.

Execuție lucrări montaj mobilier urban

4.7.

Execuție lucrări instalații electrice

4.8.

Execuție lucrări instalații sanitare

5

Recepția lucrărilor

  • 7.3 Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse

necesare

Având în vedere caracterul obiectivului de investiție și modalitatea de finanțare a acesteia, strategia de exploatare, operare și întreținere va fi în sarcina Direcției Servicii Publice.

Strategia de exploatare, operare și întreținere ce va fi întocmită, va respecta prevederile naționale și internaționale pentru exploatarea obiectivelor de tipul celui de față și Regulamentul de Intervenție și Funcționare ale cărui prevederi vor fi propuse pe baza reglementărilor P.U.Z. existent și care va fi aprobat de către Consiliul Local.

  • 7.4 Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

Pentru buna funcționare a obiectivului se recomandă asigurarea curățeniei și ordinii publice în zona obiectivului.

8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

în concluzie, se recomandă realizarea obiectivului de investiții „Revitalizare Centrul Istoric -zona Piața Veche - Felix Aderca” pe baza Scenariului I din prezenta documentație.


Data elaborării S.F.


31.01.2019




"* * * *






1


»*a ~

L

- •

*’ 1

j 1


’ s ■ *          *<■*•’             _> • J

AsdS

lr 1. *

9 '.^jF ■1' ■ ** •"

r '       V-. Jf. ’V*' '' -''’ '

• J"* - *' *■ VT;            ""

•~- —*" * , B           *L

a , jl» ~-~7_“< .'   /■

^î^l* . r m g*   J^T'   -'"'

• < -v.    . Vi£?- -y

—A                 K .           '

$ • & fe ^;-g ~ - - ••-/-•:

** .rT« ,-

țSJ J53 7*1

/ /< y

• i \

V

<*-^7CZVr^~--X- *

■ ____■*• ^- — _____

£• * ■      1 j . W, r»^Ri

7* •*         V^ ~‘

▼ - »  - X® * '  ■


MUNICIPIUL CRAIOVA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

Serviciul Investiții și Achiziții

Comisia Tehnico-Economică

AVIZ NR. 4^-0

din data de r

Denumirea obiectivului de investiții: faza SF “Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”

Elaborator proiect: S.C. New Creative Enterprises SRL București

Ordonator tertiar de credite :

Ordonator principal de credite : Primar Mihail Genoiu

Beneficiar : U.A.T. Municipiul Craiova

Situația existentă a obiectivului de investiții:

9                                                                                      9

Zona Piața Veche - Felix Aderca face parte din centrul istoric al municipiului Craiova și este situată la confluența dintre centrul istoric și centrul nou al orașului. Scopul revitalizării zonei susmenționate este dezvoltarea orașului, precum și reabilitarea spațiului urban și integrarea lui în zona centrală a Lipscăniei Craiovei (Zona Pilot).

în prezent, zona studiată este destructurată și în paragină ca urmare a dezafectării tarabelor din piață și demolării unor clădiri fără valoarea istorică sau arhitecturală. Ca urmare, zona nu este atractivă pentru comercianți, cumpărători și turiști și nu aduce valoare calității vieții, ci afectează negativ viața locuitorilor din zona centrală și nu continuă activitățile din zona istorică cu impact turistic și comercial.                           "  :   ■

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-ll-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-lll-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și parțial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.

Piața Veche este formată din patru construcții asemănătoare, cu regimul de înălțime parter, cu pereți din zidărie de cărămidă și acoperiș în două ape egale la unghi de 30°, cu șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă. în zona coamei acoperișului au fost executate supraînălțări pe structură din lemn, cu lamele oblice tot din lemn, pentru ventilarea spațiului interior.

Se pare că inițial construcțiile nu aveau pereți de închidere, fiind șoproane cu stâlpi din lemn și cu acoperișul cu șarpantă din lemn și învelitoare din țiglă, asemănătoare acoperișurilor actuale, dar nu există documente sau fotografii de epocă care să ateste acest fapt.

