Hotărârea nr. 397/2007

Hotărârea 397/2007 - Aprobarea Planului de analiză si acoperire a riscurilor al municipiului Cluj-Napoca.


CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

CLUJ - NAPOCA

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al municipiului Cluj Napoca

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în ședință extraordinară,

Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al municipiului Cluj-Napoca - proiect din inițiativa primarului;

Analizând Referatul nr. 34394 din 25.04.2007 al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, prin care se propune aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al municipiului Cluj-Napoca;

Conform O M A I. nr. 132/2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

Văzând avizul comisiei de specialitate;

Potrivit dispozițiunilor art. 36, al. 6 lit a punct 8; art. 39 al. 2 și art. 45 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată,

HOTĂRĂȘTE:

Art 1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor al municipiului Cluj -Napoca, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre

Art 2. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredințează primarul municipiului Cluj-Napoca și Comitetul local pentru situații de urgență.

Președinte de ședință

Prof.univ.Dr.Vasile Florian Stamatian

KT


Nr. 397 din 26 iunie 2007

(Hotărârea a fost adoptată cu 21 voturi)

JUDEȚUL CLUJ

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

CLUJ-NAPOCA

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

APROBAT ÎN

ȘEDINȚA CONSILIULUI LOCAL din data_______________

PLANUL DE

ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR

CLUJ-NAPOCA

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Dispoziții generale

Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective

Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

CAPITOUL 2. Caracteristicile unității administrativ-teritoriale

Secțiunea 1. Amplasare geografică fi relief

Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice

Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică

Secțiunea a 4-a. Populație

Secțiunea a 5-a. Căi de transport

Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică

Secțiunea a 7-a. Specific regional/local

CAPITOLUL 3. Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale

Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice

CAPITOLUL 4. Acoperirea riscurilor

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

Secțiunea a 4-a. Instruirea

Secțiunea a 5-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

CAPITOLUL 5. Resurse umane, materiale, financiare

CAPITOLUL 6. Logistica acțiunilor

PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR DE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

CAPITOLUL 1. DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea 1. Definiții, scop, obiective

Art 1.

In contextul prezentului document, termenii și expresiile folosite au următorul înțeles:

  • a.  situație de urgență - eveniment excepțional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare și intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni urgente, forțelor și mijloacelor implicate;

  • b. amploarea situației de urgență - mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viața persoanelor, funcționarea instituțiilor statului democratic, valorile și interesele comunității;

  • c.  intensitatea situației de urgență - viteza de evoluție a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate;

  • d.  starea potențial generatoare de situații de urgență - complex de factori de risc care prin evoluția lor necontrolată și iminența amenințării ar putea aduce atingere vieții și populației, valorilor materiale și culturale importante și factorilor de mediu;

  • e.  iminența amenințării - parametrii de stare și timp care determină declanșarea inevitabilă a unei situații de urgență;

  • f.  starea de alertă - se declară potrivit prezentei ordonanțe de urgență (OUG 21/15 apr 2004) și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență;

  • g.  managementul situației de urgență - ansamblul activităților desfășurate și procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituțiile și serviciile publice abilitate pentru identificarea și monitorizarea surselor de risc, evaluarea informațiilor și analiza situației, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acțiune și implementarea acestora în scopul restabilirii situației de normalitate;

  • h. monitorizarea situației de urgență - proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situației create, cunoașterii tipului, amplorii și intensității evenimentului, evoluției și îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situației de urgență;

  • i.  factor de risc - fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în același timp și spațiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;

  • j.  tipuri de risc - incendii, cutremure, inundații, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbușiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbușiri ale unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;

  • k.  gestionarea situațiilor de urgență - identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepționale respective;

  • l.  intervenția operativă - acțiunile desfășurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situației de urgență, limitării sau înlăturării, după caz, a consecințelor acesteia;

  • m. evacuarea - măsura de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, agenți economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a insituțiilor publice si agenților economici.

Art 2.

..Planul de analiză și acoperire a riscurilor de pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca”, denumit în continuare P.A.A.R. este documentul legal care cuprinde: factorii de risc și tipurile acestora identificate la nivel de municipiu;

măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru gestionarea și managementul situațiilor de urgență în scopul prevenirii și/sau înlăturarea (contracararea) efectelor negative produse de evenimentele excepționale respective;

are la bază „Ordinul prefectului pentru aprobarea Programului de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, a Planului privind pregătirea în domeniul situațiilor de urgență al județului pe anul 2007, O.M.A.I. Nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a P.A.A:R. Și a structurii cadru a P.A.A.R.

Art. 3.

SCOPUL P.A.A.R. este de a permite Comitetului Local pentru Situați de Urgență, denumit în continuare C.L.S.U., să adopte măsurile cele mai adecvate pentru:

prevenirea riscurilor;

stabilirea concepției de acțiune în situații de urgență; alocarea resurselor umane, materiale și financiare în mod eficient.

Art. 4.

OBIECTIVELE P.A.A.R. sunt:

stabilirea unui cadru unitar de acțiune pentru prevenirea, managementului și gestionarea situațiilor de urgență;

dimensionarea realistă a forțelor și mijloacelor necesare intervenției, la dispoziția C.L.S.U.;

identificarea concepției de intervenție în funcție de resursele la dispoziție și amploarea evenimentelor;

elaborarea variantelor de planuri de intervenție în situații de urgență; alocarea resurselor umane, materiale și financiare pentru fiecare variantă în parte, pe categorii de factori de risc.

Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

Art. 5. Acte normative de referință

Principalele acte normative care stau la baza elaborării P.A.A.R. sunt următoarele:

OG Nr. 88/2001 - privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin L. 363/2002, OUG Nr. 25/2004 și OUG Nr. 191/2005;

L. Nr. 15/2005 - pentru aprobarea OUG Nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență;

HG. Nr. 1491/2004 - pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență;

HG. Nr. 1492/2004 - privind principiile de organizare, funcționare și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste;

L. Nr. 481/2004 - privind protecția civilă, modificată și completată de L. Nr. 212/2006;

HG. Nr. 2288/2004 - pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind gestionarea situațiilor de urgență;

  • -  Ordinul comun Nr. 638/420/2005 al M.A.I și Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor - pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteo periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale; HG. Nr. 642/2005 - pentru aprobarea Criteriilor de Clasificare a unităților administrativ-teritorialc, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere a protecției civile, în funcție de riscuri specifice;

  • -  HG. Nr. 1854/2005 - pentru aprobarea Strategiei Naționale de management al riscului la inundații;

  • -  Ordinul comun 1240/2005 și 1178/2006 al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și al Ministerului Administrației și Internelor privind aprobarea Manualului prefectului și al primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații;

O. M.A.I. Nr. 1184/2006 - pentru aprobarea Normelor privind organizarea activității de evacuare în situații de urgență;

L. Nr. 307/2006 - privind apărarea împotriva incendiilor;

O. M.A.I. Nr. 132/2007 - pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a

P. A.A.R. și a Structurii cadru a P.A.A.R.

Art. 6.

Responsabilitatea privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții, ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial;

Art. 7. Structuri organizatorice implicate

Structurile organizatorice implicate sunt:

Consiliul Local;

Primarul municipiului Cluj-Napoca;

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cu componentele acesteia conform Organigramei;

Serviciile Deconcentrate subordonate Consiliului Local;

Organe și organisme guvernamentale reprezentate la nivel de județ cu funcții de sprijin în managementul situațiilor de urgență.

La nivelul municipiului Cluj-Napoca se constituie, sub conducerea primarului și cu avizul prefectului, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Comitet Local.

Art. 8. Responsabilități ale autorităților și organismelor cu atribuții în domeniu

Consiliul Local are următoarele atribuții principale:

  • a.  aprobă organizarea protecției civile la nivelul unității administrativ-teritoriale, analizează anual și ori de câte ori este nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;

  • b. aprobă planurile anuale și de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii și gestionării situațiilor de urgență;

  • c.  participă, potrivit legii, la asigurarea finanțării măsurilor și a acțiunilor de protecție civilă, precum și a serviciilor de urgență și a structurilor care au atribuții legale în acest domeniu;

  • d.  stabilesc, în condițiile legii, taxe speciale pe linia protecției civile;

  • e.  înființează, în condițiile legii și cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, centre de formare și evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgență;

  • f.  gestionează, depozitează, întrețin și asigură conservarea aparaturii și a materialelor de protecție civilă prin serviciile specializate din subordine;

  • g.  asigură spațiile necesare funcționării inspectoratelor pentru situații de urgență corespunzătoare, paza și securitatea acestora și a centrelor operaționale, precum și spațiile pentru depozitarea materialelor de intervenție.

Primarul are următoarele atribuții principale:

  • a.  propune Consiliului Local structura organizatorică de protecție civilă;

  • b.  aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local în domeniul protecției civile;

  • c.  aprobă planurile operative, de pregătire și planificare a exercițiilor de specialitate;

  • d.  propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecție civilă;

  • e.  conduce exercițiile, aplicațiile și activitățile de pregătire privind protecția civilă;

  • f.  coordonează activitatea serviciilor de urgență voluntare;

  • g.  aprobă planurile de cooperare cu localitățile învecinate și organismele neguvernamentale;

  • h.  dispune măsuri și contorlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;

  • i.  urmărește realizarea, întreținerea și funcționarea legăturilor și mijloacelor de înștiințare și alarmare în situații de protecție civilă;

  • j.  răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației pentru situațiile de protecție civilă;

  • k.  solicită asistență tehnică și sprijin pentru gestionarea situațiilor de protecție civilă;

  • l.  exercită controlul aplicării măsurilor de protecție civilă în plan local;

  • m. asigură evaluarea și centralizarea solicitărilor de ajutoare și despăgubiri în situații de protecție civilă, precum și distribuirea celor primite;

  • n.  coordonează nemijlocit evacuarea populației din zonele afectate de situațiile de protecție civilă;

  • o.  stabilește măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării și a alimentării cu energie și apă a populației evacuate;

  • p.  dispune măsurile necesare pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;

  • q.  cooperează cu primarii localităților sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun;

  • r.  gestionează, depozitează, întreține și conservă tehnica, aparatura și materialele de protecție civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.

Comitetul local are ca atribuții principale:

  • a.  informează centrul operațional județean (I.S.U./Cluj) privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența acestora;

  • b.  evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, stabilește măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmărește îndeplinirea lor;

  • c.  declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul municipiului;

  • d.  analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionării situațiilor de urgență;

c. informează Comitetul Judcnțcan și Consiliul Local asupra activității desfășurate;

f. îndeplinește orice alte atribuții și sarcini stabilite prin lege sau de organismele și organele abilitate.

La declanșarea stării de alertă, în Primăria Cluj-Napoca, prin dispoziție a Primarului, se constituie Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Centru Operativ;

Centrul Operativ se constituie din personalul propriu al Primăriei.

Asigură permanent, pe perioada situației de urgență, coordonarea unitară și permanentă a activitățiilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

Centrul Operativ are următoarele atribuții principale:

  • a.  centralizează și transmite operativ la centrul operațional al I.S.U./Cluj „Avram Iancu” date și informații privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență;

  • b.  monitorizează situațiile de urgență și informează celelalte centre operative și operaționale interesate;

  • c.  urmărește aplicarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență, a planurilor de intervenție și cooperarea specifică tipurilor de riscuri;

  • d.  asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor, precum și menținerea legăturilor de comunicații cu centrele operative și operaționale implicate în gestionarea situațiilor de urgență, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgență și eu dispeceratele proprii ale serviciilor și forțelor care intervin în acest scop;

c. centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și fac propuneri pentru asigurarea lor;

  • f.  gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență;

  • g.  îndeplinește orice alte atribuții și sarcini privind managementul situațiilor de urgență prevăzute de lege și în regulamentul - cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICILE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Secțiunea 1. Amplasarea geografică și relief

CLUJ-NAPOCA este o străveche așezare dacică ridicată la rangul de municipiu în anul 124 d.Hr. de către împăratul Hadrian, devenind colonie sub Marc Aurclian (161 - 180), iar un timp capitala Daciei Paralissensis.

Denumirea orașului provine din limba latină, unde „Clusus” definește un loc închis (protejat), străjuit de coline, Feleacul (736m) și Cetățuie (408m).

Este situat pe Valea Someșului Mic, în zona de confluență cu Valea Nadășului, din care 60% șes (centru), 30% deal (cartiere) și 10% podiș (cartierul GHEORGHENI). Se învecinează nemijlocit cu comunele Apahida, Feleacul. Florești, Chinteni.

Distanța între extremitățile municipiului este de 15 km de la Vest la Est și 6 km de la Nord la Sud.

Municipiul este înconjurat de dealuri ale căror înălțimi sunt cuprinse între 500m și 800m.

Din punct de vedere litologic, predomină depozitele sedimentare (mame, argile, gresii, conglomerate) care sunt supuse unor frecvente procese de versant, în special alunecări de teren de proporții medii, cum sunt cele de pe versantul sudic al dealului Ripos, dealul Fânațele Satului și de pe dealul Cetățuie. De menționat că procesele de versant (alunecările), în marea majoritate a situațiilor au la origine intervenția iresponsabilă a oamenilor.

La Sud, municipiul este dominat de dealul Felcac (736m), dealul Peana (832m) și dealul Săvădisla (759m), în bună parte împădurite; la poalele acestora depozitele sedimentare favorizează frecvente procese de versant, presărate cu ochiuri de apă. cu suprafețe mlăștinoase dispuse în spatele valurilor de alunecare.

La Vest, așezarea este dominată de dealul Hoia (507m) împădurit, acesta constituind un compartiment între cursurile Someșului Mic și a Nadășului.

