Hotărârea nr. 430/2016

Hotărârea 430/2016 - Aprobarea dosarului de candidatură, în vederea participării Municipiului Cluj-Napoca la acțiunea Uniunii Europene ”Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021 în România.


CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

CLUJ-NAPOCA

HOTĂRÂRE

privind aprobarea dosarului de candidatură în vederea participării Municipiului Cluj-Napoca la acțiunea Uniunii Europene „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021 în România

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în ședință ordinară,

Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea dosarului de candidatură în vederea participării Municipiului Cluj-Napoca la acțiunea Uniunii Europene „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021 în România - proiect din inițiativa primarului;

Analizând Referatul nr. 332537 din 1.08.2016 al Direcției Comunicare, relații publice și turism prin care se propune aprobarea dosarului de candidatură în vederea participării Municipiului Cluj-Napoca la acțiunea Uniunii Europene „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021 în România;

Văzând Adresele nr. 286748/1/29.06.2016 și 332499/42/1.08.2016 ale Asociației Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană, precum și Hotărârile nr. 202/2015, nr. 315/2015, nr. 421/2016 și nr. 422/2016;

Reținând prevederile art. 36 al (6) lit.a pct.4 din Legea nr. 215/2001, republicată ,cu modificările și completările ulterioare,

Potrivit dispozițiunilor art. 36, 39 al. 1 și 45 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. Se aprobă dosarul de candidatură în vederea participării Municipiului Cluj-Napoca la acțiunea Uniunii Europene „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021 în România, conform Anexei care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. In cazul în care Municipiul Cluj-Napoca va obține titlul de „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021, implementarea proiectului va fi făcută cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.


DE ȘEDINȚĂ, Pop


Nr.430 din 4 august 2016 (Hotărârea a fost adoptată cu 23 voturi)

Dosar aplicație CLUJ-NAPOCA

ORAȘ CANDIDAT PENTRU CAPITALA EUROPEANĂ A CULTURII 2021

East of West

INTRODUCERE

0.1 De ce dorește orașul dumneavoastră sa participe la competiția pentru titlul de Capitală europeană a culturii?

Cluj-Napoca participă în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii având trei obiective majore:

  • •  Implicarea tuturor comunităților orașului într-un proiect comun capabil să schimbe destinul Clujului, să ne transforme dintr-o federație de comunități într-o uniune clujeană, să ne ajute să ne atingem potențialul de a acționa ca o comunitate.

  • •  Dezvoltarea Clujului ca oraș european de referință în domeniul artei și al culturii.

  • •  Transformarea culturii într-un factor de dezvoltare durabilă a orașului, prin explorarea unor modele de coproducție între sectorul cultural, cel economic și cel urbanistic, fapt ce ar consolida o economie creativă puternică.

Dorim să transformăm Cluj-Napoca într-un laborator urban, unde inițiativele culturale, sociale și economice sunt încurajate să crească și să-și atingă potențialul. Aceasta este șansa noastră de a explora valorile și abordările Estului, de a le adăuga celor din Vest și de a propune noi modele de producție culturală, socială și economică în Europa, cu Europa și pentru Europa.

Simțim că ne putem aduce contribuția la resemnificarea Europei. Date fiind recentele evenimente politice din Europa (precum Brexitul, migrația, creșterea fenomenului naționalist), credem că resemnificarea Europei a devenit o prioritate absolută, acum mai mult ca oricând în istoria Uniunii.

IMPLICAREA COMUNITĂȚILOR DIN ORAȘUL NOSTRU

Cluj-Napoca a fost dintotdeauna „inima Transilvaniei”, iar, de 100 de ani încoace, este și unul dintre cele mai importante orașe ale României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opțiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. îl gestionăm, uneori vizionari și curajoși, alteori mai puțin, sub tensiunile, dramele și tragediile istorice. Odată familiarizat cu orașul, descoperi că există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor și al evreilor; un Cluj al bătrânilor și un Cluj al tinerilor; un Cluj al studenților și unul al muncitorilor; un Cluj al femeilor și un Cluj al bărbaților; un Cluj al centrului și unul al periferiei. Fiecare comunitate se mândrește cu apartenența sa la Cluj, dar în același timp ignoră, în mare măsură, celelalte comunități ale orașului.

Imediat după 1989 am descoperit că, deși ne-a eliberat de comunism, Revoluția română nu ne-a transformat cu adevărat în oameni liberi. Am început să ne căutăm libertatea, fiecare pe



a lui, ignorând că trebuie să căutăm o libertate a noastră, să construim o comunitate Ne-am lăsat împinși spre o competiție de cucerire a locurilor simbolice, spre celălalt. Am construit, în locul unei comunități, o federație de comunități.

Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să transformăm această federație de comunități într-o „uniune” clujeană.

Avem nevoie de o experiență comună prin care să ne construim o poveste comună, marea noastră istorie comună. Am înțeles curând că aceasta ar putea fî chiar propriul nostru proiect identitar. Ceea ce facem nu poate fi numai despre trecut, despre reconcilierea de clasă, rasă, etnie sau gen. Trebuie să fie și despre viitor, despre experimentarea de noi modele conectate european.

în acest proces ne bazăm pe energiile culturale și sociale atât de reprezentative pentru orașul nostru. Numai Clujul cultural poate asigura integrarea trecutului său și a posibilelor scenarii ale viitorului său la un nivel european. Vom simți, vom cunoaște și ne vom recunoaște, construindu-ne și reconstruindu-ne identitatea în relația cu celălalt și, prin proiectul Capitalei Culturii, cu acel celălalt european. Noi știm: CULTURA CONECTEAZĂ.

CLUJUL CA ORAȘ EUROPEAN DE REFERINȚĂ ÎN DOMENIUL ARTEI ȘI AL CULTURII

Povestea noastră nu este numai despre provocări, ci și despre potențial.

în ultimii cinci ani, numeroase studii și reviste de prestigiu au menționat Cluj-Napoca drept un oraș care are tot ceea ce este necesar pentru a influența lumea artei contemporane la nivel global. în 2013, „Orașele artistice ale viitorului” - o publicație a Editurii Phaidon, plasează Cluj-Napoca printre orașele europene care vor juca un rol esențial în lumea artei în secolul XXL

Dar toate aceste analize sunt la fel de reale ca și faptul că artiștii Școlii de Pictură de la Cluj pot expune mai degrabă peste hotare decât în propriul lor oraș, deoarece, printre altele, Cluj-Napoca nu le poate oferi în prezent condițiile adecvate pentru găzduirea unor astfel de expoziții. Absolvenții Academiei de Muzică și cei ai Universității de Artă și Design trebuie să fie cu adevărat creativi ca să găsească spații pentru expoziții și concerte în oraș, cele convenționale fiind fie prea puține, fie prea mici și slab echipate. Acesta este motivul pentru care, turist fiind, veți vedea lucrările artiștilor locali în cafenele sau chiar pe străzile orașului. Acest lucru oferă un sentiment de vitalitate culturală, dar este, de asemenea, semnul unei infrastructuri culturale inadecvate.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii ar fi o garanție pentru crearea infrastructurii culturale adecvate potențialului cultural al orașului. Centrul European de Artă Contemporană și Centrul Cultural Transilvania au devenit deja, datorită candidaturii orașului la acest titlu, proiecte strategice ale administrației locale. Astfel, transpunerea acestora în realitate este deja un angajament ferm și oficial.

Dar nu numai excelența artistică poate demonstra potențialul orașului nostru. Numeroase inițiative culturale de tip grassroots o fac la fel de bine. în ultimii ani, numărul organizațiilor locale active în sectorul cultural s-a triplat, ajungând la 300. Astfel de exemple arată că orașul nostru are cea mai mare vitalitate culturală din România, după București. Dar suntem doar la jumătatea poveștii. Cealaltă jumătate o scriem urmând pașii descriși în secțiunea de strategie pe termen lung din acest dosar de candidatură: nu doar că vom lucra mai bine sau mai mult, dar vom și infuza rețelele europene cu munca noastră și cu modelele noastre de producție culturală, pentru a face diferența și la nivel european. în acest fel se va vedea cum CULTURA INSPIRĂ. Acolo ne poate duce titlul de CEaC.

O PUTERNICĂ ECONOMIE CREATIVĂ

Industriile creative și sectorul universitar sunt motoarele economice ale municipiului Cluj-Napoca.

Peste 15.000 de oameni lucrează în sectorul IT local, cei mai mulți dintre ei în mari companii multinaționale. Există 1.300 de firme de IT în oraș, iar mass-media europeană consideră Clujul drept Silicon Valley-ul României. Dar nu e totul roz. Mare parte dintre companiile de IT din Cluj-Napoca oferă servicii de outsourcing și este ușor de anticipat că industria IT se va muta treptat mai spre est, unde forța de muncă este mai ieftină.

Sectorul IT înțelege că outsourcing-ul produce o valoare adăugată mică în comparație cu cea a produselor creative integrate. Sectorul IT are nevoie de creativitate. Are nevoie de sectorul cultural și artistic. Și nu există doar IT în sectorul local de business. Alte industrii creative, precum filmul, designul, mass-media și muzica, au generat o serie de proiecte care au ieșit în evidență în ultimii ani. Acestea sunt posibile direcții de dezvoltare durabilă pentru orașul nostru și au nevoie de asigurarea unui sprijin consistent și pe termen lung. Pentru aceasta este nevoie să inițiem un efect de „spillover”, o influență productivă a sectorului cultural asupra industriilor creative, prin dezvoltarea de modele hibride de producție.

E un avantaj faptul că orașul Cluj-Napoca este al doilea centru universitar din România: avem 12 universități la care sunt înscriși aproximativ 80.000 de studenți. în fiecare an, aproximativ 2.000 de studenți de la universitățile de arte devin absolvenți. însă cultura este unul dintre cele mai vitregite domenii: salariile sunt mici, oamenii sunt nevoiți să lucreze peste program, iar majoritatea contractelor sunt de scurtă durată. Prea des există așteptarea ca artiștii și lucrătorii din sectorul cultural să perceapă tarife mici sau chiar să accepte nu fie plătiți deloc. Profesioniștii din artă și cultură trebuie să aibă posibilitatea să lucreze în condiții mai bune și să poată aborda creația și în perspectiva de business. De aceea, creativitatea trebuie să întâlnească sectorul de afaceri. Este necesar să experimentăm și să promovăm noi modele de colaborare între sectorul economic și cel cultural.

Titlul de CEaC ar fi un catalizator esențial pentru constituirea unui ecosistem local creativ, conectat la nivel european, capabil să încurajeze și să susțină dezvoltarea de produse economice și culturale inovatoare. Economia creativă ne oferă oportunitatea de a construi un viitor sustenabil pentru orașul nostru.

Ne dorim să fim Capitală Europeană a Culturii pentru a ne deschide nu doar înspre exterior, către străinii care ne vizitează, ci și înspre interior, către noi înșine, ca să putem spune Europei ce am aflat unii despre alții, iar Europa să se vadă reflectată în diversitatea de la noi.

0.2 Orașul dumneavoastră are în plan implicarea zonei limitrofe? Explicați această opțiune.

Nu poți să spui „Cluj-Napoca”, fără a gândi „Transilvania”. Candidatura este a orașului, dar presupune o rețea, deoarece spiritul Clujului nu poate fi despărțit de cel al județului Cluj și nici de modul de viață specific Transilvaniei. La fel ca legăturile sentimentale, nici programul cultural pe care l-am conceput pentru 2021 nu se poate opri la însemnele care marchează ieșirile din oraș. Astfel, candidatura noastră include și proiecte care urmează să fie implementate pe o rază de 60 de kilometri în jurul municipiului Cluj-Napoca (proiecte precum Integram, Artă și Fericire sau Expand). O excepție o reprezintă proiectul Transylvania Myths Europe (Mitologia Transilvaniei la confluența cu Europa), care implică zece comunități de pe întregul teritoriu al Transilvaniei: județul Cluj și împrejurimile lui, Țara Moților, zona saxonă a Transilvaniei, Ținutul Secuiesc și Munții Apuseni.

Straturile culturale ale orașului se contopesc cu cele ale zonei metropolitane și se regăsesc într-o populație de circa 450.000 de locuitori. Dacă extindem numărătoarea la nivelul județului, ajungem la un total de 691.000 de locuitori. Consiliul Județean Cluj oferă suport logistic și financiar pentru desfășurarea programului în toate localitățile, satele și locurile implicate în acest parteneriat.

0.3. Explicați pe scurt profilul cultural general al orașului dumneavoastră.

A

In România și Europa de Sud-Est, Cluj-Napoca este un oraș proeminent, cu un profil cultural cu multiple fațete.

Fondat ca o așezare romană, refăcut ca o fortăreață cu influențe germane, Clujul a devenit o cetate înfloritoare în timpul Evului Mediu și avea să fie regândit în stil baroc în secolul al XVIII-lea. Este un oraș cu vocație central-europeană, multe dintre reperele sale culturale fiind construite în timpul Imperiului Austro-Ungar. Având o tradiție bogată și diversă, Clujul a fost influențat de toate tendințele artistice și de toate momentele istorice ale secolului al XX-lea, de la tragediile războiului la regimul comunist și perioada de tranziție spre democrație. Urbanismul contemporan, modernismul și realismul socialist și-au pus ulterior amprenta pe un picsaj urban care a ajuns astăzi eclectic în zona centrală și post-industrial la periferii. Cluj-Napoca se aseamănă celorlalte orașe europene importante, fiind construit pe straturi succesive de civilizație, însă incapacitatea de a-și recunoaște istoria ca un întreg reprezintă o „specialitate locală”. într-un spațiu în care cultura, tradițiile, ritualurile cotidiene și limbajul de zi cu zi sunt definite de români, maghiari, germani, evrei și romi, precum și de mai multe religii, discursul public a minimalizat în permanență contribuția pe care una sau alta dintre aceste culturi au avut-o la istoria orașului.

Școli publice există aici de peste 600 de ani. Prima instituție de învățământ superior din oraș a fost înființată de iezuiți la sfârșitul secolului al XVI-lea. Cluj-Napoca este un important centru universitar al României, având 12 universități și aproximativ 80.000 de studenți. De altfel, tradiției universitare și trecutului multietnic li se datorează dinamismul și bogăția culturală ale Clujului de azi. Cele mai importante 45 de instituții și organizații culturale din oraș strâng anual 2 milioane de spectatori, iar în 2015 acestea au atras pentru activitățile cu profil cultural peste 22 de milioane euro din finanțări publice, sponsorizări și vânzări de bilete.

Scena culturală și artistică a orașului, ca peste tot în Estul Europei, este definită de două „lumi" distincte: sectorul public și sectorul independent. Instituțiile de stat - care se axează pe producții clasice - se confruntă cu probleme cauzate de infrastructura învechită și de modele rigide de management. De cealaltă parte, sectorul independent, chiar dacă e foarte activ, nu se bucură de o susținere constantă, nu dispune de o infrastructură completă, iar condițiile de în care lucrează sunt precare.

Anual, aproximativ 2.000 de tineri absolvă universități de artă din Cluj-Napoca -Universitatea de Artă și Design, Academia de Muzică "Gheorghe Dima", Facultatea de Teatru și Televiziune, Facultatea de Litere, Facultatea de Istorie a Artei toate ale Universității „Babeș-Bolyai", sau Facultatea de Film și Media a Universității Sapientia.

Clujul are o tradiție teatrală care datează din 1792. Avem patru instituții de anvergură națională dedicate artelor spectacolului: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Opera Națională Română, Teatrul Maghiar de Stat și Opera Maghiară. Cele patru instituții își desfășoară activitatea în două clădiri, una dedicată limbii române, cealaltă, limbii maghiare. Această realitate înseamnă, pe de o parte, că cele două culturi majore ale orașului sunt vii și fertile, dar, pe de altă parte, că și-au dezvoltat practici artistice diferite.

Alte instituții reprezentative pentru profilul cultural al orașului sunt Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuși „Puck”, Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Muzeul Etnografic al Transilvaniei - care include și un spectaculos parc etnografic în aer liber.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice. Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spațiu, deoarece clădirea a fost retrocedată fostului proprietar. De altfel, retrocedarea de imobile confiscate abuziv în timpul regimului comunist a reprezentat un proces îndelungat și dureros, atât la Cluj, cât și în România, la fel ca în toate celelalte țări ex-comuniste. Ca atare, există o seamă de clădiri de patrimoniu lăsate în paragină din cauza statutului lor juridic incert.

Primul și cel mai important proiect românesc de reconversie a unui spațiu industrial intr-un centru de artă, Fabrica de Pensule, s-a născut la Cluj-Napoca în 2009, ca o inițiativă independentă comună a circa 60 de artiști și organizații. Fabrica de Pensule găzduiește galerii, două spații dedicate artelor spectacolului, spații-proiect conduse de artiști, o bibliotecă și circa 30 de ateliere individuale - toate axate pe arta contemporană și pe activități cu impact social.

Datorită acestui nucleu artistic, Clujul a fost desemnat drept unul dintre cele „12 orașe de artă ale viitorului”, aflate în avangarda secolului XXI (Phaidon, 2013). Galerii internaționale de renume și muzee celebre, precum Centre Pompidou și MOMA San Francisco, au inclus în colecțiile lor lucrări ale unor artiști care fac parte din așa-numita „Școală de la Cluj”: Adrian Ghenie - cel mai bine vândut artist din lume sub 40 de ani -, Ciprian Mureșan, Victor Man, Șerban Savu și alții.

Cluj-Napoca este un oraș în plină expansiune, din perspectiva numărului de manifestări artistice. In 2015, orașul a găzduit mai bine de 2.000 de evenimente culturale. Peisajul cultural e completat și de cel puțin 100 de festivaluri, care propun anual evenimente din domeniul teatrului, literaturii, al dansului, al muzicii, al artelor vizuale - atât tradiționale, cât și contemporane.

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) este unul dintre cele mai proeminente din Europa de Est. De-a lungul celor 15 ani de existență, festivalul a modelat atât preferințele publicului, cât și alegerile profesioniștilor. Comedy Cluj, ajuns la ediția a 8-a, se numără printre cele mai reprezentative festivaluri de film de comedie din Europa. Prin urmare, Cluj-Napoca are astăzi cel mai numeros public de film din țară și, treptat, devine și un punct de atracție pentru producția cinematografică.

Dacă până în 2006, municipalitatea a interzis desfășurarea de evenimente culturale în spațiul public, în ultimii șase ani acesta a devenit scena a sute de concerte, festivaluri și intervenții artistice. Zilele Clujului, Zilele Culturale Maghiare, Orașul Vizibil, Colours of Cluj, Scena Urbană, CooltUrban, Someș Delivery, Cluj Never Sleeps, Alandala Day and Night, Festivalul Internațional de Carte Transilvania și Street Food Festival sunt doar câteva dintre ele. Pe zi ce trece, spațiul public devine un loc al interacțiunii sociale: pe lângă evenimentele culturale, lumea folosește străzile pentru proteste, celebrări, ca spațiu de relaxare și dezbateri. In timp ce zonele centrale ale orașului sunt extrem de populate - pe timpul verii, în Parcul Central vezi mereu oameni în hamace -, cartierele și anumite tronsoane de-a lungul râului Someș încă parțial sunt neglijate.

într-un oraș tânăr și dinamic, festivaluri de muzică, precum Festivalul Untold, Electric Castle, Jazz in the Park, Delahoya, Mioritmic și Transilvania Jazz Festival, au pus stăpânire pe oraș și au revitalizat străzile, care altădată erau atât de liniștite pe perioada verii. Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat într-un castel din comuna Bonțida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai patru ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, atrăgând 120.000 de spectatori în 2016. Lansat în 2015 ca evenimentul emblematic al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a adunat 240.000 de spectatori, dintre care 15% au fost vizitatori străini. De asemenea, a câștigat titlul de Best Major Festival la European Festival Awards 2015.

Chiar dacă festivalurile și evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reușit să ajungă la a doua ediție. Intr-un oraș căruia i-a lipsit multă vreme o strategie culturală, entuziasmul pentru manifestări ample în spațiul public a atins un punct de maxim care poate periclita echilibrul fragil dintre cerere și ofertă, dintre calitate artistică și distracție banală, precum și sprijinul acordat unor producții proaspete. Mai mult, finanțarea culturii, atât din surse publice, cât și private, s-a orientat în special spre aceste evenimente „vizibile”, în detrimentul acelor demersuri care sunt critice, experimentale, de nișă, sau care se concentrează pe educație și pe grupurile dezavantajate. Cluj-Napoca trebuie să-și descopere starea de echilibru și să fie un loc plin de evenimente, dar să nu se transforme într-un oraș „festivalizat”.

Industriile creative înregistrează o creștere accentuată, în special în domeniul jocurilor video, al realității augmentate/virtuale etc. în timp ce sectorul IT atrage capital și angajează mii de tineri (majoritatea absolvenți ai unor universități clujene), celelalte segmente performante ale sectorului creativ - design, foto-video, publicistică, traduceri și modă - nu sunt capabile să susțină contracte pe termen lung și nici să ofere salarii atrăgătoare.

Mulți dintre absolvenții științelor umaniste întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. Majoritatea studenților departamentelor artistice își găsește locuri de muncă în zona serviciilor și doar un număr redus dintre aceștia își permit să investească într-o carieră artistică. Cultura este unul dintre cele mai vitregite domenii.

Orașul are o deschidere europeană, cu o mobilitate crescută și numeroase cooperări internaționale. 38% dintre activitățile culturale au o dimensiune internațională și 45% au un impact la nivel național. Totuși, conexiunile europene se rezumă, de fapt, la schimburi pe termen scurt: 37% dintre evenimente implică artiști internaționali, dar numai 5% dintre producțiile locale lansează artiști și inițiative peste hotare și doar 4% iau forma unor coproducții.

O contribuție majoră la aducerea unor artiști internaționali la Cluj-Napoca o au cele 12 centre culturale străine, precum și cele 17 biblioteci și centre de limbi străine care activează în oraș. Țările cu care Clujul artistic colaborează cel mai mult sunt Germania, Franța, Ungaria, Marea Britanie și Statele Unite. Orașele europene cu care avem cele mai frecvente conexiuni culturale sunt Budapesta. Berlin și Paris.

Dincolo de toate aceste aspecte - cultură, dinamism, creativitate și atmosferă universitară -, o altă caracteristică a Clujului cultural este participarea. Acțiuni sociale de tip grassroots sunt vizibile în tot orașul, îmbunătățind viața celor vulnerabili, lansând modele de trai sustenabil și impulsionând autoritățile să adopte politici urbane. Cea mai importantă mișcare socială în România din ultimul deceniu, campania „Salvați Roșia Montană" (mișcare civică și ecologică împotriva exploatărilor aurifere cu cianuri), care a fost lansată și coordonată de la Cluj-Napoca, a mobilizat sute de mii de persoane și a ridicat gradul de responsabilitate al populației în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător. în Cluj-Napoca își desfășoară activitatea cel puțin 2.000 de ONG-uri. Inițiative remarcabile, precum Fundația Comunitară Cluj, Asociația pentru Relații Comunitare, Pro Vobis, Youth Bank, TEDx sau Criticai Mass, contribuie într-o largă măsură la activarea unei comunități libere și implicate. Ca dovadă, orașul nostru este primul din România unde s-a aplicat bugetarea participativă, un proces aflat în faza de pionierat la nivel european.

Suntem, totuși, destul departe de a ne putea considera o comunitate care a căzut de acord asupra principiilor și valorilor sale. In continuare, mari segmente din populația Clujului rămân disparate: mediul de afaceri și sectorul cultural nu comunică suficient, instituțiile publice și inițiativele private rareori se implică în proiecte comune, iar cercetarea academică este foarte puțin legată de teme locale.

Cultura continuă să fie percepută în oraș ca fiind mai ales un sector al elitelor, legat puțin sau chiar deloc de viața de zi cu zi. Noua paradigmă a culturii, aceea de motor al transformării sociale și regenerării urbane, se află încă în stadiu incipient.

0.4 Explicați conceptul programului care va fi lansat în cazul în care orașul este nominalizat Capitală europeană a culturii.

Cluj-Napoca este un oraș dual, precum Ianus Bifrons, zeul cu două fețe, una privind înainte, cealaltă, înapoi. Zeu al porților deschise, al riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție, poate fi preluat ca simbol al Clujului aflat, ca situare geografică și culturală, între Est și Vest.

Cei care vin dinspre Est remarcă mai întâi atmosfera de burg „imperial”, specifică tuturor orașelor aflate cândva sub stăpânire „cezaro-crăiască”. Cei care vin dinspre Vest recunosc patina occidentală a orașului, dar remarcă și concreșterile și modelările pe care le-au adus orașului cei o sută de ani de administrație românească, trecând prin trei epoci distincte: exuberanța interbelică, „elanul muncitoresc” al perioadei comuniste și racordarea la mileniul trei din anii de după 1989, și ei caracterizați printr-o atitudine dublă: nostalgie față de vechi, cu gesticulații retro, specifice bătrânei Europe în întregul ei, și pariu decis, îndrăzneț pe nou.

în continuare, ne pricepem mai bine decât un mecanic auto să ne reparăm mașina și încă ne face plăcere să stăm pe o băncuță în fața blocului, așa cum obișnuiau serile bunicii noștri, când se uitau după trecători pe ulița satului.

Conceptul candidaturii noastre, East of West, exprimă ideea că suntem în egală măsură un oraș cosmopolit și occidental în estul Europei și un oraș estic mijlociu, de provincie, în vestul continentului.

Simplul fapt că aparținem atât estului, cât și vestului e cea mai bună dovadă că Estul și Vestul nu pot fi dihotomice. Teritoriile simbolice ale Estului și Vestului se suprapun și descriu un spațiu de tranziție. în acest loc de mijloc ne situăm noi. Faptul că ne aflăm aici ne permite să ne renegociem identitățile. Dar nu e vorba doar despre noi: conceptul East of West ne invită să analizăm și să deconstruim felul în care termenii de „est” și „vest” se definesc prin opoziție și raport într-un flux și reflux constant de resemnificare reciprocă.

Prin urmare, cine suntem? Cine sunt europenii? Și ce este Europa, până la urmă? East of West scoate la iveală o serie de constructe dihotomice despre Europa, care cer să fie regândite. Abordarea East of West inițiază și catalizează un proces de resemnificare a Europei.

Denumindu-ne conceptul East of West, și nu West of East, cum ar fi fost mai previzibil, suntem deciși să aducem în discuție, într-o manieră auto-ironică, clișeele referitoare la noi înșine.

East of West este conceptul nostru de bază, iar resemnificarea Europei reprezintă viziunea noastră artistică.

Punem în mișcare conceptul East of West prin programul nostru artistic și chestionăm narațiunile identitare la nivel individual, local și european. Vom genera fluxuri bidirecționale de cercetare, producție și punere în scenă între est și vest, între „acesta” și „celălalt”.

Vom folosi felul nostru specific de a fi, „estitatea” noastră, gradul nostru unic de reziliență și capacitatea de a depăși vremuri și contexte imprevizibile, ca sursă de inspirație pentru a întâlni trăsăturile specifice ale „vestului”.

East of West pornește de la credința că ne putem redefini identitatea colectivă prin cultură și prin procesul de convergență a diferențelor culturale. Sloganul nostru „Servus” ne activează conceptul, prin faptul că întrupează o relație de la egal-la-egal a „acestuia” care-1 întâlnește pe „celălalt” - condiția fără de care nu pot exista un dialog și o inițiere a proceselor de înțelegere, învățare și schimbare.

Prin urmare, vom crea spații de dialog, unde realitățile duale ale orașului nostru: români și maghiari, romi și „ne-romi”, ortodocși și catolici, studenți și muncitori, centru și periferii, privilegiați și vitregiți să deschidă un dialog cu salutul „Servus”. Vom încuraja procesul de dezvoltare a acestor spații în locuri unde contaminarea reciprocă și creațiile rezultate din colaborări au loc prin programul nostru artistic. Deoarece culturile nu se află în opoziție. Culturile se completează reciproc.

Avem ocazia de a elimina o parte dintre aceste dihotomii false și împovărătoare.

Capacitatea de a interconecta culturi deschide un proces de emancipare. Emanciparea culturală catalizează un proces de emancipare socială, care este motorul oricărei schimbări. în plus, cultura catalizează procese economice și, bineînțeles, cultura catalizează cultură. Liniile programului nostru cultural și artistic: Cultura Inspiră (excelență artistică), Cultura Conectează (conferă putere comunităților) și Cultura Lucrează (economie creativă) exprimă credința noastră că schimbarea dorită trebuie să se petreacă și la nivel cultural, social și economic.

Ne propunem să construim, la nivel european, o serie de rețele de schimb de experiență, cu scopul de a pune în practică ideea noastră conform căreia cultura e un motor al schimbării. România nu este cel mai estic nod/punct al Europei. Există și un est la est de estul nostru. Din nou, ne aflăm la mijloc, ceea ce ne face conștienți, încă o dată, de statutul nostru „între”. în egală măsură, trebuie să privim atât spre „Estul nostru”, cât și spre „Vestul nostru”. în consecință, vom deschide punți de dialog cu vecinii noștri de la est (Ucraina și Moldova) și cu posibile țări candidate pentru aderarea la UE, din Balcani. Vom deschide un dialog cu Grecia („sudul” „nordului” nostru), pentru a mări efortul de resemnificare a identității europene.

Procesul nostru de resemnificare funcționează în trei direcții: dezvoltă noi definiții ale Estului în Vest, noi definiții ale Vestului în Est și, la final, ajunge dincolo de dihotomiile liniare est-vest pentru a explora realitățile multidimensionale ale Europei.

1. CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PE TERMEN LUNG

  • 1.1 Descrieți strategia culturală existentă în orașul dumneavoastră la momentul candidaturii, precum și planurile orașului de consolidare a capacității sectoarelor culturale și creative, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen lung între aceste sectoare și sectoarele economice și sociale din orașul dumneavoastră. Care sunt planurile pentru sprijinirea activităților culturale după perioada pentru care este acordat titlul?

Actuala Strategie de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca a fost elaborată în 2013 și vizează perioada 2014-2020. pentru a coincide cu exercițiul bugetar al Uniunii Europene. Documentul țintește însă orizontul anului 2027, asigurând continuitatea principalelor direcții de acțiune.

Spre deosebire de viziunile multor alte orașe, care sunt concepute de un mic grup de specialiști, noua Strategie a municipiului Cluj-Napoca este rezultatul efortului coordonat a peste 200 de experți locali. Și asta pentru că municipalitatea a înțeles că dispunem de o expertiză vastă și foarte diversă, datorită universităților, mediului de afaceri și sectorului independent.

Am clădit strategia generală pe trei piloni - Inovație, Universitate și Participare, pe care i-am considerat factori-cheie în procesul de dezvoltare a orașului. Dat fiind acest profil, Clujul are aspirații comparabile cu ale unor orașe europene de mărime medie, precum Graz, Linz, Karlovy Vary sau Szeged, care sunt similare prin dinamism, mediu universitar puternic, sectoare culturale și creative și societate civilă.

Cultura este considerată o valoare transversală, fiind asumată astfel chiar în Viziunea orașului: „Clujul va fi un reper european prin viața sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea și inițiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea comunității, devenind motorul transformării sociale și regenerării urbane”.

In plus, una dintre direcțiile strategice menționate în documentul de politică pe termen lung este mobilizarea culturii pentru regenerare urbană și transformare socială.

Două dintre cele 25 de capitole ale Strategiei de Dezvoltare sunt dedicate culturii și creativității: Strategia Culturală și Strategia pentru Industriile Creative.

Conceptul-cheie al Strategiei Culturale se înscrie în linia alegerilor tăcute de cele mai dinamice orașe europene. Acest concept se rezumă astfel: cultura are potențialul de a fi unul dintre catalizatorii dezvoltării orașului, din perspectiva progresului urban, social și economic. Această idee constituie temelia puternicei legături dintre sectorul cultural și alte arii de interes, precum urbanism/arhitectură, incluziune socială, educație și tineret, participare și dezvoltare economică locală.

Au fost identificate nouă priorități strategice (vezi tabelul următor), iar consolidarea sectorului cultural este una dintre cele mai importante. Ar trebui menționat faptul că, în ultimii patru ani, bugetul anual alocat de Municipalitate sectorului cultural a crescut cu 1,79 milioane de euro, de la 1,26 milioane de euro (în 2013) la 3,05 milioane de euro (în 2016). Pentru că anul 2021 coincide cu sfârșitul actualei Strategii de Dezvoltare a orașului, titlul de Capitală Europeană a Culturii devine o treaptă între actualul statut cultural al orașului și obiectivul pe termen lung.

Programele Operaționale incluse în Strategia Culturală se referă la procese evolutive (de pildă, Procent-pentru-Artă, City Cârd, Voucher cultural}, ceea ce reprezintă o garanție a faptului că municipalitatea va continua să susțină sectorul cultural și după anul 2021.

Priorități strategice

Măsuri/Programe operaționale

1

Creșterea       accesului       la

cultură/dezvoltarea publicului

Plan integrat pentru dezvoltarea publicului și educație culturală

Acces la cultură - City Cârd, Voucher cultural

Activarea unor spații destinate culturii la periferia orașului

2

Consolidarea sectorului cultural

Program de granturi

Mărirea sumei alocate din bugetul local pentru proiecte culturale și de tineret de la 0,6% în 2013 la 3% în 2020

Procent-pentru-Artă / Fond pentru artă în spațiu public

Calendarul cultural al orașului

Observatorul Statistic - cercetări cu privire la cultură și participare culturală

3

încurajarea noii producții artistice

Program de granturi, rezidențe artistice, granturi pentru mobilitate

Program de stimulare a excelenței în artele contemporane -cercetare, arhivare, Centrul European de Artă Contemporană

4

Creșterea cooperării europene și internaționale în sectorul cultural

Program pentru rezidențe, granturi de mobilitate

Fond pentru coproducții internaționale

5

Creșterea cooperării dintre sectorul cultural și alte sectoare

Platformă de cooperare inter-sectorială - întâlniri de rețea (networking), conferințe, premii

Proiecte de cooperare: City Cârd, Voucher cultural, Procent-pentru-Artă

6

Dezvoltarea          infrastructurii

culturale        și        protejarea

patrimoniului

Managementul infrastructurii culturale - acces la spații publice, reabilitarea și deschiderea unor noi spații pentru cultură (de ex. Turnul Pompierilor)

Dezvoltarea infrastructurii culturale - Centrul European de


Artă Contemporană, Centrul Cultural Transilvania

Reabilitarea și protejarea patrimoniului tangibil și intangibil

7

Dezvoltarea    profesională    a

operatorilor culturali

Sesiuni de instruire pentru conceperea unor strategii instituționale / Plan integrat pentru acces la cultură și dezvoltarea publicului

Program de granturi. Rezidențe artistice, Granturi de mobilitate pentru artiști/operatori culturali locali pentru a participa la evenimente internaționale

8

Dezvoltarea unei culturi de utilizare a spațiului public

Ghid destinat organizatorilor de evenimente în spații publice

Procent-pentru-Artă / Fond pentru artă în spațiul public

9

îmbunătățirea         comunicării

culturale în oraș

Sistem integrat de comunicare


Strategia pentru Industriile Creative se bazează pe conceptul de Oraș mai Inteligent (Smarter City). Bunăstarea orașului este gândită în strânsă legătură cu creativitatea, dar nu doar a mediului de afaceri sau a sectorului artistic, ci chiar și a cetățenilor înșiși. Acesta este un pas înainte față de conceptul de Oraș Inteligent: vizează un oraș creat împreună. Astfel, Strategia regândește creativitatea și inovația - concepte-cheie în industriile creative - în termeni de urbanitate și spațiu social, furnizând măsuri de transformare a orașului într-un laborator urban viu.

Alte două capitole ale Strategiei orașului - unul dedicat Industriei cinematografice, celălalt sectorului TIC (Tehnologia Informației și a Comunicării) - fixează repere privind dezvoltarea municipiului ca hub (centru/punct nodal) al industriilor creative, prin intermediul a două proiecte majore: 1. Fondul pentru Coproducție Cinematografică și facilități acordate producției de film, în cadrul Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC). Acesta cuprinde spații pentru creație, birouri, săli multifuncționale, un amfiteatru în aer liber, inclusiv un studio pentru producție cinematografică, toate pe o suprafață desfășurată de 13.256 metri pătrați. Fondul pentru Coproducție Cinematografică este unul dintre mecanismele proiectului Culturepreneurs.

2. Cluj Innovation City - proiect care urmărește dezvoltarea eco-socială a Clujului pe baza cercetării în patru domenii: biotehnologie, IT, sănătate, energie sustenabilă și mediu.

In concluzie, prin intermediul strategiei pe termen lung, municipalitatea clujeană se angajează să utilizeze mai eficient cultura și creativitatea pentru a îmbunătăți nivelul de trai și colaborarea între locuitorii orașului, precum și pentru a îmbunătăți profilul internațional al Clujului. Din această perspectivă, politicile locale susțin direct un sector cultural mai puternic, precum și o viață culturală mai dinamică. Titlul de Capitală Europeană a Culturii este considerat un catalizator al acestor procese și toate proiectele gândite pentru candidatură constituie manifestări ale acestei viziuni pe termen lung.

1.2 Cum este integrată acțiunea Capitală europeană a culturii în această strategie?

Obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii este una dintre căile prin care vrem să atingem o parte dintre obiectivele pe termen lung: "Cluj-Napoca se va defini ca un oraș european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural. Cluj-Napoca va fi o rețea de comunități interconectate, un laborator al creativității sociale, un oraș cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos și responsabil". Conceptul candidaturii noastre, East of West își propune să contribuie la această viziune.

Câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii este un moment de cotitură în dezvoltarea strategică a orașului, dar, în egală măsură, și o oportunitate pentru a testa soluții pentru probleme la care nu s-a găsit încă o rezolvare optimă, cum este cazul comunității rome care trăiește la Pata Rât, lângă groapa de gunoi. îndrăznim așadar să ne aplecăm asupra rănilor deschise ale orașului, să aducem la lumină ceea ce este ascuns și să ne extindem zona de confort în încercarea de a găsi o vindecare mult așteptată la nivel urban și comunitar.

Această abordare nu este neapărat strategică, dar este deosebit de importantă pentru Cluj-Napoca.

Chiar dacă Strategia de Dezvoltare a orașului este concepută pentru perioada 2014-2020, faptul că documentul definește o viziune pe termen lung (până în 2027) garantează continuitatea principiilor pe care se întemeiază actualele politici culturale și candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru următoarea etapă strategică 2021-2027.

Candidatura la titlul european este o componentă a Strategiei Culturale, fiind una dintre puținele inițiative care coagulează interes și energie din partea mai tuturor sectoarelor orașului.

în plus, candidatura este considerată temă transversală în Strategia Culturală a Clujului, ceea ce înseamnă că proiectele concepute în acest context sunt în sinergie cu măsurile prevăzute în documentul municipalității.

Strategia de Dezvoltare a orașului pentru 2014-2020 conține un capitol special dedicat candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acest capitol:

  • •  definește candidatura ca proiect prioritar al orașului pentru perioada 2014-2027;

  • •  precizează obiectivele programului Capitalei Culturale și subliniază că acestea sunt strâns legate de direcțiile pe care municipalitatea și le-a asumat prin actuala strategie;

  • •  își asumă efortul colectiv pe care-1 presupun activitățile legate de candidatură și recomandă ca proiectele majore pentru 2021 să fie incluse în portofoliul de priorități ale orașului;

  • •  enumeră sectoarele-cheie care, pe lângă Cultură și Industrii Creative, vor fi implicate în programul cultural din 2021 și asupra cărora acest program ar urma să aibă un impact semnificativ: tineret, educație, participare, turism, cercetare și inovație, economie, arhitectură și urbanism, marketing, incluziune socială, filantropie, IT și relații internaționale.

Proiectul CEaC este considerat un moment de cotitură, care va genera masa critică pentru ca orașul să se așeze pe direcția de dezvoltare dorită. Capitala Europeană a Culturii este proiectul unic al orașului care are potențialul de a mobiliza cetățenii, sectorul cultural, mediul de afaceri, universitățile și clasa politică totodată, de a-i impulsiona să-și imagineze noi conexiuni atât în interiorul comunității, cât și în relație cu Europa.

  • 1.3 In cazul în care titlul se acordă orașului dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră, impactul cultural, social și economic pe termen lung asupra orașului (inclusiv din punctul de vedere al dezvoltării urbane)?

Din perspectivă culturală, se va îmbunătăți nivelul de educație culturală al publicului și calitatea actului de cultură. Noi programe curatoriale și noi producții, legate de prezența artei în spațiul public, vor consolida relația dintre oraș și cetățeni. Zeci de mii de clujeni vor intra în contact, pentru prima oară, cu artiști și manifestări a căror existență poate nici nu și-o imaginează. Proiectul CEaC se adresează nu doar locuitorilor din Cluj-Napoca sau din Transilvania, ci și celor din întreaga Românie, propunându-și, de asemenea, să abordeze un public larg european.

Datorită titlului, orașul va avea propriul Centru European de Artă Contemporană, ceea ce va urma drumul deschis de Școala de la Cluj. Programul de cercetare și de expoziții al acestui Centru, precum și programul de arte ale spectacolului, bazat pe coproducții și pe mobilitatea europeană a artiștilor și operelor, vor îmbogăți spațiul artei contemporane din Europa. Acestea vor contribui și la o notorietate sporită a scenei culturale est-europene.

Relația pe care orașul nostru o are cu Europa va fi caracterizată de standarde mai mari în ceea ce privește schimburile culturale internaționale (expoziții invitate, rezidențe artistice, coproducții) și diplomația culturală.

Locuitorii orașului vor dobândi o mai bună înțelegere a valorilor europene, pe care și le vor asuma într-o măsură mai mare, își vor dezvolta abilități lingvistice noi și vor lua parte într-un număr tot mai mare la rețele culturale și de voluntariat de nivel european.

Din perspectivă socială, mecanismul-cheie pe care-1 urmărește candidatura noastră este responsabilizarea socială prin intermediul responsabilizării culturale. Viziunea noastră se referă la crearea unui model bazat pe incluziunea minorităților, a persoanelor defavorizate și a celor cu nevoi speciale. Prin proiectul nostru Integram, vom încuraja grupurile etnice să-și asume proiecte comune.

Programul nostru, în special prin proiectul Jivipen, va declanșa procese de incluziune care vor duce la soluții durabile pentru unele dintre problemele comunității de romi: programe educaționale pentru adulți și copii, manifestări culturale, formare profesională, implicare civică. Aceste procese vor crește încrederea reciprocă între actorii implicați: comunitățile de romi, autoritățile, sistemul educațional, mediul de afaceri, ONG-uri.

Vom crea oportunități, prin intermediul proiectelor COM’ON Cluj-Napoca - Bugetare Participativă, Fondul pentru Proiectele Comunitare și Academia Deschisă a Schimbării, astfel încât microcomunitățile să preia inițiativa când vine vorba despre îmbunătățirea condițiilor de trai din cartiere. în plus, programul nostru destinat voluntarilor va aduce laolaltă mii de clujeni și de cetățeni europeni care vor experimenta și construi împreună un adevărat laborator urban.

Prin implementarea unui program complex și foarte conectat la nivel internațional, profilul european al Clujului va aduce notorietate pentru cultura locală și va atrage vizitatori în plus. Anul Capitalei ne va ajuta și să articulăm mai bine atributele cetățeniei europene. Cu atât mai mult cu cât, așa cum am menționat, una dintre mizele majore ale candidaturii noastre este să propunem noi modele de identitate europeană.

în ceea ce privește dezvoltarea economică, programul CEaC va maximiza potențialul de creativitate și inovație al orașului. Proiectul Culturepreneurs va sprijini inițiative de start-up în domeniile design, mass-media, modă, meșteșuguri și producții cinematografice. De asemenea, va sprijini proiecte interdisciplinare care urmăresc inovarea și dezvoltarea de noi servicii, necesare sectorului IT, astfel încât, acesta din urmă să înceteze a mai fi un sector de extemalizare a resurselor și să devină o industrie sustenabilă.

Programul CEaC sprijină dezvoltarea durabilă prin cultură a zece comunități din Transilvania, aflate în apropierea orașului Cluj-Napoca.

Planul de regenerare a râului Someș va fi una dintre schimbările majore, atrăgând atenția orașului către acest curs de apă. Se vor crea oportunități în domeniul ariilor ecologice, sportului și activităților recreative și culturale.

Noile infrastructuri sau infrastructurile reabilitate vor permite o mai bună planificare culturală la nivel de oraș. Avem în vedere și un interes aparte pentru infrastructura soft', rețele de creație, inovație și cunoaștere. în cadrul programului CEaC, vom găzdui evenimente internaționale (expoziții, concerte, festivaluri, spectacole etc.), vom derula campanii de promovare a orașului sau campanii pentru promovarea unor noi puncte de interes cum este cazul Centrului European de Artă Contemporană sau Parcul dedicat Etnografiei Intergalactice. Toate acestea vor contribui la dezvoltarea economică a orașului.

1.4 Descrieți planurile dumneavoastră de monitorizare și de evaluare a impactului titlului asupra orașului dumneavoastră și de diseminare a rezultatelor evaluării.

Candidatura noastră este un proces de responsabilizare socială prin responsabilizare culturală. Coloana vertebrală a proiectului nostru este reprezentată de Academia Deschisă a Schimbării, care va funcționa ca o rețea de cunoaștere și interacțiune.

Cum putem evalua impactul acțiunilor noastre în contextul tuturor celorlalte procese aflate în desfășurare în oraș? Cum definim și cum măsurăm succesul și eșecul? Am avut mereu în minte aceste dileme când am conceput sistemul de evaluare și monitorizare menit să măsoare contribuția candidaturii la dezvoltarea orașului.

- Cine va desfășura evaluarea?

Evaluarea se va baza pe o strategie care combină atât o evaluare externă, cât și una internă.

De evaluarea externă se va ocupa o companie europeană (aleasă în urma unei licitații publice) cu o experiență bogată în evaluarea de proiecte la scară largă în domeniul culturii și al dezvoltării urbane.

De colectarea datelor ce vor fi monitorizate și evaluate se va ocupa o echipă formată din experți de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) în cadrul Observatorului Statistic, prevăzut în Strategia Culturală a orașului. FSPAC nu este doar o structură universitară de top, ci și organismul care a coordonat elaborarea Strategiei de Dezvoltare a orașului și evaluarea programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului.

Un departament de evaluare din cadrul echipei proiectului CEaC va asigura evaluarea internă. Deși evaluarea de bază va fi realizată de către corpul de evaluare extern, evaluarea internă va pune accentul pe monitorizarea proceselor interne și a progresului în implementarea planurilor CEaC, cu scopul de a îmbunătăți din mers programul de gestionare.

A

- In planul dumneavoastră de evaluare, vor fi incluse obiective și etape concrete între nominalizare și anul pentru care este acordat titlul?

2017

  • - Alegerea - prin licitație publică - a echipei de evaluare externă.

  • - Stabilirea setului de indicatori de bază.

  • - Redactarea primei analize (Raport de evaluare Ex-Ante).

2018

  • - Măsurarea anuală a indicatorilor principali.

  • - Compararea țintelor rezultate din analiză cu stadiul procesului, comparații cu alte Capitale în aceeași fază, ajustarea planului.

2019

  • - Măsurarea anuală a indicatorilor principali.

  • - Revizuirea evoluției și a schimbărilor, prognoze pentru 2021, ajustări ale planului, recomandări pentru acțiuni.

  • - Publicarea rezultatelor (referitoare la sectorul universitar, cultural și la nivelul cetățenesc), conferință - Raportul de Evaluare Formativ I.

2020

  • - Măsurarea anuală a indicatorilor principali.

  • - Punerea la punct a sistemului care urmează să măsoare procesul din 2021.

  • - Redactarea și publicarea analizei evolutive, conferință - Raportul de Evaluare Formativă II.

2021

  • - Efectuarea de cercetări extensive pe tot parcursul anului.

  • - Redactarea și publicarea rezultatelor preliminare, conferință de presă, până în noiembrie 2021.

2022

  • - Redactarea raportului final până în septembrie 2022.

  • - Comunicarea rezultatelor către părțile implicate (universități, sectorul

cultural, cetățeni) - conferință de diseminare.

2026

- Redactarea și publicarea evaluării de impact, conferință.

- Ce studii sau anchete de referință - dacă există asemenea studii - intenționați să utilizați?

Intenționăm să folosim ca studii de referință:

  • • Barometrul de Calitate a Vieții - FSPAC, ediție recentă 2013

  • • Studiu asupra dimensiunii internaționale a activităților culturale din Cluj-Napoca -Asociația Cluj-Napoca 2021, edițiile 2012, 2014

  • • Diagnoza sectorului cultural din Cluj-Napoca - Asociația Cluj-Napoca 2021, ediții: 2012, 2014

  • • Cluj-Napoca 2021. Atitudini și percepții. Consum cultural în Cluj-Napoca - Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, ediții: 2013, 2015

  • • Vitalitatea culturală a orașelor din România - Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, ediția: 2010

  • • Barometrul de consum cultural - Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, ediții recente: 2012, 2014, realizat bianual

  • • Eurobarometru - Comisia Europeană, DG COMM, efectuat de 2 ori pe an

  • • Barometre ale Opiniei Publice în România - efectuate de diverse institute de cercetare

  • • Date furnizate de Institutul Național de Statistică

- Ce fel de informații veți urmări și monitoriza?

Candidatura Cluj-Napoca 2021 CEaC este construită în jurul ideii de schimbare - prin stimularea actualelor modele de acțiune culturală și socială și dezvoltarea unora noi. Dată fiind diversitatea experiențelor individuale și colective pe care le presupune programul nostru, am realizat că datele cantitative s-ar putea dovedi insuficiente pentru a cuprinde atributele specifice procesului nostru. în consecință, evaluarea va fi efectuată folosind un model hibrid de abordări calitative și cantitative.

Din punct de vedere cantitativ, datele vor fi colectate cu ajutorul sondajelor de opinie și a barometrelor tematice, precum și cu ajutorul actorilor instituționali, a monitorizărilor mass-media și a chestionarelor de audiență. Acestora li se adaugă Observatorul Statistic, un instrument al Strategiei Culturale care definește un set de indicatori care vor fi folosiți de către operatorii culturali în monitorizarea activității lor.

Toate aceste date vor fi analizate de experți externi în vederea supravegherii progresului implementării planului CEaC.

Sursele informațiilor calitative vor include relatări personale, jurnale, bloguri, colectate prin interviuri, focus-grupuri etc. Un grup de 15 persoane cu preocupări diferite vor fi monitorizate de-a lungul intervalului de evaluare de zece ani, prin interviuri și fotografii, pentru a produce o colecție de istorii personale care să reflecte dinamica relațiilor și impactul procesului CEaC asupra vieților lor.

Tabel: Indicatori ce trebuie monitorizați și evaluați

OBIECTIV STRATEGIC 1: Dezvoltarea Clujului ca oraș european de referință în domeniul artei și al culturii.

Indicatorii de măsurare a succesului (exemple)

Conștiință europeană

  • •  Procentajul cetățenilor europeni care percep Cluj-Napoca drept o destinație culturală

și artistică

  • •  Numărul de apariții pozitive în mass-media ale proiectului CEaC și ale Clujului prezentat ca orașul cultural și artistic

  • •  Numărul de artiști și profesioniști din Europa de Est / Europa de Vest care activează în Cluj-Napoca și numărul artiștilor clujeni care activează la nivel european

  • •  Procentajul operatorilor culturali locali care fac parte din rețele internaționale

  • •  Procentajul cu care crește vizibilitatea proiectului Cluj-Napoca 2021 printre clujeni și

la nivel european

Implicare europeană

  • •  Numărul de proiecte ce abordează teme europene

  • •  Numărul de coproducții internaționale cu țări europene din vecinătate

  • •  Procentajul activităților culturale ale orașului care implică artiști europeni

Activare, participare și acces cultural

  • •  Procentajul operatorilor culturali care-și diversifică programele culturale până în 2022

  • •  Procentul din programul cultural 2021 care este implementat la periferia orașului și în zonele rurale din Transilvania

  • •  Procentul școlilor din județul Cluj înscrise în programul de educație culturală

  • •  Procentajul operatorilor culturali cu strategii de dezvoltare a audienței

  • •  Procentul de creștere a numărului de locuitori ce participă la activități culturale / programul cultural CEaC

  • •  Procentul de creștere a numărului de facilități de durată care să permită participarea tipurilor de public cu nevoi speciale (tineri, bătrâni, grupuri defavorizate și marginalizate) și minoritățile etnice

  • •  Rata de adopție a mecanismelor Procent-pentru-Artă și a Voucherului Cultural

  • •  Implementarea proiectelor de infrastructură planificate

  • •  Numărul de colaborări care combină patrimoniu cultural local și forme artistice tradiționale cu manifestări culturale noi, inovatoare și experimentale

Surse de informare și instrumente de Evaluare

Programul / baza de date CEaC, Sondaje, Analiza sectorului cultural - chestionar, Rapoarte anuale, Observator Statistic, Barometru de consum cultural, Sondaj cu privire la percepția europeană (realizat înainte și după 2021), Informații ale Biroului de Relații Europene al Municipiului

OBIECTIV STRATEGIC 2: Implicarea tuturor comunităților orașului într-un proiect comun capabil să schimbe destinul Clujului, să ne transforme dintr-o federație de comunități într-o uniune clujeană, să ne ajute să ne atingem potențialul de a acționa ca o comunitate.

Indicatori de măsurare a succesului (exemple)

Cetățenie

  • •  Rata de creștere a numărului de cetățeni implicați în procesul decizional (bugetare participativă, dezbateri publice și consultări)

  • •  Procentul de creștere a numărului de cetățeni implicați în inițiativele de dezvoltare comunitară

  • •  Numărul cetățenilor și al organizațiilor care se implică în Academia Deschisă a Schimbării (programele de voluntariat, mediatori etc.)

  • •  Numărul locurilor active de întâlnire și oportunități de care dispune orașul (spații publice, întâlniri regulate, evenimente de socializare)

  • •  Numărul persoanelor al căror grad de încredere în forțele proprii și în comunitate a crescut

Colaborări

  • •  Numărul comunităților rurale din Transilvania care, în cadrul proiectului Transylvania Myths Europe, stabilesc conexiuni atât între ele, cât și cu orașul Cluj-Napoca, urmând strategii de dezvoltare bazate pe cultură

  • •  Numărul colaborărilor și coproducțiilor la nivel de comunitate locală

  • •  Gradul de percepție pozitivă a calității acestor colaborări

  • •  Numărul colaborărilor între actorii sectorului cultural realizate în cadrul Academiei Deschise a Schimbării

Interculturalitate

  • •  Numărul proiectelor și evenimentelor care se adresează grupurilor etnice și confesionale și încurajează schimburile culturale între acestea

  • •  Numărul cetățenilor de etnie romă implicați activ în proiectele noastre

  • •  Numărul cetățenilor - români și minorități, altele decât cele de etnie romă -, implicați în proiectele dedicate comunității Roma

  • •  Procentajul de îmbunătățire a percepției cetățenilor români în privința minorității roma

  • •  Numărul persoanelor ce iau parte la evenimentele și proiectele noastre intercultural

  • •  Procentajul cetățenilor conștienți de diversitatea culturilor europene și de existența unui spațiu cultural comun

Surse de informare & Instrumente de Evaluare

Programul / baza de date CEaC, Opinia publică și sondaj de participare, Analiză a sectorului cultural, Interviuri, Focus grupuri, Studii de caz

OBIECTIV STRATEGIC 3: Transformarea culturii într-un factor de dezvoltare durabilă a orașului, prin explorarea unor modele de coproducție între sectorul cultural, cel economic și cel urbanistic, fapt ce ar consolida o economie creativă puternică.