Forma actuală a primei construcții dinspre str. Felix Aderca, cu pereți din zidărie de cărămidă cu o tratare arhitecturală de tip utilitar (industrial) cu cărămidă aparentă și elementele de rezistență marcate în relief și acoperite cu tencuială pe fațadele laterale și cu fațadele lungi închise cu vitrine cu geam și acoperite cu obloane din lemn, cu șarpantă din lemn în două ape egale și streșini largi susținute de contravântuiri din lemn și învelitoare din țiglă, este probabil forma care s-a păstrat din perioada interbelică și care trebuie conservată.

în timp, la trei dintre construcțiile Pieții Vechi au fost adosate construcții parazitare pe ambele fațade lungi sau numai pe una din laturi, excepție făcând prima clădire de la str. Felix Aderca, iar construcțiile prezintă fisuri și crăpături ale zidăriei de cărămidă și zone în care există umiditate excesivă și atac biologic.

Cele patru construcții sunt situate între două alei carosabile paralele cu lățimea de cca. 5,00 m, la distanțe egale între ele. Cele două alei paralele sunt dispuse între str. Felix Aderca si str. Matei Voievod, diferența de nivel existentă între Piața Veche si str. Felix Aderca fiind preluată prin câte un pachet de trepte la capătul fiecărei străzi. Construcțiile sunt așezate pe platforme din beton cu parapet din zidărie de cărămidă tencuită și / sau grilaje metalice, diferența de nivel a terenului fiind preluată prin înălțimea diferită a platformelor.

Pe partea dreapă a pieței se află un teren viran unde erau așezate tarabe, dar acum a fost retrocedat vechiului proprietar și este pus în vânzare. Lângă acest teren se află un rezervor de apă folosit de ISU în caz de incendiu, pentru alimentarea autocisternelor de pompieri.

Tot pe partea dreaptă, la intersecția cu str. Matei Basarab, se află Fântâna Purcarului, monument nominalizat în Lista Monumentelor Istorice, lângă care există un alt teren viran proprietate privată a unei persoane fizice și pus în vânzare. Pentru asanarea și revitalizarea zonei Pieței Vechi, Primăria Craiova intenționează să achiziționeze.cele două terenuri libere de construcții în scopul de a amenaja spații în aer liber pentru activități comerciale și de alimentație publică, spații pietonale și spații verzi amenajate, astfel încât întreaga zonă a Pieței Vechi să devină un spațiu urban unitar care să atragă turiști și localnici pentru plimbare și distracție, dar și pentru diverse activități publice.

Zona studiată va fi legată prin str. Felix Aderca de Piața Ierusalim și de Lipscănia Craiovei, urmând să formeze împreună cu aceasta un ansamblu.

în partea opusă a pieței, pe str. Matei Voievod, lângă Fântâna Purcarului se află Hanul Puțureanu, nominalizat și el ca monument istoric, aflat acum în stare de precolaps, dar a cărui consolidare și restaurare va duce la reabilitarea zonei aflate în imediata vecinătate a Catedralei Mitropolitane Sfântul Dumitru și a Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei, integrând ansamblul Pieții Vechi în zona Centrului istoric al Craiovei.

Amplasament

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-ll-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-lll-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Folosința actuală a terenurilor este de străzi, curți construcții și spații verzi amenajate. Destinația după PUZ este zonă central și istorică, parțial zonă de instituții și servicii și parțial zonă mixtă (servicii și locuințe), locuințe colective și parțial zonă de circulații pietonale majore cu amenajări.

Zona studiată va fi legată prin str. Felix Aderca de Piața Ierusalim și de Lipscănia Craiovei, urmând să formeze împreună cu aceasta un ansamblu.

Suprafața terenului studiat este de de 12547,00 mp.

Situația proiectată

Având în vedere poziția centrală în cadrul orașului și apropierea de Stadionul Ion Oblemenco, locul de desfășurare a numeroase competiții sportive și meciuri de fotbal care atrag un număr foarte mare de spectatori, se consideră necesară amenajarea unui spațiu urban cu rol de grupare / regrupare a publicului acestor manifestări, dar și ca loc de petrecere a timpului liber și de organizare a unor evenimente de tipul târgurilor tradiționale.