Tipuri dc peisaje

Analiza utilizării terenurilor, făcută prin utilizarea programului CORINE pe fotograme satelitare tip LANDSAT, evidențiază următoarele tipuri de peisaje:

peisajele suprafețelor artificiale - structură urbană discontinuă, unități industriale sau comerciale și zone continue;

peisajele suprafețelor agricole - teren arabil neirigat, plantații pomi fructiferi, pășuni, complexe de culturi și teren agricol cu importante zone de vegetație;

peisajele pădurilor și terenurilor seminaturalc - zone împădurite cu tranziție spre tufișuri;

peisajele organismelor acvatice - cursuri de apă.

Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice

Clima este de regulă blândă, caracterizată printr-o temperatură medie multianuală (1990 - 1999) astfel: în lunile ianuarie -2,5" Celsius, iar în luna iulie +19,3° Celsius.

De remarcat că în cursul ultimilor 5-6 ani acești indici au cunoscut creșteri în valori absolute cu până la un punct, ele fiind circumscrise fenomenelor climaterice generale.

Vara au început să se facă simțite alternanțe bine definite între perioade foarte călduroase și secetoase urmate de perioade răcoroase, cu ploi abundente.

Precipitațiile medii multianuale (1990-1999) au fost estimate la o cantitate de 582,5 litri/mp.

Precipitațiile sub formă de zăpadă încep să cadă dc regulă în a treia decadă a lunii noiembrie și se sfârșesc în decada a treia a lunii martie.

Durata existenței stratului de zăpadă oscilează în medie în jur de 65 zile, cu o grosime medie ce variază între 3 și 4 cm. Durata stratului de zăpadă este determinată de existența pe toată durata iernii a unui strat noros aproape permanent, acesta fiind un fenomen caracteristic zonelor colinare străbătute de văi largi.

Toamna târziu, iarna și primăvara devreme este foarte accentuată prezența ceței.

O analiză pe o perioadă de 40 dc ani a precipitațiilor atmosferice de la Cluj Napoca (1961-2000) relefiază următoarele:

frecvențe ridicate pe parcursul unui an, a perioadelor de trei zile consecutive de ploaie = 9,4 perioade;

frecvența perioadelor dc patru perioade consecutive = 5 perioade;

s-a înregistrat cel puțin o perioadă de șapte zile de ploi consecutive (Pentru această statistică s-au luat în calcul doar ploile care au depășit 4 litri/mp, cantitate suficientă pentru declanșarea proceselor de torențialitate sau alunecări de teren).

Un fenomen meteo constatat în ultimii ani îl reprezintă descărcările electrice de marc amploare pe timpul furtunilor dc vară.

Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică

Mijlocul localității este străbătut de la Vest la Est de râul Someșul Mic, având ca afluenți Pârâul Nadăș și Canalul Morii, confluența acestora realizându-se pe teritoriul municipiului.

Someșul Mic are lățimea de 20 - 50 m, adâncimea variind între 1,5 și 3m, înălțimea malurilor de 1,5 - 3 m și fundul nisipos.

Râul este amenajat și regularizat pe întreaga porțiune ce traversează municipiul. Aparține sistemelor hidrografice vestice, iar la traversarea municipiului Cluj-Napoca prezintă un debit mediu multianual de 14,5 m3/sec.

Debitul maxim înregistrat a fost de 410 m’/sec, la 12.06.1970, debitul minim înregistrat fiind de 1,53 m3/sec, în februarie 1954.

Canalul Morii are lățimea de 3-5m, adâncimea apei de 0,5 m, iar malurile cu 1-1,5 m înălțime sunt taluzate cu beton și piatră.

Pârâul Nadăș compartimentează municipiul pe cartiere distincte, având o albie suficient de marc să curgă fără a crea probleme majore.

Apa subterană în arealul versanților, pe orizonturi discontinue este cantonată la adâncimi relativ mici, in argilele nisipoase superficiale și are ca sursă de alimentare precipitațiile atmosferice și izvoarele de versant.

Pe teritoriul municipiului există o rețea de pârâie cu un debit relativ redus, dar constant. Acestea, în marea lor majoritate, sunt controlate prin amenajările executate în decursul timpului, dar devin un potențial pericol în perioadele ploilor sub formă de averse sau de lungă durată. Cauzele principale ale pericolelor sunt obturarea cu resturi (gunoaie, PET-uri, etc) a tuburilor de beton și intervenția iresponsabilă a cetățenilor.

Secțiunea a 4-a. Populația

Populația municipiului Cluj-Napoca număra la 18 Martie 2002, 317.953 locuitori (43,1% din populația județului și 65% din populația urbană), față de 328.602 locuitori în 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populației se explică prin emigrația unui număr semnificativ de cetățeni ai orașului spre țările occidentale și totodată printr-o rată scăzută a natalității.

Numărul real de locuitori ai municipiului este însă mai mare, în special pe durata anului universitar, perioadă în care locuiesc în acesta un număr mare de studenți veniți din alte zone.

Din totalul populației, 15% au domiciliul flotant, iar 85% au domiciliul stabil.

Cluj-Napoca s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în sec. XX, în decurs de 100 de ani crescând peste 5 ori ca și număr de locuitori, astfel:

1910 - 60.808 (români 12,6%, maghiari 83,4%)

1920 - 83.542 (români 12%, maghiari 84%)

1930 - 100.844 (români 34%, maghiari 47%)

1941 - 110.956 (români 9%, maghiari 87%)

1948  117.915 (români 40%, maghiari 57%)

1977 - 262.858 (români 65%, maghiari 32%)

2002 - 318.027 (români 79,5%, maghiari 18,9%)

(***sursă: Varga E. Arpad „Statistici etnice și confesionale pentru Transilvania”)

Repartiția teritorială a populației (densitatea)

In cadrul perimetrului urban al municipiului Cluj-Napoca, densitatea generală a populației prezintă diferențe mari, aceasta fiind condiționată de o serie de factori (evoluția numerică a populației, funcția economică și evoluția structurii economice, condiții naturale, topologice și social-istorice, suprafața intravilanului și etapele de extindere a acestuia).

Astfel, dacă la 1920 suprafața intravilanului era de 1624 ha, în anul 1948 -circa 2000 ha, în 1992 - 3017 ha, iar după ultima extindere a intravilanului acesta totaliza 4069,68 ha.

în acest areal au fost identificate la recensământul din anul 2002, un număr de 113 046 locuințe și gospodării.

Pornind de la ultimele estimări ale populației totale (318.027 locuitori) și suprafața totală a intravilanului se poate aprecia că densitatea populației la nivelul întregului intravilan al municipiului Cluj-Napoca este de 78,14 locuitori/ha (7814,54 loc/km ), iar densitatea generală este de 17,71 loc/ha (1771,54 loc/km ).

Față de valoarea densității generale a populației la nivelul intravilanului apar o seric de diferențe pe cartiere:

300-400 loc/ha în cartierele Mănăștur, Gheorgheni;

200-300 loc/ha în cartierele Mărăști, Aurel Vlaicu, Grădini Mănăștur;

100-200 loc/ha în cartierele Zorilor, Grigorescu;

50-100 loc/ha în cartierele Iris, Gruia, A. Mureșanu;

<50 loc/ha în cartierele Dâmbu Rotund, Baciu, Someșeni.

La această dată se adaugă densități foarte mici (<10 loc/ha) în noile arii rezidențiale: Borhanci, Becaș, Făget.

Structura pe grupe de vârstă și sexe

Structura pe grupe de vârstă și sexe reprezintă un indicator sintetic al populației, acesta înregistrând o evoluție conformă cu evoluția generală a populației, respectiv a componentelor dinamicii, în concordanță cu politica demografică și a modului cum a fost receptată populația urbană.

Grupe de vârstă

Populația masculină

Populația feminină

Populația totală

Nr. pers.

%

Nr. pers.

%

Nr. pers.

%

0-19 ani

34 959

23

34 123

20

69082

22

20-65 ani

102 140

68

113 780

68

215 920

68

>65 ani

13 242

9

19 709

12

32 951

10

TOTAL

150 341

100

167 612

100

317953

100

Astfel, la nivelul grupei de vârstă 0-19 ani se pune în evidență predominarea populației masculine (23%) în comparație cu cea feminină (20%), iar la nivelul grupei de vârstă >65 se observă o feminizare a populației (12%) în comparație cu cea masculină (9%). Grupa de vârstă adultă deține ponderi relativ egale.

Structura ocupațională a populației

Structura ocupațională a populației, privită evolutiv, evidențiază importantele modificări produse în economia urbanului, legate de fenomenul industrializării, manifestat mai ales după anul 1956, al decăderii industriei după 1989 și terțializării economiei după 2000.

Sectorul primar (agricultura în special) nu este specific ca și ramură economică a unui oraș de talia Clujului, în consecință încadrează un număr nesemnificativ de forță de muncă. Astfel, dacă în anul 1930 aceasta reprezenta 7,1% din populația activă, această pondere scade sub 2% în prezent. Se impune observația că prezența populației active în agricultură este constantă în zonele periferice ale municipiului, în principal în cartierele Someșeni, Valea Chintăului, Cardas, cât și existenței Stațiunii de cercetări pomicole și a celei didactice a Universității de Științe Agricole. Totodată trebuie făcută deosebirea dintre segmentul de populație care are ca activitate de bază permanentă agricultura și segmentul care o practică ocazional, ca hobby sau pentru acoperirea unor nevoi familiale.

Sectorul secundar (industria și construcțiile) au cunoscut cele mai semnificative unități în încadrarea forței de muncă. Astfel, dacă în 1930 acest sector deținea 30,9% din populația activă a Clujului, 49,4% în 1996, în 1992 s-a ajuns la 57%, după care a urmat reculul către ramuri ale sectorului terțiar ca urmare a dispoziției unor importante întreprinderi specifice sectorului secundar (CUG, Tehnofrig, Clujeana, Iris, etc).

Sectorul terțiar (serviciile) a cunoscut mutații semnificative. Astfel, de la un oraș al serviciilor in 1930, când populația activă din acest sector reprezenta 62%, Clujul tinde să se transforme într-un oraș industrial, serviciile deținând 47,5% în 1996, 41,5% în 1977 și sub această valoare in 1992. După acest moment se observă o revigorare semnificativă a serviciilor, astfel că în prezent procentul ocupării forței de muncă în servicii a revenit la valorile normale pentru rangul și statutul Clujului pe plan regional și național.

în concluzie, structura ocupațională a populației încă nu este stabilizată, acest proces fiind determinat de competiția pentru identificarea și ocuparea nișelor de activitate (în special în sectorul terțiar), pe de o parte și fenomenul constant de construire a afacerilor mici în afaceri familiale.

Secțiunea a 5-a. Căi de transport

Din punct de vedere al căilor de transport și infrastructură specifică, municipiul Cluj-Napoca este bine deservit, fiind un important nod aerian, de cale ferată și trafic rutier.

Principala stație de cale ferată este situată la 1,5 km nord de centrul orașului, aceasta fiind integrată magistralei CFR 300 (București - Oradea). Municipiul mai este deservit de alte două stații secundare: Gara Mică și Cluj NE.

Fiind situat pe trei drumuri europene (E60, E81, E576), Cluj-Napoca este un important nod rutier. în plan zonal apropiat, sunt prezente segmente de drumuri naționale DN1, DNlc, DNlf. în construcție se află autostrada Transilvania ce va lega capitala țării de granița vestică. Tronsonul Cluj- Napoca - Oradea este programat să fie dat în folosință în 2009, iar Cluj - Napoca - Brașov în 2012. în apropierea stației CFR se află clădirea Autogării folosită de câteva companii private de transport persoane, ce asigură legătura cu un mare număr de localități.

Transportul public (RATUC) are 342 km de drumuri publice pe care le deservește în oraș, folosind tramvaie (52,8 km), troleibuze (180 km) și autobuze (192,2 km).

Din punct de vedere al traficului aerian, municipiul este deservit de un aeroport internațional, situat în intravilan la 9 km Est de centru orașului, considerat al patrulea în țară ca importanță, după Otopeni, Băneasa și Timișoara.

Utilitățile publice sunt solicitate în mod constant de consumatori, cu cereri continue de dezvoltare, situație determinată de dezvoltarea accelerată a municipiului în plan teritorial.

Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile a depășit 418 km, a rețelei de canalizare este peste 300 km, iar a conductelor de distribuție a gazelor 404 km.

Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică

în timp, municipiul Cluj-Napoca a acumulat un mare număr de unități economice, unele de importanță națională, din domeniile: construcțiilor de mașini, electronicii și electrotehnicii, confecțiilor textile, tricotajelor, pielăriei și încălțămintei, chimici, materialelor de construcții și industriei alimentare.

Dezvoltarea industriei în Cluj a cunoscut un ritm rapid, în special în anii interbelici. între 1919-1925 s-au înființat 102 fabrici particulare, la acestea adăugându-se 6 întreprinderi de stat și comunale.

După al Doilea Război Mondial, predomină dezvoltarea economică extensivă, accentul fiind pus pe creșterea producției fizice. Industria metalurgică și constructoare de mașini, industria electrotehnică și electronică au fost supradimensionate, devenind mari consumatoare de energie și materii prime, înglobând un număr exagerat de muncitori, produsele fiind de cele mai multe ori de slabă calitate, necompetitive, obținute cu cheltuieli mari.

După 1990, cea mai mare parte a întreprinderilor de stat se află în proces de restructurare și privatizare, unele dintre acestea fiind deja privatizate.

La 31 august 2001, la Oficiul Registrului Comerțului Cluj, erau înregistrate 24.048 firme, dintre care 20.885 cu capital privat, 14 cu capital de stat, 32 regii autonome și filiale ale acestora și 95 societăți cu capital mixt.

Investițiile străine sunt reprezentate de 2.782 firme, cu 156,1 milioane USD.