Indicatori de măsurare a succesului (exemple)

Industrii creative

  • •  Procentajul de creștere a PIB-ului și a ratei de angajare în sectorul creativ al orașului

  • •  Numărul de startup-uri și locuri de muncă nou create, rezultate în urma proiectului Culturepreneurs

  • •  Numărul profesioniștilor din diferitele sectoare creative implicați în proiecte interdisciplinare de colaborare în cadrul proiectului Culturepreneurs

  • •  Numărul producțiilor și coproducțiilor de film independent finanțate și din fondul regional

  • •  Numărul actorilor europeni ai industriilor de design implicați în festivalul El Cultex

  • •  Procentajul de creștere a veniturilor pentru creativii din sectorul cultural

Munca în sectorul cultural

  • •  Numărul de artiști europeni și de organizații care sunt implicate și susțin propunerile programului Cultura Lucrează - Think & Act Tank

  • •  Numărul de companii locale și organizații culturale implicate în platforma Business to Culture

  • •  Numărul rezidențelor interdisciplinare (artiști adoptați de mediul de afaceri, oameni de afaceri adoptați de sectorul cultural)

  • •  Numărul de inițiative sociale generate de Platforma Creativității Sociale

Urbanism și arhitectură

  • •  Numărul de clădiri și arii urbane reamenajate prin programul CEaC

  • •  Numărul proiectelor care propun modele pilot de trai urban durabil și numărul persoanelor implicate în acestea

  • •  Numărul de noi spații de artă, spații deja existente cu alt uz decât cel artistic, care au fost transformate în spații artistice (temporare și permanente)

  • •  Rata de îmbunătățire a facilităților de transport pentru participanții cu nevoi speciale la evenimentele Programului Cultural

  • •  Numărul de situri de patrimoniu (rurale, tradiționale, istorice, spirituale, industriale etc.) și locuri de spectacole ale unor evenimente culturale

Turism

  • •  Procentajul de creștere a numărului de vizitatori proveniți din alte țări europene și a timpului de ședere

  • •  Rata de creștere a diversității și calității ofertelor turistice

  • •  Numărul de gospodării implicate în rețelele de turism alternativ (Airbnb, Couchsurfing etc.)

  • •  Procentajul de creștere a numărului de ghizi voluntari ai orașului și a numărului de angajați din sectorul turistic

  • •  Cât cheltuiesc în medie vizitatorii

Surse de informare & Instrumente de Evaluare

Observatorul Statistic, Municipalitatea, Programul / baza de date CEaC, Focus grupuri și interviuri, Sondaje printre turiști, Informații de la operatorii din turism, Biroul de turism, Agenții de Turism, Aeroportul Internațional Avram Iancu, Date de accesare web, Statistici ale departamentului de Urbanism

MANAGEMENT ȘI IMPLEMENTARE PROGRAM CEaC

Indicatori de măsurare a succesului (exemple)

  • •  Numărul de sponsori ai proiectului și nr. de companii care susțin programul cultural printr-o serie de servicii și bunuri

  • •  Procentajul veniturilor provenite de la sponsori din sectorul privat și din programe de finanțare

  • •  Procentajul veniturilor atrase din surse locale, regionale, naționale, de la Guvern, alte sectoare publice, UE

  • •  Procentajul cheltuielilor operaționale făcute cu programul cultural și artistic, de marketing și administrative

  • •  Numărul și procentajul profesioniștilor din domeniul cultural, membri în echipa de implementare

  • •  Numărul și procentajul profesioniștilor altor sectoare, membri în echipa de implementare

  • •  Numărul de evenimente și activități din programul cultural

  • •  Rata de respectare a standardelor Green ECoC privind implementarea responsabilă a programului cultural

Surse de informare și Instrumente de Evaluare

Programul / baza de date CEaC, Bugetul CEaC, Rapoartele anuale CEaC

- Cum definiți „reușita”?

Există două niveluri la care măsurăm succesul.

Mai întâi, îndeplinirea indicatorilor de succes ale căror valori precise vor fi stabilite în 2017 cu ocazia evaluării Ex-ante.

In al doilea rând, din moment ce ne propunem o schimbare care implică și o componentă socială, vom urmări un set complex de indicatori pentru a dovedi că toate etapele procesului schimbării au fost realizate. Vom evalua dacă: (1) am generat o creștere a cunoașterii și a conexiunilor, (2) am declanșat experimentare și experiențe, (3) am animat noi locuri și am produs noi valori și modele, (4) am crescut participarea și responsabilizarea și (5) am răspândit și împărtășit energiile noastre cu cetățeni europeni. Acesta este nivelul până la care măsurăm relevanța, eficiența și eficacitatea, sustenabilitatea și impactul, utilizând instrumentele de evaluare și monitorizare menționate.

Pe de altă parte, succesul Capitalei Europene a Culturii va trebui să fie măsurat și dincolo de cifre sau de grafice.

Printre instrumentele calitative pe care intenționăm să le lansăm pentru a măsura impactul se numără o evaluare pe trei niveluri a relațiilor sociale care se vor dezvolta în legătură cu procesul de candidatură: (1) la nivel individual, (2) la nivelul microgrupurilor (familii, membri ai un spațiu artistic) și (3) la nivel de grup (cartier, breaslă etc.). In consecință, vrem să alegem și să monitorizăm 15 persoane, cinci microgrupuri și trei grupuri în timp ce participă la producerea unui eveniment cultural, la procesul CEaC și, respectiv, la viața culturală a orașului. Studiile care vor rezulta (etnografii) vor evidenția aspectele calitative ale candidaturii noastre. La acest nivel vom lăsa deschisă definiția succesului, deoarece ea va depinde de interpretarea acestor persoane și grupuri.

Pentru ce perioadă și cât de des se va desfășura evaluarea?

Evaluarea va fi realizată de-a lungul a zece ani, 2017-2026 și va include cinci studii:

  • 1.     Evaluarea Ex-ante - înainte de implementarea programului, 2017

  • 2.     Evaluarea formativă 7 - în timpul perioadei de pregătire, 2019

  • 3.     Evaluarea formativă II - în timpul perioadei de pregătire, 2020

  • 4.     Evaluarea Ex-post - la sfârșitul anului CEaC, 2022

  • 5.     Evaluarea impactului - la 5 ani de la anul CEaC, 2026

Monitorizarea va reprezenta o activitate continuă și va sta la baza evaluării.

Vom publica, în format fizic și online, un raport al fiecărei evaluări. Vom organiza evenimente speciale de diseminare la publicarea celei de-a doua Evaluări Formative,Evaluării Ex-post și a Evaluării Impactului.

Pentru a face cunoscute rezultatele întregului proces, dar și pe cele ale evaluării, intenționăm să publicăm Albumul Cluj-Napoca 2021 CEaC - o colecție de portrete și povești asociate proiectului, un film documentar bazat pe etnografii, precum și un Catalog CEaC - un rezumat al tuturor proiectelor și al rezultatelor acestora.

2, DIMENSIUNEA EUROPEANĂ

Furnizați (letalii cu privire la sfera de cuprindere și calitatea activităților:

- de promovare a diversității culturale a Europei, a dialogului intercultural și a unei mai bune înțelegeri între cetățenii europeni;

East of West e instrumentul cu ajutorul căruia vrem să evidențiem realitățile multidimensionale ale Europei. In primul rând, circumscrie dorința noastră de a arăta Vestului o nouă imagine a Estului, de a promova cultura locală și regională în toată Europa și de a oferi concitadinilor noștri sentimentul de mândrie că fac parte din Europa. în al doilea rând, circumscrie încercarea noastră de a promova valorile Vestului în Est, de a micșora distanța dintre cele două Europe. Iar în al treilea rând, ne propunem să contribuim mai mult Ia identitatea europeană, să resemnificăm această identitate și să oferim noi modele (testate în prealabil) de trai în noua Europă, dincolo de Est sau Vest.

  • 1. Estul din Vest: Aducem culturile locale în atenția Europei

Intenționăm să aducem cultura orașului Cluj-Napoca, a Transilvaniei, a României și a Europei de Est, în general, în atenția comunității europene, în ansamblul ei. Prin abordarea noastră, plasăm specificul local într-o perspectivă europeană, pentru a crea un sentiment de familiaritate între participanții ce provin din culturi diferite.

Transylvania Myths Europe nu se referă doar la viața rurală din nord-vestul României, ci și la istoria Europei Centrale și de Est și la paleta multiculturală a acestei zone. Proiectul își propune să evidențieze stilul de viață și tradițiile din toate regiunile europene și să genereze, prin rezidențe deschise unor artiști internaționali, o reflecție asupra legăturii dintre urban și rural în Europa de azi.

Invităm cetățeni europeni de toate vârstele să savureze la sursă cultura locală, înscriindu-se în programele noastre de voluntariat. Experiențele turistice și culturale pe care le oferim nu presupun doar prezentarea obiceiurilor și a patrimoniului acestor comunități, ci îi permit vizitatorului să participe concret la viața românilor, maghiarilor, romilor și a altor comunități care sunt parte din istoria noastră comună.

Multilingvismul este pentru noi atât un obiectiv tematic, cât și o metodă de incluziune. Pe de-o parte, proiectele noastre de literatură și de arte ale spectacolului își propun să strângă într-o colecție cuprinzătoare autori și lucrări din tot Estul Europei. Am pus la punct un ambițios program de traduceri pentru a face cunoscute unei audiențe europene, dar și producătorilor de profil, literatura și dramaturgia produse în această regiune. Pe de altă parte, multilingvismul este modalitatea de expresie dorită pentru întregul nostru plan de comunicare și promovare. Vrem să folosim limbile română, maghiară, engleză, franceză și germană în vederea comunicării programului nostru cultural.

Valorile estice pe care le oferim vestului

  • •       în satele din România se mai întâlnește o formă de solidaritate denumită „clacă”". sătenii se adună, la nevoie, să ajute o familie care are multe de făcut într-o singură zi, cum ar fi culesul viei ori pregătirea mâncării la nuntă sau la înmormântare.

  • •     în orașe, bătrânii se strâng, mai ales seara, pe bănci instalate în fața blocului, unde stau la povești sau se îmbie cu un pahar de șocată făcută în casă.

  • •       în România e o practică uzuală ca oamenii să-și împrumute unelte sau să-și ajute vecinii în a găsi o soluție provizorie atunci când se strică mașina.

Printre proiectele care vor promova aceste valori în rândul publicului european se numără Transylvania Myths Europe, Platforma de Creativitate Socială, Centrul European de Artă Contemporană.

  • 2. Vestul din Est: Activarea sentimentului european în rândul concetățenilor noștri

Pentru tineri, frontierele deschise și libertatea de mișcare înăuntrul Europei, în scop turistic, educațional sau profesional, țin de domeniul firescului. Spre deosebire de ei, mari segmente ale populației n-au călătorit niciodată în străinătate. Acestor oameni și, de altfel, tuturor cetățenilor din orașul și regiunea noastră dorim să le oferim șansa de a înțelege și experimenta bogăția și diversitatea culturii europene. Programul nostru artistic pune în valoare patrimoniul material și imaterial al Europei, subliniind totodată specificul cultural din Nord în Sud și de la Vest la Est.

Programul artistic al Centrului European de Artă Contemporană, valorificarea diversității etnoculturale din cadrul Integram, selecția de proiecte culturale din cadrul Remake și acțiunile de promovare din cadrul Culturepreneurs, toate ocupă un rol în promovarea diversității culturale europene. Proiecte precum Longest Table sau Festivalul Hay East oferă locuitorilor din Cluj-Napoca șansa să cunoască europeni de pretutindeni, nu doar artiști, dar și pe ceilalți participanți.

Câștigarea titlului și implicarea într-unul sau altul dintre proiectele comunitare - Universitatea Deschisă și programul de voluntariat - îi vor ajuta pe cetățenii din orașul nostru și din această zonă să devină mai conștienți și mai mândri de identitatea lor europeană.

în plus, prin intermediul proiectelor culturale și de creativitate socială vom experimenta noi abordări ale realităților europene. Astfel, vrem să găsim modalități pentru un trai urban mai sustenabil cu ajutorul unor proiecte de Creativitate Socială, să promovăm dialogul prin intermediul proiectului emblematic Integram și să lansăm noi forme de participare a cetățenilor la deciziile administrative prin proiectul Bugetării Participative.

Valorile vestice pe care le oferim estului

  • •  Măsuri care să încurajeze bărbații să contribuie la îngrijirea copilului, precum prezența facilităților în băile publice, indiferent de gen, pentru schimbarea scutecelor bebelușilor.

  • •  Responsabilizarea cetățenilor în privința chestiunilor de mediu, precum ideea de reciclare sau turismul ecologic.

  • •  Preocuparea pentru bunăstare și calitatea vieții, pornind de la statistici precum: 80% dintre finlandezi și olandezi au călătorit de plăcere în 2013, în timp ce doar 25%> dintre români au fost în vacanță.

Aceste teme sunt abordate în cadrul proiectelor noastre: Țesem Viitorul, Walking in the Other ’s Shoes (Să te pui în pielea celuilalt), Integram, Artă și Fericire, Culturepreneurs și Râul Someș - De la Vest la Est.

3. East of West: Resemnificăm Europa dincolo de conceptele de Est și Vest

începând cu a patra extindere a UE, integrarea europeană a fost, în fapt, o expansiune către Est. Aceasta este o dovadă în plus că Europa trebuie să se redefinească pentru a reflecta atât valorile Vestului, cât și pe cele ale Estului. Țările care aspiră să devină membre ale UE se află în Balcani, în nordul și estul României. Conceptul nostru, East of West, presupune aducerea laolaltă a artiștilor și cetățenilor din spațiul estic în proiecte menite să exploreze ce înseamnă Europa pentru ei și, totodată, să pună în valoare ceea ce au ei de oferit Europei.

Aceasta face parte din strategia noastră de a promova înțelegerea reciprocă și reflecția de sine printre cetățenii europeni.

Decalajul dintre Est și Vest a dobândit recent noi sensuri pe care trebuie să le avem în vedere, în timp ce țările est-europene au rămas în marea lor majoritate favorabile ideii de Uniune Europeană, în Vest, asistăm la creșterea euro-scepticismului, una dintre țări votând chiar părăsirea Uniunii. Creșterea îngrijorătoare a naționalismului și a violenței atât prin acte de terorism, cât și prin discurs violent în politică și mass-media adâncește și mai mult diviziunea și alimentează anxietatea. Cu toate acestea, diferențele dintre Est și Vest sunt în primul rând simbolice și, de cele mai multe ori, cei care împărtășesc valori diferite trăiesc, de fapt, împreună. în mod similar, solidaritatea apare indiferent de granițe. Inspirați de multitudinea de artiști care și-au exprimat solidaritatea cu refugiații, cu „ceilalți” și cu cetățenii britanici care au votat ca țara lor să rămână în Uniunea Europeană și de credința în puterea culturii de a aduce laolaltă, am pus la cale o Uniune Europeană transnațională a Artistului; un creuzet de resurse culturale puse în slujba unui viitor european mai demn.

©

Provocarea programului nostru e să contribuie la resemnificarea Europei, la redefinirea perspectivelor și valorilor europene. Prin activitățile desfășurate la nivel european: coproducții artistice, mobilitatea artiștilor și a lucrărilor de artă, rezidențe artistice, programe de schimb educațional, programe de voluntariat etc. încurajăm transfuzia mutuală de cunoaștere, talent și energie dintre Est și Vest.

Valorile europene vor rămâne doar niște concepte abstracte, dacă nu le aducem în viața de zi cu zi a cetățenilor. Prin intermediul proiectelor noastre, oferim oamenilor contexte experimentale, în care să analizeze, să testeze și să adopte aceste valori

Chiar dacă majoritatea termenilor pe care îi folosim pentru a descrie "europenitatea" provin din tradiția vest-europeană - democrație liberală, domnia legii, prosperitate, drepturile omului -, prin intermediul conceptului East of West și al proiectelor care-i sunt subsumate vom adăuga Europei noi sensuri.

c

Identitatea noastră de „estici" va fi sursa acestui proces de resemnificare a Europei. în realitățile complexe de astăzi, afectate de rupturi sociale, economice și de mediu, gândirea strategică de tip clasic se dovedește a fi insuficientă. Experiența noastră în a străbate crizele și a supraviețui în condiții de sărăcie ne-a învățat să acționăm solidar, să fim creativi când e vorba de soluții Ia probleme neașteptate, să improvizăm, dar, totodată, să rămânem conectați la tradiții. Iar Europa de azi are nevoie de această inventivitate.

Care pun în evidență aspectele comune ale culturilor, patrimoniului și istoriei europene, precum și integrarea europeană și temele europene actuale;

Programul pe care l-am pregătit e construit pe realitățile și etosul european. Unele dintre aceste realități și experiențe sunt parte integrantă din proiectele noastre, iar altele sunt abordate ca teme de dezbatere și reflecție artistică.

Excelența cu care artiștii, cercetătorii și profesorii noștri se prezintă în fața comunității globale este ilustrată în programul din 2021 prin intermediul unor expoziții, spectacole și proiecte interdisciplinare. CEaC reprezintă o excelentă oportunitate de a arăta Europei domeniile în care excelăm și cu ce ne mândrim, de pildă, Școala de Pictură de la Cluj, prezentată în cadrul Centrului European de Artă Contemporană, dar și film, design, servicii IT pe care le cultivăm prin proiectul Culturepreneurs.

Mobilitatea europeană este felul de a fi al unei întregi generații. Operatorii și antreprenorii locali sunt activi în rețele profesionale europene, iar activitatea lor cotidiană este europeană. Programul nostru evidențiază această mobilitate și această interconectare. In plus, unul dintre principiile pe care am construit programul este ca majoritatea producțiilor să fie realizate de artiști locali în coproducție cu artiști europeni. Sprijinim mobilitatea artiștilor și a lucrărilor de artă prin Fondul de Mobilitate, prin Mecanismul de Rezidențe artistice, iar mobilitatea publicului tânăr o sprijinim prin proiectul Expand.

în prezent, circa 75% din populația Europei trăiește în mediul urban, iar această pondere este în creștere. Viitorul Europei - așa cum se spune în Strategia Europa 2020 - e strâns legat de potențialul orașelor de a se dezvolta într-un mod inteligent, de a deveni poluri de inovație, de a oferi standarde de calitate mai înalte cu ajutorul oportunităților de angajare, al educației, culturii și incluziunii. Toate acestea, într-o formă sustenabilă. Plecând de la premisa că Cluj-Napoca face parte din galeria orașelor europene, Laboratorul Urban pe care l-am conceput va funcționa nu doar în serviciul concitadinilor noștri, ci al Europei în general. în acest cadru, Culturepreneurs este proiectul-cheie, ale cărui obiective sunt angajarea mai multor tineri în sectoarele creative (unde, actualmente, există puține locuri de muncă pentru absolvenții de arte și media), precum și sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării în sectorul IT.

Proiecte, precum Artă și Fericire și Academia Deschisă a Schimbării vizează, de asemenea, problemele mai multor generații, creând platforme de participare și incluziune, furnizând cursuri de IT pentru vârstnici și aducând pe agenda publică teme precum bătrânețea, boala și moartea.

La universitățile din Cluj-Napoca învață anual peste 3.000 de studenți străini, peste 600 de tineri prin programul Erasmus și au loc sute de schimburi culturale și academice. Din nefericire, studenții originari din Republica Moldova, Franța și Tunisia sunt într-o stare de relativă autoizolare. Unii dintre ei, mai ales cei francezi, se luptă cu depresia și anxietatea, din cauza dublei presiuni de a trăi într-un oraș dintr-o țară străină și de a face față la cursuri. Programul nostru pentru 2021 își propune să dezvolte rețele prin intermediul cărora acești studenți străini să se integreze mai bine și să devină parte din viața orașului. Vom aborda aceste probleme în proiectul intitulat InClujing You.

Mobilitatea forței de muncă și migrația se numără, de asemenea, printre preocupările noastre. în Transilvania, Cluj-Napoca este un magnet pentru cei care caută un loc de muncă sau care vor să studieze. Populația orașului e în permanentă schimbare: un mare număr de tineri vin și pleacă, în calitate de absolvenți ai universităților clujene, există o migrație masivă de specialiști către Vest, dar și o tendință inversă - români care se întorc acasă sau cetățeni străini care se stabilesc aici. Un mare procent dintre absolvenții Universității de Medicină din Cluj-Napoca emigrează în Franța, Germania și alte țări occidentale atrași de salariile mult mai mari de acolo. Pe termen mediu, această migrație afectează calitatea și costul serviciilor de sănătate. în plus, la ora actuală peste 3 milioane de cetățeni români sunt plecați la muncă în țări din UE și, în multe cazuri, ei sunt nevoiți să-și lase familiile acasă. Din această cauză, una dintre cele mai alarmante probleme sociale ale României ultimilor ani o reprezintă copiii rămași să crească singuri sau supravegheați de rude ori vecini. Explorăm toate aceste probleme prin muncă de cercetare, producții artistice, planificări strategice și economice în cadrul proiectelor: Culturepreneurs, InClujing You, Transylvania Myths Europe și prin lucrările selectate pe parcursul anului tematic al CEaC, World Wide Work 2020 (Munca în lume).

Migrația și politicile referitoare la refugiați se numără printre cele mai dureroase probleme la care UE caută soluții. Deși mare parte din emigranții țărilor UE provin din România, românii au empatizat doar într-o mică măsură cu refugiații sirieni și din alte zone de conflict armat, veniți în Europa, în căutare de azil. Recentele valuri succesive de violență și intoleranță, cât și creșterea naționalismului și a politicilor de extremă dreapta reprezintă amenințări majore atât la securitatea și pacea Europei, cât și la ideea de Uniune Europeană. Așa cum a demonstrat-o și rezultatul Brexit în Marea Britanie. Abordăm toate aceste teme din mai multe perspective: prin reprezentări artistice în cadrul proiectelor Retorica (in)diferenței, World Wide Work 2020, Geo-poetică, Time Code\ prin programele tematice ale Centrului European de Artă Contemporană, precum dezbateri, scenarii despre viitor și puneri în scenă în cadrul proiectului Future Fabric (Țesem viitorul) și prin experiențele interculturale din cadrul Integram.

Dată fiind dinamica transformărilor din Europa, suntem conștienți că, pe lângă toate aceste aspecte, factori și realități noi se vor înscrie în agenda europeană în anii ce vin. în acest sens, proiectul Future Fabric propune un cadru flexibil, care să permită dezbateri și prin care să abordăm teme europene. Proiectul e susținut de o rețea europeană consacrată, alcătuită din organizații de artă experimentală și încurajează oamenii să-și imagineze și să investigheze viitoruri posibile ale Europei. Vom apela la o serie de metode de previzionare și de experiențe narative fizice. Activitățile se vor desfășura sub formă de ateliere în școli, companii și spații publice. Se vor discuta și analiza diverse probleme și se vor schița scenarii despre viitor. Pe urmă, vom invita artiști să transpună aceste scenarii în experiențe artistice captivante.

De asemenea, ne-am propus să continuăm munca de cercetare, de promovare și de sprijinire a metodelor de lucru din sectorul cultural, cu scopul de a construi o societate mai bună prin intermediul culturii. Generăm dezbateri și propunem strategii cu privire la munca în sectorul cultural, contribuim la discuțiile la nivel european în privința rolului pe care îl are cultura în relațiile externe, în coeziunea socială și în dezvoltarea economică și generăm scenarii culturale pentru Europa. Printre partenerii noștri se numără rețelele europene, precum Balkan Express, EEPAP și inițiative, precum A Soul for Europe și Ex-Lab. Alături de orașe partenere, precum Guimaraes și Matera, am înființat Rețeaua Orașelor Candidate la Capitala Europeană a Culturii, care își propune, printre altele, să consolideze sectorul cultural și să sprijine politici culturale.

Criza pe care o traversează Europa nu este doar economică sau structurală, ci mai ales una a modelelor, a încrederii în valorile comune și, până la un punct, a democrației însăși. Europa are astăzi nevoie de un nou scenariu, iar inițiativa New Narrative for Europe (Nou Scenariu pentru Europa) a lui Jose Manuel Barroso, fost președinte al Comisiei Europene, a confirmat această nevoie și a încercat să ofere o soluție. Știm însă că scenariile au o putere limitată cât timp nu sunt puse în practică.

Clujul poate să ofere Europei inspirație, modele și o nouă poveste. O poveste despre o nouă Europă, mai extinsă geografic și mental, mai interesată de incluziune și mai primitoare, mai rezistentă și mai temeinică, mai conștientă de sine și mai bine conectată. Pe lângă povestea acestei Europe “resemnificate”, programul nostru cuprinde experimente care o și exemplifică.



- la care participă artiști europeni, care vizează cooperarea cu operatori sau orașe din țări diferite, precum și parteneriate transnaționale. Numiți artiști, operatori și orașe din Europa și din afara Europei cu care aveți de gând să cooperați și specificați despre ce tip de colaborare este vorba. Numiți parteneriatele transnaționale pe care orașul dumneavoastră le-a instituit deja sau pe care intenționează sa Ie instituie.

Cooperarea europeană este o prioritate a întregului nostru program. Toate proiectele emblematice și cel puțin 85% dintre cele de portofoliu se bazează pe o cooperare internațională. Partenerii europeni ai acestor proiecte lucrează de mult timp cu operatorii locali - precum Magyar Filmunio, Salonul de carte din Paris, Fundația Internațională Mozarteum din Salzburg, Time’s Up (Austria), Kibla (Maribor), Bunker (Slovenia), Dedale (Franța), FoAM (Belgia), Madeira Interactive Technologies Institute (Portugalia), Arts Admin (UK), Walking Theory (Serbia), Noorder Zon (Olanda) și alți parteneri pe care îi vom aborda prin intermediul rețelelor internaționale și prin apeluri deschise. Am ales să includem artiști și organizații din celelalte țări europene mai degrabă pentru a încuraja parteneriatele cu instituții culturale locale și mai puțin pentru a importa evenimente singulare.

Potrivit unui studiu realizat de noi, în ultimii ani, artiștii internaționali au fost implicați în 38% dintre evenimentele culturale produse de principalii operatori culturali clujeni, iar 4% dintre acestea au fost coproducții cu parteneri din alte țări. Ne propunem ca, până în 2022, 65% dintre evenimentele de pe agenda culturală a Clujului să aibă o dimensiune europeană și cel puțin 25% să fie coproduse cu parteneri europeni. In acest scop, 85% din programul nostru cultural include artiști europeni, iar jumătate dintre evenimente sunt coproduse de cel puțin doi parteneri europeni.

Astfel, se conturează un amplu program de rezidențe artistice. Acest demers include facilități de cazare și producție pentru perioade de la 4 săptămâni la 8 luni și este deschis artiștilor europeni și internaționali din toate ariile culturale. Toate rezidențele vor avea drept gazdă o organizație/instituție locală și un partener local de coproducție. O atenție specială va fi acordată rezidențelor colective inter- și multi-disciplinare.

în programul nostru este inclusă și o platformă de schimburi artistice europene. Astfel, oferim operatorilor culturali locali granturi de mobilitate și șansa unor rezidențe și a unor stagii în organizații de artă, precum Bunker (Slovenia), Idensidad (Estonia), în cadrul unor rețele internaționale, precum Create to Connect, EEPAP și Balkan Express, cu scopul de a întări cooperarea și mobilitatea artiștilor și a operelor lor. De asemenea, oferim publicului tânăr șansa de a se familiariza cu festivaluri, precum Noorderzon (Olanda), Santarcangelo dei Teatri (Italia) și Mladi Levi (Slovenia).

Parteneri-cheie în aceste demersuri ne sunt rețelele europene, din care fac parte Universitatea de Artă și Design și Academia de Muzică Gheorghe Dima: Centrul European pentru Programe de Studii Universitare (CEEPUS), Asociația Europeană a Universităților (EUA), Asociația Europeană a Conservatoarelor, Academiilor de muzică și Colegiilor de muzică (Association Europeenne des Conservatoires, Academies de Musique et Musikhochschulen -AEC) și Liga Europeană a Institutelor de Artă (ELIA).

Programul artistic cuprinde artiști, instituții și rețele relevante din Europa.

Cluj-Napoca este înfrățit cu zece orașe europene: Dijon (FR); Koln (D); Korțe (ALB); Namur (BE); Nantes (FR); Pecs (HU); Provincia Parma (IT); Rotherham (UK); Viterbo (IT) and Zagreb (HR). Am pus la punct un program de cooperare cu toate aceste orașe, care s-au implicat în proiectul Longest Table, cu rol de facilitatori de conexiuni culturale și, de asemenea, fiecare ne este partener într-unul sau altul dintre proiectele noastre emblematice.

Una dintre dimensiunile conceptului East of West vizează cooperarea transnațională. Vom colabora cu operatori din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova, în proiecte de cooperare care pun în valoare aspectele comune ale culturii est-europene: Ungaria - Zsolnay Kulturalis Negyed; Bulgaria - Festivalul de Teatru Independent ACT, Varna 2017 Capitală Europeană a Tineretului; Serbia - Kultumi Center Beograda, Walking Theory; Ucraina - Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, Asociația Meșterilor Populari din Cernăuți, Societatea pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu” și Republica Moldova - Teatru Spălătorie, Asociația Oberliht, Filarmonica Națională “Serghei Lunchevici” (Chișinău).

Ținând cont de așezarea României pe granița estică a Uniunii Europene, programul nostru urmărește să ofere vizibilitate europeană culturilor din țările învecinate care aspiră la statutul de membru al Uniunii. Implicarea rețelelor Balkan Express, a Platformei Artelor Spectacolului din Europa de Est și a altor rețele regionale reprezintă cheia acestor acțiuni transfrontaliere, care constau în caravane - întâlniri de rețea nomade, participări Ia festivaluri, coproducții. Toate acestea completează Academia Nomadă, Premiul East of West și programul de Publicare și Traduceri. în cadrul proiectului Culturepreneurs, politica noastră de parteneriate vizează țări din est: Armenia, Georgia, Ucraina, Republica Moldova și țări din America Latină în cadrul MICSUR (Mercado de las Industriaș Culturales del Sur).

2.2 Puteți explica ce strategie aveți pentru a trezi interesul unui public larg european și internațional?

Strategia noastră de a atrage interesul unui public larg din Europa și din lume se bazează pe trei elemente cheie: abordarea personalizată a planului nostru de marketing și comunicare, abordarea participativă care guvernează întregul nostru program cultural, cât și strategia

noastră de marketing și atr activitatea poveștilor noastre. Ne propunem să atragem un număr mare de vizitatori, interesați de calitatea programului nostru cultural și artistic, dar și vizitatori care să ne inspire și care să colaboreze cu noi. Ne vom atinge acest scop printr-o serie de acțiuni desfășurate atât la nivel național, cât și internațional.

Abordarea personalizată presupune acțiuni, precum:

  • •  Abordăm atât publicul larg, cât și grupuri de public interesate doar de anumite oferte culturale ale programului nostru artistic (a se vedea capitolul despre marketing și comunicare).

  • •  O serie de activări ale brandului Cluj-Napoca 2021 în cadrul proiectului Ambasadele Culturale, care ne permit să intrăm în contact direct cu cetățenii europeni din marile orașe culturale de pe continent (în locuri, precum Studioul lui Constantin Brâncuși din Paris și Filarmonica din Munchen).

  • •  Ne interesează, în mod special, să abordăm și să atragem publicul est-european și mai ales pe cel balcanic.

  • •  De asemenea, acordăm atenție deosebită și celor 20 de orașe înfrățite cu orașul Cluj-Napoca. Toate aceste orașe sunt direct implicate în programul nostru cultural (în cadrul proiectului Longest Table și cel puțin într-unul dintre proiectele emblematice) și vor promova acțiunile programului Cluj-Napoca 2021.

Abordarea participativă presupune acțiuni, precum:

  • •  Programul de Voluntariat și de Plasare a Forței de Muncă adresat publicului european, din cadrul proiectului Academia Deschisă a Schimbării.

  • •  TRYsylvania - programul interconectat al experiențelor care promovează turismul cultural în Transilvania.

  • •  Proiectul InClujing You, în cadrul căruia încurajăm actuali rezidenți ai orașului Cluj-Napoca sau foști rezidenți, care călătoresc, lucrează sau locuiesc în afara țării, să se alăture familiilor și prietenilor lor pentru o experiență anuală de două săptămâni de explorare a orașului.

  • •  Jocul nostru intercultural, Integram, și proiectul împreună vor aduce laolaltă reprezentanții diferitelor confesiuni în cadrul unei uniuni a corurilor religioase europene.

Atractivitatea poveștilor noastre pornește de la ideea de autenticitate:

  • •  Spunem povești în cadrul proiectelor: Povestiri și Istorii, Filmele Mele Stradale (My Street Films), Vânătorii Mitului Dracula, care nu sunt doar generatoare de conținut cultural, ci au și rolul de a implica publicul larg european.

  • •  Desfășurăm campanii de marketing cu potențial viral în medii, precum internetul. Și aici amintim Tulnicul Intergalactic care lansează semnale Servus în spațiu.

  • •  Strategia turistică a Centrelor Turistice ale Municipalității și ale Consiliului Județean se bazează pe conceptul de vizitatori cu statut de rezidenți'. vizitatorilor europeni li se oferă posibilitatea de a trăi experiențe totale și personale captivante în Cluj-Napoca sau în Transilvania prin intermediul programului nostru cultural (să locuiască în case din regiune, să ia parte la rutina zilnică a familiilor care-i găzduiesc, să experimenteze viața de noapte a orașului, să învețe agricultură tradițională, meșteșuguri etc.)

Fazele de implementare:

  • •  Faza 1: să conștientizăm opinia publică prin campanii de marketing derulate în cadrul programului nostru de comunicare și marketing (campanii de PR, filmulețe și povești cu potențial viral, Ambasadele Culturale ale programului Cluj-Napoca 2021 etc.

  • •  Faza 2: să oferim conținut relevant publicului european, în funcție de interesele fiecăruia (pagini de internet ușor de folosit și bogate în conținut, campanii de comunicare în colaborare cu orașele CEaC 2021, prezența la evenimente europene, târguri de turism etc.).

  • •  Faza 3: să promovăm oportunități de participare la Cluj-Napoca 2021 CEaC (Programul de Voluntariat și Plasare a Forței de Muncă, TRYsylvania, InClujing You, programul de ambasadori, proiecte de implicare în programul cultural etc.).

  • •  Faza 4: să dovedim că programul Cluj-Napoca 2021 CEaC este accesibil și pe buzunarul publicului larg (informații, testimoniale, campanii din gură în gură etc.).

  • •  Faza 5: să oferim ce ne-am propus: experiențe unice, accesibile și totale (să stabilim mecanismele de participare și să derulăm proiectele de implicare în program).

Obiective:

  • •  25 de milioane de cetățeni europeni vor afla că orașul nostru este Capitala Europeană a Culturii în 2021

  • •  Să implicăm 15.000 de cetățeni europeni în programul Cluj-Napoca 2021 ECoC, ca participanți direcți la programul cultural sau ai programelor de voluntariat

  • •  Să aducem un milion de vizitatori în 2021 (în prezent, Cluj-Napoca numără anual 310.000 de vizitatori) și să creștem numărul anual de vizitatori la 500.000 după 2021. De asemenea, ne propunem, până în 2021, dar și după, să creștem perioada de ședere de la două nopți la trei nopți, astfel încât vizitatorii să aibă parte de experiențe totale și personale.

Pentru Cluj-Napoca, titlul de Capitală Europeană a Culturii ar reprezenta, cu certitudine, o șansă unică de a-și întări profilul internațional, precum și de a fi gazda unui număr de vizitatori europeni mult mai mare decât de obicei. Suntem conștienți că orașul nostru nu este foarte cunoscut în Europa și că, pentru aceia care au auzit totuși de el, Cluj-Napoca riscă să fie învăluit în misterul brandurilor cu care este asociat cel mai des: România, Transilvania și Estul.

Din păcate, Europa occidentală se raportează negativ la mai tot ce înseamnă "est" și "estic", în general, vesticii cred că orașele din Est sunt nesigure, că au o rată mare de infracționalitate și că nivelul serviciilor este sub standardele europene. Astfel, pentru a trezi interesul publicului european este important să sporim încrederea privitoare la ceea ce este un oraș din Est, situat în spatele fostei Cortine de Fier.

în acest scop vom apela la rezultatele mai multor cercetări sociologice potrivit cărora Cluj-Napoca este unul dintre cele mai sigure orașe din Europa, precum și cel mai prietenos oraș de pe continent în ceea ce-i privește pe străini. Intenționăm ca. în campania de comunicare, să combinăm misterul și aventura asociate cu această zonă a Europei cu datele referitoare la deschidere și ospitalitate. Datorită poziției geografice și evoluției sale istorice, Cluj-Napoca este capabil să genereze o schimbare a felului în care turiștii occidentali percep orașele est-europene ca destinații turistice. Acest aspect reprezintă o nouă oportunitate pentru proiectul nostru CEaC de a contribui la resemnificarea Europei.

  • 2.3 în ce măsură intenționați să dezvoltați legături între programul dumneavoastră cultural și programul cultural al altor orașe care dețin titlul de Capitală europeană a culturii?

Legături cu alte orașe candidate la titlul CEaC pentru 2021

în urma stabilirii de contacte și a întâlnirilor bilaterale am finalizat acorduri de cooperare cu orașe candidate din Grecia ( Eleusis 2021, Kalamata 2021 și Rodos 2021 ), precum și cu țări în curs de aderare la UE.

Alături de Kalamata (GR) și Herceg Novi (ME), am inițiat un nou model de parteneriat între orașele care dețin titlul în același an. în cadrul acestui parteneriat. orașele care nu câștigă titlul pot fi înlocuite cu orașul câștigător din respectiva țară. Acest parteneriat se referă la (1) dezvoltarea capacității organizatorice (coordonatori din celelalte două orașe participă cu normă întreagă în programul celui de-al treilea oraș pe parcursul anului în care titlul e deținut, programe de voluntariat pentru a partaja cunoștințe și experiențe, schimburi de experiență între membrii echipelor pe proiecte și sarcini punctuale și de scurtă durată. întâlniri de grup anuale), (2) strategie de marketing și comunicare (buget comun pentru comunicarea la nivel european, o strategie de comunicare comună pentru cele trei orașe partenere, o platformă online comună - www.ecoc2021.eu - care va conține informații generale despre CEaC, cele trei calendare și linkuri spre cele trei situri internet, disponibile în cele trei limbi, activări de brand ale evenimentelor principale derulate de celelalte două orașe, pachete comune de promovare pentru turiștii culturali) și (3) program cultural și artistic (difuzarea în direct a anumitor evenimente artistice, proiecte partajate).

Prin programul nostru cultural ne propunem să creăm conexiuni peste timp cu cel puțin 20 dintre aceste orașe CEaC, precum și să discutăm despre toate orașele care au deținut acest titlu.

Cluj-Napoca 2021, Eleusis 2021 și Novi Sad 2021 vor sprijini un proiect regional, coordonat de Rețeaua Balkan Express, cu scopul de a organiza întâlniri ale Caravanelor în fiecare dintre cele trei orașe. Caravanele sunt evenimente de rețea pentru grupuri de producători culturali și organizatori din diverse țări europene, invitați să viziteze un oraș din Balcani, să-i descopere scena culturală și să cunoască artiști, organizații, locuri de evenimente. De asemenea, cele trei orașe vor sprijini o serie de coproducții, rezultate în urma conexiunilor stabilite de caravane.

Acordul de parteneriat cu Novi Sad 2021 include și un program de rezidențe artistice în cadrul proiectelor Cluj-Napoca 2021: Centrul de Artă Contemporană și Culturepreneurs, coproducții de artă în spațiul public în cadrul proiectului Răul Someș - De la Vest la Est și o expoziție itinerantă în ambele orașe a colecției de fotografii rezultate în urma proiectului Album de Familie/ Les Chercheurs de Midi (Marseille-Provence 2013) din cadrul Remake.

Herceg Novi 2021 și Cluj-Napoca 2021 vor colabora în vederea dezvoltării Rețelei Capitalelor Europene ale Culturii și de asemenea vor dezvolta coproducții în cadrul Centrului European de Artă Contemporană, Longest Table și Teatrul Capitaleor Bilingve (în cadrul programului Cluj-Napoca 2021), precum și în cadrul proiectelor Frenemies și Limbajul Proximității (în cadrul programului Herceg-Novi 2021).

împreună cu Eleusis 2021 împărtășim aceeași îngrijorare cu privire la condițiile de muncă în societatea de azi. Cooperarea pe această temă se va realiza prin proiectele Politici Culturale și Culturepreneurs. Vor avea loc colaborări și în cadrul proiectelor Longest Table și Trilogia Greacă. Vom face schimb de practici și ne vom sprijini reciproc pentru dezvoltarea capacităților (Academia Deschisă a Schimbării în Cluj-Napoca și Persefona în Eleusis) și vom promova artiști și lucrări artistice prin intermediul Centrului European de Artă Contemporană.

Parteneriatul cu Kalamata 2021 presupune colaborări în cadrul mai multor proiecte ale programului nostru cultural și artistic - Culturepreneurs, Integrăm și Trilogia Greacă, dar și în cadrul programelor de dezvoltare a capacității: Academia Deschisă a Schimbării și Rețeaua Orașelor Candidate la CEaC. Nu în ultimul rând, avem în vedere o colaborare în cadrul El Cultex care vizează întâlniri ale tinerilor designeri români și greci.

Colaborarea noastră cu Rodos 2021 include un parteneriat între proiectele Expand și Sea of Troubles, precum și un schimb de artiști în cadrul secțiunii performative a Centrului European de Artă Contemporană.

Cele două teatre din orașul nostru, Teatrul Național „Lucian Blaga” și Teatrul Maghiar de Stat împreună cu o companie teatrală din orașul grecesc care va câștiga titlul CEaC în 2021 vor coproduce Trilogia Greacă, o adaptare a Tragediei Grecești, și o vor prezenta în cele două orașe și în Europa. Toate cele trei orașe candidate din Grecia și-au confirmat intenția de a se alătura proiectului.

Legături cu alte orașe Capitale Culturale și Orașe Candidate la titlu

în cadrul proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC dorim să dezvoltăm colaborări cu 20 de orașe candidate și orașe care au deținut sau dețin acest titlu.

în acest scop, principalul nostru proiect se numește Remake. Curatoriat de Carlos Martins -director executiv la Guimarăes 2012, acest proiect implică reconstituirea unor producții culturale și artistice din cadrul programelor culturale ale fostelor Capitale Europene ale Culturii. Vom remonta proiecte de artă comunitară, instalații și spectacole, însă nu doar pentru a "clona" intențiile operelor originale, ci mai ales pentru a descoperi cum s-au transformat între timp producția artistică, echipa și, în general, societatea în care au fost realizate. Acest proiect va solicita consultanță din partea Rețelei Capitalelor Europene ale Culturii și va fi coprodus cu partenerii din aceste foste orașe CEaC: Linz 2009, Turku 2011, Guimarăes 2012, Marseille-Provence 2013, Umeă 2014, Mons 2015 și Novi Sad. oraș candidat în 2021

ClujX este inițiativa a doi bloggeri clujeni care. în 2014, 2015 și 2016, au traversat Europa vizitând foste și viitoare Capitale ale Culturii. Scopul lor a fost să întâlnească artiști și localnici, pentru a afla cum s-au schimbat aceste orașe datorită titlului. în plus, cei doi bloggeri au transmis dorința Clujului de a fi Capitală în 2021 și au adus acasă informații utile privind fostele deținătoare ale titlului. Inspirați de acest proiect, intenționăm să creăm platforma ClujX, care să faciliteze contacte și deplasări în foste și viitoare CEaC ale unor profesioniști în media (de la ziariști de presă scrisă la bloggeri și pasionați de social media).

Am stabilit conexiuni și am discutat colaborări cu orașele candidate la CEaC pentru intervalul 2018-2027:

Ani

Orașe CEaC

Parteneriatele vizează următoarele proiecte

2018

Leeuwarden

(NL)

Râul Someș — De la Vest la Est, Longest Table

Valletta (MT) -tbc

Centrul European de Artă Contemporană, Longest Table, Expand

2019

Plovdiv (BG)

Jivipen, Integram

Matera (IT)

Platforma Creativității Sociale

2020

Galway (IR)

Longest Table

Rijeka (HR)

Centrul European de Artă Contemporană, Future Fabric

2021

Kalamata (GR), Eleusis (GR), Rhodes (GR), Herceg Novi (ME), Novi Sad (RS)

2022

Kaunas (LT)

Academia Deschisă a Schimbării, Centrul European de Artă Contemporană, Longest Table, Rețeaua Orașelor Candidate la CEaC, Expand

Esch-sur-

Alzette (LX) -tbc

Longest Table, Future Fabric, Expand

2023

Debrecen (HU)

Longest Table, Rețeaua Orașelor Candidate la CEaC, Transylvania Myths Europe

2023

Veszprem (HU)

Culturepreneurs, Jivipen, Rețeaua Orașelor Candidate la CEaC

2024

Bregenz(AT) -tbc

Academia Deschisă a Schimbării,    Rețeaua Orașelor

Candidate la CEaC

2025

Magdeburg

(DE)

Academia Deschisă a Schimbării, Rețeaua Orașelor Candidate la CEaC, Integram, Expand, River Someș

2027

Faro

Rețeaua Orașelor Candidate la CEaC

Acordurile-cadru de cooperare dintre Cluj-Napoca și foste orașe CEaC sau orașe-candidate includ: Pecs 2010 (HU), Siena (IT), Perugia (IT), Varna (BG) și Three Sisters (IR).

Inițiative de colaborare speciale în cadrul CEaC

Cluj-Napoca 2021 a agreat cu Baia Mare 2021 colaborarea în cadrul acțiunii comune Shared Legacy Memorandum. Aceasta se referă la faptul că orașul finalist contribuie cu practici și resurse umane la dezvoltarea programului cultural al orașului câștigător și, în același timp, promovează și sprijină politicile de consolidare a culturii românești inițiate de orașul câștigător. In plus, orașul câștigător sprijină financiar și prin resurse umane implementarea unor proiecte din cadrul programului cultural și artistic, dezvoltat de celălalt oraș pe parcursul procesului de candidatură. Sprijinul financiar se ridică la 200.000 de euro, iar orașul Analist va contribui la această sumă cu fondurile alocate lui prin Programul Orașelor Europene lansat de Ministerul Culturii din România. Principalele arii de interes dintre cele două orașe sunt industriile creative, educația și artele contemporane.

în anul 2016 am găzduit o conferință de networking a orașelor candidate la finalul căreia am propus inițierea Rețelei Orașelor Candidate la Titlul de Capitală Europeană a Culturii. Rolul ei este de a înlesni schimburi de practici între orașele candidate și, de asemenea, de a proteja moștenirea lăsată de cele 90% dintre orașele care nu primesc titlul, deși investesc foarte mult efort în procesul de pregătire a candidaturii. De două ori pe an, orașele candidate vor lua parte la sesiuni de lucru, în cadrul cărora se va face schimb de experiență. Va exista o bază de date cu contactele culturale ale fiecărui oraș, va funcționa o platformă interactivă prin intermediul căreia se va face schimb de idei și proiecte și, de asemenea, un index care va repertoria cele mai bune practici găsite. Cofondatorii acestei rețele sunt orașele: Cluj-Napoca 2021, Kalamata 2021 (GR), Herceg Novi 2021 (ME), Kaunas 2022 (LT), and Faro 2027 (PT). în 2017, vor fi invitate și alte orașe să se alăture rețelei. Indiferent ce va aduce data de 16 septembrie a anului în curs, Cluj-Napoca va rămâne printre membrii acestei rețele. împreună cu Faro, vom deține copreședinția Rețelei, iar la sfârșitul mandatului de doi ani, copreședinția va fi preluată de alte două orașe. Pe parcursul mandatului de doi ani. Cluj-Napoca găzduiește una dintre cele patru întâlniri planificate.

3. Conținut cultural si artistic

* >

  • 3.1 Care este viziunea și strategia artistică pentru programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Viziunea artistică

Viziunea noastră artistică este să resemnificăm Europa.

în fiecare zi atribuim sensuri unor valori precum libertatea, solidaritatea și dreptatea. Faptul că apreciem libertatea doar în momente de dezechilibru (social, politic etc.), iar relațiile, doar după ce s-au încheiat, ține de felul nostru de a fi. Relația noastră cu Europa nu este diferită.

în acest sens, Wim Wenders spunea în 2009: „în jurul lumii, Europa este privită cu cel mai mare respect, ba chiar și cu foarte multă năzuință. Ea reprezintă un bastion de libertate, egalitate, diversitate și prosperitate. [...] Europenii sunt adesea nefericiți, nemulțumiți, nesiguri pe ei, speriați, paranoici, ușor xenofobi sau chiar de-a dreptul rasiști, conservatori, închiși în ei înșiși... Trăiesc în paradis, însă nu-1 apreciază.”

în timp ce elaboram această candidatură, Europa a fost zguduită de o serie de atacuri teroriste, de instabilitatea politică a țărilor învecinate și de îngrijorările legate de siguranța și pacea în regiune. Nu știm dacă e vorba doar de un fenomen temporar, dar majoritatea populației începe să aprecieze abia acum pacea și siguranța mediului în care au trăit până în prezent.

Europa are nevoie de o redescriere, de o nouă poveste și noi înțelesuri, iar cultura are multe de oferit în această privință. Prin cultură nu înțelegem o nouă narațiune, ci însuși naratorul, povestitorul, țesătorul firelor care leagă trupul de suflet, rațiunea de emoție, șocul de încredere, experiența de înțeles. Cultura este semnificantul.

Resemnificarea valorilor europene reprezintă un proces de transformare socială. Acest proces presupune testarea de noi subiecte, noi abordări, noi modele și noi contexte.

Pe parcursul acestui proces de reflectare și experimentare, observăm, din perspectiva conceptului East of West, că metodele de lucru ale est-europenilor ar funcționa mai bine în anumite contexte, cum sunt cele de tranziție, și e posibil ca Europa să treacă printr-o perioadă de tranziție mai acută decât recunoaștem.

Observăm că idei noi și fertile se nasc din simpla întâlnire în premieră a unor energii: Estul cu Vestul, dar și „noi” cu „ceilalți”, temerile și curiozitățile noastre, realitatea și imaginația noastră.

Observăm că anumite valori, neancorate încă în cultura tradițională a Europei de Est, precum nediscriminarea de gen, orientare sexuală sau rasă, trebuie redescoperite și reinterpretate, astfel încât transferul Est-Vest să fie un proces de îmbogățire și stimulare reciprocă.

Programul cultural și artistic pe care îl propunem e menit să ofere un sens pe principiul metaforei și al metonimiei. Invităm artiști să ne ajute să (re)conectăm realitatea noastră cu a celorlalți prin intermediul metaforelor care oferă o perspectivă nemaivăzută asupra lumii. In același timp, ne propunem, în cadrul unor proiecte ce funcționează metonimic, să generăm o nouă înțelegere și să depășim teritoriile (mentale) deja explorate.

Abordăm probleme locale, europene și globale și prin fiecare program dezvoltat resemnificăm câte un aspect al traiului contemporan.

în cadrul liniei de program Cultura Inspiră resemnificăm practica artistică în context, bunăstarea mentală și emoțională, responsabilizarea copiilor și a tinerilor și luarea în mâini a viitorului într-o Europă unită. în cadrul liniei Cultura Conectează resemnificăm experiența intereulturală, experiența comună a traiului urban și a modelelor deja existente de trai și producție. în cadrul liniei de program Cultura Lucrează resemnificăm munca, autenticitatea, locuirea, inovația și distribuirea strategică. Iar prin intermediul Academiei Deschise a Schimbării oferim un nou înțeles ideii de cetățenie europeană și resemnificăm transformarea socială însăși.

Suntem conștienți că e un proiect ambițios, dar suntem optimiști că, prin paradigma East of West și prin energia noastră, ne vom ridica la înălțimea provocării. Ne asumăm rolul de agenți activi într-un proces pe termen lung de transformare culturală, economică și socială. Prin programul nostru cultural și artistic vom genera, la nivel european, artă și cultură, dar și libertate, solidaritate, dreptate și experiențe vii. Astfel, programul nostru transformă comunități, încurajează regenerări urbane, modelează noi identități și dezvoltă o nouă cultură, o nouă economie și o nouă socialitate în toată Europa, punând astfel în practică moștenirea programului nostru de resemnificare europeană.

Strategia programului

Strategia noastră de a resemnifica Europa este un proces de transformare socială în sine. Prin programul nostru cultural și artistic facilităm un ciclu complet de schimbare: (1) generarea de cunoștințe aprofundate și conexiuni, (2) catalizarea experimentelor, (3) stimularea și animarea oamenilor, a locurilor și producerea de noi valori și modele, (4) creșterea gradului de participare și de responsabilizare și (5) distribuirea și partajarea noilor noastre energii în rândul europenilor.

Pentru ca schimbarea să se producă nu este suficient doar un set corect de acțiuni și catalizatori, ci e nevoie și de participarea activă a cetățenilor, organizațiilor și comunității noastre. Prin urmare, am adus sub același acoperiș metodologiile noastre de transfer al cunoașterii atât la nivel de individ, cât și la nivel colectiv: Academia Deschisă a Schimbării (ADS). ADS este o platformă de conectare, învățare, partajare și activare locală și europeană a părților interesate și de cultivare a potențialului lor de a deveni actori ai schimbării.

Pe scurt, ADS e locul unde mobilizăm și împuternicim actorii, iar programul nostru cultural este curricula Academiei. Academia Deschisă a Schimbării este o instituție de facto și una dintre principalele moșteniri lăsate de programul nostru, urmând a-și continua activitatea mult timp după 2021.

Proiectele noastre sunt construite și dezvoltate pe un set de principii ce implică actori locali și europeni, un grad ridicat de participare, generează un proces de responsabilizare, încurajează abordările interdisciplinare, presupun coproducții transnaționale și utilizarea mai multor limbi, au o componentă educațională și concep facilități și activități pentru segmente de public cu nevoi speciale (inclusiv tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități). încurajează excelența artistică și își propun să lase moșteniri pe termen mediu și lung. Combină patrimoniul cultural cu practicile contemporane și noile tehnologii. împreună cu partenerii noștri, ne asumăm atât răspunderi sociale, cât și de mediu și garantăm o reprezentare corectă a tuturor grupurilor, atât în echipa care se ocupă de implementare, cât și în rândul beneficiarilor proiectului.

Programul nostru combină practici de curatoriat, atât tradiționale, cât și participative. Mai multe elemente ce compun programul se bazează pe design participativ, în timp ce coerența generală a programului cultural este asigurată de Echipa Artistică. Am conceput o serie de proiecte emblematice, care să asigure un set inițial de linii de forță coerente cu viziunea noastră artistică. Iar în urma unor apeluri pe care le vom lansa în 2018 și 2020, vom selecta un număr mult mai mare de proiecte. în conformitate cu obiectivele noastre, cele trei linii de program vor include proiecte, care ilustrează modul în care cultura Inspiră, Conectează și Lucrează.

  • 3.2 Descrieți structura programului cultural, inclusiv gama și diversitatea activităților/principalelor evenimente care vor celebra anul. Pentru fiecare, vă rugăm să furnizați următoarele informații: data și locul/partenerii din proiect/finanțare. (Data și locul / partenerii din proiect / finanțarea sunt opționale în etapa de preselecție)

Structura programului

Programul cultural cuprinde trei axe tematice, corespondente celor trei obiective pe care le vizăm prin statutul de Capitală Europeană a Culturii: Cultura inspiră, Cultura conectează și Cultura lucrează.

Axe tematice

Obiective

Cultura Inspiră

Dezvoltarea Clujului ca oraș european de referință în domeniul artei și al culturii.

Cultura Conectează

Implicarea tuturor comunităților orașului într-un proiect comun capabil să schimbe destinul Clujului, să ne transforme dintr-o federație de comunități într-o uniune clujeană, să ne ajute să ne atingem potențialul de a acționa ca o comunitate.

Cultura   Lucrează

Transformarea culturii într-un factor de dezvoltare durabilă a orașului, prin explorarea unor modele de coproducție între sectorul cultural, cel economic și cel urbanistic, fapt ce ar consolida o economie creativă puternică.