Asanarea și amenajarea zonei va permite realizarea unui spațiu urban pietonal multifuncțional care să permită întâlnirea unor grupuri mari de persoane și organizarea unor evenimente care atrag un număr mare de vizitatori, turiști și localnici (târguri meșteșugărești, târguri organizate cu ocazia unor sărbători religioase, târguri cu specific culinar, târguri de vechituri, etc.) revenindu-se astfel la una din funcțiunile din trecut ale Pieței Vechi.

Obiectivele specifice urmărite prin realizarea acestei investiții publice sunt:

  • 1. Asanarea și reabilitarea urbană a zonei studiate

  • 2. Consolidarea, restaurarea și refuncționalizarea celor patru clădiri existente ale Pieții Vechi, cu aducerea acestora la forma lor inițială.

  • 3. Eliminarea circulațiilor carosabile și a parcărilor din zonă;

  • 4. Amenajarea unei zone urbane pietonale multifuncționale, amenajate pentru organizarea unor evenimente și manifestări de tipul târgurilor tradiționale care atrag un număr mare de vizitatori;

  • 5. Amplasarea unor construcții ușoare, demontabile, pe parcela unde erau tarabele pieții, pentru funcțiunea de alimentație publică.

  • 6. Realizarea unui grup sanitar public.

Scenarii / Variante propuse:                                    : >■

Pentru realizarea acestui obiectiv se propun două scenarii de amenajare a spațiului urban.

SCENARIUL I

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din piatră naturală sau compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu dale traforate și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGUI_AMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi de piatră naturală sau compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu dale traforate și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate din lemn, de tip pavilion / foișor. în zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2-3 module pentru câte 4-8 mese de 4 persoane. în spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată ca și construcție definitivă, cu structură din cadre din beton armat pe fundații continue din beton, pereți din zidărie de cărămidă, cu învelitoare de tip terasă necirculabilă și tâmplărie interioară și exterioară din profile de PVC cu geam termirezistent, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi pictat cu scene diverse, asemănător unor calcane și elemente utilitare (posturi de transformare) din Centrul Istoric.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene îmbrăcate în lespezi din piatră naturală, mărginită de un spațiu verde cu arbuști si straturi de flori.

întregul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Avantajele Scenariului I:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

  • -  Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

  • -  Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

  • -  Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții ușoare, demontabile din lemn și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

  • -  Se va realiza un grup sanitar public - construcție definitivă.

SCENARIUL II

Se vor elimina trotuarele, circulațiile carosabile și parcările din zonă, urmând a fi realizat un pietonal general fără denivelări vizibile, pavat cu calupuri mici din piatră naturală și cu dale din compozit. Suprafața pavajului va fi sistematizată pe verticală, fiind asigurată preluarea apelor pluviale prin rigole acoperite cu grilaj metalic și evacuarea lor la canalizarea orașului.

Pentru cele patru clădiri ale Pieței Vechi, se propune REGULAMENTUL de intervenție și funcționare descris anterior, consolidarea, reabilitarea și refuncționalizarea acestora fiind elementul principal care va duce la revitalizarea zonei.