Ramurile industriale și societățile comerciale cu pondere în economia orașului sunt:

Industria extractivă - exploatarea nisipului cuarțos, caolinului, feldspatului și beutenitei - SC. COMINEX;

Industria metalurgică - produse turnate din fontă, din oțel și aliaje neferoase - SC. TURNĂTORIA METALUL;

Industria constructoare de mașini:

o mașini pentru industria ușoară

o mașini și utilaje pentru industria alimentară și frigorifică (TEHNOFRIG, ICEPIAF)

o mașini de rectificat (NAPOMAR)

o produse sintetizate din pulberi sintetice (SINTEROM)

o produse abrazive (CARBOCHIM)

o mașini unelte (MAFIR) etc

Industria energetică;

Industria electrotehnică și electronică;

Industria construcții - montaj;

Industria materialelor de construcții;

Industria de medicamente, cosmetice și alte produse chimice;

Industria de sticlă și porțelan;

Industria de prelucrare a lemnului;

Industria de celuloză, hârtie și carton;

Industria de tricotaje, confecții și lenjerie din textile:

Industria alimentară.

Capacitățile de depozitare sunt foarte variate, iar diversitatea mărfurilor, precum și cantitățile, cu greu pot fi inventariate.

Factorul benefic al acestei situații îl reprezintă aprovizionarea constantă a pieței cu produse diverse. Pe de altă parte, luând în calcul o situație deosebită, se pune problema dacă autoritățile locale au la îndemână un instrument de constituire a unor rezerve pentru o perioadă de timp. De exemplu, întreruperea, dintr-un motiv sau altul, a aprovizionării cu gaz metan a centralelor termice și a consumatorilor casnici pe timp de iarnă grea ș.a.m.d.

Suprafața oficială însumează 10.473 ha, din care 5.598 ha arabil, 1.971 ha pășuni, 882 ha fânețe, 298 ha vii și pepiniere viticole, 1.324 ha livezi și pepiniere pomicole, 2.225 ha păduri.

Cele mai mari suprafețe agricole sunt cultivate cu cereale (grâu, porumb) și legume, de către locuitori din zona periferică a orașului: Someșeni, Valea Chintăului, Dâmbul Rotund, Valea Fânațelor. Zootehnia este praeticată în ferme și gospodării private.

Prin agențiile de turism clujene, se organizează excursii în țară și străinătate. Cazarea turiștilor în municipiu este asigurată de peste 14 hoteluri cu peste 2.120 locuri, un motel cu 17 locuri și 2 campinguri cu circa 1.330 locuri.

Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale

începuturile învățământului superior clujean au fost puse cu cinci secole în urmă, asemenea instituțiilor de profil din Apus. Aici au studiat tineri români, maghiari, sași și evrei, cu dascăli dc la mari universități europene, care au contribuit la dezvoltarea și îmbogățirea tradițiilor învățământului academic din Transilvania.

în prezent, Centrul Universitar Cluj-Napoca, are 6 instituții de învățământ superior de stat (universități și academii) și 4 universități private. Cursurile instituțiilor de învățământ superior public sunt urmate de peste 100.000 studenți, iar procesul dc instruire și educație este asigurat de peste 3.240 cadre didactice. în învățământul privat sunt cuprinși peste 6.000 studenți.

Universitatea „Babeș-Bolyai” - 18 facultăți cu 119 specialități și programe de masterat. Din acestea, 14 facultăți au ca limbă de studiu maghiara, iar 9 germana;

Universitatea Tehnică - 8 facultăți care pregătesc ingineri în 10 pro file și 18 specializări și un colegiu universitar tehnic;

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară - cuprinde 4 facultăți și un colegiu universitar, 4.275 studenți;

Universitatea dc Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” - cu 3 facultăți, 9 colegii universitare, 3.900 studenți;

Academia de Muzică „Gheorghe Dima” - cu 3 facultăți și cu un colegiu academic la Piatra Neamț;

Universitatea „Avram lancu” - prima instituție privată de învățământ superior din Cluj-Napoca, cu două facultăți;

Universitatea de Artă și Design - cu 2 facultăți și un Colegiu de Arte Plastice la Bistrița;

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” - cu 2 facultăți

Universitatea „Bogdan Vodă” - cu 3 facultăți;

Universitatea „Sapienția” - cu sediul central în Cluj-Napoca și cu două facultăți - una la Oradea și una la Miercurea Ciuc.

în municipiu își desfășoară activitatea Direcția de Sănătate Publică a județului, 9 spitale, un centru dc Diagnostic și Tratament, 3 institute de profil în subordinea ministerului Sănătății și cel puțin 20 de clinici dc specialitate. în Cluj-Napoca funcționează 11 creșe, un centru de plasament pentru copii, un cămin spital pentru adulți și unități de ocrotire pentru copii.

Sectorul privat, în continuă dezvoltare, cuprinde policlinici, clinici și centre medicale, 155 cabinete medicale, 88 cabinete stomatologice, 38 laboratoare, centre de sănătate, peste 80 de farmacii private.

Secțiunea a 8-a. Specific regional

Situat în poziție centrală a suprafeței județului, municipiul Cluj-Napoca este influențat benefic de imediata vecinătate a Munților Apuseni și de intersecția principalelor căi dc transport: rutiere, ferate și aeriene.

Așezarea lui pe aceste paliere îi asigură o dezvoltare constantă, în prezent și în viitor, prin conectarea la principalele direcții comerciale naționale și europene.

CAPITOLUL 3. Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

Identificarea, monitorizarea și analiza factorilor de risc permit:

  • - cunoașterea: - mecanismelor și condițiilor de producere;

- amploarei și efectelor probabile ale situațiilor de urgență;

  • - stabilirea măsurilor pentru prevenire.

Tipurile principalilor factori de risc identificați pe raza municipiului Cluj Napoca sunt:

Secțiunea 1. Riscuri naturale

a) INUNDAȚII

pot apărea ca urmare a revărsării râurilor Someș și Nadăș, formării unor torente datorită topirii rapide a stratului de zăpadă, a ploilor abundente, blocării cursurilor pâraielor cu gheață sau construcții (intervenția omului), crearea unor baraje prin alunecări de teren; repartiția grafică a zonelor inundabile este prezentată pe: „Harta cu principalii FACTORII DE RISC identificați pe raza municipiului Cluj Napoca” - ANEXA ț %

Cartier Someșeni:

pârâul Murătorii

zona 1 - Str. Cantonului

zona 2 - Sere Someșeni

zona 3 — Str. Orăștiei

zona 4 - Cazărmi Someșeni

zona 5 - Str. Turnu Roșu (Nord Băile Someșeni)

Cartier Intre Lacuri

zona 6 - Str. Dunării, pepiniera RADP

Valea Chintăului:

pârâul Chintăului

zona 7 - Str. Oașului

Cartier Mărăști

canalul Morii

zona 8 - Str. Răsăritului, Str. Ion Viteazul zona 9 - Str. Buftea (vis-a-vis RATUC)

Cartier Andrei Mureșanu

pârâul Țiganilor

zona 10 - Str. Saturn, Str. Eftimie Murgu, Str. M. Kallman zona 11 - Str. C. I. Nottava, Str. M. Kallman

Cartier Dâmbu Rotund

pârâul Lombului

zona 12 - Str. E. Teodoroiu, Str. Codrului, Str. Dorului

Zona Baciu ( Str. Tudor Vladimirescu)

pârâul Nadăș

zona 13 - parc industrial COMTIM

Cartier Cordoș ( calea Baciului)

pârâul Nadăș

zona 14 - zona industrială Baci, moara Baci, EUROPARK (Valea Seacă) - p ârâul Popești

- zona 15-AVICOLA

Cartier Mănăștur

pârâul Popilor

zona 16 - Str. Câmpului, Str. Victor Eftimiu, Str. Moricz Zigmond

Perimetrul Șapca Verde

pârâul Gîrbau

- zona 17 - PRAKTIKER, VOLKSWAGEN, POLUS CENTER

CONSTATARE

fiecare zonă în parte afectează înjur de până la 10-15 gospodării; caracteristica principală este inundarea străzilor și subsolurilor unor locuințe;

este o necesitate permanentă întreținerea stării de curățenie a cursurilor pâraielor de corpuri plutitoare, esențială în evitarea situațiilor de urgență.

Măsurile imediate ce se iau în această situație de către forțele la dispoziția Primăriei, sunt:

evacuarea populației afectate și bunurilor materiale în zone ce nu pot fi afectate de inundație;

lucrări de deblocare a cursurilor pâraielor;

evacuarea apei acumulate.

Măsuri de prevenire:

introducerea lucrărilor pentru dirijarea, drenarea și amenajarea cursurilor de apă în perspectivele bugetare ale Consililiului Local; monitorizarea permanentă a evoluției zonelor respective;

responsabilizarea cetățenilor ce pot fi afectați de inundații pentru întreținerea și curățarea zonelor inundabile ce trec prin sau pe lângă gospodăriile lor.

Forțele de sprijin repartizate pe misiuni sunt prevăzute în Anexa Nr.j^

INUNDAȚII ce pot apărea datorită unor accidente hidrotehnice (baraj Lamița)

Dimensiunile unui astfel de accident sunt evidențiate în harta Anexa Nr.

Măsurile imediate ale forțelor la dispoziția Primăriei, la primirea informațiilor privind pericolul iminent de rupere a barajului, sunt:

alertarea (alarmarea) populației;

dirijarea evacuării acesteia pe formele de relief dominante din N și S a municipiului;

asigurarea aprovizionării cu alimente și apă.

Forțele de sprijin repartizate pe misiuni sunt prevăzute în Anexa Nr. Ik

b) ALUNECĂRI DE TEREN (RUPTURI, FRAGMENTĂRI)

- pot apărea ca urmare a ploilor abundente în perioada de primăvară și toamnă, eroziunilor puternice sau ca urmare a activității umane;

Dimensiunea acestora în Cluj Napoca nu este comparabilă cu cele din zonele miniere sau industriale. Efectul lor asupra comunității se reflectă în:

afectarea imobilelor unde nu s-au respectat condițiile prevăzute în autorizațiile de construcție;

afectarea infrastructurii de utilitate publică (rețele de gaz, apă, canalizare, căi de transport);

cheltuieli suplimentare în bugetul Consiliului Local pentru reabilitare, în municipiul Cluj Napoca s-au identificat următoarele zone cu alunecări (rupturi, fracturi) de teren - Anexa Nr. Ci

Zona A - Cartier Dâmbul Rotund

- Str. Piersicului

B - Cartier Făget

  • - zona Câmpulung Făget

C - Cartier Zorilor

  • - vis-a-vis Str. Frunzișului, Str. Gh. Dima

D - Cartier Gruia

  • - Str. Dragalina

E - Cartier Grigorescu

  • - Str. Eremia Grigorescu

F - Cartier Gruia

  • - Str. Bradului, Str. Rahovei, Str.

G - Cartier Grigorescu

  • - Str. Uliului

  • - Str. Donath Nr. 254-257.

în marea lor majoritate (peste 90%), aceste alunecări (rupturi) de teren se situează pe proprietăți private; apariția lor a fost determinată de intervenția iresponsabilă a cetățenilor prin nerespectarea prevederilor tehnice de construcție.

Măsuri imediate:

evacuarea persoanelor afectate; refacerea utilităților publice; intervenția pentru stabilizarea zonei.

Măsuri de prevenire: identificarea zonelor și stadiul evoluției în timp; monitorizarea evoluției;

educarea cetățenilor în sensul conștientizării pericolelor la care se expun, în varianta în care nu respectă recomandările organelor competente;

stabilirea perspectivei bugetare eșalonată pe o perioadă de timp în care zona să fie reabilitată.

Repartiția pe misiuni a forțelor de sprijin este prevăzută în Anexa Nr. y V

Secțiunea a 2-a. Riscuri tehnologice

a) ACCIDENTE PE CĂILE DE TRANSPORT

Ca urmare a traficului tot mai intens, pe căile de comunicații pot apărea accidente de circulație unde pot fi implicate mijloace care transportă substanțe periculoase sau tipuri de substanțe chimice folosite în procesele tehnologice.

Zonele predispuse accidentelor pe căile de transport auto sunt:

Calea Turzii

- Str. Fagului

Str. Traian Vuia

Acestea sunt marcate pe harta Anexa Nr.

De asemenea, pot avea loc accidente pe căi ferate, pe secțiuni cuprinse între

gara Cluj-Napoca Est (Someșeni) și depoul Triaj;

Măsuri imediate ale forțelor la dispoziția Primăriei:

anunțarea organelor competente (112) pentru cercetare, constatare și intervenție (ISUJ, Poliție, Parchet, Garda de Mediu);

oprirea circulației;

acordarea primului ajutor și transportul la spital al persoanelor rănite; izolarea zonei;

înlăturarea efectelor; degajarea căii de comunicație de vehiculele avariate.

Măsuri de prevenire:

controlul și îndrumarea circulației de către organele specializate (Poliția Rutieră, Regia Drumurilor Naționale, Poliția Comunitară, etc.); modernizarea căilor de transport;

dirijarea traficului greu pe centuri ocolitoare; controlul respectării prevederilor legale pentru transporturile speciale;

Repartiția pe misiuni a forțelor de spijin este prevăzută în Anexa Nr. ]]_

b) EȘECUL UTILITĂȚILOR PUBLICE

în contextul schimbărilor din ultimii ani, acest factor de risc este unul dintre cei mai periculoși la adresa localităților de talia municipiului Cluj-Napoca. De exemplu, în procent de peste 90%, populația municipiului este dependentă de aceeași sursă de apă. Concentrarea pe cartiere de blocuri a populației amplifică această situație.