Celor trei axe tematice și proiectelor lor corespondente li se adaugă o axă transversală ce cuprinde proiectul Academia Deschisă a Schimbării.

Axe tematice

I. Cultura inspiră

II. Cultura conectează

III. Cultura lucrează

  • • Artă și Fericire

  • •   Centrul European de Artă Contemporană

  • •  Future Fabric / Țesern viitorul

  • • Expand

  • • Remake

  • • Integram

  • • Platforma Creativității

Sociale

  • • Jivipen

  • • Râul Someș - de la Vest la Est

  • • Culturepreneurs

  • • Transylvania Myths Europe

  • • Parcul Etnografiei Intergalactice

Academia Deschisă a Schimbării

  • - Rezidențe Artistice

  • - Fond de mobilitate

  • - Mediatori culturali

  • - Programul de Voluntariat și Experiență Practică

  • - Cursuri de formare

  • - Dezvoltarea publicului

  • - Programul de traducere

  • - Politici culturale / Think & Act Tank

Ceremoniile

  • I. CULTURA INSPIRĂ

ARTĂ Șl FERICIRE

Resemnificăm starea de sănătate mentală și emoțională

Cuvinte cheie: arta ca terapie, starea de bine, sănătate mentală, sănătate publică, regândirea fericirii, capacitatea de adaptare emoțională, empatie, regândirea experienței spitalicești.

A scrie muzică pentru a alina durerea cuiva, a colecta obiecte și povești care ne aduc aminte de tot ce am pierdut, a ne scufunda în spații sonore care ne aduc liniștea interioară și a primi, în spitale, „rețete culturale” pentru bolile noastre, acestea sunt câteva dintre modalitățile prin care punem cultura în serviciul unei vieți mai bune. Implicăm artiști și comunități într-o acțiune de atragere a atenției asupra pericolelor care ne amenință azi sănătatea mentală și emoțională și lucrăm împreună cu toți aceștia în experimente de terapie prin artă. Ne propunem ca orașul Cluj-Napoca să devină un important centru al terapiei prin artă în Europa Centrală și de Est.

Activități:

„Suntem ființe fragile, deznădăjduite, care nu se descurcă singure. Arta are potențialul de a ne ajuta la nivel sufletesc. ” - Alain de Botton, filozof, coautor al cărții: „Arta ca Terapie ”

Ne asumăm problema sănătății mentale și emoționale pe care o abordăm prin intermediul proiectului Terapie prin Cultură și prin intermediul acțiunilor experimentale care vizează Regândirea Fericirii.

Terapie prin cultură

# Terapie prin cultură în spitale

Proiectul invită organizații culturale în spitale și centre de îngrijire din Cluj-Napoca, unde să organizeze și să producă evenimente și experiențe culturale, să ofere suport emoțional și să amelioreze calitatea vieții pacienților de toate vârstele. Programul se adresează atât bolnavilor fizic, cât și psihic și, în plus, implică personalul medical al acestor instituții. Organizații cu experiență în domeniu, precum Create.Act.Enjoy și STEPS Dance vor desfășura aceste activități, alături de artiști și companii interesate să-și extindă latura și practica artistică înspre terapie. în 2020 și 2021, cel puțin 100.000 de pacienți vor fi beneficiat de acest program, iar 10.000 se vor fi implicat activ.

în anii ’70, spitalele din Cluj-Napoca au apelat la artiști și arhitecți pentru a crea opere de artă și parcuri, care au ameliorat traiul de zi cu zi. între timp, cele mai multe dintre lucrările lor au fost distruse, s-au pierdut sau s-au deteriorat. Prin programul nostru sprijinim spitalele publice să creeze spații de recreere - mobilier de grădină, grădini/parcuri, săli de cultură, biblioteci și locuri dejoacă.

Cluj-Napoca este cel mai important centru medical din Transilvania, cu peste 200.000 de pacienți tratați anual în unul dintre cele 27 de spitale ale orașului (16 spitale publice și 11 centre medicale private). De-a lungul anului, „turismul medical” se ridică la peste 70.000 de persoane, care vin la Cluj din diverse colțuri ale țării pentru a primi îngrijiri medicale. Un turism mai degrabă trist și obositor, care presupune ca, dincolo de suferințele fizice și emoționale, bolnavii să facă față și depărtării de familie și casă.

Problemele legate de sistemul sanitar se numără printre cele mai grave probleme ale României de azi. O anchetă jurnalistică realizată în 2016 a scos la iveală gradul ridicat de corupție și proasta gestionare din sistem. Profesioniștii din sistemul medical se străduiesc să își mențină integră profesia, dar se confruntă, adesea, cu un sistem apăsat de corupție, cu consumabile medicale insuficiente sau improprii, sau cu unități medicale echipate necorespunzător. Chiar dacă prin programul Cluj-Napoca 2021 nu vom rezolva problemele de fond ale sectorului sanitar, măcar vom atrage atenția asupra problemelor existente și vom convinge instituțiile sanitare din Cluj să acorde mai multă importanță stării de bine a pacientului.

  • # Rețete culturale - e readaptarea unui proiect care a făcut parte din programul cultural Turku 2011. Sub sloganul orașului Turku: „Cultura face bine”, doctorii au distribuit peste 5.000 de „rețete culturale” - constând în bilete gratuite la evenimentele din cadrul Capitalei Europene a Culturii. Pe baza acestui model, personalul medical privat și public din oraș va prescrie rețete și va oferi bilete gratuite la evenimentele Cluj-Napoca 2021.

Regândirea Fericirii

  • # Institutul de Artă și Terapie

Institutul de Artă și Terapie e un proiect interdisciplinar și interinstituțional pe termen lung. Institutul va coordona activități de cercetare și proiecte pilot, va genera și contexte urbane experimentale, va concepe noi tipuri de procese și va oferi oportunități de dezvoltare celor implicați atât în cultură, cât și în terapie pentru o mai consistentă interferare a celor două domenii.

Institutul elaborează un Index de Leacuri Sufletești: o bază de date ce va cuprinde afecțiuni mentale și emoționale, în care sunt descrise simptomele, cauzele și posibilele lor remedii, asociindu-le în același timp experiențe artistice și culturale cu potențial curativ. Indexul cuprinde un catalog interactiv de lucrări artistice, la care pot să aibă acces cei ce doresc să știe mai multe despre anxietate și depresie, despre doliul după o persoană iubită, despre cum să-ți recapeți încrederea și cum să fii empatic.

Proiectul Laboratorul din cadrul Institutului invită cercetători renumiți precum Renata Salecl (SI) să creeze în colaborare cu artiști europeni și locali lucrări de artă și experiențe culturale pe măsura nevoilor mentale și emoționale ale audienței.

Exemple de proiecte pilot ale Institutului:

  • # Healing me softly - Tristețe și durere; căutăm pe YouTube piese muzicale în care să ne regăsim sufletește, dar, de cele mai multe ori, sfârșim prin a identifica zbaterile noastre sufletești cu un echivalent simplist și nenuanțat. Asociația Notes&Ties, inspirându-se după un experiment realizat în cadrul emisiunii This American Life, va aduna laolaltă o echipă de muzicieni profesioniști, compozitori, ingineri de sunet și poeți care să producă (de la versuri la albumul final), alături de cei implicați, cântece proprii, personale pentru inimile lor frânte.

  • # Write your Fight - Scriind, ne conturăm emoțiile, ne spunem poveștile și de multe ori ne rescriem trecutul, un aspect important al procesului de deblocare emoțională. Printre activitățile regulate ale Institutului de Artă și Terapie se numără și atelierele de scriere, la care participanții sunt încurajați să se exprime prin poezie, povestiri, eseuri și scenarii de scurtmetraj. Vom organiza competiții tematice de slam poetry și concursuri de scenarii. Cel mai votat scenariu va fi apoi montat într-un scurtmetraj. Invităm bloggeri și jurnaliști să preia subiectele propuse de Institut și să-și provoace cititorii și telespectatorii să trimită propriile poeme, proze și povești în șase cuvinte.

  • # Spații de regenerare mintală - Pornind de la setul de reguli propus de Julian Treasure pentru conceperea unor refugii sonore în orașe și spații publice, proiectul își propune să sensibilizeze publicul în legătură cu nivelurile de calitate ale stimulilor sonori și vizuali din mediul nostru cotidian. De asemenea, își propune să implice artiști și instituții care să realizeze spații publice de refugiu din calea suprastimulării senzoriale zilnice. 20 de locuri publice - școli, universități, cafenele, piețe publice, teatre și muzee - vor fi cartografiate și regândite (prin reducerea nivelului de zgomot, implementarea de modele simple și eliminarea poluării electromagnetice), astfel încât să devină spații prietenoase cu utilizatorii lor. Cafeneaua „Flowers” va pune la dispoziția clienților o încăpere a liniștii; un spațiu tară muzică, tară zgomot stradal, tară wi-fi, cu o mică bibliotecă dotată cu cărți menționate în Indexul de Leacuri Sufletești și cu o colecție de ceaiuri de relaxare și îmbunătățire a stării de spirit.

  • # Muzeul Relațiilor Frânte - Este un proiect inițiat în Croația de către Olinka Vistica și Drazen Grubisic și care s-a dezvoltat dintr-o expoziție nomadă pe tema relațiilor eșuate și a ruinelor sufletești rezultate în urma lor. Spre deosebire de setul de instrucțiuni „neconstructive” oferite de cărțile de self-help, Muzeul propune creația ca metodă de a depăși colapsul emoțional rezultat în urma ieșirii dintr-o relație, invitându-te să contribui la colecția Muzeului. Indiferent de motivul pentru care și-au donat obiecte personale - din exhibiționism, ca formă de terapie sau din simplă curiozitate - oamenii au îmbrățișat ideea de a-și expune rămășițele iubirii într-o formă rituală și ceremonioasă. Avem la dispoziție seturi de ritualuri când vine vorba de căsătorie, înmormântări, ceremonii de absolvire, dar nu avem un ritual de recunoaștere formală a unei relații frânte care să ne ajute să depășim o relație pierdută, în ciuda efectelor ei emoționale puternice. Programul Cluj-Napoca 2021 îi invită pe cei doi artiști croați să pună bazele unui Muzeu al Relațiilor Frânte. în colaborare cu artiști locali, vor lansa apeluri în România și Europa pentru a colecta obiecte și povești despre inimi frânte.

  • # Escapade. Muzica și muzicienii merg acolo unde nimeni nu ar vrea să fie - Patrick de Clerck și Music Projects for Brussels organizează concerte pentru cei care nu au cu adevărat posibilitatea de a alege cum și unde trăiesc: cei ce locuiesc în stradă, în închisori, la azilurile de bătrâni, în spitale, în adăposturi sau ospicii. Concertele le oferă acestor oameni muzică clasică de cea mai înaltă calitate, pentru care publicul cunoscător s-ar înghesui să cumpere bilete. Artistul își propune să aducă o echipă de voluntari formată din muzicieni români și internaționali de excepție. Apoi petrece două ore pe săptămână în fiecare instituție și îi învață pe cei care trăiesc aici cum se organizează un concert. Ascultă muzică clasică și apoi decid împreună ce partituri vor interpretate de către muzicieni. Toate detaliile concertului sunt organizate de participanți, care au ocazia să-și invite familiile, doctorii, paznicii sau chiar și victimele (în cazul deținuților) la un eveniment menit să emancipeze, să conecteze și să aline.

Amintindu-și că una dintre ultimele experiențe marcante din viața conștientă a unui bolnav de Alzheimer a fost un concert susținut de pianistul Sergei Kasprov în cadrul Festivalului Klara 2009, familia a plănuit să îi ofere acestuia, drept cadou de ziua lui, același concert. Au instalat un pian și întreaga familie s-a reunit în salon, alături de același pianist, care a venit special de la Moscova pentru acest moment. La începutul concertului, bătrânul era în mod evident „ absent ”, dar, treptat, a început să-i revină conștiința de sine, astfel încât la sfârșitul concertului era capabil să identifice după nume fiecare membru al familiei, reintrându-și în fire pentru trei săptămâni.

Parteneri europeni și internaționali: Music Projects for Brussels (BE), Muzeul Relațiilor Frânte (HR), Shot of Awe (US), AMAKA (GR), Sectorul 2 Budapesta (HU), The Big Draw (UK), Turku 2011 (FI, tbc.), Galway 2020, Asociația Germană pentru Artă și Terapie Creativă (DE), Institutul pentru Terapie prin Artă - Academia de Arte Frumoase din Dresden (DE)

Parteneri locali și naționali: Universitatea de Medicină și Farmacie, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, Colegiul Medicilor - Filiala Cluj, Universitatea de Arte și Design, Asociația Create.Act.Enjoy, Asociația Notes & Ties, Asociația Minte Forte, Fundația AltArt, Editura Saga, Festivalul de Carte Transilvania, Festivalul de Dans STEPS, Ordinul Arhitecților din România, Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Cluj, Uniunea Artiștilor Plastici - Filiala Cluj, Asociația Art Image, Facultatea de Litere - UBB, Facultatea de Psihologie - UBB,

Perioada: 2020-2021 | Buget: 1.000.000 de euro

CENTRUL EUROPEAN DE ARTĂ CONTEMPORANĂ

Resemnificăm practica artistică în context. Scriem istoria artei est-europene

CEAC creează cadrul unei mai bune valorificări a artelor contemporane aplicate la nivelul Clujului și al țării, dintr-o perspectivă europeană. Redefinește relația dintre instituțiile de artă și spectatori, angajându-se să acompanieze toate segmentele publicului într-o călătorie de explorare critică și de implicare activă în practica artistică.

CEAC își propune să cerceteze, să documenteze și să expună producții artistice ale ultimilor 70 de ani din Europa de Est și să sprijine procesul de recunoaștere și diseminare la nivel european a producțiilor artistice rezultate din această regiune. își propune să analizeze un număr relevant de teme, cum ar fi: identitatea europeană, alteritatea, migrația și reprezentarea muncii, într-o manieră interdisciplinară. CEAC găzduiește artele vizuale, artele spectacolului și artele new media.

Activități

CEAC este o instituție de tip rețea, a cărei structură administrativă e finanțată din bani publici, iar la nivel de conducere se prezintă sub forma unui parteneriat în cadrul căruia operatorii culturali locali relevanți propun și implementează conținut artistic. Va fi primul spațiu capabil să expună lucrări de anvergură și să arhiveze lucrări de artă contemporană din regiune, iar în același timp aici se vor testa noi modele de curatoriat artistic/programare culturală, de organizare și asumare a unui rol activ în societatea de azi.

își propune să scrie istoria artei est-europene și să stabilească o relație semnificativă cu publicul.

în primii ani de existență, CEAC se va contura în mod natural în urma cooperării și coproducțiilor dintre producătorii culturali deja existenți și va căpăta treptat o voce distinctă printre rețelele instituționale. Va fi un spațiu deschis tuturor și o instituție culturală de elită, care va găzdui sub același acoperiș noi experimente curatoriale, cercetare la standarde ridicate și un proiect editorial care va scrie istoria artei din Europa de est.

CEAC cuprinde trei programe: arte vizuale, arte new media și arte ale spectacolului. Fiecare program conține departamente de Cercetare și Programare Artistică, care generează interdisciplinar teme anuale. Un Departament Editorial comun e responsabil cu editarea și publicarea rezultatelor lucrărilor de cercetare și programare culturală.

De asemenea, CEAC găzduiește departamente de Educare și Dezvoltare a Publicului și de Rezidențe Artistice, oferind ateliere și asistență pentru artiști români și internaționali aflați în rezidențe. Sprijină dezvoltarea profesională a artiștilor, curatorilor și cercetătorilor din domeniul artistic, punând bazele primului program coerent de Studii Curatoriale din România. Departamentul de Educare și Dezvoltare a Publicului generează o strategie pe termen lung de atragere a publicului, căruia îi oferă oportunități de educare și implicare culturală. Iși propune să clădească o relație deschisă și transparentă cu publicul prin desfășurarea unui program consistent și permanent de dezbateri și ateliere despre noi tendințe curatoriale și noi strategii de expunere.

# ARTE VIZUALE

Puternic înrădăcinat în scena locală a artei contemporane, cunoscută în întreaga lume sub numele de Școala de la Cluj, programul de arte vizuale e interesat de practici noi și experimentale, sprijinind artiștii și curatorii tineri. Cele mai multe lucrări de artă ale anilor ’60, ’70 și ’80 sunt amenințate să se piardă sau să se distrugă, deoarece artiștii acestor generații nu apar în nicio relatare istorică relevantă. Nu există instituții capabile să achiziționeze, să conserve și să pună într-un context mai larg munca lor și, în consecință, o instituție precum CEAC e necesară de urgență. Principalele departamente ale acesteia sunt:

  • # Departamentul de Cercetare și Documentare - se concentrează pe cercetarea și arhivarea lucrărilor artiștilor români din 1950 până în zilele noastre. Pe lângă o serie de publicații editoriale (studii monografice, o colecție de istorie și teorie a artei), CEAC va crea un catalog Online de artă românească ce va funcționa ca o bază de date accesibilă gratuit pentru cercetători și curatori.

  • # Departamentul de Expoziții - Programul expozițional vizează nevoile scenei artistice românești, combinând, pe de o parte, expozițiile monografice fundamentate pe cercetare susținută și pe o metodologie construită pe necesitatea de a rescrie istoria recentă a artei românești și, pe de altă parte, cu expoziții de grup tematice care abordează temele majore ale societății românești și contextul cultural mai larg al artei europene. Departamentul include o secțiune dedicată artei efemere, în care se înscriu artele spectacolului, intervențiile artistice și lucrările temporare de artă în spațiul public, conectând astfel spațiul fizic al Centrului cu întregul oraș. Exemple de programe:

ttttlntersections / Intersecții - un program anual interdisciplinar, care va combina literatura, artele spectacolului, artele vizuale, muzica, tehnologia etc.

##Video Lab / Laboratorul Video - o expoziție de artă video (rezultată în urma unui apel internațional de lucrări video) organizată de Fabrica de Pensule și TIFF (sub forma unei platforme între arta cinematografică și arta video.

##Itinerant exhibitions /Expoziții intinerante - expoziții invitate ale organizațiilor partenere. ##Eye to Eye. Young art programme / Ochi în ochi. Program dedicat tinerilor artiști -invităm curatori să organizeze anual expoziții cu lucrările tinerilor artiști din Europa Centrală și de Est, stabilind, în acest fel, o rețea de artiști din aceeași generație.

##Summer School for Curatorial Practices / Școala de vară pentru practici curatoriale.

  • # Laboratorul pentru Conservare și Restaurare derulează activități de conservare și restaurare acreditate, oferind oportunitatea unor locuri de muncă pentru absolvenții secției de restaurare din cadrul Universității de Artă și Design. Laboratorul va fi primul furnizor regional pentru acest tip de serviciu.

Programul nu e deschis doar rezidenților, ci va oferi anual și două burse de cercetare în domeniile artelor vizuale și de curatoriat.

Parteneri europeni și internaționali: Bienala Mediteraneană (IL), Hablar en Arte - Rețea de curatori (ES), Muzeul Ludwig Budapesta (HU), Muzeul de Artă Contemporană Zagreb (HR), TCA Sofia (BG), SMAK Ghent (BE), Galeria Raster (PL), Galeria Christine Konig (AT), Grupul Sextant et Plus/ ART-O-RAMA (FR), Galeria Zeno X (BE), Centrul Muzeal Ferenczy (HU), Fundația Rivoli2 (IT), Arta Contemporană Frase (IT), Institutul de Artă Contemporană Dunaujvâros (HU), Rijeka 2020, Eleusis 2021, Muzeul de Artă Chernivtsi (UA),

Parteneri locali și naționali: Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Universitatea de Arte și Design, Federația Fabrica de Pensule, IDEA, Uniunea Artiștilor Vizuali, Fundația Plan B (RO/ DE), Galeria Quadro, Asociația pplus 4, TIFF, Federația Galeriilor și Artiștilor din cadrul Fabricii de Pensule, Fundația Carpatica, Institutul Cultural Francez, Asociația Cultură Intact, Asociația Baril, Asociația Sabot, Asociația Bazis, pp4 București

Artiști, curatori și invitați: Teodor Graur (RO), Cristian Rusu (RO), Eduard Constantin (RO), Raluca Popa (RO), Comeliu Brudașcu (RO), Ioan Sbârciu (RO), Ioachim Nica (RO), loan Aurel Mureșan (RO), Radu Solovăstru (RO), Marius Bercea (RO), Mircea Suciu (RO), Markus Lupertz (DE), Martin Kippenberger (DE), Francesco Clemente (IT), Mimmo Palladino (IT), Marlene Dumas (NL), Maria-Rus Bojan (RO/NL), Ami Barak (FR), Iara Boubnova (BG), Denes Miklosi (RO), Ciprian Mureșan (RO), Cristian Rusu (RO), Alina Șerban (RO), Jasmina Cibic (RO), Nicola Trezzi (IT), Peter Peri (UK), Cari Kostyal (SE/UK), Simona Năstac (RO/UK), Klaus Obermaier (AT), Benoît Bavouset (FR/RO), Francesco Giaveri (IT), Dawid Radziszewski (PL), Pascal Beausse (FR)

# ARTE NEW MEDIA

Programul se concentrează pe cercetarea și expunerea lucrărilor new media: artă video, instalații interactive, lucrări de artă bazate pe sisteme de localizare, tehnologie ambientală, tehnologie mobilă și performance.

își propune să rezolve lipsa unui cadru instituțional, în care să fie posibilă expunerea, cercetarea și diseminarea artelor new media în România. Centrul își va desfășura activitatea într-o strânsă colaborare cu industria IT din Cluj-Napoca și cu departamentele de artă media din cadrul universităților locale. Activitățile includ:

  • # Convertor x.O - o expoziție anuală de artă media și electronică, organizată de CEAC.

  • # Elektro Arts - un eveniment anual de muzică electronică, organizat de Academia de Muzică.

  • # Arhivă de Artă Media - o arhivă de artă media ce cuprinde trei arii de interes: portofoliile artiștilor, reviste de cultură și artă și materiale documentare. Până la sfârșitul anului 2019, arhiva va implica 150 de cercetători internaționali, 50 de edituri și 500 de artiști. Până la sfârșitul anului 2020. țelul e să avem între 5.000 și 10.000 de utilizatori.

  • # The Clujotronic International Lab / Laboratorul Internațional Clujotronic - e o inițiativă asociată programului CEAC, care s-a dezvoltat din proiectul Clujotronic, un festival ce combină artele și tehnologia și care a fost organizat timp de patru ani de Institutul Francez și de Centrul Cultural German din Cluj-Napoca. Laboratorul va oferi un spațiu adecvat rezidențelor și expozițiilor de artă digitală (un spațiu de 50 de mp, situat în centrul orașului). Va găzdui artiști, care vor experimenta transdisciplinar (arte vizuale, muzică, sunet, jocuri video), expoziții, ateliere și conferințe. Rezultatele acestor cercetări vor fi accesibile la fața locului, în mediul Online și pe perioada festivalului anual Clujotronic. Parteneri: Institutul Francez din Cluj-Napoca, Centrul Cultural German din Cluj-Napoca, Ambasada Franței în România, Ambasada Republicii Federale Germania în România, Institutul Francez din București, Goethe-Institut București, Fondul franco-german Elysee, Institutul Francez din Paris, Biroul franco-german pentru tineri, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Parteneri europeni și internaționali: Hablar en Arte - Rețea de curatori (ES), Galeria și Editura Arcadia Missa (UK), Galeria Dawid Radziszewski (PL), Galeria Exile (DE), Galeria Frutta (IT), Galeria Gaudel de Stampa (FR), Arte Boccanera Contemporanea (IT), Galeria Anne-Sarah Benichou (FR), Oraș UNESCO al Artelor Media: Braga (PT), Elektra Montreal (CA), Streaming Museum (USA), Digicult (IT), Secția de Film, Video, New Media și Animație - Institutul din Chicago (USA), Semiconductor (UK),

Parteneri locați și naționali: Secția de Cinematografie și Media, Facultatea de Teatru și Televiziune - UBB, Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, CÂMP - festivalul internațional de Muzică Vizuală, Centru de Muzică Electroacustică și Multimedia, Platforma Anti-Utopias, Asociația Bazis, Asociația Sabot, Asociația Culturală Intact, Asociația Baril, Platforma Anti-Utopias, Universitatea Sapientia

Artiști, curatori și invitați: Stephane Degoutin and Marika Dermineur (FR), Angie Waller (USA), Noah Pedrini (USA), Matthieu Tercieux (FR), Kurt Hentschlăger (DE), Eukasz Sk^psk (PL), Dominic Wilcox (UK) Kinema Ikon (RO), Ulf Langheinrich (DE), Adad Hannah (CA), Simon Gush (ZA), Michael Mandiberg (USA), Nicola Trezzi (IT), Ami Barak (RO/FR), Simona Năstac (RO/UK), Pascal Beausse (FR), Gulyăs Gâbor (HU), Klaus Obermaier (AT), Stefano Calligaro (IT), Dagmar Keller (DE) and Martin Wittwer (CH), Valentina Miorandi (IT), Marco Cadioli (IT), Mark Skwarek (SUA),

# ARTELE SPECTACOLULUI

Artele spectacolului din Europa de Est reprezintă un fenomen ce merită explorat, datorită vocabularului artistic aparte, rezultat în urma istoriei recente a regiunii. Artele spectacolului își au rădăcinile în teatru, dar în ultimii zece ani, domeniul s-a extins înspre practica interdisciplinară, dans contemporan și teatru documentar. Programul e interesat de contribuția majoră a regiunii la scena internațională a artelor. Baza programului este reprezentată de autori și producții contemporane, dar și de preocupări și abordări specifice. Programul alege anual o temă și combină spectacole comisionate, sub forma unor coproducții europene, cu o selecție de spectacole deja existente, care vor fi invitate și expuse.

Coloana vertebrală a programului e alcătuită din:

  • # wRite of Spring - este platforma dedicată dramaturgiei, precum și teoriei, istoriei și cercetării artelor spectacolului. Activitățile includ un atelier de lucru pentru tinerii dramaturgi, scriitori în rezidență, precum și un program de traducere și publicare.

Programul e interesat în primul rând de autori români și europeni, precum: Szekely Czaba (RO), Alina Nelega (RO), Gianina Cărbunariu (RO), Mihaela Michailov (RO), Maria Manolescu (RO), Ștefan Peca (RO), Esteve Soler (ES), Frederic Sontag (FR), Alexandra Badea (FR), Luis Manuel Soriano (ES), Daniele Timpano (IT), Bonn Park (DE) și Alexander Manuiloff (BG).

  • # Performing East/Performing the Other - pe baza temei anuale alese de CEAC, vor fi programate spectacole comisionate și un portofoliu de manifestări performative produse de regizori est-europeni, de coreografi și trupe de teatru.

## Spectacole comisionate - co-produse de trupe de teatru din România și Europa, sub îndrumarea unor artiști, precum: Kornel Mundruczo (HU), Oliver Frljic (HR), She She Pop (DE), Mohamed El Kathib, Jerome Bel (FR), Motus (IT) etc.

## Laboratoare interdisciplinare - de care să se poată folosi toți artiștii aflați în căutare de noi forme artistice de exprimare.

## Platforma de prezentare / Spectacole invitate presupune stabilirea unei Platforme est-europene de arte ale spectacolului și o Platformă a Orașelor din Europa Centrală și de Est, care va aduna o selecție de spectacole majore, ce vor fi montate în cinci orașe din Europa Centrală și de Est pe parcursul unei săptămâni la care operatorii și publicul european va ajunge călătorind cu trenul.

  • # Festivalul Focus - o serie de festivaluri de artă a spectacolului deja ancorate pe scena clujeană organizează ediții speciale în perioada 2017-2022, în cadrul programului Cluj-Napoca 2021: Festivalul „Interferențe”, organizat de Teatrul Maghiar de Stat; „Temps d’Images”, organizat de ColectivA - găzduiește în 2021 o ediție specială a Platformei Artelor Spectacolului din România-, „întâlnirile internaționale de la Cluj-Napoca”, organizate de Teatrul Național „Lucian Blaga”; „Bienala de Arte Emergente”, organizată de FaPT Company.

  • # NomadEast - este gândit ca o platformă pentru mobilitate și schimb; programul include rezidențe artistice multidisciplinare, un fond de călătorie pentru a sprijini stagii pentru profesioniști ai artelor spectacolului din toate țările europene în cadrul unor trupe de teatru est-europene și un fond de co-producție pentru sprijinirea producțiilor colective de spectacole contemporane de teatru, dans și muzică pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 CEaC. De asemenea, proiectul include și o serie de ateliere de lucru pentru non-profesioniști, implicându-i, în același timp, în spectacole de scară mică și în proiecte comunitare. Programul e realizat în co-producție cu Balkan Express.

  • # Cursuri susținute de specialiști și formare profesională - se adresează tuturor profesioniștilor din domeniu: artiști, regizori, ingineri de lumini, producători, dar și amatorilor.

  • # Conferințe internaționale și întâlniri între profesioniștii și membrii rețelelor europene de artă a spectacolului: Eastem European Performing Arts Platform, Balkan Express ctc.

Parteneri europeni și internaționali: Rețeaua Balkan Express (INTL), Platforma de Arte Performative Est Europeană (INTL), Bunker (SI), Trafo (HU), Asociația Act (BG), Hebbel am Ufer (DE), Pro Helvetia (CH), Teatru Noua Generație - Centrul Național de Teatru Lyon (FR), Teatru Konfrontacje Lublin (PL), Komuna Warsawa (PL), Teatru Proton (HU), She She Pop (DE), Gob Squad (DE), Herceg Novi 2021 (ME), CyberTheatre pentru Acțiune Indirectă (GE), Grupul Bouillon (GE), Dedale (FR), Transforma (PT),

Parteneri locali și naționali: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Asociația Colectiv A, Asociația FAPT, Federația Fabrica de Pensule, Asociația Ground Floor Grup, Reactor, Asociația Create.Act.Enjoy, Festivalul de Dans STEPS, Asociația Reciproca, Replika, Facultatea de Teatru și Televiziune - UBB,

Artiști, curatori și invitați: Szekely Czaba (RO), Gianina Cărbunariu (RO), Mihaela Michailov (RO), Ștefan Peca (RO), Alexandra Badea (FR), Alexander Manuiloff (BG), Kornel Mundruczo (HU), Radu Apostol (RO), Irina Gheorghe (RO), Alina Popa (RO), Florin Flueraș (RO), Ion Dumitrescu (RO), Cosima Opârtan (RO), Ștefan Tiron (RO), Roberto Bacei (IT), Mohamed El Kathib, Jerome Bel (FR), Motus (IT) Elena Penga (GR), Biljana Srbljanovic (RS)

PROGRAMUL TEMATIC CEAC

Programul artistic al Centrului European de Artă Contemporană urmărește teme anuale transversale și include: expoziții, lucrări comisionate, școli de vară, ateliere, spectacole și simpozioane.

2018 | Geo-poetica

Cuvinte cheie: migrație, granițe, obstacole noi, călătorie, lipsa frontierelor, cartier, nomadism, vecinătate, geografia artei, periferie și centru, glocalizare, istoria globală a artei, turnura globală, disrupție, relocare, Pământ, ecologie, cartografie, regândirea stilurilor de viață

Geografia locurilor stabilește granițe între oameni și trasează limite care conduc umanismul spre un schimb văzut mai ales în sens economic. Avem nevoie de un spațiu non-tranzacțional, care să întruchipeze relația dintre loc și locuitorii lui. Doar în interiorul unui astfel de spațiu, periferia ar putea lua locul centrului, cartografia devine subiectivă, iar gândirea devine glocală. Geo-poetica este acest spațiu al relațiilor dinamice dintre oameni și loc, propunându-și să restabilească o relație mai consistentă între omenire și Pământ, îndrăznind să insufle un alt fel de a trăi pe Pământ.

Arte Vizuale

Expoziții tematice:

Tctke a walk on the wild side / O plimbare prin sălbăticie - o cercetare interdisciplinară cu privire la dezvoltarea urbană, moștenirea post-socialistă și zone marginale în diferite părți ale Europei. Subiectul centrului și periferiei este abordat la nivel de detaliu prin teme ca: utilizarea patrimoniului industrial, orașe fantomă, emigranți, momente eroice și istorii uitate etc. Fiecare artist invitat își va alege forma de exprimare: expoziție, intervenție în spațiul public, atelier și album de artă. Proiectul include, de asemenea, o serie de proiecții de film și prelegeri curatoriate de Alin Șerban (RO) și două cursuri de formare. Curator: Federația Fabrica de Pensule.

Artiști invitați: Francis Alys (BE) (tbc), Braco Dimitrijevic (BA) (tbc), Miklos Onucsan (RO) (tbc), Alexandru Antik (RO) (tbc), Teodor Graur (RO), Cristian Rusu (RO), Miklosi Denes (RO), Eduard Constantin (RO), Raluca Popa (RO), Anca Benera and Amold Estefan (RO), Iulia Toma (RO), Ciprian Mureșan (RO)

Modernity Redeemed by Modernities / Modernitatea redată de modernități - o serie de expoziții care urmăresc să re-conceptualizeze modernitatea prin punere în dialog. Seria de expoziții articulează subiectele esențiale pentru un studiu comparativ al abordărilor artistice ale maeștrilor Școlii de la Cluj, în relație cu corespondenții lor occidentali. Artiști precum Miklossy Zoltan, Petru Feier, Ladislau Feszt, Kos Karoly, Corneliu Brudașcu, Ioan Sbârciu, Ioachim Nica,

loan Aurel Mureșan, Radu Solovăstru, Radu Moraru și Alexandru Păsat sunt puși în dialog cu artiștii germani Markus Liipertz și Martin Kippenberger, artiștii italieni Francesco Clemente, Mimmo Palladino, artista olandeză Marlene Dumas, și alți artiști occidentali, care decid să răspundă la această provocare. Expozițiile vor fi realizate cu sprijinul unor colecții publice și private din România și din Occident. Curatori: Maria Rus Bojan și Ami Barak.

Expoziții de autor retrospective: loachim Nica - Expoziție de autor

O serie de expoziții de autor retrospective prezintă opera a cinci artiști de renume din Cluj-Napoca (loachim Nica, Victor Ciato, Florin Maxa, loan Sbârciu și Corneliu Ailincăi), care, în ultimii 30 de ani, au adus Drin practica lor artistică, prin învățăturile lor și prin activitatea lor academică o contribuție majoră la scena artistică locală și contemporană. Expoziția este organizată de Muzeul de Artă în oarteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Expoziție cercetare:

4 Long Day's Journey into Night / Lungul drum al nopții către zi - o expoziție cercetare dedicată artiștilor români care au părăsit țara înainte de 1989, analizând practicile experimentale și efectul dihotomiei izolare-libertate pe care emigrarea l-a avut asupra parcursului lor artistic.

Curator: Fundația Plan B Cluj Ioana Bătrânu (RO) - Enclosedgardens (tbc)

Curator: CEAC în parteneriat cu Muzeul de Artă

Simpozioane:

The art scene(s) of Cluj / Scena(ele) artistică (ice) din Cluj-Napoca Lectori invitați: Judit Angel (RO), Liviana Dan (RO), Magda Radu (RO), Apsara DiQuinzio (US), Philippe van Cauteren (BE), Joanna Mytkowska (PL), etc. - (tbc)

Organizat de CEAC

The Art School of the 21st Century: Which Turn? / Școala Artistică a secolului XXI: In ce direcție?

Lectori invitați: Thomas D. Meier (CH), Paula Crabtree (SE), Kieran Corcoran (IE), Mai Tran (FR)

Organizat de Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în parteneriat cu Liga Europeană a Institutelor de Artă (ELIA)

Școala de vară pentru practici curatoriale (prima ediție)

Școlile de vară și atelierele vor pune bazele unei platforme generoase de gândire critică, schimb de cunoștințe și formare a viitorilor experți din domeniul artei, generând o rețea internațională și viitoare colaborări cu CEAC.

Lectori invitați: Liviana Dan (RO) - Curating doubts / Expunerea îndoielilor, Anca Mihuleț (RO) - Visual inquiry and curatorial strategies / Anchetă vizuală și strategii curatoriale, WHW - What, How & for Whom (HR) - Collective curating - useful knowledge and

concrete engagement / Curatoriat colectiv - cunoaștere practică și angajament concret (tbc)

Organizată de Federația Fabrica de Pensule

Arte New Media

Portable territories / Teritorii portabile - intervenție media art (video art, instalații interactive, aplicații mobile)

Stephane Degoutin și Marika Dermineur (FR); Angie Waller (US); Jon Rafman (CA); Marco Cadioli (IT); Vali Chincișan (RO); Andreas Rutkauskas (CA)

Artele spectacolului

Spectacole comisionate:

Co-producție cu regizorii Wojtek Ziemilski (PL) și Radu Apostol (RO), pe tema vecinătății, a nomadismului și a migrației din/în Est.

Parteneri: Replika (București), Federația Fabrica de Pensule (Cluj-Napoca) și Komuna Warsawa (PL)

Spectacole invitate:

D/sgnzce/Rușinea de J.M. Coetzee, regia Komel Mundruczo, Proton Theater (HU)

Disgrace/Rușinea depășește barierele create de liniile de forță ale societății locale și reușește să expună cu precizie marile dileme europene. Povestea arată care sunt temerile și problemele cu care ne confruntăm pe un continent aflat într-un proces major de restructurare.

Drawers/Sertarele de She She Pop (DE)

în Drawers/Sertarele de She She Pop (grup ai cărui membri au crescut in Germania de Vest) întâlnesc pe scenă un număr de adversari crescuți în Est, pentru a-și deschide reciproc sertarele. Astfel ia naștere o biografie colectivă a ultimilor 40 de ani, din materialul personal al performerilor.

2019 | Retorica (in)diferenței

Cuvinte cheie: clădind comunități, starea minorităților, memorie colectivă și individuală, narațiuni regionale, istorii paralele, canoanele din istoria artei, modele de solidaritate, comunități invizibile, micro-istorii și narațiuni mari, singurătate colectivă, aparții/nu aparții unui loc, incluziune și excluziune, arta și schimbarea socială/politică, istoria incluzivă a artei

Există o nevoie urgentă de a reîncadra, integra și reprezenta „Alteritatea” atât în narațiunile trecute, cât și prezente. Cum să construiești o comunitate sau să le conferi vizibilitate celor deja existente? Care sunt narațiunile colective sau individuale despre schimbările istorice recente? Cine e invizibil și de ce? Cum poate arta genera schimbări de natură socială și de natură politică? Cum ar arăta o istorie a artei incluzivă (globală)?

Arte vizuale


Expoziție cercetare:


Școala de la Cluj. Dimensiune internațională și relevanță locală

Artiști: Teodora Axente, Anca Badea, Dragoș Bădiță, Marius Bercea,

Oana Fărcaș, Robert Fekete, Adrian Ghenie, Ioana Iacob, Dan Măciucă, Victor Man, Șerban Savu, Sergiu Toma, Mircea Suciu etc.

- tbc

Organizator: CEAC

From Baby Boomers to Millennials. The Demography of an Art School / De la generația „ baby bloomers ” la generația „ millennials ”. Demografia școlii de artă.

în urma simpoziomului Școala artistică a secolului XXI: In ce direcție?, expoziția va analiza și compara practicile artistice dezvoltate de profesorii-artiști de artă în raport cu condițiile sociopolitice ale timpului și filozofiei lor pedagogice.

Curatoriat de Bogdan Iacob

Organizat de Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca în parteneriat cu Liga Europeană a Institutelor de Artă (ELIA) și diverse școli de artă / universități europene.

Expoziții de autor retrospective:

Belu-Simion Făinaru - Traces

Organizat de CEAC și Fundația Plan B Cluj

Victor Ciato

Organizat de Muzeul de Ană în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Expoziții tematice de autor:

Halii Altindere (TR), Wonderland (tbc)

Little Warsaw (HU) (tbc)

Bienala Mediteraneană (IL) - în cadrul ediției din 2019, cuprinde și o secțiune de expoziții în Cluj-Napoca.

Școala de vară pentru practici curatoriale (a doua ediție)

Belu Simion Făinaru - ateliere despre cum să curatoriezi o expoziție, cum se editează un catalog de artă, cum să documentezi și să diseminezi lucrările artistice.

Organizat de Federația Fabrica de Pensule în colaborare cu Bienala Mediteraneană

Simpozioane

Instituțional critique today - series of presentations and talks / Critica instituțională astăzi - o serie de prezentări și discuții

Charles Esche (UK), Maria Lind (SE), Irit Rogoff (UK), Nicolas Bourriaud (FR) - (tbc)

Feminine vs. Feminist Art: What about Romanian Women Artists?/ Feminin vs. Artă feministă: Ce putem spune despre femeile-artist din România?

Lectori invitați: Amelia Jones (USA), Mieke Bal (NL), Edit Andras (HU), Flanna Alkema (FR), Mara Ratiu (RO) etc.

Organizate de Universitatea de Altă și Design din Cluj-Napoca

Arte New Media

Intervenții interactive / mobile în spațiul public: Aram Bartholl (DE); Noah Pedrini (US); Modulab (RO); Mihaela Kavdanska (RO/BG); Julian Oliver (AU); Manifest AR (Mark Skwarek; Sander Veenhof; Tamiko Thiel;_Will Pappenheimer; John Craig Freeman; Christopher Manzione; Geoffrey Alan Rhodes; John Cleater).

Artele spectacolului

Spectacole comisionate:

  • - Teatru: Nicoleta Esinencu, scenaristă și regizor de teatru (MD)

Parteneri: Teatrul Spălătorie (MD), Colectiv A (Cluj, Ro)

  • - Dans: Ivo Dimcev, coreograf și performer (BG)

Spectacole invitate

Disabled Theatre / Teatru cu dizabilități - de Jerome Bel, Theatre Hora (FR/CH)

Bel alege să aducă în centrul atenției iubitorilor de teatru problema deficiențelor mentale intelectuale, astfel încât să îi determine să mediteze asupra normalului, a unei dimensiuni comune.

Our Violence and Your Violence / Violența noastră și violența ta - de Oliver Frljic (FIR)

Oliver Frljic adaptează teatral lucrarea lui Peter Weiss, Estetica Rezistenței. Explorează starea actuală a lumii și în special situația din Europa: ce fel de artă și ce fel de teatru sunt necesare azi, când Europa se îndreaptă vertiginos spre un nou tip de fascism?

2020 | World Wide Work

Cuvinte cheie: economie și cultură, cultura ca economie, artă și piață, circuitul banilor în lumea artei, economii alternative, paradigmele producției de artă, artiști la lucru, artistul ca muncitor, precaritatea muncii, delegarea muncii artistice, muncă materială și imaterială, noi modele de producție, politici ale muncii

Artiștii avangardiștii chestionau deja relația lor cu munca și statutul lor de muncitori. In 2020 analizăm „politicile” culturii ca muncă. Ce rol a avut arta în modelarea și deconstruirea modelelor de producție? Cum putem contribui la a defini noi etici de muncă? Putem să concepem și să schițăm noi paradigme de muncă?

Arte vizuale

Expoziție cercetare istorică

Liquid Economy!Economie  lichidă - Retrospectivă Dan

Mihălțianu (DE/RO)

Money is Money, Art is Art / Banii cu banii, Arta cu arta -Mladen Stilinovic (RS) (tbc)

Organizatori: CE AC

Expoziții de grup:

Social and Political Art or Good Art? Can't we have both? /

Ar tăi angajată social și politic sau artă de calitate? Putem să

avem și una și alta?

Un program de expoziții care include lucrări ale artiștilor: Thomas Hirschhorn (CH), Maria Eichhom (DE), Oliver Ressler (AT), Hito Steyerl (DE), IRWIN, Chto delat (RU), Apsolutno (RS), Klaus Schaefler (AT), Denes Miklosi (RO) și o serie de discuții.

Curatoriat de colectivul IDEA artă + societate

The Other Face of Cluj Today. On visible and invisible work / Cealaltă față a Clujului azi. Despre munca vizibilă și invizibilă Artiști: Răzvan Anton, Andreea Ciobîcă, Norbert Costin, Mihai Iepure-Gorski, Alex Mirutziu, Ciprian Mureșan, Cristian Rusu etc.

Organizată de CE AC

Simpozioane:

Descoperind noi modele instituționale și luând-o de la capăt. 0 analiză a instituțiilor de artă din Europa Centrală și de Est Lectori invitați: Iara Boubnova (BG), Ewa Gorzqdek (PL), Zoran Eric (RS), Vit Havrănek (CZ), Alina Șerban (RO), Edit Andras (HU), etc. - (tbc)

Cluj Women Artists: from Feminine Art to Gender Awareness / Femeile-artist din Cluj-Napoca: de la arta feminină la asumarea genului

Curatoriat de Hanna Alkema

Organizat de Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Expoziții de autor:

Jasmina Cibic (SI) - Spielraum lonas Staal (NL) - New World Academy (tbc)

Ahmet Ogiit (TR/NL) - The Silent University (tbc) Expoziție-proiecție de film - Igor and Ivan Buharov Program de expoziții pe tema inițiativelor artistice care parafrazează, inventează, imaginează sau construiesc instituții vizibile sau invizibile

Curatoriate de Federația Fabrica de Pensule

Florin Maxa

Organizate de Muzeul de Artă în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Maria Eichhom (DE) - Chronicles on collective working and community building / Cronici despre munca colectivă și formarea de comunități (tbc)

Curatorial Summer School / Școala de vară pentru practici curatoriale (a treia ediție)

Etica muncii

>ctori: H.arta group (RO) (tbc)

Organizată de Federația Fabrica de Pensule

Arte New Media

Immaterialities / Imaterialități - artă media de interior și cartare video pe clădirile publice din centrul orașului: Matthieu Tercieux (FR); Semiconductor (UK); Kurt Hentschlăger (DE); Silviu Vișan (RO); Aram Bartholl (DE); Barbara Lattanzi (US); Timo Arnall (NO/UK)

Over the Irony Curtain / Peste cortina de ironie - o expoziție interdisciplinară despre umorul, ironia și absurdul lumii „reale”: Doron Altaratz (IL); Harmen de Hoop (NL) ; Eukasz Sk^pski (PL); Dominic Wilcox (UK); Pierrick Sorin (FR); Sebastian Moldovan (RO); Bas Jan Ader (NL); John Smith (UK); Monotremu (RO); Kinema Ikon (RO).

Artele spectacolului

Spectacole comisionate:

  • - Alexandra Pirici și Manuel Pelmuș (RO)

  • - Janez Jansa (SL)

  • - Gianina Cărbunariu (RO)

2021 | Time-Code. Descifrând Viitorul prin Prisma Prezentului

Cuvinte cheie: schimbare și anticipare, reciclarea imaginilor, tehnologii prospective, previziuni, schimbări climatice, generația următoare, a face lumea mai bună, regândirea producției artistice

Sintagma „Time-Code” are rol de metaforă și adresează problemele majore existente în peisajul politic, cultural și social al Europei din 2021. Miza sintagmei e de a explora felul în care trecutul recent a modelat prezentul și ce anume din prezent ne oferă indicii asupra viitorului imediat. în acest sens, Time-Code are în aceeași măsură un rol de recuperare, dar și de prospectare.

Arte vizuale

Expoziții de cercetare

From Cluj to Europe and Back / Cluj-Europa, dus-întors.

Expoziția prezintă diferite generații de artiști din diaspora și absolvenți UAD, reflectează la dezvoltarea istorică a scenei internaționale de artă și scoate la iveală manierele subtile prin care mobilitatea europeană modelează prezentul și previzionează viitorul.

Curatoriată de Maria Rus Bojan

Organizată de Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Expoziții de autor retrospective:

loan Sbârciu

Curator: Simon Delobel (BE)

Organizată de Muzeul de Artă în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Zbigniew Libera (PL) - History Lessons / Lecții de istorie Organizată de CEAC împreună cu parteneri internaționali

Expoziții de autor:

Nedko Solakov (BG)

Organizată de CEAC în colaborare cu Fundația Plan B

Anri Sala (FR/AL) - The Present Moment / Momentul prezent (tbc) Organizată de CEAC

4 short story about gestures and attitudes / O scurtă poveste despre gesturi și atitudini

Karin Sander (DE), Andrea Fraser (USA), Martha Rosler (USA) -(tbc)

Organizată de Fabrica de Pensule

Expoziții de grup:

Curatoriată de Vector Association Iași (tbc)

Re-Acting / Re-interpretare

Mindbomb și alte inițiative clujene ce abordează probleme de conștientizare socială și politică

The Art NetWork & CLUJ SALON International Art Fair / Rețeaua de artă & Salonul internațional de artă de la Cluj-Napoca

The Art NetWork / Rețeaua de artă - In 2019, o platformă internațională de artă, la care își vor aduce contribuția peste 40 de parteneri, va crea și va implementa un program cultural complex, ce își propune să transforme scena artistică din vest într-un partener activ al celei din est. Expoziții, ateliere, conferințe, rezidențe artistice ce vor cuprinde atât artiști internaționali, cât și creatori debutanți din România.

Salonul de la Cluj va fi lansat în 2021, în parteneriat cu ART-O-RAMA (Marseille, FR) și va fi primul târg internațional de artă curatoriat de cineva din Europa de est. Circa 20 de galerii, printre cele mai inovative din Europa, vor fi invitate anual la Cluj-Napoca să prezinte un „proiect curatorial întins pe două săptămâni”, creat special pentru acest eveniment. Acest proiect va transforma Cluj-Xfapoca într-un loc de întâlnire a scenei internaționale de artă și va Drezenta publicului o serie de modele reușite de practică artistică contemporană.

Artiști și curatori invitați (selecție): Nicola Trezzi (IT), Peter Peri (UK), Ami Barak (RO/FR), Cari Kostyal (UK/SE), Simona Năstac (RO), Klaus Obermaier (AT), Âron Fenyvesi (HU), Benoît Bavouset (FR/RO), Francesco Giaveri (IT), Dawid Radziszewski (PL), Pascal Beausse (FR).

Organizat de Federația Galeriilor și Artiștilor din cadrul Fabricii de Pensule: Fundația Culturală Intact, Asociația Baril, Asociația Bazis, Asociația Sabot în parteneriat cu Institutul Cultural Francez și Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Parteneri europeni (selecție): Sextant et Plus Group/ART-O-RAMA (FR), Zeno X Gallery (BE), Hablar en Arte / Curators’ network (ES), Ferenczy Muzeumi Centrum (HU), Foundation Rivoli2 (IT), Frase Contemporary Art (IT), Institute of Contemporary Art Dunaujvâros (HU).

Simpozioane:

Criticai Curating and political engagement / Curatoriat critic și angajament politic

Lectori invitați: Raluca Voinea (RO), Marius Babias (DE/RO), Anna Smolak (PL), Maria Hlavajova (NL), etc. - (tbc)

Borders and Walls. Constructing a local ari scene in troubled times / Granițe și Ziduri. Construcția scenei locale de artă în vremuri de restriște

Lectori invitați: Nancy Adajana (IN), Koyo Kouoh (SN), Okwui Enwezor (NG/US/DE), Gerardo Mosquera (CU) - (tbc)

Școala de vară pentru practici curatoriale (a patra ediție)

Criticai thinking within the field of visual arts and theory / Gândirea critică în domeniul teoriei și al artelor vizuale Organizată de Federația Fabrica de Pensule în colaborare cu colectivul IDEA Artă + Societate

Ateliere cu studenți și expoziții:

Miklos Onucsan (RO) (tbc)

Jiri Kovanda (CZ) (tbc)

Organizate de CEAC în colaborare cu Fundația Plan B și Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Arte New Media

White Nights - Cluj Omnibus-film project / Nopți albe - proiectul clujean Omnibus-jilm

Numele Nopți albe se referă la o producție cinematografică DÎerdută, filmată în 1916 la Cluj-Napoca de un pionier al industriei cinematografice din Transilvania, Jeno Janovics, și își propune să conecteze trecutul la prezent. Invităm patru regizori de film importanți să cutreiere Cluj-Napoca de azi în căutare de povești, pe care apoi să le expună prin perspectivele lor unice. Istoria are dimensiuni multiple atât ficționale, cât și reale, iar lucrurile nu sunt ceea ce par la prima vedere. Cele patru producții de scurt metraj vor fi apoi montate într-un film de lung metraj. Filmul va avea Dremiera în cadrul ediției TIFF din 2021, iar apoi va fi prezentat la festivaluri internaționale și muzee, urmând să apară și în format DVD.

Regizori invitați: Thomas Vinterberg (DK) or Giorgos Lanthimos (GR), Szabolcs Hajdu (HU), Matias Bize (Chile), Cristi Puiu / Tudor Giurgiu / Marian Crisan (RO)

World White Cube Wall

Intemetul e un instrument generalizat în lumea artistică, prin urmare documentarea artistică s-a mutat în Online și, în plus, o serie de artiști contemporani folosesc mediul virtual atât la nivel de concept, cât și ca instrument de lucru. Proiectul va aduce laolaltă artiști, curatori și graficieni web și va genera o serie de expoziții, orezentate atât în online, cât și în format fizic.

Artiști invitați și curatori (selecție): Nicola Trezzi (IT), Ami Barak (RO/FR), Simona Năstac (RO), Pascal Beausse (FR), Gulyăs Găbor (HU), Klaus Obermaier (AT), Stefano Calligaro (IT/RO), Dagmar Keller (DE) and Martin Wittwer (CH), Valentina Miorandi (IT)

Organizat de Federația Galeriilor și Artiștilor din cadrul Fabricii de Pensule: Fundația Culturală Intact, Asociația Baril, Asociația Bazis, Asociația Sabot în parteneriat cu Institutul Cultural Francez și Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Parteneri europeni (selecție): Hablar en Arte / Curators’ network (ES), DisplayHooray (NL), Arcadia Missa Gallery & Publishers (UK), Galeria Dawid Radziszewski (PL), Exile Gallery (DE), Frutta Gallery snc. (IT), Galerie Gaudel de Stampa (FR), Arte Boccanera Contemporanea (IT), Galerie Anne-Sarah Benichou (FR)

Time after time code - instalații artistice media și spectacole în spații publice, realizate de artiști de renume internațional: Rafael Lozanno-Hemmer (MX/CA); Klaus Obermaier (AT); Jon Thomson și Alison Craighead (UK); Maurice Benayoun (FR); Kurt Hentschlăger și Ulf Langheinrich (DE); Kotki Visuals (RO)

Artele spectacolului

Spectacole comisionate:

Cele 7 Acte ale Dispariției / 7 Acts of Disappearance - Producția unui proiect realizat de: Irina Gheorghe, Alina Popa, Florin Flueraș, Ion Dumitrescu, Cosima Opârtan, Ștefan Tiron într-un peisaj global a cărui extincție e tot mai probabilă, a invoca viitorul înseamnă a invoca dispariția. Viitorul se definește în termeni de dispariție totală. Tot ce e cunoscut dispare. 0 dispariție e mai puțin și mai mult decât o absență, dispariția e mișcare.

  • - Roberto Bacei (IT), regizor de teatru, în colaborare cu Teatrul Național din Cluj-Napoca

  • - Rodrigo Francisco (PT), regizor de teatru, în colaborare cu Teatrul Național din Cluj-Napoca

Spectacole invitate:

Climaxul Scenei Următoare / Climax of the Next Scene - Jisun Kim (KR)

Care este rolul jocurilor în societate? Climaxul Scenei Următoare e un joc video triptic care invită utilizatorii într-un univers paralel al jocurilor video.

2022 | What dreams may come / Ce vor deveni visurile noastre

Cuvinte cheie: utopie, regândirea zilei de mâine, visuri și realitate, viziuni ale viitorului, călătorii în timp, visare colectivă, viețuire sustenabilă

în 2022, încurajăm oamenii să viseze despre lumea în care trăim, pentru a genera grupuri de reflecție și acțiune, dar și pentru a experimenta acele strategii care au potențialul de a consolida Centrul European de Artă Contemporană ca un model pentru scena locală și internațională.