Terenul liber unde erau amplasate tarabele Pieții Vechi va fi amenajat ca spațiu multifuncțional pentru desfășurarea unor evenimente diverse. întreaga suprafață va fi pavată cu lespezi din material compozit, păstrându-se numai lângă limita stângă a parcelei un spațiu verde cu lățimea de 5,00 m, amenajat cu un rând de copaci, iarbă și straturi de flori. Apele meteorice vor fi colectate la rigole acoperite cu grilaj metalic și evacuate la canalizarea orașului. Spațiul verde va avea rolul de a reduce poluarea în zonă, dar va constitui și o barieră împotriva zgomotului față de vecinătăți. Pe suprafața dalată vor fi amplasate construcții ușoare, demontabile, realizate profile metalice de tip pavilion. în zona din stânga, va fi amenajat un bar / bucătărie în aer liber, pe restul suprafeței fiind posibil de amplasat 2 -3 module pentru câte 4-8 mese de 4 persoane. în spatele barului va fi amplasată o construcție cu funcțiunea de grup sanitar separat pentru femei și pentru bărbați, dar și cu o cabină pentru persoane cu dizabilități locomotorii. Clădirea pentru grupul sanitar va fi realizată din structură din profile metalice pe fundații de tip pahar, cu închideri exterioare din panouri termoizolate din aluminiu eloxat, tâmplărie interioară și exterioară din aluminiu eloxat și pereți de compartimentare din gips-carton, finisajele și dotarea cu obiecte sanitare fiind în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezervorul de apă circular, existent în partea dreaptă a terenului, va fi integrat în ansamblul urban pietonal, acesta urmând a fi îmbrăcat în vegetație perenă.

La limita din față a parcelei, în dreapta acesteia, va fi prevăzută o zonă semicirculară adâncită, cu trei gradene, mărginită de un spațiu verde cu arbuști și straturi de flori.

întreagul spațiu urban va fi mobilat cu mobilier urban, stâlpi de iluminat, coșuri de gunoi, bănci, cișmele, panouri de afișaj și reclamă, etc. Stâlpii de iluminat vor fi prevăzuți cu racorduri electrice mobile pentru aparate ce vor fi folosite ocazional.

Legătura dintre Piața Veche și str. Madona Dudu se va face prin str. Felix Aderca sau prin str. Matei Voievod, punctul de legătură fiind Piața Ierusalim. Pentru a se crea ideea de unitate între cele două spații urbane, în această zonă se va reface pavajul cu materiale și tehnici asemănătoare celor din Piața Veche și se va înlocui / completa mobilierul urban cu elemente asemănătoare celor ce vor fi folosite pentru mobilarea Pieței Vechi.

Spațiile verzi vor fi separate de pavajul pietonal prin borduri din piatră naturală, asemănătoare pietrei cubice folosite la pavaj, diferența de nivel între pavaj și bordură fiind de 10 cm.

Avantajele Scenariului II:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

  • -  Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

  • -  Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

  • -  Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții metalice ușoare, demontabile și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

  • -  Se va realiza o construcție pe structură metalică cu închideri din panouri termoizolate din aluminiu eloxat cu funcțiunea de grup sanitar public - construcție demontabilă.

Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico- economic(e) propus(e)

Pentru implementarea prevederilor studiului de față, proiectantul propune aplicarea variantei cu investiție medie, respectiv revitalizarea zonei Piața Veche - Felix Aderca din Centrul Istoric al Craiovei, conform Variantei 2, care corespunde Scenariului I.

Selectarea deciziei de promovare a investiției s-a făcut ca urmare a luării în considerare a criteriilor estetice și funcționale.

Prin implementarea acestui proiect se vor obține avantaje la nivel local privind siguranța circulației pietonale și crearea unui spațiu urban multifuncțional, și revbenirea la o funcțiune pe care zona a avut-o de-a lungul timpului, cea de târg organizat cu ocazia unor evenimete culturale sau religioase.

Avantajele scenariului recomandat:

  • -  Va fi creat un spațiu urban coerent și modern, integrat în zona Centrului Istoric deja reabilitat.

  • -  Se va reda spațiului urban respectiv o funcțiune apropiată de cea avută de-a lungul timpului, de târg organizat cu ocazia unor sărbători laice și religioase.

  • -  Se va asigura un spațiu urban multifuncțional, adecvat pentru petrecerea timpului liber și organizarea unor evenimente și manifestări care implică un număr mare de persoane.

  • -  Se va asigura mobilarea spațiului urban cu construcții ușoare, demontabile din lemn și mobilier adecvat și modern, realizat din lemn.

  • -  Se va realiza un grup sanitar public - construcție definitivă.