Caracteristici specifice ale fenomenului:

este insidios, greu de perceput;

se manifestă nesemnificativ, pe perioadă relativ lungă de timp;

în lipsa gestionării responsabile, apare instantaneu cu efecte dramatice, cu reflectări convulsive în plan social;

principalele cauze determinante sunt:

o epuizarea în timp a rezervelor (resurselor) de apă, gaz metan, etc; o neidentificarea din vreme a surselor alternative;

Elaborarea unei strategii în acest domeniu pe plan local este o necesitate stringentă.

Este ușor de imaginat situația ce se poate crea în momentul opririi apei la consumatori sau a opririi gazului metan pentru încălzire pe timp de iarnă.

Măsuri de prevenire:

elaborarea unei strategii pe termen lung la nivelul Consiliului Local; economisirea resurselor existente;

educarea populației în scopul reducerii pierderilor și a consumurilor inutile;

identificarea și dezvoltarea resurselor alternative; promovarea tehnologiilor cu nivel ridicat de economisire;

dimensionarea dezvoltării urbanistice în funcție de capacitatea asigurării accesului la utilități.

c) POLUĂRI

Aceste riscuri afectează în principal apa și aerul. Cauza principală generatoare de astfel de situații sunt accidentele sau lipsa de responsabilitate.

Poluarea apelor în general și a Someșului în special, poate avea loc din cauza accidentelor determinate de derularea unor activități contrare normelor prevăzute de legislația în vigoare. Astfel, spălarea (curățarea) recipienților în care s-au transportat substanțe petroliere sau periculoase direct în apa râului, sau deversarea iresponsabilă a unor reziduuri rezultate din diverse procese tehnologice (produse chimice, deșeuri etc) precum și aruncarea dejecțiilor de pe urma creșterii animalelor, a gunoiului sau obiecte de uz casnic determină blocarea cursului apei, colmatarea albiei și în final necesitatea intervenției pentru revenirea la normal, cu costuri inutile și efort uman și material.

Poluarea aerului, deși a mai scăzut ca intensitate după reducerea activității unităților economice cu nivel ridicat de poluare (Ex. CUG), este prezentă ca urmare a traficului auto și a unor procese tehnologice la care nu se respectă normele de mediu.

d) MUNIȚIE NEEXPLODATĂ

Sub denumirea generală de muniții, sunt incluse următoarele: cartușe pentru arme militare, tir, de vânătoare, proiectile, bombe sau aruncătoare de rachete, muniție reactivă, mine, cartușe de semnalizare, petarde, grenade, bombe și orice elemente încărcate cu substanțe explozive.

Pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca se pot produce accidente în cazul manipulării imprudente a munițiilor sau elementelor de muniții rămase neexplodate din timpul războiului.

In cazul depistării lor, se vor lua următoarele măsuri:

nu se vor atinge;

nu se vor mișca sau lovi;

nu se vor introduce în foc;

nu se va încerca demontarea focoaselor sau a altor elemente componente; nu vor fi lăsați copii să se joace cu asemenea elemente;

nu se vor ridica, transporta sau introduce munițiile neexplodate în încăperi, locuințe sau grămezi de fier vechi;

încetarea imediată a lucrului sau oricăror activități în zonă;

protejarea munițiilor sau elementelor de muniții rămase neexplodate de surse de căldură, inclusiv cea solară;

împrejmuirea locului și asigurarea pazei; anunțarea ISUJ (tel. 112).

e) RISCURI DE INCENDIU

In municipiul Cluj-Napoca incendii pot avea loc:

la gospodăriile și locuințele individuale;

la instituțiile publice și sediile administrative;

la agenții economici pe timpul proceselor tehnologice în care se folosesc materiale și substanțe combustibile;

pe timpul transporturilor substanțelor inflamabile pe căi rutiere și căi ferate;

în zonele împădurite de pe raza administrativ-teritorială.

Cauzele principale care pot genera apariția focarelor de incendii sunt: nerespectarea prevederilor legale privind apărarea împotriva incendiilor; lipsa de supraveghere a focurilor deschise;

instalații electrice, mijloace de încălzire sau preparare a hranei, defecte sau improvizate;

manipularea defectuoasă a substanțelor sau materialelor inflamabile; acțiunile intenționate, etc.

Pentru preîntâmpinarea unor evenimente de acest tip se vor lua măsuri pentru: intensificarea activității de prevenire, informare, educare și instruire a populației privind cunoașterea și respectarea regulilor și măsurilor de apărare împotriva incendiilor și a protecției civile;

monitorizarea permanentă a zonelor predispuse la incendii, în special a celor mărginare, cu gospodării și a terenurilor împădurite cu specii rășinare (zona Sf. Ioan, cabana Făget Izvor, etc);

sprijinirea acțiunilor de intervenție ale I.S.U „Avram Iancu”, cu resurse materiale la dispoziția Consilului Local sau ale altor entități economice de pe raza municipiului, cu care acesta colaborează;

stabilirea de către C.L.S.U. a măsurilor pentru asigurarea condițiilor minime dc supraviețuire a populației afectate;

colaborarea cu toate structurile locale, zonale sau naționale din domeniul situațiilor de urgență;

inițierea unui program pentru completarea, modernizarea și extinderea sistemului actual de avertizarc-alarmare a populației.

Reguli de comportament pe timpul situațiilor de urgență

Pentru prevenirea incendiilor:

în vederea prevenirii incendiilor în apartamentele din spațiile unifamiliale/multifamiliale și gospodărești cetățenești se iau următoarele măsuri minime:

folosirea focului deschis, inclusiv la lucrările de igenizare este permisă numai sub supraveghere permanentă, cu respectarea regulilor specifice de prevenire a incendiilor;

se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în spații cu pericol de inccndiu(depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri,...) și explozie (în apropierea buteliilor de aragaz, instalațiilor de gaze naturale, încăperi în care depozitați produse petroliere), cât și la executarea lucrărilor agricole (în lanuri, pajiști..), în păduri și în apropierea acestora se interzice folosirea flăcării pentru verificarea etanșeității buteliei;

se interzice utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor și întrerupătoarelor cu defecțiuni sau improvizații;

se evită suprasolicitarea rețelei electrice prin conectarea mai multor aparate la prize multiple;

se interzice înlocuirea siguranțelor electrice cu cuie, monezi, sârme, etc.; sursele de foc ( chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz,etc) se păstrează în locuri în care copii nu au acces;

se interzice lăsarea copiilor nesupavegheați precum și închiderea lor în casă cu lumânări aprinse, sobe, plite, radiatoare și/sau aparate electrice aliate în funcțiune;

se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori (ceasuri) de presiune deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete;

se interzice cu desăvârșire încercarea cu flacără a etanșietății buteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau a furtunului; verificarea se va face numai cu emulsie de apă cu săpun;

se interzice așezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror surse de căldură ori sub acțiunea directă a razelor solare;

folosirea acestora în poziție culcată, răsturnată sau înclinată;

se interzice trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate;

se interzice depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere, etc.) în podurile clădirilor;

se interzice folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prin scoaterea unor cărămizi din coș sau neridicarca zidăriei coșurilor deasupra acoperișului ori lăsarea deschisă a ușițelor de curățare;

se interzice folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, șuri, remize, sub șoproane sau lângă materiale combustibile; afumătorile se confecționează din zidării de cărămidă și materiale incombustibile și se amplasează independent de celelalte construcții din gospodărie.

In caz de inundație

persoanelele se vor deplasa pe un loc cât mai ridicat;

nu se va înnota sau fugi prin apă;

se va urmări alipirea la grupuri de oameni;

se va economisi hrana, lumina, apa;

se va aștepta echipa de salvare;

In locuințe:

mobila se pune culcată, pe podea sau într-un loc sigur în curte; ferestrele se blochează astfel încât să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte plutitoare, etc.;

animalele și bunurile de valoare se evacuează în locuri de refugiu cunoscute;

ușile se închid după ce s-au asigurat apa, gazul și instalațiile electrice.

La primirea dispoziției de evacuare:

se va respecta evacuarea stabilită: copii, bătrâni, bolnavi;

se întrerupe alimentarea cu apă, gaze,energie electrică;

se închid ferestrele;

animalele se scot din gospodărie și se dirijează către locurile de refugiu; se iau la putător:

documentele personale;

alimente;

- apă;

trusă sanitară;

un mijloc de iluminat;

un radio, etc.

- la locul de refugiu se vor ocupa locurile stabilite, se vor supraveghea copii, se vor respecta măsurile stabilite.

CAPITOLUL 4. Acoperirea riscurilor

Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de prevenire, protecție-intervenție

Concepția de desfășurare a acțiunilor de prevenire, protecție-intervenție, constă în:

definirea obiectivelor;

crearea de scenarii pe baza evoluțiilor probabile a factorilor de risc și a premiselor referitoare la condițiile viitoare;

selectarea modalității optime de acțiune;

stabilirea dispozitivului de intervenție;

emiterea dispozițiilor și hotărârilor și transmiterea acestora la structurile proprii și cele de cooperare;

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor acestora se realizează prin următoarele acțiuni:

monitorizarea permanentă a parametriilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. și transmiterea datelor la autoritățile competente; activități prevenitive ale autorităților competente;

informarea populației asupra pericolelor specifice unității administrativ-teritoriale și asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

exerciții și aplicații.

Activitățile de prevenire planificare, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

controale și inspecții de prevenire;

avizare/autorizare de securitate la incendiu și protecție civilă; acordul;

asistența tenhică de specialitate;

informarea preventivă;

pregătirea populației;

- constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale;

alte forme.

Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare

Etapele de realizare a acțiunilor sunt prezentate în Anexa Nr. â_. verticală. Principiul coerenței în acțiune are la bază:

informarea personalului de conducere asupra situației create; deplasarea la locul intervenției;

- recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție;

evaluarea și informarea eșaloanelor superioare (ISUJ, Prefectura); evacuarea, salvarea, protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor materiale.

Acțiunile de protecție-intervenție:

Forțele de intervenție specializate și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență vor acționa conform domeniului lor de competență pentru:

salvarea și protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate;

acordarea primului ajutor medical precum și participarea la evacuarea populației;

aplicarea măsurilor privind ordinea publică în zona afectată; diminuarea și eliminarea avariilor rezultate în urma situațiilor de urgență.

Secțiunea a 3-a. Instruirea (pregătirea) personalului

Instruirea (pregătirea) personalului propriu al Primăriei, cu sarcini în managementul situațiilor de urgență, se va executa conform Planului de pregătire în domeniul situațiilor de urgență.

Secțiunea a 4-a.Realizarea circuitului informațional, decizional și de cooperare

Culegerea informațiilor se execută prin vizualizare directă și transmiterea constatărilor la C.L.S.U./Primăria Cluj-Napoca din diferite surse:

  • -   ISUJ

Poliție

  • -  S.V.S.U.

Cetățeni, etc.

Realizarea legăturii cu ISUJ se face cu mijloacele de comunicații existente și contact direct.

Prevenirea și alarmarea populației la apariția pericolelor iminente de mare anvergură se face cu ajutorul sirenelor electrice și prin mass-media.

Se va stabili o legătură permanentă de cooperare cu organele și organismele guvernamentale de nivel județean care au repartizate funcții de sprijin.

CAPITOLUL 5. Resursele umane, materiale și financiare

Principalele forțe de pe teritoriul municipiului cuprinse în PAAR sunt: din aparatul propriu al primăriei:

  • - Direcția Tehnică;

  • - Direcția Urbanism;

  • - Direcția Financiar;

  • - Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență cu:

  • - compartimentul de prevenire

  • - compartimentul Protecție Civilă

  • -  organe și organisme guvernamentale de nivel județean cu funcții de sprijin privind situațiile de urgență;

  • -  populația.

Acțiunile de prevenire organizate și desfașurtate în scopul acoperirii riscurilor

sunt:

controalele de prevenire;

informarea preventivă;

pregătirea populației;

constatarea și sancționarea încălcărilor prevederilor legale.

CAPITOLUL 6. Logistica acțiunilor

Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție, în cazul producerii unei situații de urgență, se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea acestora în funcție de tipurile factorilor de risc.

Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență se asigură de către autoritățile, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.

Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență se suportă din bugetul local și bugetul de stat.

în temeiul L 481/2004, privind protecția civilă, toți factorii cu responsabilități, prevăzuți în HGR 2288/2004, privind aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin în cazul situațiilor de urgență, completează prezentul Plan cu resursele umane și materiale ce le vor pune la dispoziția Comitetului Local pentru Situații de Urgență.

Funcție de apariția unor situații de urgență neprevăzute, prezentul Plan se adaptează și completează cu noi prevederi, ce se vor aduce la cunoștința celor interesați.

Președintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență.

ANEXE

Anexa 1 - Componentele C.L.S.U.

Anexa 2 - Schema fluxului decizional;

Anexa 3 - Servicii publice deconcentrate, celelalte organe centrale organizate la nivelul județului Cluj, sucursalele/fllialele regiilor autonome, companiile și societățile naționale cu reprezentare în teritoriu;

Anexa 4 - Lista cu numerele de telefon, fax, ale permanenței unde se transmit avertizări, prognoze, decizii, dispoziții și informații;

Anexa 5 - Situația pragurilor critice pentru cote și precipitații necesare planului de apărare a municipiului Cluj-Napoca;

Anexa 6 - Măsuri de apărare împotriva inundațiilor la nivel local;

Anexa 7 - Date caracteristice pentru acțiuni operative ale Comitetului Local pentru Situații de Urgență și a Centrului Operativ;

Anexa 8 - Planul evacuării populației, salariaților și unor categorii de bunuri materiale, în situații de urgență;

Anexa 9 - Repartiția acțiunilor și măsurilor la inundații;

Anexa 10 - Repartiția acțiunilor și măsurilor la alunecări de teren;

Anexa 11 - Repartiția acțiunilor și măsurilor la accidente pe căi de transport;

Anexa 12 - Repartiția acțiunilor și măsurilor la accidente hidrotehnice (Baraj Tamița);

Anexa 13 - Harta cu principalii factori de risc identificați pe raza municipiului Cluj-Napoca.

JUDEȚUL CLUJ

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

CLUJ-NAPOCA

ANEXA nr. X


COMPONENȚA

COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Nr. Crt.

NUMELE Șl PRENUMELE

FUNCȚIA ÎN COMITET

FUNCȚIA ADM.

LOCUL DE MUNCĂ

TELEFON

SERVICIU

ACASĂ

MOBIL

0

1

2

3

4

5

6

7

1.

BOC EMIL

PREȘEDINTE

PRIMAR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

592301

2.

JANOS BOROS

VICEPREȘ.

VICEPRIMAR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

597500

0722 358265

3.

ADRIAN POPA

VICEPREȘ

VICEPRIMAR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

597288

4.

AURORAȚÂRMURE

MEMBRU

SECRETAR

PRIMĂRIA MUN CLUJ-N

596215

5.

suciu vaLer

MEMBRU

DIRECTOR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

430440

0722358273

6.

FOȘTI VLADIMIR

MEMBRU

CONF.UNIV.

* UNIV.TEHNICĂ CLUJ-N ’

0744815471

7.

APOSTU SORIN

MEMBRU

DIRECTOR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

592588

0727228510

8.

CORINA CIUBAN

MEMBRU

DIRECTOR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

592566

9.

IOAN H. RUSU

MEMBRU

ȘEF POL. MUN.

POLIȚIA MUN.CLUJ-NAPOCA

432872

449735

10.

RUBEN ADAM

MEMBRU

DIRECTOR

CRUCEA ROȘIE

592447

414359

0744699648

11.

SILVIU ALBU

MEMBRU

DIRECTOR

SP. CLINIC JUD.CLUJ

597852

592904

12.

GHEORGHE ILE

MEMBRU

DR.VETERINAR

DIR. SANITAR-VETERINAR

580026

0723427938

13.

LINUL GHEORGHE

MEMBRU

ȘEF COMP.

R.A. APELE ROMÂNE

433023

0745524078

14.

ALBU ADRIAN ’

MEMBRU

DIRECTOR

SC ELECTRICA SA

205870

438568

0722675592

15.

CAMELIA BAL

MEMBRU

DIR.ADJ.

DGN REG.CLUJ

432407

0745526319

16.

POP TITUS

MEMBRU

DIRECTOR

ROMTELECOM

404102

0742119933

17.

OLIMPIA MOIGRĂDAN '

MEMBRU

DIR ECONOMIC

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

594878

0723633242

18.

DACIA CRIȘAN

MEMBRU

DIRECTOR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

593925

07223633239

19.

TRAIAN RUNCAN

MEMBRU

DIRECTOR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

599249

0745374494

20.

MORAR VALER

MEMBRU

ȘEF SERVICIU

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

596030/3050

0744786654

21.

MIRELA MÂRINCEAN

MEMBRU

ȘEF SERVICIU

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

596030/4460

0740881667

22.

DIACONESCU CARMEN

MEMBRU

DIRECTOR

AMBULANȚĂ

433240

449660

0744107987

23.

ARPAD FOLDVARI

MEMBRU

DIR.ADJ

RATUC

430874

527775

24.

CĂLIN NEAMȚU

MEMBRU

DIR. TEHNIC

COMPANIA DE APĂ SOMEȘ

590480

546723

0744627704

25.

CLAUDIU CARPINEAN

MEMBRU

INSP.

INSP. TERIT DE MUNCĂ’

594672

552777

0722367787

26.

FERENCZTOROK

MEMBRU

INSP.ȘEF.ADJ.

INSP. ȘCOLAR JUD.

594672

0744570194

27.

SIMION DRĂGAN

MEMBRU

LECTOR

FACULTATEA DE CHIMIE

593833

597925

0

1

2

3

4

5

6

7

28.

RADU COZMA

MEMBRU

INSP. ȘEF. ADJ

INSP. ÎN CONSTRUCȚII

447791

0741138152

29.

CORINA ROMAN

MEMBRU

DIR.ADJ.

AG. NAȚIONALĂ DE MEDIU

410720

0745655451

30.

MARIUS SANTA

MEMBRU

DIRECTOR

CENTRUL METEO

530988

0722626105

31.

DUMITRU BUCUR

MEMBRU

ȘEF DIV LINII

REGINALA C.F.R.

^595434

0722693504

32.

CORA GABRIELA

MEMBRU

ȘEF SERVICIU

CONSILIUL LOCAL CLUJ-N

^596030

0729885152

33.

CĂTĂNICIU MARIUS

MEMBRU

DIRECTOR

R.A.D.P.

593210/4410

0722226001

34.

APAHIDEAN ALEXANDRU

MEMBRU

MANAGER

SC UNITA TUR.HOLDING

| 594271

592134

35.

NICOLAE DELEANU

MEMBRU

DIRECTOR

DIR.SĂNÂTATE PUBLICĂ

592983

0744338885

36.

ALEXANDRU VEREȘ

MEMBRU

DIRECTOR

BRANTENER

595153

0722241671

37.

CĂLIN ANTAL

MEMBRU

DIRECTOR

SC ROSAL GRUP SA

456893

0746198673

38.

MINODORA FRITEA

MEMBRU

DIRECTOR

CONSILIUL LOCAL CLUJ-NAPOCA

^598784

0722358274

39.

AURELSĂBĂDUȘ

MEMBRU

ȘEF SERVICIU

DIRECȚIA AGRICOLĂ

595675

0745048056

40.

RAMNICEANU T. FLORENTIN

MEMBRU

Mr.Of.cu adapost.

ISUJCLUJ

591271

0722645262

41.

DAMIAN MIHAIL

MEMBRU

ȘEF SERVICIU

CONSILIUL LOCAL CLUJ NAPOCA

596464

0730223381




■■■

SCHEMA FLUXULUI INFORMAȚIONAL

OPERATIV -DECIZIONAL PENTRU SITUATH DE URGENTA LA NIVELUL MUNICIPIULUI CLUJ - NALOCA


LEGENDĂ:

SM   = stație meteo

SP    = stație pluviometrică

SH    = stație hidrometrică



DIRECȚIA APELOR SOMEȘ-TISA DISPECERAT BAZINAL

L/FAX: 433021 / 433026


S.G.A.

GRUPUL DE

SUPORT TEHNIC TEL/FAX: 433023 MOBIL: 0744394843


Echipe de INTERVENȚIE

  • - Zona r.Somesul Mic

  • • Cart. Grigorescu

  • • zona Centru

  • • Cart Bulgaria

  • • Cart Someseni

  • - Zona r. Nadas si afluienti

  • • Calea Baciului-Cart Iris-Cart Dâmbul Rotund.

  • - Zona Canalu Morii si afluienti

  • • Cart Manastar-Plopflor- Centru-Bulgaria

  • - Zona p.TiganIlor IJIJII ( Zorilor, Andrei Muresanu)

  • - Zona p-Becas, p..Muratori, p.Zapodle.

  • • Cart Somesenl

  • • str. Cantonului

• , ” " ........, .


w

INSPECTORATUL PENTRU SITUATH DE URGENTA «AVRAM IANCU" JUD. CLUJ


Șef dispecerat: TEL: 593874,112, Fax:593873

Centrală: 595029,591271,591255


COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATH DE URGENTA A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

CENTRU OPERATIV TEL/FAX: 0264-596464/0264-592301 - Mobil : 0722-358264; 0720-660695


W =

Grupe de INTERVENȚIE Suplimentare In situații de alarmare la pericol I.S.U. „AVRAM IANCU »

Jud. Cluj


Obiective potențial poluatoare

  • - LT.LM. Cluj

  • - Ins. Chimie R. Ripan -SC. Napotact SA

  • - SC.Ursus SA -SC.RemaruL16 Februarie -SC. Fimaro SA ' -SC. Tehnofrig SA -SC. Libertatea SA -SC. Armatura SA -SC.Mucart SA -SC. Unirea -SC.Carbochim SA -Zona Clujana -SC. Terapia SA -SC.Sinterom SA -SC.Napomar SA -zona CUG

  • - Sc.Petrom SA


Obiective afectabile -case :56

  • - anexe:56

  • - ob.social ec. :3

  • - poduri :2 -drumuri :3.5 km

  • - terenuri :1 20 ba


MW- 3

TABEL

cu serviciile publice deconcentrate, celelalte organe centrale organizate la nivelul județului Cluj, sucursalele/fiHalele regiilor autonome, companiile și societățile naționale cu reprezentare în teritoriu

  • A. SERVICII PUBLICE DECONCENTRATE

    Denumirea instituției

    Numele și prenumele conducătorilor Funcția/Profesia

    Direct

    Telefon

    Fax

    Mobil

    MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

    Centrul Militar Zonal Cluj

    Bd. 21 Decembrie 1989, nr. 106, Cluj-Napoca

    Comandant Col.Gh. Mucenicu

    430.360

    430360

    0744601790

    MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR

    Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Cluj

    Bd.21 Dec. 1989 nr.71. Cluj Napoca

    Inspector șef col. Vasile Șomlea

    595491

    593873

    0721928793

    MAI

    Inspectoratul de Poliție Județean Cluj

    Str. Troian nr. 27, Cluj Napoca

    Șef inspectorat comisar Ioan Păcurar

    4338.38

    432727

    432868

    432200dir

    0744606026

    MAI Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

    Inspectoratul de Jandarmi Județean Cluj (UM 0701) Str. Năvodari, nr. 15, Cluj Napoca

    Inspector șef g-ral. bg. dr.ing. Aurel Litan

    595512

    595513

    597840

    0722678395

    MAI

    Gruparea de Jandarmi Mobilă „SomeșuT’Cluj

    Napoca (UM 0827)

    CI. Dorobanților nr. 23, Cluj Napoca

    Comandant col. Liviu Borbe

    595512

    431301

    0722678392

    ■MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Direcția pentru Agricultură fi Dezvoltare Rurală Cluj

    P-ța Avram Iancu nr.15, Cluj - Napoca

    e-mail: dnaia.cluj.ri an'« xnet.ro

    Director exec. ing. agr. luliu Suătean

    591403

    591414

    072493.3562

    DADR- Unitatea Jud. Fitosanitară Cluj

    Str. Fagului nr. 17, Cluj-Napoca e-mail: d jfe a artelecom. net

    MAPDR- Agenția Veterinară și pt Siguranța Alimentelor

    Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj

    P-ța Mărăști nr. 1 Cluj-Napoca

    e-mail: dsvci a rdslink.ro

    Director exec. med. vet. luliu Alexandru Duma

    445729

    448177

    447997

    410446

    0746197707

    0744130957

    MAPDR

    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Cluj Napoca

    Str. Fabricii de zahăr, nr. 93 A Cluj-Napoca

    Insp. șef Gheorghe Moale

    415310

    415310

    0744521458

    MINISTERUL MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRII APELOR- Agenția Națională pentru Protecția Mediului

    Agenția Regională de Protecție a Mediului Cluj Napoca

    Ci. Dorobanților nr.99. bl. 9B. Cluj Napoca c-tnail: otTicen arpmnv6.ro

    Director exec reg. Dr. ing. Mrian Proorocu

    410722

    410727

    410914

    0744787964

    Agenția pentru Protecția Mediului Cluj

    CI. Dorobanților nr.99, bl. 9. Cluj-Napoca

    Director exec jud. Septimiu Sânmărghișan

    410720

    410716

    0744782875

    MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

    Inspectoratul Școlar Județean Cluj P-ța Ștefan Cel Mare nr. 4. Cluj-Napoca e-mail: cluj a isjcj.uhbcluj.ro

    Insp. șc. Gen Gheorghina Titiana Zlătior

    590778

    592832

    0745659796

    0742352443

    MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

    Direcția Județeană de Sănătate Publică Cluj Str. Constanța 5. Cluj-Napoca

    e-mail. dsniclui «iwavenct.ro

    Director exec. Florin Stamatian

    433645

    530388

    0744535977

  • B. ALTE STRUCTURI AFLATE ÎN SUBORDINEA, COORDONAREA SAU AUTORITATEA ORGANELOR PUBLICE CENTRALE, CU REPREZENTARE LA NIVEL TERITORIAL

    Denumirea instituției

    Numele și prenumele conducătorilor Funcția/Profesia

    Direct

    Telefon

    Fax

    Mobil

    MINISTERUL MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRII APELOR

    Garda Națională de Mediu - Comisariatul Regional Cluj

    Comisariatul Județean Cluj

    CI. Dorobanților nr.99. bl.9 B, Cluj Napoca

    e-mail: gmcj «cluj.astral.ro

    Comisar regional ing. Mihacla Beu

    410719

    410718

    0745655452

    GUVERN/PRIM-MINISTRU Inspectoratul de Stat în construcții

    Inspectoratul Teritorial in Construcții Cluj

    Insp. gen. terit. Ioan Petran

    d411923 s447791

    413005

    0720888646

    0741138156

    MINISTERUL, TRANSPORTURILOR, JONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj

    AND

    Director regional ing. Ion Pantclimon

    432521

    432552

    432446

    0740062492

    MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI TEHNOLOG. INFORMAȚIEI Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației

    I.G.C.T.I.- Direcția Teritorială Cluj

    Str. Câmpeni, nr. 22, Cluj-Napoca

    e-mail: iacei« mail.dntci.ro

    Director Horea Ciocârlie

    406600

    405650

    0722315459

    MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

    Corpul 4 Armată teritorial „Mareșal Constantin Prezan ”

    Comandant Gen. mr. Ioan Ciupei

    590563

    596998

    590564

    0744358179

    SNC l'ransgaz SA- Sucursala Cluj Str. Crișului nr. 12, Cluj -Napoca e-mail: ccmci« clui.iiruc.ro regelui «transgaz.ro

    Director ing. Marcel Țandrău

    449633

    4496.34

    0744583540

    S.C. Eon Gaz S.A. Târgu Mureș- Sucursala Cluj Str. Decebal nr 93-95, Cluj-Napoca e-mail: d2nmci aecosoft.ro

    Director sucursală Ing. șef Ioan Marc

    4.33423

    4.32408

    532012

    0745260118

    AN îmbunătățiri Funciare S.A. -Sucursala Teritorială Tisa-Someș

    linitatea de Administrare 021 Cluj

    Str. Sobarilor nr.36A. Cluj-Npoca

    e-mail: Raifci «codcc.ro

    Director terit Ing. Maria Urcan

    415115

    455111

    0740083668

    AN Apele Române -Direcția Apelor Someș Tisa

    Str. Vânătorului nr.17, Cluj-Napoca

    Director ing. Marius Mânzat

    43.3020

    433026

    0741332566

    e-mail: apecj@mail.rds.cj.ro

    AN Apele Române- Direcția Apelor Someș Tisa-Si sternul de Gospodărire a Apelor Cluj

    Str. Vânătorului nr.17. Cluj-Napoca e-mail: sgaclui a mail.dntc.ro

    Director ing. Gheorghe Pisculidis

    433023

    433026

    0744394843

    C.N. del'transport al Energiei Electrice „ Transelectrica" S.A.

    -Sucursala de Transport Cluj

    Str. Memorandumului, nr. 27, Cluj-Napoca e-mail: oficiale a stclui.ro

    Director ing. Ciprian Bud

    405505

    405500

    SC Romtelecom SA- Direcția de Telecomunicații Cluj

    Str. Emil Zoran nr.3, Cluj-Napoca

    Director ing. Marius Cirebca

    592281

    404100

    0742119944

    SC Electrica SA. Filiala de Distribuție fi Furnizare a Energiei Electrice Electrica Transilvania Nord SA-Sucursala Cluj

    Str. Memorandumului, nr. 27 Cluj-Napoca e-mail: emil.merdan a C.L.electrica.ro

    Director ing. Constantin

    Rusu

    595721

    205704

    0722325862

    SN C.F.R. SA -Regională de Căi Ferate Cluj

    P-ța Avram Iancu 17, Cluj-Napoca

    e-mail: ipintea@cfrci.ro

    Director ing. Dumitru Bucur

    591390

    594712

    SN C.F.R. Sfs-Regionala C.F.R. Marjă Cluj

    P-ța Avram Iancu 17, Cluj-Napoca

    e-mail: petrulea@cfrcj.ro

    Director ing. Vasile Petru lea

    597851

    431979

    0722454009

    S.C. Hidroserv SA. Cluj

    Str. Taberei ,nr. IA, Cluj-Napoca

    Director ing. Nicolae

    Sâncrăian

    207704d

    426736

    0744932225

    S.C. Hidroelectrica S.A. Sucursala Hidrocentrale Cluj

    Str. Taberei, nr. 1 A. Cluj-Napoca

    e-mail: cluj «Jhidroelectrica.ro

    Director Ing. Dorin Chiorean

    207805

    427797

    0720727420


LJ. SJLA-CU NUMERELE DE TELEFON, FAX, ALE PERMANENTEI UNDE SE TRANSMIT AVERT1ZAR1, PROGNOZE, DECIZII, DISPOZIȚII SI INFORMAȚII




Nr.

Crt

INST1TUTIA, REGIA, AG. ECONOMIC

T E L E

: F O N

CENTRALA

FAX

DISPECERAT

ACASA

0

1

2

3

4

5

CONSILIUL JUDEȚEAN

503300

596726

596416

PREFECTURA

503300

591637

503300

INSP. PENTRU SITUAȚII DE URGENȚA „AVRAM IANCU’ AL JUDEȚULUI CLUJ

591271

450359

981

PRIMĂRIA MUN.CLUJ-NAPOCA

596030

592825

592301

SERVICIUL PROTECȚIE CIVILĂ

596464

596464

596464

0722358264

R.A.D.P.

593210

595335 .

414073

0722226001

COMPANIA DE APĂ „ SOMEȘ’

430896

430886

596302

549563

0744627701

R.A.TERMOFICARE

433081

597331

598748

544676

RAT.U.C.

430919

430931

430874

596563

0722361424

SC. SALPREST SA.

595522

595153

415149

419338

072241670

SC.ELECTRICA SA.

595775

595721

534333

597402

0722283066

HIDROCONSTRUCTIA

436100

436610

436100

0744781935

SC. NAPOGET SA.

470773

410773

412888

0744586935

DISTRIGAZ NORD

433423

532012

434424

0744394840

RAAPELE ROMANE

433028

433026

432021

426883

S.G.A CLUJ

433023

433023

433021

0744514503

POLITIA MUNICIPIULUI CLUJ-N.

432872

432727

955

SERVICIUL AMBULANTA

433240

433407

961

421762

ROMTELECOM

592281

592382

432400

426642

DIRECȚIA DE POSTA

595857

598483

425577

AG.PROTECTIE A MEDIULUI

410720

410716

410720.

539490

SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN

592771

596085 •

LAB.SANITAR-VETERINAR

547266

552926

547266

0744524078

DIRECȚIA AGRICOLA

591752

591404

591414

591414

0722551568

INSP.SCOLAR JUDEȚEAN CLUJ

594672

592832

'594672

0740034571

AEROPORT

416636

416712

416702

0744563011

INSTITUTUL DE CHIMIE „RALUCA RIPAN’

582054

420441

580165

445765

SC. URSUS SA.

403060

430152

599511

BARAJ MANASTUR

567467

567467 ■

*


n

1

2

3

4

5

GRUP IV.INSTALAȚII

596613

596168

595265(6)

SPITALUL CLINIC DE COPII

592815

599463

5928.15.^^

STATIACFR                     ___

536238

590065

FILIALA ELECTROCENTRALE

426166

591406

426514

589179

REGIONALA CFR

591390

594712

590065

592736

SC. L.C.S. CONF S.A.

432318

432311

432400

418638

-

COMAND. JUD. DE JANDARMI

431301

956

A.C.I.

405202

412412

448308

568416

SC.REMARUL 16 FEBRUARIE SA.

435276

432299

530477

587993

SC.CARBOCHIM SA.

437026

437014

437587

418095

SC.TERAPIASA.

415222

415097

415222

581843

SC.SINTEROM SA.

415080

415076

415079

565717

SC. TRICOTAJE SOMEȘUL SA.

595603

593181

591339

541325

SC. NAPOLACT SA.

419003

413855

413858

585177

SC. ATLAS SA.

414046

414437

546238

531993

RA.DRUMURI JUDEȚENE

416622

416200

414183

589300


ANEXA Ș'

SITUAȚIA PRIVIND PRAGURILE CRITICE PENTRU COTE ȘI PRECIPITAȚII NECESARE PLANULUI DE APĂRARE A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

în municipiul Cluj-Napoca, pe râul Someșul Mic la hectometrul 900, se află

amplasată stația hidrometrică Cluj. Reperul stației este borna CSA nr.67 cu o cotă

absolută de 351 863 m.M.N și mira hidrometrică cu o cotă absolută de 347,59 m.M.N.

Cotele de apărare stabilite pentru Stația hidrometrică Cluj sunt:

  • C.A. nviel = 200 cm cu un debit de 177 mc/s;

C.A. nivel = 280 cm cu un debit de 313 mc/s;

C.A. nivel = 320 cm cu un debit de 396 mc/s

Precipitațiile se măsoară la Stația Meteorologică Cluj din str. Vânătorului nr.17,

iar pragurile critice la fenomene meteo periculoase sunt:

ploi care totalizează cantități de 15 1/mp sau mai mult, în 3 orc sau mai puțin;

  • -  ploi care totalizează cantități de 25 1/mp sau mai mult, în 6 ore sau mai puțin;

ploi abundente care totalizează cel puțin 25 1/mp pe oră;

ninsori abundente, când grosimea stratului de zăpadă, în creștere atinge sau depășește 30 cm, 50 cm, 100 cm, etc;

ninsori abundente care produc creșterea stratului de zăpadă cu 50 cm sau mai mult în 24 de ore - determinând înzăpezirea drumurilor și a căilor ferate; formarea unui blocaj de ghețuri (Zăpor) care crește nivelul apei cu mai mult de 50 cm în cel mult 6 ore și a modificat debitele pe râuri;

  • -   viscol, furtună (vijelie), vânt puternic, chiciură, ploi, brumă, grindină, îngheț la sol târziu sau timpuriu.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ - NAPOCA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENTA CENTRUL OPERATIV

TABEL

cu mijloacele aflate în dotarea S.V.S.U. și Pr. Civ de întrebuințat pe timpul intervențiilor în situații de urgență

Nr.crt.

Denumire materiale si mijloace de aparare

U.M.

Cantitate cf.638/2005

OBS.

Necesar

Existent

De completat

A MATERIALE DE APARARE

1.

Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acțiuni de apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an)

buc.

2350

800

1550

S.G.A.

Cluj + Ag.

Ec.

2.

Pari din lemn rotund c.r. esență tare F 8-12 cm; L= 1-3 m

buc.

2880

700

2180

3.

Piloți din lemn rotund c.r. esență tare F 12-20 cm cu cerc de oțel lat 30/3 mm (pentru Dl, D2: L=3,6 ml. pentru Rl, R2: L=2-4 ml)

buc.

188

2

186

4.

Scânduri de 2,5 cm, L=4 ml (cherestea clasele 4-5) - 0,0275 mc/buc

mc.

2,5

15

5.

Dulapi, palplanșe (5 cm, L=4 ml, 1=20-

25 cm),lemn C.R.

mc.

6,5

10

6.

Cozi de lemn pentru unelte (rezervă)

buc.

96

60

36

7.

Profile metalice ușoare

buc

20

10

10

8.

Scoabe din oțel rotund (F 18-20 cm)

buc.

236

230

6

9.

Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm)

kg-

50

10

40

10.

Sarma neagra d=2-4 mm,sarma zincata

kg.

337

170

167

11.

Plasă sârmă (zincată sau neagră) F 2-3 mm

kg.

930

20

910

12.

Saci de 50/80 cm pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă

buc.

2600

1558

1042

Sfoară pentru legat saci

ml.

900

470

430

13.

Funii subțiri pentru asigurarea oamenilor și uneltelor F 10-15 mm

kg./sul

40

32

8

14.

Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200-1000 kg/buc.

mc.

*

*

15.

Pietriș sortat (F7-15 mm)

mc.

*

*

*

16.

Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eșalonat, câte 1/5 din necesar)

mp.

1500

154

1346

17.

Geotextil

mp.

-

-

-

B CARBURANȚI SI

se asigura un stoc minim pentru 48 ore

18.

Motorină

1.

1000

Benzină

I.

500

Lubrifianți

kg-

30

Unsoare

kg-

20

Ulei motor

1.

40

Ulei hidraulic

1.

400

C OBIECTE DE INVENTAR SI MIJLOACE FIXE

19.

Lanterne tubulare mari, lanterne cu acumulatori tip CFR

buc.

70

5

65

Felinare

buc.

0

23

23

Fitile lampă

buc.

0

15

15

Lămpi

buc.

0

0

0

Sticlă felinar

buc.

0

10

10

Becuri lanternă - rezervă

buc.

70

0

70

Sticlă lampă

buc.

0

0

0

20.

Bidoane și canistre de 10-20 1 pentru petrol

buc.

5

3

2

21.

Petrol lampant

I

0

0

22.

Cazmale cu cozi

buc.

60

83

Lopeți cu cozi

buc.

60

20

Greble

buc.

15

25

23.

Târnăcoape cu cozi

buc.

60

55

5

Sape cu cozi

buc.

20

10

24.

Furci dc fier cu cozi

buc.

20

28

Căngi de fier cu cozi

buc.

24

5

19

25.

Roabe metalice cu roți pe pneuri sau tărgi de lemn

buc.

16

7

9

26.

Maiuri pentru compactat pământ (din lemn sau metal);

buc.

58

20

38

Maiuri pentru bătut pari

buc.

25

10

15

27.

Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg

buc.

6

0

6

28.

Ciocane diferite/baros

buc.

45

5

40

29.

Clește de cuie

buc.

45

2

43

30.

Barde pentru cioplit

buc.

22

6

16

Topoare

buc.

15

6

9

Joagăre

buc.

5

1

4

31.

Sfredele de lemn diferite

buc.

15

5

10

32.

Pile diferite

buc.

20

19

1

33.

Fierăstraie dc mână

buc.

8

2

6

Panza fierăstrău

buc.

8

0

8

34.

Fierăstraie mecanice (drujbe)

buc.

6

1

5

Mașină de polizat

buc.

1

1

Mașina de debitat

buc.

1

1

35.

Cuțitoaie pentru cioplit

buc.

15

15

0

Dălți pentru lemn

buc.

15

6

9

36.

Găleți pentru apă

buc.

75

76

1

Bidoane din plastic

buc.

6

10

4

Căni de apă

buc.

12

20

8

37.

Marmite pentru transport hrană

buc.

4

0

4

38.

Butoaie de tabla 100-200 1 pentru utilaje dc intervenție

buc.

12

6

6

39.

Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec de 100-150 kg)

buc.

6

0

6

40.

Bărci de lemn metalice, fibră de sticlă sau pneumatice cu rame

buc.

8

3

5

41.

Șalupe

buc.

0

0

0

42.

Bacuri dormitor

buc.

0

0

0

43.

Autoturisme de teren cu două diferențiale dotate cu stații emisie-recepție fixe

buc.

6

1

5

44.

Vagoane dormitor echipate cu utilități

buc.

1

0

1

45.

Bonnașină electrică portabilă

buc.

5

0

5

46.

Frigidere 240 1/ 100 1. FRAM

buc.

4

1

3

47.

Containere pentru materiale și echipamente de protecție, cazarmament, alimente nealterabile

buc.

5

0

5

48.

Costum scafandru autonom

buc.

1

0

1

49.

Capre taluz

buc.

6

6

50.

Binoclu

buc.

5

10

-5

51.

Aparat foto

buc.

4

2

2

52.

Rezervor combustibil de 10 t

buc.

1

0

1

53.

Camera video

buc.

1

1

0

Aparat video

buc.

1

1

0

D MIJLOACE DE CALCUL, MĂSURARE, TRANSMITERE SI AVERTIZARE

54.

Radio-telefoane fixe, portabile cu acumulatori, modem-uri, radio, acumulatori și piese de schimb

buc.

4

18

-14

55.

Telefoane mobile

buc.

25

4

21

56.

Sirene, inclusiv materiale necesare montării

buc.

2

71

-69

57.

Echipamente de prelucrare și transmitere automata a datelor (microcalculator PC. modem, telefax)

set.

2

2

0

58.

Pluviometre

buc.

15

“o1

15

Nivelmetrc de avertizare automată

buc.

5

0

5

59.

Moriști hidromctricc cu tijă

buc

6

0

6

60.

Tcodolit elcctrooptic

buc.

1

0

1

61

Nivelă NI-007 cu trusă

buc.

1

0

1

62.

Ruletă 20-50 m

buc.

5

0

5

63.

Set miră + plăcuțe

buc.

5

0

5

64

Sistem dedicat de transmisie dial-up (computer+modem+linie telefonica)

buc.

3

0

3

E. MIJLOACE FIXE DIVERSE

65

Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat

buc.

8

2

6

66

Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru rețeaua de reflectoare)

buc.

25

5

20

• cablu pentru iluminat

ml.

400

200

200

■ izolator pentru prinderea cablului, fasunguri, întrerupătoare, becuri, etc.

buc.

25

5

20

• priză împământarc

buc.

25

5

20

67

Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică și materiale de sudură, truse aferente

buc.

15

4

11

68

Motopompe cu anexe și 150 ml conductă sau furtun

buc.

8

2

6

69

Pompe submersibile pentru epuismente

buc.

12

3

9

70

Motocositori (multifuncționale)

buc.

12

2

10

71

Utilaie terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente

buc.

*

*

*

71

Utilaie terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente

buc.

6

0

6

71

Utilaie terasiere (buldozer, excavator) cu piese de schimb aferente

buc.

6

0

6

72

Tractor articulat (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari +cablu flexibil

buc.

2

0

2

73

Autobasculanta pentru transport materiale

buc.

6

0

6

F. ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE, SIGURANȚA SI

74

Cizme de cauciuc scurte

per.

54

82

Cizme de cauciuc lungi

per.

54

10

Bocanci

per.

36

20

16

75

Mantale de ploaie cu glugi

buc.

54

28

26

76

Salopete din doc

buc.

54

81

0

Impermeabile

buc.

54

111

Costume vătuite

buc.

54

70

77

Haine vătuite

buc.

54

50

Costum pufoaica

buc.

10

11

Combinezoane cauciucate

buc.

30

0

30

Pufoaice (scurte Vătuite)

buc.

15

38

Scurte îmblănite

buc.

15

10

5

78

Căciuli de blană sau vătuite

buc.

15

10

79

Mănuși de protecție

buc.

54

20

34

80

Centuri salvare

buc.

48

10

38

Veste salvare

buc.

48

66

Colaci de salvare

buc.

25

70

81

Pieptare avertizoare (reflectorizante)

buc.

48

30

82

Casca protecție

buc.

30

30

bocanci

buc.

120

69

51

84

Paturi de fier

buc.

24

20

4

Saltele

buc.

24

20

4

Perne

buc.

30

20

10

Fețe pernă

buc.

30

20

10

Set lenjerie pat

set.

30

20

10

Pături lână

buc.

30

40

Cearceaf plic,

buc.

24

17

7

Lengcrii

buc.

24

17

7

85

Dulap cazarmamente

buc.

5

0

5

86

Bucătărie mobilă

buc.

5

0

5

87

Filtru rapid pentru apă potabilă

buc.

6

0

6

88

Aragaze

buc.

6

2

4

Butelii

buc.

6

1

5

Farfurii adânci

buc.

36

"72

24

Farfurii întinse

buc.

36

12

24

Farfurii desert

buc.

36

12

24

Tacâmuri - cuțite

buc.

36

12

24

Tacâmuri - furculițe

buc.

36

12

24

Tacâmuri - linguri

buc.

36

"72

24

Tacâmuri - lingurițe

buc.

36

12

24

89

Corturi impermeabile

buc.

5

0

5

90

Aparat radio

buc.

4

1

3

Televizor

buc.

4

1

3

91

Boiler electric

buc.

4

0

4

92

Trusă medicală de prim ajutor

buc.

5

1

4

G. MATERIALE CONSUMABILE PENTRU IGIENA SI CONSERVAREA

93

Săpun

kg

60

5

55

Detergmți

kg-

60

0

60

94

Materiale dezinfectante: var

kg-

60

90

Cloramină

kg

30

15

15

95

Pudră talc

kg-

20

0

20

Naftalină

kg-

30

0

30

96

Otravă de șoareci

_

20

0

20

H. MATERIALE SI MIJLOACE

PENTRU INTERVEN ITA LA GHEȚURI

97

Prăjini din lemn de esență tare pentru dirijarea sloiurilor

buc.

40

5

35

98

Scânduri de rășinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime. 20 cm lățime, 4-5 m lungime)

buc.

40

20

20

99

Răngi de fier 2-4 m lungime

buc.

40

79

100

Fierăstraie pentru gheață

buc.

24

24

CAP. 1.

MATERIALE SI MIJLOACE: DE

INTERV

ENTIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR

POLUĂRILOR ACCIDENTALE

101

Truse profesionale pentru intervenții pe râuri

buc.

1

0

1

102

Truse profesionale pentru intervenții pe lacuri

buc.

1

0

1

103

Trusa pentru determinarea rapida a tipului de

substanța poluatoare

buc.

1

0

1

104

Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri

buc.

3

0

3

105

Sistem tip funicular mobil pentru poziționarea barajului plutitor

buc.

1

0

1

106

Barei pneumatice

buc.

2

4

-2

107

Grup electrogen portabil

buc.

1

0

1

108

Compresor portabil

buc.

1

0

1

109

Sistem de vedere (timp de noapte)

buc.

2

0

2

110

Binoclu infrarosii

buc.

2

1

1

111

Reflectoare portabile

buc.

4

0

4

112

Electropompe

buc.

2

0

2

113

Baraje absorbante plutitoare

buc.

5baraje x 150

ml

9(latime

cca 2m)

5

114

Panza Hessiana

buc.

1500

0

1500

115

Baloti paie

buc.

200

45

155

116

Funie sintetica

ml

600

0

600

117

Pari de lemn

buc.

400

400

0

118

Căngi PSI

buc.

20

20

0

119

Recipiente PVC 200 litri

buc.

20

0

20

120

Masti de gaze

buc.

8

130

0

121

Materiale absorbante tip spill-sorb

kg

4800

107

4693

122

Saci cu absorbant HEGSORB

Kg.

4800

0

4800

123

Saci cu absorbant HEGACID

kg

1950

0

1950

124

Materiale absorbante ECOseria200

kg

1000

0

1000

125

Materiale absorbante ECOseria200

kg

1000

0

1000

126

Materiale absorbante ECOseria200

kg

1000

0

1000

127

Skimer pentru seorare hidrocarburi

buc.

2

0

2

128

Tanc (ponton) plutitor pt.colectare poluanti

buc.

2

0

2

129

Perne absorbante, rulouri,cilindri absorbanti

buc.

50

0

50

130

vidanje

buc

2

0

2

131

Materiale Filtrante

tone

0,5

0

0,5

132

de apa si material biologic

buc

20

20 buc.de

11 si 2 I

15 buc a 5 I

- <r-

133

Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea

determinărilor biologice

buc

1

0

1

134

Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual

buc

1

0

1

f

c

ANEXA NR.    <

L

i f



PLANUL

,OR ȘI UNOR CATEGORII DE BUNURI MATERIALE


.J.

<

OBIECTIVE

■ 'IC

NR. PERS.

MAT. TO.

LOCUL PC. DE ADUNARE

LOCUL DE EVACUARE

ITINIRAR DE

EVACUARE

DIST. KM

TIMP EV.

(MIN.)

1 ..............

MIJLOACE DE

TRANSPORT

0

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Institui de chimie

250

2

DealulHoia

Str. Donații--

Tăietura Turcului Dl Hoia

2

30

2

I.T.I.M.

250

2

Dealul Hoia

CC

2

30

2

Leagănul de copii

200

0,5

CC

CC

1

30

1

|     Studioul TV

160

1,5

CC

CC

2

30

1

Pop. Cart, j      Grigorcscu

21.000

CC

CC

2

70

, Pers.

1

|    Sc. Ursus S. A.

450

5

Dealul Spinilor

Calea Mănăștur -Govora Dl Spinilor

.0,8

‘30

2

Sc. Napopan S.A.

300

5

CC

CC

1

30

2

Sc. Romat S.A.

150

1,2

CC

Salcâmului Berăriei Calea Mănăștur Dl Spinilor

1,4

40

2

GrUp 4 Instalații

400

0,5

CC

Coșbuc -Moților C.

Mănăștur Govora Dl Spinilor

1,4

40’

1

Sc.Transilvania S.A.

450

1

CC

CC

1,4

40

2

Dir. Muncii

*

150

0,5

.i .A K LA ț if

a, *5’AiT *•

CC

CC

1,4

40

1

Vi     ■





■' 0

1

2

3

4

---ț nr.

7 1

8

Spitalul clinic copii

300

1,5

Dl Spinilor

Moților- C. Mănăștur Govora

DL Spinilor

1,2

40

»•

3

Institutul de Proiectări

12

1

CC

CC

1,5

50

1

Pop. Cart. Plopilor

2000

10

CC

CC

1,5

60

Auto evacuare

Pop. Zona centrală

15000

30

CC

CC

1,5

70

Autoevacuare

Școli, Licee

900

1,8

Dl. Spinilor

CC

2

80

Auto evacuare

Fac. de Chimie l

200

1,5,..

Dl. Cetățuia

Arany Ianoș Dragalina Racoviță Cetății

1,5

50

2

Teatrul și Opera Maghiară

300

1

CC

Dragalina, racoviță Cetății

1,4

40

1

Universitatea de Medicină și Farmacie

100

0,5

CC

Emil Isac -Barițiu -Racoviță Cetății

1,5

50

1

Universitatea Tehnică

500

1,5

CC

CC

1,5

• 50

2

• •

Muzeul de Istorie

40

3

CC

CC

î,5

50

2 ‘

B. C. R.

50

0,5

CC

Barițiu , Racoviță, Cetății

1,3

40

1

Bankoop

30

0,5

CC

Doja, Racoviță Cetății

1,4

40

Fac. Filologie

150

0,5

CC       '

Horea, Crișan; Cetății

1

30

1

s                                    • •                • •

Spitalul clinic copii

200

2

CC

Crișan, Cetății

1

30

1

Serviciu Ambulantă

40

0,2

CC

Câmpeni, Mecanicilor, Cetății

1,1

30

l i

Policlinica CFR

80

0,8

CC

CC

1,1

30

1


gw-j ■■


1 0

1

1

2 1

■X   3

Sc. Cominex SA i ■

60

0,5

Incintă

Diștrigaz Nord

/*

140

0,5

CC

Drumuri Naționale

200

0,2

CC

Hala Agroalimentară

’180

1

CC

Scoli, Licee

1830

3

CC

Pop. Zona centrală

1500

3

-

Consiliul Local Cluj-Napoca

201

2

incintă

Sc. Conel Electrica

120

2

CC

Banca Dacia Felix

60

0,5

CC

Romtelecom

100

1

CC

Direcția Poștă

150

2

CC

Bank Post

30

0,5

CC

SC Central SA

150

1,5

CC

Coop. Drum Nou

250

2

CC

Coop. Solidaritatea

150

1,5

CC

Spitalul Clinic (       Județean

2000

2,5

CC

Clinica medicală 11

1700

2,5

CC

Biblioteca Centrală

Universitară

150

2,5

CC

Sc. Electrocentrale sa

60

0,2

CC


4

---t -

6

7

8

DL Cetățuia

Horea, Crișan, Cetății

1,4

40

1

CC

Decebal, str. Mică, Horea, Crișan, Cetății

2

60

1

CC

CC

2,2

65

1 .

CC

P-ța_Mihai ___

Viteazul, Racoviță, Cetății

1,8

60

1

CC

CC

2

70

Autoevacuare

Dl Cetățuia

1,8

60

Auto evacuare

Cart. Zorilor

P-ța Păcii, Gh. Bilașcu, Observator

1,5

60

■t ■

2 :

CC

CC

1,5

60

2

CC

CC

1,5

60

1

CC

Doja, P-ța Unirii, Eroilor, C.

Turzii, Observator

2

80

2 ’

CC

CC

2

. 80

2

CC

CC

2

80

1

CC

CC

.2

80

2

CC

CC

2

80

2

CC

CC

. 2

■80

1

CC

Clinicilor, V.

Babeș Pasteur, Viilor

1,5

60

io

CC

CC

1,5

60

5

CC

CC

1,5

60

2

CC

Napoca, Univ. Avram Iancu, GH. Bilașcu

1,8

70

1

0

'1 '

2

C  3

4

1

1

Hotel Continental

100

1

Incintă

Dl Q. Zorilor

V

Banca Națională

100

0,5

CC

CC

Banca Comercială

60

0,5

CC

CC

SC. Turism

Transilvania

60

0,5

CC

CC

Universitatea

B.Bolyai

600

2,5

CC

CC

R.A.D.P.

f

140

2

CC

CC

Casa Universitarilor

100

1

CC

CC

Arhivele Statului

100

2

CC

CC

Academia Română

Fii. Cluj

100

2

CC

CC

Pop. P-ța Unirii

1000

2

CC

CC

Școli, Licee

1900

3,8

CC

CC

Sc. Tricomlux sa

r

100

0,5

CC

Cart. Bună

Ziua

Sc Soresc sa

50

1

CC

CC

Banca Agricolă

30

0,5

CC

CC

Cons. Jud. Prefectura

200

1,5

CC

CC

Casa de Ajutor Social

75

1

CC

CC

Sc Flacăra sa

1401

3

CC

CC

Sc Napochim sa

500

5

CC

CC

Sc. Carpimez sa

105

5

CC

CC


---* -

6

7

8

fc ■

Universității, A.Iancu, Bilașcu, Cireșilor

1,8

70

1

CC

1,8

70

1

CC

1,8

70

1

CC

1,7

65

i

I-

CC

1,8

70

1

fcl

A.Iancu, C. Turzii

Observator,

1,8

70

1            j

Kogălniceanu, A. Iancu, C.

Turzii, Observatorului

1,9

75

1 f

CC

1,8

70

1

CC

1,8

70

1 I

CC

1,8

70

Autoevacuare

CC

1,8

70

Autoevacuare

David Francisc 21 Dec,, A.

Iancu, C. Turzii

1,8

70

1

CC

1,8

70

1

A.Cuza, A. Iancu, C. Turzii

2

80

1

CC

1,8

80

2

CC

1,8

• 80'

2

Someșului, Constanța, A. Iancu, C. Turzii

1,8

90

*

2

CC

.1,8

90

2

P-ța Abator -

1,8

90

2


■     .'V* rf£»jr»r





0

i

2

’X T----[

4

5

6

7

8

1 Sc.

Prodvinalcol

80

1

CC              * 1

CC

Traian, A.Cuza

A.Iancu, C.Turzii-

- ' 2

100

1 '

-•

Regionala CFR

300

2

CC

CC

A. Iancu C. Turzii

1,8

70

1 1

Dir. Agricolă

60

0,5

cc

CC

CC

1,8

70

1

Clinica Med. III

300

2

CC

CC

Croitorilor Acuza , A. Iancu C. Turzii

1,9

80

* i" •, ■

2 .

I.1RUC

60

0,5

CC

CC

Enstein, Dacia, Acjza, A. Iancu, C. Turzii

2

90

1 *

T -0

Teatrul de copii

100

0,5

CC

CC

Brătianu, A, Iancu C. Turzii

2

90

1

i ■

Banca Transilvania

140

0,5

CC

CC

Eroilor, C. Turzii

1,8

70

Academia de Muzică

201

1

CC

CC

Brătianu C.

Turzii

2

90

1

Inspectoratul de Protecția Muncii

40

0,5

CC

CC

CC

2

90

1

SC Agromec sa

80

1

CC

CC

CC

2

90

1

Școli și Licee

4500

9

CC

CC

CC

2

90

Auto evacuare

Pop. BD Titulescu, Brătianu, Eroilor, P-ța Cipariu

7100

15

cc

CC

CC

2

100

Autoevacuare

Spitalul Psihiatrie

100

1

CC

Cart. Gruia

Căii Ferate, Mecanicilor, Gruia

1,1

30

1

Complex CFR

2000

2

CC

CC

P-ța Gării, Mecanicilor, Gruia

1,1

30

1

Sc. Remarul 16 Febr.

1500

2,5

CC

CC

T. Vladimirescu Mecanicilor, Gruia

1,3

50

_



0

1

2

3

4

Pharmafarm

B

160

1,5

44

Cart. Dâmbu Rotund

1.1 R U C

60

1

CC

44

SC Tehnofrig

500

15

CC

Col. Breaza

ICPIAF

250

1,5

44

44

Sc Armătura

1200

20;"

CC

44

Sc. Libertatea sa

600

5

CC

44

Sc Mucart sa

400

2

CC

44

Autogara II

80

0,5

CC

CC

Sc Unirea sa

l:        .

*

£

500

10

44

Dl Steluța

Sc Carbochim sa

500

10

CC

44

Sc Cluj ana sa

140

5

CC

44

Hala Agroalimentară

Clujana

• 30

10

44

44

Spitalul Clujana

300

3

44              •

44

Sc Iris sa

1200

15

44

44

Sc Ceroc sa

400

5

44

44

Coop. Arta jucăriilor

400

0,5

44

DISf.

Gheorghe


c

6

7

8

Maiacovski, Locomotivei, G. Bruno, Popești

1,5

50

2

1

CC

1,5

50

1 '

F. Chibrituri Maramureșului

1,5

50

3

CC

1,5

50

1

Gării, F chibrituri Dragoș Vodă -Doinei

3

100

3

CC

3

100

2

Gladiolelor-Maramureșului Breaza - Doinei

2,5

70

1

Maiacovnski

Locomotivei Sanatorului Doinei

1,5

50

1

t !

IMai- Nădășel Oașului Puieților Maramureșului Vrancea

2

60

• r-

2

i

CC

2

60

2

CC

2

60

CC

2

60

1

CC

2

60

2

Oașului -Odobești

2,5

70-

3

Lt Laurean -

Oașului, Odobești

1,5

50

2

F. Zahar - Bd.

Muncii

2

50

2





0

1

2

1  3

4

A '   6

7

8

Coop Munca Invalizilor

250

0,5

CC

CC

CC

2

50

1

<t'oop. Mobilă și

1 jucării

300

0,5

CC

CC

CC

1,5

,30

1

U.M.I.F.

70

0,5

CC

CC

CC

1,5

30

1

Rom Sem.

40

0,5

CC

CC

CC

1,5

30

1

Sc Terapia sa

l

1000

30

CC

CC

Fabricii Bd.

Muncii

1,5

30

3

Sc Sanex sa

200

0,5

CC

CC

Bd Muncii

2,5

’ 70

2

SUTA

150

0,5

CC

CC

Fabricii Bd Muncii

3

90

1

Ceramică Brută

100

0,5

CC

DISf.

Gheorghe

Str. Fabricii Bd

Muncii

2,5

.70

1

Coop. Arta Decorativă

60

0,5

XC

CC

CC

2

60

1

Coop. Solidaritatea

30

0,5

CC

CC

CC

2

60

1

Sc Elmet

200

1

CC

CC

Luncii, Fabricii, Bd. Muncii

2,5

70

2

Sc Sticla Luxil sa

300

2

CC

CC

CC

3

100

2

Secția Napochim

60

0,5

CC

CC

CC

2

70

1

Sc Transcom sa

150

0,5

CC

CC

Câmpina,

Fabricii Bd Muncii

1,5

50

1

1

! Sc Napoca Transport

150

0,5

CC

CC

CC

1,5

50

1

Secție Grup IV Instalații

70

0,5

CC

CC

Luncii, Fabricii Bd Muncii

1,5

50

1

Sc Sinterom sa

800

10

CC

CC

Bd. Muncii

1

30

2

Sc Porțelan Klanufactures

200

1

CC

CC

CC

1,2

35

1

Sc Sada Baza 12

50

0,5

CC

CC

CC

1,5

50

1

Sc Mecanica Marius

. 250

1

CC

CC

CC

2

70

2

Sc Mafir

350

1

CC

CC

CC

2

70

2

Sc Napomar sa

350

1

CC

CC

CC

2,5

90

2

Inst. Cc Echp. Energ.

100

1

CC

CC

CC

2,5

90

1

Facult de Mecanică

500

2

CC

CC

CC

1

30

2


H

I

i

t

i

î

1 ț

î

z

<

*4

i j

$

0

1

2

X 3

Sc Ers CUG

1

1000

10

CC

Sc!

Fortpres sa

200

5

CC

Sc Unimet sa

100

1

IC

Cantina CUG

20

1

CC

Secția Tramvaie

70

0,5

CC

Pop. Marf.SomeșNE.

200

CC

Școli, Licee

500

CC

Spit. Stanca

250

2

CC

Sc Tricotaje Someșul

800

10

CC

Sc Argos sa

600

8

CC

Regia Termoficare

140

0,5

CC

R.A.J.A.C.

140

1

CC

Omniconstruct

100

0,5

CC

R.A.T.U.C.

100

1

CC

Căminul de Bătrâni

150

2

CC

SC Trangex sa

60

0,5

CC

ScNapolact sa

150

2

CC

Imprimeria Ardealul

200

2

CC

Școli, Licee

3650

CC

/

Sc Perom

150

1

CC

■ ‘1 '■ • •



4

6

7

..... ■■■■■........

8

Dl Sf

Gheorghe

Bd Muncii

1

30

e

l • •     ;

CC

CC

1

, 30

1

CC

CC

1

30

1

CC

CC

1

30

CC

CC

0,5

25

CC

CC

1

30

Autoevacuare •’

CC

CC

1,5

50

Autoevacuare

St.Cc.

Pomicole

Pitești, Dorob.

Pietroasa,Albinii, Titulescu, L.

Rebreanu

3

100

2      i

CC

21 Decembrie-Petofi .Pietroasa Albinii,Titulescu,

L. Rebreanu

3

. 100

3

l

CC

D. Ghibu - “ -

3

100

2

CC

CC

.2,5

•90

1 1

CC

CC

'    2,5

90

1

CC

CC

2

70

1

CC

CC

2

70

1

CC

CC

1,5

60

2

CC

CC

1,5

60

1

CC

21 Dec CehoslovaciEI Soporului,Slănic, Titulescu, Rebreanu

1,5

60

1

CC

CC

1,5

60‘

1 5

CC

---CC       ------

1,5

60

i

CC

Barbusse Fabricii Cehosl. Slanic.

Unirii Rebreanu

3

100




0

" 1

2

V   3

s

y

c Spicul sa

- '• • ~ " -

200

2

CC

Sc Farmec sa

.700

3

CC

R.A.D.P. Sera

150

0,5

CC

Hala Agroalimentară

10

3

CC

Cinema sălile A și B

20

0,5

CC

T C I contactor gen.

60

0,5

CC

Vama

20

0,5

CC

OJCOT

60

0,5

CC

Expo Transilvania

50

0,5

CC

Direcția Sanitar -veterinară

50

0,5

CC

Coop.. Alianța

20

0,5

CC

Sc sanex sa

2000

10

CC

Tribunalul Județean

600

2

.          CC

Teatrul și Op.

Română

400

2

CC

Catedrala Ortodoxă

40

0,5

CC

Fac. Științe econom.

800

2

CC



4

6

7

8

St Cc Pomicole

Barbuse,Fabricii,

Cehoslovociei, Slănic, Unirii, Rebreanu

3

100

•                t <3

11

CC

CC

3

100

3

CC

Fabricii, Dorobanților, Cehoslovaciei, Slănic, Unirii, Rebreanu

3

100

1 ••

r.> ? ■

CC

Dorobanților, Cehoslovaciei, Slănic, Unirii, Rebreanu

2,5

80

1

CC

CC

2

60

1 .

CC

CC

1,5

50

1

CC

CC

1,5

50

1

CC

CC

2

90

1>

CC

Dâmboviței,

A.Vlaicu, Cehoslovaciei, Slănic, Unirii, rRebreanu

2

90

1

l

CC

Fabricii,

Cehoslovaciei,

. 2

•90

1

CC

CC

2

90

CC

Beiu, Hunedoara, Vuia A:Vlaicu-“-

2

90

3

CC

Dorobanților ,Titulescu, Rebreanu

1,5

70

•1

CC

CC

1,5

70

1

CC

CC

1,5

70

. 1

CC

CC

1,5

70



o

F

Z--

7 ~

T

0

1

2

3

4

6

7

8

Insp. Șc. jud. C’luj

100

1

CC

CC

CC

1,5

70

1           j

Sc. Peco sa

40 .

0,5

CC

CC

CC

1,5

70

Sc Alcom sa

60

0,5

CC

CC

CC

1,5

-70

Dacia servis

100

1

CC

CC

Dorobanților., Cehoslovaciei, Slanic, Rebreanu

1,5

70

■gi1

Clinica Ortopedie

350

2

CC

CC

CC

1,5

70

2 » i

P-ța A. Iancu c. Dorobanților G1T. Moșoiu

5000

10

CC

CC

CC

1,5

70

»

Autoevacuare

!. j

Baza TC1

80

1

CC

Dl Borzaș

Pata Rât Dl Borzaș

1

60

Gara Someșeni

100

0,5

CC

CC

CC

1

60

Secție sc Transilvania

70

0,5

CC

CC

CC

1

60

Plafar

40

0,5

CC

CC

Tr.Vuia Pata Rât Dl Borzaș

1

60

Dep. Abrazive

50

1

CC

CC

CC

1

60

SC Napotex

35

0,5

CC

CC

CC

1

60

*

REA Drumuri jud.

70

0,5

CC

CC

CC

1

60

De$. Mobilă și metalo chimice

20

2

CC

CC

CC

1

60

Dep. Alcom

80

2

CC

CC-

CC

1

60

St. Peco Van Vijk

10

10

CC

CC

■ CC

1

60

Secție Electromontaj

70

1

CC

CC

... - ----- ---

1

60

Pop. Cart. Someșeni

4000

8

CC

CC

CC

1

. 60

Dep. Peco nr. 1

45

50

CC

Sat Pata Rât

2

120