Arte Vizuale

Expoziții de autor retrospective solo show:

Corneliu Ailincăi

Organizate de Muzeul de Artă în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

Intervenții în spațiul public:

Larisa Sitar, Infinite garden / Grădina infinită

„Grădina infinită” este o experiență estetică prin care are loc o reflecție asupra modului în care acțiunile umane interferează cu natura. Lucrarea constă într-o grădină înconjurată de patru pereți oglindă, chestionând capacitatea esteticii de a susține alegeri mai conștiente și informate.” (Larisa Sitar)

Lucrări comisionate:

Un program de lucrări comisionate în spațiul public implicând artiștii din comunitatea Fabricii de Pensule.

Simpozion

Utopia and dystopia. Rethinking tomorrow /Utopie și Distopie. Regândirea zilei de mâine

Lectori invitați: Slavoj Zizek (SI) and others - (tbc)

Arte New Media

Haute Culture / Cultura înaltă — Moduri de a recicla, revizita, reface și refuza lucrări (de artă) istorice

Adad Hannah (CA); Sabine Gross (DE); Bogdan Teodorescu (RO); Simon Gush (ZA); John Smith (UK); Michael Mandiberg (US); Hendrik Kerstens (NL); Donald O'Finn (US);

Artele spectacolului

Spectacole comisionate:

  • - Rimini Protokol (DE) în colaborare cu artiști locali

  • - Rabih Mroue (LB/DE)

Infrastructură

CEAC este o instituție de artă de tip rețea nu doar la nivel de structură de funcționare, ci și ca spațiu fizic. Apariția Centrului va însemna renovarea și conversia culturală a trei clădiri din oraș, la care se adaugă un al patrulea spațiu aflat la periferie. Clădirea în care a funcționat Gara Mică va deveni spațiul pentru expoziții de mare anvergură al CEAC, iar fostul cinema Favorit va deveni o sală de spectacole cu 200 de locuri. Spațiul unei foste clădiri industriale din zona centrului orașului reprezintă spațiul principal CEAC, găzduind studiouri și spații de expoziții și spectacole pentru toate cele trei Programe ale Centrului, alături de birouri, bibliotecă, spații pentru activități educaționale și ateliere. Cel de-al patrulea spațiu, plasat în clădirea CREIC, va găzdui arhiva centrului și facilitățile de cercetare ale programului de artă new media. Spațiile vor fi date în funcțiune în 2020.

Perioadă: 2018-2022 | Bugetul programului: 2,5 milioane euro

Bugetul pentru infrastructură: 12 milioane euro

FUTURE FABRIC/ȚESEM VIITORUL

Resemnificăm viitorului Europei

Cuvinte cheie: viitor, teme europene, noi narative, viitoare stiluri de viață, viitorul Europei, dreptul la viitor, împuternicirea cetățenilor să-și decidă viitorul, experiențe artistice imersive

Principalele teme europene capătă și mai mult contur în momentul în care cetățenilor li se permite să-și imagineze, să experimenteze și să-și trăiască viitorul, ceea ce duce, de altfel, și la un proces de responsabilizare personală și de grup, care conferă cetățenilor putere. Proiectul democratizează dreptul cetățenilor de a-și imagina și de a deține Viitorul, în loc să-1 lase în grija agenților specializați și a factorilor de decizie. Dezbateri despre teme curente au loc în școli, universități și instituții, dar și în cafenele și spații publice. Discuțiile au loc sub formă de exerciții de Previziune a viitorului și Scenarii despre viitor. Artiștii vor întruchipa posibilele viitoruri prin lucrări de artă, produse după metode precum Narațiuni Fizice, Context conștient de narațiunea lui și Pre-montarea viitorul. Invităm publicul să-și imagineze traiul în aceste viitoruri și să acționeze în această privință.

Activități

  • # Fusul e un concurs anual de proiecte, în urma căruia vor fi selecționate maximum 20 de lucrări de artă și producții culturale internaționale. Respectivele lucrări pun în scenă scenarii despre viitor, pornind de la trendurile de dezvoltare pe termen mediu și lung - migrație, schimbări climatice, șomajul în rândul tinerilor, deficit demografic, solidaritate socială, Brexit/Y-exit, creșterea naționalismului, conflicte geopolitice, inteligența artificială, îmbătrânirea populației etc. - și încurajează publicul să reflecteze asupra acestor teme. Fusul e produs / curatoriat de o rețea transfrontalieră alcătuită din organizații de artă experimentală, care se folosesc de metode de previziune și experiențe narative fizice. Formatul ne va permite să abordăm teme curente pe agenda europeană, dar și subiecte a căror importanță și urgență va crește până în 2021.

  • # Țesătoria e o platformă care generează discuții extinse la nivel european în jurul temelor selectate. Pornește de la lucrările de artă create prin programul Fusul și le extinde la o serie de contexte sociale mai largi, trecând peste barierele de clasă, sex, rasă printr-o serie de dezbateri despre problemele cele mai stringente ale continentului nostru. Țesătoria asigură ustensile provocatoare și extrem de adaptabile (ex. Previziunea viitorului, Crearea de scenarii) care să antreneze diverse grupuri sociale - printr-un proces de imaginare a felului în care posibilele tendințe, de exemplu, migrația, vor afecta viitorul, traiul nostru de zi cu zi, relațiile noastre, economiile, realitățile politice. Rezultatele experimentelor de previziune a viitorului sunt puse la dispoziția comunității de artiști, ca să devină apoi sursă de inspirație pentru noi lucrări în cadrul Fusului.

  • # Oracolele - va fi creată o serie de lucrări fizice interactive, precum instalații imersive și sculpturi cinetice. In fiecare an, aceste lucrări vor fi oferite comunităților europene, pentru a fi instalate în cartiere, în zone rezidențiale. în consecință, comunitățile iau în custodie colecția de instalații Future Fabric denumite Oracole.

Exemple

  • - Un grup de artiști și oameni de știință vor cerceta și vor construi o capsulă de supraviețuire, pe deplin autonomă, folosind atât materiale tradiționale locale, cât și tehnologii de ultimă oră, gândită să reziste la situații de urgență (de ex. condiții meteo extreme, penurie alimentară).

  • - Un grup de artiști din lumea spectacolului și oameni de știință politică gândesc câteva prototipuri de posibile viitoare comunități politice și înscenează câteva dintre aceste scenarii (de ex. alegeri).

Perioadă: 2020-2021 | Buget: 300.000 Euro

Partneri europeni și internaționali: Relais Culture Europe (FR), Time's Up (AT), Institutul Tehnologic Interactiv Madcira, Studioul Zcitgeist (NL), Bozar (BE), A Soul for Europe (EU), Asociația Culturală Europeană (TR), Balkan Express (EU), Rijeka 2020, Centrul de Artă Bucovina Chemivsti (UA),

Parteneri locali și naționali: Facultatea de Sociologie - UBB, Grupul de Inițiativă Basarabia, Facultatea de Științe Politice- UBB , Departamentul Județean de Statistică, La Terenuri, Asociația Create.Act.Enjoy, Centrul pentru Studierea Democrației, Fundația AltArt, Institutul Român pentru Știință și Tehnologie, Academia Română - filiala Cluj,

EXPAND

Formează și cultivă competențe culturale pentru copii și tineri

Cuvinte cheie: educație culturală, copiii și tinerii implicați în procesul de creație, cultură și creativitate în școli, acces la cultură, formare continuă, conștientizarea și expresia culturală drept competențe cheie pentru formarea continuă, cetățenie activă, mobilitate europeană

Expand este un proiect de patru ani care implică școlile din oraș și alte 20 de școli din județ, împreună cu mai mulți parteneri europeni. Școlile sunt invitate să „adopte un artist” și să-1 includă în viața școlară de zi cu zi, să își antreneze mediatori culturali care să faciliteze întâlniri productive între elevi și instituții de artă. De asemenea, îi ajutăm pe profesori să includă arta și cultura în orele lor. Peste 83.000 de tineri vor participa la evenimentele din programul cultural, ca spectatori, dar mai ales în calitate de creatori, implicați în programe artistice. Tinerii se vor implica în organizarea de evenimente culturale și vor participa la jurizarea unor festivaluri culturale locale și europene.

Activități

în prezent, sistemul educațional din România susține în foarte mică măsură implicarea elevilor în activități artistice. Deși este esențială pentru formarea competențelor, educația artistică trebuie să își recâștige legitimitatea de a fi prezentă în școli, iar pentru aceasta este necesar să dezvoltăm platforme care să încurajeze participarea școlilor și elevilor la actul cultural.

Sub umbrela Academiei Deschise a Schimbării, va funcționa un departament care să se ocupe cu educația culturală și care să medieze relația dintre echipa programului CEaC și școlile din regiune. Programul Mediatorilor va alcătui un grup de mediatori culturali, care să lucreze cu școlile, organizațiile de tineret și cu producătorii culturali.

# Expand. Un set de instrumente pentru dezvoltarea de competențele culturale în școli Prin acest proiect, Cluj-Napoca 2021 își asumă poziția de mediere dintre profesori și elevi și își propune să transforme pozitiv percepția acestora asupra competențelor culturale.

Inspirându-ne din modelul Rucsacului Cultural din Norvegia, prin Expand fiecare elev va primi un cârd de acces cultural, care îi va facilita accesul la o serie de activități culturale, atât ca spectator, cât și ca participant activ/creator. Pentru a înțelege ce este o Capitală Europeană a Culturii și a putea face alegeri informate cu privire la evenimentele din program la care vor participa, elevii vor beneficia de un curs cu noțiuni culturale de bază. Se vor familiariza cu ce înseamnă patrimoniul cultural European, diferitele genuri artistice, de la arta clasică la arta contemporană și cea new media.

Sub îndrumarea mediatorilor și a cadrelor didactice elevii sunt încurajați să țină un jurnal al experiențelor lor culturale și să își împărtășească gândurile legate de aceste experiențe la orele de curs. O dată pe lună, cadrele didactice vor căuta ca, la clasă, să ofere contextul pentru ca elevii să poată face asocieri între temele din repertoriul artistic al programului CEaC și temele de studiu curente. Cârdul de acces cultural este și instrumentul prin intermediul căruia elevilor li se recunoaște în sistemul școlar nivelul de competență culturală și abilitățile de expresie creativă acumulate prin participarea la activități culturale. Proiectul investește și în capacitatea profesorilor de a-și asuma rolul de „translatori” ai programei școlare în practicile de învățare de fiecare zi, învățându-i să insereze conștiință și expresie culturală în activitățile de formare transdisciplinare.

Programul implică și includerea școlilor în rețele școlare europene, cu scopul de a facilita schimburi internaționale de elevi și participarea în proiecte europene (Erasmus+).

Proiectul creează noi conexiuni și extensii prin rețelele de educație informală existente, prin organizații precum Fundația Noi Orizonturi, Școala Valorilor, Duke of Edinburgh’s International Award, Youth Bank și altele, precum și școli private ca Transylvania College. De asemenea, proiectul mobilizează organizațiile culturale care desfășoară activități educaționale și programează activități artistice pentru copii și tineri, de exemplu: Fabrica de Pensule, Create.Act.Enjoy, Reactor, The Popular School for Art etc.

în parteneriat cu o serie de festivaluri din Europa precum Mladi Levy (SI), Santarchangelo dei Teatri (IT) and Noorderzone (NL), anual între 2019 și 2021 un grup de 20 de elevi din diferite țări devine un public nomad, călătorind la trei festivaluri pentru a vedea spectacole, a participa la discuții cu artiști și producători și pentru a scrie apoi despre experiențele lor pe Blogul Expand.

în cadrul proiectului Expand, principalele festivaluri din Cluj-Napoca vor permite elevilor ca pe baza cârdului de acces cultural să voteze evenimentele preferate pentru a oferi pe baza acestui vot Premiile Copiilor și Tinerilor. încurajăm în acest fel producătorii culturali să programeze evenimente adresate copiilor și tinerilor, pentru a răspunde nevoilor lor și pentru a le cultiva gustul artistic.

Cârdurile de acces cultural sunt conectate într-o platformă social media. în 2022, fiecare elev va primi o Carte Albastră, un album digital personalizat, ce cuprinde experiențele sale din cadrul Capitalei Europene a Culturii.

# Școlile adoptă un artist este un proiect care va fi testat în cinci școli între 2019-2020, urmând a fi extins la cel puțin 20 de școli în anul școlar 2020-2021. Un număr de artiști care au urmat anterior un program de formare în mediere culturală (în cadrul Academiei Deschise a Schimbării} vor fi angajați pentru a lucra în relație cu școlile selectate. Colaborarea altistului cu școlile are loc pe parcursul unui întreg an școlar, rolul său fiind de consilier cultural și mentor atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Sarcinile mai exacte ale altistului urmează a fi negociate cu școala gazdă, cu intenția de a integra în viața școlară de zi cu zi, în mod flexibil și organic, aspecte, precum: conștientizare culturală, creativitate, spirit ludic, gândire critică și angajare socială. Activitățile pot însemna organizarea unui club cultural în orele de după programul de studiu, formarea unor trupe de muzică ale elevilor, realizarea unei reviste, un proiect de grădinărit al școlii, manufacturarea de mobilier urban pentru curtea școlii, amenajarea claselor, dar și asistarea profesorilor pentru a găsi soluții de a insera artă și cultură în orele de curs (de exemplu, utilizând dansul pentru a demonstra cum funcționează gravitația sau muzica pentru a susține o oră de geografie, aplicând în acest fel conceptul de inteligențe multiple la orele de studiu).

  • # Invață>Creează>Interpretează: în urma unui apel deschis, vom selecta 80 de artiști specializați în diferite discipline - film, fotografie, muzică, dans, teatru, artă vizuală, literatură - care vor lucra timp de un semestru cu copii între 10-16 ani, pentru a îi iniția în practicarea unei forme de artă și a le oferi ocazia de a interpreta ce au învățat.

  • # Com’on Cluj-Napoca - Tineri pentru un Cluj Comun - a fost un proiect pilot în 2015, când Cluj-Napoca a deținut titlul de Capitală Europeană a Tineretului. Proiectul va fi dezvoltat în continuare ca un proces de participare publică a tinerilor. Scopul proiectului este de a crește nivelul de conștientizare în rândul tinerilor cu privire la nevoile comunității și de a-i implica activ într-un proiect de dezvoltare comunitară, creând în acest fel fundamentul unei culturi participative. In urma unei perioade de facilitare și consultări, va fi lansată o competiție pentru inițiative. Tinerii vor vota apoi cele mai valoroase inițiative, care vor primi sprijin financiar și asistență pe perioada implementării. în 2021, vom sprijini cel puțin 200 de inițiative propuse de tineri. Această componentă ajută la responsabilizarea tinerilor și le oferă cadrul în care să-și dezvolte programul pentru CEaC 2021. Cluj Never Sleeps / Clujul nu doarme și Day 15 sunt alte proiecte preluate de la Cluj-Napoca 2015 Capitală Europeană a Tineretului.

  • # Consiliul Elevilor din Județul Cluj va organiza un festival dedicat artei tinerilor - trupe ale elevilor, pictori și designeri, scriitori de vârstă școlară își vor prezenta creațiile în spații dedicate artei profesioniste.

  • # Literatura deschisă - proiectul propune tinerilor noi metode de a experimenta literatura și poezia în era digitală. Proiectul e implementat în parteneriat cu Centrul Cultural German din Cluj-Napoca și alți parteneri europeni. Proiectul include Goethe Slam (evenimente de „slam poetry” în mai multe limbi) și un comic interactiv și online, realizat de tineri artiști clujeni.

  • # Rooms 20/21 este un proiect artistic coordonat de regizoarea Andreea Iacob, care va antrena două distribuții paralele, una cu artiști profesioniști, cealaltă formată din tineri între 12 și 18 ani. Proiectul va culmina cu producția unui spectacol de multimedia/teatru/dans care va fi prezentat consecutiv, în cele două distribuții. Fiecare elev va beneficia astfel de un mentor profesionist cu care să repete. Tinerii nu vor fi distribuiți doar în roluri de actori, ci vor fi ocupa și funcții legate de regie și asistența tehnică a spectacolului.

Conexiuni cu alte proiecte:

  • # “I like to move it move it” - este re-interpretarea proiectului cu același nume din programul Linz 2009 CEaC, prin care elevii sunt invitați să utilizeze mișcarea și toate simțurile prin dans și teatru.

  • # “Fair City” - este re-interpretarea proiectului inițiat de Umeâ 2014, va implica elevi din Cluj-Napoca și artiști în conceperea unor viziuni despre viitor.

  • # Centrul Quantum - o galerie mobilă dedicată științei, parte din proiectul nostru intitulat Culturepreneurs, realizată cu scopul de a familiariza copiii și tinerii, într-un mod prietenos și jucăuș, cu știința și tehnologia. O competiție europeană de programare pentru școli va fi organizată în 2021.

  • # Integram - jocul de învățare și interacțiune inter-culturală din proiectul Integram va avea ca participanți elevi din toate școlile locale și dintr-un număr de școli europene partenere.

Toți tinerii și copiii din școlile clujene, de la clasele primare la liceu, vor fi implicați în acest program. De asemenea, jumătate din elevii școlilor din județ vor participa și ei la acest program. Se va pune accentul pe participarea copiilor cu dizabilități sau provenind din familii dezavantajate. Vom insista ca proiectele pilot și activitățile derulate în școlile selectate să vizeze și școlile aflate la periferie.

Evaluarea programului se va face în 2022, în cadrul unei conferințe la care sunt invitați reprezentanți ai școlilor, experți culturali, alături de funcționari din sistemul educațional județean și național, pentru a se stabili că modelele de funcționare ale formării culturale alternative vor fi implementate și pe viitor în școli și apoi extinse la nivel național.

Parteneri europeni și internaționali: Duke of Edinburgh International Award (UK), Children & the Arts (UK), Asociația Tous a l'ecole ( KH), Mladi Levi (SI), Santarchangelo dei Teatri (IT), Prostoroz (SI), Noorderzone (NL), Școala Populară de Artă Cernăuți (UA), Magdeburg 2025 (DE), Rodos 2021 (GR)

Parteneri locali și naționali: Federația Fabrica de Pensule, De-a arhitectura, YouthBank, Festivalul de Carte Transilvania, Academy+, Școala de Valori, AIESEC, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul de Stat Maghiar, Școala Populară de Artă Cluj, Transylvania College - Școala Internațională Cam bridge, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Teatrul de Păpuși Puck,

Perioada: 2019-2022 | Buget: 1.000.000 euro

REMAKE

Celebrăm Capitalele Europene ale Culturii

Cuvinte cheie: moștenirea CEaC, teme UE, artă comunitară, noi explorări artistice ale proiectelor actuale sau din trecut

Remake este proiectul prin care onorăm fostele Capitale Europene ale Culturii. Constă în repunerea în scenă a unei serii de producții culturale și artistice emblematice din istoria fostelor Capitale Europene ale Culturii. Actualizăm și adaptăm proiecte de artă comunitară, instalații și manifestări artistice, ținând cont nu doar de suflul și calitățile artistice ale actului original, ci și de transformările suferite între timp de producția artistică, de tehnologie, de echipa de artiști și de societate în ansamblul ei.

Activități

în 2021, implicăm artiști și audiențe diverse în scrierea unei istorii vii a Capitalelor Europene ale Culturii, prin faptul că iau parte la readaptarea unor momente memorabile din istoria CEaC.

Proiectele Remake, curatoriate de Carlos Martins, director executiv al Guimarăes 2012, sunt selecționate, câte unul pe an, dintre proiectele ultimilor șapte ani de CEaC (Linz 2009 - Mons 2015). Iar în următorii cinci ani, vor fi alese alte cinci proiecte (2016-2020).

Printre criteriile de selectare a proiectelor se numără: calitatea și relevanța artistică; capacitatea de a implica comunitățile din Cluj-Napoca și de a pune accentul pe valori majore CEaC. Principalele producții artistice vor începe în 2020, iar programul propriu-zis, îl vom derula pe parcursul anului 2021. Membrii comunității contribuie la cele mai multe proiecte Remake, din pozițiile de creatori colaboratori și interpreți. Dansează, cântă și găzduiesc la ei acasă spectacole de artă. Actualizarea fragmentelor din patrimoniul CEaC reprezintă o formă de moștenire în sine. Remake își aduce contribuția la continuitatea viitoarelor ediții CEaC. E și o modalitate de a ne întreba: Ce experiențe memorabile va lăsa în urmă Cluj-Napoca 2021? Activități

„I like to move it move it” / „îmi place să mă mișc”

Linz 2009 | Dans | Proiect în școli

Joaca, distracția și mișcarea activând toate planurile senzoriale; acestea sunt temele explorate în 2009 de elevii din școlile Austriei de Sus, împreună cu profesori și artiști din întreaga lume. A fost un experiment de a deschide școlile spre explorarea artistică prin dans și teatru și de a inspira atât tinerii, cât și adulții să se miște. Proiectul va fi readaptat în 2021 în școlile din Cluj-Napoca.

„Square of the European Promise” / Piața Promisiunii Europene, Jochen Gerz

Essen pentru the Ruhr 2010 | Comunitate | Monument

Toată lumea a fost invitată să-și aducă contribuția la lucrarea de artă a lui Jochen Gerz. Singura condiție prealabilă era să facă o promisiune Europei. Numele celor care au făcut o promisiune au fost gravate în cele 25 de pietre de caldarâm ale pieței. Scopul: să motiveze oameni de diferite naționalități să facă o promisiune anonimă și extrem de personală lor înșiși și Europei. Pentru repunerea în scenă a proiectului, artistul va fi invitat să adapteze lucrarea la unul din spațiile publice din Cluj-Napoca.

„Cultural prescriptions” / „Rețete culturale”

Turku 2011 | Comunitate

In acord cu sloganul orașului Turku din 2011: „Cultura face bine”, proiectul, ancorat în ideea de „bunăstare”, a mobilizat doctorii din sistemul medico-sanitar al orașului Turku să distribuie peste 5.000 de “rețete culturale” - bilete gratuite la evenimentele din cadrul Capitalei Europene a Culturii. Readaptarea acestui proiect se va petrece sub umbrela programului major „Artă și Fericire”.

„Mi casa es tu casa” / „Casa mea e și a ta”

Guimarâes 2012 | Muzică | Teatru | Artă performativă

Locuitorii orașului își pun apartamentul sau o cameră la dispoziția muzicienilor pentru o serie de recitaluri. Pe perioada Guimarâes 2012, 40 de case și-au deschis larg ușile. Pentru readaptarea din 2021, ne propunem să avem 100 de locatari care să găzduiască evenimente artistice în casele lor.

„Les Chercheurs de Midi” - o privire neașteptată asupra pozelor de familie Marseille-Provence 2013 | Fotografie | Expoziție

Cu toții avem prin casă fotografii de familie, pe care le păstrăm prin cutii, albume foto, sertare. Proiectul a oferit șansa de a realiza un album imens cu fotografii din viața oamenilor, în urma unui apel online, lansat în 2012, care invita locuitorii din Marseille să contribuie treptat la albumul Midi, au luat naștere patru expoziții în cadrul cărora a fost prezentată colecția. Cluj-Napoca 2021 și Novi Sad 2021 vor reface în paralel acest proiect. Expozițiile finale vor cuprinde fotografii din ambele colecții.

„Fair City” / „Orașul echitabil”

Umeâ 2014 | Proiect în școli | Copii și Tineri | Viziuni ale viitorului

Fair City a implicat în jur de o mie de copii și tineri, care au creat viziuni și fantezii despre viitorul orașului Umeâ, pe teme precum: apă, drepturile copilului, energie și comunicare. Materialele și ideile elevilor au fost interpretate și puse în imagini de către artiștii invitați. Includem acest proiect în cadrul programului nostru adresat școlilor, Expand, și-l legăm de un alt program, Future Fabric.

Speak low if you speak Iove / Vorbește-n șoaptă, dacă vorbești despre iubire, Wim Vandekeybus / Ultima Vez

Mons 2015 | Dans | Muzică clasică și experimentală

“Iubirea este probabil una dintre cele mai capricioase și de neatins stări mentale; poate să mute munți și să provoace înălțimi și adâncimi incomensurabile. îți dă putere, dar, când nu e de partea ta, îți produce o durere nimicitoare. Iubirea e muza poeziei: exaltează și blestemă.” în cadrul spectacolului și a readaptării lui, dansatorii învață vocabularul școlii de dans Ultima Vez, iar dansatorii de balet clasic învață unii de la alții, în timp ce muzica clasică și cea experimentală se combină într-un mod tulburător.

Perioadă: 2020-2021 | Buget: 700.000 euro

Parteneri europeni: Linz 2009, Ruhr 2010, Turku 2011, Guimarăes 2012, Marseille-Provence 2013, Umeâ 2014, Mons 2015, Novi Sad 2021

Parteneri locali și naționali: Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, Teatrul Național Lucian Blaga, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Națională din Cluj-Napoca, Opera Maghiară în Cluj

ÎL Cultura conectează

INTEGRAM

Resemnificăm experiența interculturală

Cuvinte cheie: interculturalitate ca experiență vie, diversitate etnică, diversitate religioasă, diversitate culturală, diversitate lingvistică, limbajul semnelor, construirea încrederii, colaborare creativă, aprecierea diversității, joc, învățare, schimb de cunoaștere

Integram

  • - generează diversitate culturală

  • - e însuflețit de un joc cu mii de participanți care joacă pe rând

  • - se joacă în echipe formate din 5 jucători, care trebuie să rezolve diverse sarcini

  • - complexitatea jocului crește pe măsură ce este jucat

  • - pe măsură ce jocul progresează, echipele formează alianțe între ele, alcătuind meta-echipe

  • - e promovat pe rețelele de socializare

  • - e conectat la o rețea europeană

Proiectul pornește de la diversitatea culturală bogată atât a orașului Cluj-Napoca, cât și a Europei și contribuie la integrarea interculturalității în experiențele cotidiene ale comunității. în esență, Integram este un joc, care implică treptat întreaga comunitate, conectând tinerii din Europa într-o rețea interculturală vie. Proiectul chestionează forme învechite de diversitate etno-culturală, iar prin intermediul jocului funcționează ca un liant ce interconectează Exemple de diversitate culturală cu activități ce oferă publicului larg experiențe interculturale. în 2021, INTEGRAM - la nivel european va ajunge la 10.000 de jucători înregistrați și la o audiență de peste 100.000 de persoane.

Activități Avantajul major al orașului Cluj-Napoca e diversitatea lui culturală, dată de cele 16 minorități, 7 confesiuni și diferite stiluri de viață.

Proiectul nu se rezumă la o simplă celebrare a diversității multiculturale, ci clădește pe termen lung experiențe vii de colaborări interculturale. Ca urmare a intoleranței și naționalismului european, proiectul propune noi modele de învățare, înțelegere, acceptare și co-redefinire a identităților noastre colective. Proiectul conferă, la nivel european, un nou înțeles ideii de experiență interculturală și oferă jucătorilor, organizațiilor și publicului posibilități de cooperare multiple.

Proiectul aduce laolaltă reprezentați ai organizațiilor minorităților etnice și religioase și organizatorii evenimentelor etnoculturale din Cluj-Napoca, împreună cu partenerii lor europeni. Aceștia din urmă își asumă să-și îmbunătățească anual programa culturală, înglobând evenimente care consolidează relațiile dintre (1) participanți (de ex. artiști, mediatori, public), (2) formele de exprimare artistică (de ex. lucrări artistice) și (3) structuri ale societății (de ex. instituții culturale) în medii interculturale. Proiectul vizează tinerii în cadrul școlilor, universităților și rețelelor de tineret din Europa.

Printre activități se numără Prezentări Culturale și Experiențele co-creative, conectate între ele prin jocul INTEGRAM.

  • # împreună/ Diversitate etnică: Partenerii de bază își asumă să implice gradual cel puțin 16 minorități și alte grupuri culturale din Cluj-Napoca, prin organizarea de evenimente în spațiul public. Evenimentele includ și spectacole tradiționale susținute de diverse minorități etnice, precum literatură, muzică, dans și gastronomie, iar accentul se va pune pe co-producții, colaborări, creații colective. La prima ediție ne concentrăm pe cele cinci etnii principale existente în Cluj-Napoca (români, maghiari, germani, evrei și romi), iar în anii următori vom include nu doar restul de minorități, dar și ideea de „alteritate”, manifestată diferit la nivel de rasă și clasă. Toate acțiunile vor fi corelate prin jocul Integram.

  • # împreună / Diversitate confesională: Cluj-Napoca găzduiește nu mai puțin de cinci episcopii creștine: ortodoxă, greco-catolică, reformată, luterană și unitariană, alături de care își mai desfășoară activitatea religioasă și alte culte: romano-catolic, mozaic și musulman. Structura proiectului:

## Tradițiile în dialog (primăvara) - include expoziții nomade prin orașele europene, târguri, sărbători populare și religioase, tururi ghidate prin satele tradiționale din Transilvania.

## Europa Muzicii (vara) - oferă evenimente muzicale precum Zilele Artei Bizantine, proiect cu o vechime de zece ani, organizat în colaborare cu Biserica Ortodoxă a Greciei și care ar lega perfect Cluj-Napoca de Grecia 2021.

## Via Maria - un parcurs cultural care leagă Cluj-Napoca de Europa, pe drumurile de pelerinaj vestice (catolice) și estice (ortodoxe), cu rădăcini în venerarea Fecioarei Maria.

## întâlniri Ecumenice la Cluj-Napoca (iarna) - conectarea principalelor culte din Cluj-Napoca cu Europa prin dezbateri și spectacole. Evenimentul principal va fi Adunarea Consiliului Mondial al Bisericilor.

## Vom corela toate aceste evenimente cu jocul Integram.

  • # Teatrul „capitalelor” bilingve'. Există o serie de orașe în care bilingvismul joacă un rol important în viața culturală: Cluj-Napoca (româna și maghiara), Kiev (ucraineana și rusa), Bruxelles (flamanda și valona), Chișinău (româna și rusa), Kalamata (greacă și turcă) și Barcelona (catalana și spaniola). Arte Coliseum (MD) propune o serie de spectacole de teatru documentar care evidențiază acest aspect prin reprezentații bilingve. De exemplu un spectacol de la Chișinău, vorbit în română și rusă, în care rușii povestesc despre români și invers. Aceste spectacole vor fi prezentate în Cluj-Napoca în 2021. Jocul Integram va lega evenimentele între ele, înscenând runde de joc, cu fiecare spectacol jucat.

  • # Palimpsest: Partenerii noștri, Asociația Notes and Ties (RO), se vor angaja într-o călătorie a Reflectării de sine în Muzică, un domeniu atât de expus fenomenului globalizării. In anii 2019-2020, se vor realiza studii de cercetare, o cartografiere a patrimoniului muzical clujean, dar și a peisajelor sonore ale comunitățile urbane din Cluj-Napoca. Vor avea loc spectacole, aranjamente și interpretări muzicale din repertoriul românesc, maghiar, german, armean, evreiesc, francez, arab, totul culminând cu “Simfonia a 9-a”, de Beethoven, într-o interpretare comună, realizată de o orchestră, alcătuită din 100 de interpreți, de 150 de cântăreți profesioniști și de mii de localnici. Integram va conecta aceste concerte printr-o serie de cerințe în cadrul jocului.

  • # Societatea Poeților Tăcuți - în 2021, Asociația Națională a Interpreților Autorizați în Limbaj. Mimico-Gestual și colegii lor din străinătate traduc în limbaj mimico-gestual poeme recitate în spații publice, în încercarea de a arăta puterea de coeziune a tăcerii și a semnelor. Proiectul exemplifică faptul că atât poezia, cât și gestul reprezintă limbaje universale și, contrar preconcepțiilor, persoanele cu dizabilități de auz pot contribui la procesul de conectare a oamenilor la cultură.

  • # Să te pui în pielea celuilalt - e un proiect special conceput pentru a atrage atenția și pentru a genera empatie cu privire la „celălalt” și la „cel defavorizat”. Proiectul oferă oamenilor posibilitatea să experimenteze, pentru o zi sau o săptămână, condițiile de trai ale grupurilor defavorizate. Invităm bloggeri și voluntari să traverseze orașul într-un scaun cu rotile, să se deplaseze legați la ochi, bărbații să poarte tocuri în drum spre lucru, ca ulterior să descrie în mediul online cum a fost experiența de a trăi pentru câteva zile în papucii „celuilalt”. O aplicație pentru telefoanele mobile va permite utilizatorului să încerce “alteritatea”. Pe parcursul zilei va primi notificări care-i vor oferi o idee despre lupta invizibilă a persoanelor din comunități care se confruntă cu hărțuiri sexuale, cu probleme de natură fizică sau psihică și cu prejudecăți rasiale.

INTEGRAM Joc de logică: Din start, echipelor li se va cere să respecte principiile echității (de ex. egalitate de gen, solidaritatea între generații). După fiecare rundă, cerințele atribuite echipelor devin tot mai complexe. Jucătorilor li se va cere să colaboreze cu oameni de diferite etnii sau care aparțin unor diverse clase sociale, grupuri de vârstă sau stiluri de viață. Dacă vor să avanseze în joc, echipele vor trebui să colaboreze. Jocul INTEGRAM se desfășoară pe parcursul unui an, iar rundele finale au loc toamna, fiind încununarea unui efort și a unei celebrări comune a intereulturalității.

Exemplul 1: Zilele Clujului găzduiește un spectacol de teatru pe tema obstacolelor întâmpinate de imigranți, rezultatul unei coproducții dintre un teatru independent și o comunitate de imigranți din Cluj-Napoca. Echipele care participă la Integram sunt invitate să scrie recenzii, să ia interviuri printre spectatori și actori, să documenteze fotografic evenimentul și să participe la o dezbatere publică pe tema migrației.

Exemplul 2: Castelul Banffy din Bonțida găzduiește o serie de dezbateri pe tema feminismului, iar echipele sunt rugate să redacteze eseuri pe această temă.

Exemplu 3: Echipelor li se cere să culeagă de la părinții/bunicii lor povești despre colectivizarea din epoca comunismului și să le posteze pe pagina de internet a proiectului, iar la sfârșitul rundei există un proces de votare electronică.

Exemplul 4: Echipele trebuie să descifreze și să gătească o rețetă scrisă în ebraică, iar un juriu de experți culinari le va aprecia eforturile.

Exemplul 5: E posibil ca jucătorilor să li se ceară să străbată orașul cu ochii acoperiți, într-un scaun cu rotile sau împingând un cărucior pentru copii. La sfârșit ei își povestesc experiențele trăite pentru a atrage atenția asupra privilegiilor și limitărilor de care ne lovim în fiecare zi.

Perioada: 2019-2022 | Buget: 1.000.000 euro

Parteneri europeni și internaționali: Children & the Arts (UK), Plovdiv 2019, Teatru Arte Coliseum (MD), Universitatea Lille 3 Charles de Gaulle (FR), Școala Populară de Arte Chemivtsi (UA), Magdeburg 2025, Teatrul Cyber pentru Acțiune Indirectă (GE), Platforma Artei Publice (GE), Consiliul pentru Parteneriate Estice în Artă și Cultură (GE), Expeditio (ME), Prostorox (SI), Idensitat (ES), Transforma (PT), Dedale (FR),

Parteneri locați și naționali: Fundația Transylvania Trust, Orașul Comoară - Gilău, Asociația, Notes & Ties, Grupul de Inițiativă Basarabeană, CRDE, ISPMN, AIESEC, Grupul Pont, Beard Brothers și the Sisterhood, Universitatea Sapientia, Opera Maghiară, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Facultatea de Teologie Romano-Catolică,

PLATFORMA CREATIVITĂȚII SOCIALE

Resemnificăm stilul de viață și modele de producție urbană

©

Cuvinte cheie: creativitate socială, viață urbană sustenabilă, stil de viață experimental, laborator urban, cultura DIY, economii circulare, antreprenoriat social, noi modele de producție și de redistribuție

Proiectul își propune să stimuleze energiile unui număr mare de inițiative civice care lucrează cu procese sociale de tipul grassroots, în spațiul urban al municipiului Cluj-Napoca. Fie că vorbim despre viață sustenabilă, simplitate voluntară, conștientizare eco, regenerare urbană sau reproiectare urbană inteligentă, aceste structuri formează deja rețele de practici care fac din Cluj-Napoca cel mai activ oraș din România în termeni de mișcări civice de tip grassroots. O serie de proiecte experimentale de dimensiuni mici și medii, care testează și prototipează noi modele de muncă și trai urban, sunt puse în mișcare și conectate la nivel european cu alte inițiative similare. Platforma Creativității Sociale furnizează modele instituționale alternative, inițiative de economie circulară, precum și un mediul catalizator pentru cultura întreprinderilor sociale și a producătorilor, alături de explorarea artistică a acestor subiecte.

Activități

ALTERNATIVE

Explorăm modele instituționale alternative, spre exemplu, centre comerciale, restaurante și piețe agroalimentare, bazate pe principiile reutilizării și reciclării resurselor materiale, comerț echitabil și comunitar, precum și simplitate voluntară.

# Unlearning/Dezînvățarea - este un proiect care pune în discuție și deconstruiește cadrul de referință al cunoștințelor și al procesului de învățare. Pentru a reuși să ne imaginăm soluții alternative la problemele curente ale lumii este nevoie să ne reorientăm de la modelele de gândire care ne-au adus în această stare. Dezînvățarea este procesul de educație prin care putem vedea lucrurile dintr-o perspectivă nouă, diferită. Este vorba despre conexiuni neașteptate. Proiectul creează cadre experimentale de educare a adulților de către copii, animale sau fenomene naturale, sub forma unor ateliere deschise sau rezidențe pentru copii, încetăm să ne comportăm ca adulții și începem să luăm în serios jocurile copiilor și să urmărim reacțiile naturale ale lor sau ale animalelor la situații care au devenit deja invizibile adulților. De exemplu, modul în care copiii se ridică atunci când încep să meargă; prin copierea modurilor în care aceștia își ridică și balansează greutatea corpului se pot reduce durerile de spate ale adulților. Proiectul se inspiră din jocul Pacea Mondială, un joc de societate dezvoltat de profesorul de școală primară John Hunter, și din soluțiile complexe și uimitoare pe care elevii de clasa a patra le-au propus pentru rezolvarea problemelor mondiale.

Adesea, se spune că artiștii sunt copii care refuză să crească mari. Prin intermediul proiectului, Dezînvățare vom provoca artiștii să propună proiecte experimentale de deconstrucție a coregrafiilor sociale cotidiene, în scopul dezvăluirii de noi perspective. Partenerii noștri în acest demers sunt rețelele EX-LAB și Create to Connect.

  • # Alter Mall - este un spațiu comercial alternativ de tip mall, care oferă posibilitatea concentrării în același spațiu social și comercial a inițiativelor și meșteșugurilor care promovează sustenabilitatea: o piață agro-alimentară organică/bio/a micilor fermieri locali, un food-court cu produse locale/de sezon, un spațiu de cazare pentru artiști/meșteșugari, standuri pentru vânzarea de produse reparate/refuncționalizate și produse de consum artizanale și de producție mică - având următoarele caracteristici: comerț echitabil, producție locală, produse din materii prime locale, cu amprentă ecologică minimală, inovatoare și creative.

  • # Karma Kitchen - este un proiect experimental de economie a darului în domeniul alimentar, care are ca obiectiv redefinirea relațiilor noastre cu mâncarea, banii și fermierii. Vom lansa un mic restaurant în care se vor găti și servi preparate realizate din ingrediente furnizate de micii fermieri (asociați acestei inițiative). Acestea vor fi oferite locuitorilor, alături de povestea și experiența întregului proces de producție al ingredientelor, precum și povestea persoanelor care le produc. Scopul acestui restaurant este să genereze un model de economie circulară prin care mâncarea produsă pentru oraș va fi realizată din produse provenind de pe o rază de 60 la 100 km. Astfel, producătorii și consumatorii vor avea posibilitatea să dezvolte gradual o interacțiune mai complexă și mai intimă decât cea de vânzător-cumpărător.

  • # Garaj 2.0 - este un proiect pilot de regenerare urbană, focalizat pe îmbunătățirea calității și extinderea funcționalității și utilizării publice a spațiilor dintre blocurile de locuințe. Garajele mici, lipsite de un design predefinit sunt frecvente în cartierele orașelor românești. Adesea acestea ocupă întreaga suprafață dintre blocuri, nemaifiind nici un pic de spațiu public. Proiectul pilot se va concentra pe o asemenea zonă, unde locatarii interesați în experiment vor construi o structură cu două nivele care să ofere spațiu pentru parcarea autoturismelor la nivelul solului și spații verzi ce pot fi folosite ca locuri dejoacă, parcuri sau grădini comunitare la nivelul următor. Ulterior, acest model poate fi dezvoltat și adaptat pentru arii similare din zonă. Proiectul include, de asemenea, ateliere despre arhitectura verde și sustenabilă, prin intermediul cărora care cei interesați pot învăța cum să construiască structuri din argilă și paie etc.

CERCURI

Oferim suport, vizibilitate și conexiuni europene cu inițiative de tip „grassroot”, în cadrul unei Economii Circulare.

  • # Repair Cafe Cluj/Cafeneaua pentru reparații își propune ca în următorii ani să devină un spațiu social dedicat stimulării și sprijinirii comunității locale să încorporeze și să experimenteze modele de Economie Circulară, în special cele referitoare la mineritul urban, reutilizare, reparare, refuncționalizare și reciclare a resurselor materiale, la principiile zero-deșeuri etc. Spațiul va fi dezvoltat înspre un eco-parc, un loc în care comunitatea poate aduce lucruri de care nu mai are nevoie, funcționale sau defecte, pentru a fi reparate, reutilizate, refuncționalizate sau dezmembrate și utilizate ca piese de schimb. De asemenea, scopul spațiului este și de a fi o zonă socială pentru uz comunitar, răspândind idei și cunoștințe practice despre repararea diverselor bunuri și despre reutilizarea resurselor pentru un mediu urban mai sustenabil. Inițiatorii proiectului vizează să extindă modelul de eco-parc al Repair Cafe-ului în alte trei cartiere ale Clujului și în Florești. Astfel se pun bazele unei rețele de centre de reparații și reciclare, contribuind la atingerea obiectivelor de colectare selectivă a produselor reutilizabile și reciclabile ale orașului.

  • # Precious Plastic/ Plasticul prețios reprezintă un parteneriat cu Cluj Makers, un spațiu orientat spre refuncționalizarea oricărui tip de plastic în fir de imprimare pentru imprimantele 3D. Ulterior acesta va putea fi utilizat pentru tipărirea de piese de mici dimensiuni sau alte obiecte utile din plastic ce vor putea fi utilizate sau vândute în cadrul eco-parcurilor Repair Cafe. Proiectul a pornit inițial în străinătate, iar de curând a devenit foarte popular. Acesta se definește prin metodele colaborative și open source utilizate în producerea instrumentelor necesare pentru procesarea plasticului în noi produse.

Antreprenoriat Social

Oferim suport pentru start-up-uri de întreprinderi sociale și îi asistăm pe antreprenorii sociali în dezvoltarea abilităților de management. Proiectul este strâns conectat cu Catalyst, un program de accelerare proiectat să susțină proiecte sociale și culturale în cadrul programului nostru C3 pentru industriile culturale.

  • # Cluj Make-a-thon este un hackathon bianual de trei zile organizat de Impact Hub și partenerii săi în colaborare cu alte huburi din oraș. Make-a-thon-ul dorește să devină un declanșator pentru idei creative social în scopul facilitării inovării produselor și serviciilor pentru oraș și locuitorii săi.

  • # Festivalul Ideas este o reuniune europeană de trei zile care oferă spațiu pentru indivizi ce visează la o societate mai bună. Este un spațiu în care poți fi inspirat de inovarea socială, mișcările sociale și afacerile angajate social. Rolul festivalului este să aducă laolaltă inovații din toată lumea, să faciliteze împărtășirea experiențelor, învățarea și conectarea. Festivalul va expune producții de artă și reprezentații care analizează critic modelele sociale și economice de producție și care experimentează cu modele alternative la acestea din urmă.

  • # Mămici Creative - Se cunoaște faptul că „e nevoie de un sat ca să crești un copil”. Propunem organizarea unui spațiu prietenos cu copiii și cu mediul înconjurător, pentru lucrătorii din industriile creative - un mediu sigur, colaborativ și suportiv, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Există talent și potențial intelectual nefolosit în perioada concediului de matemitate/patemitate (de 1 la 3 ani), în timp ce reintegrarea în câmpul muncii, în special pentru persoanele angajate pe durata determinată (în principal cazul sectoarelor culturale și creative) este din ce în ce mai dificilă. Mămici Creative încurajează melanjul dintre antreprenoriat și creșterea copiilor. Proiectul pune bazele unui spațiu în care părinții cu copii mici pot lucra avându-i alături. Activitatea principală a acestui spațiu, alături de susținerea activităților educative și a dezvoltării abilităților, este producția de modele și produse creative manufacturate, bazate pe upcycling și principii DIY (portofele, plase, coperți pentru cărți vor fi produse din bannere reciclate; scutece ecologice din lână reciclată). Acesta este un spațiu de co-working pentru părinți și copii, unde participanții vor fi responsabili de organizarea întregii activități, inclusiv de îngrijirea copiilor. De asemenea, proiectul are o componentă educativă și una de promovare a creșterii copilului pe principii de consum responsabil, upcycling și modele prietenoase cu mediul.

Perioada: 2018-2022 | Buget: 1.000.000 de euro

Parteneri europeni și internaționalu: Institutul de Tehnologie Interactivă Madeira (PT), Ecolise (ES), GAIA (INTL), Asociația Dramblys (ES), Școala pentru Transformare Socială -

Universitatea de Stat Arizona (USA), Matera 2019, Hidepark Nitra (SK), Impact Hub Global, Fab Lab Limerick (IE), Teatrul Cyber pentru Acțiune Indirectă (GE), Grupul Bouillon (GE), Dedale (FR), Prostoroz (SI), Idensitat (ES), Transforma (PT),

Parteneri locați și naționali: Asociația Cercul Social, Impact Hub Cluj-Napoca, Fundația AltArt, TedXCluj, TedXEroilor, Beard Brothers și the Sisterhood, Cluj Makers

JIVIPEN

Resemnificăm relația dintre comunitatea roma și celelalte comunități

Cuvinte cheie: cultura roma, desegregare, incluziune, justiție socială, abordare integrată, responsabilizarea cetățenilor de etnie romă

Jivipen înseamnă în limba romani “viață”. Jivipen este un proiect integrat, coordonat de către asociațiile roma din Cluj-Napoca. Proiectul abordează rasismul cotidian și structural, responsabilizează comunitățile roma și creează locuri de întâlnire între minoritatea roma și restul populației. Activitățile proiectului țintesc tinerii, cetățenii clujeni și europeni, instituții și contextul politic mai larg prin următoarele: o tabără internațională pentru copii, activități culturale în cadrul unui centru de tineret, un festival de artă în spațiul public, proiecte teatrale, expoziții etnografice despre istoria și tradițiile rome, activități și cursuri de formare care contribuie la discursul desegregațional din România și Europa.

Activități

Comunitatea din Pata-Rât (aprox 2.000 de oameni, ce locuiesc lângă groapa de gunoi a orașului) reprezintă punctul de plecare al demersului nostru. încercăm să implicăm cât mai mult comunitatea roma și în acest sens partenerii de bază ai acestui proiect sunt ONG-urile care activează în această comunitate, prin intermediul cărora alți parteneri locali și europeni se conectează la proiect. Aria de interes a proiectului e dată de dezvoltarea relațiilor culturale prin medierea și menținerea unor relații democratice între diferite culturi, comunități și indivizi. Proiectul pune bazele unor cadre culturale pentru problematizarea chestiunilor structurale care afectează comunitățile roma, în încercarea de a soluționa problema rasismului cotidian și structural.

Proiectul începe cu o componentă de consolidare a capacităților principalilor parteneri. După această etapă, patru cercuri concentrice ale proiectului vor fi demarate simultan. Primul cerc este dedicat tinerilor și relațiilor de familie. Cel de-al doilea cerc este cel al Orașului și Europei, concentrat pe relația cu majoritatea comunităților din Cluj-Napoca și din Europa. Al treilea cerc reprezintă relațiile în raport cu instituțiile. Al patrulea cerc este cel local, național și european în context politic.

# Tinerii: Implicarea activă a tinerilor în proiect asigură cel mai bun context care poate să aducă schimbare în comunitatea roma. Organizăm, timp de o săptămână, o tabără anuală interculturală pentru tineri (8-18 ani), în cadrul căreia au loc ateliere, dezbateri conduse de artiști și creatori de comunități. Activități, desfășurate pe perioada unui an, precum ateliere de creație, teatru-forum, evenimente sportive, jocuri, cursuri de muzică și de dans, cursuri de programare etc., vor fi ținute la Casa Tineretului, un club de tineret situat în centrul orașului și care va fi deschis în octombrie 2016. Clubul va fi locul de întâlnire a tinerilor din Pata-Rât și Cluj-Napoca. Proiectul va implica 500 de copii din Pata-Rât și 500 de copii din alte cartiere clujene sau din alte țări europene.

  • # Oraș/Europa: Organizăm o expoziție etnografică anuală, punând în valoare bogata moștenire culturală roma, inclusiv istoria și tradițiile comunității rome. Teme mai puțin cunoscute, cum ar fi sclavia și holocaustul romilor, vor fi abordate. O serie de proiecte artistice în spațiul public și o serie de spectacole comisionate vor completa programul, generând cadrul potrivit dialogului intercultural. Echipele implicate în jocul Integram își vor aduce contribuția la conținutul și vizibilitatea evenimentelor. Estimăm că în proiect se vor implica 1.000 de adulți din Pata-Rât, 10.000 de locuitori ai comunității majoritare și 500 de cetățeni europeni (artiști, participanți la proiectele culturale, voluntari, cercetători, activiști).

  • # Ederlezi / Ac și ață între culturile europene - Proiectul creează practici teatrale, muzicale, de dans, literare și aduce în dialog culturi diferite, cu scopul de a sprijini comunitatea roma să-și nareze cultura și să se angajeze într-un dialog lipsit de prejudecăți cu comunitățile majoritare. Cele trei faze ale proiectului sunt: 1. Activatorii. Un cercetător și critic de teatru, un dansator, doi muzicieni și un antropolog cultural vor locui timp de o lună la Cluj-Napoca (școli, aziluri de bătrâni, universități, piețe, așezări de romi). 2. Activatorii vor susține cursuri de formare adresate unui grup mixt de locuitori din Cluj-Napoca. Programul își propune să investească cetățenii cu un set comun cunoștiințe practice și teoretice necesare intrării într-un dialog cultural, devenind astfel Mediatori. 3. O serie de evenimente culturale vor fi co-produse de Activatori, Mediatori și de comunități. Evenimentele vor fi incluse în programul Zilelor Clujului pentru a exemplifica și a argumenta vitalitatea culturală a orașului în toate formele ei. Proiectul e implementat de Accademia Minima del Teatro Urgente/Teatro dei Sintomi, Siena, Italia, care are deja o experiență bogată de lucru cu comunități rome din Italia și Europa.

  • # Relații instituționale: Organizăm anual un eveniment de trei zile, care aduce laolaltă ONG-uri, instituții publice, întreprinderi și universități, pentru a explora diversele modalități de colaborare cu ONG-urile comunității rome. Vizăm subiecte precum: gradul de angajare, starea locuințelor, educația, cultura, sensibilizarea publicului, și stabilim colaborări instituționale concrete. Estimăm implicarea a 50 de instituții, inclusiv ONG-uri, structuri administrative, companii și universități de la nivel național și european.

  • # Advocacy: Organizăm anual un marș, pentru a da voce ideii că rasismul de zi cu zi e, de fapt, unul de profunzime și că e necesar să rezolvăm aceste probleme în colaborare cu oameni cheie din politică și administrație. Pe lângă marș, mai au loc ateliere și dezbateri publice pe teme de discriminare, marginali zare, segregare și injustiție socială.

Perioada: 2018-2022 | Buget: 1.000.000 euro

Parteneri europeni și internaționali: Teatru din Venti (IT), Teatru din Albero (IT), Teatrul Microscopia (ES), Teatrul L'Arc-en-Terre (FR), Zambra Mora (IT), Teatarul Libero (RS), RROMA - Asociația Regională Educațională a Tinerilor Romi, (MK), EDROM (TR), Integra (BG), Teatrul de Păpuși Plovdiv (BG),Clubul Tinerilor Romi din Plovdiv (BG), Muzeul Etnografic din Slovenia (SI), Centrul Național al Romilor (MD), Plovdiv 2019, Asociația Integra (BG), Veszprem 2023

Parteneri locali și naționali: CRCR, EDRC, Romano Suno, UCTRR , Agenția Națională pentru Romi, ADI-ZMC, Asociația Romilor de pe Coastei

RÂUL SOMEȘ - DE LA VEST LA EST

Resemnificăm renașterea urbană

Cuvinte cheie: râul Someș, proiecte comunitare, participare, locuri de întâlnire, folosirea resurselor, apă, spații verzi, biodiversitate, protecția mediului, planificare culturală, dezvoltare urbană

Folosind cultura ca instrument de planificare urbană, proiectul implică cetățeni, arhitecți, urbaniști, oameni de știință, artiști și producători culturali pentru a schimba modul în care orașul se raportează la râu. Spațiile de-a lungul malurilor sunt activate printr-un festival al comunității, explorând moduri de a crește accesul și folosirea râului și a malurilor sale, prin intervenții artistice și modele arhitecturale la scară mică. Subiectele cercetării artistice includ apa ca resursă, mod de viață urban sustenabil, spații comunitare, interacțiuni om-animal, mobilitate și schimbarea climei.

Activități

Deși e, probabil, cea mai importantă resursă naturală a Clujului, râul Someș curge și se scurge de prea mult timp în uitarea și nefolosirea orașului pe care-1 străbate. Someșul nici măcar nu e înregistrat ca râu: în cartea funciară locală e trecut ca și canal deversor al lacului de acumulare din Gilău, aflat la 30 de km în amonte. Această stare de fapt a blocat orice discuție legată de folosirea socială a râului. Astăzi, locuitorii orașului ignoră râul, clădirile nu au front la apă, accesul public e extrem de limitat, iar locurile de relaxare sunt aproape inexistente. Curgând de la vest la est, râul Someș este în același timp o metaforă și o realitate vie a unui amestec de potențial și inconsistență.

Proiectul activează procesul de negociere a relației dintre râul Someș și actorii sociali majori din oraș: cetățeni, administrație locală, administrația apelor etc. Proiectul abordează teme globale legate de nevoia de echilibru între natură și mediul construit, contribuind la metodologiile europene de regenerare urbană.

  • # Mașter Plan pentru râul Someș - In urma întâlnirilor de lucru din timpul pregătirii programului Cluj-Napoca 2021, municipalitatea a început pregătirea unui concurs internațional de soluții pentru regenerarea urbană de-a lungul râului, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România. Mașter Planul urmează să fie dezvoltat până în 2019. Proiectul nostru va sprijini activitatea grupului de experți, oferind și proiecte-pilot pentru posibile implementări ale Mașter Planului.

  • # Consiliul Apei - în cadrul proiectului, până în 2019, se va înființa un Consiliu al Apei care să coordoneze și să supervizeze acțiunile inițiate de-a lungul râului. Consiliul va fi principala moștenire privind cooperarea inovativă - atât la nivel instituțional, cât și la nivel civic -abordând dezvoltarea urbană dintr-o perspectivă culturală. Consiliul Apei este un corp de control și consiliere compus din experți care monitorizează implementarea Mașter Planului.

  • # Ghidul Someșului - O inițiativă care aduce împreună cunoștințele existente și stimulează cercetările despre râu. Ghidul Someșului va fi o documentație disponibilă pe internet care include: un index al biodiversității Someșului (identificând specii endemice de pești, păsări și animale sălbatice), cartografiază râul și zonele adiacente, cercetări asupra calității apei, poze ale râului din diferite perioade etc. Aceste materiale vor deveni suport pentru activități care se vor dezvolta de-a lungul râului.

Acțiuni culturale

  • # Festivalul Comunității Someșului - Un eveniment anual major care activează zone de-a lungul râului. Festivalul este organizat de un consorțiu de parteneri locali și europeni, aducând împreună intervenții artistice experimentale, un program cultural pentru audiențe diverse (ateliere creative pentru copii, picnicuri, discuții, proiecții și concerte), mobilier și modele arhitecturale la scară mică care să mărească accesul și folosirea râului și a malurilor, în fiecare an, Consiliul Apei nominalizează un subiect și un Consiliu de Curatori selectează programul festivalului.

## Un Apel European Deschis e lansat în fiecare an, cu sprijinul platformei River Cities (PL), invitând artiști, asociațiile arhitecților și cetățeni să propună proiecte pentru agenda festivalului. Sunt incluse trei secțiuni: (1) Abordări bazate pe design pentru un râu deschis -pentru proiecte care creează experimente culturale, artistice și architecturale la scară mică, (2) proiecte de Biodiversitate, Schimbare Climatică, Știință și Tehnologie care să implice tinerii și copiii în activarea culturală și socială a zonei coridorului râului, (3) Proiecte ale comunității - invită rezidenții să sugereze folosirea diferitelor zone de-a lungul râului și să susțină intervenții la scară mică conduse de cetățeni.

## în 2021 artiști europeni remarcabili sunt invitați să contribuie la program. Printre artiștii confirmați sunt incluși Blast Theory (UK) și Amy Sharrocks (UK).

Blast Theory vor lucra cu artiști locali și cu rezidenți pentru a crea o experiență fizică, folosind formatul unui joc sau al unui tur al zonei, conectându-se cu o aplicație de mobil și cu mediul Online pentru a permite o explorare a zonei râului prin povești personale și colective.

Amy Sharrocks/Arts Admin instalează un Muzeu al Apei, o colecție de apă donată și povești care o însoțesc, invitându-ne să cugetăm asupra lichidului nostru prețios și asupra modului în care îl folosim astăzi, pentru a explora cum îl putem economisi și proteja pe viitor.

  • # Imagine 2020. Artă, ecologie și viitorul posibil - în 2021, împreună cu Imagine 2020 -Rețeaua de Artă și Schimbare Climatică, vom găzdui o serie de explorări artistice pe subiectele de schimbare climatică, ecologie și interacțiune om-animal. Activitățile includ o prezentare a producțiilor rețelei, incluzând prezentări-spectacol, instalații și spectacole. Grupuri interdisciplinare de artiști și oameni de știință sunt provocați să dezvolte proiecte de cercetare artistică de-a lungul râului Someș:

## Tururi Toxice - tururi ghidate informative ale celor mai poluate și amenințate zone din oraș.

## Non-umani. Vorbiți! - artiștii vor explora orașul din perspectiva animalelor și vor crea noi dialoguri între oameni și animale. Vor înregistra sunete ale animalelor în oraș pentru a aduce sunete ale animalelor sălbatice în cele mai urbanizate locuri și pentru a imagina și a repune în scenă experiența orașului (făcut pentru oameni) de către diverse animale.

## Barca lentă - o explorare experimentală de transport alternativ, invitându-ne să regândim propriile obiceiuri de mobilitate și complexul de mobilitate la nivel mondial.

## Terapie Urbană - o serie de proiecte de intervenție urbană menite să restabilească echilibrul în oraș între zonele construite și natură.

  • # Orașe și râuri - o conferință internațională pe tema dezvoltării urbane într-o abordare culturală vizând specificitatea planificării urbane de-a lungul râului. Conferința, realizată împreună cu Platforma River//Cities (PL), e axată pe conceptul de planificare culturală, oferind oportunitatea de a face un rezumat și de a evalua activitatea proiectului trasând noi direcții pentru viitor. Implicarea experților europeni va asigura un transfer bidirecțional al practicilor rezultate pe parcursul proiectului.

Perioada: 2020-2021 | Buget: 750.000 euro

Parteneri europeni și internaționali: Stiftung Zukunft Berlin (DE), Festivalul Tamisei Londra (UK), Imagine 2020 (EU), Blast Theory (UK), Bunker (SI), Idensitat (ES), Platforma River//Cities (PL/EU), Magdeburg 2025, Platforma Artei Publice (GE), Expeditio (ME), Dedale (FR), Prostoroz (SI), Idensitat (ES), Transforma (PT)

Parteneri locali și naționali: Consiliul Județean Cluj, ADRNV, Scena Urbană,Teatrul Maghiar de Stat, Centre Culturale Internaționale din Cluj-Napoca: Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural și Academic Olandez,

III. Cultura Lucrează

CULTUREPRENEURS

Reseninificătn antreprenoriatului cultural

Cuvinte cheie: economie creativă, industrii creative și culturale, antreprenoriat, technology, muncă, artă film, design, muzică, modă, IT, publicații, incubator, accelerator, educație stiitifica, producție digitală

Vom lansa un program anual pentru industriile culturale, o colaborare inter-continentală și o platforma de distribuție pentru creativii din Europa și America Latină. Start-up-uri din sectorul serviciilor IT, design, film, muzică, meșteșuguri și mass-media vor primi sprijin printr-un program c de ideație, incubare, accelerare și activități de difuzare și promovare. Vom transfera abilitățile creative către comunități printr-un centru de științe Quantum și un festival adresat comunităților digitale. Vom construi o rețea care să permită transferul de cunoștințe și know-how între business-uri și actorii culturali și vom propune modele și politici care să restabilească mediul de muncă echitabil în sectorul cultural.

C3: CLUJ - UN ORAȘ CREATIV

IT-ul, designul, filmul, muzica, meșteșugurile și mass-media sunt poate cele mai reprezentative sectoare creative în Cluj-Napoca. în ultimii ani, aceste sectoare se pare că au ajuns la un punct de cotitură, pe care însă nu l-au putut depăși din cauza unor probleme sistemice. Sectorul de afaceri nu a găsit o cale sustenabilă de a utiliza oferta extrem de generoasă de competențe culturale și creative din oraș. în același timp, sectorul cultural are dificultăți în a accesa resursele și competențele din sectorul de business. Acest proiect aduce șase industrii împreună într-un program de dezvoltare extensivă care își propune să construiască noi produse creative pentru piețele din Europa și America Latină.

Oricine se poate înscrie în program, însă participanții vor trece printr-un proces de selecție. 10% dintre participanți vor fi din America Latină, 80% din România și 10% din alte țări din Europa. Vom stabili un program special de burse pentru a încuraja participanții cu nevoi speciale.

Vom stabili parteneriate speciale cu orașele din Grecia, Kalamata și Eleunis, pentru a avea tineri creativi din această zonă geografică, care să participe în program. Co-producătorul proiectului pentru America Latină este Tres Laboratorio de Ideas y Comunicacion (ES), care ne va conecta cu platforma Southern Cultural Industries Market (MICSUR). Creativi locali și clusterele IT, hub-urile, incubatoarele și universitățile sunt implicate, împreună cu partenerii lor europeni.

Calendar de activități:

Ideație

Incubare

Accelerar

e

Promovare

Transfer

Ian - Mar

Apr - Sep

Oct - Dec

Octombrie

tot anul

Experiment (2019 - 2020)

2020: 50 participanți

Eveniment

Național

Quantum Pop-ups

Lansare

(2021)

2021 și după: 100 participanți

El Cultex

Quantum Pop-ups

Preluare

(2022 -)

3 luni

6 luni

3 luni

El Cultex

Quantum Centre

Etapa 1: Ideație

Dezvoltat în principal în direcția serviciilor de outsourcing și insuficient conectată la sectoarele culturale și creative locale, sectorul IT din Cluj-Napoca are dificultăți în a genera noi produse integrate.

Un program de Ideație aduce împreună industriile culturale și tehnologia, oferind oportunitatea de a explora potențialul de colaborare și de a schimba cunoștințe între cele două sectoare. Scopul este de a dezvolta proiecte de colaborare durabilă, care să conducă la crearea de noi produse și servicii. Programul este structurat ca o serie de ateliere deschise care au scopul de a stimula implicarea comunității și de a construi o pepinieră pentru Incubare și Accelerare, în funcție de nivelul de dezvoltare și al nevoilor pentru fiecare idee dezbătută în programul de Ideație.

Etapa 2: Incubare

C3 susține antreprenorii creativi din domeniile IT, design, film, muzică, meșteșuguri și mass-media pentru a construi produse și servicii inovatoare, interdisciplinare, oferind:

  • # Accesul la un spațiu de co-working de 500 de metri pătrați în cadrul Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), un proiect ambițios de birouri, ateliere de creație și spații multifuncționale, incluzând și un studio pentru film.

  • # Cursuri de formare - cu sprijinul experților locali și internaționali - atât în domeniul specific al fiecărei industrii, cât și în management (incluzând finanțe, marketing etc.).

  • # Fondul de Film Transilvania (FFT) este o soluție de co-finanțare dedicată filmului și proiectelor conexe artei cinematografice. Inițiat de către TIFF, fondul va primi o alocare inițială de 250.000 de euro, cu fonduri suplimentare din alte surse. Bazat pe modele similare de fonduri europene de film, FFT are scopul de a transforma Cluj-Napoca într-un important centru de producție de film în Europa de Est, prin atragerea producătorilor români și a celor străini și prin dezvoltarea resurselor locale și a profesioniștilor din domenii conexe artei filmului, cum ar fi design de costume, scenografie, arhitectură și artă fotografică. Partenerii europeni ai fondului includ CineRegio (European NetWork of Film Funds), EFP (European Film Promotion), SOFA (School of Film Agents) și festivaluri de film europene, cum ar fi Sarajevo și Vilnius.

Etapa 3: Accelerare

în parteneriat cu rețeaua Impact Hub și Acceleratorul Spherik, oferim două opțiuni de accelerare pentru proiecte care ies din perioada de incubare:

  • # Accelerate este conceput pentru a sprijini start-up- uri scalabile bazate pe produse creative. Obiectivul este de a susține proiecte cu potențial de business, capabile să se dezvolte conform cu așteptările financiare ale dezvoltatorilor și investitorilor; de exemplu, unei platforme de e-commerce ce include meșteșuguri tradiționale îi sunt oferite oportunități de conectare cu posibili investitori.

  • # Catalyst este conceput pentru a sprijini inițiativele culturale și sociale bazate pe proiecte creative. Scopul său este de a sprijini inițiatorii prin formarea unor abilități de dezvoltare și de management de proiect, de organizare, cu acces la resurse specifice de care creativii au nevoie pentru dezvoltarea proiectelor; de exemplu, proiectelor din industria filmului le sunt oferite: acces la studiouri de film, traininguri pentru a învăța cum se atrag finanțările.

Acesta este modul în care ne asigurăm că procesul de accelerare (focalizat pe dezvoltarea de business) poate oferi, de asemenea, un sprijin adecvat pentru proiecte artistice (focalizate pe dezvoltarea de conținut). Abordarea generală a programului nostru de accelerare este de a sprijini produsele și proiectele creative, precum și dezvoltarea de competențe creative inter-sectoriale și funcționale. Aceasta ajută următoarea generație de creativi să își lanseze proiectele, oferindu-le totodată abilitățile necesare pentru a dezvolta sectorul.

Programul de accelerare include:

  • • Sesiuni săptămânale de pregătire cu experții selectați în funcție de necesitățile start-up-urilor;

  • • Conferințe și ateliere de lucru cu mentori și experți locali și internaționali;

Oportunități de networking în industrie;

  • • Accesul la granturi mici, non-birocratice, prin intermediul programului nostru de micro-granturi. O sumă de 30-50.000 euro este disponibilă anual pentru a sprijini de dezvoltare de produse;

  • • Alte oportunități de finanțare pentru produsele nou create și pentru start-up-uri, în funcție de nevoile și potențialul acestora.

Etapa 4: Promovare

  • # El Cultex (programul de schimb în industriile culturale între UE - America Latină) - Cluj-Napoca 2021 va lansa o nouă platforma culturală care va lega două continente: Europa și America de Sud. Proiectul are trei obiective principale;

  • - Să deschidă noi piețe pentru industriile culturale și creative, în scopul de a dezvolta exporturile și a genera creștere economică;

  • - Să ofere tinerilor artiști din ambele regiuni posibilitatea de a face schimb de idei, practici și de a colabora la nivel internațional;

- Să ofere publicului din Europa și America Latină oportunitatea de a descoperi arta și cultura de pe ambele părți ale oceanului.

în America de Sud, PIB-ul cultural a ajuns la 4% din economie. în 2014, zece țări au decis să înceapă MICSUR (piața industriilor creative din sud), o platformă pentru diseminarea cunoștințelor, promovare, distribuție și comercializare de bunuri și servicii generate de industriile culturale și creative din regiune. Ediția MICSUR 2016 va avea loc în Bogota, Columbia, implicând mai mult de 3.000 de persoane din 10 țări din America de Sud, precum și cumpărători din America de Nord, Europa, Asia și Africa.

în 2021, Cluj-Napoca va invita MICSUR să vină în Europa, deschizând noi oportunități de colaborare între artiști, festivaluri, antreprenori și instituții publice. Festivalul El Cultex va oferi o oportunitate extraordinară în care, timp de două săptămâni, creativii din Cluj-Napoca, Europa și cele 10 țări MICSUR (Argentina, Brazilia, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Paraguay, Peru, Uruguay și Venezuela) vor putea să își prezinte produsele culturale.

Festivalul va cuprinde prezentări artistice (muzică și artele spectacolului), proiecții de filme, prezentări de modă, forumuri și mese rotunde ale comunității de afaceri, spații de întâlnire și târguri (standuri pentru țări, producători, manageri, antreprenori și afaceri culturale).

Participanții la Festivalul El Cultex vor avea acces la creații de înaltă calitate, cu o prezență puternică a scenei artistice contemporane din America Latină și cu exprimări artistice care nu își găsesc loc în piața mainstream. De exemplu, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca va conduce o serie de ateliere colaborative pe teme ce țin de design de produs și modă, precum și ateliere de lucru și simpozioane abordând următoarele tematici: identitate inter-culturală, regăsirea modernității în tradiție, rețele continentale și transcontinentale, sustenabilitatea produselor contemporane, etică în design. Printre partenerii europeni se numără și Mod'Spe Paris Fashion Business School (Franța), Bienala Internațională de Design din Saint-Etienne (Franța), Accademia di Belle Arti di Macerata (Italia), și GDS Dusseldorf (Germania).

Festivalul El Cultex va avea loc anual, desfașurându-se pe ambele continente. Acesta va deveni un nou punct de reper pentru CEaC, reprezentând un motor de colaborare pentru industriile culturale.

Etapa 5: Transfer

Pentru sustenabilitatea proiectului nostru C3 este esențial să promovăm cunoștințele și participarea la intersecția dintre arte, umanistică, știință și tehnologie. Astfel putem crește interesul oamenilor și mai ales al noii generații pentru proiecte bazate pe inovație și creativitate.

# Centrul QUANTUM

România nu are un muzeu al științei la nivelul instituțiilor de acest tip din Europa. Cluj-Napoca 2021 dezvoltă un spațiu destinat culturii științifice sub forma unei rețele de laboratoare mobile denumite Quantum, cu perspectiva pe termen lung a unei instituții de sine stătătoare după 2021.

QUANTUM e un centru STEAM (Știință, Tehnologie, Engineering, Arte și Matematică), care poate apărea oriunde și oricând și care poate fi în două sau mai multe locuri în același timp. Are un spațiu permanent, dar și amplasamente secundare, toate interconectate prin intermediul tehnologiei. E prezent în societate cu „pachete cuantice de informații” și include alte centre de știință și instituții culturale din Europa, e în centre de industrie și inovație, în societatea civilă, în școli, biblioteci și instituții de învățământ și, cel mai important, în mijlocul cetățenilor. Rolul său este să dezvolte apetitul pentru știință și inovație în comunitatea locală și să ajute patru grupuri principale (profesori, muzee, artiști și industrie) să desfășoare activități participative. Meșterit, invenții și experiențe de laborator, toate fac parte din Quantum, care inițial va lua forma a cinci laboratoare sau mini-galerii mobile care vor călători prin oraș.

Laboratoarele mobile vor facilita o experiență interactivă și participativă, cu expoziții tematice și descoperiri științifice de ultimă oră, tehnologie și arte. Acest proiect este dezvoltat în colaborare cu absolvenții și cu departamentele de știință, tehnologie și artă din universitățile locale. Artiști, curatori și cercetători din România și din Europa vor fi invitați să împartă resurse și idei și să le implementeze.

  • # Festivalul Comunităților Digitale este un eveniment anual care se adresează culturii digitale înțelese într-un sens mai larg; un răspuns tehnologic pentru problemele și provocările societății de astăzi. Agenda principală a festivalului nostru include Digital jamming (adunarea de specialiști 1T și artiști care să lucreze împreună la proiecte pentru comunitate), Creșterea competențelor media (împuternicirea comunităților să gândească critic prin diverse aplicații dezvoltate în colaborare cu parteneri europeni și industria IT locală), învățare de la persoană la persoană (alfabetizare în domeniile legate de tehnologiile informației cu ajutorul mentorilor și prin interacțiune directă) și Conținut++ (premii pentru crearea celui mai inovativ produs sau serviciu digital). In timp ce procesul stimulează implicarea cetățenilor, artele vor servi drept catalizator pentru o conversie eficientă a cunoștințelor științifice și tehnologice în produse noi și pentru experimentare culturală.

  • # CINE/REFLET are ca scop să combine și să valorifice expertiza unică ce există în Cluj-Napoca în legătură cu imaginea pictată (Școala de la Cluj'), imaginea digitală (sectorul IT și clusterele sale) și imaginea de film (TIFF). O inițiativă a Institutului Francez din Cluj-Napoca, proiectul implică acești actori locali împreună cu artiști, custozi, cercetători, antreprenori și dezvoltatori de IT. Proiectul propune o programare transversală prin aceste discipline: proiecții de film, jocuri video, hackathon-uri, expoziții ale artelor digitale și proiecții de pictură, ateliere și dezbateri. Proiectul contribuie la renovarea Cinematografului Arta și la dezvoltarea artistică a Cinematografului Dacia, recent renovat într-unul din cartierele orașului. Parteneri: Institutul Francez din Cluj-Napoca, TIFF, Fundația Cluj Innovation City, Gaiete lyrique Paris (FR), Association AADN Lyon (FR), Festival Videoformes Clermont-Ferrand (FR).

  • # My Street Films / Filmele mele stradale - un proiect de jurnalism cetățenesc care explorează limitele documentarului. Acesta invită membrii publicului să-și facă singuri o filmare scurtă a unei străzi sau a unui loc pe care îl cunosc bine, din punctul de vedere al vieții lor personale, profesionale sau studențești. Sunt binevenite în proiect filmele experimentale, portretele și orice altă formă de film și noile comunități de media/IT/gaming să participe cu expertiza lor specifică. Aceste filme vor crea o hartă unică a Clujului: o hartă de povești. Proiectul încurajează copiii și adolescenții din comunitatea roma să participe, punându-le la dispoziție camere de filmat și pregătire. Proiectul va fi organizat sub patronajul și cu participarea activă a 3-5 documentariști locali de top. Proiectul este inspirat de către un proiect documentar unic, bazat în Londra, din anul 2011, My Street Films, fondat de Michael Stewart și este organizat de TIFF în colaborare cu London Open City Documentary Festival (UK) și Jhilava IntT Documentary Film Festival (CZ).

Munca în Cultură

Când cerem culturii să livreze valori fundamentale pentru societatea noastră și să alimenteze calități dorite ale cetățeniei contemporane, nu ar trebui să omitem a observa cum cultura nu reușește să adopte tocmai valorile pe care le susține în activitatea sa zilnică. Creativitatea, autonomia, mobilitatea internațională, flexibilitatea și versatilitatea sunt toate folosite pentru a descrie munca unui artist și acum sunt caracteristici dorite sau cerute de angajatori într-o gamă largă de sectoare economice. Paradoxal, în goana după această forță de muncă ideală, bogată în calități, trecem cu vederea aspectele negative ale muncii în domeniul cultural: contracte temporare, lipsa protecției sociale, ore de muncă neregulate și extinse, lipsă de colaborare, competiție, piețe volatile și venituri mici. Mult prea des artiștii au nevoie de un loc de muncă „obișnuit” pentru a-și putea câștiga existența. Se mai adaugă o creștere alarmantă a epuizării și a bolilor legate de stres și obținem o perspectivă asupra modului în care munca în cultură este una dintre cele mai precare în societatea noastră. Dacă acest model este cel care va defini munca în economiile bazate pe talent în viitor, ar trebui să ne punem întrebări.

  • # Cultura Lucrează - Think & Act Tank / Grup de reflecție și acțiune - este un grup de lucru interdisciplinar, incluzând experți în cultură, afaceri și cercetare academică dedicați conștientizării și căutării active a modelelor echitabile de muncă în sectorul cultural, începând din 2018, acest Think & Act Tank se va conecta cu rețelele culturale în timpul evenimentelor europene și va începe dezbateri pe probleme de muncă în cultură: profiluri de slujbe și modele de lucru, niveluri de venit, modele de securitate socială, etica muncii în artă și cultură. Rezultatul acestor activități este apoi transpus într-un pachet de propuneri de politici publice și modele de bună practică. Partenerii de implementare sunt, printre alții, Fabrica de Pensule, Rețeaua Balkan Express, EEPAP - Platforma Est Europeană a Artelor Performative, EX-Lab și alții. Cluj-Napoca 2021 va testa măsuri și activități cum ar fi:

  • - Program de Burse pentru Artiști, care va face posibil ca anual 20 de artiști să își desfășoare activitatea fără a depinde de ”veniturile din proiecte”. în prezent, cadrul legal din România nu permite instituțiilor publice să finanțeze direct artiștii, de aceea aceștia lucrează pe bază de proiect, la solicitarea unei organizații sau instituții.

  • - O politică transparentă și echitabilă de angajare în cadrul tuturor proiectelor implementate direct de Cluj-Napoca 2021.

  • - Manifestul Cultura Lucrează - grupul Think & Act Tank va iniția un manifest care va enunța o serie de standarde de practică pentru un mediu de lucru echitabil în sectorul cultural, la care diferite organizații culturale sunt invitate să adere. Manifestul va fi promovat în primul rând între orașele CEaC și candidate la titlul CEaC, dat fiind faptul că ele sunt jucători majori și puternici în lumea culturală europeană.

  • # Platforma Business to Culture este o inițiativă a unor mari companii și operatori culturali din Cluj, care au dezvoltat modele concrete de coproducție și au planuri să le experimenteze deschis. în fiecare an, companii și operatori culturali noi din Cluj-Napoca sunt invitați să se alăture. Primele inițiative ale platformei sunt:

  • - Un program de rezidențiat care permite organizațiilor culturale să adopte un expert în afaceri și organizațiilor de afaceri să adopte un artist sau lucrător cultural. Pe parcursul programului nostru cultural, deja invităm școli să adopte un artist - ca mod de a facilita transformarea prin cultură. în acest proiect invităm în mod special companiile să facă același lucru. De asemenea, invităm și organizațiile culturale, cunoscute pentru practicile lor nesănătoase de muncă, să adopte experți în afaceri. Făcând acest lucru, organizațiile culturale au șansa să reflecteze și să-și îmbunătățească activitatea de management și condițiile de lucru, folosind expertiză din sectorul de afaceri în resurse umane, management, finanțe etc.

- CultureWorks.Today este o platformă europeană pentru artiști, creatori și lucrători culturali, pe de o parte, și companii, organizații culturale și instituții pe cealaltă parte. Fiind o inițiativă unică la nivel european, CultureWorks.Today are scopul de a aduna 10.000 de creatori din toate mediile (lucrători culturali, artiști, creatori de toate tipurile) și 5.000 de locuri de muncă și oferte pe platformă până în 2021.

Perioada: 2018-2021 | Buget: 2 milioane de euro

Parteneri Europeni: Centrul de Știință Technopolis (BE), Techniquest (UK), Universcience Cite des Sciences et des Industries (FR), Culture in Motion (ES), Creative Communication Cluster (PL), Mod’Spe Paris Fashion Business School (FR), Bienala Internațională de Design din Saint-Etierme (FR), GDS Dusseldorf (DE), Academia Artelor Frumoase din Macerata (IT), Centre Ciencia Viva (PT), Expografic (ES), Expoziții în aer liber BoYo (IL), Archimedes (DE), European Digital SME Alliance (EU), Spherik Accelerator (USA), Creative Business Cup (DN), MICSUR (INTL), City of Sao Paolo (BR), Opium Guimarăes (PT), Eleusis 2021, ADDICT (PT), Copemicus Science Centre (PL), Inventya (UK), Discovery Science, Eucham (HU, IT, SI), Impact Hub Global, Veszprem 2023 (HU), Eastem Partnership Arts and Culture Council (GE), Expeditio (ME)

Parteneri locali și naționali: Institutul Român pentru Știință și Tehnologie, Zain, iTech Transylvania, Cluj IT, Cluj Makers, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Impact Hub Cluj-Napoca , Universitatea Sapientia, ADR-NV, Facultatea de Științe Politice - UBB

TRANSYLVANIA MYTHS EUROPE

Resemnificăm autenticitatea

Poveștile din Transilvania au fascinat mereu Vestul, dar pentru noi, cei din Est, ele sunt pe cât se poate de reale și stau la baza identității noastre. Astfel, întâlnirea cu adevăratul suflet al Transilvanei reprezintă nu doar o călătorie prin spațiu, ci și un salt în timp. Invităm Europa să descopere, alături de noi, comunități autentice din Transilvania, să înțeleagă, să aprecieze și să folosească moștenirea culturală a acestor comunități în beneficiul acestora din urmă. Gazdele noastre sunt zece comunități autentice din Transilvania, Cluj-Napoca fiind poarta de intrare către acest tărâm magic. Aventura de a descoperi ce mai e autentic azi include: festivaluri ce vor adopta comunități rurale; vânători de mituri faimoși sau de rând, ce vor căuta legendele vampirilor; trasee culinare prin bucătăriile a cinci comunități etnice din zonă și un program de experiențe transilvănene pentru europeni.

Activități

Comunitățile de români, unguri, sași, evrei sau romi se regăsesc pe întreg teritoriul Transilvaniei și la fel și manifestările lor culturale, la nivel de muzică, dans, obiceiuri, meșteșuguri, port, mâncare. După revoluția anticomunistă din 1989, o mare parte a populației a părăsit țara în căutarea unei vieți mai bune în orașe sau în Vest. Pe de o parte, acest fenomen a dus la depopularea satelor, dar pe de altă parte, a dus la formarea de legături mai strânse cu Europa, fiindcă cei plecați încearcă să păstreze contactul cu locul de unde au plecat.

Proiectul Transylvania Myths Europe e găzduit de orașul Cluj-Napoca și alte câteva comunități pilot din județul Cluj, din Țara Moților, din zona saxonă a Transilvaniei, din Ținutul Secuiesc și din Munții Apuseni. Am luat deja legătura cu comunitățile din județul Cluj (Bonțida, Mănăstirea, Mărișel și Sâncraiu). Comunitățile din afara județului Cluj, precum Rimetea, din județul Alba, vor fi selectate în 2017.

# REDESCOPERIRE și RECONSTRUCȚIE

Redescoperire și Reconstrucție e un program de formare pentru comunitățile tradiționale din Transilvania. Colaborăm cu administrațiile locale și cu reprezentanții societății civile din comunitățile pilot selectate, ca să descoperim și să adaptăm noi strategii de dezvoltare locală, pornind de la moștenirile lor culturale.

în Transilvania, există peste 600 de castele și palate, aflate în proprietate privată, în proprietate publică sau în proprietatea bisericilor. O parte dintre aceste castele se află în stare de ruină, dai- altele sunt pe deplin funcționale. împreună cu partenerul Pont Group, care a fondat proiectul Castel în Transilvania, o rețea de 50+ de proprietari, administratori și organizații și specialiști activi în domeniul patrimoniului, ne raportăm la comunitățile care includ castele și palate ca la niște repere locale.

Grupul nostru de experți le oferă asistență prin cursuri de formare și facilitare. Derulăm sesiuni deschise de World Cafe și ateliere de imaginat scenarii posibile cu scopul de a creiona o viziune participativă asupra viitorului. Oferim sfaturi și consultanță gratuită pentru a construi împreună strategii și proiecte și îi asistăm să atragă fonduri europene.

Mediem stabilirea de parteneriate cu alte comunități rurale din Europa, dar și cu festivaluri de renume și organizații culturale, care se vor înscrie în programul nostru Adoptă o comunitate, prin care ne propunem să îmbunătățim încrederea în sine, calitatea vieții și imaginea comunităților tradiționale implicate în proiect. Printre festivalurile și instituțiile pregătite să se implice în proiect, menționăm: TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania), Electric Castle și Untold (festivaluri de muzică electronică), festivalul Jazz in the Park și Opera Națională din Cluj-Napoca. De asemenea, vom urmări ca aceste comunități pilot să beneficieze de toate avantajele oferite prin proiectul Transylvania Myths Europe.

# TRYsylvania

TRYsylvania e o rețea socială care până în 2021 va îngloba 500 de case particulare din întreaga Transilvanie într-un experiment la scară largă de turism cultural, găzduire și schimburi internaționale. Oamenii implicați în proiectul pilot sunt încurajați să primească în casă vizitatori din țară și străinătate, interesați să experimenteze pe propria piele traiul din Transilvania. Oaspeții pot alege să fie găzduiți și să mănânce în casele sătenilor, să culeagă legumele din grădină și să interacționeze cu animalele domestice. Atât experiențele gazdelor, cât și ale vizitatorilor vor fi expuse pe platforma noastră online. Cel puțin 5% din totalul de case înscrise în program vor fi rezervate programului de rezidență artistică.

# MUZICA TRADIȚIONALĂ PRIN PRISMA JAZZ-ULUI

Lucian Ban (RO/SUA) și Mat Mâneri (SUA) sunt curatorii proiectului de cercetare muzicală, denumit „Concert transilvănean”, care îl are pe John Surman (UK) ca artist în rezidență. Proiectul își propune, pe o perioadă de trei ani, să redescopere muzica tradițională transilvăneană prin prisma jazz-ului contemporan. în această perioadă, va fi studiat parcursul muzical al lui Bela Bartok, dar și al altor mari muzicieni care au cules în secolele trecute cântece populare din Transilvania. După studierea arhivelor din Cluj-Napoca, Budapesta și New York, dar și din regiunea Transilvania, cei doi muzicieni vor reinterpreta muzica tradițională a Transilvaniei și o vor reda într-un mod contemporan, prin muzică de jazz.

In faza următoare a proiectului, Lucian Ban și Mat Mâneri îl vor invita pe saxofonistul și compozitorul britanic de renume mondial John Surman să li se alăture într-un trio care va dezvolta și reinterpreta o suită de piese culese din muzica tradițională din Transilvania, pe baza cercetărilor efectuate. Cei trei artiști implicați în proiect vor susține câte două concerte succesive prin satele și orașele din Transilvania, la care vor invita muzicieni locali să exemplifice originalitatea muzicii tradiționale. în 2021, o casă de discuri de prestigiu va înregistra și va lansa un album cu muzică interpretată de Lucian Ban, Mat Mâneri și invitații lor. Va urma un turneu de promovare a CD-ului prin România și Europa, care va celebra interpretările muzicale și sursa de la care au pornit. în 2021, Muzeul Etnografic din Transilvania va găzdui o expoziție multimedia, intitulată Muzică tradițională din Transilvania: o arheologie culturală. Aceasta va documenta călătoriile de studiu întreprinse de Bela Bartok, dar și cercetările întreprinse de Lucian Ban și Mat Mâneri. Vor fi expuse arhive video și de fotografie și înregistrări originale. Invităm ECM Records, una dintre cele mai importante case de discuri în materie de muzică contemporană, să expună rezultatele muncii lor de-a lungul anilor și contribuțiile avute în fuzionarea muzicii tradiționale din Europa și din lume cu muzica contemporană de jazz.

  • # Vânătorii mitului Dracula

în 2020, invităm Discovery Channel să co-producă alături de noi un documentar în care să âdemonteze mituri din Transilvania. Ei vor reface traseul mitului Dracula și vor stabili cât adevăr conține el.

Emisiunea lor va reprezenta invitația oficială lansată publicului european de a-și alege propriile mituri pe care să le demonteze. TRYsylvania, programul nostru de experiențe de tip rețea, invită localnici și turiști să propună, să descrie și să demonteze miturile din zona Transilvaniei. Odată ajunși în comunitățile pilot, vizitatorilor li se aduce la cunoștință, prin materiale promoționale (fluturași, broșuri, platforma noastră online) că au posibilitatea să se înscrie în programul de vânători de mituri. Va fi vorba despre ceva asemănător goanei după comori. Participanții vor primi o listă de mituri transilvănene din vecinătatea lor, de pe care își vor alege un mit, pe care urmează să-l confirme sau să-l infirme și astfel vor aduna puncte.

  • # Gustă și spune

Rețetele tradiționale, unele uitate, altele de actualitate, sunt o bună metodă de a aduce laolaltă tineri și bătrâni, de aici sau din Europa. Pregătim ateliere și evenimente la care bucătari din zonă vor întâlni alți profesioniști din țară și străinătate în cadrul unor povești culinare, consumate pe loc. în fiecare an, de 1 Mai, când se deschide sezonul de ieșiri la iarbă verde, lansăm Gustă și spune, un program de ieșiri în natură, timp de șase luni, în toată Transilvania, oferind oportunitatea de a experimenta mâncarea și cultura comunităților de români, maghiari, sași/saxoni, romi și evrei. Fiecare sezon va fi documentat video, iar cea mai interesantă poveste culinară va fi postată online.

Perioadă: 2019-2021 | Buget: 1,3 milioane euro

Parteneri europeni și internaționali: The Kâlnoky Foundation (RO/UK), European Cultural Association (TR), The Dracula Society (UK), Școala Populară de Arte (UA), European Association of Historic Towns and Regions (UK), Discovery Channel (INTL), German Dracula Society (DE)

Parteneri locali și naționali: Grupul Pont, Casa de Cultură a Studenților, Transylvania Trust, Festivalul Jazz in the Park, TIFF, Festivalul Untold, Asociația Culturală Avram Iancu, Asociația Patronilor și Meșteșugarilor din Cluj, Facultatea de Geografie - UBB, Facultatea de Istorie - UBB

PARCUL ETNOGRAFIEI INTERGALACTICE

Resemnificăm granițelele realității

Cuvinte cheie: mitologie, etnografie, spațiul cosmic, alte lumi, paranormal, poltergeist, științifico fantastic, monștri, parc tematic

Vom realiza o extindere a Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre pădurea Hoia-Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Aici vom recontextualiza mituri din Transilvania sau alte mituri contemporane. Vizitatorii europeni vor putea vedea lucrări de artă etnografice despre lumi imaginare și vor putea traversa spre alte lumi cele 12 ținuturi de dincolo de pădure, în cadrul unor ateliere, expoziții și vizite ghidate. Proiectul Ansamblul oferă pasionaților din diferite țări europene posibilitatea de-a fi la un loc, pentru a colabora la scrierea unor cărți, realizarea unor documentare și jocuri video. Generând un nou punct de interes, apărut în urma colaborărilor inovative dintre cultură și economie, sperăm să avem un impact de durată în dezvoltarea orașului.

Fenomene întâlnite în pădurea Hoia-Baciu

Sentimentul că ai fi urmărit

Șoapte de femeie

Copaci contorsionați Apariții paranormale Mărturii despre apariția unor OZN-uri

Pădurea Hoia-Baciu ar fi, potrivit BBC, unul dintre cele mai bântuite locuri din Europa. Este situată în vecinătatea secției în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, prima de acest fel din România.

Proiectul combină patrimoniul cultural local, integrând legende și mituri cu metode inovative de exprimare culturală, precum hologramele, tehnologiile 3D și instalațiile artistice, pentru a crea un nou punct de atracție dedicat unui public larg.

# Parcul Intergalactic

Proiectul găzduiește un program de rezidențe artistice pentru artiști, scriitori, etnografi și ingineri din Europa, cu scopul de a construi împreună instalații fizice narative și de a concepe scenarii de explorare a trecutului, viitorului și a unor lumi imaginare. Aceste instalații artistice stau la baza viitorului parc Parc tematic Intergalactic din această zonă. De asemenea, proiectul cercetează tehnologii tradiționale, pe care le aduce în context actual, comparându-le cu tehnologiile folosite azi în același scop. De exemplu, buciumul, un instrument de suflat folosit în munții Apuseni atât pentru a produce muzică, cât și ca instrument de comunicare la distanță, va fi comparat cu sistemele de comunicare de urgență moderne, iar apoi vom construi un bucium multimedia cu care vom transmite în spațiul cosmic salutul nostru „Servus”. Acest bucium hi-tech este un simbol al Parcului.

Artiști implicați: La Machine (FR), Dacre Stoker (UK), Theo Jansen (ND), J.H. Moncrieff (SUA), Bemhard Moestl (AT), Tom Shannon (SUA), Cristian Mureșanu (RO)

  • # Picnic la marginea drumului

Pornind de la cartea fraților Arkady și Boris Strugatsky, Picnic la marginea drumului (1971), și de la filmul lui Andrei Tarkovsky, Călăuza (1979), adaptare a aceleiași cărți, vom găzdui picnicuri și întâlniri tematice, în timpul cărora pasionații, experții, amatorii curioși și experții în materie de etnografie și lumi imaginate vor avea șansa să se aventureze pe tărâmuri nemaivăzute. Vom organiza aceste picnicuri pe perioada primăverii, a verii și a toamnei, când localnicii și cei veniți din alte locuri vor putea să-și petreacă sfârșiturile de săptămână la aceste evenimente de explorări. Vor putea să acceseze portalurile Ținuturilor de dincolo de pădure, să participe la tururi ghidate prin pădurea Hoia-Baciu sau la diferite evenimente și ateliere tematice, susținute de organizația noastră parteneră, proiectul Hoia-Baciu.

Oamenii din munții Apuseni sărbătoresc Sânzienele pe 24 iunie. Sărbătoarea e similară cu sărbătoarea suedeză de Sf. Ion din perioada solstițiului de vară / sărbătoarea de mijloc de vară. Se spune că e o sărbătoare păgână a solstițiului de vară, în iunie, când are loc și cea mai scurtă noapte din an. în folclorul românesc, se crede că cerul se deschide, iar cei ce rătăcesc singuri prin pădurile Hoia-Baciu pot întâlni fenomene stranii. Un festival ce începe în acea noapte va aduce la un loc entuziaști din Europa pentru a dezbate și pentru a explora teme ce chestionează limitele realității.

Alte tipuri de evenimente din perioada picnicului:

• Spectacole de lumini vizibile numai cu ochelari speciali, cu suportul Insitutului Național de Fizică

  • •  Istoria Vampirilor, povestită de către Dacre Stoker (strănepotul lui Bram Stoker)

  • •  Ateliere de scriere creativă

  • •  Convenții de benzi desenate

  • •  Ateliere de producție a filmelor documentare

  • # Ținuturile de dincolo de pădure

Parcul este conectat cu alte ținuturi de dincolo de pădure prin 12 portaluri, ce vor conduce vizitatorii, prin intermediul realității augmentate, în lumi fascinante cum este cea a lui Solomon - un bătrân vrăjitor al Transilvaniei ce putea controla norii, ploaia și era atotștiitor. Vor fi și lumi precum Planeta Marte (în parteneriat cu Google) sau Lumile antice (în parteneriat cu Discovery Channel). Alte portaluri vor face vizibile lumi imaginate de către artiștii invitați, cum ar fi proiectul Dracula și prietenii, ce constă într-un video kinect ce interacționează cu audiența folosind un program de inteligență artificială dedicat. Reacțiile din Dracula și prietenii sunt declanșate de gesturi și zgomote făcute de trecători și sunt capabile să intre în dialog direct cu audiența prin sunete sau bule de dialog de tipul benzilor desenate.

  • # The Assembly / Adunarea

Parcul oferă un bun pretext de a aduce laolaltă oameni care să colaboreze, să investească timp și energie în pasiunea lor pentru necunoscut și lumi imaginare. îi provocăm însă să nu rămână simpli observatori, ci să devină creatori ai acestor lumi și, în acest scop, lansăm un program de producții artistice deschis tuturor. în colaborare cu Festivalul Internațional de Carte Transilvania, Discovery Channel și un grup local de producători de jocuri independenți; invităm membri ai comunității locale și din Europa să scrie cărți, să producă documentare, benzi desenate și jocuri video.

Atelierele vor fi concepute și livrate de către maeștri păpușari din întreaga Europă, va fi lansată o competiție deschisă de păpuși ce întruchipează monștri, invitând astfel oamenii să își imagineze și să ilustreze creaturi mitice, dar și ca o provocare adusă la nivel european pentru a regândi monștrii din zilele noastre și din imaginația colectivă a societății. în fiecare an, vom aduce păpușile pe străzile Clujului, în cadrul Paradei Monștrilor. Pentru parada din 2021, invitații speciali va fi compania australiană Snuff Puppets care își vor prezenta creaturile spectaculoase.

Mai mult, vom construi o capsulă a timpului, pe care o vom îngropa în 2021, la baza Buciumului nostru de ultimă generație. In ea vom include mărturiile, culese în format electronic pe parcursul anului 2021, ale unui milion de europeni. în 2035, când e posibil ca România să dețină următorul titlu de Capitală Europeană a Culturii, capsula timpului va fi deschisă pentru a celebra 50 de ani de istorie CEaC.

Infrastructură:

Parcul Etnograficei Intergalactice va fi construit pe o suprafață de 10.000 de mp, din imediata vecinătate a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Proiectele din cadrul Parcului implică o infrastructură ușoară, acestea fiind gândite pentru spațiul în aer liber.

Perioadă: 2019-2021 | Buget: 1.200.000 euro

Parteneri intergalactici: United Federation of Planets, The Borg Collective, Vulcan Science Directorate, The Dyson Institute, Terran Dominion, Guardians of Selfhood, the Brotherhood, the International Institute, Brentaal Hali Conservatory, Bene Gesserit Organisation

Parteneri europeni și internaționali: Asociația 'Les amis de Tolkien', Paris (FR), Discovery Channel, Alpcologne (DE), Snuff Puppets (AU)

Parteneri locali și naționali: Consiliul Județean Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Proiectul Hoia-Baciu, Scena Urbană, the Dungeon Cluj, Revista de Știință și Tehnologie

ALTE PROIECTE

Perioada: 2021 | Buget: 1.650.000 euro

Trilogia Greacă

Teatrul Național „Lucian Blaga” și Teatrul Maghiar de Stat, alături de o companie teatrală a orașului grecesc care va câștiga titlul CEaC în 2021 vor coproduce un spectacol internațional, ce își propune să redea viață unor fragmente din mitologia fondatoare a culturii europene și, în același timp, să aducă în fața spectatorilor tema fundamentală a libertății individuale în raport cu binele colectiv. Trilogia înscenează o serie de adaptări după textele poeților greci: Eschil, Sofocle și Euripide și va fi susținut atât pe scene teatrale, cât și în spații publice de forma amfiteatrelor grecești.

Simfonia celor 1.000 de interpreți

Prima colaborare de mari dimensiuni a tuturor instituțiilor de muzică clasică din Cluj-Napoca va include ateliere, cursuri de formare, schimburi internaționale, repetiții și concerte comune. Vârful de lance al programului îl va reprezenta o interpretare în aer liber a Simfoniei nr. 8 în Mi bemol Major de Gustav Mahler, care va urca „pe scenă” 1.000 de interpreți atât muzicieni profesioniști, cât și cetățeni din Europa și Cluj-Napoca.

Spectacol organizat de Opera Română, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Filarmonica de Stat „Transilvania”, Opera Maghiară din Cluj-Napoca.

Printre partenerii europeni se numără: Conservatorul de Stat „Serghei Rahmaninov” din Rostov (RU), Facultatea de muzică din Belgrad (RS), Academia de Arte și Muzică „Jan Albrecht” (SK), Universitatea Halic (TR), Liszt Ferenc Egyetem (HU), Conservatorul Superior de Muzică din Vigo (ES), Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (MD), Academia de Muzică Karol Lipinski din Wroclaw (PL), Școala Superioară de Muzică din Niimberg (DE), Universitatea Națională Kapodistrian din Atena (GR), Academia Regală de Muzică din Aarhus (DK), Universitatea Banja Luka (BA)

Musicalul Dracula

Când străinilor li se menționează Transilvania, se gândesc în primul rând la Dracula. Deși e vorba despre o poveste de ficțiune, scrisă de autorul irlandez Bram Stoker, ea a devenit, între timp, vrem nu vrem, parte din marca locului. Musicalul Dracula e un spectacol de divertisment, compus de Frank Wildhorn, a cărui muzică aduce un pic aminte de muzica tradițională românească. Premiera a avut loc în 2001, în California, iar apoi spectacolul a fost jucat pe Broadway și pe alte scene din 12 țări de pe mapamond. Opera Națională Română îl invită pe Stephen Barlow să monteze Musicalul Dracula. Spectacolul va avea premiera în 2021 și va intra în repertoriul Operei Naționale din Cluj-Napoca.

Hay East

Festivalul de literatură și arte Hay (UK) e locul unde scriitori și cititori, laolaltă, au șansa să facă schimb de povești și idei în cadrul unor evenimente durabile ce au loc pe cele cinci continente. Cluj-Napoca 2021 e partenerul Festivalului Hay în cadrul unei ediții dedicată Europei de Est. începând cu 2018, Hay East va deveni treptat locul, unde scriitori vestici și estici își întâlnesc cititorii. Hay East 2021 va aduce aduce la Cluj-Napoca reprezentați ai comunităților din jurul festivalurilor de carte ale rețelei Hay: Africa, America de Nord și de Sud, Asia, Europa și Orientul Mijlociu. Hay East e dezvoltat și implementat de Fundația Hay (UK) și de Festivalul Internațional de carte Transilvania (RO) și se bucură de sprijinul unor parteneri media, precum BBC și The Telegraph.

Longest Table - World Food

Sunt multe moduri de a privi și înțelege locurile unde trăim: prin istorie, politică, economie, demografie, geografie, diplomație, artă. Longest Table este o invitație pentru a explora lumea prin mâncare.

Gastronomia este artă și expresie. Alături de limbă este cel mai vechi și cel mai popular mod de expresie culturală. Gastronomia nu este numai despre gătit, este despre toate expresiile sale culturale, sociale și economice. Este despre ingrediente și tehnici, gust, miros, textură și prezentare și este ceva ce oameni de pretutindeni admiră și apreciază.

Vom invita la Cluj-Napoca un bucătar, un producător local de mâncare și o familie din 40 de orașe din jurul lumii pentru a se alătura Longest Table’, o sărbătoare internațională a mâncării, diversității culturale, sănătății, împărțirii, traiului liniștit, agriculturii locale și al inovației. Ei sunt actorii principali care organizează Longest Table’, un eveniment al gătitului și mâncatului în comunitate. Audiența este invitată nu doar să guste, dar și să se implice în prepararea meselor. Evenimentele includ o serie de cursuri de gătit, un târg al producătorilor locali (conectat cu Karma Kitchen și Alter Mall din cadrul Platformei Creativității Sociale), demonstrații culinare, spectacole, discuții și conferințe pe teme legate de mâncare și nutriție și tururi prin oraș având ca temă mâncarea.

Orașe înfrățite cu Cluj-Napoca: Dijon (FR), Nantes (FR), Namur (BE), Zagreb (HR), Cologne (DE), Pecs (HU), Parma Province (IT), Viterbo (IT), Rotherham (UK), Kor(;e (AL), Be’er Sheva (IL), Hengzhou (CN), Ningbo (CN), Suwon (KR), Makati (PH), Columbia (USA), Rockford (USA), East Lansig (USA), Chacao-Caracas (VE), Sao Paulo (BR)

Parteneri europeni și internaționali: Eleusis 2021, Essencia do Vinho (PT)

Parteneri locali și naționali: Festivalul Street Food, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj

Media Literacy Conference

Alfabetizarea media este cea mai bună metodă de a rezista manipulărilor mediatice și a lupta cu unele dintre cele mai importante probleme ale societății de astăzi, cum ar fi radicalizarea tinerilor și corupția sistemică - ambele teme majore în România și Europa de azi.

Conferința Media Literacy cuprinde o serie de ateliere, paneluri și evenimente pentru cititori și jurnaliști. Participanții au ocazia să îi întâlnească pe „eroii” presei locale și europene, să le cunoască obiceiurile și provocările și să înțeleagă mai multe despre contribuția lor la dezvoltarea societății. Jurnaliști locali și europeni dezbat subiecte care țin de prezentul și viitorul presei, precum influențele tehnologiei, de-profesionalizarea presei sau etica în relatarea jurnalistică a unor subiecte sensibilie, cum sunt, de exemplu, atacurile teroriste. Conferința contribuie la reducerea distanței culturale dintre cititor, jurnalist și societate.

Parteneri europeni și internaționali: Federația Internațională a Jurnaliștilor (Intl), Asociația Jurnaliștilor Europeni (EU)

Parteneri locali și naționali: Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj, Universitatea Babeș-Bolyai

Ready to change (your) work? /Ești gata să(-ți) schimbi locul de muncă?

Resemnificăm munca

Folosind un format stabilit de rețeaua Sostenuto în 2011, care combină cursuri academice, mese rotunde și proiecte artistice pe teme majore ce necesită o schimbare comportamentală, cum ar fi schimbarea climei, Cluj-Napoca 2021 va organiza în 2021 un Forum "Gata de Schimbare" cu tema muncii în anul 2021. Programul de trei zile al forumului include prelegeri din partea unor academicieni precum Bojana Kunst (SI/DE) și Pascal Gielen (BE) și ateliere din partea unor producători culturali precum Vania Rodrigues (PT) și Milica Ilic (RS/BE/FR), pe lângă o expunere de proiecte artistice tematice.

începând cu 2020, vom angaja artiști să creeze producții care pătrund adânc în practicile mai puțin recunoscute și în toate fațetele muncii materiale și imateriale în Europa și au ca scop crearea de noi sensuri legate de muncă:

# Work Out / Efort - dramaturgul și regizorul Gianina Cărbunariu inițiază o cercetare pornind de la cazul tragic al unei tinere angajate într-o firmă de audit din București care a murit din cauza epuizării. Cercetarea implică monitorizarea unui număr de indicatori fiziologici ai unui grup de profesioniști din diferite domenii. Combinând datele științifice și medicale cu povești de viață, autoarea creează un spectacol dedicat temei muncii și sănătății. Spectacolul va avea premiera în 2021, fiind apoi prezentat la festivaluri și în diferite instituții teatrale din Europa.

  • # A Manual on Work and Happiness / Manual pentru Muncă și Fericire - este o investigație artistică de colaborare la nivel internațional care abordează relația dintre muncă și fericire. Rezultatul este un spectacol original, implicând participarea directă a comunităților locale din patru țări. în 2021 vom invita inițiatorii proiectului să producă o adaptare a piesei pentru Cluj-Napoca. Scrisă sub forma unui „Manual de Instrucțiuni” despre cum să fii fericit la muncă sau prin muncă, spectacolul tinde către genul de universalitate de obicei atribuită unui manual Ikea pentru asamblarea unei piese de mobilă. Proiectul a fost inițiat de: Artemrede - o rețea teatrală din Portugalia, Patras Regional Public Theatre (GR), Arboreto și Pergine - organizații de artă din Italia, fiind conceptualizat și implementat de Artemrede și Mala Voadora (PT), prin dramaturgul și regizorul Pablo Gisbert (Spain).

  • # Work Profiles / Profil Profesional este o colecție de fotografii și povești de pretutindeni din Europa, realizate de 30 de foto-jurnaliști. Participanți din toate colțurile Europei pot să își adauge propriile imagini și povești la colecția Profilelor Profesionale. Proiectul cercetează experiența unor adulți cu statut de angajat, lucrător independent sau șomer, completând-o cu interviuri cu copii, cariera la care visează și percepția lor asupra muncii. Expoziția și albumul Profilelor Profesionale va circula la diferite festivaluri și conferințe europene. Publicația asociază poveștile cu date statistice la nivel european cu privire la angajarea în diferite sectoare, rata șomajului în diferite țări și diferențele legate de venit, număr de ore lucrate și beneficii asociate muncii în funcție de vârstă, gen, statut social și țară. Proiectul ilustrează astfel și cum variază cultura muncii de la un loc la altul în Europa.

într-un proiect școlar menționat într-un număr al revistei Dilema Veche (2016), Gabriel, un băiat de 14 ani spune: ”Niciodată nu mi-a plăcut ideea de meserie, adică de ceva care îți înghite timpul în schimbul banilor. Am observat cât de mult lucrează părinții mei și mi-am mai dat seama că, pe măsură ce crești, devii mai trist. ”

Parteneri europeni: Ready to Change NetWork, Balkan Express Network, EEPAP -Platforma de Arte Performative Este Europeană, EX-Lab, Artemrede (PT), Teatrul Regional Patras (GR), Arboreto (IT), Pergine (IT), Mala Voadora (PT)

EVENIMENTE CONSACRATE

Agenda culturală a orașului include o serie de evenimente consacrate ce au deja un scop și/sau o anvergură de nivelul unui festival European. Câteva dintre ele sunt deja evenimente de prestigiu în industrie și au contribuții semnificative la creșterea profilului cultural al orașului. Aceste evenimente sunt deja conectate și cu programul CEaC. Organizatorii acestor evenimente au confirmat deja interesul de a dezvolta gradual teme și proiecte corelate cu conceptul acestei candidaturi, atât în anii ce urmează, cât și în 2021.

Toamna Muzicală Clujeană

Organizat din 1965 de către Filarmonica de Stat Transilvania, acesta este unul dintre cele mai longevive festivaluri internaționale de muzică clasică din România. Festivalul are un repertoriu muzical bogat din punct de vedere interpretativ și compozițional, precum și un program de masterclass-uri.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania

Acesta este un eveniment anual care încurajează și stimulează interesul pentru literatură și scriere creativă, reunind cititorii cu editori, agenți, librari, bibliotecari, cadre universitare, traducători, artiști și autori.

Festivalul Național de Literatură

Este un festival anual organizat sub emblema Scriitorul în cetate. El aduce în fiecare toamnă la Cluj-Napoca peste 100 de scriitori din toată România și din Republica Moldova care, printr-un desant scriitoricesc în școlile, facultățile și bibliotecile Clujului, se întâlnesc cu cititori elevi, studenți, profesori.

Festivalul de Dans Contemporan Steps

Festivalul aduce la Cluj-Napoca spectacole de dans contemporan, de talie internațională. Acesta este o platformă creativă pentru dansatori, coregrafi și regizori prin organizarea de ateliere, evenimente tematice și programe educaționale.

Teatrul Maghiar - Festivalul Interferențe

Festivalul prezintă un caleidoscop al celor mai interesante tendințe ale teatrului contemporan. Acesta este organizat bianual de către Teatrul Maghiar de Stat Cluj, din 2007.

Festivalul Temps D’Image

Temps dTmages este un festival-rețea care are loc în mai multe orașe din Europa în fiecare an, axat pe cercetarea artistică interdisciplinară și co-producție. Furnizează o radiografie a unei societăți aflate în permanentă schimbare, festivalul este o platformă pentru reflecție și angajament civic.

Jazz in the Park

Inspirat de un concept american din anii 70, festivalul se axează pe reactivarea spațiilor verzi publice prin muzică și activități în aer liber accesibile tuturor. Acesta include un fond de sprijinire a tinerilor artiști de jazz și a inițiativelor comunitare, adunat prin crowdfunding și donații corporative.

Zilele Municipiului Cluj-Napoca

Cu un program ce cuprinde sute de evenimente care au loc peste tot în oraș, Zilele Clujului atrag un public larg și divers: 80% dintre cetățeni participă la cel puțin una dintre activitățile sale. Artiști din orașele cu care Cluj-Napoca este înfrățit participă la programe artistice comune pe parcursul mai multor zile.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj

Acest eveniment a început în 2010 și mobilizează aproape 200.000 de persoane (în 2015) în ultima săptămână a lunii august. Festivalul animă întregul oraș într-un program divers care celebrează nu numai moștenirea culturală maghiară din Transilvania și bazinul Carpatic, dar și viața multiculturală dezvoltată în Cluj-Napoca, prin concerte, expoziții, discuții publice, târguri, ateliere de lucru, activități educaționale și gastronomie.

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF)

Datorită programului său remarcabil, TIFF este un brand bine-cunoscut al orașului pe scena internațională de film. Ajungând la a 15-a ediție în 2016, festivalul a avut 248 de filme din 64 de țări și a implicat 1.100 de profesioniști de film și 120.000 de participând.

Festival Electric Castle (EC)

Inițiat în anul 2013, EC aduce muzica electronică și activitățile urbane pe domeniul unui castel - Castelul Bânffy din localitatea Bonțida - lângă Cluj-Napoca. în 2015 aproximativ 15% din cumpărătorii de bilete au fost străini - aproape 3.000 (cei mai mulți dintre ei fiind din Marea Britanie, Germania, Franța și Olanda).

Festivalul Untold

Festivalul Untold a fost evenimentul culminant al programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului, având o audiență de 240.000 de oameni din România și diferite țări europene. Acesta va continua în următorii ani ca o moștenire a CEaT 2015.

ACADEMIA DESCHISĂ A SCHIMBĂRII

Reseninificăm cetățenia

Cuvinte cheie: activarea cetățenilor, împuternicire, învățare, dezvoltarea audienței, rețea, voluntari, cursuri gratuite, cooperare, întâlniri comunitare, mediatori, publicuri speciale, dezvoltare profesională, fonduri pentru mobilitate, rezidențe artistice, plasarea forței de muncă, traducere, responsabilitate socială, responsabilitate față de mediu

Academia Deschisă a Schimbării este o platformă transversală a programului nostru, conectând și activând diferite grupuri tință, alimentându-le disponibilitatea și capacitatea de a deveni actori ai schimbării. Este o comunitate de producători de schimbări, o rețea la nivel european.

Conform mai multor teorii, schimbarea nu e rezultatul exclusiv al acțiunii, ci e nevoie de actori ai schimbării care s-o genereze, oameni și instituții cu aptitudini potrivite. In cartea sa, The Tipping Point, Malcolm Gladwell introduce ideea conform căreia trei actori/roluri sunt necesari pentru verbalizarea virală care ne stabilește gusturile, tendințele și moda, iar aceștia sunt experții, conectorii și agenții de vânzări. Experții acumulează cunoaștere, conectorii reprezintă nodurile rețelei, în stare să aducă în relație oameni ce țin de grupuri diferite, iar agenții de vânzări sunt persoane carismatice, capabile să genereze tendințe. ADS îndeplinește aceste roluri: Academia Deschisă e cuibul nostru de experți, Programul de Mediatori generează Conectori, iar Programul de Voluntariat e clubul agenților de vânzări.

Academia Deschisă a Schimbării este o rețea funcțională în care toate nodurile sunt atât furnizori, cât și recipienți de cunoștințe. Sinceritatea, împărtășirea și învățarea sunt principii cheie ale academiei. Academia pune la îndoială dihotomia ”producător-consumator”. Aceasta privește cetățenii ca deținători de cunoștințe și susține activarea lor, îngrijindu-le angajarea în cultură ca și cocreatori.

Oricine se poate înscrie în Academie', cetățeni, organizații culturale, companii și universități, în 2021, ADS va funcționa la capacitate maximă, deservind peste 2.000 de operatori culturali din România și Europa și 200.000 de participanți.

Academia Deschisă a Schimbării este mai mult decât o metaforă vizionară: este un loc de adunare a celor care vor să adopte viziunea noastră de a resemnifica diferite aspecte ale traiului în Europa prin conectarea și producerea unor modele culturale, sociale, economice și politice inedite, adecvate realităților complexe ale societății românești și europene actuale. în cele din urmă, este modul nostru de a resemnifica cetățenia europeană.

Componente:

# Universitatea deschisă

Imaginați-vă situația în care profesori universitari urmează cursuri de breakdance în cluburi de tineret din cartierul Mărăști; sau un pensionar învață să folosească ultimul tip de telefon mobil în cadrul uneia dintre companiile IT ale orașului.

Universitatea deschisă conectează sute de cetățeni, gospodării, organizații, instituții publice, companii și universități într-o rețea largă de schimb de cunoaștere.

Oferă cursuri de formare în diverse discipline, arte și practici, de la fizica cuantică, la neuroștiințe, finanțe, istoria artei, a muzicii, cursuri de gătit sau de peisagistică, oferite tuturor, cunoașterea fiind un dar fără sfârșit.

Cursurile sunt oferite gratuit printr-un sistem de credite, care-ți permite să schimbi timpul pe care l-ai investit în formarea altcuiva sau în acțiuni de voluntariat contra timpului de care ai nevoie ca să urmezi un curs sau să beneficiezi de îndrumare de specialitate. Universitatea Deschisă acordă cetățenilor europeni acces la cunoștințele disponibile printr-o arhivă online de cărți/cursuri, webinar-ii, cursuri video, instructaje. Universitatea Deschisă este bazată pe împărțire, adunare de resurse, curiozitate și generozitate.

Activitățile sale constau în:

  • - Cursuri, ateliere, coaching și mentorat, plasarea forței de muncă (în Cluj-Napoca și orașe europene partenere), cursuri online, instructaje, e-cărți, ateliere tehnologice (dezvoltate în diferite cartiere ale orașului, oferind acces gratuit la diverse unelte și tehnologii).

  • - Discuții inspiraționale oferite via Interfeței Online de învățare. Figuri proeminente din arte, afaceri, politică din toată lumea sunt invitate să țină discursuri de 30 de minute care oferă perspective noi asupra temelor ce ne privesc pe toți: mediu, sănătate, călătorie în spațiu etc.

  • -  Programul de Seniori - Pentru a contribui la transferul de cunoștințe și experiență între generații, Fundația Culturală Carpatica și Uniunea Universităților Clujene organizează anual o serie de întruniri, tabere, simpozioane și expoziții pe varii subiecte culturale, privind rolul tuturor generațiilor în dezvoltarea orașului prin cultură. Elementul principal al Programului de Seniori îl constituie simpozionul anual Academia Deschisă a Comunicării între Generații, care reunește Alumni profesori ai universităților europene partenere.

# Programul de Mediatori Culturali

East of West promovează un model bazat pe relația echitabilă dintre oameni aparținând unor culturi și contexte culturale diferite. Asistența dezvoltării relațiilor de schimb între public, lucrări, artiști și instituții este un factor cheie în acest proces. Programul de Mediatori Culturali pune la dispoziție capacitatea de mediere culturală necesară pentru procesele noastre CEaC.

Rolul mediatorilor este:

  • - Să obțină încrederea părților pe care le conectează;

  • - Să întrețină micro-colaborări inițiale între părți;

  • - Să sprijine transformarea colaborărilor la scară mică în colaborări sustenabile mai mari;

  • - Să transmită mai departe cunoștințele practice necesare pentru colaborările viitoare.

Programul de Mediatori Culturali oferă pregătire profesională celor care doresc să joace acest rol. Pornim cu un grup de bază care va pregăti viitoarele generații de mediatori și, de asemenea, va identifica oameni care, prin pozițiile pe care le ocupă în societate, acționează ca niște conectori și translatori între diferitele grupuri sociale, diferitele instituții sau indivizi. Mediatorii sunt persoane-resursă pentru toate proiectele din programul cultural. Pentru a răspunde mai bine tuturor nevoilor proiectelor, mediatorii se specializează în educație culturală, dezvoltarea audienței, lucrul cu oameni cu nevoi speciale și cu cei care se confruntă cu riscul excluziunii și în sprijinul multilingvismului pe parcursul programului.

  • # Programul de Voluntariat și de Plasare a Forței de Muncă

îndeplinește nu doar rolul de a asigura necesarul de voluntari pentru proiectul Cluj-Napoca 2021, ci își propune să pună la punct un program comunitar continuu, care atrage, promovează, aduce laolaltă și îndrumă voluntarii spre proiecte locale și internaționale. Programul se adresează nu doar tinerilor, nu doar românilor și nu doar celor din sectorul cultural, ci are o serie de obiective cu privire la copii, bătrâni, persoane cu dizabilități, precum și la procesul de conectare a orașului la nivel european.

Programul urmărește trei direcții principale: (1) implicarea operatorilor culturali, a întreprinderilor cu rol cheie, a administrației locale, a centrelor de voluntariat și a ONG-urilor care oferă oportunități de voluntariat; (2) să promoveze în rândul publicului larg rolul și beneficiile muncii de voluntariat; (3) să cultive abilități de conducere, administrare de proiect și organizare în rândul membrilor comunității.

Programul este coordonat de ProVobis - o asociație care a implementat deja o rețea largă de centre de voluntari în România și deține în momentul de față președenția Rețelei Europene de Centre de Voluntari.

  • # Programul de rezidențe artistice

Programul de rezidențe artistice întreține cooperarea artistică și coproducția europeană și de peste granițe pentru tot programul nostru, în timp ce rezidențele se desfășoară în cadrul diferitelor proiecte din cele trei arii tematice. Este un instrument pentru a sprijini relațiile sustenabile dintre producătorii culturali locali și artiștii si companiile europene. Programul sprijină rezidențiate individuale și colective și fixează un număr de rezidențiate interdisciplinare care implică artiști, arhitecți, oameni de știință, dezvoltatori de IT, oameni de afaceri etc.

  • # Fondul de Mobilitate - începând din 2018, fondul de mobilitate va sprijini artiști și producători să se conecteze cu parteneri și realități europene, pentru ca să-și promoveze lucrările și să se dezvolte pe plan profesional. Sprijină artiști locali să ia parte la festivaluri, rezidențe și conferințe din diferite țări.

  • # Fondul de Comunitate - este un fond creat din contribuții de la companii locale cu scopul de a oferi granturi mici și ușor de accesat și de a administra granturi care sprijină inițiative pentru comunitate. Fondul este disponibil pentru grupuri informale și indivizi, precum și pentru mici asociații din comunitate. Mediatorii culturali oferă asistență pentru dezvoltarea ideilor de proiecte și pentru implementarea lor. Fondul oferă, de asemenea, și granturi de mobilitate europeană - participarea la voluntariat, cursuri și activități de schimb de experiență - pentru cetățeni care nu au mai avut experiențe internaționale anterioare.

  • # Programul de Dezvoltare a Audienței - este un cadru de dezvoltare profesională ce permite operatorilor culturali să-și îmbunătățească expertiza privind abordarea diferitelor segmente ale publicului. Implică pregătire și mentorat în elaborarea strategiilor și acțiunilor de dezvoltare a publicului. De asemenea, pregătește un grup de experți care să fie capabili să ofere îndrumare producătorilor culturali pentru proiectarea de activități destinate unor segmente dezavantajate sau speciale, pentru stabilirea de colaborări cu școlile și aplicarea unui set standard de bune practici în ceea ce privește acțiunile comunitare {Community Labei).

  • # Echipa de Politici Culturale - este un cadru care susține o bază de sprijin legal și instituțional pentru munca creativă și culturală. Prevederile legale actuale care au de-a face cu cultura, finanțarea proiectelor și implementarea proiectelor sunt restrictive și fac implementarea unui program precum CEaC o sarcină dificilă și, uneori, chiar imposibilă. Nu avem mecanisme legale care să sprijine proiecte multianuale din fonduri publice, nu este nici o bază pentru a finanța artiști individuali sau pentru plata diurnelor pentru artiști în vizită etc. Munca echipei noastre urmărește, de asemenea, să sprijine la nivel european politici, strategii și programe care pun în valoare mai bine potențialul cultural în Europa și în relațiile Europei cu lumea. Inițiative precum A Soul for Europe, Create to Connect, Relais Culture Europe, Ex-Lab și Balkan Express sunt partenerii noștri în această privință.

De asemenea, această echipă mobilizează proiectul Cultura Lucrează - Think & Act Tank, având rolul de a contribui la un mediul de lucru mai echitabil în artă și cultură.

în această echipă sunt inițiate proiectele noastre care instituie scheme de finanțare alternative precum Procent pentru Artă și Fondul pentru Comunitate și mecanisme care facilitează accesul la cultură precum Voucherul Cultural.

Prin intermediul Rețelei CEaC a Orașelor Candidate vrem să sprijinim dezvoltarea politicilor care permit culturii să acționeze ca un catalizator pentru dezvoltare urbană la nivel de oraș. Propunem ca orașele membre să înființeze și să contribuie cu o taxă anuală la un fond de mobilitate transnațională, facilitând astfel o mai largă și flexibilă cooperare între artiști și producători culturali din toate țările Europei.

  • # Translanguage

Proiectul investighează barierele lingvistice și schimburile culturale, sprijinind învățarea de noi limbi și traducerile, având ca scop să facă multilingvismul o experiență zilnică a procesului Cluj-Napoca 2021 CEaC.

Translanguage pune la dispoziție mai multe măsuri pentru a sprijini multilingvismul:

  • -  Program de Traduceri - este proiectat pentru a facilita accesul utilizatorilor de limbi diferite. Programul CEaC prevede ca proiectele în limbi străine livrate în Cluj-Napoca în 2021 să fie traduse în română și maghiară și ca multe dintre conținuturile de uz general livrate în română - de spectacole, expoziții, conferințe - să aibă traduceri în engleză, maghiară, franceză și germană. Programele scrise ale evenimentelor principale vor fi, de asemenea, disponibile în cinci limbi și în braille.

  • - Acvariul Babei - creează o bază de resurse de profesori, traducători, interpreți și designeri care contribuie la crearea producțiilor culturale multilingve și îmbunătățește experiența audienței. Producătorii culturali vor putea cere ajutor pentru a traduce materialele promoționale și participarea utilizatorilor de limbi străine în diverse activități va fi înlesnită.

  • - Linia directă a traducătorului - are ca și caracteristică un serviciu telefonic unde oamenii pot să sune pentru a avea ceva tradus instantaneu.

  • -  Membrii competenți în limbajul semnelor din Acvariul Babei vor asista persoanele cu deficiențe de auz.

  • -  Vom oferi gratuit facilități de învățare a limbilor străine pentru taximetriști și orice alți profesioniști care lucrează în contact direct cu vizitatorii internaționali (chelneri și barmani, furnizori, paznici și polițiști locali etc.)

  • # CEaC Verde

Proiectul implementează o serie de acțiuni care să asigure managementul eficient al deșeurilor și practici de reciclare în spațiile culturale și în proiectele din cadrul programului CEaC. Are ca scop conștientizarea cetățenilor și a producătorilor culturali asupra problemelor de mediu și de a reduce ambuteiajele și amprenta de carbon generată de evenimente. Include patru componente:

  • -  Managementul deșeurilor - pune la dispoziție recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor în toate spațiile culturale, precum și stimulente pentru reciclarea deșeurilor, are ca scop realizarea evenimentelor cu un nivel zero sau foarte scăzut al deșeurilor până în 2021.

  • -  Managementul transportului - pune la dispoziție stimulente pentru folosirea mașinilor electrice și a mijloacelor de transport în comun, închirieri de biciclete.

  • - Eficiența energetică - stabilește obiective pentru reducerea consumului de energie, folosește moduri alternative de producere a energiei (panouri solare) în cadrul evenimentelor/locațiilor mari, promovează protecția mediului (campanii de plantare a copacilor).

  • - Evaluarea impactului - evaluează sustenabilitatea programului cultural din perspective de mediu și sociale.

Moștenire

Principala moștenire a programului CEaC o reprezintă Academia în sine. Este un mecanism puternic și inovativ, un catalizator al schimbării sociale, prin care orașul va infuza noi energii

în rețelele de schimburi culturale locale și europene. Academia este o cerință cheie pentru ca alte proiecte să continue și reprezintă angajamentul orașului să susțină procesul de schimbare pe termen lung.

Perioada: 2018-2022

Buget: 1,4 milioane euro

Parteneri europeni și internaționali: Centrul pentru studii sociale (CES) - Universitatea din Coimbra (PT), Asociația Dramblys (ES), Școala pentru Transformarea Socială -Universitatea de Stat din Arizona (USA), Eleusis 2021, Magdeburg 2025, Platforma Artei Publice (GE), Consiliul pentru Parteneriate Estice în Artă și Cultură (GE)

Parteneri locali și naționali: Fundația AltArt, Uniunea Universităților Clujene, Fundația Carpatica, AIESEC, Asociația Patronilor și Meseriașilor din Cluj, Asociația Art Image, Academia Română - filiala Cluj, Asociația Beard Brothers and the Sisterhood, ProVobis, Transylvania College, Teatrul de Stat Maghiar, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, Școala Populară de Artă Cluj, Teatrul de Păpuși Puck, Universitatea Sapientia, Opera Națională Română, Asociația Art Image, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, Facultatea de Litere - UBB, Facultatea de Teatru și Televiziune -UBB, Facultatea de Geografie - UBB, Facultatea de Științe Politice - UBB, Facultatea de Istorie - UBB, Uniunea Scriitorilor din România- Filiala Cluj

CEREMONII: DESCHIZÂND DESCHIDEREA

înțelegem importanța simbolică și practică a unei ceremonii de deschidere oficiale a programului Capitala Europeană a Culturii. Ea reprezintă punctul de încheiere a unei lungi perioade pregătitoare și începutul unui an istoric, memorabil pentru oraș și locuitorii lui. Suntem conștienți de riscuri și de potențialul lui imens. Știm că aceste momente sunt oportunități de a crește gradul de vizibilitate a orașului pe plan internațional și a rolului său de oraș cultural european. Suntem conștienți că succesul ceremoniei de deschidere va intensifica energiile orașului și va întări sentimentul de apartenență al clujenilor. Recunoaștem importanța acestor momente de mare vizibilitate, care au rol de sinteză și metaforă a conceptului de program cultural și a opțiunilor artistice.

Din aceste motive, am decis să oferim ceremoniei de deschidere un rol cheie pentru felul în care gândim, structurăm și promovăm programul cultural.

Conceptul general al ceremoniei de deschidere e Deschizând deschiderea '. Ceea ce înseamnă că vom lărgi aria geografică și temporală a ceremoniei de deschidere.

Aria geografică, fiindcă în prima săptămână a programului oficial (16-24 ianuarie 2021) vom invita alte orașe din România și toate ambasadele României în străinătate să ni se alăture în a celebra și a crea prima „deschidere globală” a unei Capitale Europene a Culturii.

In perspectivă temporală, „deschidem deschiderea” în trei moduri diferite:

In primul rând, extindem ziua de deschidere la o săptămână de celebrare, pentru a-i spori impactul. Pe lângă ceremonia oficială de deschidere, vor mai avea loc o serie de evenimente în aer liber, precum și avanpremiere din diferite arii artistice ale programul cultural.

In al doilea rând, procesul de celebrare a CEaC începe cu trei înainte de 2021, pentru a crește diversele niveluri culturale ale CEaC: local, regional, național și european, reprezentând astfel ideile de diversitate culturală, coeziune și convergență. Acesta va fi calendarul:

  • •  Ianuarie 2018: Celebrăm cultura din Cluj-Napoca

  • •  Ianuarie 2019: Celebrăm cultura din Transilvania

  • •  Ianuarie 2020: Celebrăm cultura din România

  • •  Ianuarie 2021: Celebrăm cultura din Europa

Programul Cluj-Napoca 2021 se va prezenta și va fi înțeles ca un proces natural de dezvoltare a dialogului cultural. în fiecare an. artiști și curatori din diferite zone geografice vor lî invitați să-și înceapă anul cultural sub egida brandului Cluj-Napoca 2021, încurajând localnicii să participe și să se implice în CEaC.

în al treilea rând, deschiderea se desfășoară în cinci momente pe parcursul anului CEaC, fapt ce impune un ritm și o structură comună, pentru a conecta și a singulariza diferitele „sezoane” ale programului cultural Cluj-Napoca 2021. Cinci ceremonii vor spune povestea East of West și vor aduce cinci mari producții, în cadrul cărora prezentăm care este aportul adus de cele cinci sezoane la nivel european, în termeni legați de programul cultural și de idei noi.

Al cincilea sezon e rezultatul muncii noastre de cercetare și descoperire pe parcursul procesului de schimbare și va deveni o moștenire pentru întreaga Europă, moștenire care nu este doar a noastră, ci a tuturor, care nu ține doar trei luni, ci cât vom fi în stare să o menținem în viață:

16-24 ianuarie: Iarna - e timpul să ne Mirăm;

20 - 28 martie: Primăvara - e timpul să Explorăm;

19-27 iunie: Vara - e timpul să ne Activăm;

18-26 septembrie: Toamna - e timpul să împărțim;

11 - 19 decembrie: Moștenire - e timpul să încredințăm.

Buget: 1,2 milioane de euro

  • 3.3 Cum vor fi selectate evenimentele și activitățile care vor constitui programul cultural diu anul pentru care este acordat titlul?

Structura programului și activitățile (expuse în dosarul de candidatură) vor fi detaliate pe parcursul anilor pregătitori.

Procesul de selecție a activităților și calitatea întregului program cultural cad în sarcina echipei artistice, din care fac parte directorul de program și opt curatori. Ei se vor asigura că activitățile se încadrează conceptual în linia directoare a programului, definită de conceptul East of West și de structura curentă și că îndeplinesc criteriile de: calitate artistică, colaborare, participare, incluziune, dimensiune europeană și sustenabilitate.

Ținând cont de faptul că structura actuală a programului e rezultatul unui proces participativ între o serie de producători culturali, experți din diverse sectoare și reprezentanți ai comunității - practicile de curatoriat participativ vor fi aplicate și în procesul de selecție a viitoarelor activități ale programului nostru. în acest sens, dincolo de apelurile de proiecte adresate atât producătorilor culturali locali și europeni, cât și grupurilor comunitare, vom organiza sesiuni de lucru pentru dezvoltarea de proiecte. Aceste sesiuni de curatoriat participativ sunt destinate în principal unor grupuri speciale: comunitățile roma, persoane cu dizabilități, vârstnici etc. - cu care, de regulă, artiștii și producătorii culturali au o experiență de lucru limitată.

Proiectele emblematice dezvoltate reprezintă abordări integrate ale celor mai relevante teme pentru procesul de transformare a orașului și a regiunii prin programul propus de noi pentru CEaC. Ele sunt rezultatul unui efort creativ colectiv, la care au contribuit peste 200 de operatori culturali și constituie baza programului nostru. Am stabilit deja activitățile de bază ale proiectelor emblematice, dar vom adăuga noi acțiuni artistice pe parcursul etapei de pregătire (2017-2019), rezultate, în principal, în cadrul unor ateliere de curatoriat participativ, în 2018 și 2020, vom lansa apelurile deschise de proiecte. în 2014, am lansat primul apel de idei de proiecte, cu scopul de a face un prim inventar al activităților gândite de sectorul cultural pentru agenda CEaC. Am primit 60 de proiecte, de la care am pornit discuțiile din cadrul atelierelor și am conceput proiectele emblematice. Acest prim apel a fost esențial în procesul de concepere a proiectelor cheie și, în plus, a reprezentat o experiență de lucru importantă atât pentru echipa noastră, cât și pentru sectorul cultural, fiindcă, pentru prima oară, operatorii culturali din Cluj-Napoca au luat parte la o dezbatere atât de largă și de productivă. Pe baza acestei experiențe și a criteriilor menționate mai sus, vom mai derula încă două apeluri de proiecte, unul în 2018, ca să alegem o primă listă de activități pe care le vom include în etapa pregătitoare din anii ce preced anul titlului și un altul în 2020, ca să alegem noi inițiative și tendințe, pe care să le includem în programul nostru. Un apel de proiecte de mici dimensiuni va fi lansat până la mijlocul anului 2021.

Deși apelurile de proiecte sunt principala metodă de a încuraja, permite și structura felul în care operatorii culturali locali și europeni își vor aduce contribuția la programul pentru 2021, echipa artistică va avea sarcina de a căuta în permanență proiecte independente care ar putea fi relevante pentru programul nostru.

  • 3.4 Îh ce mod va îmbina programul cultural patrimoniul cultural local și formele de artă tradiționale cu expresiile culturale noi, inovatoare și experimentale?

Conceptul East of West arată intenția noastră de a elabora un program cultural elaborat la confluența productivă a diferențelor culturale. Prin urmare, convergența dintre nou și vechi, urban și rural, tradițional și inovație e o trăsătură de bază a procesului cultural propus de noi.

Acest principiu se regăsește în mai multe dintre proiectele noastre emblematice. De exemplu, proiectul Transylvania Myths Europe e interesat de tradițiile și moștenirea zonelor rurale înconjurătoare și implică o serie de artiști contemporani aflați în rezidențe rurale și festivaluri, ceea ce va duce la apariția de noi lucrări inspirate din tradiții.

Au fost deja inițiate planuri locale de dezvoltare în zece sate, punându-se în aplicare noi abordări culturale, care să însuflețească și să redea comunităților încrederea în moștenirea materială și imaterială. într-unul dintre sate, economia locală crește pornind de la un festival gastronomic și în jurul tradițiilor păstorești. Iar în alt sat, deschiderea unui cinematograf într-un castel vechi ar putea noi legături în comunitate. O rețea de socializare online conectează sătenii cu locuitorii orașului și cu turiștii și le permite acestora din urmă să experimenteze direct viața rurală din Transilvania. Proiectul permite, de asemenea, ca patrimoniul și miturile locale să fie explorate cu ajutorul noilor tehnologii.

în același context, muzicieni de jazz de renume, Lucian Ban (RO/US), Mat Mâneri (US) și John Surman (UK), culeg și reinterpretează, alături de muzicieni locali, cântece tradiționale din Transilvania și refac traseul parcurs în trecut de compozitori clasici, de exemplu Bela Bartok.

Platforma Creativității Sociale oferă cadrul în care să testăm modele experimentale de trai urban durabil. O parte dintre aceste modele se inspiră din stilul de viață tradițional: inițiative de permacultură care se bazează pe cunoștințele fermierilor tradiționali, lucrările de bricolaj ce se pot inspira din meșteșuguri tradiționale și din obiecte artizanale, construcții ecologice care adaptează materiale și tehnici tradiționale, precum acoperișuri din paie, ziduri din lut, izolație din lână.

Parcul Etnografiei Intergalactice aduce laolaltă artiști, etnografi și ingineri, ca să construiască instalații narative fizice și să conceapă scenarii de explorare a trecutului, a viitorului și a unor lumi imaginare. De asemenea, proiectul adoptă tehnologii tradiționale și le aplică în contextul actual, pentru a le putea compara cu actualele tehnologii, pe care le folosim în același scop; spre exemplu, tulnicul.

în cazul industriilor creative, se va pune accentul pe aducerea laolaltă a tradiției și a designului contemporan: design de modă inspirat din veșmintele tradiționale, design de obiect în care se regăsesc simboluri etnice (românești, maghiare, roma) și tehnici artizanale și bucătărie experimentală ce folosește produse de pe piața locală.

Cluj-Napoca e un nod IT în plină dezvoltare, prin urmare, programul nostru se va baza în special pe noile tehnologii și noile medii digitale, fapt ce va permite explorarea moștenirii culturale într-un format digital/online. Povestiri și Istorii e o aplicație media activată GPS care va ghida utilizatorii prin oraș, oferindu-le acces în timp real la imagini și informații despre o anumită clădire sau zonă de-a lungul istoriei.

Aplicații de realitate augmentată vor permite vizitatorilor să exploreze diferite straturi istorice ale planificării și dezvoltării orașului, spre exemplu, Turnul celor trei vârste.

Un furnizor de expertiză în acest domeniu este Association of Cultural Encounter Centres, o rețea internațională de organizații care întreprind activități creative aflate în sinergie cu situri de patrimoniu.

Zilele Clujului și Zilele Maghiare au oferit exemple interactive de cultură atât tradițională, cât și contemporană, iar Festivalul Temps d'lmage promovează în permanență importanța creațiilor interdisciplinare.

în plus, Programul pentru mediatori culturali din cadrul Academiei Deschise a Schimbării are și un rol de micro-curatoriat, asistând actorii culturali să exploreze, să identifice și să implementeze noi metode experimentale de a combina în mod productiv elemente tradiționale cu noi expresii culturale.

  • 3.5 î.n ce mod orașul a implicat sau dorește să implice artiștii locali și organizațiile culturale în elaborarea și punerea în aplicare a programului cultural? Vă rugăm să oferiți câteva exemple concrete și să numiți câțiva artiști locali și organizații culturale cu care doriți să colaborați și specificați tipul de colaborare avut în vedere.

Artiști, instituții și organizații culturale locale au participat activ în procesul de dezvoltare a actualului program.

între 2010 și 2012, Asociația Cluj-Napoca 2021 a stabilit șapte grupuri de lucru - arte ale spectacolului, arte vizuale, patrimoniu, literatură, diplomație culturală, new media și educație culturală - care au reunit profesioniști din disciplinele respective pentru a realiza o primă evaluare a punctelor forte, a provocărilor, nevoilor și potențialului sectorului cultural al orașului în vederea competiției pentru titlul de CEaC. Rapoartele acestor grupuri de lucru au condus la stabilirea principalelor direcții ale proiectului.

între 2012 și 2016 am mobilizat un grup de circa 50 de experți locali din diferite domenii pentru a oferi elementele strategice de conținut pentru pregătirea programului. Aceștia au coordonat procesul care a condus la elaborarea Strategiei Culturale și a Strategiei pentru sectond Industriilor Creative, a conceptului East of West și a sloganului și la identificarea temelor majore ale proiectului. în total, în această perioadă, peste 200 de persoane au colaborat în mod voluntar la dezvoltarea programului. La finalizarea fiecărei etape din acest proces au fost organizate dezbateri publice, conferințe de presă și prezentări pentru principalii actori vizați de proces, incluzând partide politice, administrație, sectorul cultural, mediul academic, mediul de afaceri, minorități, școli și licee.

Dezvoltarea programului a fost, în sine, un proces de colaborare care a activat artiști, producători culturali, reprezentanți ai operatorilor culturali publici și privați, alături de experți din administrația locală, sectorul economic și din cel academic. Proiectele principale din candidatură au fost elaborate în cadrul a 14 grupuri tematice care s-au reunit în sesiuni de lucru succesive în 2015 și 2016. Un apel public pentru idei a fost organizat în 2014, materializându-se în 60 de propuneri de proiecte pentru programul cultural. Cele mai multe dintre aceste propuneri au servit fie ca punct de plecare pentru activitățile integrate în proiectele emblematice, fie ca proiecte individuale în cadrul portofoliului cultural. Liniile de program și programul cultural în sine au fost elaborate de către membrii echipei de pregătire a candidaturii și reprezentanți ai instituțiilor de cultură și ai societății civile.

Pentru dezvoltarea în continuare a programului, așa cum am menționat deja, vom invita producătorii culturali locali și europeni să propună inițiative relevante, prin apeluri deschise și ateliere de curatoriat participativ.

De-a lungul acestui proces, Asociația Cluj-Napoca 2021 și echipa de proiect au acționat ca facilitatori, creând cadrul și condițiile necesare pentru ca artiștii și producătorii culturali să își exprime ei înșiși voința și cunoștințele cu privire la designul programului. Acest principiu va fi menținut și în faza de implementare a programului. Asociația Cluj-Napoca 2021 va fi coproducător pentru cele mai multe dintre acțiunile din cadrul programului în parteneriat cu organizații locale sau europene, rolul ei principal rămânând facilitarea și coordonarea procesului.

In cazul proiectelor emblematice, având în vedere complexitatea și importanța acestora în îndeplinirea viziunii candidaturii noastre, implementarea este realizată de mai mulți parteneri a căror expertiză acoperă toate domeniile implicate: cultură, arhitectură, tehnologie, științe sociale, administrație publică etc. Toate proiectele emblematice și cele principale implică parteneri și profesioniști atât de la nivel local, cât și de la nivel european.

  • 4. Capacitatea de a produce rezultate

    • 4.1 Vă rugăm să confirmați și să dovediți că beneficiați de susținere politică extinsă și solidă și de un angajament durabil din partea autorităților publice locale, regionale și naționale.

Susținerea instituțională și politică a proiectului

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii are un puternic sprijin politic și angajamentul autorităților locale și regionale.

Pe parcursul celor 6 ani ai procesului de candidatură, nici partidele politice, nici șefii autorităților locale nu s-au folosit de acest proiect în scopuri politice.

In lunile iulie și august 2016, în conformitate cu recomandările juriului, Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj și-au reafirmat angajamentul pentru proiectul de candidatură al orașului.

  • a. Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj au readoptat Hotărâri privind sumele cu care vor contribui la bugetul operațional al proiectului Capitală Europeană a Culturii: 15 milioane de euro, respectiv 6 milioane de euro.

  • b. Consiliul Local Cluj-Napoca a reconfirmat Strategia Culturală a orașului, inclusiv secțiunea "Cluj-Napoca 2021 - Capitală Europeană a Culturii. Proiect de oraș: 2014-2027".

  • c. Partidele politice cu reprezentare în Consiliul Local Cluj-Napoca și-au reconfirmat angajamentul privind susținerea proiectului de candidatură al orașului.

  • d. Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat dosarul de candidatură Cluj-Napoca 2021.

  • 4.2 Vă rugăm să confirmați și să dovediți că orașul dumneavoastră dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată și viabilă pentru a găzdui evenimentul. în acest scop, vă rugăm să răspundeți la întrebările următoare:

- Explicați pe scurt în ce mod Capitala europeană a culturii va utiliza și va dezvolta infrastructura culturală a orașului.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai bune infrastructuri culturale din țară. Cu toate acestea, titlul CEaC ne va oferi șansa de a aborda deficiențele și de a transforma orașul într-o gazdă de clasă mondială pentru evenimente și activități culturale. Un studiu recent arată că, la capitolul vitalitate culturală, Cluj-Napoca este pe primul loc în țară (Bucureștiul nu a fost inclus în analiză). Printre indicatorii care au dus la acest rezultat, infrastructura culturală reprezintă unul dintre punctele noastre forte.

Cele mai importante spații culturale din oraș - clădirile celor două teatre și opere, Teatrul de păpuși și muzeele - sunt folosite pentru programele de stagiune ale instituțiilor publice care-și au sediul acolo. Sub tutela programului CEaC, toate aceste instituții vor derula și activități speciale legate de temele și de conceptul candidaturii. Spre exemplu: întâlnirile Internaționale, o platformă destinată dialogului și cooperării prin teatru, organizate de Teatrul Național vor fi gazda unui festival de teatru de zece zile. Teatrul Maghiar de Stat Cluj va organiza o ediție specială Festivalului Internațional de Teatru Interferențe. Proiectul nostru artistic, Room 20/21, derulat împreună cu școlile din oraș, va fi și el montat și jucat de Teatrul Național.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii reprezintă și o șansă deosebită de reabilitare a acestor clădiri și de îmbunătățire a dotărilor lor scenice și a sălilor. Titlul va facilita accesul producătorilor publici și independenți la fonduri cu ajutorul cărora își vor putea moderniza dotarea materială. In plus, va asigura o bază de echipamente destinată evenimentelor în aer liber, care va fi disponibilă pentru programul cultural din 2021, dar și din anii următori.

Diferite galerii și spații pentru teatru din oraș - Plan B, Intact, Sabot, Reactor, ZUG și spații expoziționale în interiorul Muzeului de Artă și UAD - vor găzdui evenimente în programul Centrului European de Artă Contemporană, până când noua infrastructură a Centrului va fi finalizată.

în ceea ce privește Muzeul de Artă și Colecția de Farmacie a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, ale căror sedii au fost retrocedate, titlul din 2021 va impulsiona autoritățile clujene să decidă fie cumpărarea acestor clădiri, fie căutarea altor spații unde aceste instituții să poată activa în condiții adecvate.

Primăria Cluj-Napoca deține în centrul orașului două spații propice culturii - Centrul de Cultură Urbană Casino din Parcul Central și Turnul Croitorilor. Alte două imobile cu destinație culturală aflate în proprietate publică se găsesc în cele mai mari cartiere ale orașului - Cinema Mărăști și Cinema Dacia (foste săli de cinematograf reabilitate). Aceste spații vor fi folosite pentru activități din cadrul proiectului Academia Deschisă a Schimbării'. întâlniri ale operatorilor din cultură cu cei din alte domenii, workshop-uri, cursuri de instruire, conferințe publice, mici expoziții sau spectacole.

Cluj-Napoca are două stadioane moderne, unul de 25.000 de locuri, iar celălalt, deschis în 2010, de 35.000 de locuri. Mai dispunem de două săli polivalente, cu 5.000 și 10.000 de locuri. Construite mai ales pentru sport, aceste spații sunt folosite tot mai des la manifestări culturale și vor găzdui evenimentele de largă audiență din cadrul programului cultural. Aici se vor desfășura cele mai importante festivaluri și concerte, care atrag și cei mai numeroși vizitatori europeni. De asemenea, ceremoniile din anul Capitalei, care se adresează unor audiențe numeroase, vor avea loc pe C/w/ Arena și în alte locuri publice din oraș.

Anumite evenimente vor fi organizate în spații neglijate sau lăsate în paragină, cum ar fi un fost depozit de filme, fabrica Remarul 16 Februarie sau alte foste fabrici, pentru a trage un semnal de alarmă și pentru a duce cultura în locuri mai puțin cunoscute din oraș. Statutul legal al multora dintre aceste imobile reprezintă un obstacol în demersul de a le da o destinație pe termen lung. Unele au zăcut nefolosite cu anii și, din acest motiv, vrem să oferim un exemplu de bune practici incluzându-le, chiar și temporar, în circuitul cultural al orașului.

Un mare număr de manifestări din programul nostru va avea loc în spații publice din centrul orașului, dar și în cartiere sau în satele din zona metropolitană. Cu ocazia titlului, multe dintre aceste spații vor fi reabilitate, pentru a putea găzdui spectacole, piețe ambulante sau reuniuni. Vom concepe, de asemenea, un ghid de folosire sustenabilă și responsabilă a spațiului public. Proiectul Art and Happiness (Artă și fericire), care va începe în anul 2018, își propune să sprijine dezvoltarea unor spații cu destinație recreațională în interiorul spitalelor clujene -mobilier outdoor, grădini, parcuri, cluburi culturale, biblioteci sau zone dejoacă.

Prin intermediul Parcului Etnografic Intergalactic, cetățenii vor avea un nou punct de reper cultural, turistic și de agrement în apropierea orașului.

Centrul de Tineret pe care municipalitatea construiește în prezent în cartierul Gheorgheni va găzdui o parte din activitățile de tineret ale programului nostru. Mai mult, Casa Tinerilor, pe care Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară în Zona Metropolitană o inaugurează în octombrie 2016, va fi un club pentru activități comune ale tinerilor romi și ne-romi, un spațiu-cheie pentru interacțiunea între tineri din cadrul proiectului Jivipen.

Inițiativa de regenerare urbană a râului Someș reprezintă o prioritate în Strategia de Dezvoltare a orașului, dar și unul dintre proiectele emblematice ale programului nostru pentru 2021. CEaC va face râu accesibil ca un nou spațiu cultural și de petrecere a timpului liber.

Centrul European de Artă Contemporană (CEAC) este principalul proiect de infrastructură din programul nostru pentru 2021. Pe parcursul diverselor întâlniri de lucru și consultări pentru redactarea acestui program, s-a evidențiat nevoia de a cerceta, documenta și arhive, de a căuta, aduna și expune lucrări de artă realizate în Cluj-Napoca și în regiune. Chiar dacă acest proiect presupune înființarea unei noi structuri administrative, direcția artistică a Centrului este strâns legată de actuala stare de fapt din arta clujeană.

Făcut pentru a completa (nu pentru a concura) activitatea existentă pe scena artelor contemporane, CEAC va folosi clădiri din patrimoniul orașului, care vor fi refăcute și dotate pentru artele spectacolului (fostul cinema Favorit) sau pentru expoziții și artele spectacolului (Gara Mică), un alt obiectiv în zona centrală a orașului urmând să fie reabilitat și dedicat artelor vizuale.

Inaugurarea Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC) este programată în 2017. Aici urmează să aibă loc majoritatea activităților prevăzute în proiectul nostru legat de industriile creative, inclusiv cursuri de instruire, rezidențe interdisciplinare și producție auxiliară pentru cinema și new media.

Când vorbim despre infrastructura culturală, pe lângă imobile și dotările lor, ne gândim și la o comunitate de circa 2.500 de persoane care fac parte din instituțiile culturale sau care sunt implicate în gestionarea unor mari evenimente de profil. Aceștia acoperă o arie largă de specializări - artiști, tehnicieni, scenografi, producători, experți în marketing și PR, profesori și alți operatori culturali. Dacă îi adăugăm pe cei circa 2.000 de creatori și artiști care contribuie ocazional la producerea de evenimente, plus încă 2.000 de tineri care absolvă anual secții de artă sau media ale unor facultăți clujene, obținem o bază de resurse umane pe care proiectul Capitalei Culturale poate și își propune să o mobilizeze.

- Care sunt avantajele orașului din punct de vedere al accesibilității (transportul regional, național și internațional)?

Cluj-Napoca este situat în inima Transilvaniei, la o distanță egală, circa 450 de kilometri, de capitala țării, București, și de capitala Ungariei, Budapesta.

Acces aerian

Cluj-Napoca este o poartă aeriană a Transilvaniei datorită Aeroportului Internațional „Avram lancu", care se află la 10 kilometri est de centrul orașului. In ultimii trei ani, a înregistrat o medie anuală de peste un milion de pasageri (și aproape 1,5 milioane de pasageri în anul 2015), ceea ce-1 face al doilea aeroport al României. Datorită ponderii traficului internațional (aproape 80% în fiecare dintre ultimii trei ani), a devenit cel mai important aeroport regional din țară.

Pe lângă cursele operate de companii recunoscute, aeroportul oferă zboruri low-cost, de tip charter sau cargo; în total operează 9 companii aeriene. Ca atare, Cluj-Napoca este conectat în permanență cu 17 țări și peste 35 de destinații, dintre care 11 capitale; iar în timpul sezonului estival, și cu zona mediteraneană (atât continentală, cât și insulară). Doar pe parcursul anului 2016, Clujul a câștigat conectarea cu încă 10 destinații.

Grafice

Curse regulate și chartere

Numărul total de pasageri (2000-2015)

Sursa: Aeroportul Internațional "Avram lancu", 2016

Pasagerii care aterizează pe Aeroportul Internațional „Avram lancu" au mai multe posibilități de a ajunge în oraș: curse speciale, linie de autobuz (stația se găsește chiar la ieșirea din curtea aeroportului, iar biletul se poate cumpăra inclusiv prin SMS), taximetre care așteaptă în fața terminalului Sosiri (mai puțin de 8 euro până în centru) sau companii de tip rent-a-car cu sediul în aeroport.

Potrivit Masterplanului Național de Transport pe termen scurt, mediu și lung, aprobat de Comisia Europeană, Aeroportul din Cluj-Napoca urmează să beneficieze de investiții de peste 130 de milioane de euro.

Acces feroviar și rutier

Orașul nostru este conectat la sistemul feroviar european. Există conexiuni directe la principalele centre regionale de transport, cum ar fi Munchen, Viena și Budapesta. Există legături directe către marile orașe ale țării, inclusiv București, furnizate de compania de stat CFR.

Cu automobilul, drumul de la Cluj-Napoca până la granița de vest a României durează circa două ore și jumătate, însă finalizarea Autostrăzii Transilvania, care leagă Brașovul de Oradea via Cluj. în 2018. va scurta acest timp la aproximativ o oră.

Transportul urban

Transportul public în interiorul orașului este în continuă dezvoltare, fiind o prioritate pentru întreaga zona metropolitană. Transportul public se realizează în diferite forme, cu autobuzul, cu troleibuzul sau cu tramvaiul, iar conexiunea cu localitățile din apropiere este asigurată atât de compania publică deținută de Consiliul Local, cât și de firme private.

Pentru a atinge standarde internaționale, Primăria Cluj-Napoca a cheltuit aproximativ 35 de milioane de euro cu achiziționarea de autobuze și troleibuze noi. în același scop, în 2015 a fost finalizat un sistem automatizat de ticketing.

Primăria a obținut, printr-un program de cooperare româno-elvețian, o finanțare de 6 milioane de euro pentru cumpărarea de autobuze electrice. Acestea contribuie la transformarea transportului public local într-un sistem silențios, modem, eficient și ecologic. Tot în această perspectivă, s-au investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea liniei de tramvai și achiziționarea de garnituri modeme.

Edilii clujeni sunt preocupați și de fluidizarea traficului în oraș, precum și de promovarea unui stil de viață sănătos. Astfel, în 2015 a fost dată în folosință o rețea de închiriere de biciclete (în valoare de 3 milioane de euro). Sistemul cuprinde 50 de locuri de unde se pot închiria, în regim de autoservire, un număr total de 500 de biciclete. Legat de acest obiectiv, este în curs de amenajare o rețea rutieră pentru bicicliști în interiorul și în împrejurimile orașului.

- Ce capacitate de absorbție are orașul din punct de vedere al cazării turiștilor?

Dinamica turistică în Cluj-Napoca a consemnat peste 310.000 de sosiri în anul 2015, reprezentând o creștere de aproape 22% față de anul anterior și peste 608.000 de nopți de cazare (față de 493.000 în anul 2014). Această creștere explozivă este determinată și de numărul mare de evenimente care s-au desfășurat în 2015, anul în care orașul a fost Capitală Europeană a Tineretului. l otuși, aceste cifre înseamnă mai puțin de 29% din capacitatea anuală a orașului, care depășește 2,1 milioane de nopți.

Potrivit Autorității Naționale pentru Turism (ANT), Cluj-Napoca are una dintre cele mai ample capacități de cazare din România: 179 de hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, pensiuni și apartamente în regim hotelier. Dintre hoteluri, 23 sunt de 3 stele, 15 au 4 stele, iar 3 unități din oraș au 5 stele.

Dispunem de 6.237 locuri de cazare (în anul 2015 am avut o creștere de 10%), dintre care 4.259 sunt în hoteluri. în plus, 5.286 de clujeni s-au înregistrat în rețeaua CouchSurfing și aproape 300 în sistemul Airbnb. în județ, mai există circa 5.106 locuri de cazare, pe o rază de 60 de kilometri în jurul municipiului Cluj-Napoca.

în cazul unor evenimente speciale, mai ales pe timpul verii, capacitatea de cazare poate fi extinsă cu ajutorul universităților clujene, ale căror campusuri pot primi peste 2.000 de persoane.

Dacă vom obține titlul, am avea cel puțin 2,1 milioane de nopți de cazare, dar tot am fi în limita capacității totale a rețelei de cazare a orașului.

Bineînțeles, această capacitate depinde și de vârfurile de sezon. La Cluj-Napoca, vârfurile sunt în lunile mai-iunie și septembrie-octombrie, când rata de ocupare urcă aproape la 65%. Explicația este că orașul a devenit cu precădere o destinație de afaceri și de conferințe, precum și un punct de tranzit către obiective turistice din regiune.

Astfel, cele două luni de vârf ale sezonului de vară, iulie-august, când majoritatea europenilor pleacă în vacanță, constituie o excelentă ocazie pentru a organiza cele mai importante evenimente din anul Capitalei. Aceasta ar însemna îmbinarea perfectă dintre dinamica de business a orașului și deschiderea sa către turismul cultural.

- Din punct de vedere al infrastructurii culturale, urbane și turistice, care sunt proiectele (inclusiv proiectele de renovare) planificate de orașul dumneavoastră în legătură cu acțiunea „Capitală europeană a culturii” din prezent până în anul pentru care este acordat titlul? Care este calendarul planificat pentru aceste lucrări? (Ultima întrebare este opțională în etapa de preselecție)

Toate investițiile viitoare prezentate în tabelul de mai jos sunt legate de programul CEaC. Proiectele de investiții sunt rezultatul procesului de realizare a strategiei de dezvoltare a orașului, început în 2013. De aceea acestea sunt integrate în Strategia de dezvoltare 2014-2020 a orașului Cluj-Napoca.

Destinație

Buget estimat iv

Sursa de finanțare

Stadiul actual

Perioada de implement are

Relația cu Programul CEaC

1. Centrul Cultural Transilvani a

Sediu pentru Orchestra Filarmonic ii Transilvan ia și alte instituții culturale

65 milioa ne euro

Bugetul local, fonduri guvemamen tale și fonduri europene

A fost obținută autorizația de construire

2017-2021

Reprezintă o prioritate pentru Strategia Culturală a orașului și are legătură cu proiectul Performing East

2. Centrul European de Altă Contempor ană

Centru expozițion al, de rezidențe artistice și cercetare

12 milioa ne euro

Bugetul local, fonduri guvemamen tale și fonduri europene

Trei spații propuse: fostul cinema Favorit, fosta Gară Mică și locul unui fost depozit în zona centrală

2018-2020

Reprezintă o prioritate pentru Strategia Culturală a orașului și are legătură cu proiectul emblematic dedicat artelor vizuale din programul cultural

3. Reabilitarea zonei Cetățuie (fostă fortificație în stil Vauban)

Zonă de promenadă tradițional ă și realizarea unui teatru de vară

6 milioa ne euro

Bugetul local și fonduri europene

Primăria a achiziționat 10.000 de metri pătrați și un concurs de arhitectură va fi pregătit până la sfârșitul anului

2016-2018

Un teatru de vară la scară mică va fi amenajat pe amplasame ntul unui amfiteatru natural. în 2021, acest loc va găzdui evenimente din cadrul proiectului artelor spectacolul ui și din cadrul proiectului Expand.

4.

Reabilitarea

Turnului

Pompierilor

Centru cultural, punct de observație

3 milioa ne euro

Bugetul local și fonduri europene

Primăria a anunțat un concurs public de arhitectură

2016-2018

Tumul va fi folosit ca punct de observație și va găzdui mici

evenimente culturale și expoziții

5.

Reabilitarea Someșului

Regenerar e urbană, noi spații publice, mobilitate, timp liber

25 milioa ne euro

Fonduri europene și bugetul local

Primăria a anunțat un concurs public de arhitectură pentru mașter plan în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România -Filiala Transilvani a

2016-2020

Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare a orașului și are legătură cu proiectul emblematic Râul Someș - de la Vest la Est

6. Sistem integrat de comunicare

îmbunătăți rea comunicări

  • i culturale și a interacțiun

  • ii cu cetățenii

0,6 milioa ne euro

Bugetul local

Implementa rea va începe în curând

2016-2017

O rețea de afișaj în aer liber, totemuri și semne care marchează spații și direcții

7. Reabilitări monumente de       for

public: Monument ul Carolina, Fecioara Maria

Promovare a patrimoniu lui arhitectura

1

3 milioa ne euro

Bugetul

local

Se întocmesc caietele de sarcini pentru licitațiile publice necesare

2016-2018

Reabilitarea monumente lor publice și istorice reprezintă priorități în Strategia Culturală a Orașului

8. Reabilitarea Pieței Mihai Viteazul

Spațiu public

3 milioa ne euro

Bugetul local

în pregătire un concurs în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România -

2017-2020

Piața Mihai Viteazul este a treia piață      a

orașului și reprezintă o prioritate în Strategia de

Filiala

Transilvani

a

Dezvoltare, fiind      în

direct legătură cu nevoia de regenerare urbană

9.

Pietonalizar ea    străzii

Kogălnicea nu        și

crearea unui traseu turistic: Cimitirul Central strada Kogălnicea nu - Piața Unirii Piața Muzeului -parcul Caragiale -podul Nemților -Cetățuie

Zonă pietonală, turistică și culturală

9 milioa ne euro

Bugetul local

Urmează realizarea studiului de fezabilitate

2016-2019

Are legătură cu Dezvoltarea turistică a orașului și, și, de asemenea, cu reapropiere a spațiului urban de cetățeni

10. Modernizar ea Pieței Unirii -etapa 2 (include pietonalizar e latura de vest)

Zonă pietonală și turistică

2.5

milioa

ne euro

Bugetul local

Proiectul este în curs de implementa re

2016

Reprezintă o prioritate pentru

Strategia de Dezvoltare și        este

legată de reapropiere a spațiului urban    de

cetățeni

11. Parcul Gheorgheni - bază de agrement și sport (Centru de

Zonă de agrement

5 milioa ne euro

Fonduri guvernamen tale și bugetul local

Proiectul este în curs de implementa re

2016

Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare a orașului și

Tineret)

aici vor fi găzduite cele    mai

multe dintre marile evenimente de tineret ale programulu i nostru

Total investiții estimate: 134,1 milioane euro

5. Implicarea publicului

5.1 Explicați în ce mod au fost implicate populația locală și societatea civilă în pregătirea candidaturii și cum vor participa la punerea în aplicare a acțiunii.

Suntem motivați să valorizăm la maximum procesul Capitalei Europene a Culturii și în acest sens am mobilizat, pas cu pas, cetățenii orașului.

Procesul de pregătire a fost deschis în egală măsură cetățenilor români și celor aparținând etniilor minoritare, toată lumea fiind invitată să contribuie la dezvoltarea candidaturii. Din rândul minorităților, reprezentanții comunităților maghiare și Roma au fost prezenți constant la dezbaterile și grupurile noastre de lucru.

într-un oraș a cărui identitate se întemeiază pe Participare, Inovație și Universități - așa cum menționează Strategia de Dezvoltare a orașului - Capitala Europeană a Culturii nu poate fi decât un proiect comunitar. întregul proces de candidatură și programare culturală a fost în mod autentic participativ și intenționăm ca procesul de implementare să fie la fel.

Participarea societății civile în anul titlului

Implicarea societății civile și a comunității clujene este un element cheie al abordării noastre și se reflectă atât în programul cultural - prin numeroase platforme de participare, cooperare și co-decizie, cât și în strategia de comunicare și marketing și structura de management.

Academia Deschisă a Schimbării este motorul activităților noastre comunitare. Este un program-cadru menit să asigure implicarea cetățenilor în toate proiectele, prin mecanisme care facilitează cooperarea dintre instituțiile consacrate și organizații comunitare și grupuri informate de inițiativă.

Unul dintre proiectele relevante în mod special din cadrul Academiei este Programul de Mediatori Culturali. Prin intermediul acestei platforme formăm și angajăm un grup de mediatori care să fie conectori între proiectele CEaC și persoanele interesate de a participa în program. Mediatorii acționează ca "translatori" între diferitele segmente ale societății. Ei au capacitatea și metodele de a înțelege și de a se conecta cu fiecare grup - de la comunități de cartier, până la minorități etnice, religioase ori sexuale și persoane cu nevoi speciale - și de a identifica pentru fiecare grup cele mai adecvate oportunități de participare în programul CEaC. Mai mult, mediatorii mobilizează și sprijină inițiativele cetățenești care se materializează prin intermediul unor platforme de finanțare precum Fondul Comunitar, Buget ar ea Participativă și Com'on Cluj-Napoca.

Programul de Voluntariat și Plasament în Muncă și Universitatea Deschisă sunt alte două platforme prin care încurajăm implicarea personală, activă, în proiectul CEaC. Aceste programe contribuie atât la (1) dezvoltare personală - prin învățare și acumularea unei experiențe personale și profesionale valoroase, cât și la (2) dezvoltarea comunitară - prin aportul fiecăruia la activități care al căror efect este creșterea calității vieții în oraș.

Fondul Comunitar este un instrument care încurajează cetățenii să inițieze și să desfășoare intervenții comunitare și schimburi europene între cetățeni.

Toate proiectele emblematice și o parte semnificativă a proiectelor din portofoliu integrează o componentă de participare comunitară. Printre proiectele participative din programul cultural și artistică se numără:

  • •  Rețeaua TRYsylvania și programul Vânătorii Mitului Dracula din cadrul proiectului Transylvania Myths Europe - locuitorii din Transilvania sunt gazdele unor experiențe interconectate adresate publicului European

  • •  Camerele 20/21, Learn > Create > Perform/Invață>Creează> Interpretează și alte componente ale proiectului Expand- elevii din școlile clujene sunt artiști, producători și membri în juriu pentru diferite activități artistice

  • •  Laboratoarele Pop-up Quantum din cadrul proiectului Culturepreneurs - localnicii și vizitatorii au ocazia de a participa la experiențe interactive în cadrul unor expoziții tematice care prezintă cele mai noi evoluții din zona științei, tehnologiei și a artei

  • •  Capsula timpului din cadrul Parcului Etnografiei Intergalactice - colectează un milion de fișiere media de la locuitorii Clujului și ai Europei pentru a fi înglobate în capsula timpului, care va fi deschisă în 2035

  • •  Jocul Integram — Clujenii și europenii vor experimenta interculturalismul în mod direct

  • •  Jivipen - o mare parte a comunității rome din Cluj-Napoca, copii și adulți, precum și membri ai comunității rome din Europa, alături de un public european, participă la crearea și implementarea unor tabere internaționale, ateliere, conferințe, festivaluri și advocacy

  • •  Un număr ridicat de proiecte artistice din programul nostru au puternice caracteristici participative - Muzeul Relațiilor Frânte expune povești și lucruri de la cetățeni; proiectul Scrie-ți Povestea încurajează oamenii să-și pună emoțiile pe foaie; Blast Theory vor construi un joc comunitar de realitate augmentată prin intermediul căruia cetățenii pot oferi conținut, fiind în același timp exploratori urbani

  • •  Future Fabric este o platformă unde cetățenii pot reflecta asupra realitățiilor zilelor noastre și își pot imagina lumea de mâine

  • •  Remake va provoca clujenii să-și deschidă casele pentru evenimente culturale, să facă o promisiune Europei și să contribuie la un „album de familie” colectiv.

în cadrul structurii de implementare, din Echipa Artistică face parte și un Curator -Comunitate, iar Directorul de Program are responsabilitatea, printre altele, de a asigura implicarea societății civile în toate componentele programului. Structura de management a Centrului European de Artă Contemporană este special concepută cu intenția de a sprijini și oferi putere de decizie operatorilor culturali locali.

Procesul de candidatură

Demersurile de pregătire a dosarului de candidatură au început cu șase ani în urmă, în iunie 2010, când a luat ființă organizația responsabilă pentru coordonarea procesului de candidatură. Propunerea de a candida a fost inițiată de membri ai lumii academice, ai societății civile și ai cluburilor Rotary și Lions, fiind preluată imediat de autoritățile locale. Asociația s-a constituit, deci, ca un proiect comun al societății civile și al administrației locale.

începând cu 2010 au fost evaluate nevoile locale și au fost realizate studii și cercetări care să fundamenteze dosarul de candidatură și strategia culturală, care a fost elaborată cu ajutorul a peste 70 de operatori culturali. După o serie de consultații publice, conceptul a fost conceput de un grup de experți din domeniul culturii, planificării urbane, sociologiei, educației, publicității, economiei, ecologiei și al științelor politice.

Structura, temele principale și proiectele programului cultural au fost elaborate în cadrul unei serii de întâlniri de lucru cu artiști și producători locali, pe parcursul anului 2015 și în 2016. Alte 60 de inițiative au fost propuse în urma apelului lansat în 2014 de contribuitori din Cluj-Napoca, din țară și din Europa.

Vedem în CEaC „șansa unei generații” de a ne reuni în jurul unui proiect unic cu potențialul de a ne face mai puternici. Pentru a obține ce e mai bun din acest proces, am generat dezbateri, am organizat campanii de informare pentru a populariza diferitele aspecte și beneficii ale titlului, am mobilizat grupuri de experți și am facilitat colaborări inter-sectoriale, am susținut sectorul cultural pentru a exemplifica modul în care cultura poate cataliza transformarea orașului și am încurajat implicarea cetățenilor în co-crearea propriului prezent și viitor.

între 2013 și 2016 am organizat patru campanii de comunicare: Cultura Transformă Orașul (2 ediții), Clujul Merită și Culturile se întâlnesc. Hai să ne întâlnim și noi, diseminate prin canale media tradiționale și digitale. Campaniile au generat un nivel crescut de participare și, conform celor două sondaje sociologice realizate în 2013 și în 2015, 84% dintre clujeni sunt la curent cu candidatura, 64% au aflat despre activitatea Asociației, 89% își doresc să câștigăm, 65% consideră că titlul ar fi benefic pentru oraș și, poate mai important decât toate acestea, 65% ar fi dispuși să facă voluntariat, dacă li s-ar cere.

Diferite inițiative ale societății civile au generat dezbateri publice legate de procesul de candidatură. O serie de conferințe și mese rotunde au fost organizate de Fundația Culturală Carpatica, Consiliul Civic Local, Impact Hub și Fundația AltArt împreună cu A Soul for Europe.

în ultimii cinci ani, am fost activi la nivel european conectând audiențele și profesioniștii europeni prin contribuții la conferințe (A soul for Europe, Conferințe în Berlin - 2021, 2014, 2015; Capitala Europei este Cultura - Pecs 2016 etc.), discuții la mese rotunde (în Pilsen, Wroclaw, Sofia, Riga, Bruxelles) și evenimente de networking (Caravanele Balkan Express, Forumul European pentru Cultură, In Situ). De asemenea, ne-am testat conceptul și viziunea prin dialog cu europenii în cadrul prezentărilor publice din cadrul evenimentului „Uitându-ne către est: Voci ale Schimbării”, găzduit de Bozar în Bruxelles, în mai 2016.

Un grup de bloggeri din Cluj-Napoca au călătorit în 2014, 2015 și 2016 în 26 de orașe foste, candidate și viitoare Capitale Europene ale Culturii. Site-ul lor, www.clujx.com, a fost accesat de zeci de mii de persoane și a beneficiat de expunere mediatică în țară și în străinătate. Bloggerii au adus acasă documente de candidatură, programe culturale, și broșuri turistice, pe baza cărora am creat o mică bibliotecă, deschisă publicului. Traseul lor este marcat pe peretele uneia dintre cafenelele din Cluj, ca o promisiune din partea echipei CJX de a-și continua inițiativa prin constituirea, în cazul în care vom obține titlul, a unei rețele europene de bloggeri ai CEaC.

Cea mai amplă susținere din partea comunității clujene, ftclujulmerita — 10.000 de mesaje în format fotografic - a fost coordonată de patru organizații locale (Fapte, Photo Romania, The Beard Brothers and The Sisterhood) între 2014 și 2016. Până în iunie 2016 am reușit să adunăm 8.500 de fotografii și mesaje argumentând de ce Clujul merită titlul CEaC, sperând ca până în septembrie 2016, când decizia de acordare a titlului va fi făcută publică, să atingem ținta de 10.000 de mesaje.

Am organizat întâlniri periodice sub denumirea de Berea Capitalei, care au adus laolaltă, într-un cadru informai, artiști și producători culturali atât din zona instituțională, cât și din sectorul independent, organizatori de evenimente, oameni de afaceri, reprezentanți ai municipalității și ai societății civile din Cluj-Napoca, împreună cu partenerii noștri Ursus Breweries. Datorită acestor întâlniri am reușit să ne cunoaștem mai bine, să facem schimb de informații, să stabilim legături și relații de colaborare.

Candidatura noastră a devenit un subiect interesant de cercetare pentru studenții din Cluj-Napoca. Din 2010, 20 de studenți de la Istorie, Geografie, Turism, Științe Economice și Studii Europene și-au scris lucrările de licență sau de masterat pe această temă. Alți 60 de studenți de la Facultatea de Istorie și Filosofie au făcut practică în cadrul Asociației în perioada 2012-2015. Două grupe de 30 de studenți de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai și de la Universitatea de Științe Aplicate Saxion din Olanda au dezvoltat propuneri de soluții urbanistice pentru Cluj-Napoca, ca posibilă Capitală Europeană a Culturii.

Am inițiat o serie de parteneriate cu diverse facultăți cu intenția de a genera studii și materiale în vederea pregătirii candidaturii, dar și pentru a crește implicarea universităților în proiect. Studenți și profesori ai Facultății de Științe Politice au contribuit la evaluarea procesului de candidatură și la elaborarea sistemului de monitorizare și evaluare a CEaC. Un grup de studenți la Geografie, în colaborare cu Centrul de Informare Turistică al Primăriei și cu ajutorul studenților Facultății de Business, au realizat o cercetare pe un eșantion de 2.000 de turiști.

în ultimii doi ani, 20 de studenți de la Facultatea de Litere și profesorii lor au contribuit la traducerea în patru limbi - engleză, franceză, maghiară și germană - a documentelor și materialelor publicate pe website-ul nostru. Peste 40 de studenți de la Universitatea de Ană și Design și de la Universitatea Sapientia au furnizat fotografii și material video pentru galeria noastră media.

  • 5.2 In ce măsură titlul va crea în orașul dumneavoastră oportunități noi și durabile pentru categorii extinse de cetățeni, în special tineri, voluntari și persoane niarginalizate și defavorizate, inclusiv minorități, de a asista sau a participa la activități culturale? Prezentați totodată în detaliu în ce măsură activitățile respective sunt accesibile persoanelor cu handicap și persoanelor în vârstă. Precizați care sunt părțile programului planificate pentru diferitele grupuri menționate.

Programul nostru creează platforme sustenabile pentru ca cetățenii să se implice în cultură și viața comunitară. Majoritatea dintre acestea sunt grupate sub Academia Deschisă a Schimbării și va fi moștenirea noastră în privința împuternicirii comunității.

Programul cultural pentru anul 2021 își propune să asigure accesul grupurilor de persoane vulnerabile sau dezavantajate. Fiecare proiect conține detalii privind accesibilitatea și cel puțin o treime din programul nostru are segmente destinate publicului cu nevoi speciale. Acestea includ:

  • •  Materiale informative în format Braille și descrieri audio pentru nevăzători - atât în ce privește programul general, cât și proiectele individuale;

  • •  Circuite urbane și spectacole adaptate pentru grupurile cu nevoi speciale: circuite cu mașini electrice pentru persoane cu mobilitate redusă, inclusiv pentru vârstnici, precum și trasee de expoziții și obiective turistice pentru cei care se exprimă în limbaj mimico-gestual etc.;

  • •  Zone speciale, la toate evenimentele, destinate persoanelor aflate în scaune cu rotile și celor care au nevoie de asistență;

  • •  Mediatori culturali care vor însoți persoanele cu nevoi speciale la diferite manifestări: ei vor furniza circuite în limbaj gestual, rezumate ale spectacolelor și expozițiilor. Acești profesioniști le vor oferi producătorilor asistență și sprijin pentru a-și adapta programul la nevoile persoanelor dezavantajate.

  • •  SensorLab - un spațiu de atelier unde temele proiectelor majore vor putea fi explorate cu toate simțurile. Aici, persoanelor cu nevoi speciale li se va permite, de pildă, să descopere prin atingere forma și proporțiile anumitor opere de artă, să asculte povestea unui film, a unui dans sau a unei piese de teatru, să miroasă și să guste preparate și ingrediente folosite în activități gastronomice etc.

  • •  La anumite ore, anunțate din timp, unele evenimente vor oferi un cadru special destinat părinților cu copii și bebeluși - de pildă, proiecții matinale sau spectacole la care cei mici vor fi lăsați să se plimbe peste tot, locuri de joacă pentru copii cu animații și activități educaționale unde părinții își vor putea lăsa copiii sub supraveghere cât timp participă la alte evenimente.

Persoane din cadrul grupurilor cu nevoi speciale contribuie activ la programul nostru cultural. De exemplu, festivalul STEPS organizează ateliere și spectacole în cadrul cărora persoane aflate în scaune cu rotile primesc roluri de dansatori și coreografi. Societatea Poeților Tăcuți, Asociația Națională a Interpreților Autorizați în Limbaj Mimico-Gestual și colegii lor din străinătate traduc în limbaj mimico-gestual poeme recitite în spații publice în diferite limbi europene, în încercarea de a arăta puterea de coeziune a tăcerii și a semnelor și de a demonstra felul în care persoanele cu dizabilități de auz pot contribui la dialogul cultural.

Pentru a implica câți mai mulți cetățeni. Programul pentru Seniori asigură transferul de cunoștințe și expertiză către tineret, în timp ce Dezînvățarea oferă posibilitatea copiilor să educe adulții.

Proiectul nostru prezintă și diversitatea religioasă a Transilvaniei. Proiectul împreună, parte importantă a proiectului emblematic Integram, a rezultat în urma întâlnirilor dintre reprezentanții cultelor: Ortodox, Catolic, Reformat, Luteran, Unitarian și Mozaic. Proiectul presupune o serie de întâlniri ecumenice, recitaluri corale de-a lungul celor patru anotimpuri ale anului 2021.

Implicarea minorităților în procesul candidaturii și în conceperea programului a reprezentat una dintre prioritățile noastre. Abordăm grupuri etnice, religioase și alte grupuri minoritare, fiind hotărâți să ne asumăm prin proiectele și metodele noastre de lucru teme care sunt încă tabu în societatea română, precum egalitatea de gen. In faza de pregătire, din dorința de a răspunde nevoilor unor grupuri minoritare, am organizat o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanți ai diferitelor etnii din Cluj-Napoca. Astfel, Integram reprezintă un proiect cadru complex, care prezintă cultura minorităților etnice prin literatură, dans, sesiuni de lectură pentru copii și evenimente culinare, cât și o platformă unde aceste culturi diferite se întâlnesc și intră într-un dialog creativ.

Multilingvismul se numără printre principiile noastre de funcționare, astfel toate proiectele emblematice și majore sunt accesibile în română, engleză, maghiară, franceză și germană.

Chiar dacă romii sunt doar circa 1% din populația orașului, problemele lor constituie o miză majoră pentru Cluj-Napoca și pentru administrația locală. Suntem hotărâți să dezvoltăm activități pentru programul CEaC doar împreună cu comunitatea Roma, ca singura abordare legitimă. Activitățile din cadrul proiectului Jivipen includ o tabără internațională pentru copii, un Centru de Tineret, un club pentru tineri, care să înlesnească interacțiunea dintre comunitatea romă și celelalte comunități, un festival de artă în spațiul public, un proiect internațional de teatru și o expoziție etnografică care abordează istoria și tradițiile comunității Roma. Au loc activități de promovare și dezvoltare de capacitate, care contribuie la discursul de desegregare al cetățenilor români și al europenilor.

Studenții francezi și vorbitori de franceză din Cluj-Napoca formează cea mai mare comunitate de acest fel din Estul Europei. Cu ajutorul Institutului Cultural Francez, am luat legătura cu ei și am conceput împreună, în cadrul proiectului denumit InClujing You, activități care vizează problemele lor specifice. în plus, comunitatea franceză din oraș a pus umărul la candidatura Clujului implicându-se în proiectul fotografic ftclujulmerita (ttclujdeserves).

O altă comunitate foarte importantă este cea a studenților basarabeni, cetățeni de origine română ai Republicii Moldova. Și ei se vor alătura inițiativei InClujing You.

împreună cu asociațiile Accept și Les Sisterhood vom oferi sprijin cauzei comunității LGBTQ prin sesiuni de gătit altfel (queer cooking), povești despre asumarea identității sexuale (coming out stories) și discuții pe tema diversității (diversity talks).

East of West presupune și faptul că ne asumăm sarcina de a încuraja schimbări de comportament care să permită comunității să adopte valorile unei societăți echitabile, clădită pe ideile de incluziune și egalitate umană, o societate caracteristică mai degrabă Vestului și mai puțin Estului. Prin urmare, ne asumăm sarcina să aducem la cunoștința publicului faptul că în echipele CEaC susținem o reprezentare corectă în funcție de gen și etnie, punând la dispoziție un cadru în care să se folosească mai multe limbi și invitându-ne partenerii să ne observe codul de valori, principiile și buna practică.

Walking in the Other's Shoes (Să te pui în pielea celuilalt) oferă oamenilor șansa să experimenteze, pentru o zi sau o săptămână, condițiile de trai ale grupurilor defavorizate. Invităm bloggeri și voluntari să traverseze orașul într-un scaun cu rotile, să se deplaseze legați la ochi, bărbații să poarte tocuri în drum spre lucru, ca ulterior să descrie în mediul Online cum le-au fost experiențele. O aplicație pentru telefoanele mobile care să ofere utilizatorului posibilitatea de a experimenta alteritatea. De-a lungul zilei, va primi mesaje pe telefon, care-i vor oferi o idee despre lupta invizibilă a celor care se confruntă cu hărțuiri sexuale, cu probleme de natură fizică sau mintală, cu prejudecăți rasiale.

5.3 Explicați strategia dumneavoastră generală pentru extinderea categoriilor de public, în special legătura cu mediul educațional și participarea școlilor.

Accesul și participarea la cultură constituie factori cheie în proiectul nostru, fiind atât obiective, cât și mijloace de a pune în practică viziunea programului CEaC. De aceea, o parte semnificativă a programului este dedicat creșterii participării active la actul cultural.

Dezvoltarea publicului

Academia Deschisă a Schimbării este în sine o strategie de dezvoltare a potențialului uman și de generare a unor oportunități de participare și co-creație.

Suntem conștienți de contextul aparte al orașului. Deși avem o viață culturală dinamică, cu foarte multe evenimente, doar un număr redus de operatori au o strategie de dezvoltare a publicului. Cea mai mare parte a publicului provine din rândul aceluiași segment social, iar oferta și oportunitățile de educație culturală sunt limitate. Din acest motiv, strategia noastră de dezvoltare a publicului este gândită în doi pași: ne concentrăm, pe de o parte, pe creșterea capacității sectorului cultural în acest domeniu, și generăm, pe de altă parte, măsuri directe de creștere a participării unui public larg.

Măsurile de dezvoltare a capacității sectorului cultural includ:

  • - o serie de programe deformare adresate producătorilor culturali;

  • - un program de mentorat prin intermediul căruia instituțiile și organizațiile culturale vor fi sprijinite să-și conceapă strategii proprii de dezvoltare a publicului;

  • - stagii profesionale în muzee, teatre și organizații artistice din Europa, facilitând transferul de cunoștințe dinspre organizațiile cu experiență în dezvoltarea publicului către organizațiile locale, acompaniate de \in fond din care vor fi finanțate proiecte-pilot în acest domeniu;

  • - o platformă de întâlnire între producătorii culturali locali, în cadrul căreia vor fi inițiate campanii și proiecte comune pentru a atrage noi segmente de public și a crește calitatea experienței publicului actual

  • - asistență și sprijin pentru operatorii culturali implicați în programul CEaC în conceperea și îmbunătățirea metodelor de lucru cu publicul.

Măsurile menite să extindă accesul la cultură sunt:

  • - City cârd: un cârd cu servicii integrate creat special pentru programul CEaC pentru facilitarea accesului. Utilizatorii fideli ai cârdului vor avea bonusuri și reduceri pentru accesul în muzee și galerii, hoteluri și restaurante.

  • - Sistemul de voucher cultural, are scopul de a încuraja participarea la evenimente culturale a persoanelor cu interes scăzut pentru cultură. Voucherul este un cupon valoric pe care îl va primi fiecare cetățean al orașului și care va putea fi folosit pentru a obține bilete de intrare gratuite/cu reducere la diferite evenimente artistice. Organizatorii de evenimente vor recupera valoarea cupoanelor dintr-un fond susținut de companii locale, ceea ce va stimula și implicarea sectorului privat în viața culturală a orașului. Mai mult, voucherul este un instrument esențial pentru a sprijini participarea la activități culturale a grupurilor dezavantajate - familii cu venituri scăzute, vârstnici, copii și tineri, șomeri și alte persoane cu risc de excluziune socială.

  • - Acces gratuit/ la periferie-, programul include un mare număr de evenimente cu intrare liberă, precum și manifestări în spațiul public și în zone periferice, pentru a extinde posibilitățile de participare pentru diferite segmente de public.

  • - Facilități lingvistice: un Program de Traduceri va facilita accesul la conținutul cultural vizitatorilor care vorbesc diferite limbi. în cadrul programului CEaC ne propunem ca spectacolele în limbi străine să fie traduse în română, maghiară, engleză, franceză sau germană - în funcție de limba originală și publicul țintă. Majoritatea spectacolelor în limba română vor beneficia de traduceri în engleză, maghiară, germană și franceză. De asemenea, materialele de prezentare ale principalelor evenimente vor fi disponibile în cinci limbi și în Braille.

  • - Târgurile Agendei Culturale: pe parcursul anului 2021 vom organiza patru târguri -simultan cu patru din cele cinci Ceremonii (ianuarie, martie, iunie, septembrie). în cadrul acestor târguri organizatorii evenimentelor culturale din programul nostru vor avea oportunitatea să își prezinte programul publicului vizitator.

  • - Zile cu acces liber: vor fi organizate mai multe astfel de evenimente, cu intenția de a mobiliza operatorii culturali să propună programe care să stârnească implicarea și curiozitatea diferitelor segmente de public. Seria va include și evenimentele de profil deja consacrate, cum sunt Noaptea Muzeelor, Noaptea Albă a Galeriilor, Noaptea Albă a Teatrului, Cluj Art Weekend, Zilele Porților Deschise. Cu aceste ocazii publicul va avea acces în culise, va putea asista la repetiții, vorbi cu artiștii, urmări diverse etape ale producției unui spectacol și va putea accesa colecții din arhivele muzeelor.

  • - Serviciu centralizat de informare și rezervări', echipa de management va dezvolta un serviciu centralizat de rezervări și informare cu privire la programul cultural al CEaC. Acesta va oferi servicii atât online, cât și offline, prin diferite puncte de informare din oraș.

  • - Eticheta comunitară: organizațiile și instituțiile culturale vor primi această "etichetă" cu condiția să îndeplinească un set de standarde în ceea ce privește relația cu publicul lor, să ofere programe speciale pentru copii și pentru persoanele cu nevoi speciale, să desfășoare activități educative și de dezvoltare a publicului, să respecte standardele de management ecologic etc.

Educație culturală și implicarea școlilor

Programul nostru acordă o atenție deosebită implicării copiilor și tinerilor

în 2010, am lansat un proces de interacțiune cu câteva școli, care presupunea o serie de competiții în cadrul cărora elevilor li se cerea să-și imagineze orașul lor în calitate de Capitală Europeană a Culturii. Am alcătuit un grup de lucru pe tema educației culturale, din care fac parte reprezentanți ai școlilor și, în același timp, am acceptat inițiativele elevilor în programul nostru. De asemenea, am coordonat o campanie care să aducă laolaltă școli și operatori culturali în cadrul programului Școala Altfel. în 2016, împreună cu partenerii noștri, Grupul Pont și Fundația Comunitară* am lansat un sondaj de opinie în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, cu scopul de a strânge informații cu privire la preferințele și obiceiurile lor culturale și ca să aflăm care le sunt așteptările de la Cluj-Napoca 2021. Am descoperit că, deși ei consideră cultura și creativitatea ca fiind importante, un mare segment consideră orele de artă plictisitoare, învechite sau irelevante pentru viitorul lor. Cu toții folosesc mijloace tehnologice de comunicare și sursele lor preferate pentru informare le reprezintă rețelele de socializare. Aspectele ce îi atrag la posibilitatea Clujului de a câștiga titlul de CEaC 2021 sunt: voluntariatul și implicarea în evenimente culturale, mai ales concerte și spectacole.

în 2015, când Cluj-Napoca a deținut titlul de Capitală Europeană a Tineretului, s-au pus la punct o serie de proiecte și programe importante pentru copii și tineri: Corn’on Cluj-Napoca (componenta de tineret a proiectului de bugetare participativă), Day 15 sau Cluj Never Sleeps (Clujul nu doarme). CEaC își propune să adopte și să cultive, pe mai departe, toată această moștenire.

Proiectul emblematic pentru sprijinirea tinerilor este EXPAND, un proiect de trei ani care implică toate școlile din Cluj-Napoca și alte 20 de școli din județ. Proiectul își propune să dezvolte competențe culturale prin participarea tinerilor la evenimente culturale și să cultive abilități artistice și de creație. Activitățile constă în:

Expand. Un set de instrumente prin care să dezvolți competențele culturale în școli -Ne-am inspirat după modelul Rucsacului Cultural din Norvegia, astfel încât în cadrul proiectului Expand, fiecare elev va primi un cârd de acces cultural, care îi va facilita accesul la o serie de activități culturale atât ca spectator, cât și ca participant activ/creator. Pentru a înțelege ce este o Capitală Europeană a Culturii și a putea face alegeri informate cu privire la evenimentele din program la care vor participa, elevii. Se vor familiariza cu ce înseamnă patrimoniul cultural european, diferitele genuri artistice, de la arta clasică la arta contemporană și cea new media.

  • •  Includerea școlilor în rețelele școlare europene reprezintă o premisă a acestui program, care își propune să faciliteze schimburi internaționale între elevi și participarea lor în proiecte europene (Erasmus+). în parteneriat cu o serie de festivaluri din Europa, anual, între 2018 și 2021, un grup de 20 de elevi din diferite țări devine un public nomad, călătorind la trei festivaluri pentru a vedea spectacole, a participa la discuții cu artiști și producători și pentru a scrie apoi despre experiențele lor pe Blogul Expand.

  • •  De asemenea, principalele festivaluri de artă din Cluj-Napoca vor oferi elevilor posibilitatea să voteze cu ajutorul cârdului lor cultural manifestările preferate din cadrul festivalurilor. Cele mai populare lucrări de artă/spectacole vor primi Premiile Copiilor și Tinerilor.

  • •  Școlile adoptă un artist - Un număr de artiști care au urmat anterior un program de formare în mediere culturală vor fi angajați pentru a media relațiile cu școlile selectate. Colaborarea artistului cu școlile are loc pe parcursul unui întreg an școlar, rolul său fiind de consilier cultural și mentor atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Activitățile mediate de ei pot însemna organizarea unui club cultural în orele de după programul de studiu, formarea unor trupe de muzică ale elevilor, realizarea unei reviste, un proiect de grădinărit al școlii, manufacturarea de mobilier urban pentru curtea școlii, amenajarea sălilor de clasă, dar și asistarea profesorilor pentru a găsi soluții de a insera artă și cultură în orele de curs ( de exemplu, utilizând dansul pentru a demonstra cum funcționează gravitația sau muzica pentru a susține o oră de geografie).

A

  • •  Learn>Create>Perform/Invață>Creează>Interpretează; în urma unui apel deschis, vom selecta 80 de artiști specializați în diferite discipline - film, fotografie, muzică, dans, teatru, artă vizuală, literatură - care vor lucra timp de un semestru cu copii între 10-16 ani, pentru a-i iniția în practicarea unei forme de artă și a le oferi ocazia de a interpreta ce au învățat.

  • •  COM’ON Cluj-Napoca - Tineri pentru un Cluj Comun - a fost un proiect pilot în 2015, când Cluj-Napoca a deținut titlul de Capitală Europeană a Tineretului. Proiectul va fi dezvoltat în continuare ca un proces de participare publică a tinerilor. în urma unei perioade de facilitare și consultare este lansată o competiție de proiecte. Cele mai valoroase inițiative sunt selectate prin votul public al tinerilor pentru a beneficia de mentorat și sprijin financiar în implementare. Prin această componentă creștem nivelul de autodeterminare al tinerilor și le oferim ocazia de a își crea propriul program în cadrul agendei CEaC 2021.

  • •  Consiliul Elevilor din Județul Cluj va organiza un festival dedicat artei tinerilor -trupe ale elevilor, pictori și designeri de vârstă școlară își vor prezenta creațiile în spații dedicate artei profesioniste.

  • •  Rooms 20/21 este un proiect artistic care va presupune alcătuirea a două echipe, una formată din artiști profesioniști, iar cealaltă din tineri (cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani). Proiectul va culmina cu producția unui spectacol de multimedia/teatru/dans care va fi prezentat consecutiv, în cele două distribuții. Tinerii nu vor fi distribuiți doar în roluri de actori, ci vor ocupa și funcții legate de regie și asistența tehnică a spectacolului.

Pe lângă aceste proiecte speciale, va fi creat în cadrul Academiei Deschise a Schimbării un departament de educație culturală și de gestionare a relațiilor între echipa programului CEaC și școlile din regiune.

6. Management

6.1. Finanțe

• Bugetul orașului pentru cultură:

  • 6.1.1 Care a fost bugetul anual pentru cultură al orașului în ultimii 5 ani (cu excepția cheltuielilor pentru actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)? (Vă rugăm să completați tabelul dc mai jos).

Bugetul orașului pentru cultură a crescut semnificativ și în mod constant în ultimii șase ani. Conform tabelului de mai jos, ponderea bugetului local a crescut procentual de la 0,18% la 1,28%, mai precis de la 368.937 euro Ia 3.056.179 euro în 2016. Aceste cifre reprezintă strict aportul bugetului local la agenda culturală a orașului.

într-o primă fază, procentul poate părea mic, dar el reflectă doar o mică parte din bugetul pentru cultură al orașului, care e de aproximativ 18 milioane de euro. Explicația constă în faptul că majoritatea instituțiilor culturale ale orașului se află în administrația Ministerului Culturii, iar legislația națională nu permite finanțări adiționale din partea municipalității.

Municipalitatea și-a orientat fondurile spre subvenționarea sectorului cultural independent. (ONG-uri locale), iar uneori a finanțat anumite proiecte ale principalelor instituții ale orașului.

An

Bugetul anual pentru cultură în oraș

(în euro)

Bugetul anual pentru cultură în oraș (în % din bugetul anual total pentru oraș)

2011

368.937

0.18%

2012

1.214.533

0.62%

2013

1.267.194

0.60%

2014

1.814.137

0.67%

2015

2.834.545

1.06%

curent

3.056.179

1.28%

Pe lângă investițiile directe în instituțiile și operatorii culturali, în ultimii cinci ani, Primăria a alocat aproximativ 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din sectorul cultural și turistic al orașului Cluj-Napoca.

Cele mai importante proiecte de investiție au fost: construirea unei noi Săli Polivalente și a parcului CREIC, renovarea parțială a centrului istoric, noi zone pietonale, lucrări de peisagistică în Parcul Central, restaurarea Cazinoului și redeschiderea cinematografelor Dacia și Mărăști.

în 2015, la nivelul orașului a fost demarat un proces de Bugetare Participativă dedicat tineretului cu ocazia deținerii titlului de Capitală Europeană a Tineretului. Clujenii au avut posibilitatea să decidă, printr-un sistem de vot, asupra finanțării din acest fond a unor proiecte specifice depuse de organizații sau grupuri de inițiativă. Programul se numește COM’ON Cluj-Napoca și va fi continuat în anii următori, iar în cadrul lui o linie specifică dedicată activităților culturale va fi dezvoltată începând cu 2019.

In cazul în care orașul intenționează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru finanțarea proiectului Capitală Europeană a Culturii, vă rugăm să precizați suma în cauză începând cu anul depunerii ofertei până în anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii.

în cazul în care Cluj-Napoca câștigă titlul de Capitală Europeană a Culturii, municipalitatea și Consiliul Județean nu vor folosi fonduri din bugetul anual pentru cultură

Ce sumă din bugetul anual general intenționează orașul să cheltuiască pentru cultură după anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii (în euro și în % din bugetul anual general)?

Strategia culturală a orașului Cluj-Napoca vizează perioada 2014-2020 și-și propune să crească treptat bugetul anual pentru cultură până la cel puțin 3% din bugetul orașului pe 2020, 2021 și în continuare. Dacă luăm anul 2016 (ca an de referință), 3% din bugetul total va reprezenta aproximativ 7,4 milioane de euro.

Bugetul operațional pentru anul pentru care este acordat titlul

Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaționale:

Vă rugăm să explicați bugetul operațional general (și anume fondurile rezem ate în mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaționale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea și dispozițiile pentru activitățile ulterioare. Vă rugăm să completați și tabelul de mai jos.

Bugetul operațional pentru Cluj-Napoca 2021, Capitala Europeană a Culturii este de 35 milioane de euro.

La această sumă se adaugă între 500.000-800.000 euro din vânzarea de materiale promoționale și de bilete la diferite evenimente. Aceste venituri estimate nu sunt incluse în bugetul operațional și vor fi direcționate integral spre consolidarea proiectului Academia Deschisă a Schimbării.

Premiul Melina Mercouri nu este inclus în acest buget operațional de 35 milioane euro.

Totalul veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor operaționale (în euro)

Din sectorul public (în euro)

Din sectorul public (în%)

Din sectorul privat (în euro)

Din sectorul privat (în %)

35.000.000

32.500.000

92.86%

2.500.000

7.14%

Unele dintre proiectele noastre au nevoie de o perioadă de incubare, astfel încât, în 2021, să se încadreze în parametrii doriți. De asemenea, experiența acumulată după implementarea programului de Capitală Europeană a Tineretului ne-a învățat că etapa pregătitoare este foarte importantă. In consecință, am hotărât să alocăm etapei pregătitoare 24,65% din bugetul programului. 10,18% din bugetul programului sunt alocați anului 2022, pentru a putea pregăti tranziția de preluare a proceselor, programelor și instituțiilor de către comunitate, operatori culturali și municipalitate.

Venituri din sectorul public:

Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi cheltuielile operaționale? Vă rugam să completați tabelul de mai jos:

Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor operaționale

în euro

%

Guvern

10.000.000

30.77%

Municipalitate

15.000.000

46.15%

Regiune

6.000.000

18.46%

UE (cu excepția premiului Melina Mercouri)

1.500.000

4.62%

Altele

0

0%

Total                       32.500.000                  100.00%

Total

32.500.000

100.00%


Autoritățile responsabile de finanțele publice (municipalitatea, autoritățile regionale, autoritățile naționale) au votat deja sau și-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaționale? Dacă nu este cazul, când intenționează s-o facă?

Consiliul Local

Consiliul Județean

Etapa    de

preselecție

S-a întâlnit în data de 3 iunie 2015

S-a votat HCL privind alocarea sprijinului financiar în valoare de 15 milioane euro pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 - CEaC

S-a întâlnit în data de 31 august 2015

S-a votat HCJ privind alocarea sprijinului financiar în valoare de 6 milioane euro pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 - CEaC

Etapa selecției finale

S-a întâlnit în data de 29 iunie 2016

S-a votat HCL privind confirmarea alocării sprijinului financiar în valoare de 15 milioane euro pentru proiectul Cluj-Napoca 2021  -

CEaC

S-a întâlnit în data de 22 iulie 2016

S-a votat HCJ privind confirmarea alocării sprijinului financiar în valoare de 6 milioane euro pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 - CEaC

Casetă: Până la momentul actual, bugetul e acoperit, prin decizii oficiale ale Consiliului Local și ale Consiliului Județean, în proporție de 60% din bugetul operațional total, respectiv 21 milioane de curo.

* Până la data la care am finalizat acest dosar de candidatură, Ministerul Culturii nu anunțase bugetul pentru acțiunea Capitala Europeană a Culturii. în urma analizării bugetului ministerului pe anii trecuți, a felului în care s-au alocat bani pentru evenimente majore din România și dacă ținem cont de importanța acțiunii CEaC, ne așteptăm la o contribuție din partea Guvernului de 10 milioane de euro, alocați bugetului CEaC.

Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaționale?

Strategia de atragere finanțări nerambursabile europene

Asociația Cluj-Napoca 2021 își propune să atragă 1,5 milioane euro din finanțări nerambursabile europene. Pentru depunerea de aplicații sunt vizate - nelimitativ - 6 programe finanțate din fondurile structurale și de investiții europene.

Timp de 5 ani, începând cu 2018 și până în 2022, Asociația va pregăti și va depune spre finanțare, respectiv va implementa, cel puțin 17 aplicații (sub-proiecte) subsumabile proiectelor din dosarul de candidatură. Asociația își asumă și poziția de partener al unor inițiative lansate de instituții europene care dezvoltă proiecte conținând activități sinergice cu structura programului și cu proiectele din dosarul de candidatură.

în pregătirea și implementarea proiectelor câștigate, Asociația va cointeresa și va beneficia de colaborarea operatorilor culturali relevanți, asociațiilor societății civile, organizațiilor de tineret, administrației publice locale sau naționale, clusterelor relevante, mediului universitar etc., din Cluj-Napoca, din țară, din UE sau din alte state.

Principalele programe europene vizate de către Asociație pentru obținerea de fonduri sunt:

1. Europa Creativă 2014-2020, program multianual gestionat de către Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

în cadrul acestui program, Asociația va aplica pentru 5 proiecte cu un buget total de aproximativ 500.000 de euro, care permit, fără a se limita:

  • • schimburi de experiență între diverși actori culturali din Cluj-Napoca și Uniunea Europeană sau statele asociate programului, în vederea dobândirii de noi competențe și aptitudini: sesiuni de training, ateliere de lucru, realizarea de diverse materiale și instrumente-suport etc.;

  • • activități de susținere a dezvoltării carierelor artiștilor/profesioniștilor din domeniul culturii la nivel transnațional: vizite de lucru în alte țări, rezidențe artistice, masterclass-uri, coproducții, activități împreună cu publicul/comunitățile locale dintr-o altă țară etc.;

  • • diverse tipuri de activități în coproducție, realizate de operatori din mai multe țări (teatre, orchestre, festivaluri etc.) și prezentate unui public cât mai numeros și mai diversificat;

  • • expoziții itinerante, turnee, festivaluri etc. care se desfășoară în mai multe țări și au potențialul de a aduce în fața publicului creații europene;

  • • alte activități din sectoarele culturale și creative precum zona de arhitectură, arhive și biblioteci, artizanat artistic, audiovizual, jocuri video și multimedia, patrimoniu cultural, design, artele spectacolului, artele vizuale etc.

2. Europa pentru Cetățeni 2014-2020, program multianaul gestionat de către Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

în cadrul acestui program, Asociația va aplica pentru 4 proiecte cu un buget total de aproximativ 200.000 de euro. Vor fi adresate proiecte componentelor programului 1 și 2 cu toate subcomponentele aferente, respectiv - Componenta 1 - Memorie istorică europeană,

Componenta 2-2.1 înfrățire între localități, 2.2 Rețele de orașe, 2.3 Proiecte ale societății civile, și care vor urmări:

  • • să afirme proiectele privind memoria istorică având o importantă dimensiune europeană;

  • • să dezvolte diferite tipuri de activități (cercetare, expoziții, dezbateri publice, educație nonformală etc.);

  • • să implice cetățeni provenind din diferite grupuri țintă, minorități etnice;

  • • să fie implementate la nivel transnațional și să aibă o dimensiune europeană clară;

  • • să permită reuniunile cetățenilor, înfrățirea orașelor, constituirea de rețele de orașe înfrățite;

  • • să încurajeze schimburile bazate, între altele, pe utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și/sau a platformelor sociale;

  • • să susțină înființarea de colective și jurii cetățenești prin care europenii să își poată exprima opiniile privind diferite aspecte legate de UE;

  • • să permită cooperarea între autorități publice locale/regionale, organizații culturale, de tineret, asociații de supraviețuitori, organizații de cercetare a politicilor publice europene, think tank-uri, comitete de înfrățire, organizații ale societății civile, instituții de învățământ și cercetare etc.

3. Erasmus+ 2014-2020, program multianual gestionat de către Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură.

In cadrul acestui program, Asociația va aplica pentru 5 proiecte cu un buget total de aproximativ 300.000 de euro. Vor fi elaborate proiecte pentru componentele și subcomponentele relevante ale programului corelate cu cele ale dosarului de candidatură, în special cele care vizează tineretul și organizațiile relevante ale acestora sau cele care lucrează cu acest grup țintă, precum:

  • • voluntariat la scară largă (care implică cel puțin 30 de voluntari prin Serviciul european de voluntariat) în cadrul unor evenimente europene;

  • •  stabilirea legăturilor cu tinerii marginalizați, promovarea diversității, a dialogului intercultural și inter-religios, a valorilor comune ale libertății, toleranței, respectarea drepturilor omului; îmbunătățirea competențelor în domeniul media;

  • • înzestrarea lucrătorilor de tineret cu competențe și metode necesare pentru transferarea valorilor fundamentale comune ale societății noastre în special către tineri „greu accesibili și pentru prevenirea radicalizării violente a tinerilor";

  • • testarea și/sau punerea în aplicare a unor practici inovatoare în domeniile culturii, educației, formării și tineretului;

  • • activități de sprijinire a cursanților cu handicap/nevoi speciale pentru finalizarea ciclurilor educaționale și pentru facilitarea tranziției lor către piața forței de muncă, inclusiv prin combaterea segregării și a discriminării comunităților marginalizate în domeniul culturii sau educației;

■ inițiative transnaționale care promovează spiritul și aptitudinile antreprenoriale pentru încurajarea cetățeniei active și antreprenoriatului activ (inclusiv antreprenoriatul social), derulate în comun de două sau multe grupuri de tineri din țări diferite;

  • • reuniuni naționale și seminare transnaționale/internaționale care oferă spațiu pentru informare, dezbateri și participarea activă a tinerilor - la dialoguri cu factorii de decizie - cu privire la aspecte care sunt relevante pentru dialogul structurat european;

  • • reuniuni naționale și seminare transnaționale care pregătesc terenul pentru conferințele oficiale de tineret organizate în fiecare semestru de către statul membru care deține președinția Consiliului Uniunii Europene - România va deține în 2019 acest statut;

  • • consultări ale tinerilor cu scopul de a afla care sunt nevoile acestora privind aspecte legate de participarea la viața democratică (consultări online, sondaje de opinie etc.);

■ acțiuni care consolidează capacitățile consiliilor de tineret, ale platformelor de tineret și ale autorităților locale, regionale și naționale implicate în activități pentru tineret în țările partenere;

  • •  activități care îmbunătățesc gestionarea, guvernanța, capacitatea de inovare și internaționalizarea organizațiilor de tineret din țările partenere.

  • 4. INTERREG 2014-2020, program multianual administrat de către Comisia Europeană prin Autoritatea de Management din cadrul The Conseil Regional Nord -Pas-de-Calais.

Asociația va aplica ca partener pentru 1 proiect cu un buget total / partener de aproximativ 100.000 de euro, în cadrul Axei prioritare 4. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor. Investiție prioritară 6 (c). Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Aplicația se va orienta non-exhaustiv spre:

  • • elaborarea unui plan de acțiune, studii și analize privind politicile legate de patrimoniu natural și cultural;

  • • reuniuni și activități cu grupul părților interesate locale;

  • • seminarii interregionale și evenimente pentru politicile de patrimoniu natural și cultural;

  • • contribuții la activitățile Platformei de învățare strategice și rezultate specifice INTERREG IVC;

  • • comunicarea și diseminarea rezultatelor proiectului;

  • • monitorizarea și analiza rezultatelor planului de acțiune;

  • • acțiuni pilot din conținutul Planului de Acțiune.

5. URBACT III 2014-2020, program multianual administrat de către Comisia Europeană prin Secretariatul URBACT.

Asociația va pregăti în parteneriat 2 proiecte pentru Axa Prioritară 1 - Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile și Axa de Rețele de Transfer cu un buget total / partener de aproximativ 100,000 de euro și va dimensiona implementarea proiectelor pe activități subsumabile următoarelor obiective de eligibilitate:

  • • îmbunătățirea capacității orașelor de a gestiona politicile și practicile pentru dezvoltarea urbană durabilă într-o manieră integrată și participativă;

  • • îmbunătățirea implementării planurilor integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă;

  • • creșterea accesului profesioniștilor în domeniu și al actorilor implicați în luarea deciziilor la toate nivelurile (UE, național, regional și local) la cunoștințe și know-how privind toate aspectele legate de dezvoltarea urbană în scopul îmbunătățirii politicilor de dezvoltare urbană;

  • ■ transferul de bune practici în domeniul dezvoltării urbane durabile, în special în ceea ce privește spațiile publice ofertante pentru activități culturale, infrastructura de patrimoniu cultural-istoric sau industrial, regenerarea spațiilor publice sau industriale prin antreprenoriat creativ.

6. HORTZON 2020, cel mai mare program multianual de cercetare și inovare al Comisiei Europene.

Pentru acest instrument de finanțare, Asociația va aplica ca partener pentru 3 proiecte cu un buget total / partener cel puțin 200.000 de euro, în cadrul apelurilor CULT-COOP. Aplicațiile se vor orienta non-exhaustiv spre următoarele teme:

  • • cultură, integrare și spațiul public european;

  • • istorii contemporane ale Europei în practicile artistice și creative;

  • • înțelegerea transformării administrațiilor publice europene;

  • ■  muzee virtuale și platformă socială privind patrimoniul digital european, memorie, identitate și interacțiune culturală;

  • •  patrimoniul cultural european, accesul și analiza pentru o interpretare mai bogată a trecutului;

  • • abordări participative și inovarea socială în cultură;

  • • diversitatea religioasă în Europa - trecut, prezent și viitor;

  • • alfabetizarea culturală a tinerilor generații din Europa.

în cazul în care orașului i se acordă titlul de Capitală europeană a culturii, care este calendarul de primire, de către oraș și/sau organismul responsabil de pregătirea și punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile operaționale? Vă rugăm să completați tabelul de mai jos (Această întrebare este opțională în etapa de preselecție):

Sursa veniturilor pentru cheltuielile operaționale

2017

2018

2019

2020

2021

2022

Total

Fonduri UE*

0

300.000

300.000

300.000

300.000

300.000

1.500.000

euro

Guvern

0

500.000

500.000

2.000.00

0

6.000.00

0

1.000.00

0

10.000.00

0 euro

Municipalita te *

250.00

0

1.000.00

0

1.750.00

0

2.500.00

0

8.500.00

0

1.000.00

0

15.000.00

0 euro

Regiune

125.00

0

875.000

1.500.00

0

1.500.00

0

1.500.00

0

500.000

6.000.000

euro

Sponsori

100.00

0

200.000

300.000

500.000

1.300.00

0

100.000

2.500.000

euro

* cu excepția Premiului Melina Mercouri, care nu apare în acest tabel. Totuși, dacă Cluj-Napoca ia titlul, intenționăm să co-finanțăm cu ajutorul lui o parte din proiectele alese de Consiliul Artistic și, de asemenea, să creștem și mai mult proiectul Remake. De asemenea, știm că am putea primi premiul abia în a doua parte a anului 2021, astfel încât aceste proiecte vor fi produse după mai 2021.

Procesul de finanțare din partea Consiliului Local, a Consiliului Județean și a Guvernului începe din 2017.

începând cu 2018, estimăm că vom accesa fonduri europene și sponsorizări, conform capitolelor dedicate strategiei de strângere de fonduri.

Venituri din sectorul privat:

Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea sponsorilor privați? Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment?

Un procent de peste 25% din categoria de buget Sponsorizări este asigurat. Doi parteneri tradiționali, Banca Transilvania și Ursus Breweries, ne-au transmis scrisori de intenție pentru continuarea parteneriatelor financiare în cazul în care Cluj-Napoca câștigă titlul de Capitală Europeană a Culturii.

„ Fiind o companie născută si crescută în Cluj-Napoca până la un nivel internațional suntem mândri că am susținut Asociația Cluj-Napoca 2021 pe parcursul anilor. Suntem hotărâți să contribuim cu 500.000 euro în vederea implementării proiectului dacă orașul câștigă acest titlu”.

Horia Ciorcilă, Președintele Băncii Transilvania

„Ne exprimăm intenția de a deveni Partener Ojicial al Cluj-Napoca 2021 dacă orașul câștigă titlul de Capitală Europeană a Culturii. Detaliile privind parteneriatul nostru vor fi stabilite după confirmarea oficială a acestei nominalizări ”

Robert Uzuna, Corporate Affairs Director, Ursus Breweries România

Experiența ultimilor ani, ne-a arătat că în România sectorul privat e tot mai interesat să sprijine financiar cultura. La Cluj-Napoca, în special, a devenit o obișnuință ca sectorul corporatist să investească în arte și comunitate, pe măsură ce în ultimii ani tot mai multe evenimente artistice au căpătat amploare și vizibilitate. De exemplu, proiecte culturale, precum Capitala Europeană a Tineretului 2015, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Festivalul Untold, Festivalul Electric Castle, Festivalul Jazz in the Park sau Fabrica de Pensule au strâns sponsorizări de aproximativ un milion de euro în 2015 și 2016.

O prioritate a procesului de candidatură la CEaC a fost să atragem fonduri din sectorul privat. Aproape 50% din bugetul total pentru cei cinci ani de pregătire a acestei candidaturi provin din surse private. Companii, precum Ursus Breweries - o mare fabrică de bere, înființată la Cluj-Napoca, Terapia - un important producător român de medicamente, Banca Transilvania - una dintre cele mai mari trei bănci din România, înființată la Cluj-Napoca și Moldo van Carmangerie, o companie de familie din domeniul producției alimentare - s-au numărat printre cei mai importanți parteneri din sectorul privat. De asemenea, colaborăm și cu companii majore din industria IT, a serviciilor și a bunurilor de larg consum.

Odată titlul câștigat, companiile naționale din domeniul serviciilor, care au ales să nu sprijine niciun oraș candidat, se vor implica în proiectul câștigător.

Strategia noastră

Interesul nostru principal este să dezvoltăm colaborări de durată între sectorul economic și cel cultural, prin acțiuni relevante atât pentru societate, cât și pentru mediul de afaceri. Nu urmărim și nu ar fi o colaborare durabilă să primim bani pentru afișarea de materiale promoționale în timpul evenimentelor.

Acesta este motivul pentru care, dincolo de a căuta sponsorizări pentru proiect, folosim această oportunitate a CEaC pentru a dezvolta noi moduri de implicare a mediului de afaceri în zona culturală. De exemplu, proiectul nostru Culturepreneurs este principalul cadru pentru această întâlnire a mediului de afaceri cu sectorul cultural prin Platforma Business to Culture. In plus ne-am planificat, de asemenea, stabilirea mai multor mecanisme de implicare financiară pentru dezvoltarea publicului și finanțarea artelor .

Obiective strategice:

  • • Să atragem 2,5 milioane euro din partea mediului de afaceri pentru bugetul CEaC.

  • •  în anii ce preced 2021, ne propunem să întărim relația dintre sectorul economic și cel cultural și să stabilim noi modele și mecanisme de colaborare pentru anii următori:

o Percent-for-Art (Procent-pentru-Artă) - un procent din investițiile în construcții vor fi direcționate către un fond dedicat susținerii artei în spațiul public din cartierele unde sunt realizate acele investiții.

o Voucher Cultural - companiile vor putea să achiziționeze bilete la evenimente culturale pe care apoi să le pună la dispoziția persoanelor care nu au acces la cultură.

o Bugetarea participativă - companiile sunt îndemnate să contribuie la inițiativa municipalității care va permite cetățenilor să decidă care proiecte culturale vor fi susținute prin acest mecanism.

Strategii de atragere de fonduri din sectorul privat:

  • • Parteneriate cu diverse tipuri de asocieri (de tip cluster) și asociații economice din Cluj-Napoca, precum Cluj 1T, iTech Transylvania, Asociația femeilor de afaceri Cluj, Parcul Industrial Tetarom și cluburile economice străine din oraș.

  • •  Business to Culture (Business-ul și Cultura), un Manifest al celor mai importante companii din România care sprijină CEaC 2021 prin finanțări, sprijin tehnologic, resurse materiale și umane, dar și o oportunitate de a explora noi tipuri de colaborări între sectorul economic și cel al culturii.

  • •  Clubul IMM-urilor: întreprinderi mici și mijlocii care contribuie la CEaC 2021. Dacă contribuția financiară a unor IMM-uri la bugetul CEaC este puțin probabil să fie consistentă, entuziasmul lor și dorința de afirmare este mare. Dacă 100 de IMM-uri investesc fiecare 1.000 de euro, aportul total la bugetul CEaC ajunge la 100.000 de euro.

Strategii de atragere de parteneri din sectorul privat:

Avem trei strategii majore de a atrage în proiectele noastre parteneri din domeniul privat:

  • 1. Le oferim, în cadrul evenimentelor noastre, oportunități de activare de brand;

  • 2. Le oferim expunere atât calitativă, cât și cantitativă pe parcursul proiectelor, evenimentelor, campaniilor noastre;

  • 3. în funcție de gradul dorit de implicare, le oferim pachete și opțiuni atât standard, cât și personalizate: partener oficial CEaC, partener - proiect emblematic, partener - proiect obișnuit, partener - eveniment, partener - servicii etc.

Dincolo de suportul financiar, companiile își pot implica angajații în Echipa noastră externă în proiecte pe termen scurt sau care necesită expertiză.

Strategii de atragere de fonduri din alte surse private:

  • • Comercializare de produse promoționale

Din comercializarea de produse promoționale Cluj-Napoca 2021 CEaC, precum tricouri, umbrele, cești, căni, magneți de frigider etc., sperăm să adunăm cel puțin 100.000 de euro. Strategia de comercializare a produselor promoționale asociază imaginile și mesajele brandului Cluj-Napoca 2021 CEaC cu cele mai relevante mărci ale orașului: Cluj-Napoca, Transilvania, festivaluri de renume și comunități (de ex. Cluj-Napoca 2021 vă aduce TIFF). întreaga sumă adunată din comercializarea de produse promoționale (împreună cu sumele din vânzarea de bilete) vor fi transferate spre susținerea Academiei Deschise a Schimbării.

  • • Crowdfunding

O parte dintre proiectele și evenimentele programului nostru cultural, în special evenimente artistice comunitare de mică anvergură, vor fi finanțate prin campanii de crowdfunding. Plănuim să promovăm aceste inițiative pe platformele oficiale ale Cluj-Napoca 2021 CEaC, ca să ajutăm inițiatorii acestor proiecte să strângă sumele necesare, și astfel să plasăm mecanismul de crowdfunding printre mecanismele financiare ale proiectelor noastre culturale.

  • • Mecanisme experimentale de finanțare

Cluj-Napoca 2021 CEaC reprezintă o oportunitate majoră de a experimenta noi modele de colaborare între sectorul economic și comunitate. Intenționăm să testăm mecanisme de finanțare, precum Bonul Cultural (Cultural Voucher) și, de asemenea, să testăm modele economice bazate pe ideea de troc - o rețea a schimbului (prin care operatorii culturali fac schimb de resurse necesare proiectelor lor), cât și o bancă de timp (o rețea prin care poți schimba servicii, măsurabile în unități de timp). în plus, intenționăm să atragem întreprinderile sociale să ne fie parteneri în derularea unor programe și evenimente majore.

  • • Donații

Ne interesează să obținem o participare activă a sectorului privat în proiectul nostru, prin urmare nu punem accentul pe donații în strategia noastră de strângere de fonduri. Totuși, vom oferi posibilitatea companiilor și persoanelor fizice să doneze, în cazul în care vor dori să ne ajute în această manieră.

Cheltuieli operaționale:

Vă rugăm să completați tabelul de mai jos în care să prezentați defalcarea cheltuielilor operaționale.

Defalcarea cheltuielilor operaționale

Cheltuieli din program

Promovare și marketing

Salarii, cheltuieli de regie și cheltuieli administrative

Totalul cheltuielilor operaționale (euro)

euro

%

euro

%

euro

%

24.550.000

70.14%

5.450.000

15.57%

5.000.000

14.29%

35.000.000

Calendarul planificat pentru cheltuielile operaționale

2017

2018

2019

2020

2021

2022

Perioada ulterioar ă*

Cheltuieli din program

0 euro

0%

1.050.0 00 euro

4.28%

2.000.0 00 euro

8.15%

3.000.0 00 euro

12.22 %

16.000. 000 euro

65.17%

2.500.0 00 euro

10.18 %

Promovare

Și marketing

865.00 0 euro

15.87 %

462.50 0 euro

8.48%

502.50 0 euro

9.22%

970.00 0 euro

17.80 %

2.550.0 00 euro

46.80%

100.00 0 euro

1.83%

Salarii, cheltuieli de regie și cheltuieli administrat ive

232.14

3 euro

4.64%

275.00 0 euro

5.5%

346.42

9 euro

6.93%

721.42 9 euro

14.43 %

2.614.2

86 euro

52.29%

810.71

4 euro

16.21 %

Total

1.097.1

43

euro

1.787.5 00 euro

2.848.9

29

euro

4.691.4

29

euro

21.164.

286

euro

3.410.7 14 euro

* Conform strategiei de dezvoltare a orașului, proiectul de Capitală Europeană a Culturii este definit ca unul prioritar al orașului. în cazul în care orașul va câștiga acest titlu, moștenirea Capitalei Culturii va fi asigurată printr-o contribuție financiară echivalentă procentului de 1.5% din bugetul local pentru cultură. Mai precis, Centrul European de Artă Contemporană va beneficia de un buget anual de 1% din totalul bugetului local pentru cultură, iar alte proiecte-moștenire ale Cluj-Napoca 2021 vor fi finanțate cu 0.5% din bugetul local pentru cultură. Când vine vorba despre susținerea de proiecte-moștenire, orașul nostru are o importantă experiență pozitivă: după deținerea titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2015, Cluj-Napoca păstrează un loc important în agenda culturală anuală pentru proiecte precum COM’ON Cluj, Cluj Never Sleeps și Day 15.

Pentru procesul de evaluare și monitorizare am alocat suma de 200.000 euro din bugetul alocat cheltuielilor Administrative după cum urmează:

  • - 70.000 în anii premergători titlului pentru stabilirea indicatorilor de bază și pentru analize anuale și rapoarte.

  • - 10.000 pentru evaluare și monitorizare în 2021 pentru cercetări sociologice amănunțite pe toată perioada anului, rapoarte preliminare și analize pentru presa națională și internațională.

  • - 70.000 vor fi alocați pentru anii de după 2021 pentru analizele finale, analiza de impact și diseminarea informației.

Buget pentru cheltuielile de capital:

Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în ceea ce privește anul pentru care este acordat titlul?

Autoritățile responsabile de finanțele publice (municipalitatea, autoritățile regionale, autoritățile naționale) au votat deja sau și-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile de capital? In caz contrar, când intenționează s-o facă?

Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital?

A

In cazul în care orașul primește titlul de Capitală europeană a culturii, care este calendarul de primire, de către oraș și/sau de către organismul responsabil de pregătirea și punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile de capital?

Dacă este cazul, vă rugăm să inserați aici un tabel în care să se specifice ce sume se vor cheltui pentru noua infrastructură culturală utilizată în anul pentru care este acordat titlul.

Asociația Cluj-Napoca 2021 CEaC nu va aloca în mod direct fonduri pentru cheltuielile de capital. Direcția generală comunicare, dezvoltare locală și management proiecte (din cadrul Municipalității Cluj-Napoca) are resursele și expertiza necesare pentru a putea aplica la fonduri structurale și de investiții europene sau la alte programe de finanțare. în ultimii cinci ani, municipalitatea a atras mai mult de 80 de milioane de euro din fonduri UE pentru proiectele sale de dezvoltare. în ultimii trei ani, cheltuielile de capital au ajuns la o treime din bugetul orașului.

Proiectele enumerate mai jos fac parte din Strategici de dezvoltare a orașului Cluj-Napocape perioada 2014-2020, aprobată de către Consiliul Local. Toate aceste proiecte de dezvoltare a infrastructurii au legătură cu programul CEaC, necesitatea lor rezultând în urma consultărilor ce au avut loc în timpul procesului de dezvoltare a strategiei, derulat în anul 2013.

  • 1.  Centrul Cultural Transilvania - Buget: 65 milioane euro

  • 2.  Centrul European de Artă Contemporană - Buget: 12 milioane euro

  • 3.  Reabilitarea Dealului Cetățuia (fostă fortificație în stil Vauban) - Buget: 6 milioane euro

  • 4.  Reabilitarea râului Someș - Buget: 25 milioane euro

  • 5.  Sistemul de Comunicare al Orașului - Buget: 0,6 milioane euro

  • 6.  Reabilitarea monumentelor publice și a clădirilor istorice - Buget: 3 milioane euro

  • 7.  Reabilitarea Pieței Mihai Viteazul - Buget: 3 milioane euro

  • 8.   Transformarea Străzii Kogălniceanu în zonă pietonală și dezvoltarea unui nou traseu turistic (Cimitirul Central - Strada Kogălniceanu - Piața Unirii - Piața Muzeului - Parcul Caragiale - Podul Nemților - Dealul Cetățuia) - Buget: 9 milioane euro

  • 9.   Modernizarea Pieței Unirii - Buget: 2,5 milioane euro

  • 10.  Parcul Gheorgheni (complex sportiv și de relaxare) - Buget: 5 milioane euro

Principalele proiecte de infrastructură culturală și turistică care au legătură cu proiectul CEaC și care sunt incluse în planul municipalității pentru perioada 2014-2020 sunt prevăzute pentru pentru finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020: Reabilitarea râului Someș, Transformarea Străzii Kogălniceanu în zonă pietonală și dezvoltarea unui nou traseu turistic, Centrul Cultural Transilvania, Reabilitarea Dealului Cetățuia.

Linia bugetară pentru dezvoltarea infrastructurii orașului este diferită de linia bugetară pentru CEaC și, prin urmare, eventuala creștere a cheltuielilor de infrastructură nu va afecta bugetul operațional al Cluj-Napoca 2021 CEaC.

b) Structura organizației

Ce fel de structură de gestiune și de punere în aplicare este avută în vedere pentru punerea în aplicare a evenimentului Capitală europeană a culturii?

Implementarea programului Cluj-Napoca 2021 CEaC îi revine Asociației Cluj-Napoca 2021 -Capitală Europeană a Culturii.

Asociația a fost înființată în 2010 și este o organizație nepatrimonială, neguvernamentală, apolitică și independentă, având un scop profund cultural și instructiv-educativ.

în prezent, României îi lipsește un cadru financiar clar pentru implementarea unui proiect de tip CEaC. Guvernul e conștient de această problemă și se angajează să o rezolve într-un timp cât mai scurt. în acest sens, Asociația noastră a contribuit la un Memorandum dezvoltat și semnat de către toate cele patru orașe finaliste, prin care am invitat Guvernul să stabilească și să coordoneze o comisie de Finanțe și Legislație, care să includă reprezentanți ai Guvernului și ai echipelor de conducere ale celor patru orașe finaliste.

Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm să specificați în mod clar persoana (persoanele) care deține (dețin) răspunderea finală pentru conducerea generală a proiectului.

ECHIPA DE BAZĂ

Echipa de bază este compusă din două departamente, conduse de către Directorul General și, respectiv, Directorul de Program. împreună, cei doi administrează planificarea și implementarea întregului proiect.

Directorul General este responsabil final al proiectului, pentru toate funcțiunile de management ale Asociației și pentru îndeplinirea obiectivelor financiare și legate de program. Directorul General selectează membrii echipei, cu excepția Directorului de Program, în urma unui Apel public. Sarcina Directorului General este să faciliteze munca Directorului de Program și a echipei, asigurând cea mai bună distribuire posibilă a resurselor.

Directorul de Program are ultimul cuvânt de spus în ceea ce privește programul cultural și artistic. Directorul de program are rolul de a se asigura că viziunea artistică a programului cultural și artistic este implementată conform conceptului și strategiei prezentate în acest dosar. Directorul de Program este responsabil de executarea și coordonarea tuturor activităților din programul cultural și artistic. Directorul de Program lucrează în colaborare cu o echipă formată din opt Directori Artistici.

Echipa Artistică este formată din opt Directori Artistici cu responsabilități și leadership comune. Ariile de responsabilitate ale Directorilor Artistici sunt Artele vizuale, Artele performative, Comunitatea, Industriile creative, Muzica, Literatura, Urbanismul și Patrimoniul, în timp de componenta digitală este prezentă, transversal, în fiecare dintre aceste arii.

Managerul de Producție este responsabil de coordonarea și planificarea tuturor activităților financiare, de resurse umane și de producție necesare pentru producția evenimentelor și proiectelor din programul cultural și artistic.

Managerul de Marketing și Comunicare este responsabil de toate aspectele care țin de marketingul și comunicarea proiectului: implementarea strategiilor de marketing, media și PR, a proiectelor de comunicare și a tuturor celorlalte acțiuni care generează vizibilitate pentru proiectul CEaC.

Managerul de Parteneriate Europene este responsabil de toate parteneriatele internaționale dintre Asociația noastră și alte Asociații CEaC și orașe din străinătate, precum și de supervizarea și asigurarea sprijinului pentru implementarea parteneriatelor culturale cu organizații din afara țării. O atenție specială va fi dedicată colaborărilor cu celelalte două orașe europene deținătoare a titlului CEaC în anul 2021.

Managerul de Relații Corporative este responsabil de atragerea de fonduri private și de relația cu companiile. Lucrează îndeaproape cu Directorul de Program și cu Echipa de Producție.

Managerul de Fonduri Europene este responsabil cu scrierea și implementarea de proiecte de finanțare europene. Lucrează îndeaproape cu Directorul de Program și cu Echipa de Producție.

Managerul Administrativ și Financiar este responsabil de bugetul general și de toate aspectele economice și legislative ale proiectului, răspunzând de toate aspectele care țin de procedurile de achiziții și de raportare.

Toate proiectele și evenimentele din programul cultural și artistic sunt administrate în Echipe de Proiect subordonate unor manageri care fac parte din Echipa de Producție condusă de către Managerul de Producție (din punct de vedere administrativ) și de către Directorii Artistici corespunzători (din punct de vedere curatorial). O parte dintre rolurile din echipele de proiect vor fi acoperite de către Co-Team, un mecanism de leasing de personal prin care companii și organizații partenere își pot delega către Asociația noastră, pe cheltuiala lor, specialiști cu experiență, pentru roluri pe perioadă scurtă și determinată.

Proiectele și evenimentele externe (deci cele derulate de către alte organizații) se afiliază programului nostru în baza unui contract cu Asociația noastră și primesc din partea noastră un facilitator dedicat. Contractul desemnează clar care sunt obiectivele și regulile de colaborare impuse de către Asociație (reguli de branding etc.)

O echipă de evaluare subordonată Directorului General este responsabilă de evaluarea internă. In timp ce evaluarea externă este condusă de către un organism extern, evaluarea internă se preocupă de monitorizarea proceselor interne și a progreselor implementării planurilor CEaC, pentru îmbunătățirea continuă a procesului de management. De asemenea, echipa de evaluare internă va asigura respectarea standardelor Green de implementare a proiectului CEaC, așa cum sunt ele definite în cadrul Academiei Deschise a Schimbării.

Două echipe de audit (internă și externă) vor funcționa în relație cu Asociația. Echipa internă este compusă din specialiști de finanțe și legislație numiți în funcție de către Echipa de Management. Echipa de audit extern va fi desemnată în urma unui apel deschis tuturor companiilor de audit și consultanță, care va fi derulat în anul 2017.

CONSILIUL STRATEGIC

Consiliul Strategic are rolul de a consilia, susține, monitoriza și controla activitățile financiare și de management ale Asociației, întreprinse pentru executarea planului și a programelor sale. De asemenea, Consiliul Strategic monitorizează implementarea tuturor investițiilor publice făcute în sprijinul proiectului CEaC.

Rolul Consiliului Strategic este strategic și ne-executiv. Consiliul respectă și sprijină independența totală de decizie a Echipei de Bază în ceea ce privește implementarea programului cultural și artistic. Consiliul se întâlnește de cel puțin două ori pe an pentru a monitoriza planificarea și implementarea proiectului, având prerogativa de a cere depunerea mandatelor celor doi Directori în cazul în care obiectivele proiectului nu sunt atinse ca urmare a unor erori de management, însă nu și pe aceea de a lua decizii în privințe care țin de programul cultural și artistic.

în cazul în care municipiul Cluj-Napoca va fi desemnat câștigător al titlului de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, vom înființa, până la finalul anului 2016, Consiliul Strategic al Asociației. Consiliul Strategic va avea în componență reprezentanți ai Municipalității, ai Județului, ai Guvernului, ai Uniunii Universităților Clujene, ai Băncii Transilvania, ai Asociației Cluj-Napoca 2021, ai societății civile și ai sectorului local de afaceri.

Cum vă veți asigura că această structură dispune de personal cu experiență și competențe adecvate pentru a planifica, a gestiona și a pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Puteți răspunde la cele două întrebări de mai sus prin anexarea, printre altele, a unor scheme, a statutului organizației, a numărului de personal și a CV-urilor persoanelor cu răspundere principală în acest sens.

Care sunt criteriile și dispozițiile care au stat sau care vor sta la baza alegerii directorului general și a directorului artistic? Ce profil au - sau vor avea - aceștia? Când își vor prelua atribuțiile? Care vor fi domeniile de acțiune ale fiecăruia în parte?

în procesul de construcție a unei organizații solide, trebuie ținut cont de un echilibru fragil între continuitatea echipei și deschiderea ei către noi membri. Continuitatea poate să aducă încredere și stabilitate, iar procesul de deschidere poate să aducă perspective noi și diverse, atât în privința direcției artistice, cât și la nivel administrativ.

Am decis să avem atât continuitate, cât și deschidere. Am ales deja un Director General și un Director de Program, precum și doi dintre cei opt Directori Artistici. în anul 2017 vom lansa un apel deschis pentru a ocupa celelalte poziții din Echipa de Bază.

Echipa de Management

Echipa Artistică

Membri deja numiți

1. Director General - Ștefan Teișanu

  • 1.  Director de Program - Rarița Zbranca

  • 2.  Director Industrii Creative -Tudor Giurgiu

  • 3.  Director Comunitate - Istvan Szakats

Apel internațional -va fi lansat în 2017

  • 1.  Manager de Producție

  • 2.  Manager de Marketing și Comunicare

  • 3.  Manager de Parteneriate Europene

  • 1.  Director Arte Vizuale

  • 2.  Director Arte Performative

  • 3.  Director Muzică

  • 4.  Director Literatură

  • 5.  Director Urbanism

  • 4.  Manager de Relațiilor Corporative

  • 5.  Manager de Fonduri Europene

  • 6.  Manager Administrativ și Financiar

6. Director Patrimoniu

Membrii aleși ai echipei

Director General

Director de Program

Director Industrii

Creative

Director Comunitate

Ștefan Teișanu

Vârsta curentă: 33

Antreprenor

Rarița Zbranca

Vârsta curentă: 40

Manager Cultural

Tudor Giurgiu

Vârsta curentă: 44 Regizor           și

producător de film

Istvăn Szakăts

Vârsta curentă: 48 Artist, curator și producător cultural

Lucrează pentru Cluj-Napoca 2021 din 2014

Lucrează pentru Cluj-Napoca 2021 din 2010

Lucrează pentru Cluj-Napoca 2021 din 2015

Lucrează pentru Cluj-Napoca 2021 din 2010

Biografii:

Ștefan Teișanu este antreprenor, fiind interesat de dezvoltarea culturală, comunitară și a sectorului de tineret.

Fapte, firma pe care a înființat-o în 2006 în Cluj, se ocupă de organizarea de evenimente și programe educaționale și culturale de mari dimensiuni, în România și Republica Moldova. în cadrul companiei, Ștefan a gestionat bugete de peste 5 milioane euro, provenite din parteneriate corporate, fonduri nerambursabile naționale și europene și mecanisme inovatoare de crowdfunding. Echipa sa (15 angajați & 500 voluntari și colaboratori în fiecare an) a ajutat peste 35.000 de tineri să-și găsească un nou loc de muncă și să se implice în activități de voluntariat, de formare și antreprenoriale.

Ștefan este și președintele fondator al Asociației Nord, o organizație de dezvoltare comunitară înființată la Darabani, orașul său natal, activă în România, Ucraina și Republica Moldova. Ștefan a fost președintele A1ESEC Cluj-Napoca și a pus bazele filialei locale a Junior Chamber International. In 2008 a fost numit de către Junior Achievement "Tânărul Antreprenor al Anului în România", doar cu câteva luni înainte ca primul său proiect să intre în faliment. A fost mai apoi distins cu diferite premii: Premiul pentru Anteprenoriat (AIESEC Romania Alumni, 2009), Premiul media de excelență (Transilvania Reporter, 2013) și Premiul pentru Contribuție la promovarea culturii românești în lume (Cernăuți, Ucraina, 2014), fără a mai falimenta vreodată.

Crezul său personal, pe care l-a transpus și în viziunea organizației lui, este că oamenii pot fi ceea ce își doresc să fie. Așa cum a precizat și în fața juriului în etapa de preselecție, experiența CEaC l-a învățat că nu doar oamenii, ci și orașele pot fi ceea ce își doresc să fie.

Rarița Zbranca este expert cultural cu o experiență de 18 ani în domeniul artistic, mai precis în management, curaloriat, cercetare și politici. Aria ei de interes o reprezintă rolul culturii în transformarea socială și dezvoltarea urbană. In 2015, a primit "Premiul pentru Management Cultural" din partea Administrației Fondului Cultural Național din România.

Rarița este directoare și co-fondatoare a Fundației AltArt, organizație dedicată metodelor experimentale în artă și societate. Este cofondatorul și primul președinte al Fabricii de Pensule, un spațiu colectiv independent pentru artele contemporane, în Cluj-Napoca. Are experiență în programe pentru locații, organizații și evenimente, coordonând mai mult de 50 de proiecte.

In 2011, s-a alăturat echipei Cluj-Napoca 2021 unde și-a adus contribuția în toate etapele candidaturii, inclusiv în dezvoltarea conceptului și a programului cultural.

Rarița este implicată în dezvoltarea politicilor culturale, în Cluj-Napoca (unde a coordonat elaborarea Strategiei Culturale), dar și la nivel național prin activitatea în Coaliția pentru Sectorul Cultural Independent și la nivel european în cadrul inițiativelor A Soulfor Europe și European House for Culture. De asemenea, aceasta este membră a consiliului director al rețelei Balkan Express, al Coaliției Sectorului Cultural Independent din România și al Federației Fabrica de Pensule. Rarița a contribuit în calitate de speaker și trainer la sute de forumuri profesionale, inclusiv conferințe de renume premul Conferința Berlin, Forumul Cultural European, întâlnirile plenare 1ETM și Congresul Cultural din Wroclaw.

De asemenea, Rarița a activat profesional în domeniile media și democrație în diferite organizații precum Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca și Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, România. A studiat Foto-Video-Procesare Digitală, din cadrul Universității de Arte și Design și de Jurnalism din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Rarița s-a născut în 1975 și acum locuiește și lucrează în Cluj-Napoca.

Tudor Giurgiu este regizor și producător de film. Este membru al Academiei Europene de Film și a fost președintele TVR - Televiziunii Naționale Române între 2005 și 2007. Tudor este fondatorul și președintele Asociației pentru Promovarea Filmului Românesc și evenimentul fanion Festivalul Internațional de Film Transilvania (T1FF). Asumându-și acest rol, Tudor a dus cinematografia românească pe scena mondială prin dezvoltarea, coordonarea și evaluarea a numeroase inițiative culturale legate de film. Organizația sa susține tinerii regizori și profesioniști, educând noua generație în domeniul media prin intermediul programelor dedicate adolescenților și copiilor. Festivalul Internațional de Film Transilvania (T1FF), se desfășoară în Cluj și a fost lansat în 2002. Acesta este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din Europa, fiind recunoscut de F1APF drept unul dintre 40 cele mai bune festivaluri de film din lume.

Tudor este unul dintre cei 24 de lideri internaționali care au beneficiat de programul Bursei Eisenhower în 2004. Bursa Eisenhower este un ONG non-partizan care are ca scop dezvoltarea leardership-ului și al colaborării internaționale prin dialog, schimb de informații și idei între liderii consacrați ai lumii.

El a regizat trei filme de lung metraj premiate la numeroase festivaluri de film din lume și a produs, respectiv co-produs peste 30 de alte filme. Scurtmetrajul său intitulat Superman, Spiderman sau Batman (2011) a câștigat premii la festivaluri din întreaga lume (Aspen, Valladolid, etc.) și a fost declarat Cel Mai Bun Scurtmetraj al Anului de către Academia Europeană de Film.

Istvân Szakâts este artist, curator, producător cultural și, cel mai important, un cetățean activ al orașului. Ca atare, de mai bine de 20 de ani, acesta a pledat pentru empoxverment prin cultură, arta implicată în societate și cetățenie activă. Istvân a contribuit la o serie de proiecte ale orașului (spre exemplu Bugetarea Participativă, Strategia Industriilor Creative), s-a implicat în proiecte civice de tip grassroots precum Roșia Montană, Parcul Feroviarilor, Pata Rât, Clusterul 1T sau Someșul Nostru. Acesta a fost distins de două ori cu Premiul de Excelență Media în Implicare Civică (2013 și 2016).

In calitate de artist, Istvân a contribuit la designul și producerea a numeroase lucrări, inclusiv Samples - o serie de spectacole în spații publice pe tema drepturilor cetățenești, împuternicire și însușirea spațiului public. Samples a fost inclus în programele culturale a trei Capitale Europene ale Culturii (Istambul, Pecs, Mons).

De asemenea, Istvân a curatoriat expoziții internaționale pe tema emancipării prin artă (spre exemplu Democ(k)racy, Rennes, Eindhoven). Acesta este cofondatorul și președintele Fundației AltArt, membru fondator și președinte al Federației Fabrica de Pensule (spațiu pentru artă contemporană) în Cluj-Napoca. Istvân a predat diferite discipline din domeniul media la Facultatea de Teatru și Televiziune al a Universității Babeș-Bolyai și la Universitatea Sapientia, în perioada 2005-2015. El a urmat cursuri universitare în domeniul Artelor Vizuale (licențiat în 2003) și al Informaticii (licențiat în 1992).

Apeluri internaționale deschise

Pentru 75% din pozițiile cheie atât în Echipa de Management, cât și în Echipa Artistică, vom lansa în 2017 un apel internațional deschis.

Apelul e deschis tuturor și ne așteptăm la un număr mare de aplicanți, dat fiind interesul internațional pe care îl stârnește oportunitatea de a lucra într-o echipă CEaC și, de asemenea, numărul mare de operatori, manageri, producători și lucrători culturali atât din Cluj-Napoca, cât și din țară.

Plănuim să alegem cel puțin trei curatori internaționali în Echipa Artistică și cel puțin o persoană care a lucrat în echipa de management a Capitalei Europene a Tineretului - 2015.

In urma procesului de recrutare, toți membrii echipei vor urma cursuri de formare și vor participa în activități de dezvoltare profesională, în cadrul cărora vor deprinde abilități și cunoștințe relevante pentru munca pe care o vor desfășura în cadrul programului CEaC. în această privință, Asociația Cluj-Napoca 2021 va cere sfatul experților care deja au lucrat în coordonarea altor proiecte CEaC și se va implica activ în activitățile Rețelei Capitalelor Europene ale Culturii.

Cum vă veți asigura că există o cooperare corespunzătoare între autoritățile locale și această structură, inclusiv în ceea ce privește echipa artistică?

La nivel strategic

Pe parcursul celor șase ani de activitate, Asociația Cluj-Napoca 2021 CEaC a gestionat cu succes o relație echilibrată atât între echipă și autoritățile publice locale și regionale, cât și între Asociație și partidele politice. Toate partidele politice au semnat un acord de sprijinire a proiectului CEaC. Secretul acestui succes a constat într-o comunicare constantă și implicarea tuturor părților interesate în procesul de pregătire a candidaturii.

Autoritățile locale au confirmat strategia culturală a orașului, contribuția financiară la bugetul proiectului și dosarul oficial de candidatură, în lunile iulie și august 2016. Autoritățile județene au confirmat, de asemenea, contribuția financiară la bugetul proiectului Cluj-Napoca 2021, în luna iulie 2016.

La nivel operațional

Intenționăm să punem la punct un grup de lucru interinstituțional al Asociației CEaC în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Județean, Poliția locală și națională, Prefectura, Jandarmeria, Compania de Transport Public, cu scopul de a ține la curent aceste instituții pe parcursul procesului, de a preveni și de a rezolva eventualele probleme și, per ansamblu, de a sprijini implementarea programului.

c. Planul pentru situațiile neprevăzute

Ați derulat/planificat un exercițiu de evaluare a riscurilor?

Am derulat un exercițiu inițial de evaluare a riscurilor în faza de preselecție și un al doilea în faza finală a competiției.

Care sunt principalele puncte tari și puncte slabe ale proiectului dumneavoastră?

Program Cultural

Puncte tari

Puncte slabe

Are un scop clar, o planificare pe termen lung și orientare pe proces.

Nu răspunde la o nevoie imediată, critică a comunității, prin urmare este posibil să nu fie perceput de către publicul larg ca o nevoie urgentă

Se bazează pe colaborări și rețele puternice cu parteneri la nivel local și european.

Implementarea sa necesită o gamă largă și un număr mare de experți culturali și artiști care să-și asume obligația de implicare în acest proiect pentru o perioadă lungă de timp (cel puțin 6 ani).

Este conceput să aducă un impact social, economic și cultural concret, relevant și pozitiv.

Este menit să spargă cercul vicios al diverșilor operatori culturali și al diferitelor comunități care sunt prea indiferenți sau prea orgolioși ca să colaboreze - în cazul în care vor găsi modalități de a colabora, atunci avem un „progres”.

Este puternic legat de concept și răspunde celor trei nevoi majore, identificate de noi,

ale orașului nostru. Cele trei obiective ale proiectului nostru (să producem excelență artistică, să conectăm comunitățile și să încurajăm economia creativă) corespund direcțiilor programului nostru cultural (Cultura inspiră, Cultura conectează, Cultura lucrează). Fiecare direcție propune 4-5 proiecte solide.

înființează    Academia    Deschisă    a

Schimbării, un proiect de formare a capacității      esențial      atât      pentru

implementarea adecvată a programului cultural, cât și pentru responsabilizarea sectorului cultural local.

Are în plan să lase în urmă o moștenire care va aduce schimbare atât la nivel de oraș, cât și la nivel european.

Structura organizațională

Puncte tari

Puncte slabe

Toți membrii echipei inițiale a proiectului au fost implicați în toate etapele         procesului

(strategia         culturală,

conceptul,    liniile    de

program, scrierea aplicației etc.) și vor putea în cele din urmă să implementeze proiectul, în cazul în care titlul este câștigat (ca membri ai Echipei de Management, ai Echipei Artistice sau ca membri ai Comitetului de Strategie).

România nu are un cadru clar pentru implementarea unui proiect CEaC.

Avem un parteneriat puternic cu autoritățile locale     și     județene.

Asociația noastră are sprijinul lor constant, fără intervenții în mecanismele decizionale care țin de

Proiectul CEaC necesită angajament puternic și de lungă durată din partea unui număr mare de experți în domeniul cultural și de management.

aspecte ale programului cultural și artistic.

Echipa externă (sistemul nostru de schimb temporar de profesioniști pentru a lucra în proiect) ne ajută să acoperim toate nevoile de resursă umană specializată și ne menține conectați cu mediul de afaceri, sectorul cultural și sectorul public.

Buget

Puncte tari

Puncte slabe

60% din bugetul total este deja asigurat din fonduri locale și regionale, publice și private.

Până la finalizarea acestei aplicații, Guvernul României nu a stabilit alocarea de fonduri pentru proiectul CEaC 2021.

Vizăm atragerea de fonduri din surse diferite de finanțare și avem o echipă bună de specialiști pentru fiecare dintre ele (strângere de fonduri, scriere de granturi, experți în relații corporative etc.).

Folosirea resurselor financiare publice necesită dezvoltarea unui sistem birocratic chiar și pentru un proiect cultural. Legislația națională pune mai mult accent pe cantitatea serviciilor și nu neapărat pe calitatea acestora.

Ați derulat/planificat un exercițiu de evaluare a riscurilor?

Am derulat un exercițiu de evaluare a riscurilor în faza de pre-selecție și încă unul în faza finală a competiției.

Cum intenționați să depășiți punctele slabe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de atenuare și de planificare a riscurilor, a planului privind situațiile neprevăzute etc.?

în ultimii ani, mizele orașelor-candidate la CEaC au devenit tot mai mari, în ceea ce privește obiectivele, bugetele, infrastructura, turismul și altele, dar, în același timp, au crescut riscurile.

Pentru a minimiza riscurile, am planificat întregul proiect bazându-ne pe acțiuni pe termen lung: nu organizăm activități una câte una, ci interconectându-le într-un proces pus în slujba unui scop înalt și de termen lung. Acest principiu stimulează planificarea pe termen lung și ne permite să alocăm resurse într-o manieră mai flexibilă, să implementăm mai ușor măsuri de control și să rămânem mereu deschiși și adaptabili: este esențial să ne atingem scopul final, în timp ce implementarea la milimetru a planului de acțiune rămâne numai dezirabilă. Așa ne facem treaba aici, în Est.

Slăbiciuni și Principalele riscuri

Probabilitate

a

Măsuri de control

Intern/Local

Pierderea           susținerii

administrative și politice

Minimă

  • •   S-au luat decizii oficiale de aprobare a susținerii financiare din partea Consiliului Cluj-Napoca și a Consiliului Județean Cluj (semnate în 2015 și reconfirmate în 2016).

  • •    Un memorandum de înțelegere și sprijin a fost semnat de toate partidele politice.

  • •    Candidatura a fost validată printr-o rezoluție a Consiliului Local.

  • •    Directorul General și Directorul de Program sunt numiți și confirmați de către Consiliul Director al Asociației.

  • •  Municipalitatea și Consiliul Județean vor fi reprezentate în viitorul Consiliul Strategic al Asociației.

Demisii din poziții cheie ale unor membri ai echipei de implementare

Medie

Scopul nostru este de a menține, în Comitetul Executiv și la nivelul de top al Echipei de management, cât mai mulți dintre colaboratorii noștri pe termen lung, fiindcă au arătat deja că sunt motivați, competenți și că pot lucra împreună. Inițiatorii proiectului, echipa executivă, mulți dintre operatorii culturali implicați în cercetarea și dezvoltarea programului vor contribui la implementarea programului.

Pentru noii membri ai echipei de implementare, cei mai mulți dintre ei urmând a fi selectați în urma unui concurs internațional, am stabilit trei criterii de selecție: Competență, Dorință și Adaptabilitate. Competența se referă la cunoștințe și abilități, Dorința se referă la motivație, iar Adaptabilitatea se referă la puterea de integrare în actuala echipă și mediul de lucru.

Extern

Imposibilitatea de a asigura bugetul previzionat

Minimă

Ne bazăm strategia de sustenabilitate financiară pe principiul diversificării surselor de venit.

Ne-am asigurat deja 60% din buget de la bugetul local și județean.

Evenimente externe sau situațiile de forță majoră care afectează programul, părțile implicate    și    contextul

internațional    socio-politic

(cum    ar    fi    tensiuni

diplomatice și militare inter-țări, crize economice etc.).

Medie

în timp ce astfel de evenimente de impact vor avea cu siguranță o influență asupra relevanței    contextuale a

programului nostru și a capacității de livrare, cultura și arta își găsesc întotdeauna modalități de a deservi un scop social.

Parte din programul nostru este special dedicată dezvoltării de soluții la noi provocări. 0 schimbare de scenariu aduce o schimbare în date și o schimbare în date se va reflecta în modul în care ne vom adapta programul și planul în momentul respectiv.

Financiar

Guvernul va aloca o sumă mai mică decât cea estimată

Minimă

în urma analizei făcute de noi cu privire la bugetul Ministerului Culturii în ultimii ani și sumele cu care au fost finanțate evenimentele culturale majore din România și ținând cont de importanța acțiunii de Capitală Europeană a Culturii, sunt mari șanse ca Guvernul să aloce cel puțin zece milioane de euro pentru bugetul CEaC.

Bugetul CEaC atrage mulți bani din surse naționale, defavorizând        sectorul

cultural local. De asemenea, atrage prea puține fonduri din surse externe și private

Medie

Ținând cont de faptul că sumele alocate de Consiliul Local și de Consiliul Județean reprezintă o garanție și având în vedere că fondurile de la Guvern sunt extrem de probabile, am întocmit un plan cu risc minim, prin care doar 12% din buget e asigurat din alte surse (sponsori, fonduri UE).

25% din bugetul provenit din sponsorizări e deja garantat și avem certitudinea că ne vom depăși cu mult estimările. Avem o echipă care se ocupă de relațiile corporative, condusă de un Manager, supervizat, la rândul lui, de Directorul General. Programul cultural include cel puțin trei proiecte, ce dispun

de un component economic important (Culturepreneurs, Transylvania Myths Europe    și     Parcul     Etnografiei

Intergalactice) și ne așteptăm ca ele să genereze venituri directe din sectorul corporativ, fiindcă extind eventualele parteneriate spre domenii puternice, precum piața de capital, turism, industria jocurilor video etc.

Proiectele incluse în programul nostru cultural și artistic au mari șanse să atragă fonduri din surse UE și suntem convinși că ne vom depăși obiectivul de 1,5 milioane euro pe care ni l-am propus. Avem o mulțime de experți în atragerea de fonduri UE atât în Cluj-Napoca, cât și în restul țării și plănuim să le acordăm un rol prioritar în cadrul Echipei de Management. în acest sens, va exista un departament special, condus de un Manager al Fondurilor UE, supervizat de Directorul General.

0 capacitate redusă de a atrage fonduri în sectorul cultural după 2021

Medie

Odată programul implementat, există riscul ca proiectele locale să devină mai puțin interesante pentru instituțiile europene    care    oferă    fonduri,

considerându-se că acestea au atras deja destui bani în anii precedenți.

Din acest motiv, insistăm să existe o creștere progresivă a ponderii bugetului local în sectorul cultural, care să ajungă la 3% din bugetul orașului după anul titlului.

Totuși, avem încredere că relațiile construite între sectorul cultural și cel economic pe parcursul procesului CEaC vor produce noi mecanisme de finanțare și noi modele de colaborare între cele două    sectoare,    contribuind    la

sustenabilitatea sectorului cultural local.

Aferente programului

Resurse (umană, de timp, financiare)       insuficiente

pentru       implementarea

Mică

Programul nostru nu este doar o serie de evenimente, ci o serie multi-stratificată, inter-conectată de proiecte planificate

întregului program cultural

pentru a fi lansate în 2021 (sau mai devreme) și dezvoltate pe termen lung. Prin urmare, putem regândi oricând dimensiunile programului și, în funcție de cum îi aranjăm componentele, să găsim noi metode de implementare. Având în vedere faptul că managementul de proiect este un instrument și nu un scop, ne ajută să redimensionăm și să replanificăm întregul proces în funcție de resursele disponibile, astfel încât programul să poată fi implementat.

Totuși, programarea culturală nu va fi efectuată de agenția noastră singură, ci împreună cu consorții de operatori culturali, instituții și, în unele cazuri, companii    private.    Acest    aspect

garantează durabilitatea planului nostru de implementare.

Dacă fondăm prea multe instituții de mari dimensiuni, există riscul să sufocăm activitatea        operatorilor

culturali independenți

Medie

E adevărat că propunem un program cultural și artistic consistent, dar el e gândit a fi un proces de colaborare, ceea ce-1 va împiedica să se transforme într-un mediu birocratic imobil.

  • 6.4 Marketing și comunicare

Programul dumneavoastră artistic poate fi rezumat printr-un slogan?

Sloganul proiectului nostru este Servus. In limba română, acest salut e specific celor care locuiesc în Cluj-Napoca. Oriunde te-ai duce și pe oricine ai saluta cu Servus, îți va răspunde: Aha, ești din Cluj, nu? Această formulă de salut are origine latină și se folosește în întreg spațiul central-european. Servus întrupează aspirația noastră de a ne împlini ca și comunitate, dar e și un semn de încredere. Expresia e folosită atât de români, cât și de maghiari; e felul în care se salută prietenii și cei care se consideră egali între ei. Semnifică deschidere și familiaritate. Este sinestezia întâlnirii dintre est și vest.

La origine, „servus" este o elipsă a expresiei Ego servus tuus suml, ceea ce vrea să zică „Eu sunt servitorul tău!”, cu sensul „Mă pun la dispoziția tal”. Expresia se folosea în antichitatea romană, în întregul Imperiu Roman, inclusiv în Dacia, Moesia și alte provincii danubiene, ca formulă de curtoazie.

[...] In lumea germană a secolelor al XVl-lea și al XVlI-lea exista tendința de a reînvia antichitatea și chiar de a o imita. Nobilii germani și austrieci s-au deprins atunci, cu dorința de a se purta ca romanii, să se salute cu Servus tuus!, adică „Sunt sluga tal". Această formulă de salut a trecut repede la nobilii vecini: cehi, slovaci, croați, polonezi, unguri și români (din Transilvania). Cu alte cuvinte, forma aceasta politicoasă de salut din rândul claselor superioare, deși provine de la romani și din limba latină, a ajuns la noi prin germani și prin limba germană.

Prin „servus", ne deschidem sufletul și ne prezentăm lumii cu o anumită curtoazie, cu disponibilitate și demnitate, așa cum se cade să facem.

Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop

Rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Servus va fi semnătura noastră pe întregul continent. Ne vom încheia cu Servus toate acțiunile noastre de comunicare, ajutând largul public național, european și internațional să se simtă conectat și integrat în proiectul nostru de Capitală Europeană a Culturii.

-Care este strategia urmărită de oraș în termeni de marketing și de comunicare în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii?

-Cum vă veți mobiliza propriii cetățeni astfel încât să-și asume rolul de comunicatori ai evenimentului către lumea exterioară?

Deși suntem o comunitate extrem de diversă, cu toții iubim acest oraș. Și suntem dispuși să acceptăm și mai multă diversitate. Conform unui studiu realizat de Eurostat în 2015, Cluj-Napoca e probabil cel mai prietenos oraș european. Ceea ce e de la sine înțeles, dacă considerăm că blazonul orașului, vechi de sute de ani, e reprezentat de poarta deschisă a unei fortărețe. Iar diversitatea este cel mai fertil sol pentru arte, cultură și economie creativă. Acesta este motivul pentru care Cluj-Napoca și-a depășit condiția în materie de film, arte, muzică și industrie IT.

Suntem diverși, iar când vom învăța să fim uniți, vom fi de neoprit.

Acum, pentru prima oară, suntem uniți. Acest proiect și dragostea pe care o purtăm orașului ne-au adus laolaltă. Sloganul „Servus” exprimă cel mai bine această unitate, având potențialul unei semnături pe care Europa o va recunoaște și o va asocia în timp cu orașul Cluj-Napoca și cu proiectul Capitalei Culturii. Avem însă nevoie de o idee de comunicare de impact, izvorâtă din conceptul East of West, pe care să o semnăm cu Servus. Această idee e mesajul cheie care va imprima coerență proiectului nostru. Iar ideea este „Acesta este Clujul”.

Servus. Acesta-i Clujul.

Clujenii își iubesc orașul. Credem că e aproape imposibil să găsești, în întreaga Europă, un loc la fel de mult iubit. Locuitorii orașului și ai României știu bine acest lucru, iar europenilor le vom oferi multe motive să intre în fcm club. „Acesta-i Clujul” înseamnă o mie de lucruri diferite și toată Europa o va afla cât de curând.

Cum ajunge acest mesaj în Europa?

Servus. Acesta-i Clujul este replica noastră prin care atragem atenția publicului, oferindu-i o idee despre cum e la Cluj-Napoca, înainte să fi ajuns aici. Acesta-i Clujul este și un catalizator care responsabilizează comunitatea și insuflă un simț al proprietății cu privire la proiectul Cluj-Napoca 2021. Ne dorim ca oamenii să se simtă mândri că orașul lor e Capitală Europeană a Culturii. Ne propunem să îi implicăm activ pe clujeni și pe europeni în proiectul Cluj-Napoca 2021, pentru a le putea oferi experiențe personale, profunde în programul nostru.

Abordarea noastră de marketing se bazează pe strategii de participare și viralizare, ambele având ca elemente definitorii implicarea publicului și eficienta financiară.

Exemple creative

Acesta-i Clujul și Clujul e primitor. Construim aplicația de web și mobil Acesta-i Clujul și le facem viața mai ușoară celor care vor să viziteze Cluj-Napoca. Aplicația integrează mai multe dintre principalele noastre inițiative de comunicare și de dezvoltare de audiență: programul de ambasadoriat, programul de voluntariat, programul de turism alternativ, proiectul City Cârd, caietul cultural al proiectului Expand, sistemul centralizat de rezervări, proiectul Povești și istorii și altele. Utilizatorii primesc puncte virtuale pentru fiecare acțiune pe care o fac în cadrul proiectului CEaC, indiferent dacă e acțiunea lor sau au convins pe altcineva să o facă. Primesc puncte pentru acțiuni de voluntariat, dacă reușesc să convingă pe cineva să viziteze Cluj-Napoca, dacă găzduiesc pe cineva, dacă participă la un proiect sau la o manifestare culturală, dacă vizitează un muzeu sau o expoziție. în funcție de punctele acumulate, devin cetățeni, primari, ambasadori etc. ai orașului. De asemenea, pot să preschimbe punctele în bilete sau materiale promoționale cu marca Cluj-Napoca 2021.

Acesta-i Clujul și Clujul e european. Pe baza unui parteneriat puternic cu Ambasada Republicii Franceze în România și cu Institutul Cultural Francez din Cluj-Napoca, deschidem o Ambasadă culturală Cluj 2021 în Atelierul Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris, unul dintre cele mai vizitate centre de artă contemporană din lume. Ambasada va fi deschisă începând cu 2018, anul Centenarului Marii Uniri, și va prezenta lucrări ale artiștilor Școlii de la Cluj, precum și ale altor artiști contemporani români și francezi, în cadrul programului artistic al Centrului European de Artă Conteporană. Ambasade culturale asemănătoare vor fi deschise în Filarmonica din Berlin, cu sprijinul Consulatului General al Germaniei în Sibiu și al Centrului Cultural German din Cluj-Napoca, precum și în alte orașe europene. Ambasadele vor promova programul Cluj-Napoca 2021 și contribuțiile aduse de români în istoria culturală a Europei. Știați că Brâncuși este român? Dar că cel care a făcut Filarmonica din Miinchen cunoscută în toată lumea este românul Sergiu Celibidache?

Acesta-i Clujul și Clujul e spectaculos. Creăm Cele trei vârste ale Turnului, un proiect de realitate augmentată care recuperează și aduce la zi unul dintre cele mai interesante monumente ale orașului: Turnul Pompierilor. Cele trei vârste ale turnului se referă la nivelul medieval al clădirii, la extensia de secol XIX și la cea contemporană, digitală. Proiectul transformă clădirea într-o platformă de informații pentru vizitatori: văzute din turn, imagini tridimensionale ale diferitelor epoci ale orașului vor părea suprapuse peste străzile de astăzi ale Clujului. O bază de date cu multe informații despre oraș va fi disponibilă online și in situ. Proiectul este co-produs de către Ordinul Arhitecților din România, Asociația Urbannect și mai multe companii locale de IT.

Acesta-i Clujul și Clujul e intens. Derulăm un eveniment de promovare anual numit InClujing You, prin care ne dorim să activăm comunitatea europeană din jurul celor care iubesc Clujul pentru că s-au născut aici sau pentru că au trăit aici cândva. Scopul nostru este să aliniem toate reuniunile universitare ale orașului în timpul acelorași două săptămâni de vară, pentru a oferi motive tuturor să-și invite la Cluj prietenii și familiile.

Acesta-i Clujul și Clujul e bogat. Cu ocazia Ceremoniilor CEaC, organizăm Târguri ale Agendei Culturale în ianuarie, martie, iunie și septembrie, pentru a promova publicului larg evenimentele culturale cele mai interesante ale trimestrului care urmează, dând oamenilor posibilitatea de a se întâlni direct cu producătorii și de accesa reduceri și promoții.

Acesta-i Clujul și Clujul e surprinzător. în timpul iernii, scriem cu litere uriașe „Acesta-i Clujul” în zăpada care se topește pe un câmp din apropierea aeroportului. Toți pasagerii din avioanele ce aterizează pe sau decolează de pe aeroportul din Cluj-Napoca vor observa mesajul. Reluăm proiectul în timpul verii, când vom scrie în diversele lanuri de culturi din preajma aeroportului sau pe trotuare, folosind vopsea invizibilă, care devine vizibilă atunci când plouă.

Acesta-i Clujul și Clujul e călduros. Facem apel la cele mai diverse comunități ale orașului să cânte împreună imnul Acesta-i Clujul', femei în vârstă, microbiști, preoți, absolvenți, preșcolari. Montăm un videoclip care să invite oameni din întreaga lume la Cluj-Napoca 2021.

Acesta-i Clujul și Clujul e pretutindeni. Organizăm evenimente și petreceri marca Acesta-i Clujul în orașe precum Berlin sau Londra, împreună cu clujeni stabiliți acolo, arătând astfel Europei cum e la Cluj-Napoca.

Acesta-i Clujul și Clujul e verde. Lansăm un concurs care să încurajeze mobilitatea urbană durabilă: dacă vii cu bicicleta la Cluj-Napoca 2021, ai parte de cazare gratuită, bilete și alte facilități și produse promoționale.

Acesta-i Clujul și Clujul e divers. Vom realiza ghiduri video, în mai multe limbi, de prezentare a orașului: în germană, realizat de etnicii germani din Cluj-Napoca; în maghiară, realizat de maghiari; în franceză, realizat de francezi, în suedeză, realizat de suedezi stabiliți la Cluj-Napoca și așa mai departe.

Acesta-i Clujul și Clujul e comunicativ. împreună cu Asociația Profesioniștilor din Presa Clujeană și cu UBB Radio, dezvoltăm ziarul deschis al Cluj-Napoca 2021, un proiect media de hiper-localizare prin intermediul căruia clujenii din cartiere își pot scrie singuri știrile, pot scrie reportaje și efectua investigații jurnalistice cu sprijinul oamenilor de presă ai Clujului și având la dispoziție resursele unei redacții mobile: o caravană care circulă prin oraș.

Acesta-i Clujul și Clujul e conectat. Realizăm o campanie de social media numită „între timp la Cluj”, împreună cu transportatori aerieni precum Blue Air. Cu ajutorul rețelelor de socializare, ne adresăm locuitorilor celor 35 de orașe cu care Cluj-Napoca are legături aeriene ieftine, arătându-le în timp real, prin reclame pe Facebook, ce evenimente culturale se întâmplă „imediat” la Cluj-Napoca și la care ar putea participa dacă și-ar asculta impulsul de a-și planifica rapid o vizită la Cluj.

Acesta-i Clujul și Clujul e vizionar. Toate orașele sunt concentrate pe ce o să facă în 2021. Noi însă ne facem deja planuri pentru 2022. în anul CEaC, oamenii vor vota proiectele care ar trebui continuate și în 2022, iar proiectele cu cele mai mari medii vor fi co-finanțate pentru a putea constitui programul Cluj-Napoca 2022.

Acesta-i Clujul și Clujul e personal. Prin intermediul site-ului, îi întrebăm pe vizitatori care sunt motivele pentru care vizitează Cluj-Napoca (de ex. vreau să văd cutare artist sau cutare muzician) și-i propunem respectivului artist sau respectivului muzician să-și aștepte cel mai mare fan la aeroport sau gara din Cluj-Napoca. Filmăm întâlnirea și lansăm online filmulețe virale.

Acesta-i Clujul și Clujul e Transilvania. „Dracula și prietenii” este o serie de instalații interactive și ludice, care abordează mitul Dracula și, în același timp, explorează bogatul patrimoniu al mitologiei populare românești. Proiectul aduce în Cluj-Napoca o serie de instalații interactive de realitate augmentată. Fiecare proiecție dă viață unui personaj mitologic (de exemplu, Dracula sau ielele, sânzienele și ursitoarele din mitologia românească) care interacționează cu publicul prin intermediul unui program de inteligență artificială.

Acesta-i Clujul și Clujul e magic. BBC a menționat pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca în topul celor mai bântuite locuri din lume. Se spune că pădurea „ar găzdui un portal de comunicare cu alte lumi”. Vom investi într-o campanie de comunicare intergalactică și vom construi un tulnic care va lansa formula Servus în spațiul cosmic.

Planificarea campaniei

Din totalul Bugetului Operațional au fost alocați 5.450.000 euro pentru marketing și comunicare (15,57% din bugetul operațional). Acest buget ar putea părea mic pentru o Capitală Europeană a Culturii, dar este unul solid și realist pentru România, mai ales dacă ținem cont de faptul că marketingul participativ și cel de tip buzz sunt printre cele strategiile de marketing cele mai eficiente din punct de vedere financiar.

De vreme ce conceptul East of West are, în mod cert, un mare potențial de comunicare pe plan internațional, am ales o abordare de marketing specifică, care îi amplifică și mai mult acest potențial: cheia de boltă a strategiei de marketing și comunicare este participarea. Oamenii sunt canalul nostru de comunicare cel mai important.

Marketingul participativ e mai eficient decât marketingul tradițional, fiindcă se bazează pe implicare și recomandări. Campania noastră de marketing și comunicare își propune să angreneze oamenii în proiect și să le pună ideile în practică.

Bugetul pentru comunicare variază în funcție de an, în funcție de obiectivele stabilite pentru respectivul an.

Alocări bugetare anuale, după cum urmează:

  • •      2017 buget total: 865.000

  • •     2018 buget total: 462.500

  • •     2019 buget total: 502.500

  • •     2020 buget total: 970.000

  • •      2021 buget total: 2.550.000

  • •     2022 buget total: 100.000

Distribuția bugetului total pe activități (2017-2021)

  • 1.     Mentenanță și dezvoltare site web: 70.000

  • 2.     Conținut fotografic: 65.000

  • 3.     Conținut video: 450.000

  • 4.     Comunicare și PR: 160.000

  • 5.     Mijloace de comunicare socială: 300.000

  • 6.     Publicitate stradală: 590.000

  • 7.     Radio: 485.000

  • 8.     Tipar/Presă: 600.000

  • 9.     Campanii în mass-media europeană: 400.000

  • 10. Prezența la conferințe & târguri: 170.000

  • 11. Materiale tipărite: 310.000

  • 12. Activări: 850.000

  • 13. Promovarea evenimentelor de celebrare: 100.000

  • 14. Materiale promoționale: 350.000

  • 15. Cheltuieli de călătorie: 300.000

  • 16. Aplicație 2021: 50.000

  • 17. Sistem urban de navigare pentru Cluj-Napoca 2021: 100.000

Cum vom realiza ce ne-am propus?

Scopurile strategiei noastre:

  • 1.     Să promovăm Cluj-Napoca 2021 CEaC la nivel local, național și european

  • 2.      Să încurajăm participarea la actul cultural pe termen scurt și lung

Grupurile de public vizate:

  • •   în funcție de vârstă: copii, tineri și suflete tinere

  • •   în funcție de nivel: la nivel local, regional, național, central-est-european

  • •    în funcție de preocupări și interese: oameni cu o formare culturală sau artistică, oameni pasionați de turism, călătorii și divertisment, oameni pasionați de etnografie și patrimoniu și alte tipuri largi de public, persoane cu interes scăzut pentru artă și cultură, persoane deconectate de viața socială a orașului, persoane marginalizate etc.

  • •   Tipuri de public cu nevoi speciale

Parteneri Strategici

Am făcut o selecție largă de instituții și organizații, care să ne permită să diseminăm spre un public cât mai larg mesajul nostru participativ. O parte dintre partenerii noștri sunt factori naționali puternici în diverse domenii, alții sunt relevanți la nivel european. Enumerăm mai jos câțiva dintre partenerii strategici de marketing ai proiectului.

  • •     Parteneriate CEaC

o Cu Capitale ale Culturii în 2021: împreună cu Kalamata (GR) și Herceg Novi (ME), am inițiat un nou model de parteneriat pentru Capitalele Europene ale Culturii din același an. în ceea ce privește marketingul și comunicarea, acest parteneriat include următoarele acțiuni:

  • •  Un buget comun pentru comunicare la nivel european;

  • •  O poveste de comunicare comună a celor trei CEaC;

  • •  Un website cheie (www.ecoc2021 .eu) care va oferi informații generale despre programul CEaC, dar și despre programele culturale ale celor trei Capitale, cu linkuri directe către site-urile fiecăreia;

  • •  Fiecare dintre cele trei site-uri va avea versiuni în cele trei limbi (română, greacă, muntenegreană);

  • •    Evenimente de activare ale fiecăruia dintre orașe în cadrul programelor celorlalte două CEaC;

  • •  Pachete turistice comune;

o Cu foste și viitoare Capitale ale Culturii: Inspirați de inițiativa a doi bloggeri locali care au călătorit în jurul continentului pentru a vizita și schimba informații cu orașe care au deținut titlul CEaC și cu orașe candidate, vom crea platforma ClujX de facilitare a conectării și mobilității între orașe CEaC pentru profesioniști din mass-media tradiționale sau sociale. Printre orașele CEaC cu care am stabilit deja legături se numără Wroclaw, Maribor, Riga, Leeuwarden, Luxembourg, Linz, Istanbul, Guimaraes, San Sebastian, Plovdiv, Mons, Marseille, Essen, Plzen, Novi Sad, Herceg Novi, precum și toate orașele grecești candidate pentru anul 2021.

  • •     Parteneri mass-media

o Mass-media din România: Televiziunea Română și Radio România Actualități; toți reprezentanții mass-mediei din România s-au arătat interesați de subiectul Capitalei Europene a Culturii.

o Mass-media internațională: Euronews, EurActiv, Deutsche Welle, Radio France International, Arte, Mezzo, Discovery Channel se numără și ei printre partenerii media ai programului. Intenționăm să atingem audiențe est-europene prin colaborări media precum cele cu Real TV Cernăuți sau Gazeta de Herța (Ucraina).

o Social media: Facebook și în special instrumentele lui de transmisii la 360 de grade și de difuzare de conținut video în timp real ne vor permite să creăm experiențe puternice pentru publicul nostru.

•     Parteneriate pentru turism

Companiile aeriene oferă zboruri ieftine spre România, asta și din cauza românilor care muncesc și trăiesc în afara țării. Cluj-Napoca e legat de restul Europei prin 35 de linii aeriene. E crucial pentru reușita campaniei de comunicare să realizăm parteneriate cu aeroportul din Cluj-Napoca și cu principalii operatori aerieni, precum Blue Air, fiindcă aceștia sunt capabili să promoveze programul nostru CEaC în Europa.

Centrele de Turism ale orașului și județului se angajează să sprijine proiectul Cluj-Napoca 2021 prin promovarea cu materiale de prezentare la târguri de turism de pe întregul continent. Toate aceste materiale conțin sigla și numele programului CEaC, informații despre programul nostru cultural și artistic, precum și oferte speciale pentru vizitarea Clujului în anul 2021.

Bilete la evenimentele Cluj-Napoca 2021 și materiale promoționale ale proiectului vor fi disponibile pentru achiziționare pe site-ul nostru, în cadrul Târgurilor Agendei Culturale, în pachetele turistice speciale pe care le promovăm, precum și la locațiile noastre și ale partenerilor noștri.

Cum intenționează orașul să pună în evidență faptul că acțiunea Capitală europeană a culturii aparține Uniunii Europene?

Vizibilitatea mărcii UE se va manifesta la un nivel „intergalactic”, pe parcursul întregii noastre campanii de comunicare și marketing și al proiectului în sine.

Toate siglele stipulate în ghidul UE vor apărea pe toate materialele tipărite și virtuale ale programului Cluj-Napoca 2021 CEaC. Pe parcursul fazei pregătitoare și în timpul proiectului, vom invita reprezentanți ai Comisiei Europene în calitate de purtători de cuvânt la toate evenimentele noastre majore. în campania noastră de comunicare, vom include chestiuni esențiale din agenda UE cu privire la teme sociale, urbanistice și culturale. Vom aduce în atenția publicului teme din agenda UE: migrațiune, antrepriză culturală, noi tipuri de argumentație europeană, industrii creative, mobilitatea artiștilor, legislație culturală, drepturile omului, educație, internet, politici de coeziune, digitalizarea Europei etc.

Vom stabili parteneriate cu instituții UE și vom invita reprezentanți ai acestora la Cluj-Napoca, pentru a face vizibile oportunitățile pe care le oferă și moștenirea pe care o lasă sectorului cultural european. Programul CEaC e una dintre aceste oportunități.