Regimul juridic

Zona studiată cuprinde terenuri proprietate privată (persoane fizice și juridice), terenuri atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, terenuri aparținând domeniului public al municipiului Craiova, conform HG 141/2008, anexa 2, poziția 120; imobilul se află în Centrul Istoric al municipiului Craiova, monument istoric nominalizat la poziția 100, cod DJ-II-a-A-08064 și în zona de protecție a monumentelor istorice de la poziția 256, având codul DJ-ll-m-B-08064 - Hanul Puțureanu, și poziția 642, având codul DJ-lll-m-B-08419 - Fântâna Purcarului, conform Listei Monumentelor Istorice 2828/2015.

Analizând documentația, comisia tehnico- economică acordă:

AVIZ FAVORABIL / AVIZJMEFAVORABIL

pentru obiectivul de investiție, faza SF “Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”, scenariul 1, cu următorii indicatori tehnico-economici:

Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): 12.415.847,38 lei

Din care C+M (inclusiv TVA)                  5.638.441,72 lei

Durata de realizare: tehnic

Comisia,

Nume Prenume:

  • 1. Marian Deselnicu

  • 2. Gabriela Miereanu

  • 3. Isabela Cruceru

  • 4. Marcela Brăgariu

  • 5. Dorel Vladu

  • 6. Cătălin Popa

  • 7. Gabriel Ghenovici

  • 8. Gabriel Roșea

  • 9. lonete Radu

10-Cosmin Popescu

11 .Florea Aurelian

Secretar:

Andrei Cosmin Boarnă

Invitați:

24 luni din care 8 luni elaborare proiect




Proiectant:

MUNICIPIUL CRAIOVA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA Direcția Investiții, Achiziții și Licitații Serviciul Investiții și Achiziții Nr.

PROCES VERBAL încheiat azi r         ?

cu ocazia analizării documentațiilor tehnico-economice

Comisia de analiză a documentațiilor tehnico-economice numită prin Dispoziția nr. 2002/2012 a Primarului Municipiului Craiova, având următoarea componență:

Președinte:

  • 1.  Șef Serviciu Investiții, Achiziții.

Membrii:

  • 2.  Arhitect Sef al municipiului Craiova

  • 3.  Reprezentant al Direcției Juridice, Asistență de Specialitate și Contecios Administrativ

  • 4.  Serviciu Financiar - Contabilitate

  • 5.  Reprezentant al Serviciului Administrarea și Monitorizarea Serviciilor de Utilitate Publică -Compartimentul Administrare și Monitorizare Transport Public Local și Siguranța Circulației

  • 6.  Reprezentant al Serviciului Administrarea și Minitorizarea Serviciilor de Utilitate Public -Compartimentul Administrare și Monitorizare Mediu

  • 7.  Reprezentant al Serviciului Administrarea și întreținerea Drumurilor

  • 8.  Reprezentant al Serviciului Administrarea și Monitorizarea Serviciilor de Utilitate Publică -Compartimentul Energetic

  • 9.  Serviciu Registrul Agricol

  • 10. Reprezentant Direcția Patrimoniu

  • 11. Reprezentant al Serviciului Investiții și Achiziții

Secretar:

Reprezentant al Serviciului Investiții și Achiziții

a procedat în data de -          la analiza și supunerea spre avizare a documentației

obiectivul de investiții: “Revitalizare Centrul Istoric - zona Piața Veche - Felix Aderca”, faza S.F.

Comisia face următoarele observații și recomandări

/

/

__

_________________________________________________________________________________________, urmând să fie acordat aviz pentru această documentație.

Comisia,

Nume Prenume:

  • 1. Marian Deselnicu

  • 2. Gabriela Miereanu

  • 3. Isabela Cruceru

  • 4. Marcela Brăgariu

  • 5. Dorel Vladu

  • 6. Cătălin Popa

  • 7. Gabriel Ghenovici

  • 8. Gabriel Roșea

  • 9. lonete Radu

  • 10. Cosmin Popescu

  • 11. Florea Aurelian

Secretar:

Andrei Cosmin Boarna

Invitați:


Proiectant: